FILARIOZE

- localizate in sange, limfa si tes. cutaneodermice

- se transmit transcutan, inoculativ, prin intermediul unor insecte vectoare

FILARIOZE LIMFATICE
Wuchereria bancrofti
Brugia malayi
- transmiterea transcutana inoculativa, prin intermediul mai multor genuri si specii de
tantari
- microfilaria = stadiul infectant
- dupa inoculare microfilariile infectante se concentreaza in marile ducte limfatice
pelvine si toraco-abdominale ajung la maturitate aici dupa ~1 an (durata de viata = 15
ani)
- in tot acest interval de timp femelele introduc in circulatie zilnic un nr mare de
larve (= tot microfilarii, supravietuiesc in organism ~60-70 zile) larvele raman in
vasele limfatice profunde la periferie in sange apar de obicei la orele cand
tantarii isi iau pranzul sangvin (= periodicitate)
- W. bancrofti periodicitate nocturna (varietatea Pacifica tot timpul zilei)
- B. malayi periodicitate variabila in functie de zona geografica (tropicala,
subtropicala)
- trebuie neaparat sa ajunga in organismul unui tantar o serie de naparliri
succesive microfilariile de gr III = infectante
- microfilariile singurul element de diagnostic (frotiu + picatura groasa)
- sunt usor de recunoscut: dimensiuni mari, aspect sinusoid
- in interior nr foarte mare de nuclei somatici
- deosebirea intre specii se face pe 2 criterii:
- teaca conjunctiva (poate fi prezenta sau nu)
- dispozitia nucleilor somatici in portiunea caudala a larvei

CLINICA

- prezenta unui nr de filarii adulte si larve reactii locale ~ reactiilor de HS

- manifestari procese inflamatorii (limfangite) superficiale, apoi profunde, adenopatii,
abcese
- fazele cronice procese obstructive: elefantiazis la nivelul
membrelor ............................................................ limforagii interne(chilurie/limfurie,
diaree chiloasa, chilotorax, chiloperitoneu) sau externe
- eozinofilie pulmonara tropicala
- reactii alergice locale si generale, reactii de HS
- in faza cu primele simptome pacientul este cel mai contagios
FAZA CRONICA
- procesele se muta la niv. vaselor mari, cu participarea masiva a Eo lumenul se
ingusteaza pana la inchidere
in aval zonele se necrozeaza
bolnavul NU mai este transmitator
- W. bancrofti elefantiazisul membrelor inferioare, al scrotului, al labiilor
- varietatea Pacifica elefantiazisul membrelor superioare, al sanilor
- B. malayi elefantiazis in cizma (1 membru, de la genunchi in jos)
EOZINOFILIA PULMONARA TROPICALA
- se datoreaza nr de microfilarii in reteaua limfatica din plamani reactie
asemanatoare celei din celelalte teritorii Eo > 60%
- simptome: tuse, expectoratii, febra
*complicatii: chilotorax

FILARII CUTANEO-DERMICE
ONCHOCERCA VOLVULUS
ONCHOCERCOZA
- femele 50cm

- supreavietuirea larvelor: 1-3 ani

- transmiterea: transcutan, inoculativ de catre o musca din genul Simulium
- biologia vectorului depinde de existenta unui curs de apa (musca traieste in
regunile riverane, isi depune ouale sub pietrele din apa)
- arealul infectiei se suprapune peste cel al Simulium populatiile umane riverane vor
contracta boala
- femela de Simulium inoculeaza stadiul infectant (=microfilaria) microfilariile
raman in tes cutanate devin adulte in ~1 an
- adultii pot trai 15-17 ani, eliminand tot acest timp microfilarii

CLINICA

A.Oncocercoza cutanata
-2 forme:
1. Dermatita onchocercozica
4 forme de manifestare:
- prurigo
- depigmentare
- tegument lichenos
- sorturi limfatice
2.Forme nodulare
vizibile sub piele mai ales unde nu exista tesut osos la baza
contin familii intregi de filarii si pot fi usor extirpate chirurgical
B.Oncocercoza oculara
- se refera la polul anterior si posterior al ochiului:
- polul anterior cheratita cu aspect de semiluna evolueaza de la marginea
superioara la cea inferioara a corneei
- polul posterior retinopatii

LOA LOA

LOAIOZA/EDEMUL DE KALABAR
- femela: 5-7cm
- transmiterea: transcutan inoculativ prin intepaturile femelei unei muste din genul
Chryops pranz sangvin inoculeaza ~300 microfilarii incubatie ~1 an

CLINICA

- prezenta metabolitilor filariilor si microfilariilor reactii de HS care afecteaza diferite

teritorii articulatiile membrelor in principal
- principala caracteristica: sunt fugace si repetitive
- apar la un moment dat la o anumita articulatie, evolueaza un nr de ore/zile, apoi
reapare la aceleasi ore la un anumit interval de timp
- forma clinica cea mai periculoasa: migrarea in zona capului/gatului, tesuturilor
ochiului (un adult poate traversa corneea in cateva zeci de secunde)
- prezenta parazitului reactie locala cu senzatie de corp strain (usturime, prurit,
lacrimare, congestie)
- repetitia fenomenului orbire prin opacifierea corneei
- in infectii masive cu filaremie ~400 microfilarii/50 ml sange complicatii severe prin
obstruarea unor capilare retiniene, cerebrale sau renale

DRACUNCULUS MEDINENSIS
DRACUNCULOZA

- zona endemica = sudul Sudanului

- nematod mare femela 50-120 cm
- localizare: tesuturile cutanate
- se deplaseaza spre portiuni din piele care intra in contact cu apa (mai reci)
perforeaza pielea formeaza o mica vezicula la suprafata aceasta se rupe se
elibereaza un lichid albicios in care se afla un nr de larve (microfilarii)
- ajunse in apa trebuie sa gaseasca o gazda intermediara, un crustaceu din genul
Cyclops dupa 2 naparliri microfilariile de gr III infectante

- infectia la om se produce pe cale digestiva prin consumul de apa continand cyclopsi

infectati dupa digestia lor in tubul digestiv larvele penetreaza peretele intestinal
cavitatea peritoneala se concentreaza sub pielea abdomenului ajung la
maturitate in ~1 an

ECTOPARAZITI
- se foloseste termenul de infestare
- pentru ectoparazit, gazda reprezinta:
- sursa de habitat
- sursa de hrana
- vector/transportor
- pot produce direct/indirect moartea gazdei, care NU inseamna neaparat si moartea
parazitului
- 2 grupe mari: Arahnida
Insecta

ARAHNIDA
SARCOPTES SCABIAE
SCABIA/RAIA

- aspect globulos, femela 2mm pe axul lung

- corpul strabatut de striuri transversale
- pe partea ventrala: 4 perechi de picioare:
- femela: perechile 1,2ventuze; perechile 3,4 firisor lung
- masculul: perechile 1,2,4 ventuze; perechea 3 firisor lung
- femela matura sexual sapa galerii scurte/ramificate in piele se gaseste in capatul
galeriei intr-o vezicula perlata pe parcurs, femela depune oua
- ovipozitia se repeta la 2-3 zile, pentru aprox 2 luni
- ecloziunea zilele 5-7 de la depunere larve hexapode
- nimfe octopode ziua 16
- dupa ultima naparlire, ziua 26 adultii
- toate stadiile = contagioase (NU si ouale), sau pot extinde teritoriul invadat
- prezenta in piele prurit grataj imprastierea parazitului
- traseele prin piele sunt scurte, ramificate, noduroase
- zone de electie: acolo unde pielea formeaza pliuri
sub sani
zona inghinala
scrot/labii/preputiu
interdigital
intre fese/coapse
- diagnosticul = dificil

FAMILIA IXODES
IXODES RICINUS

- apartine grupului de capuse cu plastron/scut

- masculul are 2mm pe spate scut chitinos rigid care il impiedica sa se
mareasca/deformeze in timpul hranirii
- femela rudiment de scut de la 3mm la 1.1cm dupa hranire (boaba de ricin)
- zona cefalica = capitulum fara structuri nervoase, doar aparat reproducator
- torace sudat cu abdomenul
- ventral 4 perechi de picioare
- adultul pranz sangvin ~1 sapt. fecundare in timpul hranirii femela se desprinde
de gazda si cade in iarba printr-o singura ovipozitie depune ~1000 oua
- dupa 1 sapt larve hexapode, tot hematofage nevoie de gazda pt pranz
sangvin
- dupa hranire isi dau drumul in iarba libere cateva saptamani naparlire
nimfa octopoda gazda/hranire libera in iarba adult dupa cateva
saptamani

- in zona temperata 1 generatie/an (ierneaza sub forma de adult)

- intepatura boala Lyme (Borrelia burgdorferi); febra Q (Coxiella burnetii); etc.

INSECTA
- prezinta 3 segmente: cap, torace, abdomen

FAMILIA PEDICULIDAE
Pediculus corporis
Pediculus capitis
Pediculus pubis
* Oul = linden
PEDICULUS

CORPORIS

PEDICULUS

CAPITIS

- 3mm lungime, femela mai lunga

- in conditii de hrana durata de viata = 40 zile
- ovipozitia 20-30 de zile cate 10 oua/zi
- ecloziunea ziua 6 (la 37C) larve asemanatoare adultilor
- dupa 2 sapt adulti
- nu stau pe corp, stau pe tesaturile apropiate de corp
- pe corp se afla de 2 ori/zi pentru pranzul sangvin
- la temperaturi >/< de 37 grade ecloziunea e intarziata <23 grade si >38
ecloziunea nu se mai produce
*Infectii transmise:
Febra recurenta epidemica Borrelia recurrentis
Febra tifoida (tifos exantematic) Rickettsia prowazeckii
Febra de transee Rickettsia quintana

- ovipozitia dureaza 6-8 zile, cate 10 oua/zi

- ecloziunea se prod in ziua 6 larve ~ adultilor
- adultii apar in ziua 18
- mai mic cu 1mm decat P. corporis
- sta tot timpul pe piele si fire de par
- depune ouale pe fire de par cu o subst care se intareste la aer
- NU transmite infectii, dar iritarea pe care o produce la niv capului grataj puternic
exfoliere a pielii capului
- daca persista leziuni supurative, apare o secretie lipicioasa urat mirositoare
aspect de impetigo

PEDICULUS

PUBIS (=Phtirius = Paduchele lat/crab)

- abdomen scurt si lat ~ 1-1.5 mm
- in zonele cu par genital: zona pubiana, perineala; par de pe abdomen , barba, gene,
sprancene
- transmitere veneriana sau folosirea in comun a lenjeriei intime
- durata de viata ~ 3 sapt femela depune oua (~40 oua)
- ecloziunea larvelor ziua 7
- aparitia adultilor ziua 15
- NU transmite infectii
- produce o iritatie locala insuportabila mai ales in zona pubiana
- in gene produce o inflamare a pleoapelor blefarita