NEMATHELMINȚII

Anghel Gabriela
Irimia Gina
Târniceru Adrian
AMG I, E 2
Nemathelminții/ nemotodele
 Sunt viermi cilindrici cu sexe separate prezenți la peste
50% din populația globului;
 Masculii mai mici decât femelele;
 Din cele cateva sute de mii de specii ale acestor viermi,
numai câteva parazitează omul sau animalele ori plantele.
Speciile de nemathelminți mai frecvente în
România
 Geohelminți: Ascaris lumbricoides- ouăle inițial
neembrionate, evoluează în sol unde se embrionează și
devin infectante, fiind vehiculate prin legumele poluate;
 Nemathelminți contagioși: Enterobius vermicularis- ouăle
embrionate sunt infectante după depunere și sunt
vehiculate prin mâini murdare;
 Zoohelminți: Trichinella spiralis care infectează omul
accidental;
 Genul Toxocara: contractată prin ingestia de sol
contaminat cu ouă embrionate, provenite din fecalele
animalului gazdă (câine/pisică);
Ascaris lumbricoides
 Numit popular- “limbric”;
 Este un nematod cu aspectul unei râme, dar cu culoare
alb-lăptoasă;
 Femela matură are 20—25 cm lungime și un diametru de
5—7 mm;
 Masculul- puțin mai scurt și mai subțire, coada încurbată.
 Ascaris lumbricoides
 Ciclul biologic
-trăiesc în intestinul subtire, obișnuit în perechi;
-femela depune zilnic aprox 250.000 de ouă, care se elimină
cu fecalele în mediul extern.
-embrionarea se produce în mediul extern, pe sol,la
temperaturi de 20-300C timp de 30-40 de zile
Răspândirea ouălelor în mediul extern este favorizată de
absența sistemelor de canalizare a apei, prin consumul de
fructe și legume nespălate;
Ascaris lumbricoides
 Manifestări clinice:
 în faza de migraţie sunt minore, nespecifice;
 în ascaridioza pulmonară: tuse seacă, febră moderată,
dispnee, dureri retrosternale;
 în ascaridioza intestinală: dureri abdominale, anorexie,
varsături, tulburări ale tranzitului intestinal, malnutriţie
 Complicaţii: obstrucţie intestinală,
peritonită, icter mecanic, apendicită,
abces hepatic.
Diagnostic: examen coproparazitologic
Tratament: levamisol şi mebendazol
Enterobius vermicularis/
Oxiuris vermicularis
 Agentul etioliogic al oxiurozei sau enterobiozei;
 Oxiurul este un vierme cilindric mic de circa 1 cm
lungime, subţire ca un fir de aţă, alb galbui;
 Durata de viaţă este de 15-60 de zile pentru mascul şi de
30-90 de zile pentru femelă.
Enterobius vermicularis
 Ciclul biologic
 Paraziţii adulţi trăiesc la nivelul cecului,
 După acuplare, femela se îndreaptă spre anus(noaptea) şi
depune ouă embrionate în pliurile anale, apoi moare,
 În urma gratajului, ouăle ajung
pe degete apoi în cavitatea bucală,
apoi în duoden larvele ies din ouă
ajungând în cecum.
Enterobius vermicularis
 Transmitere: nespălarea mâinilor cu apă şi săpun
 Simptomatologie: prurit anal intens, insomnie nocturnă,
somnolenţă diurnă, iritabilitate, astenie;
 Diagnostic: evidenţierea femelei sau a ouălelor în regiunea
anală;
 Tratament: mebendazol şi albendazol.
 Trichinella spiralis
 Agentul etiologia al trichinelozei;
 Parazitul femel măsoară aprox 3-4 mm, iar masculul 1-2 mm;
 Femela dă naştere la pui vii complet dezvoltaţi;
 Ciclul de viaţă: parayitul ajunge în tubul digestiv al omului
sub formă de larvă închistată în musculatura striată a
animalelor. Omul se infestează în urma consumului de carne
de porc cel mai frecvent.
 Trichinella spiralis
 Simptomatologie: bolaa dubutează la câteva zile de la ingestia
cărnii contaminate, cu dureri abdominale, diaree şi vărsături.
Perioada de stare a bolii prezintă febră, fenomene urticariene,
edeme periorbitale.
 Diagnosticul parazitologic: evidenţierea larvelor în muşchii
striaţi;
 Diagnosticul imunologic: rezultate
obţinute prin reacţia ELISA;
 Tratament: mebendazol şi
thiabendazol.
 Genul toxocara
 Include 16 specii de nemathelminţi( Toxocara cati -la pisică;
Toxocara cani -la câine şi Ascaris suum -la porci)- mai frecvent
întâlniţi la animalele fără stăpân.
 Ouăle pot supravieţui în mediul extern chiar şi 2 ani.
 Viermii adulţi sunt întâlniţi numai la animale niciodată la om.
Genul toxocara
 Transmiterea: pe cale digestivă, prin ouăle de pe sol şi
blana animalelor. În intestinul subţire al omului, ouăle
eliberează larvele care traversează peretele intestinal şi
pătrund în ţesuturi, unde se vor închista, cel mai fecvent în
ficat.
 Tablou clinic: hemoragii, necroze, sindromul de larvă
migrans visceralis, caracterizat prin astenie, febră, insomnii,
fenomene alergice, mialgii, aritmii, pericardită, cecitate
unilaterală, anorexie, etc.
 Diagnostic: recoltarea sputei;
 Tratament: albendazol, thiabendayol sau dietil carbamazină
Bibliografie & Webografie
 Moldoveanu Monica, Virusologie, bacteriologie şi parazitologie
pentru asistenţi medicali, Ed All, 2012
 https://sanoteca.md
 http://www.mediculmeu.com/boli-infectioase/infectii-cu-
helminti/nemathelminti
 https://www.medicover.ro/despre-sanatate/infectia-
parazitara-cu-oxiuri,