1.Cum definim anamneza?

Totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnav si insotitorii

acestuia pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului. Anamneza este
prima etapa in cadrul examinarii clinice a bolnavului. anamneza epidemiologica
este partea anamnezei unui bolnav sau suspect de boala contagioasa care
cuprinde informatii cu privire la sursa de infectie, la contactul infectant, la starea
de receptivitate, precum si la eventualii factori epidemiologici secundari
favorabili imbolnavirii in cauza.

Prin intermediul anamnezei, se vor obţine de la pacient informaţii ca:

 Bolile de care au suferit diverşi membri ai familiei

 Antecedentele personale fiziologice, cum ar fi vârsta la care s-a instalat
ciclul menstrual (la femei) sau cea la care s-a instalat andropauza (la
bărbaţi)
 Condiţiile de viaţă şi de muncă
 Starea civilă (dacă pacientul este singur, căsătorit, văduv, divorţat)
 Condiţiile de alimentaţie – dacă se identifică excese alimentare sau
carenţe (cum ar fi cazul vegetarienilor)
 Utilizarea de lungă durată a anumitor medicamente (antinevralgice,
contraceptive orale, antireumatice)
 Istoricul bolii cu toate simptomele asociate.

2.Ce evalueaza examenul obiectiv?

Examenul obiectiv este o metodă clinică de explorare, cu ajutorul simţurilor,

evidenţiind semnele bolii

Examenul obiectiv evaluează:

o Starea generală a pacientului

o Atitudinea pacientului
o Starea de conştienţă
o Starea de nutriţie
o Greutate, înalţime, indice de masă corporeală IMC
o Aspectul facies
o Aspectul extremităţilor : mâini, degete, picioare
o Aspect fanere (păr, unghii):
o Aspectul tegumentelor şi mucoaselor: culoare, consitenţa, structură
 o Apreciază ţesutul subcutanat, edemul
o Evaluarea limfoganglionilor periferici
o Apreciază aparatul loco-motor: consistenţă şi troficitate muşchi
o Apreciază aparatul osteo-articular
o Apreciază aparatul respirator: aspect torace, frecvenţa
respiraţiilor/min, zgomotele fiziologice şi patologice respiratorii
o Apreciază aparatul cardio-vascular: zgomote cardiace/min, TA,
pulsurile periferice, zgomotele cardiace, suflurile patologice
o Apreciază aparatul digestiv: aspect abdomen, sensibilitatea sau
prezenţa tumorilor intraabdominale
o Aprecierea ficatului şi splinei
o Apreciază aparatul uro-genital: micţiuni, senibilitate
o Evaluare organe simţ şi sistem nervos: acuitate vizuală, auz, miros,
senibilitate tactilă, reflexe
o Evaluare endocrinologica, oncologica

3.Care sunt întrebări utile de iniţiere a dialogului?

o Ce vă supără?
o Vă doare ceva?
o De ce ati venit la doctor/în spital?
o Ce s-a întâmplat?
o Cu cevă pot ajuta?

4.Care sunt etapele anamenezei?

Anamneza inseamna tot setul de intrebari pe care le pune doctorul pacientului.

Contine:
1) Nume, varsta, localitatea de resedinta, meseria. Numele e doar pentru
identificare, varsta, ocupatia si localitatea de unde e te pot trimite catre anumite
boli: exista boli specifice unui anumit segment de varsta, altele specifice
anumitor ocupatii (silicoza la otelari).
2) Motivele prezentarii la doctor: 2-3 cauze principale pentru care pacientul a
venit la doctor. De obicei se pun doar cele mai importante.
3) Istoricul bolii: Cand au aparut semnele/simptomele, cum s-au manifestat,
cand se amelioreaza, cand se accentueaza. Daca e vorba de durere: unde e
localizata, cand apare, cand se amelioreaza (pozitii antalgice), ce caracter are
(arsura, intepatura, gheara, constrictie, etc), cat de intensa e, daca iradiaza, etc.
Trebuie urmata evolutia bolii si a fiecarui semn/simptom.
4) Antecedente. Boli (boli de plamani, ficat, inima, etc. In special boli care pot
sa devina cronice, cu risc, sau in tratament) sau momente din viata cu importanta
medicala (ex: prima menstruatie, menopauza la femei)
5) Antecedente heredocolaterale. Adica boli de care au suferit/sufera rudele.
Unele boli pot sa fie transmise genetic sau sa ridice un anumit grad de risc (ex:
diabet, boli coranariene), altele pot fi luate de la parinti/rude si pot fi
asimptomatice (ex: hepatita C tinde sa aiba doar cateva semne care scapa
ochiului neavizat. Daca sotia a avut hepatita C, diagnosticata de obicei din
intamplare, cand pacientul se prezinta pentru alta boala, sotul poate sa vina la
doctor cu o hepatita c cronicizata, sau chiar cu o ciroza)
6) Tratament sau medicamente pe care pacientul le-a luat in ultimul timp. De
exemplu o aspirina poate sa fie cauza unei sangerari digestive superioare. Exista
de asemenea interactiuni intre medicamente. De asemenea un tratament
antibiotic in curs, va modifica leucograma (cuprinsa in hemograma).