Sunteți pe pagina 1din 11

Anestezia dentara

Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii. Cuvantul anestezie provine din limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei. Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina. Anestezia in stomatologie se indica atunci cand actele terapeutice efectuate de catre medicul stomatolog pot fi dureroase. Ea este folosita pentru a face sedinta si tratamentul cat mai confortabile, pentru a elimina sau reduce durerea si anxietatea pacientului. Doar cateva din procedurile stomatologice necesita anestezie. Dintre acestea cele mai frecvente sunt extractiile dentare si tratarea infectiilor dentare si ale gingiilor. Exista practicieni care folosesc hipnoza sau acupunctura ca metoda de anesteziere a pacientilor. Este greu de precizat care sunt originele temporale ale anesteziei fara a lua in considerare primele mentiuni cu privire la calmarea durerii. Egiptenii antici utilizau semintele de mac (din care deriva opiumul) in timpul asa-zisele operatii. Romanii foloseau matraguna pentru a alina durerea, grecii canepa, iar chinezii canabisul. Anestezia prin refrigerare presupunea utilizarea apei foarte reci, ghetii, zapezii pentru a amorti zona ce va supusa unei interventii (extractia dentara, drenarea unui abces, etc) . Rolul anesteziei Anestezia asigura analgezia (lipsa durerii), imobilizarea pacientului si controlul asupra reactiilor naturale ale corpului la durere si trauma. Desi mental, dumneavoastra constientizati diferenta dintre o interventie medicala, o rana accidentala sau intentionata, corpul constata vatamarea si reactioneaza imediat pentru a repara dauna provocata, a opri sangerarea si a vindeca zona afectata. O serie de reactii normale ale organismului, atunci cand acesta a suferit o lovitura traumatica sunt tahicardia, o rata a respiratiei mica, acumularea de lichid in tesuturi (edem), concentrarea leucocitelor in zona afectata pentru a repra tesuturile etc. *** Anestezicul (local sau regional) suprima aceste reactii ale organsimului pana cand medicul dentist finalizeaza procedura. Acesta elimina durerea pana la terminarea tratamentului si ajuta la relaxarea pacientului. *** Proprietatile amnezice ale sedarii (constiente si inconstiente) asigura lipsa memoriei asupra interventiei medicului astfel incat corpul dumneavostra sa se concentreze asupra vindecarii. Cum actioneaza anestezia? Principiul de functionare *** Anestezicele actioneaza local prin blocarea conductibilitatii nervoase, prin reducerea influxului ionilor de sodiu in citoplasma neuronala. Daca sodiul nu intra in neuron, ionul de potasiu nu poate iesi, inhibandu-se astfel depolarizarea nervului, aparand astfel anestezia.

Studiile de specialitate garanteaza eficienta anestezicului si factorii de care depind durata si efectul acestuia : grasimile din corp, greutate, concentratia anestezicului, diferenta dintr PH-ul anestezicului si al zonei anesteziate. Anestezia actioneaza in 5 directii: 1. ca un analgezic (elimina durerea) ; 2. ca un amnezic (pierderea memoriei) ; 3. produce pierderea cunostintei; 4. imobilizarea pacientului; 5. eliminarea sau reducerea raspunsurilor autonome de conservare a organsimului (tahicardia... etc) . Eficacitatea anesteziei este asigurata de obstructia functiilor senzoriale, reflexe, mentale si motorii. Dumneavoastra impreuna cu medicul dentist veti decide care este nivelul dorit de anestezie. Insa copii, persoanele cu nevoi speciale si dizabilitati mentale, cei care sufera de fobie dentara, necesita oconcentratie mai mare de anestezic. De asemenea medicul trebuie sa cunoasca reactiile alergice ale pacientului, daca urmeaza sau nu vreun tratament medicamentos, starea generala de sanatate. Adrenalina din anestezic Adrenalina este un hormon secretat de oraganism, cu efect vasoconstrictor. Atunci cand intra in circulatia generala, creste ritmul cardiac iar pacientul devine usor agitat. Pentru pacientii cu probleme cardiace sau care iau antidepresive sau hormoni tiroidieni sintetici, exista anestezice injectabile, fara adrenalina (mepivacaina) Efecte toxice Doza maxima de anestezic ce se poate administra este intre 70 mg si 500 mg dar trebuie sa se tina cont de varsta, starea de sanatate, tipul de anestezic si prezenta vasoconstrictorului. Doza maxima nu inseamna doza letala, ci reprezinta doza la care pacientii resimt efectele toxice sistemice asupra sistemului nervos central: sedare, dureri de cap, vorbire incoerenta, tremur, comvulsii, hipotensiune. Incidenta toxicitatii in administrarea anesteziilor locale in stomatologie este extrem de rara si de obicei apare la pacientii cu stari fiziologice anormale si nu se datoreaza manoperei incorecte de administrare a anesteziei efectuate de medicul stomatolog. Cele mai frecvente efecte toxic al anesteziei locale este anxietatea (nervozitatea) si cresterea ritmului cardiac, care nu sunt cauzate de anestezic, ci de efectele sistemice ale vasoconstrictorului. Tipuri de anestezii Exista 4 mari categorii de anestezie: 1. ANESTEZIE LOCALA. 2. REGIONALA. 3. SEDARE. 4. ANESTEZIE GENERALA.

1. ANESTEZIE LOCALA Anestezia locala se realizeaza cu substante anestezice locale care suprima temporar durerea, prin actiunea directa asupra receptorilor senzitivi periferici, si actioneaza doar intr-o zona specifica a

cavitatii bucale. Reprezinta tipul de anestezie cel mai des utilizat in cabinetele stomatologice. Medicul dentist utilizeaza acest tip de anestezie in situatii ca: obturatiile dentare, pregatirea dintilor pentru coronare sau alte proceduri chirurgicale. Anestezicul local reprezinta un grup de compusi care, in concentratii adecvate in tesutul nervos, blocheaza reversibil conducerea influxului. Exista doua tipuri de anestezie locala: ** ANESTEZIE TOPICA (sau de suprafata) - se realizeaza cu substante anestezice care se aplica direct pe mucoasa; acestea sunt sub forma de lichide, paste, pulberi, aerosoli, gel, unguente, spray. Medicul dentist poate folosi acest tip de anestezie pentru a amorti zona in vederea pregatirii pentru administrare a unui anestezic injectabil. Ea mai poate fi utilizata si pentru a calma senzatiile produse de sindromul gurii uscate. ** ANESTEZIE PRIN INJECTARE (sau prin infiltratie locala) - se realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in jurul acestora, si/sau prin injectarea anestezicului local la distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical. Acestea pot fi : * directa intramucoasa * punctiforma * liniara (superficial, profunda) * difuza * intragingivala, * plexala- indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui * in baraj - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces tegumentar) * tronculara- anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar * intraligamentara anestezicul locala se depune in tesutul periodontal. * intrapapilara- la nivelul papilei dentare. * intraseptala- se foloseste rar. * intraosoasa- se foloseste foarte rar. * intrapulpara- la nivelul pulpei dentare Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca : obturatii, curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale. 2. ANESTEZIA REGIONALA Anestezia regionala (bloc nervos) este numita astfel pentru ca o regiune a corpului este amortita fara a fi pacientul inconstient. Acest tip de anestezie reduce incidentele legate de anestezie. 3. SEDARE (constienta si profunda) Poate fi cu gaz, orala sau intravenoasa. Cel mai frecvent se administreaza si sedarea odata cu anestezia locala pentru a facilita actiunea proprietatilor anestezice- relaxarea si pierderea memoriei in legatura cu cele intamplate in timpul interventiei, atmosfera si lipsa durerii la trezire.

In cazul sedarii cu gaz se foloseste un gaz inhalator (acelasi ca si in anestezia generala) dar in doze mai mici, ce incorporeaza lipsa durerii si proprietatile amnezice. Avantajul acestei metode este ca in momentul in care se indeparteaza masca de pe fata, pacientul revine la normal in citeva minute, fara dureri, daca se asociaza si anestezic local. Sedarea lichida- exista sedative orale si lichide. Copiilor li se administreaza sedare orala sau sub forma de supozitoare intrarectale. Sedarea constienta ajuta la relaxarea pacientului in timpul unei proceduri stomatologice. Medicul dentist poate administra un agent anti-anxietate sau sedativ in combinatie cu un anestezic local pentru durere. In timpul desfasurarii procedurii, pacientul ramane calm, insa este constient, rational si raspunde la stimuli (vorbire si tactil) . Sedarea profunda (sau inconstienta) si anestezia generala sunt utilizate pentru proceduri stomatologice complexe, iar pacientii nu isi pot mentine controlul asupra reactiilor sau necesita un nivel mai ridicat de anestezic in timpul desfasurarii procedurii. Sedarea profunda nu permite pacientului sa raspunda adecvat comenzilor verbale sau de a respira independent, deoarece el se afla intr-o stare de constienta depresiva. In aceasta stare el poate simti stimuli ai durerii, de aceea este necesara si o anestezie locala. 4. ANESTEZIE GENERALA Anestezia generala provoaca pierderea sensibilitatii prin care se obtine narcoza, absenta constientei. Se utilizeaza foarte rar in stomatologie (exemplu: pacienti ce sufera de fobie dentara) si este indicata atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu se poate efectua. Anestezicul este introdus pe cale intravenoasa sau prin inhalatie de gaz anestezic. Acest tip de anestezie scade abilitatea corpului de a respira singur de aceea se face si intubatia endotraheala. Ipotezele privind modul de actiune al anesteziei generale asupra organismului se refera la : - agenti blocanti neuromusculari; - pierderea cunostintei ; - cortexul cerebral; - agenti inhalatori pentru a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si amnezia; - benzodiazepine pentru efectul antianxios si amnezic. - obtructionarea conducerii nervoase; - intreruperea transmiterii sinaptice; Anestezia generala este administrata atunci cand se efectueaza o procedura chirurgicala extensiva. Sub efectul acesteia, functiile vitale ale pacientului sunt monitorizate in mod constant. Riscurile anesteziei dentare: ** Zona anesteziata nu amorteste. Cauza : anomalia anatomica a zonei anesteziate - Anestezia nu se prinde - atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar PH-ul organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7, 4) . ** Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera. - Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va intra acul, un

anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o structura nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este mai mare. - Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin) . ** Dureri prelungite, amorteala, parestezie. ** Leziuni vasculare. ** Leziuni nervoase. ** Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei pentru dintii inferiori. ** Hematomul obrazului - Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate acul seringii. - Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului se aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi tratament cu antibiotice) . ** Necroza mucoasei. ** Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului. ** Intoxicatii sistemice. ** Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta anestezica. ** Reactii de hipersensibilitate sau alergice. - Este bine ca, daca nu ati mai facut nici o anestezie locala in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test cutanat) . ** Reactii adverse date de vasoconstrictor. ** Riscul de infarct miocardic. ** Trimusul - limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie.

http://www.romedic.ro/anestezia-dentara-0P12837

Suntem terorizati cand auzim sunetul frezei dentare sau cand simtim mirosul manusilor sterile. Frica de dentist apare si cand vine vorba de o anestezie dentara. Insa, odata cu avansul tehnologic anesteziile cu seringi vor face parte din domeniul trecutului.

Anestezia electronica
Anestestezia electronica este o alternativa buna pentru cea cu ace, pentru ca reduce durerea din timpul plombarii unui dinte sau a curatarii acestuia. Cea mai des intalnita anestezie electronica este cea prin stimularea electrica transcutanata a nervului (TENS- Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation.) Aceasta forma de anestezie permite pacientilor sa controleze nivelul de durere, primind un dispozitiv care se tine in mana, conectat la padelele de stimulare a nervului. Avantajul folosirii acestui dispozitiv este faptul ca nu are efecte adverse. Odata ce electrozii au

fost inlaturati, vei putea sa pleci de la cabinetul medicului stomatolog fara sa iti faci griji de faptul ca ai putea avea fata umflata sau ca abia poti vorbi. Un alt avantaj ar fi de eliminare a reactiilor alergice. Unele persoane au reactii alergice la anumite tipuri de anestezie, dar atata vreme cat anestezia nu se foloseste, n-ai de ce sa iti faci griji!

Anestezia subgingivala
Anestezia subgingivala fara ace se foloseste destul de des pentru confortul pacientului.Cum functioneaza? Anestezia este aplicata direct in "buzunarul" gingiei cu un aplicator special. Dureaza aproximativ 30 de secunde ca anestezia sa isi faca efectul si persista timp de 15-30 de secunde. Daca procedura are nevoie de mai mult timp, se pot realiza aplicari aditionale de anestezic. Unul dintre cele mai mari avantaje ale anesteziei subgingivale este faptul ca din momentul in care anestezicul este in tesutul gingiei, nu veti simti limba sau buzele umfate, asa cum se intampla cu anestezi traditionala.

Anestezia prin criogenare


Un alt produs care ar putea revolutiona vizitele la dentist este anestezia prin criogenare. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv care este lasat in congelator pentru 30 de minute inainte de a fi plasat in cavitatea bucala. Acest dispozitiv are in compozitie un lichid rezistent la inghet, care se muleaza pe dinti, actioneaza rapid si poate fi folosit pentru mai multe proceduri dentare. Aceasta metoda este eficienta in plombarea dintilor, in extractia dintilor, coroane dentare, curatarea dintilor sau ajustarea aparatului dentar. Cu toate inventiile, anestezia locala cu injectie poate sa faca parte din trecut. Avand in vedere ca toate aceste proceduri sunt noi pe piata stomatologiei, s-ar putea ca unele cabinete stomatologice sa nu dispuna de ele, motiv pentru care medicul dentist prefera traditionala anestezie. http://www.dentist.ro/gata-cu-acele-anestezia-dentara-evolueaza

Extracia dentar
De ce se extrag dinii? Dinii pot fi extrai din diferite cauze:

Caria dentar a afectat dintele n totalitate O mare parte a dintelui i a osului maxilar a fost distrus de infecie nghesuirea dentar

Muli medici dentiti recomand extracia dinilor n incluzie, adic erupi parial. Un dinte erupt parial permite patrunderea bacteriilor i producerea infeciei, care se poate extinde la osul maxilar, cu efecte grave. Dinii n incluzie pot continua s erup prin esutul gingival, chiar dac nu au loc. Astfel, erupia dentar exercit o presiune continu, care n cele din urm distruge rdcinile dinilor nvecinai. Extracia dintelui n incluzie poate preveni infecia, distrugerea osoas i a dinilor nvecinai, evitnd

astfel apariia unor efecte dureroase n anii ce vor urma. Cum se extrag dinii? nainte de extracie, medicul dentist va analiza atent antecedentele dvs. medicale i dentare i va efectua o radiografie. La radiografie se vede lungimea, forma i poziia dintelui la nivelul osului maxilar. Pe baza acestor informaii, medicul poate estima gradul de dificultate a procedurii i poate decide dac este nevoie de intervenia unui specialist n chirurgia oral. nainte de extracie, se efectueaz o anestezie local. Medicul dentist va folosi un anestezic cu efect local pentru a amori zona extraciei. La o extracie simpl, dup anestezie, dintele este slbit n alveol cu un instrument numit elevator, apoi extras cu cletele dentar. Medicul dentist poate lefui i recontura apoi osul subiacent. Dup aceasta, poate nchide incizia prin sutur. Ce se ntmpl dup extracie? Este esenial s meninei zona curat i s prevenii infecia imediat dup extracia dentar. Medicul dentist v va da s mucai uor pe o bucat de tifon uscat, steril, pe care trebuie s l inei timp de 30-45 de minute pentru a reduce hemoragia pn la oprirea complet. n urmtoarele 24 de ore, nu avei voie s fumai, s v cltii gura insistent sau s periai dinii nvecinai. Dup extracie, trebuie s v ateptai la o senzaie de durere i disconfort. n unele cazuri, dentistul recomand administrarea unui calmant. Uneori ajut aplicarea unei pungi cu ghea pe fa, n reprize de 15 minute. Se recomand s bei doar cu paiul, s renunai la activitile foarte solicitante i s evitai s bei lichide calde. n ziua urmtoare extraciei, dentistul poate recomanda o cltire uoar a gurii cu soluie salin cald (nu o nghiii) sau cu o apa de gur cu ingrediente antibcteriene. n mod normal, disconfortul se va atenua n 3 zile pn la 2 sptmni. Dac durerea persist sau devine sever, dac apare inflamaia, hemoragia sau febra, mergei imediat la dentist. Extracia dentar

1. Anestezia local nainte de extracie.

2. Slbirea dintelui n alveol cu elevatorul.

3. Extracia dintelui cu cletele dentar.

http://www.colgate.ro/app/Colgate/RO/OC/Information/OralHealthBasics/CheckupsDentProc/ToothRe movalExtraction/ToothRemovalExtractions.cvsp

Programa ANUL III


Discplina: ANESTEZIE STOMATOLOGICA
Discipline cu a caror programa analitica se coreleaza : Anatomia si Chirurgia oro-maxilofaciala Continut de baza:
- Examinarea pacientului - Prezentare instrumentar - Anatomia nervului trigemen - Anestezia topica, locala, tronculara periferica, tronculara bazala si ganglionara - Atitudinea n cazul accidentalor anesteziei locoregionale.

Forma de evaluare:
- examen practic - examen scris

Obiective specifice:
- dobndirea cunostintelor n vederea pregatirii anesteziei loco- regionale - initierea si deprinderea tehnicilor anesteziei n stomatologie CURS I. II. III. Examinarea bolnavului n vederea administrarii anesteziei loco-regionale (2 ore) Prezentarea instrumentarului de anestezie (1 ora) Anestezia topica (1 ora) - de contact - inbibitie - pulverizare IV. Anestezia locala prin injectie (2 ore) - intra - subcutan - intra - submucos - baraj - plexala - intraligamentara

V. VI.

Anatomia nervului trigemen (2 ore) Anesteziile tronculare periferice: - exo-endoorala - repere, tehnica, accidente - anestezia "la tuberozitate" -(2 ore) - anestezia nervului suborbitar - (1 ora) - anestezia nervului palatin mare - (1 ora) - anestezia nervului incisiv - (1 ora) - anestezia la gaura mandibulara - (2 ore) - anestezia nervului mentonier - (1 ora) - anestezia nervului lingual - (1 ora) - anestezia nervului bucal - (1 ora) - anestezia simultana - (1 ora) - anestezia nervului maseterin - (1 ora)

VII. VIII. IX.

Anestezia tronculara bazala si ganglionara (2 ore) Atitudinea medicului n cazul accidentelor anesteziei loco-regionale (2 ore) Recapitulare LUCRARI PROTETICE 1. Anestezia generala (4 ore) 2. Anestezia loco-regionala (2 ore) 2.1. Substante anestezice (4 ore) 2.2. Anestezia prin refrigeratie (1 ora 2.3. Anestezia de contact (1 ora) 2.4. Anestezia prin infiltratie (1 ora) 2.5. Anestezia plexala (1 ora) 3. Anatomia nervului trigemen ( 2 ore) 4. Anestezia tronculara bazala si ganglionara (2 ore) 5. Anestezia tronculara periferica (2 ore) 6. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (4 ore)

http://www.umfcv.ro/medicina-dentara,programa-disciplina-anestezie-si-sedare-in-medicina-dentara

-Curs medicina dentara despre anestezie: http://sebastianpopescumd.blogspot.com/2008/11/anestezie-curs-5-6-nov.html

-Articol si poze cu si despre masele de minte de sub gingie: http://www.zambet-sanatos.ro/Ghidul-sanatatii-orale/Probleme-ale-cavitatii-bucale/article_id,20

S ne scoatem sau nu toate cele patru msele de minte odat?


Pagina 1 din 2

Mselele de minte sunt, adesea, condamnate la extracie. Tendina este de mas, numeroi stomatologi propunnd extracia lor odat, pentru a ''rezolva definitiv problema''. Ce trebuie s gndim despre aceast metod radical? Este, oare, aceasta, o idee bun?, se ntreab Jean Amman ntr-o ediie recent a cotidianului La Libert. Dup ce a cerut prerea specialitilor i a ascultat dureroasa mrturie a unei paciente, ziaristul din ara Cantoanelor le recomand cititorilor s se fereasc de aa ceva... Intenia a fost bun: strecurarea n jonciunea maxilarelor a unei ''truse de ajutor'', patru molari gata s mute. n teorie, era perfect: dup vreo 20 de ani de mcinat, spart i mestecat, primii molari ar fi deteriorai i ali patru, noi, ar aprea cu ntreaga for a emailului nefolosit. n realitate, este mai dureros, cci mselele de minte i fac loc cu greu. Atunci cnd sunt nghesuite n ''cuca'' lor, ntre molar i mandibul, dentistul d verdictul fatal: ''Trebuie scoase''. Iar, n momentul de fa, tendina este extrem: ''De ce nu le-ai scoate pe toate patru odat, ca s scpai - odat pentru totdeauna - de aceast problem cu rdcini adnci?''. Se pare c, astzi, nimeni nu mai scap de aceast edin de extracie, n care practicianul acioneaz cu antebraele lui de tenisman pentru a scoate un molar original: ''Mselele de minte sunt polimorfe, spune Etienne Barras, medic stomatolog n oraul Sion /din cantonul Valais/. Am ntlnit deja msele de minte care aveau una, dou, trei sau patru rdcini.'' n numele ortodoniei Cnd trebuie s se treac la extracie? ''La ora actual, adaug dr. Barras, numeroi adolesceni urmeaz un tratament ortodontic. Rezultatul va fi mai bun n cazul n care se vor scoate mselele de minte.'' Eliminnd aceste msele, dentistul ar viza stabilizarea frumoasei alinieri a dentiiei. Aceasta este o ipotez ce o las sceptic pe dr. Susanne Hansen, stomatolog n oraul Lausanne /cantonul Vaud/: ''Numeroi ortodontiti scot, ntr-adevr, mselele de minte, sub pretextul c ele vor buscula ordonarea celorlali dini. Oare o msea de minte poate mpinge toi ceilali dini? Nu sunt sigur de lucrul acesta i nu cred c, pn acum, vreun studiu a dovedit valabilitatea acestei teorii...''. Patru dintr-un foc La aduli, mselele de minte nu amenin estetica, ci sntatea. Dr. Barras le compar cu un vulcan: ''Adesea, mselele de minte nu au ieit complet: despre aceste msele, se spune c sunt 'n dezincluzie'. Ele sunt aidoma unui vulcan n stare latent: acesta nu cere dect s se trezeasc.'' Aceast msea care strpunge gingia constituie o surs de infecie: ''Bacterii se depun ntre dinte i gingie, care se inflameaz. Procesul se va repeta'', explic dr. Susanne Hansen. Totul se petrece ca i cum natura ar fi pierdut planul cel bun: mselele de minte ezit n gingie, greesc direcia, caut ieirea... ''Dinii de jos mping, adesea, greit, constat ea, iar aceast poziie incorect reprezint o surs de complicaii.'' Altdat, extracia era fcut ''cu pictura'': un dinte acum, altul mai trziu, revenii peste un an... Astzi, nu de puine ori, cele patru msele de minte sar dintr-un foc /dup cum mrturisete o anume Magali/. Un mic tur pe forumurile de discuii - pe care persoanele crora le-a fost de curnd ''amputat nelepciunea dentar'' i povestesc durerea - arat bine ct de rspndit este aceast practic. Trebuie, oare, s se vad n ea o nou conduit terapeutic? ''Nu, n niciun caz, rspunde dr. Hansen. Confortul pacientului trebuie s fie privilegiat, iar eu cred c este preferabil s se procedeze n pereche - una de sus i una de jos odat.'' i Etienne Barras este de aceeai prere: ''Medicii dentiti generaliti se lanseaz, rareori, ntr-o extracie total. Mai degrab

chirurgii maxilo-faciali sunt cei care scot toate cele patru msele dintr-o dat: /aceasta, deoarece/ mobilizeaz o singur dat sala de operaii.'' ''Un gest traumatizant'' Numeroi sunt pacienii care i povestesc cvadrupla extirpare, i totui, dr. Jean-Jacques Duvanel, chirurg maxilofacial n oraele Vevey /cantonul Vaud/ i Fribourg /cantonul cu acelai nume/, apreciaz c acest fel de a proceda este rar: ''Totul depinde de pragul sensibilitii pacientului, declar el. ns, n mod normal, eu sunt pentru extracia a dou msele /de minte/. Uneori, aceast operaie este att de expeditiv nct pacientul insist el nsui pentru a-i fi scoase toate. n ceea ce m privete, nu impun niciodat extracia a patru dini n acelai timp. Ar fi un gest exagerat de traumatizant, fr a mai pune la socoteal faptul c, n calitate de chirurgi, rareori avem de-a face cu cazuri simple.'' Pe forumul ''vulgaris-mdical'', Titelle scrie: ''Dentistul meu mi-a indicat o radiografie panoramic i mi-a cerut s consult un stomatolog, cci cele patru msele de minte ale mele /care nu au ieit/ cresc oblic. El m sftuiete s le scot pe toate patru odat! Aceasta, n condiiile n care m doare doar ntr-un loc. Mi-e puin fric, mulumesc pentru faptul c mi limpezii lucrurile. Pn la mai multe informaii...'' Drag Titelle, scrie, n ncheiere semnatarul articolului din ziarul editat la Fribourg, ferii-v de dentitii care mint cu neruinare /n limba francez, este utilizat o expresie nostim: ''mint ca nite spieri care scot dini''! /Sursa: La Libert citat de Rompres/

http://www.dentistul.net/actualitati/stiri-generale/sa-ne-scoatem-sau-nu-toate-cele-patru-masele-deminte-odata.html