Education is the way to get out of poverty and political corruption

Benjamin Solomon "Ben" Carson Sr. este un renumit neurochirurg, actualmente retras din
activitate, și scriitor, de asemenea. Lui i se aduc meritele primei operații reușite de separare a
unor gemeni siamezi. În 2008 a primit Presidential Medal of Freedom din partea președintelui de
atunci, George W. Bush. La 7 februarie 2013 a devenit un personaj politic recunoscut la nivel
național când a ținut un discurs la National prayer breakfast din Washington, DC, în care a criticat
politicile președintelui Obama și, în special, Obamacare, când președintele și prima doamnă
Michelle Obama au fost așezați la doar câțiva metri distanță. Discursul a lansat cariera politică a
lui Carson, el devenind un candidat conservator major pentru alegerile prezidențiale din 2016.
Deși Carson a părăsit cursa, el a fost numit în cele din urmă secretar al locuințelor și dezvoltării
urbane de către președintele ales Donald Trump. Carson este acum singurul afro-american care
servește în cabinetul Trump.

Educatia, etimologic provine de la "educatio" - crestere, formare; dar isi are originea si in "educo-
educare" - a creste, a forma, a instrui; respectiv "educo-educere" - a ridica, a inalta. Educatia
insumeaza actiunile - deliberate sau nedeliberate, explicite sau implicite,sistematice sau
nesistematice - de modelare si formare a omului din perspectiva unorfinalitati racordate la
reperele socio-economico-istorico-culturale ale arealului in care se desfasoara. Educaţia are un
rol esenţial în dezvoltarea economico-socială sustenabilă pe termen lung. Importanţa educaţiei
este demonstrată în orice moment şi în orice domeniu al vieţii sociale şi personale. Astfel,
destinul fiecărui individ, grup şi fiecărei societăţi în ansamblul său depinde de calitatea educaţiei.

Sunt de acord cu afirmația “Education is the way to get out of poverty and political corruption”,
întrucât educația oferă una dintre cele mai promițătoare șanse de mobilitate socială ascendentă
și atingerea unui statut social mai ridicat, indiferent de poziția socială actuală. Cu toate acestea,
stratificarea claselor sociale și inegalitatea ridicată a bogăției afectează în mod direct
oportunitățile și rezultatele educaționale. Cu alte cuvinte, clasa socială și statutul socioeconomic
al unei familii afectează în mod direct șansele unui copil de a obține o educație de calitate și de a
avea succes în viață. Până la vârsta de cinci ani, există diferențe semnificative de dezvoltare
între abilitățile cognitive și non-cognitive ale copiilor din clasele mici, medii și superioare.

Educația poate fi un instrument folosit de indivizi pentru a trece de la un strat la altul în societăți
stratificate. Politicile de învățământ superior au funcționat pentru stabilirea și consolidarea
stratificării. Educația avansată și condițiile sociale și de muncă asociate acesteia îi ajută mai mult
pe oamenii aflați în situații precare. Absolvenții de facultate tind să aibă venituri mai mari și să-și
permită locuințe mai spațioase. Pe de altă parte, cei cu educație limitată sunt mai expuși riscului
să rămână fără loc de muncă, situație exacerbată de actualul context economic, ceea ce poate
facilita anxietatea.

O intelegere profunda a relatiei dintre societate si educatie poate fi realizata numai pornind de la
teza potrivit careia socialul este o rezultanta a interactiunii si convietuirii oamenilor. In interiorul
sau educatia ne apare ca actiune sociala care mijloceste si diversifica relatiile dintre om si
societate, favorizand astfel dezvoltarea omului prin intermediul societatii si a societatii prin
intermediul oamenilor. In consecinta, educatia omului si transformarile sociale pe care le
realizeaza sunt intr-o relatie de reciprocitate, in sensul ca omul educat, actionand asupra
societatii, paralel cu transformarea acesteia, se transforma pe el insusi, rezultat care, la randul
sau, se va repercuta din nou asupra societatii.

Alaturi de formarea si dezvoltarea esentei culturale a fiintei umane, dar în strânsa legatura cu
aceasta, educatiei îi revine sarcina de a asigura, prin intermediul demersurilor sale specifice, un
alt atribut esential al existentei plenare a omului si anume atributul libertatii.
Libertatea poate fi în general definita ca fiind calitatea subiectului uman de a dispune, liber de
orice constrângeri, de persoana si devenirea sa. Libertatea, în esenta sa cea mai profunda,
reprezinta astfel un statut existential, social, politic, religios si cultural asumat în conformitate cu
propriile dorinte, convingeri si potentialitati. Identificarea raporturilor interactionale existente între
educatie si libertate presupune conceperea acesteia din urma ca fiind, în ultima instanta,
posibilitatea de care dispune o persoana sau un grup pentru a atinge si realiza obiectivele si
finalitatile autoasumate.

Asigurarea unui climat educational adecvat încurajarii libertatii de actiune si gândire a elevilor
presupune încurajarea initiativelor personale ale acestora, existenta unei ambiante scolare
flexibile si instituirea între profesor si clasa a unor relatii bazate pe cooperare si nu pe dominare
sau vasalitate autocratica, pe autoritate si nu pe exercitarea discretionara a puterii.

Importanta implicarii active a educatiei în raport cu problematica libertatii umane este cu atât mai
evidenta cu cât, asa dupa cum preciza Finkielkraut (cf. Cucos, C., 1996, p. 86), în prezent omul a
devenit un conglomerat de nevoi pasagere, uitând ca libertatea este altceva decât puterea de a
schimba o determinare iar cultura este ceva mai mult decât o pulsiune care trebuie satisfacuta.