Frauda alimentara

Dr Vlad Gheorghita
2019
 Cuprins
SUBIECTE dezbatute:
- Legislatie
- Cazuistica
- Conceptul de frauda alimentara in
sistemele de certificare
- Criterii operationale pentru frauda
alimentara
- Detectarea fraudei
- Atenuarea fraudei alimentare
- Vulnerabilitatea in siguranta
alimentelor
- Exercitiu privind elaborarea si
intocmirea unui plan de aparare
- Contaminarea intentionata a
alimentelor
 Ce este frauda Un termen colectiv ce cuprinde intențiile
deliberate de înlocuire intenționată,
alimentara ? adăugarea, manipularea sau prezentarea
greșită a alimentelor, ingredientelor
alimentare sau a ambalajelor, etichetarea cu
informații false despre produs sau cu
 Frauda include: declarații înșelătoare in scopul câștigului
economic care ar putea afecta sănătatea
 Falsificare
consumatorilor.
 Brandurile greșite GFSI
 Marfurile furate
 Acestea din urma prezintă o provocare complexă, deoarece testarea
autenticității identifica produsul ca fiind original, amenințarea la
adresa sănătății publice se datoreaza manipularilor incorecte sau a
modificarilor etichetelor
 Frauda, inclusiv cea motivată economic, este înșelarea consumatorilor
care folosesc produse alimentare, ingredientele sau ambalajele
pentru un câștig economic
 In UE - R 178:2002, in Art. 8 - Legislația alimentară are drept scop
prevenirea:
 practicilor frauduloase sau înșelătoare;
 contrafacerii produselor alimentare;
 oricăror alte practici care pot induce consumatorul în eroare;
Prin „frauda alimentara” se intelege, conform
definitiei date intr-un raport intocmit de Journal of
Food Science SUA, „un termen colectiv care
cuprinde cazurile de inlocuire deliberata, adaugare,
manipulare, denaturare si etichetare gresita a
mancarurilor, ingredientelor sau ambalajelor
alimentare, sau declaratiile false ori inselatoare
referitoare la un produs, in scopul obtinerii unor
castiguri banesti”.
Frauda alimentară reprezintă acțiunea de
înșelare a cumpărătorilor de alimente sau
ingrediente alimentare, indiferent de poziția pe
care aceștia o ocupă în lanțul agro-alimentar
(consumator, distribuitor, procesator sau
importator), cu scopul de a obține câștiguri în
plan economic.
 Ce este frauda alimentara ?
 In SUA: FDA a adoptat o definiție a fraudei motivate din punct de vedere
economic (Economically Motivated Adulteration - EMA). Substituirea
frauduloasă, intenționată sau adăugarea unei substanțe într-un produs pentru
creșterea valorii aparente a produsului sau al reducerii costului de producție
(pentru câștiguri economice)
 BRC Food Issue 7:2015 - Substituiri frauduloasa și intenționata prin diluții sau
adiții la un produs sau la materia prima sau denaturarea acestora în scopuri
financiare (câștig) prin creșterea valorii aparente a produsului sau prin
reducerea costului de producție
 PAS 96:2014 - Frauda alimentară: angajată atunci când alimentele sunt
introduse în mod deliberat pe piață, pentru finanțare câștig, cu intenția de a
înșela consumatorul
 J Food Sci, 76 (9): Spink, J. & Moyer, D.C.-2011. Un termen colectiv folosit
pentru a cuprinde deliberat înlocuirea intenționată, adăugarea, manipularea
frauduloasă sau denaturarea alimentelor, a ingredientelor alimentare sau a
ambalajelor; sau declarații false sau înșelătoare făcute despre un produs,
pentru câștiguri economice
• Lupta împotriva fraudei alimentare este o prioritate a UE menită să
mențină cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.
• Nu există o definiție armonizată la nivelul UE pentru "frauda alimentară".
Cu toate acestea, lipsa unei definiții armonizate nu împiedică Comisia și
țările UE să întreprindă acțiuni coordonate împotriva "practicilor
frauduloase" în lanțul de aprovizionare cu alimente. Este general acceptat
faptul că frauda alimentară acoperă cazurile în care există o încălcare a
legislației UE privind produsele alimentare, care este comisă în mod
intenționat să obțină un câștig economic sau financiar prin înșelăciunea
consumatorilor.

https://ec.europa.eu/fo
od/safety/food-
fraud_en
• 21 mai 2012. Luand in considerare comertul cu produse contrafacute,
care se ridica la peste 500 miliarde de dolari anual, ISO, cel mai mare
dezvoltator de standarde internationale aplicabile in mod voluntar,
investigheaza intrebarile “Cum pot sti consumatorii ce cumpara?” si
“Cum ar putea sa ofere solutii standardele ISO?”. Comitetul ISO
pentru politica de consum (ISO/COPOLCO) a organizat pe 15 mai
2012 un atelier la care au participat peste 115 reprezentanti din 26 de
tari ai organizatiilor consumatorilor, ai autoritatilor publice si ai unor
ramuri industriale. Evenimentul a avut loc in Nadi, Fiji, si a fost
gazduit de procurorul general si ministrul industriei si comertului, dl
Aiyaz Sayed-Khaiyum.

• Acesta a subliniat importanta acestui eveniment pentru Fiji, care,

asemeni altor state din insulele Oceanului Pacific, este vulnerabil in
mod deosebit fata de falsificari si fraude. Printre exemple se numara
dubla etichetare, imitatiile, informatiile incomplete, ambalajele
inselatoare, pretentiile false si masuratorile necorespunzatoare.
 Cerințele privind frauda privind produsele alimentare 
Cea mai detaliată explicație a cerințelor de conformitate cu frauda alimentară este
furnizată de GFSI. Documentul de poziție al GFSI privind frauda privind produsele
alimentare:
 

Frauda alimentară ... este înșelăciunea consumatorilor care folosesc produse

alimentare, ingrediente și ambalaje pentru câștigul economic și include
substituții, îmbunătățiri neaprobate, eroare, falsificare, bunuri furate sau altele.
[ 4 ]
 
 Viziunea GFSI “Alimente sigure pentru
consumatorii de oriunde.”
• Inițiativa pentru Siguranța Alimentară Globală (Global Food Safety Initiative –
GFSI) a publicat așteptata versiune 7 a Cerințelor GFSI pentru analiză
comparativă (un ghid pentru industrie), al cărui rol este de a calibra standardele
particulare și a acorda recunoaștere celor care îndeplinesc cerințele respective.

• GFSI, versiunea 7 include noi cerințe pentru combaterea fraudei alimentare, care
vor trebui incluse în standardele recunoscute, în lista de verificare a auditurilor
lor.

• GFSI include conceptul de Vulnerabilitate la fraude alimentare (susceptibilitatea

sau expunerea la o deficienţă care poate afecta sănătatea consumatorilor şi/sau
are un impact economic sau reputaţional asupra unei companii producătoare de
alimente, datorită unor operaţiuni incorecte care nu-i sunt adresate) sub
umbrela Sistemului de management al siguranţei alimentului (SMSA).
• Documente de referinţă
• IFS Versiunea 6.1 - International Food Standard;
• PAS 220:2008- Prerequisite programmes on food safety for food
manufacturing
• PAS 96 :2010 Defending food and drink.
• Schema de  certificare FSSC 22000  versiunea 4.1.
IFS

pas 96

pas 220

C:\Users\ida\
Desktop\Sumar al cerintelor
http://foodbiosecurity.nfsmi.org/video.php

11
 IFS
4.21.1 Evaluarea vulnerabilității fraudelor alimentare documentate trebuie să fie
întreprinse pe toate materiile prime, ingrediente, ambalaje și procese externe,
pentru a determina riscul fraudulos activitate în legătură cu substituirea,
inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea

Măsurile de control, include:

- metodologia de detectare
- tipul de supraveghere (inspecție, audit, analiză, certificarea produselor)
- sursa materiei prime, a ingredientului și a ambalajului.

Criteriile utilizate pentru evaluarea nivelului de risc ar putea fi:

- Istoria incidentelor de fraudă alimentară
- Factori economici
- ușurarea activității frauduloase
- Complexitatea lanțului de aprovizionare
- Măsurile actuale de control
- Încrederea furnizorului.
4.21. Vulnerabilitatea alimentelor
4.21.1.Trebuie sa fie intocmita o evaluare a vulnerabilitatii pentru toate
materiile prime, ingrediente, ambalaje si alte procese externe, pentru a
determina riscul de fraudare a activitatii in ceea ce priveste substitutia,
etichetarea gresita, adulterarea sau contrafacerea. Criteriile stabilite pentru
evaluarea vulnerabilitatii trebuie definite.
4.21.2.Trebuie dezvoltat un Plan pentru reducerea riscului de fraudare, cu
referinte in ceea ce priveste evaluarea vulnerabilitatii, implementate masuri
de control pentru riscurile identificate. Metodele de control si monitorizare
trebuie definite si implementate.
4.21.3. In cazul in care nivelul unui risc creste, evaluarea vulnerabilitatii
trebuie revizuita. Altfel, evaluarea vulnerabilitatii se realizeaza cel putin o data
pe an.
Cerintele de control si monitorizare pentru reducerea riscului de fraudare
trebuie revizuite si modificate cand este cazul.
 FSSC 22000 vs 4.1
Definitie

Frauda alimentara: Termen colectiv care cuprinde

substituirea intenționată, adăugarea, manipularea sau
denaturarea intenționată a produselor alimentare/
hranei pentru animale, a alimentelor/ ingredientelor
din hrana pentru animale sau a ambalajelor pentru
alimente/ hrana pentru animale, etichetarea,
informațiile despre produs sau declarațiile false sau
înșelătoare despre un produs pentru câștigul
economic, care pot avea efect asupra sanatatii
consumatorilor
 Cerinte aditionale ale schemei de certificare
FSSC22000 ver 4.1
• Managementul serviciilor
• Etichetarea produsului
• Protectia produsului impotriva contaminarii intentionate:
- Evaluarea amenintarilor asupra produsului alimentar
- Masuri de control
- Planul de protectie impotriva contaminarii intentionate
• Prevenirea fraudarii produsului
- Evaluarea vulnerabilitatilor
- Masuri de control
- Planul de prevenire a fraudarii produselor
• Managementul alergenilor
• Monitorizarea mediului
 BRC versiunea 8
• 5.4. Autencitatea produsului, cerinte si
lantul de pastrare in custodie
• Trebuie sa fie aplicabil un sistem care sa
asigure minimalizarea riscurilor de
aprovizionare a materiilor prime fraudate sau
elemente nedeclarate si să asigure ca
specificatiile produselor si cerintele sunt
legale si verificate.
 BRC 1
• Compania trebuie sa aibă în locatie acces la
informatii privind istoricul si dezvoltarea
amenintarilor pe lantul de aprovizionare care ar
putea reprezenta un risc de nedeclarare sau
substituire a materiilor prime.
• Asemenea informatii pot proveni din:
• asociatii comerciale;
• surse guvernamentale;
• centre private de informare.
 BRC 2
Trebuie efectuata o evaluare documentata a vulnerabilitatii referitoare la
toate materiile prime sau grupuri de MP, pentru evaluarea riscului potential de
nedeclarare/adulterare sau substituire. Trebuie sa se tina cont de:
• evidentele din istoric referitoare la adulterare sau inlocuire;
• factorii economici care fac adulterarea/subtituirea mai atractive;
• accesul usor la materiile prime pe lantul de aprovizionare;
• rutina sau complexitatea testelor de identificare a adulterarilor/inlocuirilor;
• natura materiei prime.
• Rezultatul acestei evaluari trebuie sa se concretizeze intr-un plan
documentat de evaluare a vulnerabilitatii. Acest plan trebuie revizuit pentru
a reflecta schimbarile circumstantelor economice si inteligenta pietei care
pot varia riscul potential. Formal, trebuie anual.
 BRC 3
• In cazul în care produsele sunt etichetate sau sunt cerinte pentru mentiuni pe ambalajele
finale care depind de un status al materiei prime, statusul fiecarui lot de MP trebuie să fie
verificat.
• Aceste mentiuni includ:
• specificarea provenientei sau originii;
• rasa/cerinte de soiuri de plante;
• status asigurat (ex.:Global GAP);
• status GMO;
• identitate conservata;
• ingrediente de marci specifice
• statusul fiecarui lot de materie prima trebuie sa fie verificat.
• Locatia trebuie sa mentina inregistrari referitoare la aprovizionarea, trasabilitatea materiilor
prime utilizate si materialele de ambalare a produsului finit pentru a putea răspunde la
cerinte.
• Locatia trebuie sa documenteze teste de mass balance cu o frecventa stabilită prin programe
proprii/cerinte specifice sau la cel putin 6 luni.
 Actiuni/documente/dovezi pentru indeplinirea cerintei 5.4.1
• -Procedura in care sa fie stabilite criterii conform elementelor standardului – Evaluarea
vulnerabilitatii;
• -Fiecare F.O. trebuie sa aiba o Echipa de evaluare a vulnerabilitatii;
• -Evaluarea furnizorilor tinand cont de criteriul nou: vulnerabilitatea – revizia procedurii de
evaluare;
• -In auditul la furnizor trebuie efectuat un exercitiu de trasabilitate, daca acestia nu au
certificat BRC;
• -Decizia Conducerii Organizatiei trebuie mentionata in Politica Companiei: “achizitia numai de
la furnizori evaluati si agreati”;
• - Instruire/comunicare Conducerii privind aspectele de vulnerabilitate;
• -Trebuie evitat o mixtura de produse; separate pe tipuri de materii prime;
• -Trebuie intocmita o Lista cu toti furnizorii, cu toate tipurile de mp/ingredienti, functie de
specificitate.
• Trebuie stabilit:
• - ce este mai riscant sa se achizitioneze carcasa sau carne bloc congelata?
• -sunt doua/trei tipuri de furnizori: producator, distribuitor si agent – producatorul este
riscant sau nu? Care este mai riscant?
• -masuri de control: test ADN si lungimea lantului de aprovizionare;
• -condimentele cand se aprovizioneaza de la un singur furnizor -riscul este foarte mic;
• -la ambalaje se pot utiliza ambalaje cu licenta si trebuie sa existe dovada licentei;
 Legislatie CE
• Regulamentul (CE) nr. 178/2002  Articolul 8, Protecţia intereselor consumatorilor:
• (1) Legislaţia alimentară are drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor şi asigură o bază care le
permite acestora să facă o alegere în cunoştinţă de cauză în legătură cu produsele alimentare pe care le
consumă. Ea are drept scop prevenirea:
• (a) practicilor frauduloase sau înşelătoare;
• (b) contrafacerii produselor alimentare;
• (c) oricăror alte practici care pot induce în eroare consumatorul.
• Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004
• Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind
informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare:
interzicerea reclamelor şi a practicilor de etichetare înşelătoare;
etichetarea originii.
Ţara de origine sau locul de provenienţă trebuie să fie menţionate în următoarele cazuri:
 când aceasta e obligatorie prin legislaţia UE specifică (verticală) (exemplu: carne de vită, ulei de măsline,
miere etc.);
 pentru carnea de porc, carnea de oaie, carnea de capră (proaspătă, refrigerată sau congelată);
 acolo unde omisiunea menţionării ţării de origine sau locului de provenienţă poate induce în eroare
consumatorul cu privire la adevărata ţară de origine sau la adevăratul loc de provenienţă al alimentului,
în special dacă informaţia care însoţeşte produsul sau eticheta în ansamblul ei ar sugera în alt fel că
produsul are o altă ţară de origine sau un alt loc de provenienţă.
 Legislatie nationala
Legea nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui
• proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, care are în plus faţă de Regulamentul 1169/2011:
• f) ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud, materie primă pentru consum;
• g) denumirea ambalatorului şi marca de identificare;
• h) numele, denumirea comercială şi adresa procesatorului din sectorul laptelui pentru consum.
• Produsele lactate trebuie să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma
• „Conţine lapte praf în proporţie de . . .%”.
Hotărârea nr. 984 din 25 august 2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor:
•  Art. 4, litera b, cu amendă de la 2000 lei la 3000 lei: comercializarea cărnii prin substituirea speciei de
• animale de la care provine;
•  Art. 4, litera c), cu amendă de la 2500 lei la 3000 lei: folosirea la prepararea produselor alimentare
• destinate consumului uman sau hranei pentru animale a unor aditivi sau a altor substanţe chimice
• neavizate/neautorizate ori interzise, precum şi depăşirea concentraţiilor legal admise în cazul celor
• Pe
Legea nr. 363 din 21 decembrie 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia
• cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor
• (actualizată la data de 9 aprilie 2016):
• e) deformarea substanţială a comportamentului economic al consumatorilor – folosirea unei practici
• comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în
• cunoştinţă de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o. rmise.
 Legislatia Nationala
• Legea nr. 150 din 14 mai 2004 privind siguranța alimentelor și a hranei
pentru animale
• O.U.G. nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi
comercializării alimentelor
• O.G. nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor

• Infracţiuni specifice prevăzute de Codul Penal

Răspândirea bolilor la animale sau plante – art. 355 C.pen.
Infectarea apei – art. 356 C.pen.
Falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse – art. 357 C.pen.
Comercializarea de produse alterate – art. 357 C.pen.
Înșelăciunea
 MANAGEMENTUL COMBATERII INFRACŢIUNILOR DIN
DOMENIUL FRAUDEI
Încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală în domeniul alimentației
publice
• 2.1.Analiza infracţiunii de contrafacere a unui soi. Constituie infracţiunea de
• contrafacere, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă,
efectuarea, fără autorizaţia titularului brevetului de soi, a oricărui act prevăzut la
art.30 alin.(1)22, precum şi a oricărui act din cele prevăzute mai jos:
• a) folosirea pentru materialul de înmulţire, produs şi vândut, a unei alte denumiri
decât cea înregistrată;
• b) folosirea denumirii înregistrate a unui nou soi pentru materialul de înmulţire,
produs şi vândut, care nu aparţine acestui soi;
• c) atribuirea, pentru materialul de înmulţire produs şi vândut, a unei denumiri
foarte apropiate de cea a soiului protejat, astfel încât să poată produce confuzii;
• d) vânzarea de material de înmulţire cu menţiunea falsă că aparţine soiului pentru
care s-a acordat brevet pentru soi, inducând astfel în eroare cumpărătorul.
 2
Aspecte de natură penală privind mărcile şi indicaţiile geografice. Analiza infracţiunilor prevăzute de legea
84 din 1998. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă săvârşirea,
fără drept, a următoarelor fapte:
• a) contrafacerea unei mărci;
• b) punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru
produse identice ori similare;
• c) punerea în circulaţie a produselor care poartă indicaţii geografice ce indică sau
• sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine.
Concurenţa neloială. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă:
• a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de
alt comerciant;
• b) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informaţii confidenţiale în legătură
cu acestea, transmise autorităţilor competente în scopul obţinerii autorizaţiilor de comercializare a
produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conţin compuşi chimici noi;
• c) divulgarea, achiziţionarea sau utilizarea secretului comercial de către terţi, ca rezultat al unei acţiuni de
spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane
juridice;
• d) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deţinătorii legitimi ai
acestor secrete pentru a-i reprezenta în faţa autorităţilor publice ori a instituţiilor publice, dacă prin aceasta
sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
 3

• e) folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a
secretelor comerciale de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu, dacă
prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• f) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori
vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menţiuni false privind brevetele de invenţii,
brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicaţiile geografice, desenele ori modelele
industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală,
cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului,
mijloacele publicitare şi altele asemenea, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi
cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare
pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari. Persoana care săvârşeşte un act de concurenţă
neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele
confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească
despăgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaţiei în vigoare.
 Contrafacerea
Amploarea fenomenului de contrafacere în domeniul mărfurilor care înglobează drepturi
de proprietate intelectuală, la început de mileniul trei, este influenţată de calitatea execuţiei
produsului pirat sau al celui contrafăcut, gradul de falsificare, zona geografică de realizare
sau de comercializare a produsului
• Contrafacerea artizanală.Contrafacerea tradiţională sau artizanală, se bazează pe
îndemânarea unui specialist în producerea de falsuri
• Contrafacerea de slabă calitate. Foloseşte materii prime, materiale şi tehnologii mai puţin
valoroase
• Contrafacerea de înaltă performanţă. Necesită, în general, abilităţi considerabile pentru
a realiza produse foarte apropiate de original
Cauzele care determină contrafacerea
• rentabilitatea extremă a exercitării acestei activităţi;
• inexistenţa sau ineficienţa în multe ţări, a legislaţiei privind proprietatea
• intelectuală şi absenţa generalizată de aplicare practică a unor măsuri eficiente de
reprimare a contrafacerilor;
• abundenţa de materii prime, materiale şi echipamente, din ce în ce mai evoluate şi mai
ieftine, care facilitează reproducerea;
 Infracţiuni specifice prevăzute de Codul Penal

• Răspândirea bolilor la animale sau plante – art. 355 C.pen. Structura incriminării cuprinde două modalități
infracționale, respectiv primul alineat al art. 355 C.pen. conține forma tipică a infracțiunii reprezentând
nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau
plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli ori a dăunătorilor. Forma de
vinovăție în cazul formei tipice a infracțiunii este intenția. Cel de-al doilea alineat al art. 355 C.pen.
reglementează varianta tip atenuată a infracțiunii, forma de vinovăție prevăzută fiind culpa.
• Infectarea apei – art. 356 C.pen. În structura infracțiunii este reglementată o singură variantă infracțională.
Varianta tipică a infracțiunii este prevăzută de dispozițiile art. 356 alin. 1 C.pen. și constă în infectarea prin orice
mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau
plantelor.
• Falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse – art. 357 C.pen. În structura incriminării sunt
cuprinse două variante infracționale. În primul alineat al art. 357 C.pen. este incriminată prepararea, oferirea
sau expunerea spre vânzare de alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite, dacă sunt
vătămătoare sănătății. Al doilea alineat al art. 357 C. pen. este sancționată prepararea, oferirea sau expunerea
spre vânzare de medicamente contrafăcute sau substituite.
• Comercializarea de produse alterate – art. 357 C.pen. În structura incriminării sunt cuprinse trei variante
infracționale. Prin dispozițiile art. 358 alin.(1) C.pen. Este reglementată vânzarea de alimente, băuturi sau alte
produse cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depășită. Art. 358 alin.(2) C.pen.
incriminează punerea în consum de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase
controlului veterinar, dacă sunt vătămătoare sănătății. Art. 358 alin.(3) C.pen. reglementează o variantă
agravată a infracțiunii, respectiv vânzarea de medicamente cunoscând că sunt contrafăcute, alterate ori cu
perioada de valabilitate depășită, dacă sunt vătămătoare sănătății ori și-au pierdut în tot sau în parte eficiența
terapeutică.
 1 CP
• Înșelăciunea. Structura infracțiunii conține o variantă tip
prevăzută de dispozițiile art. 244 alin. 1 C.pen. și o variantă
agravată prevăzută de dispozițiile art. 244 alin. 2 C.pen.
Varianta tip sancționează inducerea în eroare a unei persoane
prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține
pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă
s-a pricinuit o pagubă. Varianta agravată presupune săvârșirea
infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de nume sau de
calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
 Modalități de săvârșire a fraudelor

• Neemitere bonului fiscal.

• Fraudare soft - soft neînregistrat - configurarea altui soft pentru imprimanta fiscală față de
cel de vânzare.
• Nerespectarea rețetarelor
• Prețurile de transfer între societăți. O metodă rafinată, este, mișcarea de materii prime și
produse finite între două sau mai multe societăți comerciale,
• Înregistrare vânzare pe protocol sau masă angajați
• Referire în meniu „brut” sau „net” (greutatea produselor comercializate)
• Lipsă memorie casă marcat. De multe ori, cei care emit bonuri fiscale, „uită”să pună memoria
electronică la casa de marcat. În acest fel, sumele încasate sunt însușite, iar în cazul unui
control inopinant al poliției economice sau al autorității fiscale, justifică o defecțiune
temporară sau o altă scuză
• „Munca la negru”
• Producție neînregistrată, distribuție neînregistrată
• Achiziții din depozite fără factură
• Alte modalități de fraudare (contrafacerea de produse și băuturi, lipsa la cântar și altele).
 Având în vedere practicile enumerate mai sus, la Uniunea Europeană s-au luat măsuri,
mai ales în privinţa îmbunătăţirii comunicării instituţionale: „Food Fraud Contact Points”
(FFCP), „Food Fraud Network” (FFN), „Administrative Assistance and Cooperation”
(AAC).
Responsabilitățile referitoare la combaterea fraudelor alimentare sunt alocate astfel:
•  Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje – instrument util pentru schimbul
rapid de informaţii între statele membre şi Comisia Europeană;
•  Oficiul Alimentar şi Veterinar al Comisiei (OAV) – care nu dispune de resursele şi de
instruirea necesare pentru a se concentra asupra fraudelor din sectorul alimentar;
•  Europol (este o organizaţie de combatere a criminalităţii la nivel european, având
sediul la Haga Olanda) – schimb de informaţii referitoare la anchetele cu caracter
transfrontalier;
•  Responsabilitatea întreprinderilor: de a garanta integritatea produselor alimentare şi
de a cere furnizorilor săi să menţină condiţiile de siguranţă şi de securitate în lanţul
alimentar.
• În România, autorităţile implicate în controlul fraudelor alimentare sunt Autoritatea
Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Regionale, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor şi, nu în ultimul rând, Poliţia locală.
 Noua legislatie europeana
REGULAMENTUL (UE) 2017/625 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 martie 2017
privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind
alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și
produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005,
(CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și
(UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și
(CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și
2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale
Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE,
91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului
(Regulamentul privind controalele oficiale)
Articolul 167 Intrarea în vigoare și aplicarea
• (1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
• Cu excepția cazului în care se prevede altfel la alineatele (2)-(4), regulamentul se aplică de
la 14 decembrie 2019.
• (2)   În domeniul reglementat de normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (g), articolul 34
alineatele (1), (2) și (3), articolul 37 alineatul (4) litera (e) și articolul 37 alineatul (5) se aplică de la
29 aprilie 2022.
• (3)   Articolele 92-101 din prezentul regulament se aplică de la 29 aprilie 2018, în locul articolelor 32 și 33
din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care sunt abrogate prin prezentul regulament.
• (4)   Articolul 163 se aplică de la 28 aprilie 2017.
• Articolul 90 - mecanismele și modalitățile tehnice prin care se asigură
eliberarea unor certificate oficiale exacte și fiabile și se preîntâmpină
riscul de fraudă;
• Articolul 97 - Desemnarea centrelor de referință ale Uniunii Europene
pentru autenticitatea și integritatea lanțului agroalimentar - Prin
intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia poate să
desemneze centre de referință ale Uniunii Europene care sprijină
activitățile Comisiei și ale statelor membre de prevenire, identificare și
sancționare a cazurilor de încălcare a normelor menționate la
articolul 1 alineatul (2) prin practici înșelătoare sau frauduloase.
• Articolul 98 - Responsabilitățile și atribuțiile centrelor de referință ale
Uniunii Europene pentru autenticitatea și integritatea lanțului
agroalimentar
furnizarea -
unor analize specifice menite să identifice segmentele din lanțul
agroalimentar care pot face obiectul încălcării normelor menționate la articolul 1
alineatul (2) din prezentul regulament prin practici înșelătoare sau frauduloase și
acordarea de asistență la elaborarea de tehnici și de protocoale pentru controalele
oficiale specifice;
• Dovezi cu privire la boli emergente sau la alte circumstanțe care ar putea avea ca
rezultat intrarea în Uniune, dintr-o țară terță, a unor animale și bunuri care prezintă
riscuri pentru sănătate sau mediu sau riscul unor practici înșelătoare sau
frauduloase;
• Art 139 – sanctiuni - Statele membre se asigură că sancțiunile financiare pentru
încălcarea prezentului regulament și a normelor menționate la articolul 1
alineatul (2), prin practici înșelătoare sau frauduloase, reflectă, în conformitate cu
dreptul intern, cel puțin avantajul economic pentru operator sau, după caz, un
procent din cifra de afaceri a operatorului.
• Frecvența controalelor oficiale ar trebui stabilită de către autoritățile competente
având în vedere necesitatea de ajustare a efortului de control în funcție de riscul
existent și de nivelul de conformitate preconizat în diferite situații, inclusiv
posibilele cazuri de încălcare a legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar prin
intermediul unor practici înșelătoare sau frauduloase. Pentru efectuarea
controalelor oficiale și a altor activități oficiale care sunt destinate să identifice
posibile încălcări ale normelor, inclusiv cele care au loc prin practici înșelătoare sau
frauduloase, precum și în domeniul bunăstării animalelor, autoritățile competente
ar trebui să aibă acces la date tehnice actualizate, fiabile și coerente, la rezultatele
cercetărilor, la tehnicile noi și la expertiza necesară pentru a aplica corect legislația
Uniunii în aceste două domenii.
• Definitia propusa de UE pentru Frauda Alimentara este:

Frauda Alimentara este o violare intentionata a

regulilor la care se refera Art. 1(1) din Regulamentul
882/2004, cu scopul castigului economic sau financiar.

Elementele ce identifica o Frauda Alimentara sunt:

1. Incalcarea legislatiei UE;
2. Activitate Intentionata;
3. Castig economic;
4. Inselarea consumatorilor .
 Fraud, monitoring and controls

• Punctele de contact:
https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/food-fraud_contact_p
oints.pdf
Informatii
http://ec.europa.eu/geninfo/query/index.do?queryText=food+fraud&summa
ry=summary&more_options_source=global&more_options_date=*&more_o
ptions_date_from=&more_options_date_to=&more_options_language=en&
more_options_f_formats=*&swlang=en
 Frauda presupune:

 înlocuirea totală sau parțială a unui

component alimentar cu unul mai ieftin;
 adăugarea de cantități mici dintr-o substanță
naturală sau sintetică pentru a masca utilizarea
unui component alimentar de calitate inferioară
sau conferirea unor proprietăți pe care produsele
nu le justifică prin compoziția lor naturală și prin
normele de fabricație, sau utilizarea în exces a
unor componente de ambalare (ex. gheața);
 Frauda presupune:
 îndepărtarea sau omiterea intenționată a
unui constituent autentic valoros dintr-un produs
agroalimentar;
 declarații false sau nedeclarații legate de
originea geografică, botanică, a speciei sau
varietății, a procesului de producție a unui
aliment;
 introducerea în circuitul agroalimentar a
alimentelor alterate, de contrabandă sau furate.
Topul primelor 10 produse expuse celui mai mare risc de fraudă în sectorul
alimentar

• 1 Uleiul de măsline
• 2 Peștele
• 3 Alimentele ecologice
• 4 Laptele
• 5 Cerealele
• 6 Mierea și siropul de arțar
• 7 Ceaiul și cafeaua
• 8 Condimentele (precum șofranul și pudra de ardei iute)
• 9 Vinul
• 10 Anumite sucuri din fructe
 Video food fraud
• https://www.youtube.com/watch?v=EXp8T18
wy5w
• https://www.youtube.com/watch?v=fkb6RbzF
43I
• https://www.youtube.com/watch?v=78R_ycR
O2fk
• https://www.youtube.com/watch?v=aTyy6TA
DT0c
• https://www.youtube.com/watch?v=0ccrgAM
P4pY
 Detectarea fraudei

"Toate măsurile de executare au fost făcute de guvern, dar acum că

societățile trebuie să-și asume propriile responsabilități, ei își vor desfășura
mai des și controalele (anunțate și neanunțate). Comercianții cu amănuntul
fac deja acest lucru cu furnizorii lor. Ei adaugă clauze la contractele lor, după
cum urmează: "Dacă doriți să ne furnizați, atunci trebuie să acceptați că
putem să ne prezentăm neanunțați pentru a vă controla". Simplul fapt că ați
putea fi auditat va reduce nivelul de fraudă; La urma urmei, există șanse
mai mari de a fi prinși.În curând vom vedea că societățile se audă reciproc
pe tot parcursul lanțului. " 
"În plus, se dezvoltă tot mai multe metode noi (analitice) pentru a
detecta frauda alimentară. Acest lucru va face mai ușoară și mai ieftină
efectuarea de controale aleatorii ale materiilor prime și ale produselor. De
exemplu, Universitatea Wageningen a dezvoltat un mod de a analiza
gălbenușul de ou pentru a determina dacă oul este organic sau nu. 
 "Evaluarea vulnerabilității în materie de fraudă alimentară face
parte dintr-o serie de standarde privind siguranța alimentară"
Există o tendință spre lanțuri mai scurte, deoarece există mai
puține legături, cu atât mai puțin există riscul ca lucrurile să fie
manipulate. Producătorul de cafea va lucra direct cu plantația,
instalând un container de expediere care este umplut și sigilat la
fața locului și apoi expediat în Țările de Jos pentru a garanta că
fasolea arabică nu poate fi amestecată cu cele inferioare. În trecut,
nucsoara fusese obținută în formă pre-măcinată, dar aceasta a lăsat
pulberea deschisă să fie amestecată. De aceea, la fel ca piperul,
nucsoara este achiziționată doar în zilele noastre. Acest lucru vă
face mult mai ușor să verificați dacă ceea ce cumpărați este pur. "
Ghidul de atenuare a fraudei alimentare (FFMG)

Microsoft Word
Document

Scopul fraudei în domeniul produselor alimentare 

Falsul alimentar este o înșelăciune ilegală pentru câștigul economic

care folosește alimente, inclusiv martorul motivat din punct de vedere
economic (EMA), definit de FDA ca o "substanță" pentru "câștigul
economic". Pregătirea individuală pentru controlul preventiv a adăugat noi
termeni de "pericol motivat din punct de vedere economic" și "risc de
siguranță alimentară motivat din punct de vedere economic". Tipurile
generale de fraudă alimentară includ substanțe adulterante, furt,
manipulare, simulare, deturnare sau piață gri și drepturi de proprietate
intelectuală contrafacere. 
 Instrumentul inițial de screening pentru fraudă
alimentară 
Evaluările de risc au loc în două etape: un screening inițial
calitativ urmat de o evaluare cantitativă mai detaliată. 
Pasul 1 - Definiți domeniul de aplicare și termenii de
bază: Aceasta include definirea "foarte mare" prin "foarte
scăzut" pentru probabilitate și consecință .
Pasul 2 - Revizuirea incidentelor: adunați informații (toate
tipurile) despre incidentele de fraudă alimentară sumară
(sau detaliate) la nivelul de precizie, acuratețe și
certitudine cerut de decizia de alocare a resurselor. 
• Etapa 3 - Efectuarea screening-ului inițial privind frauda
alimentară: Evaluarea atât a pericolelor pentru sănătate, cât
și a impactului economic asupra ingredientelor selectate și a
produselor finite. 
• Pasul 3A - Pericole pentru sănătate : Evaluați pericolele
pentru sănătate. 
• Etapa 3B - Impactul economic : vulnerabilitățile în materie
de fraudă alimentară trebuie prezentate în termeni
economici
• Pasul 4 - Clasamentul riscului corporatist: oportunitățile de
fraudă sunt afișate pe harta riscurilor corporative și
clasate. COSO definește în mod oficial acest lucru ca fiind
"agregarea riscului".
 Organizații regionale și naționale
• 1.1. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)
• 1.2. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor (ANSVSA)
• 1.3. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
(ANPC)
• 1.4. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM)
• 1.5. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)
• 1.6. Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF)
• 1.7. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM)
• 1.8. Organele de cercetare penală
 Microsoft Word

IMPORTANT 97 - 2003 Document

„Siguranţa alimentară - componentă a securităţii alimentare care este

determinată obligatoriu de trei condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un
produs neprelucrat,prelucrat parţial, prelucrat total sau nou creat:
• 1. Să aibă inocuitate, să fie salubru, să nu pună în pericol organismul
uman, respectiv consumatorul normal şi sănătos.
• 2. Să aibă valoare nutritivă şi energetică.
• 3. Nutrienţii alimentari să fie disponibili pentru organism.

Recomandării Comisiei 2013/99/UE din 19 februarie 2013 privind un

plan coordonat de control pentru stabilirea prevalenței unor practici
frauduloase în comercializarea anumitor produse alimentare – Carne cal

 Ulei de masline diluat
DILUAREA
Amestecarea unui lichid de mare
valoare cu un lichid de valoare mai
mică
 Copii ale alimentelor
populare Produse care
nu sunt sigure
CONTRAFACEREA
Copierea denumirii de marcă, a
conceptului de ambalare, a rețetei, a
metodei de procesare etc. a
produselor alimentare pentru
obținerea unui câștig economic.
 Utilizarea aditivilor
neautorizati
 Melamina adăugată IMBUNATATIRI NEAPROBATE
pentru a Adăugarea de materiale necunoscute
îmbunătăți continutul și nedeclarate în produsele alimentare
pentru a îmbunătăți atributele de
de proteină calitate.
Tipuri de falsificari
 Ulei de floarea-soarelui  Păsări de curte injectate
înlocuit parțial cu ulei cu hormoni pentru a
mineral ascunde boală
SUBSTITUTIA  Colorarea alimentelor
Inlocuirea unui ingredient sau a unei stricate pentru a acoperi
părți din produs, de mare valoare, cu
un alt ingredient sau o parte a defectele
produsului, cu valoare mai mică ASCUNDEREA
Ascunderea calității scăzute a
ingredientelor sau a produselor
alimentare
 Provenienta
(originea)
 Repocesare
 Recomandari
FOOD ETICHETAREA GRESITA
FRAUD Plasarea pretențiilor false pe
ambalaje pentru câștiguri
economice
PIAȚA GRI. FURT DETURNARE
Vânzarea de produse furate sau
fabricate in exces si nedeclarate
 Ciclul de prevenire a fraudei.
Managementul riscului afacerii

Examinare incidente Evaluare risc afacere

Gardian &
dificultate
Detectare lacune Evaluare
Intampinar vulnerabilita
e Clasa
Victime te
Prevenire
Oportuni
tati de
 Corpuri straine
frauda
 Amestecuri Definirea
 Furt amenințării la
Infractori  Piata gri adresa sănătății
Evazionisti  Branduri gresite publice
 contramasuri
Simulari
 Contrafacerile

CONTRAMASURI
 Vulnerabilitate
ISO 27005 definește vulnerabilitatea ca: O slăbiciune a unui bun sau a unui
grup de bunuri, ce poate fi exploatată de una sau mai multe amenințări
.
Vulnerabilitate este o slăbiciune ce permite unui atacator să reducă 
asigurarea informației. Vulnerabilitatea este intersecția a trei elemente:
susceptibilitatea unui sistem sau defectul,
accesul atacatorului la defect și
capacitatea atacatorului de a exploata defectul.
 Pentru a exploata vulnerabilitatea, atacatorul trebuie să dispună de cel
puțin o unealtă aplicabilă sau tehnică pentru a se conecta la slăbiciunea
unui sistem. În acest context, vulnerabilitatea este de asemenea cunoscută
ca suprafață de atac.
Contaminarea intentionata
Food defense

De la HACCP la HACCDP (Hazard Analysis

Critical Control and Defense Points)

53
 Programe europene si internationale

• https://icia.ro/infrastructura-de-cercetare-pen
tru-siguranta-alimentara-prin-depistarea-fraud
elor-alimentare-euralim/
• https://ec.europa.eu/food/safety/food-fraud_
en
• https://ec.europa.eu/food/safety/food-fraud/
ffn_en
• https://www.interpol.int/en/Crimes/Illicit-goo
ds/Shop-safely/Food-fraud
• http://www.inspection.gc.ca/food/informatio
n-for-consumers/food-safety-system/food-frau
 HACCDP Hazard Analysis Critical Control and Defense Points combina PCC și CDP într-
un mod care permite identificarea vulnerabilitățile în procesul de producție.

HACCDP cuprinde planul HACCP și aspectele de evaluare vulnerabilitatilor.

Pași urmati :
• 1. HACCP etapă preliminară 1: alcatuirea echipa HACCP.
• 2. HACCP pas preliminar 2: descrie produsul.
• 3. HACCP pas preliminar 3: Identifica utilizarea intenționată.
• 4. HACCP etapă preliminară 4: alcatuirea diagramei de flux.
• 5. HACCP pas preliminar 5: verificarea diagramei de flux.
• 6. Principiul HACCP 1: Efectuarea unei analize de risc.
Microsoft Office
• 7. Principiul HACCP 2: Determinarea CCP. Word 97 - 2003 Document
• 8. Principiul HACCP 3: Stabilirea limitelor critice.
• 9. Principiul HACCP 4: Stabilirea procedurilor de monitorizare.
• Principiul 10. HACCP 5: Stabilirea acțiunilor corective.
• Principiul 11. HACCP 6: Stabilirea procedurilor de verificare.
• Principiul 12. HACCP 7: Stabilirea evidentelor si a procedurilor.
• 13. Planul de apărare alimentară: Determinarea CDPS in procesul tehnologic.
• 14. Planul de apărare : elaborarea plan de aparare.

•
15. Planul de aparare: Implementarea, testare, evaluarea planului de apărare .

55
 Amenintari si Impact
Falsificare condusa
economic
Motivat de castig
Falsificare
Food Falsificare
neintentionata fraud
intentionata
/ accidentala
Food Quality Food defence

Falsificare
Food safety condusa ideologic
Studii stiintifice Motivat de prejudiciu
privind bolile provocate de
alimente
 Factorii care pot dispune la frauda

Lanțul de
aprovizionare
Anomalii Strategia de
economice audit

Relația cu
Istoricul fraudei
furnizorii
Factori

Istoric furnizori
Considerații
privind calitatea
geopolitice
& siguranța
Susceptibilitate
metode Frecvența de
asigurare testare
calitate
58
5.
4.
1.
Formarea echipei
Identificarea amenintarilor/pericolelor
Amenintarile existente in mod current la adresa
securitatii alimentelor se pot grupa in functie de:
1. Sursa de agresiune (cine)
2. Cai de atac (unde, cum)
3. Agenti de contaminare (cu ce)
Identificarea vulnerabilitatilor
 Securitate externa
 Securitate interna
 Securitatea proceselor
 Securitatea depozitarii
 Securitatea transporturilor, receptiilor si
livrarilor
 Securitatea utilitatilor cu impact direct asupra
alimentelor (apa, gaze, energie)
 Securitatea manipularii corespondentei
 Securitatea personalului
Elaborarea Planului de Aparare Alimentara
Elaborarea Schemei organizatorice
Elaborarea schemei organizatorice
Pentru identificarea si aplicarea de masuri eficiente de securitate este
necesara identificarea cu exactitate a cailor de atac, a fluxurilor de
aprovizionare, de personal si iesirile cu exteriorul unitatii.
Toate aceste cerinte pot fi realizate prin elaborarea schemei organizatorice a
unitatii care va include:
•Planul de amplasare a unitatiiin zona cu evidentierea vecinatatilor
•Schita constructiilor aflate in incinta unitatii
•Planul constructiv al unitatii cu evidentierea cailor de acces si iesiri
•Fluxurile de aprovizionare, de personal, de livrare
•Traseele tehnologice
Schema va evidentia in mid clar si explicit toate aspectele de securitate
existente la data elaborarii inclusiv ;
- Puncte de acces in unitate
- Cai de acces,
- Puncte de control (paza, camere video, puncte de restrictionare
acces –lacate, carduri)
- Fluxuri de personal
Verificarea si validarea schemei
organizatorice
59
 Ciclul de prevenire a fraudei.
Managementul riscului afacerii

Examinare incidente Evaluare risc afacere

Gardian &
dificultate
Detectare lacune Evaluare
Intampinar vulnerabilita
e Clasa
Victime te
Prevenire
Oportuni
tati de
 Corpuri straine
frauda
 Amestecuri Definirea
 Furt amenințării la
Infractori  Piata gri adresa sănătății
Evazionisti  Branduri gresite publice
 contramasuri
Simulari
 Contrafacerile

CONTRAMASURI
 Cauza si efect
Tipuri Activitati Cauza Scopul Tinta Efecte secundare
de risc Motivatia Focusare
Food Contaminare Operații greșite Satisface nevoile, Definirea specificațiilor și a Dimunuare brand
Quality accidentala specificatiile așteptărilor pe niveluri de Incidente privind
consumatorului calitate siguranta alimentelor
Food Falsificare Supra- Protejeaza consumat. Evaluare vulnerabilitate. Frica, frica publică,
Fraud intentionata productia de actele intenționate Strategii de prevenire functie preturi posibil mai mici
ilegale de înșelaciune de nivelul de risc
Food Contaminare Pierderea Produse Control preventiv, Degradarea produselor,
safety neintentionat controlului necontaminate, Reducereapericolelor rechemarea acestora,
a consumatorii nu sunt potențiale pentru sănătatea cheltuieli
expusi riscurilor de umană suplimentare, frica
imbolnavire sau deces publica
Food Contaminare Razbunare fata Rezistența sistemului Evaluarea vulnerabilității. Falsificarea si
Defenc intentionata de un brand la atacurile Aplicarea masurilor de degradarea
e prin afectarea intenționate reducere a posibilității unui produselor,
consumatorilor Provoaca daune atac, Atenuarea consecințelor rechemare, cheltuieli,
economice, afecteaza în cazul producerii unui frica publica
sănătatea, induce frica incident
sau teroarea
 Evaluare vulnerabilitate
A. SITUATIA TEHNOLOGICA

Caracteristici Caracteristici
produs proces
D. CIRCUMSTANTE
ECONOMICE

Masuri de control
Circumstante
globale si ale
companiei

tehnologic E. MASURI DE VULNERABILITA

FRAUDA TE LA
ALE COMPANIEI FALSIFICARE
Masuri de control
personal

C. MEDIUL PARTII INTERESATE

Lant
furnizori B. MEDIUL DE LUCRU AL
Cadrul COMPANIEI
&
legal caracteristici Caracteristici Caracteristici
filiera personal organizatie
 Strategia de prevenire

1. Stabilire echipa de lucru pentru frauda produselor alimentare

2. Politica / declarație de misiune / strategii / plan de prevenire

3. Screeningul inițial pentru frauda

4. Evaluare nevoi suplimentare, evaluare detaliată

vulnerabilități

5. Evaluare vulnerabilități specifice, într-o hartă a riscurilor

întreprinderii

6. Stabilire contramăsuri control vulnerabilități foarte ridicate &

ridicate

7. Propuneri privind strategia de prevenire a fraudei

Evaluare risc de vulnerabilitate (RV)
RV = Probabilitate apariție x
Probabilitate detectare
Foarte puțin
probabil 5 5 10 15 20 25
Puțin probabil,
Izolat 4 4 8 12 16 20
PROBABILITATE DETECTARE

Destul de probabil 3 3 6 9 12 15
Probabil 2 2 4 6 8 10

Foarte probabil,
1 1 2 3 4 5
Sigur

Risc Controlat 1 2 3 4 5
Ridicat
Riguros Puțin Foarte
Management & Foarte puțin probabil, Destul de Probabil probabil,
Mediu probabil probabil
Monitorizare Risc Izolat Sigur
Monitorizare &
Scazut reevaluare PROBABILITATE DE APARITIE
informatii noi
Reducerea riscurilor - Protecția produselor
alimentare. Evaluarea vulnerabilității

Sistemul de management al sigurantei alimentului

FOOD
FOOD SAFETY FOOD FRAUD
DEFENCE

HACCP TACCP VACCP

Pericole Amenintari Vulnerabilitate

Prevenire
falsificare Prevenire Prevenire
neintentionat falsificare falsificare
a/ intentionata intentionata
*Accidentala Motivatie Motivatie
* Baze ideologica economica
stiintifice
Evaluarea amenintarilor functie de impact si
probabilitate

Microsoft Word
Document
 Evaluarea vulnerabilității = procesul de identificare, cuantificare și prioritizare
(clasificare) a vulnerabilităților dintr-un sistem. Căutarea deficiențelor potențiale din
lanțul de aprovizionare pentru a preveni manipularea sau înlocuirea materiilor prime
înainte de a ajunge in proces.
 Scopul evaluării = examinarea lanțului de aprovizionare cu privire la potențialele
preocupări sau deficiențe în identificarea materiilor prime care prezintă un risc special
de falsificare sau substituire, astfel încât să fie aplicate controale adecvate
 Instrumente de evaluare a vulnerabilității:
 CARVER + Shock
 TACCP (Puncte critice de evaluare a pericolului)
 CARVER + Shock = sistem de evaluare bazat pe atribute;
 Criticitatea = Masură a sănătății publice și impactul economic al unui atac
 Accesibilitate = Abilitatea accesului fizic si a iesirii din țintă
 Recuperabilitate = Capacitatea sistemului de a se recupera de la un atac
 Vulnerabilitate = Ușurința de a realiza un atac
 Efect = Valoarea pierderii directe dintr-un atac măsurată prin pierderea
producției
 Recunoaștere = Ușurința de identificare a țintei
 Shock = Efectele combinate ale unui atac (d.p.d.v al sănătății, economic și
psihologic)
TACCP sau Evaluarea Amenințării și Punctul de Control Critic, este un sistem care a
fost dezvoltat în conformitate cu PAS 96: 2010.
Titlul pentru PAS 96 revizuit: 2014 este,
"Ghid pentru protejarea și apărarea alimentelor și băuturilor împotriva atacurilor
deliberate";
Actualizat de la PAS 96: 2010,
"Apărarea alimentelor și băuturilor. Orientări pentru descurajarea, detectarea și
înfrângerea motivației ideologice și a altor forme de atac răuvoitor asupra
alimentelor și băuturilor și a modalităților de aprovizionare a acestora "

 HACCP - În siguranța alimentelor există "pericole„ provenite din

contaminarea accidentală
 TACCP - În apărarea alimentelor există "vulnerabilități„ fata de contaminarea
intenționată.
 La calcularea riscului de amenințare intenționată, măsura comună de
vulnerabilitate este probabilitatea ca un atac să fie reușit, dacă se încearcă
• Prin efectuarea unei evaluări a vulnerabilității unei instalații sau a unui proces
de producere a alimentelor, puteți stabili punctele cele mai vulnerabile din
infrastructură și puteți concentra resursele pe cele mai sensibile puncte
 Instrumente de evaluare a vulnerabilității:
 CARVER + Shock
 TACCP (Puncte critice de evaluare a pericolului)
 Informații evaluare:
 Toate problemele și informațiile identificate
 Istoric substituție / falsificăre ingredient
 Costul / valoarea materialului
 Disponibilitatea – (o recoltă necorespunzătoare poate crește potențialul de
falsificare)
 Complexitate teste de identificare a falsificarii (teste cuprinzătoare -
probabilitate de falsificare redusă).
 Tara de origine
 Lungimea și complexitatea lanțului de aprovizionare
 Natura materiei prime poate schimba potențialul de fraudă alimentară
 Controalele pot include:
 Certificatele de analiză din partea furnizorilor de materii prime
 Testarea materiilor prime
 Auditurile lanțului de aprovizionare
 Utilizarea dovezilor de manipulare sau a sigiliilor pe materiile prime primite
 Controale suplimentare de aprobare a furnizorului
 Verificarea bilanturilor de materiale la furnizorul de materii prime
 Modificări ale lanțului de aprovizionare (schimbarea furnizorului, trecerea la
 Toate problemele și informațiile identificate

Natura materiei prime poate

Istoric substituție /
schimba potențialul de fraudă
falsificăre ingredient
alimentară

Lungimea și
Informații Costul / valoarea
complexitatea lanțului
evaluare materialului
de aprovizionare

Tara de origine
Complexitate teste de identificare a
falsificarii (teste cuprinzătoare -
probabilitate de falsificare redusă).
Disponibilitatea – (o
recoltă
necorespunzătoare poate
crește potențialul de
falsificare)
 Instrumente evaluare vulnerabilitate

1_Opor- 2_Moti- Evaluarea documentată a

tunități vaţii vulnerabilității în materie de
fraudă pentru a identifica
potențialele vulnerabilitati si Controlul pe baza de plan
a prioritiza măsurile de documentat ce specifică măsurile
3_Măsuri control de control implementate pentru a
de control minimiza riscurile privind sănătate
publică

VULNERABILITATE Susceptibilitatea sau expunerea la un risc de

frauda ce ar putea afecta sănătatea
consumatorilor, considerata o lacună sau o
deficiență care ar putea pune în pericol
consumatorul dacă nu este abordată
 1. Oportunitate - Factori
Factori generali Factori specifici
oportunitate fraudă oportunitate frauda

Caracteristicile fizice și
Natura compoziției
compoziția

Disponibilitatea tehnologiei /
Calitatea produselor
cunoștințelor de conturare

Simplitatea tehnică sau

Procesul de producție
complexitatea falsificării

Accesibilitate la liniile de
Lanțul de aprovizionare
procesare

Complexitate și transparența lanț

Originea geografică
aprovizionare

Detectabilitatea fraudei
 1. Oportunitate - Evolutie

Lichid
Granular

Solid
Lant
Lant aproviz
aproviz lung
Lant mediu
Alimente
aproviz scurt
Alimente complexe
multiple
Alimente
simple
 Maximizarea
2. Motivatie - Factori veniturilor

Minimizarea
Factori culturali și costurilor
Factorii economici și de piață
comportamentali

Atribute speciale ce Câștiguri personale.

determină valoarea (Disperare)

Constrângeri financiare Cultură, etică de afaceri

Nivelul concurenței Nivelul corupției

Prețuri (Cerere / Ofertă) Victimizarea

Competitivitatea
Şantajul
strategiei

Sănătatea economică
(Regimul)
 2. Motivatie - Evolutie

Piata
competitiva

Stimulează utilizarea
substituenților cu
costuri mici

Vanzator si
cumparator in Produsele
relatii pe termen scumpe
lung

Motivatie redusa Oprtunitati pentru

pentru falsificare falsificatori
 3. Controlul
Sisteme de
informații Măsuri de prevenire
(trasabilitate frauda
, bilanturile
de Sisteme de
Examinarea
materiale) monitorizare
integrității Sistemele de
și verificare management
Managerii și
Angajații
angajaților personalul Controalele
a fraudei al siguranței și
(Responsabi ai
Furnizorii
externe
de control al Clienții
sistemelor)
calității

Linii
CONTROALELE directoare și
Cerințe Agentiile de
protecția
contractuale SPECIFICE siguranta
împotriva
fluierului

Legislatia
antifrauda in
Rețeaua vigoare
Coduri de
lanțului de
conduită
control Cadrul
juridic și
punerea în
aplicare
 Evaluarea vulnerabilitatii

• 1. Complexitatea falsificării materiilor prime

Motivatia
Masurile de produselor finite
OPORTUNITATEA
control
Evaluarea = 50 de
întrebări ce acoperă
cele trei elemente ale
vulnerabilității
• 2. Disponibilitate, tehnologie și cunoștințe pentru falsificarea
materiilor prime
• 3. Detectabilitatea falsificării materiilor prime
• 4. Disponibilitate, tehnologie și cunoștințe pentru falsificarea
• 5. Falsificării produselor finite
• 6. Complexitatea contrafacerii
• 7. Detectabilitatea contrafacerii
• 8. Interferenta linii de prelucrare
• 9. Transparenta retelei de aprovizionare procesare distributie
• 10. Istoric falsificare materii prime
• 11. Istoric falsificare produse finite

Intrebări legate de:

 Caracteristicile ingredientelor
 Caracteristicile produselor și proceselor
 Caracteristicile rețelei de aprovizionare, procesare,
distributie
 Istoric privind frauda
 Evaluarea vulnerabilitatii
• 1. Aprovizionarea si pretul materiilor prime
• 2. Componente sau atribute valoroase ale materiilor
prime
• 3. Conditiile economice proprii
• 4. Strategia organizatiei
• 5. Conceptul de etica afacerilor in compania proprie
MOTIVATIA • 6. Infractiuni contrafacere in propria companie
• 7. Nivelul de coruptie al companiei fata de cel din tara
Oportunitate Masurile de • 8. Constrangerea financiara a furnizorilor
a control • 9. Conditiile economice ale furnizorilor
• 10. Strategia organizatorica a furnizorilor
• 11. Cultura etica in afacere a furnizorilor
Evaluarea = 50 de
întrebări ce acoperă • 12. Infractiuni penale furnizori
cele trei elemente ale • 13. Victimizarea furnizorilor
vulnerabilității • 14. Gradul de coruptie al furnizorilor la nivel national
• 15. Conditiile economice ale ramurii industriale
• 16. Criminalitatea clientilor
• 17. Cultura etica in afacere ale ramurii industriale
Intrebări legate de: • 18. Evidenta istoric ramra industriala
 Prețuri • 19. Nivelul de competenta in ramura industriala
 Caracteristicile pieței • 20. Asimetrii de preturi
 Istoricul fraudei și alte infracțiuni penale
 Provocările economice
 Evaluarea vulnerabilitatii
Intrebari indentificare control

1. Sistemul de monitorizare al fraudei materiilor prime

2. Verificarea si monitorizarea sistemului de frauda a
materiilor prime
Motivatia 3. Sistemul de monitorizare al fraudei produselor finite
4. Verificarea si monitorizarea sistemului de frauda a
produselor finite
Oportunitate MASURILE 5. Sistemul propriu de informare al companiei
a DE CONTROL 6. Sistemul de depistare si urmarire propriu al companiei
7. Screening integritate angajati
8. Codul de conduita etica al companiei
Evaluarea = 50 de
întrebări ce acoperă 9. Tendintele companiei
cele trei elemente ale 10. Cerintele contractuale ale furnizorilor
vulnerabilității 11. Sistemul de control al fraudei la furnizori
12. Controlul echilibrului furnizorului
13. Sistemul de depistare si urmarire al furnizorilor
Se evaluează măsurile pentru a preveni frauda. 14. Controlul social in retea
- măsuri de atenuare 15. Controlul fraudei
- măsuri de urgență 16. Politica alimentara nationala
- controale interne 17. Aplicarea legislatiei in domeniu
- controale externe ale furnizorilor / clienților 18. Evenimente neprevazute
 Exercitii

C:\Users\ida\
Desktop\frauda\procedura foo
 Surse de informare
Adobe Acrobat
Adobe Acrobat
Document
Document

Adobe Acrobat
Document

Adobe Acrobat
Adobe Acrobat
Document
Document
 Bibliografie
1. Propunere de rezoluție a Parlamentului European referitoare la
criza alimentară, fraudele din lanțul alimentar și controlul acestora
- (2013/2091(INI))
2. Rezoluţia Parlamentului European din 14 ianuarie 2014 referitoare
la criza alimentară, fraudele din lanțul alimentar și controlul
acestora (2013/2091(INI))
3. Defining the Public Health Threat of Food Fraud (Definirea
Pericolului Public al Fraudei Alimentare) / Spink, J, şi Moyer, DC în:
Journal of Food Science, 2011, volumul 75 (numărul 9), p. 57-63
**** http://www.usp.org/frequently-asked-questions/ffmg
**** http://www.foodqualitynews.com/Regulation-and-safety/FSSC-
22000-updates-certification-scheme
****https://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://ww
w.foodsafetymagazine.com/magazine-archive1/februarymarch-2017/
food-fraud-vulnerability-assessment-and-prefilter-for-fsma-gfsi-and-s