Clasa Oligochaeta
(oligos –puţin, chaeta - cheți)
Prezintă un număr foarte redus de peri chitinoși
`~ 3000 specii, răspândite în mediul dulcicol şi
terestru,puţine specii trăiesc în mediul marin.
Dimensiuni de la câţva mm – 3m (Megascolides australis)
clitellium
dorsal
ventral
• Ca reprezentant – Lumbricus terrestris (râma). Râmele au fost numite de
Darvin “pluguri biologice” (Râmele afânează păturile superficiale ale solului, ajungând până la
1,5-2 m adâncime contribuind prin aceasta la menținerea umidității și la aerarea solului, la formarea
humusului)
• Corpul cilindric, ascuţit, de circa 10-30 cm lungime.
Corpul este format din 3 regiuni:
9-10 14, 15 32-37
• 1. regiunea cefalică (prostomium, peristomium) sunt
lipsite de apendice. Ventral pe peristomium se se află
orificiul bucal.
• 2. Trunchiul sau soma, format din segmente
homonome, fără parapode, au doar 8 peri, dispuşi în 4
perechi: 2 latero –dorsali şi 2 latero – ventrali, servesc ca
puncte de sprijin în timpul deplasării.
• Ventral pe segmentul 9 şi 10 se află 4 orificii ale
receptaculelor seminale.
• Pe segmentul 14 se află 2 orificii genitale femenine, iar
pe seg. 15 , două orificii genitale masculuine.
• Între segmentele 32-37, există o îngroşare clitelium. De
la orificiul genital masculin până la clitelium, ventral se
află 2 şanţuri seminale.
• Până la 37 numărul segmentelor este fix, după 37
variază în dependenţă cu vârsta (până la 180)
• 3. Pigidiu sau paleta anală, ventral se află orificiul anal.
Tegumentul este acoperit cu o cuticulă foarte fină sub care se află
numeroase celule glandulare care umectează în permanenţă suprafaţa
corpului şi celule senzitive.
Musculatura este formată din :
1. muşchi inelari
[Link]şchi longitudinali sub
formă de 6 benzi.
Locomoția. Locomoţia se realizează prin acţiunea antagonistă a
muşchilor circulari şi longitudinali la nivelul grupurilor de segmente.
Undele de contracţie, controlate de sistemul nervos, se propagă
postero-anterior.
Săpatul este consecinţa presiunii hidrostatice transmisă spre
prostomiu. Pe măsură ce râma îşi croieşte drum prin sol,
foloseşte segmentele posterioare lărgite şi cheţii pentru a se
ancora de peretele galeriei.
Mecanizmul locomoției
• Aparatul digestiv.
• Se hrăneşte cu resturi organice din [Link] digestiv prezintă o specializare pe
toată lungimea sa. Orificiul bucal- faringe musculos – esofag, care formează în
partea posterioară guşa. Esofagul prezintă 3 pereche de diverticule laterale –
glandele calcifere sau glandele lui Morren. Servesc pentru neutralizarea acizilor
humici ce se conţin în frunzele putrede şi fixează CO2 din galerii, evitând
intoxicarea organismului. Urmează stomacul musculos care se continuă cu intestinul
lung şi subţire, prevăzut dorsal cu un pliu – tiflozoliu – cu rol de a mări suprafaţa de
absorbţie – intestinul postreior- orificiul anal.
Aparatul digestiv
tiflozoliu
tiflozoliu
Orificiul
bucal
Faringe
intestin Esofag
Gușa
Stomac
• Aparatul respirator lipseşte, respiraţia se face prin tegument,
care este foarte vascularizat. El este menţinut umed prin
umezeala din mediu în care trăieşte, prin glandele
tegumentare, iar la nevoie prin eliminare de lichid celomic prin
porii dorsali. Unele specii de oligochete acvatice prezintă
branhii.
• De ce râmele apar într-un număr marea după ploaie?
• Multă vreme s-a crezut că râmele de pământ se târăsc după ploaie pe suprafața pământului
pentru a nu se îneca în găurile umplute cu apă. Dar nu este cazul ele pot supraviețui chiar și
câteva zile când sunt complet scufundați în apă.
• Unii cercetători cred că viermii ies după ploaie pe suprafața solului pentru o mișcare mai rapidă. Într-adevăr,
potrivit profesorului Chris Lowe de la Universitatea din Central Lancashire (Marea Britanie), aceste animale pot
parcurge o distanță mai mare pe o suprafață umedă a pământului decât ar fi făcut-o făcând mișcări în sol, în
căutarea unui sol bogat în materie organică.
O altă teorie este că picăturile de ploaie care lovesc suprafața pământului creează vibrații care pot fi similare cu
cele produse de prădători, cum ar fi cârtiță. Simțind o astfel de vibrație, râmele încearcă să evite întâlnirea cu
inamicul și să se târască la suprafața solului.
• Dar acestea sunt doar versiuni. Știința nu a dat încă un răspuns exact la această întrebare.
• În consecință, care este combinația de condiții în care apare moartea subită în masă a viermilor rămâne necunoscută. Astfel,
este încă imposibil să se prevadă sau să prevină acest fenomen. Dzherelo:
[Link]
• [Link]
• Sistemul circulator de tip închis, asemănător cu cel al policheţilor.
Este format in 2 vase sangvine: dorsal şi ventral acestea se unesc
prin inele vasculare. 5 inele care înconjoară esofagul sunt mai bine
dezvoltate, prin mişcarea sa contribuie la mişcarea sîngelui, din
care cauză se numesc “inimi pulsative”). Sîngele circulă (vezi
policheta).
• Sîngele este de culoare roşie deoarece conţine hemoglobină.
Aparatul excretor – metanefridii
tipice, cîte 1 pereche în fiecare
segment, lipsesc în primele 3 şi
ultimul. Se încep prin nefroston
într-un segment şi se deschide
prin nefropor în următorul.
Nefroston – canal nefridian –
nefropor.
Deşeurile provenite din celom şi
sînge, sunt eliminate numai după
ce au fost resorbite materiile
proteice şi apa, care trec din nou
în sînge.
Un rol important în excreţie revine
celulelor cloragene, care
înconjoară ca o pătură intestinul.
Ele provin din splanhnopleură,
acumulează substanţele de
excreţie, cad în celom de unde
sunt eliminate prin nefridii.
• Sistemul nervos şi organele de
simţ.
• S. N. scalariform,comparativ cu
polichetele este mai slab
dezvoltat, din cauza organelor de
simţ slab dezvoltate.
• Organele de simţ:
• Celule senzitive situate în
tegument, există celule
fotoreceptoare mai numeroase în
prostomiu şi pigidiu-(phototaxis
negativ). Oligochetele sunt foarte
sensibile la agenți mecanici și
chimici.
• Reproducerea – sexuată, hermafrodite, protandrice,cu fecundare încrucişată.
• Aparatul genital femel – 2 ovare mici situate în segmentul 13, produsele genitale
sunt colectate de 2 pâlnii ciliate ce se continuă cu 2 oviducte scurte care se deschid
prin orificiul genital pe segmentul 14. Există şi 2 perechi de receptacule seminale
situate în segmentele 9-10.
• Aparatul genital masculin. – 4 testicule (situate în segmnetele 10-11) câte o pâlnie
colectoare ciliată ce se continuă cu spermiduct care se deschide la exterior pe
segmentul 15. Există şi 3 perechi de vezicule seminale (segmentele 9-13) servesc
pentru depozitarea spermei.
• Fecundarea încrucişată. Cînd spermatozoizii se maturizează 2 indivizi se alătură pe
partea ventrală în aşa mod: regiunea cliteliană a unui individ se află în dreptul
receptacului seminal al celuilalt individ. În acest timp glandele cliteliului secretă
manşonul, ce acoperă ca nişte centuri cei 2 indivizi.
• Fiecare individ elimină prin orificiul sexual masculin (seg. 15) lichidul spermatic în
cele 2 şanţuri seminale. Sperma ajunsă în regiunea cliteliană este absorbită de
receptacolul seminal. Acest lucru se produce reciproc. Indivizii apoi se desprind.
[Link]
st-ra aparatului genital animație
03.05.20
Biologia oligocheților
Reproducerea , cel mai frecvent primăvara și începutul verii.
Activitatea este limitată de umiditate și temperatură. Temperaturile
ridicate și joase ale solului și ale aerului inhibă activitatea, la fel ca și
umiditatea atmosferică scăzută. În astfel de perioade, viermii pătrund
mai adânc în straturile mai umede ale solului și întră în diapauză. Durata
naturală de viață a râmelor variază de la 3 ani și jumătate la 10 ani.
.
Sunt mai numeroase în solul
din pădurile de foioase, în
pajiști și fânețe unde au
multe substanțe organice.
• După 2-3 luni se maturizează şi produsele genitale femenine. În regiunea
cliteliană se secretă un nou manşon, care alunecă spre regiunea anterioară a
corpului. Cănd ajunge în dreptul orificiului genital femel ovulele trec în
manşon, în regiunea segmentelor 9-10 trece sperma din receptacolul
seminal. Manşonul ajunge în regiunea anterioară, se închide la ambele
capete şi se întăreşte.
• Dezvoltarea embrionară are loc fără stadiul de larvă trocoforă. Dezvoltarea
este directă, la specia Lumbricus terrestris din cocon iese o singură rîmă,
cea mai dezvoltată cere le consumă pe celelalte – fenomen numit
adelfofagie. La alte specii de râme din cocon ies mai multe larve.
Ce se întâmplă când accidental
tâiem o râmă în două?
• Viermii au capacitatea de a regenera segmentele pierdute, dar această abilitate
variază între specii și depinde de gradul de deteriorare.
• Partea anterioară a corpului îşi regenerează partea posterioară pierdută. Partea
posterioară însă nu poate să regenereze regiunea anterioară – importanţa creierului,
prin neurosecreţia sa.
Viermicultură creșterea viermilor
pentru compostare, momeală,,
obținerea de vermicompost de înaltă
calitate, prepararea ceaiului de
vermicompost.
Clasificarea
În apele R. Moldova trăiesc peste 100 specii din famiiile aeolosomatide,
naidida, tubificide (Ярошенко М.Ф.). Ecosistemele terestre sunt
populate de peste 30 specii de oligochete în special enchitreide şi râme
[Link] P L E S I O P O R A (T U B I F I C I D A )
(porul genital mascul se află în urma segmentului testicular şi alăturat de el)
Tubifex tubifex este o specie comună în apele dulci stătătoare. Talia este de 2,5 - 8,5 mm,
culoarea fiind roşu-închis. Exemplarele stau înfipte în mâl cu partea anterioară în timp ce partea
posterioară rămâne afară, în continuă oscilaţie.
Nais pardalis este o specie dulcicolă, de 2,5 - 7 mm lungime, cu corpul brun-roşietic, mai închis
în zona segmentelor anterioare. Inoată în masa apei cu mişcări spiralate.
Chaetogaster limnei este o specie dulcicolă, răpitoare. Adesea este întâlnită în cavitatea paleală
de la melcii din genul Lymnaea, consumând cercari.
[Link] P R O S P O R E
(porul genital mascul se află pe segmentul testicular sau înaintea luil)
Branchiobdella parasita – trăieşte parazită pe branchiile de la raci.
3. Ordinul O P I S T O P O RA
(porul genital mascul se află mult în urma segmentelor testiculare)
Lumbricus terrestris –rama
Megascolides australis – poate atinge 3 m lungime.
Afacerea fermierului care crește râme şi obţine un produs
excepţional: „Este cel mai complex îngrăşământ descoperit de om“
Citeste mai mult: [Link]/pbbc2r
Eisenia fetida and Dendrobaena veneta
[Link]
Rezumatul temei
În legătură cu modul de viaţă oligochetele au suferit
următoarele modificări:
[Link] dintre structurile morfologice sunt reduse în comparaţie
cu polichete.
[Link] lipsit de structuri senzoriale
[Link] parapodiilor, prezenţa unui număr redus de cheţi.
[Link] hermafrodite
[Link] directă, fără larva trocofora.