Cetoza taurinelor

Definiție
Este cunoscută sub denumirea de cetonemie,acetonemie
,cetonurie,acetonurie.
Se caracterizează prin acumularea în exces a corpilor
cetonici(acetonă,acid-acetil acetic și acid beta-oxibutiric) în
sânge,lapte, urină,aer expirat,hipoglicemie,hiperlipemie.
Este întâlnită la vacile cu producții mari de lapte și cele cu gestație
gemelară datorită particularităților metabolismului glucidic și lipidic.
 Receptivitate
Vacile cu vârste cuprinse între 2-10 ani.
Sunt predispuse vacile care sunt permanent în stabulație.
Apare cel mai frecvent la vacile lactante performante la debutul
lactației(0-30 zile) și vacile grase cu o vârstă de 5-8 ani.
La vacile de carne , cetozele apar în contextul gestației(gestații
gemelare) , nu al lactației.
 Etiologie
A) Factorii predispozanți:
- Particularitatea metabolismului glucidic este aceea că hidrații de carbon din
rație(celuloza,amidonul,zaharurile) în rumen o transformare microbiană în acizi
grași volatili(acetic,butiric,propionic) fiind absorbiți.
- Gliconeogeneza la rumegătoare un rol esențial în a asigura 90 % din necesarul
de glucide.
- -Necesarul de glucoză la vacile adulte este de 1500-3000 g în funcție de gestație și
producția de lapte.
-Absorbția glucozei zilnică este foarte redusă(200-600 g/zi).
-lipsa exercițiului muscular favorizează acumularea de corpi cetonici (vacile iarna în
stabulație ) deoarece va reduce cetoliza musculară.
-parazitismul(Fasciola hepatica),intoxicații(cu Cupru),insuficiența hepatică(exces
azot proteic și neproteic).
 Etiologie
B) Factori etiologici cetoza primară
-subnutriția din cauza cantităților insuficiente de glucide;
-rații dezechilibrate calitativ cât și cantitativ,bogate în proteine sau
lipide(șroturi),dar sărace în glucide;
-administrarea unor cantități crescute de nutreț însilozat bogat în acid
butiric;
-creșterea necesarului de rație în glucide datorită unor factori de
solicitare metabolică intensă(gestație,frig,lactație) duc la eliberarea
unui hormon lipolitic;
C)Factori etiologici în cetoza secundară
- afecțiuni ale prestomacelor din cauza faptului că se trece brusc la o
rație furajeră fără o perioadă de adaptare la sfârșitul primăverii și
începutul iernii și în final se ajunge la disfuncții rumino-reticulare.
-hepatopatii tulburări de gluconeugeneză hepatică.
-afecțiuni febrile care duc la o suprasoliciare a organismului cu consum
ridicat energie.
-disfuncții neuroendocrine ca urmare a suprasolicitării oraganismului cu
afectarea hipofizei,tiroidă,suprarenală,pancreas.
 Patogeneză
Pentru a satisface cerințele de producție de lapte, vaca poate trage pe
două surse de nutrienți aportul alimentar și rezervele corporale.
În cazul în care aportul de hrană vaca nu este suficientă pentru a satisface
cererea de energie, rumenul produce o cantitate insuficientă de acid
propionic, principalul precursor al glucozei și se va ajunge la hipoglicemie.
Hipoglicemia va mobiliza acizii grași liberi și glicerol din depozitele
adipoase,adică rezervele corporale.
Ficatul nu se va lega cu acetil-coenzima A ce va rezulta din oxidarea acizilor
grași din cauza lipsei de energie și va fi un exces de acetil-coenzima A în
organism și se va transforma în cetonă și în mică măsură acetonă.
Excesul va fi utilizat de către alte țesuturi și mușchi ,se va acumula și cetoza
va fi rezultatul acumulării de corpi cetonici în sânge,lapte,urină.
 Patogeneză

Fig 1. Mecansim patogenetic glucoză Fig 2. Mecanism patogenetic glucoză

 Simptomatologie
Cetoza apare în primele 2-6 săptămâni după fătare ,mai ales la animalele cu o stare bună
de întreținere și cele din stabulație în vârstă de 3-6 ani.
Cetoza subclinică:semne șterse sau nespecifice ca: anorexie,bruxisme,slăbire,poziție
cifozată,reducerea producției de lapte.
Tulburările digestive: rumgare leneșă,defecare frecventă cu fecale negricioase și fecale
păstoase.
Funcția ruminală va fi afectată cu atonie rumino-reticulară ce duce la balonizare apoi
timpanizare.
Funcția reproductivă și ea afectată prin semnele estrale reduse,retenții placentare și
endometrite puerperale.
În lapte și urină mirosul dulceag ca de acetonă sau cloroform și se va răspândi în tot
adăpostul.
Dacă boala are evoluție îndelungată duce la afectarea sistemului nervos cu o inhibiție
profundă și comatoasă fiind confundată ușor cu pareza de parturiție.
 Simptomatologie
Cetoza clinică prezintă ca simptome:
urmează după cetoza subclinică cu apariție bruscă printr- o formă digestivă
ori formă nervoasă
se va reduce glicemia sub 25mg/dl cu o creștere a cetonemiei peste
15mg/dl cu scăderea rezervei alcaline
Ca manifestări digestive avem:
a) apetit selectiv prin refuzul concentratelor;
b) constipație prin fecale consistente de culoare închisă coafate cu mucus
c) diaree cu sensibilitate hepatică discretă
d) scăderea bruscă a secreției lactate
 Simptomatologie
Ca manifestări nervoase avem:
a)apar după 2-3 zile de evoluție exprimate clinic prin semne comatoase,somnolență cu
ochii semi-închiși,pleurostotonus cu capul în jos ca în febra de parturiție;
b) disfagie cu regurgitare;
c)pareză tren posterior cu mers vaccilant;
d) deplasare lentă cu membre semiflexate(fază inhibiție-sindrom cortical);
e)excitație nervoasă cu hiperactivitate la stimulii externi;
f)sindrom de pică prin consum pământ sau gunoi;
g)masticație în gol ;
h)accese rabiforme exprimate prin agresiune,dromomanie însoțite de un muget puternic
urmate de căderea animalului cu pierderea cunoștinței;
i) ataxie locomotorie(mers ebrios),atitudini anormale(poziția de
autoascultare),amauroză,linsul intens al pielii și obiectelor,tremurături
musculare,hipersalivație
j)Semnele neurologice simetrice,difuze de origine simetrică,difuze și de origine corticală și
aceste simptome observate timp de 1-2 ore cu crize la interval de 8-12 ore.
 Simtomatologie

Fig 3.ridicarea vacii ca urmare a slăbirii după fătare semne

nespecifice din cetoza subclinică Fig 4. Fecale diareice bovine în cetoza subclinică
ca semne nespecifice
 Simptomatologie

Fig 6 Facies trist ce indică faptul că nu e receptivă la stimulii externi,

balonizarea abdomenului în urma atoniei ruminale,

Fig 5Retenție placentară în cetoză cu

afectarea funcției reproductive
 Simptomatologie-imagini

Fig 7.Inhibiție corticală în cetoză cu pierderea cunoștinței

Fig.8 Pierdere în greutate
 Simptomatologie-imagini

https://www.youtube.com/watch?v=R9EG8anOqDk
Vacă cu formă nervoasă de cetoză care cu 10 zile înainte de fătare masticație în
gol,salivație ușoară care se va accentua (hipersalivație), arcuirea gâtului într-o
parte(pleurostotonus),limba scoasă excesiv în afara cavității bucale fenomene de
hiperexcitație nervoasă,sindrom de pică(mănâncă pământ care duce la formare de
bezoare). De la fătare nu a mâncat concentrate dar apetit redus pentru furaje verzi și
uscate care duce în imagine la observarea unui abdomen supt și implicit scăderea
producției de lapte.
 Morfopatologic
modificări moderate cu degenerescența grasă a ficatului(culoare
galgen-brun,friabil) și degenerescență renală
hipertrofie suprarenale cu infiltrație grasă cu degenerescența
cortexului iar medulara este normală.
La examenul microscopic permite identificarea a numeroase vacuole
lipidice în hepatocite care au pierdut rezervele de glicogen.
 Diagnostic

Epidemiologic: animal maxim producție lactată cu vârstă între 5-8

ani,în contextul alimentației intensive,mai ales în sezonul de iarnă.
pe baza semnelor clinice: apare după fătare,scădere inexplicabilă
producție lapte, manifestările digestive(apetit diminuat cu
apatie,anorexie și refuzul concentratelor, semnele nervoase și mirosul
de acetonă plus ancheta nutrițională
pozitivare teste de evidențiere corpi cetonici din sânge,lapte,urină.
 Diagnostic-Metode complementare
• Umoral se va constata:
-hipoglicemie(40-70mg /dl normal ;15-25 sau 30 mg/dl cetoză);
-hipercetonemie(<10 mg/dl normal;în cetoză >10-100 mg/dl);
-cetonurie(10-70 mg/dl normal în cetoză 80-130 mg/dl)
-prezența corpi cetonici în lapte(normal până la 3 mg/dl și în
cetoză 40 mg/dl);
-creșterea acizi grași plasmatici liberi(normal 8 mg/dl și 30 mg/dl
în cetonemie o lipomobilizare);
-scăderea rezervei alcaline
 Diagnostic-Metode complementare

Fig .11 Citirea rezultatelor pt

Fig . 9Colectare sânge din vena coccigiană confirmare hipoglicemie
Fig . 10 Picătură de sânge pe analizator pt
evidențiere hipoglicemie
 Diagnostic-Metode complementare

Fig. 12 Analiza urinei în care Ph se va acidifia dar normal ph Fig .13 Excesul de corpi cetonici în sânge
este alcalin
 Diagnostic diferențial
În forma digestivă a cetozei față de:
 reticuloperitonita traumatică(prezența edemului la nivelul salbei,turgescența
jugularei,membrele anterioare îndepărtate,după probele reticulare de exemplu
proba bastonului,proba planului înclinat);
față de hepatopatii( cetonemie normale cu probe hepatice normale)
deplasare abomasum(spre stânga);
Indigestii gastrice;
În forma nervoasă a cetozei față de:
rabie în care cetonomia e normală;
pareza de parturiție în care nu avem miros de acetonă și biochimic se va constata
hipocalcemie;
tetania nutrițională(debut brusc cu hipocalcemie și hipomagneziemie plus
hipocalcemie)
listerioză;
 Prognostic
• Prognosticul medical este favorabil deoarece cetoza evoluează în
general către vindecare.
• Prognosticul economic este grav datorită persistenței scăderii
secreției secreției lactate(producția de lapte este net inferioară celei
obișnuite în condiții normale și aceasta pe toată perioada de lactație).
 Profilaxia
a)Perioada antepartum și perioada postpartum
rație echilibrată în proteine,lipide și glucide cu fibroase peste 18% și raport proteine/amidon
1/5,5-1/6;
lipidele trebuie să fie sub 5-6% și nivelul maxim să nu depășească 800g/zi;
este contraindicată schimbarea bruscă a rației și se evită ca vacile gestante să fie expuse
frigului,ploilor,zăpezilor,transportului lor;
plimbări zilnice și se tratează toate afecțiunile care duc la cetoză secundară
după parturiție consum energetic ridicat de glucide și înainte un nivel energetic ridicat;
evitare îngrășare în exces a vacilor gestante;
hrănire cu suficiente cantități de proteine,vitamine,minerale;
condiții de igienă corespunzătoare;
La 10-12 săptămâni postpartum se vor administra cereale mai ieftine dar tranziția să fie
progresivă.Aportul de iod,cobalt,fosfor trebuie să fie suficient în rație.
Pentru favorizare consum concentrate să se limiteze consumul la paie plus exercițiu muscular.
După parturiție se vor utiliza aceleași concentrate ca și înainte de parturiție dar cantitatea lor va fi
progresiv crescută ,proporțional cu secreția lactată.
În perioada antepartum vor fi disribuite de 4-5 ori/zi cu scopul de a favoriza fermentația
propionică(compoziție glucide foarte digestibile)
 Profilaxia
b)Analize biochimice
În cursul perioadei postpartum,controlul rației poate evidenția unele carențe
sau afecțiuni subclinice.Analizele biochimice permit:
-Investigarea prezenței corpilor cetonici în lapte și urină
-Determinarea specifică a nivelul sangvin a beta-hidroxibutirat la debutul
lactației permite recunoașterea precoce a animalelor predispuse(valoare
peste 10 mg/dl).Dacă sângele prelevat în condiții optime(fără stres
hipoglicemiant) evidențiează o hipoglicemie (sub 35 mg/dl)reprezintă un
semnal de alarmă la vaca cu cetoză subclinică.
c) Tratament preventiv
Propilenglicol 350ml/zi 10 zile după parturiție sau 6% în concentrate timp de
8 săptămâni ,dar și acid nicotinic 6-12 g/zi , la începutul lactației.
 Tratamentul
1)Igieno-dietetic:
-normalizarea metabolismului glucidic și lipidic:
-nivel crescut de glucide și fibroase în cadrul unor rații suficiente
energetice (tăiței de sfeclă 2-3 kg/animal/zi,melasă 1-2 kg/animal/zi);
-plimbare zilnică timp de 1- 2 h pentru stimularea cetolizei musculare
cu reducerea cantitativă corpilor cetonici din sânge cu 8 mg/dl și
mărește glicemia cu până la 20 mg/dl;
-fân de bună calitate,concentrate
 Tratamentul
2)Medicamentos:
A)combaterea hipoglicemiei pentru normalizarea activității cerebrale și
revenirea apetitului;
B)combaterea acidozei;
C)stimularea gliconeogenezei;
D)pentru combatere și prevenire hepatoză.
 Tratamentul
A)pentru combaterea hipoglicemiei
 administrare glucoză 5-10 % IV (1g/kg/24h)
1 flacon NACL 1000 ml, 1 flacon Duphalyte 500 ml
 în asociere cu vitamina B1 ,vitamina B6,vitamina C

B)pentru stimularea gluconeogenei

administrare ACTH(0,5-1 UI/kg greutate vie)
administrare glucocorticoizi: Dexametazonă 10 mg, Kelaprofen,Prednison,dar la
animalele gestante produce avort.
Catosal pe bază de butafosfan și vitamina B12

în apă vom administra RUMINODIGEST 250 ml în 4-5 L apă

În apă vom administra sau cu sonda de 2 ori/zi substanțe glicoplastice precum
propilenglicol 500 ml/vacă/zi
 Tratamentul
C)pentru combaterea acidozei
vom administra oral sau IV bicarbonat de sodiu 15-20g/animal
repetat timp de câteva zile.

D)pentru combaterea și prevenirea hepatozei la vaci

se va face cu metilmetionină 10-20 g în soluție 5% IV și clorură de
colină 10 g în soluție 10% IV.
Tratament-Imagini
 Tratament-Doze
A) Glucoză 10% Vacă 600 kg B)NACL 0,9%
Doză adulte 1g/kg/24h Doză necesară 50ml/kg/24h
10g……..100ml NaCL 50ml*600kg=30.000 ml=30 L IV
600g ………xml
X=60000/10
X=6000 ml =6 L glucoză IV
 Tratament-Doze
C) Catosal 100 ml
Doză bovine adulte între 10-25 ml IV
D)Dexamethasone
Doză 5-15 ml produs/animal IV,IM

E)Rumdigestin Herba
Doză 40-60 ml de 2/zi per os
Tratament-Imagini
Tratament-Imagini
 Bibliografie
1)Patologia nutrițională a animalelor domestice –Luminița Diana Hrițcu Editura “Ion Ionescu de la Brad” IAȘI
2016;
2)Medicina Internă a animalelor vol. 1 Dumitru Mihai și Viorel Andronie Ed.GEEA 2000 București;
3)Patologia Bovinelor Elena Rotaru Editura Printech 2009;
4)https://www.google.ro/search?q=ketosis+cow+symptoms&hl=ro&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUK
EwjU8u2I45z7AhWLPewKHTzDC5UQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1318&bih=657&dpr=1#imgrc=_ekMWPz6eWR1L
M;
5)https://www.google.ro/search?q=ketosis+cow+symptoms&hl=ro&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUK
EwjU8u2I45z7AhWLPewKHTzDC5UQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1318&bih=657&dpr=1#imgrc=zDEBcynWxWcg8
M;
6)https://www.google.ro/search?q=ketosis+cow+symptoms&hl=ro&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ved=2ahUK
Ewj2-
YuA5pz7AhXCDewKHRJAB8sQ_AUoAXoECAoQAw&biw=1318&bih=657&dpr=1#imgrc=a0HdK93SByFtmM&img
dii=BTP43nILaODmBM;
7)https://www.google.ro/search?q=ketosis+cow+chronic+cattle&hl=ro&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ved=2a
hUKEwjR3o3Y5pz7AhX-wAIHHShHBuwQ_AUoAXoECAoQAw&biw=1318&bih=657&dpr=1#imgrc=-
hbdXOEGFITTyM;
8)https://www.google.ro/search?q=ketosis+cow+chronic+cattle&hl=ro&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ved=2a
hUKEwjR3o3Y5pz7AhX-
wAIHHShHBuwQ_AUoAXoECAoQAw&biw=1318&bih=657&dpr=1#imgrc=mY3NoG3Ozcz1LM
Vă mulțumesc!