1.

Rolul nursing-ului in sistemul de ingrijiri de sanatate

NURSINGUL este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde
promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic,
vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de uniati sanitare.
NURSA este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de
propria activitate.
Nursa este pregatita si autorizata:
Sa desfasoare educatie pentru sanatate;
Sa participe plinar ca membru al echipei in sistemul sanatatii;
Sa supravegheze si sa informeza asistente medicale si cadre auxiliare;
Sa participe la cercetare;
Nursa presupune o pregatire pluridisciplinara(sociala, tehnica, practica, insusirea
termenelor de baza, sa aiba cunostiinte de psihologie, sa aiba atitudine potrivita fata de
pacient si familia sa, sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce sunt ceilalti).
Functiile asistentei sunt:
e natura dependenta :
!ngrijiri de confort(alterarea nevoilor personale). "jutorul asistentei este in
functie de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale;
Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii;
#e transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il Sistine
asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social
educativ, administrativ si participa la activitati inetrdisciplinare;$%&
actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra responsabilitatii si
asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate
e natura delegata :la indicatia medicului aplica metode de observatie, de
tratament sau de readaptare, observa la pacient ,odificarile provocate de boala sau
tratament si le transmite medicului;
"sistenta mai are si alte functii:
$ducativa pe langa lalitati psihologice si aptitudini pedagogice;
$conomica&seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de
aprovizonare(cearceafuri, vata, seringi);
e cercetare;
'
"sistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul
prescris de acesta.
(iecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing.
iagnostic medical:pneumonie(administrarea tratamentului)
iagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita
fectiunilor(oxigenoterapie, pozitie confortabila pt usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei
escarelor)
2.Metode de culegere a datelor relevante de la acient
I. !"A#!L! #R$%!SULUI &! NURSING
a. culegerea , validarea si organizarea datelor ) A#R!%I!R!A
b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
c. planificarea ingrijirilor( obiective)
d. realizarea interventiilor ( aplicarea* implementarea interventiilor)
e. evaluarea
!!. %UL!G!R!A &A"!L$R
+olectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se
continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul cu studii superioare nu
inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul
,etode :
a'IN"!R(IUL
&-eprezinta dialogul, discutia, intre asistentul cu studii superioare si pacient * familie ;
&permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de
dependenta pe care le determina ;
&este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor
$)I!%"I(!L! IN"!R(IULUI *
&./0!N$-$" $ !N(.-,"0!! referitoare la starea bio&fiziologica, psihologica, socio&
culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia
&!nceperea -$#"0!$! 0$-"1$20!+$ intre asistent si pacient
&.bservarea !N0$-"+0!2N!! 1"+!$N0* (",!#!$& 1"+!$N0* $+3!1" $
S"N"0"0$
&.bservarea $4.#20!$! pacientului in spital
&.ferirea de !N(.-,"0!! pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari,
pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si efectuarea
interventiilor
"I#URI &! IN"!R(IU :
Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient $x: cum va numiti 5; +e
ocupatie aveti5 +ati ani are copilul 5
Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise. $x.: explicati&mi despre suferinta
&voastra* copilului &voastra legata de oboseala
!"A#!L! IN"!R(IULUI *
1.Inceperea interviului
&asistentul cu studii superioare se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )
&pacientul* parintii pacientului va fi asigurat de confidentialitatea interviului
2. Desfasurarea interviului
6
& asistentul cu studii superioare pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri
vor profila pacientul
& pe parcursul interviului asistentul cu studii superioare si pacientul devin pe rand
emitator si receptor
& este bine sa se semnaleze sfarsitul interviului ( 7 vom termina in 8 minute , va voi
adresa inca 8 intrebari ...9)
3. Concluzia interviului
& la sfarsitul interviului asistentul cu studii superioare va trage concluziile : 7 va
multumesc pentru raspunsurile &voastra, "m inteles care sunt problemele &voastra,
-aspunsurile &voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc 7 )
%$N&I"II #!N"RU &!SFASURAR!A IN"!R(IULUI
-Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient :
&respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte
foarte suferind, are vizitatori
-Durata : asistentul cu studii superioare trebuie sa&si planifice un timp suficient pentru a
permite pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau
numar de minute
Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si
confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )
Strategii de comunicarea eficace :
-LINIS"!A
&"2S+2#0"-$" "0$N0"
&"doptarea unei atitudini de A%%!#"AR! , fara manifestari de aprobare sau
dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului *familiei
-U"ILI+AR!A #ARAFRA+ARII : in scopul validarii informatiilor date de pacient
-%LARIFI%AR!A informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare
-R!+UMAR!A informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea
exactitatii lor
&,entinerea %$N"A%"ULUI (I+UAL : expresie senina a fetei, surazatoare
&1ozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al
asculta si a&i usura suferinta
,. $)S!R(A"IA este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii
activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie,
continuitate
$ste un proces selectiv care determina A (!&!A ceea ce AM IN(A"A" sa (!&!M
si ceea ce !S"! &! (A+U" . $ste directionata spre pacient dar si spre mediu sau de
viata ; 0rebuie sa fie continua si obiectiva
$,servatia curinde :
o starea fizica, mentala, emotionala ,
o microclimatul,
o decelarea pericolelor actuale si potentiala din mediu
o factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului
!L!M!N"! &! !(I"A"*
- subiectivism
8
- judecati preconcepute
- superficialitate si rutina
- lipsa de concentrare si continuitate
%ulegerea datelor :
&informatii generale si caracteristici individuale
&nume, varsta , sex, limba religie
&gusturi personale : alimentatie, ritm de viata
&dezvolatare fizica
&dezvolatare psihomotorie
&antecedente medicale :
&se apreciaza problemele anterioare si repercursiunile acestora asupra obiceiurilor si
posibilitatilor de crestere si dezvolatare
&spitalizari anterioare : reactii la spitalizari anterioare ( neliniste, frica, plans, agresivitate
fizica si verbala ) , modul de adaptare , efectele spitalizarii asupra comportamentului
ulterior
&sustinerea de care poate beneficia :
in ce masura familia poate vizita copilul ( sau doreste sa o faca )
modul in care familia participa la ingrijiri ( dorinta , implicare, refuz)
manifestari de dependenta ale afectiunii prezente ( semne , simptome )
sursele de informare sunt cel mai frecvent indirecte ( familie, anturaj, membrii echipei de
sanatate, dosarul medical anterior si *sau actual ) , deoarece sursele directe ( copilul ) sunt
mai putin relevante ( exceptie fiind datele obiective culese de asistentii medicali cu studii
superioare )
c. !-AM!NUL FI+I% $xaminarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii
sale fizice si mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor
in nursing
0ehnici:
-INS#!%"IA : examinarea vizuala utilizata pentru a aprecia culoarea tegumentelor,
expresiile faciale,scaunul, modificari fizice sau comportamentale
-AUS%UL"A"IA : ascultarea sunetelor produse in organism .1oate fi efectuata direct
( cu urechea) sau indirect ( cu stetoscopul) . "uscultatia include aprecierea frecventei,
intensitatii si duratei sunetelor
-#AL#AR!A : examinarea prin sensibilitatea tactila ; se pot aprecia : temperatura ,
distensia vezicii urinare, pulsul periferic
(ALI&AR!A &A"!L$R : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii
informatiilor obtinute . atele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa
culegerea datelor. aca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate
apela la familie, membrii echipei de sanatate

$RGANI+AR!A &A"!L$R : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze
identificarea problemelor actuale si potentiale .
;
..#rocesul de ingrijire ca demers logic in identi/icarea si re0olvarea
ro,lemelor de sanatate* diagnosticul de nursing dua /ormula #!S
%$M#$N!N"!L! &IAGN$S"I%ULUI &! NURSING
'.1roblema de dependenta a persoanei
6.+auza * etiologia problemei de dependenta
8. Semne si simptome
1& problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de
satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio&cultural
si spiritual
0ermeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz,
incapacitate
$& etiologia * cauza : cuprinde factorii cauzali
(actorii pot fi:
fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in
aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )
psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,
sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare
cultural&spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor
necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate
S :semne de dependenta : semne si simptome observabile ale incapacitatii de
mentinere a sanatatii
( nu respecta regimul igieno&dietetic, nu comunica cu membrii echipei de sanatate etc. )
iagnosticul de nursing &definitie : o forma simpla precisa care descrie raspunsul
persoanei la o problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza
datelor si serveste la planificarea ingrijirilor
1roblema determinata de cauza si manifestata prin semne si simptome
0ipuri de N: actual, potentia si posibil
S"A)ILIR!A $)I!%"I(!L$R : corespunzatoarelor problemelor de dependenta
#a o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza ;
&asigurarea conditiilor de mediu favorabile
&diminuarea intensitatii durerii
&echilibrarea hidrica si nutritionala
&mentinerea temperaturii corpului in limite normale
&asigurarea igienei personale a copilului
&mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre
&favorizarea comunicarii
&asigurarea conditiilor de recreere
&diminuarea gradului de neliniste , anxietate
&diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala
&promovarea cresterii si dezvoltarii
&prevenirea complicatiilor
&indepartarea riscurilor de accidente
$%$,1#2 $ !N0$-"+0!2N$ a unor diagnostice de ingrijire :
<
Modificarea potentiala a temperaturii corpului potentialul deficit in volumul
lichidian
Perturbarea cresterii si dezvoltarii copilului
Hipertermia/ hipotermia ; termoreglare ineficienta ( a NN )
Alterarea mucoasei bucale
Potential pentru infectie
Modificarea nutritionala :mai putindecat necesitatile corpului
Modificarea nutritionala : potential pentru mai mult decat necesitatile corpului
Afectarea integritatii pielii ;afectarea potentiala a integritatii pielii
AL!G!R!A IN"!R(!N"IIL$R ( cu rol propriu si delegat) corespunde urmatoarelor
obiective :
ASIGURAR!A %$N&I"IIL$R &! M!&IU :
&microclimat adecvat : temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curata
&mediu de securitate: indepartarea obiectelor taioase , protejarea prizelor, amplasarea &&&&&
&patului la distanta de surse de caldura , asigurarea barelor laterale sau a plaselor la paturi
lenjerie de pat curate
ASIGURAR!A IGI!N!I #!RS$NAL!
-$fectuarea toaletei partiale si generale
&!ndrumarea si supravegherea
&"sigurarea materialelor necesare toaletei ( inclusiv lenjeria curata)
M!N"IN!R!A "!GUM!N"!L$R SI FAN!R!L$R %URA"! SI IN"!GR!
&.bservarea tegumentelor si fanerelor
&"sigurarerea ingrijirilor corespunzatoare
&!nformarea medicului asupra eventualelor modificari
FA($RI+AR!A %$MUNI%ARII
&"sigurarea unui program ritmic care sa confere siguranta si sa favorizeze comunicarea
&"sigurarea unor mijloace de comunicare
&!ncurajarea comunicarii cu alti pacienti din salon
&"precierea comportamentului copilului
&IMINUAR!A GRA&ULUI &! N!LINIS"! 1 AN-I!"A"!
"bordarea& cu calm, rabdare, blandete : corespunzator varstei
$xplicarea afectiunii pe intelesul lui pentru indepartarea fricii
ASIGURAR!A %$N&I"IIL$R &! R!%R!!R!
&-eviste , carti, radio sau 04 ( daca nu este contraindicat) , muzica
&Stabilirea unui program de recreere
&IMINUAR!A SAU INLA"URAR!A MANIF!S"ARIL$R &! &!#!N&!N"A
L!GA"! &! )$ALA
$xplicarea tehnicilor de ingrijire pe intelesul si lamurirea asupra necesitatii acestora
( atunci cand este posibil )
&$vitarea pe cat posibil a oricarei metode de constrangere
&"dministrarea tratamentului prescris
R!S#!%"AR!A $R!L$R &! S$MN SI $&I2NA
A#LI%AR!A A)ILI"A"IL$R &$)AN&I"! : mers, imbracat, dezbracat, alimentatie
activa
#R!(!NIR!A %$M#LI%A"IIL$R
=
Supraveghere continua si ingrijiri adecvate starii generale ,!nformarea medicului asupra
eventualelor manifestari nou aparute ( revizuirea conduitei terapeutice si implicit a
planului de ingrijire
A#LI%AR!A MASURIL$R &! #R!(!NIR! A INF!%"IIL$R
N$S$%$MIAL!
+uratenie, izolare, dezinfectie, sterilizare, echipament de protectie
!nterzicverea vizitelor persoanelor straine
-espectarea circuitelor functionale
IN&!#AR"AR!A RIS%URIL$R &! A%%I&!N"!
4erificarea temperaturii alimentelor, a apei de baut,
Supravegherea atenta
$ducatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu
%. A#LI%AR!A IN"!R(!N"IIL$R ( " !N>-!?!-!#.- )
in functie de obiectivele stabilite se aplica interventiile corespunzatoare se noteaza
tehnicile efectuate se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale
starii generale, a echipei de ingrijire, a familiei ( pentru eliminarea cauzei si atingerea
scopului )
&. !(ALUAR!A INGRI3IRIL$R
Se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit ( specific si individualizat)
Se inregistreaza observatia : a fost atins scopul ( in ce masura, cand, de cate ori, *zi,
durata )
#a nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire , se reface planul de ingrijire
(reformuland obiectivele si interventiile ) si se continua evaluarea in functie de toate
problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
Se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale cu
studii superioare
4. Managementul in nursing *lani/icarea interventiilor e ore 1 tiuri
de ingrijire 5 monitori0area si evaluarea interventiilor .
@
6. Reguli generale de recoltare a roduselor ,iologice
A 1entru fiecare boala infectioasa se recoltea0a rodusele atologice cele mai
rere0entative (cunoscand poarta de intrare, caile de raspandire si eliminare, etc.). Se
utilizeaza te7nica corecta de relevare, tinandu&se cont de momentul cel mai potrivit
(peroiada bolii, de preferinta inainte de tratamentul cu antibiotice sau*si antiseptice) si se
recoltea0a cantitatea necesara, pentru fiecare produs in parte.
A .peratiunea de recoltare tre,uie e/ectuata steril (instrumentar, recipiente curate si
sterilizate fara urme de antiseptice), alicand cu riguro0itate metodele de asesie si
antisesie. 0rebuie asigurata mentinerea sterilitatii din momentul recoltarii pana la
identificarea agentului patogen.
A #rodusul se etic7etea0a coresun0ator si este insotit de un bilet care cuprinde
urmatoarele date: numele si prenumele, varsta, domiciliul, data si locul recoltarii, natura
produsului, examinarile cerute, diagnosticul prezumtiv, specificarea daca a fost tratat cu
chimioterapice, numele persoanei care a recoltat.
A Materialele tre,uie /erite de contaminare sau denaturare in timul
transortului si maniularii1 rintr-o am,alare coresun0atoare, in sticle bine
inchise, cu dop de cauciuc sau pluta, protejate de cutii de lemn sau metal. aca se
expediaza la distanta se mentioneaza Bmaterial infectios9, uneori prin curier special.
A "ransortul tre,uie reali0at cat mai raid, pentru ca orice intarziere scade
posibilitatea evidentierii microorganismelor initial prezente si permite inmultirea celor
contaminante. "re,uie resectate si conditiile de temeratura: uneori este indicata
temperatura corpului uman (meningococ, gonococ), alteori temperaturi scazute, realizate
in recipiente de gheata (mai ales virusuri). 1entru transportul la distanta se utilizeaza
medii lichide conservante sau medii speciale de transport.
A Insamantarea se /ace e medii adecvate1 cat mai reede dua recoltare, daca
este posibil chiar la patul bolnavului.
C
8.Interretarea re0ultatelor e9amenelor de la,orator
:7emoleucograma1vite0a de sedimentare a 7ematiilor1 glicemie
1uree1colesterol 1liide 1tim de sangerare1 tim de coagulare1
/i,rinogen1 inr1 att '
2emoleucograma
;7ematocrit ).<-4<=5 F .6-46=
-7emoglo,ina ) 1..6-1>.6g ?1@@ml sange 5F 12-18g?1@@ml sange
- eritrocite ) 4..@@.@@@-6.>@@.@@@ la 1 mm. sange 5 F ..A@@.@@@- 6.1@@.@@@ la 1mm.
sange
- leucocite 4.6@@-11.@@@ ?1mm. sange
- trom,ocite 16@.@@@-46@.@@@?1mm. sange
(S2 ; ).-1@ mm? ora 6-16 la 2 ore*F -8-1. mm?ora51@-2@ la 2 ore
Glicemie ;>@-11@ la 1@@ ml sange
Uree- .6-46 ml=?.@@ml sange
%olesterol ; su, 2@@ la 1@@ ml sange
Liide totale- 66@->6@ ml?1@@ ml
"rigliceride- 6@-16@mg?1@@ ml
"im de sangerare.-.-4 minute
"im de coagulare- A-12 minute
Fi,rinogen-2@@-4@@ mg?1@@ml sange
INR- aro9.1 iar la ersoanele ce iau anticoagulante 2-4
A#""- 12-16 s sau A@-1@@=
>. Regului generale de administrare a medicamentelor
&e/iniBie*,edicamentele sunt substanDe : de origine animalE, vegetalE sau
sintetizatEchimic : transformate prin operaDii farmaceutice Fntr&o formE de
administrare(comprimat, drajeu etc.).
Scoul utili0Crii*
&1revenirea bolilor.
-"meliorarea bolii.
&4indecarea bolii.
&o0a de administrare.
(uncDie de doza administratE, acelaGi produs poate acDiona ca aliment1 medicament sau to9ic
&o0a teraeuticC:
d o z a a d mi n i s t r a t E c u s c o p t e r a p e u t i c , f E r E e f e c t t o x i c . 4a r i z E
d e l a d o z a mi n i mE c u e f e c t t e r a p e u t i c l a d o z a ma x i mE c u
e f e c t terapeutic.
Doza maim!: doza administratE Fn cantitatea cea mai mare fErE acDiune toxicEasupra
organismului.
Doza toic!: doza administratE care provoacE fenomene toxice grave
pentruorganism.
Doza letal!: doza care conduce la decesul pacientului.
"iuri de medicamente*
H1ulberi.
H,edicamente hidrice : au ca solvent apa.
I
HSoluDii : clorurate, glucozate, apE oxigenatE.
H!nfuzii.
H0incturi cu solvent alcoolul.
H$xtracte.
H1reparate prin evaporare.
H1reparate zaharate.
H$mulsii.
HSiropuri.
H,edi cament e s ol i de: t abl et e , pas t i l e , pi l ul e, gr anul e , caps ul e , comp
r i mat e, caGete.
H,edicamente pe bazE de grEsimi : pomadE, ulei, unguent etc.
ReacBii adverse ale medicamentelor*
H-eacDii alergice.
H"ccidente grave generale : agranulocitozE, anemie, Goc anafilactic.
Hezechilibre biologice prin modificarea florei microbiene.
Histrugerea florei patogene poate duce la dezvoltarea intensE sau virulentE
amicroorganismelor parazitare.
H,icoze.
H!nfecDii cu stafilococi rezistenDi la antibiotice.
H2nel e pr odus e pot mas ca s emnel e unei bol i , f Er E a o vi ndeca
compl et , dacE doza Gi durata nu sunt suficiente.
Rolul asistentei medicale Dn administrarea medica"iei prescrise
SC cunoascC Ei sC controle0e*
H,edicamentul prescris pe pacient.
Hoza corectE de administrare.
H0impii de execuDie.
H"cDiunea farmaceuticE a medicamentelor.
H(recvenDa de administrare Gi intervalul dintre doze.
H$fectul ce trebuie obDinut.
H+ontraindicaDiile Gi efectele secundare.
H!nteracDiunile dintre medicamente.
SC veri/ice Ei sC identi/ice*
H+alitatea medicamentelor.
H!ntegritatea medicamentelor.
H+uloarea medicamentelor.
Hecolorarea sau supracolorarea.
HSedimentarea, precipitarea sau existenDa flocoanelor Fn soluDii.
H#ichefierea medicamentelor solide.
H.palescenDa soluDiilor.
SC resecte*
H+alea de administrare prescrisE.
Hozajul prescris, orarul de administrare Gi somnul bolnavului.
H!ncompatibilitatea medicamentelor.
H"dministrarea rapidE a medicamentelor deschise.
H.r d i n e a d e a d mi n i s t r a r e a me d i c a me n t e l o r ( t abl et e s ol u! i i pi
c"t ur i in#ec!ii supozitoare ovule vaginale)
'J
HServirea pacientului cu doza unicE de medicamente pe cale oralE.
SC in/orme0e Ei sC anunBe*
H1acientul privind medicamentul prescris, calea de administrare,
cantitatea, efectul scontat, eventualele reacDii secundare.
H,edicul asupra efectelor secundare Gi eventualelor greGeli de administrare
amedicamentelor.
%ondiBii de administrare*
H!gienE. ezinfecDie. "sepsie. Sterilizare.
H,enDinerea mEsurilor de supraveghere Gi control a infecDiilor
nosocomialesau intraspitaliceGti.
%Cile de administrare a medicamentelor*
Calea digestiv!:
oral, sublingual, gastric, intestinal, rectal. Se administreazE pilule, tablete,
comprimate, soluDii, caGete, drajeuri, supozitoare, clisme.
Calea respiratorie.
S e a d m i n i s t r e a z E u n e l e s u b s t a n D e n a r c o t i c e ( e t e r , c l o r o f
o r m , c l o r u r E d e e t i l ) , s u b s t a n D e a n t i a s t m a t i c e ( p r i n i n h a
l a r e s a u pulverizare), unele antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice :
sub formE de aerosoli (amestec de gaz cu medicament fin dispersat), oxigen.
A.#o0itiile atologice al acientului
& decubit dorsal : este folositE Fn special la pacienii operai, astenici, adinamici;
& decubit lateral : folositE la pacienii cu pleurezie, meningite, operaii pe rinichi;
& poziii cu trunchiul ridicat : la pacienii cu insuficienE cardiacE;
& alte poziDii: & poziDie ezKnd Fn fotoliu, de elective&pentru cardiaci;
& poziia ginecologicE pe o masE specialE Fn vederea examenului ginecologic;
& poziia 0rendelenburg cu trunchiul la orizontalE i capul mai jos cu 'J&'< cm,
recomandatE pacienilor anemici, cu hemoragii;
& cKntErirea bolnavilor se recomandE Fn special la cei cardiaci, cu edeme, cu boli
renale, cu obezitate, cu diabet zaharat i la gravide.
<.Mani/estari atologice la nivelul tegumentului :erutii cutanate1
edeme'.
''
'.+uloarea tegumentelor
& "spectul tegumentelor ofera date importante in mod special privind circulatia,respiratia,
alimentatia, eliminarea dar si in cadrul altor functii.
#aloarea tegumentelor este prezenta in anemii si irigare insuficienta cu sange; 1aloarea
instalata ,rusc survine in 7emoragii1 in colas1 in stari de soc.
%iano0a apare in cadrul boliilor cu dipsnee dar si in unele afectiuni cardio&vasculare.
+ianoza poate aparea localizata sau sub forma de crize ( adica are o tulburare cardiaca si
are i ceanoza pana se remediaza tulburarea).
Roseata intensa apare frecvent in febra, in caz de eforturi fizice intense, in caz de emotii,
in unele afectiuni hemoragice. !n pneumonie jumatatea de fata corespondenta plamanului
afectat este mai rosie.
%oloratia gal,ena a tegumentelor apare in caz de icter, acesta se manifesta intai la
nivelul sclerelor ( oculare), in caz de cancer tegumentele au culoarea galben pai, in
ceanoza hepatica tegumentele au culoarea brun, cenusiu, murdar, in
boala addison aspectul tegumentelor este bronzat, cenusiu murdar in supuratii pulmonare.
0egumentele mai pot sa se coloreze in nuante de galben in consumul de medicamente
( acid picric ).
!n functie de nuanta sau intensitatea icterului acesta poate fi:
& galben palid ) icter flavin
& galben rosiatic& portocaliu ) icter rubin
& galben spre verde ) icter verdin
& galben spre negru ) icter melanic
6). $demul
& $ste frecvent intalnit in boli renale, cardiace, carentele inflamatoare. $demul poate fi
generalizat (anasarca) sau localizat, pielea este mai putin elestica, palida lucioasa,
stravezie si nu prezinta cute.
!demul de culoare al,a localizat intai la pleoape apoi la organele genitale apare in
afectiuni renale.
!demul insotit de ceano0a initaial in partile declive ale corpului se datoreaza stazei
venoase si apare in tromboze, compresiuni, prin tumori fiind localizat sau in afectiuni
cardiace si pulmonare generalizat datorita stazei venoase generale ( se mai numeste si
edem albastru).
!demul din cancer1 tuberculoza, casexie, distrofii hepatice se numeste edem casextic.
!demul locali0at de culoare rosie se numeste edem inflamator. $demul poate avea si
cauze alergice ) edem angio&neurotic.
8). escuamatiile
& trebuie observate precoce putand semnala o boala infectioasa prin care bolnavul a trecut
recent si el inca mai prezinta pericol, se intalneste frecvent la copii si poate prezenta mai
multe forme, aspect, regiunea si timpul in care a aparut.
;). $ruptiile cutanate
& apare in boli infectioase acute, scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, febra tifoida, tifos
exantematic ( transmis prin paduche ) , herpes, zona zoster, erizipel ( este o infectie a
tegumentelor in special la gembe, o infectie streptococcica); ,ai apare in reactii alergice,
ca urticaria sau eruptii datorita unor alimente care nu le suporta organismul, in
hiperexcitabilitatea vaselor motorii ( ai pieli ) si ca actiune toxica a unor medicamente:
'6
& +himina
& "ntipirina
& /elladona ( matraguna)
& Salicinati
& /romiod
& ,orfina
& si unele antibiotice
<). 3emoragiile cutanate
& pot fi mici puncti&forma, ovale sau rotunde numite ptesi sau sub forma de plagi
hemoragice numite $+3!,.L$ ( acele vanatai) , frecvent pot aparea concomitent
epistaxis, melana, hematemeza, hemoragii gingivale si se intalnesc in boli infectioase
aceste boli ale organelor hematopoetice, in insuficiente hepatice., in avitaminoze, in
intoxicatii medicamentoase, in fragilitate capilara toxica sau infectioasa.
1@.!scarele * de/initie 1 regiuni redisuse1 masuri de revenire
&e/ . Sunt leziuni prifunde ale Desuturilor prin irigarea insuficientE datoritE comprimErii
lor mai Fndelungat
'8
Fntre proeminenDele osoase Gi un plan mai dur.
-egiunile predispuse escarelor sunt:
'. ecubit dorsal. "par Fn: regiunea occipitalE, omoplaDii, coastele, coatele, regiunea
sacrococcigianE Gi cElcKiele.
6. ecubit lateral. "par Fn: regiunea umErului, Fn regiunea trohanterului, feDele laterale ale
genunchiului Gi maleolele.
8. ecubit ventral (pe burtE). "par: la nivelul tKmplelor, creasta iliacE, la nivelul
Goldurilor, genunchiului Gi degetelor de la picioare.
,ijloace de prevenire.
$scarele pot apErea Fn cKteva ore sau zile. #a copii mai repede decKt la adulDi.
'. Schimbarea poziDiei Fn pat. ,obilizarea se face la 6&8 ore sau mai des, la nevoie. Mn
foaia de
observaDie se vor nota poziDia Gi ora Gi se urmEreGte aspectul cutanat.
6. "sigurarea confortului Gi menDinerea Fntr&o stare perfectE de igienE. $vitarea cutelor
lenjeriei de pat Gi de corp. SpElarea zilnicE cu apE Gi sEpun Gi masarea regiunii cu soluDii
speciale.
Mn caz de incontinenDE urinarE se monteazE o sondE vezicalE. #enjeria de pat va fi
scuturatE zilnic.
8. (olosirea materialelor complementare pentru prevenirea escarelor: saltele speciale
antiescarE, perne de diverse mErimi Gi colaci de cauciuc; ungerea pielii cu soluDii de oxid
de zinc cu vitamina " Gi 6.
;. "limentaDie Gi hidratare echilibratE.
& Se administreazE alimente bogate Fn proteine (favorizeazE cicatrizarea)
& "dministrarea de vitamine NN2-S!N>O '= Noiembrie 6J'J
& Se hidrateazE cu cel puDin ',<&6 #itri * zi.
<. (avorizarea vascularizaDiei:
a) 1rin masaj : se favorizeazE vascularizaDia profundE Gi superficialE. Se
FndepErteazE celulele descuamate Gi se destupE glandele sebacee. -ehidratarea
pielii, se FnlEturE durerea. Se efectueazE Fntotdeauna pe pielea curatE. Se
efectueazE cu mKna goalE, pe direcDia de Fntoarcere a circulaDiei (de jos Fn sus).
Se face pe o suprafaDE mai mare, nu trebuie sa fie dureros, iar durata de
aproximativ '< minute. Nu se efectueazE masaj la pacienDii cu febrE, cancer sau
infecDii ale pielii sau Fn septicemii.
b) 2tilizarea alternativE de cald Gi rece. Se efectueazE Fn loc de masaj provocKnd
alternativ vasodilataDie Gi vasoconstricDie.
$ste indicat Fn escarele de stadiul !!. Se aplicE de 8&; ori Gi apoi se continuE cu
tratamentul local Fn funcDie de stadiul escarelor:
i. 1entru stadiul ': $fectuEm masaj , se aplicE unguente
ii. 1entru stadiul 6: "lternativ cald&rece, pansament Gi aplicare de
bioxiteracor
iii. 1entru stadiul 8: Se aplicE pansamente
11.Interretarea valorilor /unctiilor vitale
1uls& =J&CJ b*minut
0ensiune arteriala&'6J&';J*@<&IJ mm3> la adult
';
-espiratie : '=&'C respiratii* minut
0emperatura& 8=&8@P + )Q "febril
&Subfebrilitate 8C&8IP +
&(ebrE ,oderatE 8I&;JP +
&(ebrE -idicatE ;J&;'P +
&3perpirexie Q;'P +
iureza scaun&'<JJ ml*6; ore
12."e7nica e/ectuarii sondajului gastric 1 duodenal si ve0ical
Sondajul gastric
&e/iniBii - sondajul reprezintE introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau
material plastic, prin cEile naturale, Fntr&o cavitate naturalE a organismului.
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda (aucher) sau
polietilen (sonda $inhorn) prin faringe Gi esofag in stomac
Sco
F explorator: recoltarera produselor cavitEDii sondate (gastrica) in vederea
efectuErii examenelor de laborator
R terapeutic:
& evacuarea conDinutului cavitEDii sondate
& introducerea unor substanDe medicamentoase
& hidratare
& alimentare
& curEDarea cavitEDii de substanDe dEunEtoare organismului introduse
accidental
"e7nicC
F Materiale necesare*
& de protecDie a personalului sanitar :Gorturi, mEnuGi
& sterile: sonda , 6 seringi de 6J ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
& nesterile: tEviDE renalE, pahar cu apE sau ceai, recipiente de colectare
& medicamentele de introdus
!/ectuarea sondajului*
R pacient aGezat pe scaun cu spEtar, cu spatele drept
R se aGeazE tEviDa renalE sub bErbia pacientului pentru colectarea salivei
'<
R lubrefierea sondei
R medicul stE Fn partea dreaptE a pacientului, fixeazE cu mKna stKngE capul
bolnavului
R prinderea sondei cu mKna dreaptE (cu mEnuGi sterile, ca un Bcreion9)
R pacientul deschide gura, respirE adKnc, se introduce sonda pe peretele
posterior al faringelui, cKt mai aproape de rEdEcina limbii, invitKnd bolnavul
sE FnghitE. 1rin deglutiDie sonda pEtrunde Fn esofag Gi este FmpinsE foarte
atent spre stomac (la ;J&<J cm de arcada dentarE)
R verificarea poziDiei sondei prin aspirarea
R fixarea sondei
R aspirarea conDinutului Gi prelevarea de probe
R extragerea blKndE a sondei, dupE pensarea acesteia
4ariante:
a) sondaj nazo&gastric:
& se face cu sonde mai subDiri
& sonda poate fi lasatE pe loc o perioadE mai lungE
& nu se efectueazE Fn caz de patologie .-# (polipi, deviaDie de sept,
hipertrofia cornetelor)
b) formE particularE este introducerea sondei /lacSmore Fn scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)
.bservaDii:
R la pacienDii inconGtienDi la care se face sondajul gastric se urmEreGte
respiraDia, culoarea feDei,
R verificarea poziDiei sondei se face prin introducerea capEtului distal Fntr&un
pahar cu apE (apariDia bulelor aratE pEtrunderea Fn cEile aeriene).
S$N&A3UL &U$&!NAL
efiniDie: introducera sondei dincolo de pilor, realizKnd o comunicare Fntre duoden Gi
mediul exterior
.biective. Scop:
R explorator:
: extragerea conDinutului duodenal format din conDinutul
'=
gastric, bilE (",/,+), suc pancreatic Gi secreDie proprie
: evidenDierea unor boli parazitare ale duodenului sau cEilor biliare
R terapeutic
& drenarea cEilor biliare si introducerea unor medicamante care au
acDiune directE asupra ficatului, a cEilor biliare sau tubului digestiv.
"cestea vor acDiona fie local, fie se vor resorbi prin pereDii intestinali,
ajungind prin vena portE in ficat Gi apoi eliminate prin cEile biliare
& alimentaDie artificialE: introducerea de lichide hidratante Gi alimente
lichide Fn tubul digestiv al pacienDilor aflaDi Fn imposibilitatea de a se
alimenta
& aspiraDia continuE: Fn cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,
pentru decomprimarea tubului digestiv
& "lte utilizEri :
& se verificE totodatE permeabilitatea cEilor biliare
& se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea
hepaticE din conDinutul duodenal
& analiza sucului pancreatic urmareGte dozarea enzimelor din onDinutul lui
!/ectuarea sondajului duodenal*
R primii paGi ca la sondajul gastric, pKna sonda ajunge in stomac
R se aGeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunchiul uGor ridicat Gi
capul mai jos, coapsele flectate pe bazin
R se Fmpinge uGor sonda spre pilor pKna la marcajul de =J cm
R se continuE introducerea sondei cu rEbdare Gi atenDie concomitent cu
acDiunea de FnghiDire a ei de cEtre pacient ('&6 cm la 8&< minute)
& cKnd diviziunea @< cm se aflE la arcada dentarE, oliva sondei a ajuns Fn
duoden (dupE circa =J& IJ minute de la pEtrunderea ei Fn stomac)
R verificarea poziDiei sondei & dacE nu se scurge bila, se verificE dacE sonda a
ajuns Fn duoden sau dacE s&a Fncolacit Fn stomac & se insuflE =J ml aer prin
8JsondE G i apoi se aspirE dupa ' minut; dacE sonda este Fn duoden, se
recupereazE mai puDin de 6J ml
R verificarea radiologicE a poziDiei sondei
'@
R extragerea sondei se face dupE insuflarea unei cantitEDi mici de aer (sonda
trebuie pensatE)
%atarea ,ilei*
R dupE =J&IJ de minute de la pEtrunderea sondei Fn stomac, la capEtul liber
al sondei apare bila ", coledocianE, de culoare galben&aurie, care se
colecteazE Fntr&o eprubetE
R se introduc ;J ml de soluDie de sulfat de magneziu 88T sterilE, la
temperatura camerei, pentru a favoriza drenarea bilei veziculare,
Fnchiderea sondei prin pensare & dupE '<&6J de minute se deschide sondaGi
se colecteaza 8J&;J ml de bilE vKscoasE de culoare FnchisE&castanie & bila
/, vezicularE
R dupE evacuarea bilei / se colecteazE bila clarE care provine direct din ficat
& bila +, hepaticE
Incidente. Accidente.
R greaDE Gi vErsEturi: combEtute prin anestezia cu spraU de xilinE a faringelui
posterior
R pEtrunderea Fn laringe: apare tuse, congestia feDei, cianoza & se scoate
sonda
R Fnfundarea sondei & se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii
R sonda ramKne FncolEcitE Fn stomac
R sindrom de aspiraDie cu bronhopneumonie
R imposibilitatea drenErii bilei cauzatE de un obsatcol funcDional (spasmul
sfincterului .ddi) sau anatomic
R sindrom ,endelssohn: bronhopneumonie de aspiraDie
S$N&A3UL (!+I%II URINAR!
efiniDie : manopera prin care se realizeazE evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul
unei sonde.
.biectivele & Sondajul vezicii urinare are drept scop:
R evacuarea vezicii urinare Fn cazurile Fn care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
'C
R Fn cazul unor intervenDii chirurgicale (Fn special pe micul bazin) sau explorEri
endoscopice
R evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi strEini)
R prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
R monitorizarea precisE a diurezei
!ndicaDii :
R retentia acuta de urina
R intervenDii chirurgicale Fn micul bazin, perineu, interventii
chirurgicale de durata
R dupE explorarea instrumentalE a vezicii urinareGi a cEilor
urinare (cistoscopie, ureteroscopie)
R dupE manevre terapeutice (litotriDie extracorporealE)
R cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
R rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formErii de cEi false
R evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi strEini)
R la bolnavii comatoGi
R la pacienDii la care este importantE monitorizarea balanDei hidro&electrolitice.
,Esurarea diurezei obDinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
R din orE in orE: la cazurile cu oligurie
R la '6 ore: cu mEsurarea osmolaritaDii, glicozuriei, corpi cetonici Gi sKnge
R la 6; de ore: pentru determinarea clearance&ului creatininei, mEsurarea electroliDilor,
fosfaDilor Gi substanDelor toxice (in intoxicaDii), amilazelor urinare (pancreatita)
0ehnica
,ateriale necesare
R sonde uretrale sterile de diverse tipuri Gi dimensiuni
R mEnuGi sterile
R comprese sterile Gi soluDii antiseptice
R ulei de parafinE sau glicerinE sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
R pungi sterile pentru colectarea urinii
R seringE Gi ser fiziologic (6J&8J ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar Gi
'I
pentru controlul permeabilitEDii sondei, spElEturi, aspirarea cheagurilor din
vezica urinarE
0ipuri de sonde:
a) (.#$V: simple ( 6 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintE:
& un canal pentru evacuarea urinii: se conecteazE la punga colectoare
& un canal pentru umflarea balonaGului pentru prevenirea ieGirii sondei
(cu volume diferite de la < la 8J ml)
& W*& canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) N$#"0.N: nu au balonaG de fixare
& sunt mai rigide
& folosite pentru sondajul de scurtE duratE sau in cazurile in care nu se
reuGeGte cateterizarea cu sonde (oleU (ex: adenom de prostata)
c) S.N$ +2 ,"N-$N
& au in componenDE un mandren metalic
& pot crea cEi false
& folosite mai rar
0ehnicE
#a bErbat & se decaloteazE glandul, se spalE Gi se dezinfecteazE glandul Gi meatul
urinar
& se lubrefiazE sonda
& se introduce Fn meatul urinar, cu blKndeDe, penisul fiind Dinut cu mKna stKngE la zenit
pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
+Knd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeazE Fn jos spre coapse, apoi se
impinge sonda pKnE ajunge Fn vezica urinara Gi vine urinE
& se umflE balonaGul sondei Gi se trage sonda cat permite
& se evacueazE urina lent, eventual cu pensarea sondei (dupE evacuarea
a '<J : 6JJ ml) pentru ' : 6 minute.
#a femeie & poziDia este pe masa ginecologicE sau Fn decubit dorsal cu membrele
inferioare flectate Gi desfEcute
& cu mKna stKngE se desfac labiile Gi se dezinfecteazE vulva Gi meatul urinar
& se introduce sonda Fn meat Gi se Fmpinge cu blKndeDe pKnE ajunge Fn vezica urinarE
6J
2neori meatul urinar se poate deschide pe peretele vaginal anterior ceea ce necesitE
introducerea unei valve Fnguste pentru a putea efectua cateterizarea meatului urinar.
Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica
urinarE Gi scoaterea imediatE a sondei sau cu lEsarea temporarE a sondei Fn vezica urinarE.
-ezultate & cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical
este dureros pentru bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului Fn scopul unei
reechilibrEri corecte Gi urmErirea funcDiei renale.
!ncidente, accidente
R sonda nu mai progreseazE de la un anumit nivel datoritE unor stricturi uretrale, adenom
de prostatE sau creearea unei cEi false (vine sKnge pe sondE). Mn cazul stricturilor se
cateterizeazE uretra cu bujii filiforme sau se face puncDia suprapubianE a vezicii urinare.
Mn adenomul de prostatE se FncearcE cateterizarea cu o sondE 0ieman subDire sau puncDie
suprapubianE.
R sKngerarea uretrei Fn timpul manevrelor de introducere a sondei aratE formarea unor cEi
false. Se va Fncerca cateterizarea cu o sondE mai groasE, cu blKndeDe sau puncDia
vezicii urinare
R hemoragia Bex vacuo9 la sfKrGitul golirii vezicii urinare; se evitE golind lent vezica
urinarE
R frisoanele, febra se datoreazE infecDiei urinare Gi necesitE tratament antibiotic Fn funcDie
de sensibilitatea germenilor
1.."e7nica e/ectuarii salaturilor gastrice 1auriculare1ocular1ve0icale
6'
SClCtura auricularC :a conductului auditiv e9tern'
Scop terapeutic:
& FndepErtarea dopurilor de cerumen Gi a corpilor strEini pEtrunGi accidental sau voluntar
(la persoane fErE discernEmKnt) Fn conductul auditiv extern.
& uneori, Fn otita medie supuratE cu membranE timpanicE perforatE, se pot efectua
spElEturi terapeutice Gi pe aceastE cale.
"re urmEtoarele contraindicaDii:
& ,embrana timpanicE perforatE
& 1atologie acutE a membranei timpanice Gi a elementelor conductului auditiv
extern (otite acute externe, infecDii tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc)
,ateriale necesare :
& materiale de protectie
& seringa >uUon
& lichid de spalatura
& substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii
corpului strain
& tavita renala
& comprese sterile
0ehnica:
& se pregatesc materialele necesare
& se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama
& se verifica temperatura solutiei (8@ P+) si se aspira in seringa >uUon
& pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi
conductul auditiv
& se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si
se injecteaza lichidul spre peretele postero&superior si se asteapta evacuarea.
#ichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau
perforarea timpanului
& se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat .
Salatura oculara
66
Scop terapeutic:
& afectiuni inflamatorii
& secretii conjunctivale
& corpi straini
,ateriale necesare:
& recipient picurator
& comprese sterile
& tavita renala
& solutie pentru spalatura & soluDie de ser fiziologic, soluDie acid boric, soluDie de 4it. ",
lacrimi artificiale, unguent oftalmic
& materiale de protectie, manusi de unica folosinta
0ehnica :
& pacientul in decubit cu capul uGor intors spre ochiul care va fi spElat primul
& se indeparteaza secreDiile sau crustele aderente de gene*pleoape prin Gtergere
uGoarE de la comisura externE spre cea internE folosind un tampon steril imbibat in
ser fiziologic
& se repeta procedura Gi pentru celalalt ochi inclinand uGor capul
& se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
& rugam pacientul sE inchidE ochii Gi apoi aplicaDi soluDie de 4it. " pe pleoape,
protejand astfel pielea fragilE
& pentru a menDine ochii umeziDi, aplicaDi un pansament steril imbibat in
ser fiziologic Gi fixaDii cu bandE adezivE; pansamentul se va schimba frecvent
SClCtura gastricC
Scop terapeutic: golirea conDinutului gastric Gi curEDarea mucoasei gastrice de elemente
patologice restante la acest nivel.
Se face Fn urmatoarela situaDii:
& in ingestii accidentale sau voluntare de substanDe toxice (diluare W neutralizare W
evacuare)
& in staze gastrice prelungite FnsoDite sau nu de dilataDie gastricE Gi procese
fermentative (stenoze pilorice);
& in pregEtirea preoperatorie & Fn intervenDii pe stomac sau Fn cazul unei anestezii
68
generale la un pacient cu conDinut gastric abundent
& in perioada postoperatorie, la pacientii cu interventii laborioase, la care apare
ileusul dinamic si varsaturile sau in dilataDii gastrice acute postoperatorii.
Scop diagnostic: obDinerea unor produse patologice din stomac, Fn cazul:
& analizei biochimice a unei substanDe ingerate accidental, voluntar sau Fn cursul
unui act criminal
& unor infecDii specifice ( bacilii Xoch din 0/+)
"re ca Gi contraindicaDii situaDiile Fn care:
'. peretele gastric subminat patologic se poate fisura Fn cursul manoperei:
& 2lcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie
& !nterval mai mare de 6&8 ore de la ingestia de substanDe chimice caustice.
6. compresiunea realizatE la nivelul cavitEDii toracice de cEtre stomacul dilatat conduce la
complicaDii de vecinEtate pentru pacienDii:
& cu tuberculozE pulmonarE avansatE sau Fn evoluDie
& cu insuficienDE respiratorie de diverse cauze
& cu insuficienDE cardiacE decompensatE
& cu anevrisme de vase mari la emergenDE
,ateriale necesare :
R sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei
R seringi sterile
R manusi sterile
R recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou&nascut si la
sugar )
R recipient pentru depozitarea lichidului gastric
R palnie
R pense hemostatice
R antidot
R lubrefiant steril pentru sonda
R leucoplast
R material pentru dezinfectia mainilor
R material pentru protectia patului si lenjerie de pat
6;
0ehnica:
R prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro : faringo &esofagiana
R introducerea sondei
& se pregatesc materialele necesare
& se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind (functie de starea de
constienta)
& se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
& se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil
& se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind distanta de la nas la
lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza locul
& se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil
& daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta tehnica si ce trebuie
sa faca pentru afi de scurta durata si corecta, daca este agitat va fi tinut de alta persoana
& se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea posterioara a faringelui,
apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa inghita, sincronizind miscarile de deglutitie cu
cele de respiratie si cu introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenta daca se observa
agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia tehnica .
& cind sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat , se verifica pozitia ei prin
aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se adapteaza la capatul distal
R spalatura propriu&zisa :
& se aspira continutul gastric cu o seringa ,
& se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu solutie de spalatura,
ridicind&o deasupra nivelului capului pacientului si cind din lichid mai ramine in palnie
doar '&6 cm , se coboara mai jos de nivelul epigastrului , golind continutul in recipientul
de colectare aca se foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .
& se repeta pina solutia rezultata este curata
& se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica
& se extrage sonda cu blindete ,dar rapid
& se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse
& se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .
6<
SClCtura ve0icalC
Scop terapeutic:
& introducerea unor substanDe dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;
& evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante
Scop diagnostic:
& analizarea lichidului evacuat Fn caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau
alte entitEDi patologice;
& clarificarea conDinutului vezical opac din hemoragii masive (sKnge sau cheaguri),
infecDii (puroi), tumori (Desut tumoral necrozat), anterior unor proceduri diagnostice sau
terapeutice endoscopice.
"re urmEtoarele contraindicaDii, grupate Fn douE categorii:
'. contraindicaDii ale sondajului premergEtor spElEturii:
& 1atologie uretralE acutE
& Sechele cicatriceale dupE patologie uretralE cronicE.
6. contraindicaDii ale spElEturii propriu&zise:
& Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (0/+, intervenDii chirurgicale recente);
& 1atologie vezicalE tumoralE malignE avansatE.
,ateriale necesare :
& sonde vezicale
& eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
& pense hemostatice ,
& casolete cu comprese sterile si tampoane de vata
& manusi sterile
& materiale pentru toaleta organelor genitale
& solutii antiseptice
& tavite renale
& lubrefiant pentru sonda
0ehnica:
'. #a femei:
& se dezinfecteaza regiunea vulvara si meatul urinar cu o solutie antiseptica neiritanta ,
& se desface ambalajul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta
6=
& se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent
6. #a barbati
& se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic neiritant
& se desface ambalajul sondei si se prinde sonda
& se lubrefiaza sonda
& cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor in meatul
urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins Bla zenit9
& se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile
& daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector si se fixeaza la
tegumente cu benzi de leucoplast ,
& daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu blindete
& se efectueaza toaleta organelor genitale ,
& se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru laborator
14.Rolul asistentului medical in regatirea materialelor si a acientului
entru unctiile *toracica 1 a,dominala1 ra7idiana1 ,iosica
ef .1Etrunderea cu ajutorul unui ac sau trocar Fntr&o cavitate naturalE sau neoformatE
(patologicE) ori Fntr&un organ parenhimatos cu scop explorator sau terapeutic.
1uncDiile sunt de competenDa medicului cu excepDia puncDiei venoase.
Scop*indicaDii
& precizarea existenDei, naturii, aspectului Gi compoziDiei lichidului dintr&o cavitate;
& recoltarea lichidului pentru examene biochimice, bacteriologice Gi citologice;
& introducerea unei substanDe de contrast Fn vederea examinErii;
& prelevarea unui tegument de Desut pentru examen histopatologic;
& evacuarea lichidului dintr&o cavitate cKnd produce compresiune Gi jeneazE funcDia;
& introducerea unor medicamente.
"iuri de uncBii
& puncDia toracicE (toracocenteza);
& puncDia peritonealE (paracenteza abdominalE);
& puncDia pericardicE;
& puncDia articularE;
& puncDia osoasE (medularE);
6@
& puncDia rahidianE;
& puncDia vezicii urinare;
& puncDia coleciilor purulente;
& puncDia biopsicE.
-esponsabilitEDi:
"sistentul medical:
& pregEteGte materialele pentru puncDie;
& participE la pregEtirea pacientului;
& participE la actul puncDiei Fndeplinind urmEtoarele sarcini:
& asigurE poziDia pacientului Gi supravegheazE funcDiile vitale; '68
& servete medicului materialele necesare, dupE caz (materiale pentru anestezie,
materiale pentru realizarea puncDiei propiu&zise, materiale pentru recoltEri);
& preia materialul recoltat, Fl pregEteGte pentru trimiterea la laborator;
& FndepErteazE Gi colecteazE materialele folosite conform precauDiilor universale;
& asigurE Fngrijirea pacientului dupE puncDie;
& noteazE Fn planul de Fngrijire sau Fn foaia de observaie (dupE caz), aspecte legate de
puncDie Gi care Din de competenDa sa.
#articiarea asistentului medical la e/ectuarea uncBiei eritoneale
:#aracente0a a,dominalC'
ef .1Etrunderea Fn cavitatea peritonealE cu ajutorul unui ac sau trocar, prin traversarea
peretelui abdominal.
Scop
$vacuarea lichidului de ascitE cKnd e Fn cantitate mare Gi jeneazE circulaDia:
& la pacientul politraumatizat;
& Fn abdomenul acut chirurgical;
& pentru stabilirea existenDei lichidului abdominal;
& pentru realizarea dializei peritoneale;
& explorator : precizarea diagnosticului terapeutic;
& terapeutic : pentru evacuarea lichidului care provoacE tulburEri respiratorii Gicirculatorii
prin presiune exercitatE asupra diafragmului.
,aterial necesar
6C
1entru anestezie localE
& fiola cu soluDie anestezicE;
& ace pentru s.c. Gi i.m.;
& seringE de 6J ml.
#entru uncBia cu sco diagnostic
& ace i.m. sau specifice;
& seringi de 6J ml;
& flacoane sterile pentru examen bacteriologic Gi anatomico&patologic.
#entru uncBia evacuatoare
& ace i.m. sau specifice sau cateter venos;
& seringE de 6J ml;
& robinet cu 8 cai;
& tub de legEturE;
& flacon steril pentru colectarea lichidelor;
& vas gradat.
1entru supraveghere '6;
& tensiometru;
& cKntar;
1entru asepsie
& mEnuGi sterile;
& comprese sterile;
& soluDie dezinfectantE;
& cKmpuri sterile;
& pansament colant;
& colector pentru ace folosite;
& sac pentru eliminarea deGeurilor septice.
1regEtirea pacientului
& se identificE pacientul;
& se verificE recomandarea;
& se explicE pacientului importanDa procedurii Gi necesitEDii medicale a acesteia;
6I
& pacientul este prevenit, este ajutat sE se instaleze Fn decubit dorsal Fn timpul punciei Gi
6ore dupE puncDie;
& se informeazE pacientul cE procedura dureazE aproximativ 8J minute pentru puncDia
exploatoare;
& se explicE poziDia Fn timpul puncDiei Gi este rugat sE nu se miGte;
& se mEsoarE circumferinDa taliei Gi se cKntEreGte pacientul;
& se recomandE pacientului sE&Gi goleascE vezica urinarE;
& se mEsoarE 0.". Gi pulsul Fnaintea realizErii examenului;
& se degajE zona puncDionatE : forsa iliacE stKngE pe linia spino&ombilicalE stKngE la locul
de unire Fntre treimea externE cu treimea medie.
$fectuarea procedurii
$ste de competenDa medicului, ajutat de '&6 asistenDi medicali.
1articiparea asistentului medical la procedurE
& aGeazE pacientul Fn decubit dorsal la marginea stKngE a patului, uGor Fnclinat spre stKnga;
& se dezinfecteazE locul unde se face puncDia (fosa iliacE stKngE);
& pregEteGte seringa cu anestezic Gi o FnmKneazE medicului pentru a face anestezia localE;
& oferE medicului acul sau trocarul pentru puncDie;
& medicul puncDioneazE peretele cu acul orientat perpendicular circa 8&; cm;
& se retrage mandrenul, se evacueazE lichidul, care se colecteazE Fn eprubete sterile,
pentru examen de laborator;
& asistentul medical preia eprubeta cu lichidul extras;
& Fn punctia cu scop evacuator la trocar se ataGeazE un tub de polietilenE pentru a asigura
scurgerea lichidului Fn vasul colector;
& acul sau trocarul se fixeazE la tegument;
& asistentul medical urmEreGte scurgerea lichidului care se realizeazE sub influenDa
presiunii intra abdominale, fErE sE depEGeascE ;&= l la prima puncDie;
& la sfKrGitul puncDiei se scoate acul sau trocarul, se comprimE locul un minut;
& pe locul FnDepEturii se aplicE un pansament steril.
Mngrijirea pacientului dupE puncDie
& pacientul rEmKne Fn repaus;
& se aGazE cu locul FnDepat puDin mai sus;
8J
& se monitorizeazE locul puncDiei pentru sKngerare, scurgerea Fn continuare a lichidului,
apariDia semnelor de inflamaDie;
& se asigurE liniGte Gi temperatura optimE;
& se supravegheazE funcDiile vitale 6; ore, se anunDE medicul la orice suspiciune;
& pacientul va fi servit la pat, se alimenteazE la pat;
& se mEsoarE circumferinDa abdominalE, se cKntEreGte Gi se comparE cu cea dinainte de
puncDie.
!ncidente*"ccidente
1ot apErea Fn timpul puncDiei sau dupE puncDie:
& lezarea vaselor de sKnge sau a anselor intestinale;
& lezarea vezicii urinare, motiv pentru care aceasta se goleGte Fnainte de puncDie;
& Goc tulburEri hidroelectrolitice care sunt prevenite prin eliminare lentE;
& peritonitE, fistulE.
#articiarea asistentului medical la e/ectuarea uncBiei ericardice
Scop*indicaDii
& evidenDierea lichidului Fn cavitatea pericardicE;
& evacuarea lichidului Fn cavitatea pericardicE cKnd pacientul prezintE dispnee accentuatE,
hipotensiune arterialE, puncDia reprezentKnd o intervenDie de urgenDE.
1uncDia este efectuatE de medic ajutat de douE asistente medicale. #ocul puncDiei este ales
de cEtre medic Fn urma unui control radiologic, Fn funcDie de scop Gi cantitatea de lichid.
,ateriale necesare
& cKmp pentru protecDia patului;
& material de dezinfecDie: tampoane, soluDii dezinfectante (betadinE);
& materiale pentru puncDie: 6&8 ace de lungime C&'J cm Gi cu diametrul de ' mm, 6&8
seringi de 6J : <J ml, seringE de < ml, ace pentru anestezie;
& pense;
& mEnuGi de unicE folosinDE;
& cKmp chirurgical;
& medicamente pentru prevenirea accidentelor: atropinE, morfinE, tonicardice, soluDii
anestezice;
& tEviDE renalE sau container pentru colectarea materialelor folosite;
8'
& eprubete pentru colectarea lichidului.
1regEtirea pacientului
& pacientul este informat Gi Fncurajat, avKnd Fn vedere starea sa de boalE;
& se face un examen radiologic;
& se aGazE pacientul Fn poziDia recomandatE de medic Fn funcDie de scop: '6=
& semiGezKnd : pentru puncDia evacuatoare cKnd locul ales este extremitatea
apendicelui xifoid;
& decubit dorsal cKnd locul ales este spaDiul < intercostal stKng la = cm de marginea
stKngE a sternului (pentru puncDia exploatoare) sau spaDiul =&@ la jumEtatea distanDei
dintre linia axilarE anterioarE Gi cea medio&clavicularE stKngE cKnd cantitatea de
lichid este mare.
1articiparea asistentului medical la procedurE
& puncDia se face Fntr&o FncEpere cu instalaDie de J6;
& se identificE pacientul, se verificE recomandarea medicalE;
& cu 8J de minute Fnainte se administreazE o fiolE de atropinE;
& se protejeazE patul;
& pacientul este ajutat sE se dezbrace Gi sE se aGeze Fn poziDia aleasE de medic;
& se dezinfecteazE locul;
& se serveGte medicului seringa cu anestezic pentru a realiza anestezia;
& asistenta serveGte cKmpul chirurgical pe care medicul Fl aGazE sub locul puncDiei;
& se dezinfecteazE locul puncDiei Gi medicul executE puncDia;
& asistenta supravegheazE pacientul, dacE este nevoie Fl imobilizeazE;
& se observE faciesul, respiraDia, pulsul, apariDia dispneei;
& lichidul aspirat este transferat Fn eprubete Gi etichetat pentru a fi expediat la laborator;
& medicul retrage acul;
& asistenta dezinfecteazE locul Gi aplicE un pansament steril cu bandE adezivE.
Mngrijirea pacientului dupE puncDie
& pacientul este asezat Fn decubit dorsal, cu toracele uGor ridicat;
& se asigurE repausul fizic Gi psihic;
& se monitorizeazE pulsul, tensiunea arterialE, respiraDia pentru a identifica eventualele
fenomene de insuficienDE cardiacE prin decomprimarea bruscE produsE de eliminarea
86
lichidului;
& la recomandarea medicului se administreazE tonicardice.
#articiarea asistentului medical la e/ectuarea uncBiei ra7idiene
1uncDia rahidianE reprezintE pEtrunderea cu ajutorul unui ac special Fn spaDiul
subarahnoidian la nivel:
& lombar (puncDia lombarE);
& toracal (puncDia toracalE);
& suboccipital (puncDia suboccipitalE).
Scop*indicaDii
& mEsurarea presiunii lichiului cefalo&rahidian (#.+.-.);
& prelevarea unei cantitEDi pentru examene: citologice, biochimice, bacteriologice;
& Fn traumatismele cranio&cerebrale Gi accidentele vasculare cerebrale pentru aprecierea
aspectului #.+.-. (sanguinolent : semn de hemoragie) i pentru mEsurarea presiunii
acestuia;
& injectarea unor substanDe de contrast Fn mielografie sau a izotopilor radioactivi;
& administrarea de anestezice, antibiotice sau a agenDilor antimitotici; '6@
& decomprimarea Fn cazul Fn care presiunea #.+.-. este crescutE;
& Fn meningite;
& ".4.+., boli degenerative ale SN+
& traumatisme cranio&cerebrale Gi accidente vasculare cerebrale;
& diagnosticarea sclerozei multiple, a afecDiunilor autoimune;
& rahianestezia.
,ateriale necesare
& cErucior rulant pentru materiale sau tavE medicalE;
& mEnuGi sterile, cKmpuri sterile, comprese sterile;
& ace sterile pentru puncDie, lungi de C&'Jcm, subDiri, cu bizou scurt, prevEzute cu
mandren Gi
uneori cu 7introducer9;
& soluDii dezinfectante (betadinE sau alcool iodat);
& seringi sterile de 6&<ml;
& eprubete sterile;
88
& '&6 tEviDe renale;
& manometru +laude pentru mEsurarea presiunii #.+.-.;
& soluDii de injectat cKnd este cazul.
1regEtirea pacientului
& se informeazE pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitatea, importanDa,
durata procedurii;
& se obDine consimDEmKntul informat scris al pacientului;
& se recomandE ca vezica Gi rectul sE fie goale;
& se asigurE poziDia corespunzEtoare Fn conformitate cu starea sa, cu scopul Gi locul
puncDiei;
& GezKnd cu capul flectat, umerii aplecaDi, spatele Fndoit, coatele sprijinite pe genunchi,
membrele inferioare sprijinite pe un scaun mic;
& se atenDioneazE pacientul sE menDinE poziDia exactE, iar Fn timpul procedurii sE nu se
miGte;
& Fn decubit lateral la marginea mesei de operaDie sau a patului, cu coapsele flectate pe
abdomen Gi gambele flectate pe coapse, capul Fn flexie maximE, coloana vertebralE
arcuitE, umerii Fn plan vertical;
& se asigurE intimitatea pacientului cu paravan, dacE procedura se executE la salon.
#articiarea asistentului medical la rocedurC
1rocedura este de competenDa medicului.
& se identificE pacientul;
& se verificE recomandarea medicalE;
& se aGazE pacientul Fntr&una din poziDiile amintite Fn funcDie de starea Gi recomandarea
medicului;
& se recomandE pacientului sE respire adKnc;
& se mEsoarE Gi se noteazE funcDiile vitale Gi vegetative;
& se controleazE ca temperatura camerei sE fie de circa 6Jo +elsius;
& medicul fixeazE locul puncDiei Fntre #;&#<;
& se dezinfecteazE locul puncDiei cu betadinE;
& se oferE medicului mEnuGi sterile;
& se oferE medicului acul de puncDie steril; '6C
8;
& se supravegheazE pacientul tot timpul puncDiei;
& se oferE medicului manometrul +laude pentru mEsurarea presiunii #.+.-.;
& se oferE medicului pe rKnd eprubetele pentru recoltarea #.+.-. Fn vederea diferitelor
examene de laborator;
& se recolteazE <&'J ml #.+.-. Fn cele 8 eprubete, iar apoi se acoperE eprubetele;
& se eticheteazE eprubetele Gi se trimit imediat la laborator;
& se oferE medicului seringile cu soluDii medicamentoase dacE puncDia se face Fn scop
terapeutic;
& se extrage brusc acul puncDiei de cEtre medic la sfKrGitul procedurii;
& se maseazE locul puncDiei;
& se aplicE o compresE sterilE pe locul puncDiei Gi se fixeazE cu romplast;
Mngrijirea pacientului dupE puncie
& se aGazE pacientul atent pe cErucior Fn poziDie orizontalE, la fel Gi Fn pat;
& se menDine pacientul fErE pernE Gi nemiGcat cel puDin = ore pKnE la 6; ore;
& se alimenteazE pacientul la pat numai dupE = ore;
& se oferE pacientului perna dupE 6; ore;
& se observE cu atenDie miGcErile extremitEDilor, se anunDE medicul dacE apar furnicEturi
sau amoreli Fn picioare;
& se evalueazE capacitatea de micDiune a pacientului;
& se monitorizeazE permanent pacientul;
& se recomandE sE consume multe lichide.
!ncidente*"ccidente
& puncDia albE determinatE de introducerea defectuoasE a acului;
& scurgere foarte lentE a lichidului din cauza hipotensiunii #.+.-.;
& imposibilitatea puncDionErii foarte frecventE la vKrstnici din cauza osificErii ligamentare
Gi la pacienii obezi;
& puncDia traumaticE (prin ac se exteriorizeazE sKnge ca rezultat al efracDiei unui vas
meningeal);
& durere la nivelul unui membru pelvian prin puncDionarea unei rEdEcini nervoase;
& lipotimie, mai ales la pacienDi care nu au fost sedaDi anterior Gi la care puncDia se
realizeazE GezKnd;
8<
& cefalee Gi rahialgie, complicaDie frecvent FntKlnitE, care pare a fi determinatE de scEderea
presiunii #.+.-.;
& sincopa Gi accidentele mortale care apar foarte rar la pacienDii cu traumatisme cerebrale,
fracturE de bazE de craniu etc.
#articiarea asistentului medical la e/ectuarea uncBiei ,iosice
ef .$ste introducerea unui ac special Fn Desutul hepatic pentru extragerea unui fragment.
1uncDia este de compentenDa medicului.
Scop*indicaDii
Stabilirea diagnosticului Fn:
& hepatomegalie de etiologie necunoscutE;
& enzime hepatice crescute;
& suspiciune de tumori, metastaze;
& icter de etiologie necunoscutE;
& suspiciune de hepatitE.
+Knd se urmEreGte obDinerea unui fragment dintr&o anumitE zonE se poate folosi ghidaj
+0 sau -,N.
,ateriale necesare:
& ac ,enghini (lung de @ cm cu diametrul de ',; mm);
& flacon cu lichid conservant;
& gel pentru anestezie de contact sau flacon cu produs anesteziant (xilocaina ' sau 6T);
& ace pentru injecDii subcutanate;
& seringa de 6J ml;
& mEnuGi sterile pentru medic;
& mEnuGi de unicE folosinDE pentru ajutor;
& cKmp cu deschidere steril;
& cKmp pentru tava de materiale;
& materiale de dezinfecDie;
& materiale pentru pansament;
& tava pentru materiale;
& tEviDE renalE;
& container pentru ace;
8=
& colector pentru celelalte materiale.
1entru supraveghere
& aparat de tensiune automatic;
& puls oximetru;
& cErucior pentru urgenDe, posibilitate de oxigenoterapie.
1regEtirea pacientului
& se face Fn prealabil un bilanD al coagulErii: timp 3oYell, timp ZuicS, 3#>, grup sangvin
-h, plachete sangvine; '8;
& se verificE eventuale tratamente anticoagulante sau antiagregante plachetare & ,edicul
poate efectua Fn prealabil o echografie abdominalE pentru depistarea unor contra indicaDii
(ascitE, leziuni vasculare);
& se liniGteGte pacientul explicKndu&i derularea examenului Gi modul de colaborare;
& se obtine consimDEmKntul;
& pacientul nu mEnKncE '6 ore;
& pentru combaterea anxietEDii se administreazE un calmat cu 8J minute Fnainte de
procedurE;
& se informeazE pacientul cE procedura dureazE aproximativ '< minute.
1articiparea asistentului medical la procedurE
& pacientul este aGezat Fn decubit dorsal sau Fn decubit lateral stKng;
& se face dezinfecDia tegumentului;
& se protejeazE zona cu cKmpul steril;
& medicul face anestezie localE;
& pacientul este pus sE respire amplu, apoi este rugat sE respire forDat Gi sE rEmKnE Fn
apnee;
& Fn expir blocat medicul introduce acul Fn spaDiul interconstal Gi chiar mai jos Fn caz de
hepatomegalie importantE;
& se retrage acul Gi pe locul punctiei se aplicE un pansament compresiv steril;
& fragmentul colectat este transferat din lumenul acului Fn flaconul cu lichid conservant Gi
trimis la laborator.
Mngrijirea pacientului dupE puncDie
& pacientul este instruit sE rEmKnE Fn repaus, 6 ore Fn decubit lateral drept pentru a reduce
8@
riscurile hemoragiei Gi ale scurgerii bilei, ; ore Fn decubit dorsal;
& se supravegheazE funcDiile vitale 0", 1, -, 0 Gi prezenDa durerii la intervale de '<
minute apoi 8J Gi o orE;
& dacE existE risc de hemoragie, se pune o pungE cu ghiaDE la locul puncDiei Fn
hipocondrul drept;
& se anunDE medicul dacE acuzE: durere, greutate Fn expiraDie, cianozE deoarece pot
apErea: hemoragie, peritonitE chimicE;
& pacientul poate mKnca dupE 6 ore de la efectuarea procedurii;
& la recomandarea medicului se pot administra hemostatice;
& la ieGire este sfEtuit sE evite efortul fizic (ridicarea greutEDilor) cel puDin o sEptEmKnE.
16.#rinciiile unui ,un ansament 1 timii unui ansament
-eguli generale (principii) de efectuare a unui pansament:
: sE fie folosite materiale sterile;
: pansamentul sE acopere complet plaga;
: dacE se folosesc soluDii antiseptice, acestea sE fie adecvate plEgii
respective (exemplu: pe mucoase nu se foloseGte alcool iodat);
: pansamentul sE fie bine fixat (pentru a nu se deplasa Fn timpul miGcErilor
sau al transportului accidentatului);
: sE nu provoace dureri;
: sE fie efectuat Fn 7poziDia optimE9: plaga sE fie orientatE orizontal Gi Fn
sus.
$tapele executErii unui pansament sunt specifice pentru tipul de pansament Gi trebuie
executate Fntr&o anumitE ordine exactE:
1ansamentul absorbant:
') +urEDarea tegumentului din jurul plEgii:
SpElare cu apE Gi sEpun, Fn sens centrifug (de la plagE spre exterior), pe o
suprafaDE de C&'J cm Fn jurul plEgii.
acE existE pete de grEsime, acestea trebuie degresate cu benzinE 7uGoarE9
(fiole) sau alcool @J
J
.
acE existE pilozitate la nivelul regiunii lezate aceasta trebuie tEiatE.
6) +urEDarea Gi tratarea plEgii:
MndepErtarea, cu ajutorul pensei, a corpurilor strEine de la nivelul plEgii
(fragmente de haine, cioburi, chiaguri de sKnge, etc.).
0urnarea Fn jet continuu, pe suprafaDa plEgii, a soluDiilor antiseptice slabe
(apE oxigenatE, -ivanol, permanganat de X). $ste contraindicatE folosirea soluDiilor
antiseptice puternice Fn plagE (alcool @J
J
, iod, tincturE de iod) deoarece acestea
coaguleazE proteinele din plagE formKnd cruste sub care se pot dezvolta microbii;
provoacE dureri; pot produce distrugeri tisulare prin necrozarea acestora.
8C
upE curEDarea plEgii, se pot folosi pulberi antiseptice (Neobasept,
Saprosan) atKt Fn plagE, cKt Gi pe tegumentul din jurul ei pe o suprefaDE de '&6 cm.
8) "coperirea plEgii:
"coperirea suprafeDei plEgii Gi 6&8 cm Fn jurul ei, cu un strat de comprese
sterile suficient de gros. >rosimea stratului de comprese sterile trebuie sE asigure
absorbDia secreDiilor Gi protecDia termicE a plEgii.
1este stratul de comprese sterile se poate aplica vatE hidrofilE (cu aceleaGi
roluri), care apoi va fi acoperitE de un al doilea strat de comprese sterile. 4ata nu se
aplicE direct pe plagE, deoarece fibrele ei reprezintE corpi strEini la acest nivel, putKnd
declanGa reacDii de apErare.
;) (ixarea materialelor care acoperE plaga:
1entru aceasta se pot folosi feGe de tifon (printr&o tehnicE de bandajare);
benzi adezive, care se aplicE peste stratul de comprese; soluDii adezive, care se aplicE pe
tegumentul din jurul compreselor sterile, aceste fiind apoi acoperite cu o compresE mai
mare care se lipeGte de tegument; plase elastice.
1ansamentul compresiv:
') +urEDarea tegumentului din jur Gi a plEgii, prin aceleaGi metode ca la pansamentul
antiseptic.
6) "plicarea unui strat de comprese sterile.
8) /andajarea cu o faGE bine FntinsE Gi strKnsE.
1ansamentul umed (priGniD):
') +urEDarea tegumentului din jur Gi a plEgii, prin spElare Gi dezinfectare.
6) "plicarea de comprese umede (soluDie de apE Gi alcool; /uroY; alcool Gi -ivanol;
cloraminE).
8) "coperirea compreselor cu un material impermeabil.
;) /andajare.
1ansamentul umed este folosit Fn cazul plEgilor Fn care tegumentul nu este
distrus. Nu se foloseGte Fn cazul plEgile secretante, deoarece acest tip de pansament
favorizeazE secreDia, provocKnd, Fn aceste cazuri, macerarea tegumentarE.
18.#regatire reoeratorie *generala 1 locala1 seciala
&e/ "nsamblul Fngrijirilor care se efectueazE la toDi pacienDii Fnainte de a fi supuGi
intervenDiei chirurgicale.
#rimirea acientului*
+onstE Fn liniGtirea pacientului explicKnd derularea intervenDiei, etapele operatorii,
anestezia.
"sistenta medicalE trebuie sE&Gi arate disponibilitatea de a rEspunde FntrebErilor
pacientului.
#regCtirea cutanatC a oeratului*
Sco
iminuarea la maxim a florei bacteriene tranzitorii prezente pe pielea viitorului operat
pentru a evita infecDia Fn timpul inciziei Gi contaminarea mediului din blocul operator
Igiena cororalC
& seara Gi Fn dimineaDa intervenDiei, pacientul va face duG cu sEpun antiseptic (tip betadine
sau clorhexidinE dacE este alergic la iod);
8I
& se va insista la nivelul pliurilor de flexiune, regiunilor inghinale, ombilicului Gi
picioarelor. aceastE procedurE este realizatE de pacient dupE ce este informat cum trebuie
sE procedeze;
& dacE pacientul este dependent, igiena corporalE va fi efectuatE de infirmierE, la pat, sau
Fn camera de baie;
& dupE efectuarea igienei corporale, pacientul va FmbrEca pijamale curate Gi se va schimba
lenjeria de pat.
&eilarea
Nu este o procedurE sistematicE, ci este Fn funcDie de tipul, locul, modul de intervenDie Gi
de protocoalele secDiei*serviciului.
epilarea este realizatE de asistentE sau de infirmierE.
ouE metode pot fi utilizate:
a) +rema depilatoare
& Fn prealabil, se efectueazE un test de toleranDE Fn seara dinaintea intervenDiei
& se spalE pielea Gi se usucE
& se aplicE apoi crema depilatoare
& se clEteGte, apoi se usucE pielea
b) 0unsoarea
-aderea mecanicE este interzisE fiindcE creGte riscul de efracDie cutanatE a zonei
operatorii.
Se recomandE tunderea pilozitEDilor cu maGina de tuns, apoi se face duG pacientului.
)ilanBul reoerator
Se efectueazE prelevEri de sKnge pentru: grup sanguin Gi factor -h, ionogramE sanguinE,
uree, creatininE, 0S, 0+, 3#> Gi alte examene prescrise de medic.
1entru intervenDiile importante, se realizeazE Gi alte examene:
& radiografia pulmonarE Gi $+>;
& se noteazE constantele vitale: 1, 0, 0", diurezE;
& se aplicE recomandErile anestezistului;
& reanimator: o eventualE transfuzie, antibioterapie, reechilibrare hidro&electroliticE.
Gn 0iua intervenBiei*
& se liniGteGte pacientul, se susDine psihic;
& se verificE sE fie nemKncat, sE nu bea, sE nu fumeze;
& se verificE igiena corporalE Gi depilarea zonei operatorii;
& se verificE absenDa lacului de pe unghiile de la mKini Gi de la picioare;
& se FndepErteazE protezele dentare, ochelarii, bijuteriile, lentilele de contact;
& se noteazE constantele vitale pentru a avea date de referinDE, pe parcursul operaDiei;
& se administreazE premedicaDia conform prescripDiei medicale;
& se verificE dosarul pacientului, sE fie complet cu rezultatele examenelor
efectuate, tipul de anestezie, tipul de operaDie, datele de identificare.
;J
1>.Suraveg7erea ostoeratorie */unctii vitale 1 laga oeratorie11
tu,uri de dren1diure0a 1 tan0it intestinal .
ef."nsamblul Fngrijirilor acordate unui pacient care a suferit o intervenDie chirurgicalE
La reDntoarcerea de la ,locul oerator
& se informeazE pacientul despre tipul Gi mediul de derulare a intervenDiei;
& se revede protocolul operator Gi schema intervenDiei practicate;
& se instaleazE pacientul Fn pat Fn funcDie de tipul de anestezie Gi de intervenDie;
& se observE starea pansamentului, se controleazE Gi se noteazE sistemele de drenaj;
& se racordeazE sonda de aspiraDie digestivE la o pungE colectoare, se administreazE .6 la
nevoie;
& pKnE la revenirea stErii de cunoGtinDE a pacientului se vor supraveghea din '< Fn '<
minute:
& 1, 0."., saturaDia .6, -, diureza;
& gradul de cunoGtinDE;
& caracteristicile Gi volumul pierderilor exteriorizate prin drenaj;
& starea pansamentului.
Suraveg7ere Ei Dngrijiri duC tre0irea oeratului
'.Mn caz de aspiraDie digestivE
& se informeazE pacientul Gi anturajul sEu despre necesitatea de a rEmKne nemKncat: orice
aport alimentar este interzis;
& sonda este menDinutE pKnE la reluarea tranzitului intestinal (apariDia gazelor sau a
materiilor fecale) numai cu acordul chirurgului;
& se mobilizeazE Gi se fixeazE sonda la nivelul obrazului pentru a evita ulceraDia aripii
nazale;
& se verificE permeabilitatea sondei Gi se controleazE eficacitatea sistemului de aspiraDie;
se schimbE zilnic borcanul, punga Gi racordul;
& se noteazE zilnic Fn foaia de observaie volumul aspirat;
& Fn timpul probei de clampare a sondei, Fnainte de FndepErtare, se noteazE apariDia
greDurilor, vErsEturilor, balonErilor.
6.Mn caz de perfuzie intravenoasE
& se verificE locul puncDionat, traiectul venos;
& se sisteazE perfuzia dacE apare o inflamaDie;
& se administreazE numai medicamentele prescrise de medic;
& se face bilanDul intrEri&ieGiri, cotidian:
& intrEri: toate intrErile parenterale;
& ieGiri: diurezEWaspiraDie digestivE&drenaje.
8.1revenirea complicaDiilor de decubit
& se mobilizeazE gambele Gi se supravegheazE moletele;
& se administreazE anticoagulante sub cutanat conform prescripDiei;
& se ridicE, dacE e posibil, pacientul Fn fotoliu, comprimKnd plaga operatorie
(pansamentul, bandajul);
& se aplicE Fngrijiri Nursing pentru prevenirea escarelor: igienE, schimbarea poziDiei,
masarea punctelor de sprijin;
& se aspirE secreDiile, se fac aerosoli sau Sinesiterapie respiratorie dacE e nevoie.
;'
;.Mngrijiri locale, asepsie
& se reface pansamentul zilnic sau la 6 zile numai la indicaDia medicalE;
& se scot firele, FncepKnd cu un fir sau douE;
& pansamentul tuburilor de drenaj se va reface zilnic Gi vor fi FndepErtate atunci cKnd
drenajul va fi minim, la indicaDia medicului.
<. Supravegherea clinicE Gi paraclinicE
Se supravegheazE:
& starea de cunoGtinDE;
& 1, 0."., 0P Gi frecvenDa respiratorie;
& starea plEgii: aspectul pierderilor exteriorizate prin drenuri sau prin pansament;
& reluarea tranzitului;
& constantele biologice la indicaDia medic.
Realimentarea
& se face dupE reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale, Fn general dupE 8&;
zile; sonda gastricE se clampeazE dupE o probE de clampaj;
& reluarea alimentaDiei se face Fntr&o manierE progresivE Fn funcDie de intervenDia realizatE,
cu ajutorul dieteticianului.
#rima mo,ili0are
1rima mobilizare a unui pacient este decisE de medicul chirurg, dupE o intervenDie
chirurgicalE sau dupE o perioadE lungE de imobilizare.
.biectivul post operator este, in general, acela de a asigura o mobilizare precoce pentru a
preveni orice complicaDii legate de decubit. "mKnarea este Fn funcDie de tipul de
intervenDie, de starea generalE a pacientului Gi nu poate fi decisE decKt de echipa
medicalE.
IndicaBii
& dupE orice intervenDie chirurgicalE;
& dupE o perioadE lungE de imobilizare (de ex. coma).
#regCtirea acientului
& se informeazE pacientul despre data Gi ora primei mobilizEri;
& i se explicE derularea procedurii;
& i se explicE, de asemenea, recomandErile medicale care FnsoDesc prima mobilizare;
& se acordE timp pentru a&l asculta;
& se instaleazE pacientul Fn poziDia semiGezKndE;
#regCtirea materialelor
& un tensiometru;
& un fotoliu Fn apropiere;
& un sprijin pentru picioare.
Reali0area Dngrijirii
& pentru asigurarea securitEDii pacientului, prima mobilizare va fi efectuatE de douE
persoane;
& se mEsoarE 0.". a pacientului culcat;
& se insuflE pacientului Fncredere Fn sine;
& se ajutE pacientul sa se sprijine Fn cot Gi sE se ridice pe marginea patului Fn poziDia
aGezat;
& se cere sE rEmKnE Fn aceastE poziDie Gi sE priveascE drept Fnainte;
;6
& se acordE timp pentru a exprima ceea ce simte Fnainte de a depista vreun semn de stare
de rEu;
& se ajutE pacientul sE meargE pKnE la fotoliu Gi sE se instaleze confortabil;
& se cere pacientului sE verbalizeze sentimentele legate de aceastE primE mobilizare;
& se noteazE procedura Fn dosarul de Fngrijire;
& se transmite oral medicului modul de derulare, dificultEDile sau complicaDiile apErute.
1A.Identi/icarea semnelor de des7idratare si acido0a
ef ./ilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din organism.
&e/. acido0a ) cresterea cantitatii de ioni de 3
W
; se corecteaza prin perfuzie cu solutie
de bicarbonat de sodiu.
Aportul (ingesta) $liminarea (e%creta)
/auturi& '6JJ ml 2rina& '8JJ ml
"pa din alimente & 'JJJ ml -espiratie (plamani) & @<J ml
"pa metabolica & 8JJ ml 1rin transpiratie & 8JJ ml
1rin fecale & '<J ml
0otal ) 6<JJ ml 0otal ) 6<JJ ml
Semnele clinice de des7idratare *
- sete exagerata
& turgor cutanat prezent;
& hipotensiune arteriala
& pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul !!;
& puls accelerat si slab;
& diureza scazuta;
& infundarea globilor oculari;
& uscaciunea limbii si cianoza extremitatilor.
& in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, 0" foarte scazuta, puls
filiform, oligoanurie, chiar coma
%lasi/icarea des7idratarilor
?. In /unctie de aportul de lic#ide:
;8
& 'eshidratari de origine digestive
R 'eshidratari de origine e%tradigestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe alte
cai:renala, transpiratii puternice .
??. Dupa modificarile de concentrate aparute in lic#idul etracelular:
'. &es7idratarea i0otona& se produce atunci cand pierderile de apa si
electroliti sunt in aceeasi proportie
6. &es7idratarea 7iertona apare cand apa este eliminata in proportie mai
mare decat electrolitii
8. &es7idratarea 7iotona & se produce cand se elimina sarurile minerale in proportie
mai mare decat apa.
III. Dupa cantitatea de lic#ide pierdute:
1. &es7idratare usoara sau de grad !
6. &es7idratare medie sau de gradul !! & pierderile de lichide ajung la CT din
greutatea corporala.
8. &es7idratare grava :severa' sau de gradul !!! & pierderile de lichide ajung la 'JT
din greutatea corporala
1<. Reec7ili,rarea 7idroelectrica si acido-,asica
Interventiile asistentului/asistentei pentru reechilibrarea hidro-
electrolitica a pacientului:
- cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi;
- masoara cantitatea de lichide ingerate;
- recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator:
- Ht, Hb, globule rosii,
- lonograma: Na
+
= 1!-1"! m#$%l sau 1&-1"" m'%l ;
(
+
= ",& - &,& m#$%l sau ,) - &,* m'%l;
+r= ,!-1*! m#$%l sau ,! -1*!m'%l;
+a
++
= & m#$%l -,-11 mg./ sau ),)& -),)0 m'%l;
'g
++
= 1,0 - ), m#$%l sau *,!& -1,*&m'%l
- pH sanguin 1N = !," - !,""
- 2icarbonatul standard 1N = )) - )0 m'%l;
;;
- 3ezerva 4lcalina 1N=)!m#$%l
- 5roteinemia 1N = 0& - 6&g%l
- 7reea sanguina 1N = 10,! - "&,6mg%dl sau 16 - &g%)"h 7.
- recolteaza urina pentru - e8amen sumar, pH-ul urinar, ionograma urinara;
- masoara functiile vitale -9:, puls, 94, respiratie, diureza/ si noteaza
valorlle in foaia de temperatura;
- determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar
de scaune, cat si prin pierderi patologice -varsaturi, transpirapiratie
abundenta/, lichide de aspiratie.
- administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie ;1;
- asigura igiena pielii si a cavitatii bucale;
- administeaza regimul alimentar indicat.
2@. "rarns/u0ia de sange *indicatii1 ro,e de comati,ilitate 1 incidente
si accidente
Def . #ste o metod< de tratament biologic, care const< =n administrarea de
s>nge ?i preparate sau derivate din s>nge.
9rebuie insa permanent avut in vedere ca men@inerea volumului circulator are
o importan@< deosebit de mare.Acaderea cu mai mult de *. a volumului
circulator este mult mai periculoasa decit anemia severa -HbB!g. / .
Primul pas in efectuarea unei transfuzii este determinarea grupei
sanguine si a factorului Rh al primitorului.Apoi este obligatorie efectuarea
testului de compatibilitate directa Janbreau dintre singele primitorului si
singele donatorului
4ceasta proba de compatibilitate direct< se face prin amestecarea pe o lam<
de sticl< a unei pic<turi de s>nge de la primitor cu o pic<tur< de 1* ori mai mic<
din flaconul de singe selectat pentru administrare- donator/.
Caca apare o reactie de aglutinare s>ngele este incompatibil si acel flacon
de singe nu se va administra pacientului..4ceasta metoda -testul de
compatibilitate directa Danbreau/ pune =n eviden@< anticorpii naturali.+ele mai
multe reactii de incompatibilitate
;<
au fost descrise in cazul grupei sanguine 4;;.
7rmeaza in continuare incalzirea singelui de transfuzat la termostat si
montarea unei truse de perfuzie prevazuta cu filtru standard de 1"* microni intr-
o vena periferica a pacientului.
;nceperea transfuziei se face intotdeauna cu efectuarea probei EchlecFer-
primii )* ml de singe se transfuzeaza in ritm rapid si se urmareste cu foarte
mare atentie aparitia semnelor si simptomelor reactiei de incompatibilitate
-reactia hemolitica acuta intravasculara/.
3itmul de infuzie intravenoasa a singelui este de 0* picaturi %minut,dar
acest ritm poate fi accelerat in caz de pierderi sanguine importante -soc
hemoragic,singerare activa/
;n cazul pacientilor cu afectiuni cardiopulmonare severe ritmul de infuzie
va fi mai lent,in functie de toleranta bolnavului
;n caz de necesitate se poate utiliza singe grup E 3h negativ -donator
universal/.9rebuie insa avut in vedere ca e8ist< si donatori universali periculo?i
care au un num<r foarte mare de aglutinine, care vor induce reactii de hemoliza
la primitor.
Ce aceea dac< trebuie administrate cantit<@i mari de singe -mai mari de
1l/ este indicat sa folosim numai singe izogrup izo3h.
Indicaiile transfuziei.
!.Refacerea volemiei Refacerea volemiei
-5ierderi mai mici de *.,din volum sanguin circulant se pot substitui cu solu@ii
macromoleculare -Ce8tran "*/ si solutii cristaloide
-5ierderi mai mari de *.,din volum sanguin circulant -1,& litri de singe/- se
utilizeaz< s>nge -se asociaz< cu solutii macromoleculare si cristaloide/.
- A>ngele integral este indicat a fi administrat pentru a restaura volumul
intravascular dar si volumul hematiilor in pierderile prin hemoragie intern< sau
hemoragie e8terna. 5lasma proaspata congelata, por@iunea fluid< a s>ngelui,
este de asemenea indicata a fi transfuzat< acestei categorii de pacien@i
deoarece e8ista si o depletie importanta a factorilor coagularii.
;=
3iscurile asociate cu transfuzia de s>nge, de natur< infec@ioas< dar ?i
imunologice, continu< s< modifice practica transfuziei de s>nge. 1aria@iile
substan@iale ale practicii de transfuzare e8ist< =n continuare, =n ciuda opiniilor
generate la diferite conferin@e na@ionale de consens, ?i de publicarea a
numeroase ghiduri.
+el mai important obiectiv terapeutic in aceasta situatie este refacerea
volemiei.
'en@inerea livr<rii tisulare de o8igen =n timpul anemiei normovolemice acute
depinde ?i de cre?terea debitului cardiac ?i de cre?terea raportului de e8trac@ie
al o8igenului. +ontribu@ia relativ< a acestor mecanisme va depinde de
abilitatea organismului de a le declan?a pe fiecare. 4ceste mecanisme permit
ca ?i consumul sistemic de o8igen s< r<m>n< constant, p>n< c>nd hematocritul
scade la 1*., moment =n care de dezvolt< hipo8ia tisular<.
Erice cre?tere a nevoii tisulare de o8igen ca scade de asemenea ?i toleran@a
pacien@ilor la anemia acut<. 4cest fapt este important =n special =n timpul fazei
de recuperare din anestezie, caz =n care consumul de o8igen poate fi multiplicat
cu ).
Gn bolile clinice, maHoritatea mecanismelor compensatorii pentru anemie sunt
reduse de prezen@a hipovolemiei, hipo8emiei, func@iei miocardice deprimate ?i
% sau capabilit<@ilor sc<zute de e8trac@ie a o8igenului. Gn plus, necesarul tisular
de o8igen este deseori crescut =n aceste situa@ii ca rezultat al febrei, durerii,
stresului sau lucrului mecanic respiratoriu crescut.
9oate aceste concepte trebuie aplicate nu numai la nivel global, ci ?i la nivel de
organe.
)...3efacerea capacit<@ii de transport a E )
;n aceasta situatie cel mai indicat preparat de singe este concentratul
eritrocitar-masa eritrocitara/.
4stazi nu este recunoscuta o valoare prag pentru valorile Hb si Ht -sub ! g
Hb%dl respectiv *. Ht/ care sa impuna administrarea singelui.
+oncentra@ia corespunz<toare de hemoglobin< =ntr-o anumit< situa@ie clinic<
;@
depinde dac< este purtat< o cantitate suficient< de o8igen la @esuturi, pentru a
le =ndeplini necesarurile metabolice.
Declan"atorul transfuziei
1aloarea optim< a concentra@iei hemoglobinei =ntr-o anumit< situa@ie clinic<
depinde dac< o cantitate suficient< de s>nge este livrat< @esuturilor, pentru a le
satisface necesarurile metabolice. Aemnele clinice ale intoleran@ei la anemie,
cum ar fi tahicardia, ame@eala, hipotensiunea postural<, etc., au din nefericire
o sensibilitate foarte mare, ?i o specificitate foarte mic<. 4ceea?i afirma@ie este
valabil< ?i pentru modific<rile segmentului A9 de pe electrocardiogram<. 'ai
mult, aceste semne sunt de obicei absente la pacien@ii seda@i sau
anestezia@i. 'ai mul@i autori au propus utilizarea variabilelor cum ar fi
satura@ia mi8t< a o8igenului venos, ?i frac@ia de e8trac@ie a o8igenului ca
declan?atori ai transfuziei.A-a demonstrat ca acesti doi parametri sint ghiduri
fiziologice de =ncredere pentru indicatia sau nonindicatia transfuziei -1,1"/.
Gns<, pentru a fi m<surate, aceste variabile necesit< monitorizare invaziv<. 11
Gn mod sigur nu e8ist< un singur declan?ator al transfuziei care poate fi aplicat
oric<rui pacient, =n oricare situa@ie. Cecizia de efectuare a transfuziei depinde
=n principal de Hudecata clinic<, care @ine cont de abilitatea pacientului de a-?i
cre?te debitul cardiac ?i e8trac@ia de o8igen, gradul de cerere metabolic< de
o8igen ?i riscul poten@ial de complica@ii. +oncentra@ia de hemoglobin<
reprezint< numai una din variabilele care trebuie luate =n considerare. +u
e8cep@ia situa@iilor de urgen@<, transfuzia va fi efectuat< unitate cu unitate, cu
evaluare clinic< dup< fiecare unitate. Gn maHoritatea circumstan@elor, transfuzia
autolog< va respecta acelea?i criterii.
#.$ratamentul tulbur%rilor hemostazei.
- tulbur<ri de coagulare plasmatic< I preparate de s>nge-plasma proaspata
congelata/
- deficite trombocitare I trombocitopenii, trombocitopatii.-masa trombocitara/
5rodusele sanguine utilizate pentru tratamentul tulburarilor de coagulare includ
plasma proaspata congelata, concentratul trombocitar-masa trombocitara/ si
crioprecipitatul.
;C
5lasma proaspata congelata este indicata in deficitul de factori labili 1 si
1;;;,corectarea deficitului de antitrombina ;;; si antagonizarea anticoagulantelor
cumarinice.
'asa trombocitara are indicatii profilactice si indicatii terapeutice.4dministrarea
profilactica de masa trombocitara se impune cind numarul trombocitilor e mai
mic de )**** fiind indicata mai ales la pacientii care urmeaza sa beneficieze de
interventii chirurgicale sau manopere invazive.;ndicatiile terapeutice se refera la
scaderea sub &**** a trombocitelor insotite de singerare activa.'asa
trombocitara nu este indicata la bolnavii cu trombocitopenie prin procese
distructive -purpura idiopatica trombocitopenica/,deoarece efectul este de
scurta durata.
+rioprecipitatul este un concentrat de plasma continind factor 1;;; si fibrinogen
suspendati ; 1*-1& ml de plasma.#ste indicat in hemofilia 4,boala von
Jillebrand,si corectarea hipofibrinogenemiei.
3#4+9;; 4C1#3A# K4 4C';N;A9343#4 A4NL#K7; A; 4
53EC7A#KE3 C#3;149# C;N A4NL# 53EC7A#KE3 C#3;149# C;N
A4NL#
5ot apare in timpul transfuziei sau postransfuzional.;n functie de timpul de
aparitie se descriu reactii postranfuzionale acute -in timpul sau la )- ore dupa
transfuziei/ si cronice.'area maHoritate au etiologie imunologica.
+ea mai severa complicatie este reprezentata de hemoliza acuta
intravasculara.1* ml de singe incompatibil sint suficienti pentru declansarea
acestei reactii cu mortalitate de peste &*. in formele grave.4pare hemoliza
severa a eritrocitelor transfuzate urmata de necroza corticala acuta cu oligurie
si anurie.
Aimptomatologia clinica include durere la locul de infuzie,dispnee severa cu
durere toracica,hipotensiune 1)
arteriala,hemoglobinurie,febra,greturi,varsaturi,oligurie,anurie.Caca bolnavul
este anesteziat putem observa h ipotensiune severa ine8plicabila,singerare
difuza in cimpul operator,hemoglobinuria.
;I
21.Identi/icarea si interretarea unor semne si simtome in ,olile
aaratului resirator *tuse1e9ectoratie1disnee1ciano0a
0usea este modalitatea prin care organismul nostru raspunde la iritantii aflati la nivelul
cailor respiratorii. #a nivelul tractului respirator, iritantul stimuleaza terminatiile
nervoase si transmite, prin intermediul receptorilor, impulsuri la centrul tusei de la
nivelul creierului.
$spectoratia :$xpulzie prin tuse a secretiilor provenind din caile aeriene inferioare
(trahee, bronhii, alveole pulmonare). $xpectoratia, numita in mod obisnuit scuipat sau
sputa, este provocata de o acumulare de secretii, survenita mai ales in cursul afectiunilor
bronhopulmonare: bronsita acuta, bronsita cronica,
bronsiectazie, astm, infectiepulmonara (pneumonie, abces al plamanului, tuberculoza),
modificari bronsice consecutive fumatului. expectoratiade sange, sau hemoptizia, este
un caz particular; aceasta poate fi consecutiva unei afectiuni bronhopulmonare (cancer
bronsic, embolie pulmonara, tuberculoza) sau unei afectiuni cardiace acute.
ispneea : jena respiratorie resimtita de catre un bolnav, constatata sau nu de catre
medic. . dispnee poate fi deorigine bronhopulmonara, otorinolaringologica, neurologica,
metabolica sau cardiaca. 1rintre cauzele bronhopulmonare se gasesc afectiunile bronsice
(astm, bronsita cronica, prezenta unui corp strain sau a unei tumori pe bronhii),
tulburarile pulmonare (edem acut, infectie sau tumora a plamanului, embolie pulmonara),
anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale custii toracice (scolioza grava)
jenand miscarile plamanului. +auzele otorinolaringologice sunt mai ales laringitele la
copil, tumori le laringelui la adult.
+ianoza : +oloratie albastruie a pielii si mucoaselor, care apare datorita unei cantitati
inadecvate de oxigen in sange. +ianoza apare in insuficienta cardiaca, boli
pulmonare, atmosfera saraca in oxigen, malformatii congenitale cardiace.
22. %onduita de urgenta*in cri0a de astm ,ronsic 1 7emoti0ii1
neumotora91 insu/icienta resiratorie acuta
ef. "stmul bronsic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si
reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri
sibilante. ispneea paroxisticaeste consecinta a trei factori, care induc bronhostenoza:
edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul.
%onduita de urgenta in astm ,ronsic
<J
. criza severE de astm reprezintE o urgenDE din cauza posibilitEDii de soldare cu
deces necesitKnd Fngrijire medicalE de specialitate imediatE. acE nu este tratatE adecvat
Fn timp util, criza de astm poate conduce la deces. 1acienii cu astm sunt de obicei
capabili sE trateze majoritatea crizelor fErE ajutorul unui medic, utilizKnd un inhalator
pentru administrarea unei doze de agonist beta&adrenergic cu duratE scurtE de acDiune,
simultan cu evitarea fumului de Digara Gi a altor factori iritanDi Gi cu Fntreruperea activitEDii
fizice.
Se poate administra Gi un preparat cortizonic inhalator asociat cu agonistul beta&
adrenergic, crizele dispErKnd de obicei dupE <&'J minute. Mn cazul Fn care criza persista
mai mult de '< minute, se impune tratament suplimentar administrat sub supraveghere
medicalE. #a pacienDii cu astm sever, nivelul oxigenului Fn sKnge este unul relativ scEzut,
Fn consecinDE se impune monitorizarea acestui parametru folosind pulsoximetrul
(saturimetrul) sau prin testarea mostrelor de sKnge arterial prelevate. Mn timpul crizelor de
astm se poate administra oxigen suplimentar, FnsE Fn timpul crizelor severe pe lKngE
oxigenoterapie se impune Gi monitorizarea nivelului dioxidului de carbon din sKnge
coroborate cu evaluarea funcDiei pulmonare cu ajutorul unui spirometru sau al unui
fluxmetru. #a pacienDii aflaDi Fn criza severE de astm poate fi necesarE chiar intubarea Gi
cuplarea la un aparat pentru ventilaDie mecanicE. Mn general, pacienDii cu astm sever sunt
internaDi Fn spital dacE funcDia pulmonarE nu se amelioreazE dupE administrarea unui
agonist&beta adrenergic Gi a agenDilor corticosteroidieni sau dacE valorile oxigenului
sanguin sunt scEzute coroborat cu valori ridicate ale dioxidului de carbon din sKnge.
1entru a corecta dezechilibrele hidroelectrolitice poate fi necesarE administrarea
intravenoasE de lichide Gi electroliDi.
,edicamentele folosite Fn criza de astm bronGic se Fmpart Fn: agoni(ti beta)
adrenergici (bronhodilatatoarele) ) Albuterol (cu durata de ac!iune scurt") *almeterol
(cu durat" lung" de ac!iune) *albutamol+ Metil%antine: ,eofilina+ Anticolinergice:
-pratropium+ .orticosteroizi (pe cale inhalatorie): /eclometazona /udesonida
0lunisolida 0luticazona
Cef.insuficienta respiratore acuta reprezintE incapacitatea plEmKnilor de a face faDE
schimburilor gazoase, Fn condiDii fiziologice, de repaus Gi de efort, FnsoDitE de #ipoemie
(scEderea oxigenului din sKnge) asociatE sau nu de #ipercapnie (creGterea concentraDiei
+.
6
Fn sKnge).
%onduita de urgenBC
Controlul $i asigurarea permea%ilit!"ii c!ilor aeriene. Mn obstrucDiile
supraglotice prin cEderea limbii, prin pEtrunderea lichidului de vErsEturE sau regurgitaDie
Fn cEile aeriene, acumulare de cheaguri de sKnge, secreDii, corpi strEini se controleazE
vizual Gi se aplicE manevre cunoscute de eliberare a cEilor respiratorii. Se aGeazE
pacientul Fn decubit dorsal cu capul Fn hiperextenie Gi se Fmpinge anterior mandibula.
+Knd cEile aeriene sunt inundate de secreDii se FnclinE capul lateral.
%urCBarea oro/aringelui de secreDii sau vErsEturi se face cu ajutorul degetelor
FnfEGurate Fn tifon, cu tampoane pe porttampon sau prin aspiraDie orofaringianE sau
nazofaringianE. 2neori este recomandatE aGezarea pacientului Fn poziDie semiventral
aplecat Fnainte Gi tapotarea uGoarE, repetatE la nivelul regiunii interscapulovertebrale,
dupE care se continuE FncercErile de FndepErtare a corpilor strEini prin introducerea
degetelor Fn cavitatea buco&faringianE.
<'
"racBiunea lim,ii se poate face cu mijloace improvizate sau cu pensa de tras
limba. !ntubaDia orofaringianE cu canula >uedel FmpiedicE alunecarea posterioarE a
limbii.

&ermea%ilizarea c!ilor respiratorii 'n caz de o%struc"ii su%glotice.
Se asigurE pacientului poziDie de drenaj postural : decu,it ventral :cu un
sul de p"turi sub regiunea inghinal"' sau decu,it lateral1 cu caul mai jos /aBC de
trunc7i : poziDie schimbatE la interval de 6J&8J minute. SecreDiile care nu se eliminE
prin drenaj postural sunt asirate steril cu seringa GuHon1 troma de vid sau
asirator de o9igen.
+ombaterea obstrucDiilor subglotice (1n caz de obstruc!ii cu alimente sau al!i
corpi str"ini) se mai poate face prin aCsarea dia/ragmului de jos Dn sus1
rovocarea de tuse arti/icialC. Mn cazul obstrucDiilor laringo&traheale severe medicul
practicE intu,aBia orotra7ealC sau tra7eostomia : la ambele se racordeazE sonde
de aspiraDie. Mn unele cazuri, Fn funcDie de sediul sau natura obstrucDiei, este necesarE
practicarea laringoscoiei sau a /i,ro,ron7oscoiei de urgenDE.
(espira"ie artificial!. acE pacientul nu respirE spontan se trece imediat la
resiraBie arti/icialC folosind metoda )gur! la gur!*+ )gur! la nas*+ cu trus! de
ventila"ie (u%en+ cu dispozitiv de respira"ie artificial! cu %urduf. Sunt metode de
respiraDie artificialE recomandate la domiciliu, la locul accidentului, Fn timpul
transportului, in serviciile de primire urgenDe Gi, la nevoie, Fnaintea instituirii ventilaDiei
mecanice.
,igenoterapie. Se recomandE Fn toate formele de insuficienDE respiratorie acutE.
Mn prealabil se asigurE permeabilitatea cEilor respiratorii. Se administreazE oxigen
umidificat (6*8 apE W '*8 alcool) prin sondE nazalE, introdusE Fn faringe, cu o lungime
egalE cu distanDa de la nas la lobul urechii. Se va asigura un debit de '=&'Cl*minut.
-lte m!suri terapeutice. Se evacueazE prin puncDii revErsatele pleurale sau
peritoneale. Se evacueazE aerul Fn caz de pneumotorax. Se combate acidoza respiratorie
prin perfuzii cu 6JJ&8JJ ml bicarbonat de sodiu ';,<[. Se administreazE
bronhodilatatoare cu acDiune moderatE (sulfat de magneziu), calmante, anxiolitice,
antitusive, spasmolitice Fn caz de spasm glotic, ser antidifteric Fn crup difteric. Se
combate spasmul bronGic cu ,iofilin 6&8 fiole * 6; ore i.v. Mn cazurile cu edem laringian
<6
alergic, laringite edematoase, intoxicaDie cu corozive, bronhoalveolite de deglutiDie se
administreazE 3emisuccinat de hidrocortizon 'JJ&8JJ mg intravenos, Fn perfuzie. Se mai
poate administra calciu clorat sau calciu gluconic 'J&6J ml i.v. NU se administrea0C
mor/inC1 derivate de mor/inC sau ,ar,iturice care ot derima resiraBiaI
$(.1N$2,.0.-"% #neumotora9ul reprezintE pEtrunderea Gi prezenDa aerului Fn
cavitatea pleuralE, datoritE perforErii pleurei.
%$N&UI"A &! URG!N"A "sigurarea repausului total la pat, aproximativ C&'J zile
cu evitarea efortului de orice naturE. "dministrarea antalgicelor prescrise (paracetamol,
algocalmin, ibuprofen, Setoprofen) Gi antitusive (codeinE).
+ombaterea anxietEDii pacientului (diazepam, bromazepam). .xigenoterapie 6&= l*
minut. acE dupE 6;&;C de ore de sifonaj pleural fistula bronhopleuralE persistE, se
asigurE drenaj aspirativ pleural, cu presiune negativE. ,ratamentul chirurgical propriu&zis
se practicE atunci cKnd existE pierderi aeriene persistente (peste <&@ zile) Gi constE Fn
toracotomie cu drenaj de aer (axilarE, postero&lateralE, antero&lateralE) sau sternotomie
(pneumotorax bilateral) sau prin tehnici mini invazive (chirurgie toracoscopicE).
ef.3emoptizii 3emoptizia gravE este hemoragia care provine din arborele traheobronGic
Gi*sau parenchimul pulmonar Fn cursul efortului de tuse1 consta Fn eliminarea unei
cantitEDi cuprinse Fntre 6JJ&<JJ ml de sKnge roGu, aerat, proaspEt Gi constituie urgenDE
medico-c7irurgicalC.
%onduita de urgenta Se indicE repaus absolut, Fn poziDie semiGezKndE, Fn camerE bine
aerisitE Gi repaus vocal. Se dE bolnavului sE bea lichide reci Fn cantitEDi mici Gi repetate.
Se aplicE pungE cu gheaDE pe regiunea sternalE sau asupra zonei presupus sKngerKndE, ca
Gi pe zona genitalE (testicule sau vulvE & reflex vaso&constrictor).
Se combate tusea medicamentos, la indica ia medicului, cu +odeinE. +a medicaDie
hemostaticE se recomandE vitamina +, vitamina X, $tamsilat, transfuzii mici de sKnge
proaspEt Gi perfuzii cu soluDii izotone sau hipertone; se face igiena corporalE reducKnd la
minimum mobilizarea bolnavului.
9ratamentul chirurgical este indicat =n: traumatisme toraco-pulmonare,
eroziuni arteriale, varice bronice, tuberculoz pulmonar, chist hidatic, cancer
bronic.
2..%onduita de urgenta in *ang7ina ectorala1in/arctul miocardic
acut1edemul ulmonar acut
ef .$demul pulmonar acut ($1") este o formE paroxisticE de dispnee severE
datoratE acumulErii excesive de lichid interstiDial Gi pEtrunderii sale Fn alveole, ca urmare
a miGcErii unei cantitEDi mai mari de lichid din vase Fn interstiDiul pulmonar Gi alveole,
depEGind cantitatea de lichid drenatE prin limfaticele pulmonare. !nundarea cu lichid a
alveolelor pulmonare rezultE fie prin creGterea excesivE a presiunii hidrostatice Fn
capilarele pulmonare ($1" cardiogen), fie prin alterarea permeabilitEDii membranei
pulmonare($1" noncardiogen).
+onduita de urgenta 1acientul este aGezat Fn poziDie ezKnd, cu picioarele atKrnate
la marginea patului. Se administreazE oxigen pe mascE sau endonazal, cu debitul de ;&C
l*min. pe cale venoasE, se administreazE succesiv 0urosemid ;J&CJ mg i.v. : ceea ce
reduce prompt presiunea hidrostaticE Fn capilarul pulmonar Fnainte de a apErea efectul
diuretic, prin vasodilataDie pulmonarE; nitroglicerin" sau nitroprusiat de sodiu Fn perfuzie
venoasE, pentru corecDia hipertensiunii arteriale Gi pentru reducerea prin vasodilataDie a
<8
Fntoarcerii venoase; nitroprusiatul de sodiu se administreazE Fn dozE iniDialE de ;J&CJ
\g*min, care poate fi crescutE cu cKte < \g*min la fiecare < minute pKnE cKnd edemul se
remite sau 0" scade sub 'JJ mm3g. Nitroglicerina se administreazE FncepKnd cu doza de
< \g*min, care se suplimenteazE cu cKte < \g*min din 8 Fn 8 minute, pKnE la aceleaGi
limite fiziologice ca Gi nitroprusiatul; 'igo%in, administrat Fn doza de J,< mg intravenos
la pacientul nedigitalizat, util mai ales la pacientul cu fibrilaDie atrialE sau cu tahicardie
paroxisticE supraventricularE Gi la pacienDii cu cardiomegalie, chiar dacE sunt Fn ritm
sinusal. Aminofilinul i.v. combate bronhospasmul dat de edemul peribronGic Gi potenDeazE
acDiunea diureticE a furosemidului. Mn lipsa rEspunsului la mEsurile menDionate trebuie
administratE dopaminE, Fn asociere cu vasodilatatoare, nitroprusiat sau nitroglicerinE Fn
perfuzie intravenoasE.
&!F. INFAR%"UL MI$%AR&I% A%U" !nfarctul miocardic acut este o
urgenDE majorE Fn cardiologie, fiind determinat de obstrucDia completE a unei artere
coronare, ceea ce conduce la necroza (moartea) Desutului inimii vascularizat de artera
respectivE. $ste o complicaDia a bolii cardiace ischemice Gi survine frecvent la cei care
reprezintE deja stenoze coronariene (FngustEri coronariene) datorate aterosclerozei.
%onduita de urgenBC
,Esurile abordate Fn faza de prespital sunt: poziDionarea pacientului Fn decubit
dorsal Gi interzicerea oricErui efort, abord venos periferic; calmarea anxietEDii Gi durerii cu
"lgocalmin, 1iafen, iazepam, iar Fn caz de ineficienDE, dupE <&'J min, (ortral, ,orfina,
,ialgin. "dministrarea de Nitroglicerina (J,<mg) sublingual la fiecare '< min reduce
staza pulmonarE Gi amelioreazE perfuzia coronarianE. Se administreazE oxigen pe sonda
nazo&faringianE sau mascE (=&'J l*min), tratament antiaritmic, mEsurarea parametrilor
vitali Gi Dinerea lor sub control, monitorizarea electrocardiograficE & permite evaluarea
tulburErilor de ritm Gi de conducere din infarct; dinamica modificErilor $X>, relevE cele
8 tipuri principale de suferinDE miocardicE cauzate de scEderea*oprirea fluxului
coronarian: ischemia, leziunea, necroza. 2nde 0 negative , ample, ascuDite relevE
ischemia zonei; supradenivelarea segmentului S0 confirmE leziunea miocardului; unda Z
adKncE Gi largE confirmE necroza miocardului.
"ratament Dn sital. Se asigurE instalarea de urgenDE Fntr&un pat de terapie
intensivE, asigurKnd astfel transport, resuscitare, mobilizare, monitorizare, administrare
de oxigen, monitorizarea traseului $X>, a 0.", a pulsului a respiraDiei Gi saturaDia
sKngelui arterial; se recolteazE de urgenDE analize standard: marJeri serici cardiaci
reprezentaDi de: creatinfosfo.inaza /C0) 2 creGte Fn ;&C h Gi Fn general revine la normal
dupE ;C&@6h, izoenzima M1 a C0 ] Fn mod considerabil mai specificE. 2roponina 2
cardiac-specific! /c2n23 Ei troponina I cardiac-specific! /c2nl3 ] pot creGte dupE
infarctul miocardic la niveluri de peste 6J de ori mai mari decKt valoarea de repaus;
nivelurile de c0nl pot rEmKne crescute timp de @&'J zile dupE infarctul miocardic Gi
nivelurile de c0n0 pot rEmKne crescute pentru 'J&'; zile. Mioglo%ina este eliberatE Fn
sKnge doar Fn cKteva ore de la debutul infarctului miocardic, nivelurile sanguine revin la
valoarea normalE Fn 6; de ore. Leucocitoza polimorfonuclear! & apare Fn cKteva ore de la
debutul durerii, persistE timp de 8&@ zile Gi atinge adeseori niveluri de '6.JJJ&'<.JJJ de
leucocite pe mm
8
. 4iperglicemia ('<JmgT) apare Fn primele zile. Cre$terea 5S4-ului
(=J&'JJ mm*h), apare la 6&8zile Gi este datorat reacDiei inflamatorii ce FnsoDeGte necroza.
Cre$terea fi%rinogenului (pana 'JJJmgT) poate dura 8J zile. Prezen!a proteinei .
reactive (+-1 prezent). 6c#ocardiografia %idimensional! este cea mai frecventE
<;
modalitate de imagisticE folositE la pacienDii cu infarct miocardic acut. $stimarea
ecocardiograficE a funcDiei ventriculului stKng este utilE din punct de vedere prognostic;
evidenDierea funcDiei reduse serveGte ca indicator pentru terapia cu inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei. $cocardiografia poate identifica, de asemenea, prezenDa
infarctului ventriculului drept, anevrismului ventricular, revErsatului pericardic Gi a
trombusului ventriculului stKng, Fn plus, ecocardiografia oppler este utilE Fn detecDia Gi
cuantificarea defectului septal ventricular Gi a regurgitErii mitrale, douE complicaDii
serioase ale infarctului miocardic acut. Angiolastia coronariana transluminala
ercutanatC (10+") are avantajul cE poate fi aplicatE la pacienDii care prezintE
contraindicaDii pentru terapia tromboliticE, dar altfel ar fi consideraDi candidaDi
corespunzEtori pentru reperfuzie. Subgrupele de pacienDi la care 10+" directE poate
asigura un beneficiu special faDE de terapia tromboliticE includ pacienDii cu Goc cardiogen
Gi alDii aflaDi la risc Fnalt datoritE vKrstei avansate (Q @J de ani) sau compromiterii
hemodinamice (presiunea arterialE sistolicE Q 'JJ mm3g). /U&pass&ul coronarian se
practicE de urgenDE.
&e/.ang7ina ectorala "ngina pectoralE reprezintE durerea localizata retrosternal
sau Fn regiunea precardiacE, fiind expresia clinicE a cardiopatiei ischemice (angina)
durere, pectoris) piept).
%onduita de urgenta -epaus, cu Fntreruperea oricErui efort fizic, administrarea
de Nitroglicerina sublingual sau nitroglicerina spraU bucal. $fectul prompt de dispariDie al
durerii anginoase la administrarea de nitriDi reprezintE un test diagnostic patognomonic;
Fn caz de evoluDie fErE ameliorare, administrare de perfuzie cu NitroglicerinE ' fiola <Jmg
Fn <Jml Na+l, cu fluxul perfuziei de '&=ml*h; dacE simptomatologia persistE spre
agravare, se va lua Fn calcul infarctul de miocard acut, iar pacientul va fi transferat Fn
secDia de terapie intensivE. "ratament de revasculari0are* chirurgia de bU&pass aorto&
coronarian, angioplastia transluminala percutanE coronarE (10+"), angioplastia cu laser,
stent&urile intracoronare (protezele).
24.#articularitati de ingrijire in insu/icienta cardiaca 17iertensiunea
arteriala1trom,o/le,ita mem,relor in/erioare
&e/. Insu/icienta cardiaca reprezinta incaacitatea inimii de a asigura debitul saunguin
necesar care sa acopere toate necesitatile organismului. !n functie de partea inimii care
este afectata, se clasifica in insu/icienta cardiaca stanga si insuficienta
cardiaca dreata.
"ratamentul insuficientei cardiace presupune, pe langa tratamentm medicamentos si
educatie sanitara 1rincipalele metode de tratament sunt:
&repausul
&dieta
&medicatia inotrop pozitiva: digitalicele, beta&6&stimulantele, inhibitorii fosfodiesterazei
&medicatia diuretica
&medicatia vasodilatatoare: venoasa, arteriala si mixta
&medicatie de blocare a activitatii neurohormonale: beta&blocantele, blocantii enzimei de
conversie
<<
&tratamente speciale: proteze, transplant, cord artificial.
Reausul /i0ic si si7ic reduc munca inimii. -epausul absolut la pat se indica in formele
acute. La bolnavii cu forme de boala mai putin grave, repausul este relativ. Bolnavul va sta in pat, cu partea
superioara a corpului mai ridicata.medicamentos, si reaus /i0ic obligatoriu si dieta.
ef .hipertensiunea arteriala este o patologie a sistemului cardiovascular caracterizat prin
crestere ta peste valorile normale .
0ratamentul eficient al hipertensiunii arteriale poate determina reducerea
consecintelor vasculare si viscerale si uneori un grad de regresiune (uneori
important) al modificarilor de organ induse de hipertensiunea arteriala. "u fost astfel
dovedite reducerea incidentei "4+, regresiunea hipertrofiei ventriculare stKngi si, Fn
mai mica masura, reducerea ratei evenimentelor coronariene.
0ratamentul farmacologic are indicatii speciale Fn formele moderate si severe
ale 30", iar Fn anumite situatii chiar Fn 30" usoara.
0ratamentul hipertensiunii arteriale este cu atKt mai necesar cu cKt riscul
individual al pacientului hipertensiv este mai mare.
0ratamentul hipertensiunii arteriale are drept obiective:
& Normalizarea valorilor presiunii sau mentinerea unor valori arteriale sub ';J*IJ
mm3g sau sub '8J*CJ mm3g daca este vorba de bolnavi cu diabet zahatat sau cu
insuficienta renala (prin monitorizarea si reevaluarea periodica);
& -educerea masei ventriculuilui stKng (urmarirea ecografiei Fnainte si dupa
tratament);
& 1revenirea si combaterea complicatiilor.
"ratament nemedinametos
"ceasta presupune:
^ eliminarea stresului fizic si psihic;
^ o dieta cu consum scazut de sare si colesterol;
^ restrictia uzului de alcool;
^ scaderea ratei calorice la obezi;
^ abandonarea fumatului;
^ exercitii fizice (alergare, jogging, Fnot);
^ excluderea medicatiei hipetensive;
^ tratarea diatezei urice.
"ratamentul etiologic
Mn hipertensiunea arteriala secundara se impune un tratament etiologic
Fn mod real. Mn mod ideal, Fndepartarea cauzei poate duce la disparitia
hipertensiunii arteriale.
0ratamentul etiologic poate fi reprezentat de:
^ corectarea chirurgicala a coarctatiei de aorta;
^ Fndepartarea chirurgicala a unor tumori secretante de hormone
inductori de hipertensiune arteriala (feocromacitomul, tumora
suprarenaliana secretanta de cortizol, tumora hipofizara secretanta de
"+03 sau de mineralcorticoizi);
^ renumtarea la administrarea de medicamente potential hipertensive
(antiinflamatorii nesteroidiene, anticonceptionale, corticosteroizi, etc.);
<=
^ tratamentul cu spironalactona Fn hiperaldosteronismul primar
neabordabil chirurgical.
"ratamentul medicamentos
0ratamentul medicamentos presupune administrarea progresiva a unor agenti
farmacologici Fn functie de tabloul clinic si de contraindicatii.
0erapia trebuie individualizata si Fncepe cu doze minime, progresive, pKna se
obtine o valoare normala a presiunii arteriale, apoi se mentine doza minima
eficienta de Fntretinere, de preferat monoterapia Fn doza unica. aca nu se obtin
rezultate satisfacatoare cu monoterapia, se trece la asocierea a doua sau trei
medicamente.
0rebuie dispuse eforturi pentru asigurarea compliantei bolnavului la
tratamentul de durata.
,edicamentele de prima linie sunt :
& inhibitorii enzimei de conversie : au aparut Fn perioada 'I@J si sunt Fn prezent
clasa de medicamentele antihipertensive cu cea mai larga folosire.
& blocantele canalelor de calciu : au fost introdusi Fn terapeutica la sfKrsitul
anilor _=J si s&au dovedit a fi o excelenta medicatie antihipertensiva.
& betablocantele : FncepKnd cu anul 'ICJ, beta&blocantele au devenit, dupa diuretice
sau Fmpreuna ce ele, cele mai folosite medicamente antihipertensive. "ceste
medicamente reduce morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara.
& diureticele : au fost primele medicamente eficace folosite Fn tratamentul 30".
&antagonistii angiotensinei !!.
!nhibitorii enzimei ce conversie : +aptopril, $nalapril, #isinopril, /enazepril
(+ibacen), (osinopril (,onopril), +hinalapril ("ccupro), -amipril (0ritace),
0randalapril (>opten), 1eridopril (1restarium).
/locantele canalelor de calciu: Nefidipin -etard, "mlodipina (Norvasc),
(enlodipina (1lendil), #eridip, "dalat +8, 4erapamil, !soptin, iltiazem.
/etablocantele (cardioselective): "tenolol, ,etaprolol, $smolol, /ismolol,
Nebivolol (Nebilet).
iureticele:
& tiazidice: 3idroclorotiazida (Nefrix);
& de ansa: (urosemid, $decrin, /umetadina;
& ecomisitoare de potasiu: Spioonalactona, 0riamterenul,
"mloridul;
& sulfamidice*netiazidice: !ndapamid (0ertensif).
" doua linie:
Simpaticolitice: "lfametildopa (opegUt), +lanidina, >uanfacina,
>uanabeset, >uanetidina, 3iposerpil, 3ipazin.
"lfablocantele: -egitina, 1razosinul (,inipres), 2rapidil, Nicergolina.
!nhibitorii endozolinici: $ndazolina, ,oxonidina, 1Usiohlus.
0romboflebita membrelor inferioare
ef .0romboflebita membrelor inferioare este o afectiune a sistemului cardio&
vascular, manifestata prin inflamarea peretilor venosi si formarea unor cheaguri
de sange (trombi) care obtureaza partial sau total venele provocand embolii
<@
(blocarea brusca a unui vas sangvin sau limfatic). !nflamarea vaselor de sange
poate fi anterioara formarii trombilor sau cauzata de aparitia trombilor prin
coagulare intravenoasa.
Se recomanda imobilizarea absoluta la pat; instituirea de urgenta a unei
medicatii anticoagulante (heparina, trombostop) care indeparteaza pericolul declansarii
unei embolii pulmonare, ducand totodata la vindecare.
26.Identi/icarea si interretarea unor semne si simtome seci/ice unor
,olilor aaratului digestiv *durerea 1 varsaturile 1modi/icarile de aetit 1
modi/icarile de transit intestinal .
Modi/icari de aetit
)-napeten!a : lipsa sau diminuarea dorinDei de a mKnca; ea trebuie diferenDiatE de
saDietatea precoce care apare Fn rezecDii gastrice, hipotonie gastricE, gastritE atroficE, etc.
)Anore%ia : absenDa foamei sau apetitului Gi poate fi: selectivE (doar pentru anumite
alimente, tipicE fiind anorexia pentru carne Fn neoplasmele gastrice); totalE (pentru toate
alimentele, frecvent psihicE); progresivE, Fn cancerul gastric; falsE, datoritE fricii de a
produce durere la ingestia alimentelor (ulcer gastric sau duodenal, odinofagie); psihicE cu
refuz total al alimentelor (psihoze, tumori cerebrale).
)Hiperore%ia : creGterea apetitului, Fn perioade de convalescenDE dupE unele boli, Fn
eforturi mari, parazitoze intestinale, ulcer duodenal, hipertiroidism, diabet zaharat.
)Polifagia : nevoia de ingerare a unor cantitEDi mari de alimente Fn dorinDa de obDinere a
saDietEDii: Fn diabet zaharat, afecDiuni infecDioase ale hipotalamusului.
)/ulimia 3 senzaDia imperioasE de a ingera cantitEDi mari de alimente care depEGesc
nevoile organismulu: Fn psihoze, leziuni frontale
)Paraore%ia : reprezintE pervertirea apetitului: pica (ingestia de produse nealimentare, ca
varul la oligofreni); geofagia (foamea de pEmKnt), malacia (dorinDa de a ingera alimente
acide).
&urerea a,dominalC
$ste unul din cele mai frecvente semne ale bolilor digestive fiind caracteristic aproape
fiecErui organ. $a poate fi de naturE chimic&iritativE (perforaDii) sau mecanicE
(volvulus, ocluzie).
-. Durere de origine a%dominal!
: datE de organele cavitare digestive (esofag, stomac, duoden, intestin subDire, colon, cEi
biliare, pancreas)
& datE de afecDiuni peritoneale
& datE de boli vasculare: tromboza mezentericE, angor abdominal, anevrism de aortE
abdominalE
& afecDiuni care determinE distensia capsulelor unor organe: ficat, splinE
1. Durere de cauze etraa%dominale
& toracicE (pleurezie bazalE, pericarditE, !,")
&renourinarE: litiaza renalE, 1N" Gi 1N+
&genitalE: metro&anexite, chist ovarian torsionat, sarcinE extrauterinE
&de perete abdominal: miozite, zona zoster
&iradiere de la procese ale coloanei vertebrale Gi ale mEduvei spinErii
<C
&dureri Fn afecDiuni metabolice: uremie, porfirie, L, tetanie
&urerea eso/agianC se poate prezenta sub 8 forme:
)odinofagie: durere la deglutiDie
apare Fn procese inflamatorii locale
tulburEri neuro&musculare
)pirozis: arsuri retrosternale
apare Fn esofagita de reflux, ulcerul duodenal, hernia hiatalE, alte esofagite
)durere retrosternal": are caracter de junghi sau ghearE, uneori apare ca o senzaDie de
jenE dureroasE
&caractere tipice care o diferenDiazE de alte dureri retrosternale:
iradiazE Fn gKt Gi umeri
este influenDatE de ingestia de alimente
poate persista ca o durere surdE dupE puseul acut
nu are relaDie cu efortul fizic
uneori apare ca o foame dureroasE care trezeGte pacientul din somn Gi se liniGteGte la
ingestia de alimente sau la antiacide
de obicei este acompaniatE de alte semne digestive
GreBurile Ei vCrsCturile, apar de obicei FmpreunE, dar nu obligator.
2rmErim:
(recvenDa: rare, frecvente sau incoercibile
+antitatea: moderatE Fn ulcere sau masivE, Fn stenoza piloricE.
,irosul: de acetonE, Fn L; de amoniac, Fn gastrita uremicE; de alcool, Fn gastrita
etanolicE; fecaloid, Fn fistule ileo&colice sau volvulus.
"spectul hemoragic: poate fi cu sKnge roGu, Fn ruptura de varice esofagiene sau frecvent
de tip sKnge digerat, Fn gastrite erozive, ulcer gastro&duodenal, polipoza gastricE,
neoplasme gastrice, etc.
Modi/icarile de transit intestinal
28.%onduita de urgenta in * aendicita acuta 1colica ,iliara1 oclu0ia
intestinala 1ancreatita acuta 17emoragia digestiva suerioara.
Cef .4pendicita acuta -4.4./ reprezinta inflamatia acuta a apendicelui cecal.5rin frecventa ea se
situeaza pe primul locin cadrul abdomenului acut chirurgical. 9ratament.#8ceptand plastronul
apendicular,toate formele de apenticita acuta au indicatie operatorie de urgenta la prezentare.
&e/. %olica ,iliarC durere acuta, violenta, local in hipocondrul dr, cu iradiere pana in col
vert, umarul si omoplatul dr, survenita in cursul colecistitelor litiazice si
nelitiazice (colecistita acuta si subacuta, disSinezii veziculare si cistice,
colecistoze, tumori biliare).
%$N&UI"A &! URG!N"A
1. +olicile biliare de intensitate mica pot fi tratate la domiciliu prin repaus la pat, regim
alimentar, analgetice, antispastice (Scobutil, No Spa).
<I
6.+olicile biliare insotite de varsaturi, cu tulb h&e, cu evolutie grava, necesita internare in
spital, se face trat de urgenta si se intervine chirurgical.
In sital*
&ex paraclinice, rec de sg, echografii, ex de urina, repaus la pat, calmarea durerii,
adm de "nalgetice & la recom dr, adm de antispastice, calmarea varsaturilor, combaterea
febrei, reechilibrarea h&r, adm de Sedative, daca trat ig&diet si medicamentos nu are
rezultatul scontat, se intervine chirugical.
&e/ .oclu0ia intestinala 1rin ocluzie se intelege oprirea comleta si persistenta a
tranzitului intestinal si, in consecinta, imposibilitatea evacuarii de mat fecale si
gaze. Se constituie un sindrom de abdomen acut..
%$N&UI"A &! URG!N"A
& internarea de urgenta la orice suspiciune de ocluzie intestinala;
& se instaleaza o sonda nazo&gastrica de aspiratie pt a evita staza;
& primele masuri pt combaterea socului & perfuziile;
& nu se adm opiacee, nu se adm nimic per oral, purgativele sunt interzise.
KIn sital*
&ex de urgenta: ionograma, -", azotemia, leucocite;
&reechilibrare h&e;
&trat chirurgical de urgenta si ingrijiri postoperatorii.
&e/. Pancreatita acuta este o inflamatie acuta a pancreasului intilnita cel mai
adesea peste "* de ani, ceva mai frecventa la barbati, dar diagnosticata si la virste
tinere, chiar si copii.
%onduita de urgenta
!n cazul pancreatitei acute internarea intr&o unitate spitaliceasca este obligatorie. "stfel
ca, la ;C de ore de la internare, se considera factori de prognostic nefavorabil urmatoarele
modificari de laborator:
& hematocritul scade cu mai mult de 'JT
& presiunea arteriala a oxigenului este mai mica de =J mm3g
& ureea serica creste cu mai mult de < mg*dl
& calcemie mai mica de C mg*dl
& deficit de baze peste ; m$`*l
& sechestrare hidrica estimata a fi mai mult de = litri.
.rice bolnav cu pancreatita acuta trebuie spitalizat si tinut sub observatie medico&
chirurgicala, chiar daca pe moment nu sunt semne de gravitate deosebita, intrucat
evolutia este imprevizibila.
Nu se administreaza ,ialgin sau morfina. Se poate da atropina J,<mg s.c. sau i.v.
!n caz de stare de soc, daca e posibil, se va institui o perfuzie cu solutie macromoleculara
(dextran&;JJ sau ser glucozat <T), perfuzie care va fi mentinuta in timpul transportului
cu Salvarea.
=J
Def. &emoragia digestiva superioara '&D() reprezinta pierderea de sange produsa de
leziuni localizate la nivelul tubului digestiv superior, pana la nivelul unghiului 9reitz
-ligament format de duoden si HeHun/.
*onduita de urgenta
;n orice hemoragie digestiva, internarea in spital este obligatorie intr-un serviciu chirurgical
sau de terapie intensiva. 4bordarea bolnavului cu hemoragie digestiva superioara trebuie
individualizata.
;n fata unei HCA primul gest al medicului este de a aseza bolnavul in pozitie 9rendelemburg
si de a contraindica orice efort fizic -efortul fizic poate accentua hemoragia sau poate agrava
tabloul clinic/.
Ae vor lua primele masuri de oprire a hemoragiei -repaus, punga cu gheata, transfuzie de
sange, hemostatice in afectiunile hepatice si in sindroamele hemoragipare/, de substituire a
masei sanguine si de combatere a socului hipovolemic.
Ae va linisti bolnavul -la nevoie cu sedative/ si apartinatorii, care vor fi informati asupra
riscurilor hemoragiei si vor fi sfatuiti sa accepte internarea intr-un serviciu de specialitate.
Erice bolnav cu HCA trebuie internat, indiferent de gravitatea momentana a tabloului clinic,
pentru tratament si diagnostic.
;nternarea se va face cu urgenta ma8ima in hemoragiile grave, de preferinta intr-un serviciu
chirurgical.;n formele usoare, internarea poate fi temporizata.
+,aminari de urgenta
Hematocrit, hemoglobina; in stari de soc:ionograma, azotemia, rezerva alcalina, diureza
orara.
;n interpretarea datelor de laborator trebuie sa se tina seama de dinamica modificarilor
fiziopatologice -hemoconcentratie, urmata de hemodilutie/.
;n hemoragiile usoare se poate constata o usoara anemie in faza de hemodilutie;hematocrit
peste &..
;n hemoragiile de gravitate medie, hematocrit intre )&.-*..
;n hemoragiile digestive grave, hematocrit sub )&., hiperleucocitoza.
4lte e8aminari de urgenta pot fi necesare pentru boala de baza -sindrom hemoragipar,
insuficienta renala, insuficienta hepatica, leucemie/.
Ceci e8plorarile de laborator evalueaza gradul anemiei dupa valorile hematocritului si ale
hemoglobinei, precum si problemele de coagulare -protrombina, trombocite/.
+resterea valorilor ureei sangvine, ca si a raportului uree%creatinina sugereaza originea
superioara a hemoragiei.
;n momentul in care hemoragia este controlata, starea de soc combatuta si cheagurile
evacuate din stomac, se practica endoscopia digestiva superioara.
4ceasta este metoda de electie pentru a stabili sediul, natura si volumul hemoragiei.
2>.Seci/icul ingrijirilor acordate ,olnavilor cu* gastrostoma1
colonostoma
&e/. Gastrostoma ) eschiderea chirurgicala a stomacului la peretele abdominal, pentru
a permite introducerea alimentelor in stomac printr&o sonda evitand astfel esofagul
Alimentarea rin gastrostoma
$)I!%"I(!L! #R$%!&URII
&1unerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara de
substante caustice.
&"sigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentru esofagoplastie
#R!GA"IR!A MA"!RIAL!L$R
&. palnie din plastic
='
&-ecipientul cu lichid alimentar (supa, ceai)
&-egimul de stenoza esofagiana: alimente solide tocate marunt si pasate
&/agheta pentru propulsarea alimentelor pe sonda
#R!GA"IR!A #A%I!N"ULUI
a) 1S!3!+":
&.feriti pacientului informatii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma
pentru a&i reduce teama si a obtine colaborarea sa
!ncurajati pacientul sa se alimenteze singur pentru a&si recapata autonomia
b) (!L!+":
&"sezati pacientul Fn pozitie sezand, pe marginea patului sau pe un scaun cu spatar, astfel
incat sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala, paralela cu toracele
!F!%"UAR!A #R$%!&URII*
$xplicati pacientului care se alimenteaza singur:
&sa&si spele mKinile
&sa indeparteze dopul de la sonda
&sa adapteze pKlnia la capatul sondei mentinand&o in pozitie verticala
&sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza, astfel:
&lichidul sa&l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 'JJ ml o data pentru a nu destinde
brusc stomacul
&alimentul solid pasat sa&l verse in palnie si sa&l impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de
plastic sau lemn
&sa adauge din cKnd in cKnd lichid alimentar, pentru a usura inaintarea alimentului pasat
&sa nu introduca la o amasaa mai mult de ;JJ g de alimente pasate datorita tulburarilor de
digestie si de absorbtie existente
&sa termine totdeauna amasaa cu lichid pentru a spala lumenul sondei
&sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
&sa fixeze sonda in pozitie verticala, paralela cu toracele
&sa evite pozitia de decubit dorsal dupa masa intrucat favorizeaza aregurgitareaa
continutului pe sonda
&sa&si spele mainile dupa masa
INGRI3IR!A #A%I!N"ULUI
&.bservati tegumentul din jurul stomei
&1rotejati pielea cu un unguent cu zinc si refaceti pansamentul din jurul stomei in cazul
regurgitarii sucului gastric
!(ALUAR!A !FI%A%I"A"II #R$%!&URII
-ezultate asteptate*dorite:
&1acientul este compliant si respecta indicatiile oferite.
&0oleranta digestiva este buna.
&+antitatea de alimente este adaptata posibilitatilor de digestie si de absorbtie ale
stomacului.
-ezultate nedorite
&1acientul nu este compliant.
&1acientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale a modificate.
&!ncurajti pacientul sa&si accepte imaginea
&0oleranta digestiva este scazuta.
=6
&+apacitatea de digestie si de absorbtie a stomacului este redusa iar pacientul prezinta
semne de denutritie.
&!nformati medicul pentru a stabili conduita terapeutica
&Asistentul va urmari
a)+linic:
&istensia abdominala;
&Lgomotele intestinale;
&(recventa, consistenta, culoarea si volumul scaunului.
&,anifestarile pacientului: balonare, greata, varsaturi, dureri abdominale.
b)1araclinic:
&2ree;
&>licemie;
&0ransaminaze;
&1roteinele;
&#ipidele;
&+olesterolul;
&>licozuria.
+omplicatiile nutritiei enterale:
&Sonde prea groase: pot aparea senzatia de disconfort, esofagita, eroziuni esofagiene si
gastrice;
&,alpozitia sondei ( in caile aeriene, Fn cavitate peritoneala);
&.bstructia sondei (se previne prin spalarea sondei cu 'J&6J ml apa la =&C ore sau ori de
cKte ori se impune)
&1erforatia gastrica sau intestinala;
&-efluxul gastroesofagian si bronhopneumonia de aspiratie:
"pare mai frecvent Fn cazul sondelor nasogastrice;
Se poate preveni prin:
&1ozitie semisezKnda 8<&;< grade;
&4erificarea pozitiei sondei si aspirarea reziduului gastric , Fnainte de fiecare
administrare (reziduu peste '<J ml amana administrarea alimentelor cu 6 ore).
Sindromul diareic poate aparea datorita unei formule inadecvate (osmolaritate mai
mare de =JJm.sm) sau unei rate de administare prea mare.
1revenirea colonizarii bacteriene se face utilizKnd tehnici aseptice si administrarea
profilactica de antibiotice.
&+omplicatii metabolice ( hiperglicemie, dezechilibre ionice).
$ficacitatea nutritiei enterale este influentata de:
&1recocitatea instituirii acesteia;
&(olosirea unei tehnici corecte;
=8
&(olosirea unei diete corespunzatoare;
&,onitorizare adecvata;
&,asuri de Fngrijiri specifice.
2n suport nutritional adecvat Fmbunatateste prognosticul pacientului sporind sansele
de supravietuire si recuperare a acestuia, asistentul medical avKnd un rol important, bine
delimitat si esential Fn instituirea nutritiei enterale.Nutritia arenterala se impune mai
mult ca o solutie adjuvanta, atunci cKnd calea enterala nu permite administrarea
suportului nutritional.
&e/. colonostoma !mbinare chirurgicala a tubului digestiv la peretele anterior al
abdomenului, practicata dupa chirurgie colica sau rectala cu ablatia unui segment de
intestin. Segmentul imbinat poate fi colonul (colostomie) sau ileonul (ileostomie)
!ngrijiri specifice
'. Schimbarea dispozitivului medical se va face dimineata (pe nemancate) sau
la cateva ore dupa ce atimancat si baut (in functie de tranzitul
dumneavoastra intestinal)
6. esfaceti vechea punga (sistemul unitar) sau flansa (sistemul din doua
componente) incepand de susin jos, din aproape in aproape, pentru ca astfel
aveti o buna vizibilitate si conntrol asupra ceea cefaceti.
8. "runcati dispozitivul intr&o punga de plastic pe care ulterior o duceti la
pubela.
;. +uratati pielea din jurul stomei cu apa calduta (la temperature corpului) si
sapun de copii.
<. 0ineti usor cu mana o bucata de tifon sau material curat absorbant deasupra
stomei pentru absorbtiaoricaror urme de secretii intestinale (in special in
primele luni cand nu sunteti deprinsi si va mai ajuta sialtcineva la
schimbarea dispozitivului)
=. ,asurati cu ajutorul ghidului +oloplast dimensiunea corecta a stomei.
@. aca stoma nu este perfect rotunda folositi o bucata de celofan sau plastic
curat pe care il aplicatidirect peste stoma desenand cu un marSer sau cu o
carioca forma si dimensiunea corecta a acesteia.ecupati acest desen si
aplicati&l peste flansa taind fix pe marginea lui cu o forfecuta curba,
obtinandastfel dimensiunea si forma reala a stomei dumneavoastra
nemaiexistand pericolul infiltrarii secretiilorintestinale pe sub flansa
=;
C. 1unguta (sistemul unitar) sau flansa (sistemul din doua componente) corect
decupata pe forma sidimensiune se incalzeste intre palme 8J de secunde
I. Se dezlipeste initial numai hartia cartonata la sistemul mc*pc 6JJJ sau foita
transparenta & lasistemul "lterna centrala de pe punguta (la sistemul unitar)
sau flansa (la sistemul din douacomponente) si se incepe aplicarea flansei de
jos in sus pentru o buna vizibilitateasupra aplicarii.
'J. upa ce partea centrala este corect si complet aplicata se indeparteaza pe
rand si cele doua jumatatide hartie protectoare ale bandeletei periferice,
lipind usor si materialul de dubla siguranta.
''. . "sigurati&va inca o data ca punguta este inchisa corect in partea inferioara
(in cazul celor cuevacuare)
2A. Identi/icarea si interretarea semnelor si simtomelor seci/ice
aaratului urinar * durere 1 tul,urari de mictiune 1 diure0a si edeme
renale .
&urerea de origine urinara
+el mai frecvent, sediul durerii este lombar, fiind cauza cea mai des FntKlnita pentru care
bolnavul se prezinta la medic. urerile mai pot fi localizate si lombosacrat,
lomboabdominal, abdominal, pelviperineal sau funiculoscrotal, fiecare avKnd de obicei
semnificatii aparte.
+aracterele durerii lombare de origine urinara sFnt cel mai bine oglindite de colica renala.
"ceasta apare cel mai frecvent Fn litiaza renala, avKnd caracteristicile: debut brusc cu
sediul Fn lomba, iradiaza spre organele genitale externe (testicul, vulva), este violenta,
bolnavul are o stare de agitatie accentuata, fara sa&si gaseasca o pozitie de calmare, de
obicei este apiretica (fara temperatura), dar se poate complica cu aparitia infectiei, deci
si&a febrei, este Fnsotita frecvent de tulburari de mictiune (urinare deasa & polachiurie,
urini sangvinolente & hematurie), fenomene digestive asociate (senzatia de greata,
varsaturi).
"ul,urari de mictiune
SFnt proprii aparatului urinar inferior (vezica si uretra), la care se adauga suferinte ale
aparatului genital masculin (Fn special patologie prostatica) si tulburarile neurologice
(afectari ale sistemului nervos).
1olachiuria (mictiunea frecventa) este simptomul cel mai frecvent din toata patologia
urinara. +Knd este FntKlnit singur, poate sa aiba si multiple cauze extraurinare: cKnd este
Fnsotit si de alte semne certifica de obicei o boala urinara. . sistematizare a
mecanismelor si cauzelor polachiuriei ne poate orienta catre:
=<
a) polachiurie prin reducerea capacitatii vezicale (care in mod fiziologic este de circa
6<J&8<J ml). "pare Fn cistite (inflamatii vezicale cronice), pericistite (inflamatii
perivezicale), Fn infectii specifice (tuberculoza vezicala), Fn tumori pelviene sau chiar
vezicale;
b) polachiuria prin stagnare vezicula (vezica nu se poate goli complet si apare reziduul
vezical sau retentia cronica de urina). "pare Fn adenomul de prostata, neoplasmul de
prostata, disectazia de col, stricturi uretrale etc.;
c) polachiuria prin poliurie (bolnavul ingereaza o cantitate mare de lichide (polidipsie) si
deci va produce o cantitate mare de urina (diureza crescuta): consecinta fireasca este
urinarea deasa (polachiurie), Fn acelasi timp eliminKnd o cantitate mare de urina
(poliurie), de exemplu circa 8 &; litri pe zi). 1oate fi pasagera (deci fiziologica) si
permanenta (Fn diabetul zaharat sau insipid, Fn insuficienta renala cronica, Fn boala
polichistica renala etc.);
d) polachiurie prin disectazie (greutatea de deschidere a colului vezical). "pare Fn
scleroza de col vezicab, boli prostatice si tulburari neurologice.
"ul,urarile de diure0a
4olumul normal al urinii Fn 6; de ore este cuprins Fntre CJJ &6 JJJ ml. 0ulburarile de
diureza sFnt modificarea cantitativa sub*sau peste aceste valori.
1oliuria (depasirea unei diureze de 6 JJJ ml Fn 6; de ore) a fost tratata Fn paragraful
anterior.
.liguria (scaderea cantitatii de urina sub CJJ ml in 6; de ore) este FntKlnita fie la oameni
care uneori ingereaza foarte putine lichido, fie Fn boli avansate ale parenchimului renal.
1Kna la ;JJ ml Fn 6; de ore, rinichii reusesc la capacitatea lor maxima functionala sa
asigure eliminarea tuturor deseurilor metabolice si mentinerea homeostaziei. Sub ;JJ ml
apare oliguria absoluta, totdeauna patologica. 1oate fi determinata si de boli generale ale
organismului (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, varsaturi incoercibile, tulburari de
tranzit cu diaree persistenta). !n toate aceste cazuri rinichiul normal reuseste sa
concentreze foarte puternic urina, care are un aspect intens hipercrom. !n bolile renale cu
oligurie, urina este de cele mai multe ori decolorata. Sub 'JJ ml Fn 6; de ore apare anuria
(lipsa de formare a urinii Fn rinichi), numita si insuficienta renala acuta. +auzele pot fi
prerenale (Fn hemoragii cu scaderea tensiunii arteriale la =J&@J mm3g maxima, colaps,
soc, deshidratari, hemoliza), renale (intoxicatii cu metale grele cum ar fi 3g, 1b, "s, acid
oxalic, tetraclorura de carbon, Fn nefrite hemoglobinurice, microbiene, toxice, hemolitice,
traumatice sau septicotoxice) si postrenale (toate obstacolele pe calea urinara).
Modi/icarile de ritm ale urinii
1olachiuria nocturna (aparitia mictiunilor nocturne, stiind ca noaptea, Fn mod fiziologic,
omul nu urineaza). "denomul de prostata da mictiuni nocturne de la 6&8 pKna la 'J
==
mictiuni pe noapte, fiind de cele mai multe ori principalul simptom care aduce bolnavul
la medic.
Nicturia este inversarea raportului mictional zi&noapte, cu preponderenta deci a diurezei
nocturne.
.psiuria este FntKrzierea Fn eliminarea cantitatii de lichide ingerate, care poate fi
determinata si de boli extrarenale (boli endocrine, cardiace, hepatice).
!demul renal este de regula mai abundent si mai lipsit de elasticitate. Se instaleaza cu
precadere la pleoape, fata, dosul mainilor. $ste alb, palid (datorita infiltratiei si anemiei
coexistente), pielea este destinsa, lucioasa, subtiata, mai transparent si mai putin elastica.
#a presiunea digitala pe un plan dur lasa godeu, este moale pufos, asemanator cu o coca.
2<.#articularitati de ingrijirea ,olnavilor cu glomerulone/rita
acuta1insu/icienta renala cronica1 litia0a renala
Glomerulone/ritele acute
efiniDie: afecDiuni caracterizate prin sindrom nefritic acut, apErute la un bolnav cu
glomeruli anterior indemni.
0ratament:
c profilactic:
A al infecDiilor streptococice, susceptibile de a produce glomerulonefrite acute.
c igieno&dietetic:
A repaus la pat;
A dietE normocaloricE, hipoproteicE (cKt persistE deficitul funcDional renal), hiposodatE
(8 g Na+l*6; ore);
A restricDie lichidianE, conform bilanDului hidric.
c medicamentos:
A antiinfecDios ('J&'; zile):
A penicilinE,
A eritromicinE.
=@
A diuretic:
A diuretice de ansE,
A evitarea diurezei exagerate (inducerea azotemiei prerenale),
A hipotensor:
A diuretice,
A blocante ale canalelor de calciu, @6
A antiadrenergice centrale,
A vasodilatatoare directe.
A al urgenDelor:
A crizE hipertensivE:
& diazoxid,
& nitroprusiat de sodiu,
& hidralazinE,
& diuretice de ansE.
A edem pulmonar acut:
& morfinE,
& diuretice de ansE,
& vasodilatatoare,
& oxigen pe mascE,
& tonicardiace (eventual).
A insuficienDE renalE acutE:
& furosemid,
& hemodializE.
=C
A patogenetic:
A nu este indicat,
A Fn prezenDa crescenDelor la peste 8JT dintre glomeruli, se administreazE
corticoizi Fn curE scurtE (puls : terapie cu metilprednisolon, 8&< zile).
A alte recomandEri:
A asanarea chirurgicalE a focarelor de infecDie nu se va face Fn faza acutE a
bolii (doar urgenDeleb), efectuarea sa impunKnd protecDie antibioticE;
A evitarea vaccinErilor timp de doi ani dupE vindecarea bolii.
Insu/icienta renala cronica
!nterven ii
& aplicarea mEsurilor de urgen E;
& asigurarea repausului la pat;
& recoltarea sKngelui pentru examinEri de laborator (p3, uree, rezervE alcalinE,
ionogramE, creatininE);
& recoltarea urinei pentru examinEri fizico&chimice;
& urmErirea respira iei (respira ie Xussmaul Fn acidozE);
& mEsurarea 0", puls, temperaturE, respira ie (febra i polipneea pot cre te pierderile de
apE);
& efectuarea $+> : pentru a observa apari ia schimbErilor tipice de hiperSaliemie;
& observarea semnelor de hipoSaliemie;
& mEsurarea greutE ii corporale;
& efectuarea bilan ului hidric (intrEri&ie iri);
& observarea vErsEturilor (se pierd ioni de NaW, XW, +l& i apE) i combaterea lor;
& observarea apari iei diareei (se pierd ioni de XW);
=I
& observarea turgorului pielii;
& observarea semnelor i simptomelor de infec ie;
& asigurarea unui mediu securitar;
& efectuarea Fngrijirilor igienice i servirea la pat cu ploscE, urinar;
& prevenirea complica iilor, aprecierea nivelului de con tien E;
& orientarea pacientului Fn timp i spa iu;
& combaterea convulsiilor;
& suportul psihic al pacientului;
& corectarea dezechilibrelor hidro&electrolitice;
& restabilirea diurezei;
& Fngrijiri care privesc manifestEri adEugate;
& Fmpiedicarea acumulErii produ ilor azota i Fn cazul anuriei i asigurarea regimului
dietetic;
& diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenalE, hemodializa i dializE
peritonealE;
& educarea pacientului:
& explicarea cauzelor care au declan at !-";
& explicarea dietei i necesitE ii restric iei de lichide, sare;
& necesitatea Fngrijirilor igienice riguroase;
& modul de prevenire a complica iilor;
& modul de administrare a medicamentelor (dozE, orar, efecte secundare, reac ii
adverse);
& necesitatea controalelor medicale ulterioare.
& educarea familiei : referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.
@J
Litia0a renala
'.Asigurarea conditiilor de Dngrijire a ,olnavului
-asistenta va avea Dn vedere masurile care se iau Dn toate ca0urile date1 asigurLnd
doua aturi de lLna cu care va acoeri ,olnavul si va Dncal0i atul Dn reala,il cu
termo/oare5
-se acorda Dngrijiri igienice coresun0atoare5
-,olnavii cu I.R.A. sunt mai susceti,ili si necesita recautii mai mari Dn rivinta
igienei si curateniei.
2. Suraveg7erea ,olnavului
-asistenta va vi0ita ,olnavul cLt mai des1 c7iar Iara solicitare5
-va urmari si nota mani/estarile atologice cum sunt* 7emoragii1 mani/estari de
comortament1 contractii sau convulsii si le va raorta medicului5
-va nota volumetric eliminarile de lic7ide5
-recoltea0a urina la ,olnavii agitati sau Dn coma rin intermediul sondei resectLnd
regulile de asesie5
-asistenta va determina densitatea /iecarei emisii de urina si o vanotaDnF.$.5
-va urmarii "A1 #1 R1 "M1 iar Dn ca0urile de constiatie va /ace clisma evacuatoare.
!ste /oarte imortanta evidenta e9acta a diure0ei1 deoarece este ,a0a de ornire a
tratamentului si criteriul de orientare a medicului.
.. Recoltarea ro,elor de la,orator
-asistenta va recolta sLnge entru determinarea ureei1 creatininei1 re0ervei alcaline1
2-ului1 ionogramei5
-va recolta urina entru anali0ele o,isnuite si entru do0area ureei urmare.
4. %orectarea ec7ili,rului 7idroelectrolitic
-se va urmari si nota cu /oarte mare e9actitate cantitatile de lic7ide ierdute si se
vor administra lic7ide cLte 6@-8@ ml entru /iecare grad de /e,ra1 deoarece
cantitatea de lic7ide administrate Dn 24 de ore este Dn /unctie de ierderi1 la care se
adauga 4@@-6@@ ml5
@'
-la calcularea aortului de lic7ide se vor lua Dn considerare lic7idele ingerate din
,auturi sau alimente1 er/u0ie1 clisme 7idratate5
-entru a reveni 7ier7idratarea se controlea0a 0ilnic greutatea cororala5
-aortul de sodiu va /i redus la 1 g?0i5
-cLnd 7idratarea orala nu este osi,ila1 cantitatea necesara de lic7ide se va
introduce i.v. Dn e/u0ie lenta /olosind gluco0a 1@-2@=5
-calea de administrare si como0itia lic7idelor Dn vederea mentinerii ec7ili,rului
7idroelectrolitic vor /i sta,ilite de medic Dn /unctie de ionograma5
6. Dmiedicarea acumularii rodusilor a0otati Dn ca0ul anuriei si asigurarea
regimului dietetic
#entru a diminua retentia de rodusi a0otati si eata,olismul rotidic1 se va asigura
un regim alimentar ,ogat Dn glucide si liide care sa asigure un aort de 2@@@
calorii?0i.
&daca bolnavul nu poate Fnghiti sau vomita, asistenta Fl va alimenta prin sonda;
&Fn caz de coma sau precoma se va administra glucoza <T intravenos. -itmul de perfuzie
nu trebuie sa depaseasca J,; g glucoza*Sg corp*ora;
&dieta va fi suplimentata cu vitamine;
&suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca 'J&'< zile deoarece lipsa
aminoacizilor esentiali creste catabolismul protidic.
=. -estabilirea diurezei Fn cazul oliguriei si tratarea anuriei
&pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatia medicului ,anitol =J&CJ
ml si (urosemid '<J mg din 8 Fn 8 ore timp de '6 ore;
&asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o crestere a diurezei;
&se considera ca tratamentul este eficace numai daca se produce o diureza de ;J ml*ora;
&diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei;
&asistenta nu trebuie sa actioneze independent Fn administrarea medicamentelor;
@. !ngrijiri care primesc manifestari supraadaugate
@6
&asistenta va avea pregatite medicamente pentru combaterea varsaturilor, diareei,
convulsiilor, starilor de agitatie;
&Fn varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala
eliminKnd o cantitate de substanta azotata din organism;
&diareile daca nu sunt masive, nu vor fi oprite;
&Fn caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic 'JT, bicarbonat de Na
6&8T, 'J&'< ml solutie hipertona de glucoza tamponata cu insulina;
&Fn caz de acidoza, cKnd rezerva alcalina scade iar p3&ul este sub @,< se face corectarea
prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul permanent al p3&ului;
&complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase, se previn printr&o supraveghere
permanenta a bolnavului si prin administrarea judicioasa a lichidelor.
C. !ndepartarea produsilor de catabolism
&cKnd tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza dializa cu ajutorul careia se
poate elimina excesul de compusi azotati de apa si electroliti.
.@. Identi/icarea unor semne si simtome seci/ice ,olilor aaratului
genital la /emeie* durerea elvina1 tul,urarile ciclului menstrual1
7emoragia.
&e/. urerea pelvina este disconfortul care apare in portiunea inferioara a abdomenului.
"ceasta durere poate fi simptomul unei game largi de conditii: un semn al infertilitatii, o
tulburare digestiva sau ar putea fi semnalul de alarma al unei probleme urgente, care
posibil sa puna in pericol viata unei persoane.
ef. ,enstruatia este hemoragia uterina periodica, care are loc incepand de la pubertate
cand apare menarha : prima menstruatie si pana la menopauza.
0ulburari ale ciclului menstrual prin deficit:
&oligomenoree sau spaniomenoree: scaderea frecventei menstruatiilor, cu cicluri de peste
8< de zile (intarzieri ale aparitiei menstruatiei)
&amenoree: absenta sangerarii menstruale
&hipomenoree: diminuarea cantitativa a fluxului menstrual; reprezinta de obicei o etapa
evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cele de cauze uterine.
0ulburari ale ciclului menstrual prin exces:
&polimenoree: cresterea frecventei menstruatiilor, cu scaderea duratei ciclurilor sub 6' de
zile.
&hipermenoree: cresterea cantitativa a fluxului menstrual
&menoragie: este cresterea duratei sangerarii peste C zile.
0ot in cadrul tulburarilor in exces pot fi incadrate si:
&hemoragiile uterine disfunctionale: sunt tulburari prin exces ale menstruatiei, fara cauze
organice decelabile si aparute in cadrul ciclurilor anovulatorii (cand ovulatia este absenta)
@8
&metroragiile: hemoragii de cauza locala uterina, aparute in afara perioadei de
menstruatie.
Sindroame asociate ciclului menstrual:
&sindromul premenstrual
&sindromul intermenstrual
&dismenoree.
2emoragia 3emoragia uterina disfunctionala reprezinta o sangerare cu origine uterina
care nu are cauze anatomice (fizice), fara chiar o cauza patologica clar identificata.
(emeile care se prezinta cu o astfel de patologie descriu de cele mai multe ori:
& metroragii
& sangerari vaginale intre menstruatii
& modificari de ciclu menstrual: ca durata & polimenoree, ciclu care apare la mai putin de
6' de zile & oligomenoree, cand sangerarea menstruala apare la peste 8< de zile; sau de
flux: metroragie, cand fluxul este foarte abundent si sangerarea tine mai mult de < zile
& menometroragii
& hirsutism
& bufeuri
& infertilitate
& schimbari ale dispozitiei
& sensibilitate dureroasa a vaginului
.1.Rolul asistentului medical in regatirea si e/ectuarea urmatoarelor
te7nici* testul ,a,es-aanicolau1 lam-sc7iller1 coloscoie
0estul /abes&1apanicolau
&Se explica pacientei procedura si la ce sa se astepte. Se intreaba pacienta despre sanatate
in general, daca a avut simptome ginecologice ca sangerari neregulate sau secretii
genitale
& Se asigura ca femeia se aseaza confortabil pe masa ginecologica in pozitie de examinare
pentru a vizualiza cervixul; se pozitioneaza lumina.
& Se alege cel mai mare specul care poate fi introdus cu usurinta si se incalzeste la
temperatura corpului.
& medicul recolteaza secretiile cu ajutorul unei spatula cu perii.
&1e flaconul cu capacul bine inchis se noteaza cu datele de identificare ale probei si datele
de identificare a pacientei care trebuie sa coincida cu cele de pe fisa de insotire a probei.
&Se noteaza pe flacon numele pacientei, proba biologica recoltata, nr de inregistrare s.a.
.rice corectare a datelor inscrise initial trebuie incercuita cu rosu pentru a se sti care este
varianta corecta.
@;
&$ste preferabil sa se inscrie pe flacon si codul numeric personal. Sunt astfel doua
elemente de identificare personala (numele si codul) care pot preveni orice greseala de
identificare a pacientei.
&(lacoanele cu probe, cu datele de identificare ale pacientei si ale probei si fisele de
insotire ale probelor sunt impachetate si introduse in pungi speciale care se inchid si pot
fi sigilate. 1e punga respectiva trebuie sa existe inscriptia cu simbolul 9-isc biologic9.
1ungile sigilate sunt trimise trimise* predate laboratorului de citologie.
Lam-sc7iler
&e/. "cest test consta in badijonarea colului cu o solutie slaba de #ugol. Se bazeaza pe
propietatea glicogenuluii din celulele epiteliului pavimentos normal de a fixa iodul din
solutie. +elulele epiteliului pavimentos stratificat sunt bogate in glicogen si se coloreaza
prin fixarea iodului in brun inchis.
+.#1.S+.1!"
ef. $ste o metodd care depisteazd colurile lezionale, este un mijloc eficace de urmdrire
a proceselor localizate la limita dintre:
& epiteliul simplu endocervical,
&epiteliul pluristratificat, malpighian, exocervical.
iferentiazd normalul de patologic si alege cazurile la care biopsia este necesard,
delimitKnd cu exactitate zona din care trebuie prelevatd biopsia.
,etodd simpld, usor de Fnsusit, evitd biopsii inutile, surprinde leziunile precoce,
permite dirijarea biopsiei, indicd atitudinea terapeuticd ce trebuie luatd si controleazd
evolutia dinamicd dupd tratament.
&1acienta sta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica, cat mai relaxata.
&Se introduce intravaginal un dispozitiv numit specul. "stfel se expune colul si se poate
observa aspectul secretiei vaginale si de asemenea se pot recolta frotiuri citologice, asa
numitul examen /abes&1apanicolau.
&!ntr&un prim timp se practica inspectia directa. Se apreciaza forma si dimensiunile
colului, prezenta rupturilor de etiologie obstetricala (survenite dupa nastere), precum si a
zonelor rosii sau albe de pe suprafata colului.
@<
&"poi se aplica cu un tampon solutie apoasa de acid acetic ceea ce asigura
individualizarea unor imagini colposcopice anormale ca ectopia si epiteliul aceto&alb.
&2rmeaza aplicarea solutiei #ugol care coloreaza in castaniu epiteliul normal al colului
(epiteliu pavimentos), bogat in glicogen. $piteliul displazic lipsit de glicogen, nu fixeaza
iodul (solutia #ugol continand iod) ,precum si epiteliul pavimentos imatur sau atrofic
( intalnit in menopauza ), precum si eroziunile. 0estul contureaza periferia leziunilor, mai
ales daca aceste sunt extinse, afectand si vaginul. $l stabileste ulterior si nivelul inciziei
in eventualitatea unei operatii.
upa examenul colului, pe masura retragerii speculului, se examineaza si vaginul.
.2. "e7nici de nursing alicate in ingrijirea acientilor cu */i,rom
uterin1 cancer uterin .
Fi,rom uterin
&e/. (ibromul uterin este o tumoare benignE format din Desut muscular neted de tip
miometrial si din tesut conjunctiv .
"e7nici de nursing
&!nvestigaDii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.&
&recoltam probe de sange pentru investigaDii de laborator:
R3b (hemoglobinE), 3t (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( 0Z,03,
0S), 4S3, grupa sanguinE, -h.
R$xamene biochimice ale sKngelui: uree sanguinE, glicemie, tUmol, proteinemie.
R$xamen de urinE: uroculturE, test de sarcinE.
R$xamen cardiologic: $X>, mEsurarea 0", puls.&
&!nsotim pacienta la examinEri complementare:
Rhisterometria: permite evidenDierea cavitEDii uterine, alungite, deformate sau alteori
parescurtatE prin noduli submucoGi intracavitari;chiuretajul uterin: se face cu scop
explorator, terapeutic, biopsic;
Rhisterosalpingografia: indicatE Fn diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectueazE cu
osubstanDE de contrast lipo& sau hidrosolubilE;
Rradiografia simplE: evidenDiazE tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb&cenuGii
rotunjite;
@=
Rflebografia uterinE: metodE radiologicE de vizualizare a vascularizaDiei pelvine,
utilizKndcalea endouterinE de injectare a substanDei de contrast;
Rexamenul ecografic: apreciazE dimensiunile, numErul Gi chiar topografia
tumorilor,excluzKnd o sarcinE; dE detalii asupra situaDiei fibromului, depisteazE leziuni
asociate Gi permite supravegherea tratamentului;
Rexamen colposcopic Gi citologic;
Rhisteroscopia: vizualizeazE baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
Rcelioscopia;
Rcistografia;
Rclisma baritatE
&"dministrarea medicatiei recomandate de medic
+ancerul uterin
1regEtirea pacientului:
& psihicE & este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc
greaDE, senzaDie de sufocare sau vomE de intensitate gravE sau puternicE ; pot epuiza
bolnavul; inhibE apErarea organismului producKnd febrE, alopecie temporarE, modificEri
ale mucoaselor, diaree. Se ia consiDEmKntul bolnavului.
1acienDii insuficient informaDi devin intoleranDi Gi nu au atitudine corespunzEtoare faDE de
boala de aceea au nevoie de consiliere psihologicE, de sprijin sufletesc din partea familiei
Gi prietenilor Gi Fn unele cazuri de administrare de calmante.
& fizicE & Fnaintea de Fnceperea tratamentului se recolteazE sKnge pentru examenul
hematologice (hematii, trombocite, leucocite, 3b, constante eritrocitare).
Regimul alimentar al acientului va /i Dn /uncBie de starea generalC Ei de re/erinBC.
Se administreazE medicamente antiemetice pentru prevenirea vErsEturilor.
1entru prevenirea gustului neplEcut se recomadE pacientului sE mestece gumE sau sE
consume bomboane mentolate.
1acientul va primi regim alimentar Fn prima zi de curE cu citostatice puternic emetizante :
&dejun normal sau la alegere ;
& la prKnz nu va mKnca ;
& cina : supE uGoarE ;
&lichidele se vor consuma dupa preferinDE.
@@
" doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prKnz Gi seara supE ;
" treia zi : la alegere dupE apetit Gi starea generalE .
,edicamentele administrate bolnavului Fnainte de Fnceperea tratamentului sunt:
& antiemetice & ,etoclopramid sub formE de tablete, supozitoare sau fiole Fn perfuzie,
Lofran tb.. supozitoare sau fiole ;
& sedative & iazepam cp., (lunitrazepam, #orazepam.
Gngrijirea acientului Dn timul c7imioteraiei
1revenirea infecDiilor :
&Fngrijiri Fn condiDii de perfectE asepsie ;
&evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase ;
&evitarea aglomeraDiilor ;
&Fngrijirea cavitEDii bucale Gi prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin:
spElarea dinDilor cu perii atraumatice, clEtirea gurei Fntre mese cu ceai de muGeDel sau apE
de gurE , badijonarea cu soluDie de Stamicin.
&Fngrijirea organelor genitale Gi prevenirea infecDiilor urinare se face prin :
& toaleta intimE temeinicE cu sEpun sau loDiuni ;
& ex. bacteriologic din secreDiile genitale ;
& urocultura pentru depistarea infecDiilor.
0ulburErile gastro&intestinale (greaDa, voma, inapetenDa, diareea, durerea) se previn prin :
& reechilibrarea hidroelectroliticE corespunzEtoare prin aport de lichide ;
&administrare de antiemetice ;
&reglarea tranzitului intestinal cu ,otilium ;
&alimente bogate Fn vitamine Gi minerale, evitKndu&se legumele bogate Fn celulozE ;
& se interzice consumarea bEuturilor alcoolice.
In/ecBiile tractului resirator se revin rin *
&gimnasticE respiratorie; administrare de expectorante;
&depistarea germenilor patogeni din sputE prin ex. bacteriologic ;
&interzicerea fumatului.
@C
-iscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .
-iscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, Fn caz de reacDii
alergice se Fntrerupe administrarea citostacilor Gi se anunDE medicul.
... !lemente de suraveg7ere si ingrijiri in le7u0ia /i0iologica
ef.#auzia cuprinde primele = saptamani dupa nastere. +iclul ovarian se reia, o noua
sarcina fiind posibilachiar daca se mentine amenoreea de lactatie. .rganele genitale revin
treptat la normal.
%ulegera datelor
&scurgera lohiilor; sanguinolente, serosanguinolente, seroase&involutie uterina&aparitia
secretiei lactate
&revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale ( usor crescuta in travaliu)&tranzit
incetinit
&diureza crescuta
1robleme
&deficit de cunostinete privind autoingrijirea&posibila alterarea a ritmului cardiac din
cauza sangerarii( determinata de resturile placentare sautromboflebitei post&partum)
&posibila stare de diconfort in legatura cu instalarea secretiei lactate
&alterarea eliminarilor &deficit de cunostinte privind igiena sanilor si alaptarea, alimentatia
in lauzie
.biective
#auza &sa fie capabila sa se autoingrijeasca&sa nu apara complivcatii infectioase sau
hemoragice&sa cunosca semnele ( furiei laptelui)&sa elimine normal, sa revina la orarul
propiu&sa&si efectueze igiena sanilor
!nterventii
&explica lauzei importanta iingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiior puerperale
(dupa nastere)
@I
&efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor, observa lohiile ( sspect, miros,
culoare, cantiate)
&abserva aspectul plagii perineale, anuntand medicul in caz de modificari&instrueste
gravida se se autoingrijeasca
&controleaza involutia uterina ( scade cu '&',< cm* zi) devenind organ intrapelvin dupa '6
zile&involutie uterina;
&masoara, temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,pentru depistarea eventualelor
complicatii( hemoragii, infectii, tromboflebita)
&explica modul de instalare a secretiei lactate,a e__furiei laptelui,, care poate fininsotita de
crestereatemperaturii pana la 8@,<
&instrueste lauza sa&si spele mainile si sanii inainte si dupa supt; sa evite prelungirea
suptului pentru anu favoriza aparitia ragadelor
&stimuleaza mobilizarea precoce a lauzeipentru prevenirea complicatiilor
&incurajeaza cresterea cantitatii de lichide din alimtatie&atentioneaza lauza;
.4. Administrarea medicamentelor la coil
Administrarea medicatiei e cale orala :
Ase va utiliza fie o seringa de plastic fara ac sau o pipeta medicinalaspeciala pentru a
masura doza. aca medicatia este sub forma tabletelor
&se va intai pisa tableta daca este posibil si daca se preteaza la asta, si seva amesteca cu
apa sau sirop. "poi se va aspira amestecul in seringa saupipeta
Ase va lua copilul si i se vor ridica capul si umerii, sau i se va intoarcecapul intr&o parte
pentru a preveni aspirarea. +opilul va fi tinut aproapepentru a&i limia miscarile
Ase va folosi policele pentru a&i apasa in jos barbia si a&i deschide gura. Seva strecura
seringa in gura copilului de&a lungul uneia din partile lateraleale limbii, se va elibera
medicamentul incet, pentru a lasa copilul sainghita si pentru a preveni inecarea sa
Adaca nu este contraindicat i se poate administra suc de fructe dupaadminstrarea
medicatiei
Adupa administrare, mai ales in cazul unui copil foarte mic, care nu semisca, va trebui
pozitionat in decubit lateral pentru a scadea risculsindromului mortii subite. 2nui copil
activ i se va permite sa stea intr&opozitie comfortabila pentru el. Se va evita sa fie fortat
sa stea intr&oanumita pozitie, pentru a preveni agitarea sa
CJ
Administrarea medicatiei e cale orala unui coil care a,ia inceesa um,le *
Ase va utiliza o seringa de plastic, de unica folosinta. sau o pipetamedicinala pentru a
masura dozajul medicatiei sub forma lichida. "poi seva pune lichidul intr&o cescuta
Ase va ridica capul copilasului si umerii pentru a preveni aspirarea
Adaca e posibil, va fi rugat sa tina cescuta, pentru a&i stimula cooperarea
Ase va verifica daca copilul a inghitit toata doza
Adaca medicatia este sub forma de tablete, se va pisa intai tableta, daca sepoate, si se va
amesteca cu apa, sirop sau substanta gelatinoasa. Se vafolosi o seringa, pipeta sau
lingurita pentru a administra medicatia
Administrarea medicatiei e cale orala unui coil mai mare *
Adaca este posibil copilul va fi lasat sa aleaga atat bautura cu care
se va amesteca medicatia cat si bautura pe care o va bea dupaadministrarea medicatiei
Adaca este adecvat situtatiei i se va permite sa aleaga locul unde vrea sa ise adminstreze
medicatia (de exemplu, stand in pat sau in brateleparintelui)
Adaca medicatia este sub forma de tablete sau capsule, si daca copiluleste suficient de
mare (intre ; si = ani) va fi invatat cum sa inghitamedicatia solida. aca stie deja sa o
faca, se va recapitula totusi pentrusiguranta lui. ! se va spune sa puna pastila in spatele
limbii si s&o inghitaimediat band apa sau suc. ,area partea a instructiunilor va face
referirela suc pentru a distrage atentias copilului de la pastila
Ase va verifica daca copilul bea suficenta apa sau suc pentru ca pastila saalunece pe
esofag
Ase va verifica gura copilului pentru a vedea daca a inghitit pastila
daca copilul nu poate inghiti intreaga pastila, se poate pisa si amesteca cuapa sau sirop
sau subst gelatinoasa. Sau, dupa ce se verifica prescriptiamedicului, se va solicita
medicamentul in forma lichida
Injectia intramusculara *
Ase va alege o zona de injectare care sa fie adecvata cu varsta copilului, simasa
musculara
Ase va pozitiona corespunzator zonei alese pentru injectare
Ase va localiza exact locul pentru injectare (de exemplu, muschiul dorso siventrogluteal)
Ase va cere ajutorul inca unei persoane pentru a tine copilul si a&i limitamiscarile
C'
Ase va incerca stimularea cooperarii unui copil mai mare inainte de a cereajutorul cuiva
Ase vor pune manusile
Ase va curata locul injectarii cu alcool, stergandu&se dinspre centrul loculuispre exterior
printr&o miscare spirala, pentru a evita contaminarea zoneicurate
Ase va prinde pielea zonei respective si se va tine intre police si index,pentru a imobiliza
locul si a crea o masa musculara in vederea injectarii
Ase va introduce acul rapid
Ase va trage pistonul seringii si se va aspira pentru a vedea daca acul nu apenetrat vreun
vas de sange.aca nu apare sange , se va injectamedicatia incet pentru ca muschiul sa se
adapteze la volumul introdus(vezi si injectia intramusculara la adult)
Ase va scoate acul si se va masa usor zona cu o compresa de tifon, pentrua stimula
circulatia, si a creste absorbtia
Ase va asigura comfortul copilului si copilul va fi laudat in urma procedurii
Injectia su,cutanata *
Ase pot alege ca locuri de injectare : treimea din mijloc a partii externe abratului
superior, treimea din mijloc a partii externe a coapsei, sauabdomenul
Ase poate aplica o compresa rece pentru a diminua durerea
Ase vor pune manusi si se va pregati locul injectarii dezinfectandu&se cualcool
Ase va tine strans tesutul cutanat intre police si index pentru a asigurainjectarea tesutului
subcutanat. Se va tine acul intr&un unghi de ;< panala IJ de grade si se va introduce rapid
in tesut
Ase va elibera tesutul din stransoare si se va injecta usor medicatia
Ase va scoate acul rapid, pentru a diminua discomfortul
Adaca nu este contraindicat, se va masa usor zona, pentru a facilitaabsorbtia
medicamentului (vezi si injectia subcutanata la adult)
Injectarea intradermala *
Ase vor pune manusi si se va pozitiona pacientul in asa fel incat sa aibamana intinsa
(locul de injectare este partea interna a bratului)
Ase va introduce acul inclinat, cu amboul orientat in sus, sub un unghi de'J : '< grade
chiar dedesubtul stratului extern al pielii
C6
Ase va injecta incet medicatia, si se va urmari aparitia unei umflaturi, apoise va scoates
rapid acul sub acelasi unghi sub care s&a introdus
Adaca este indicat, se va trasa cu marcarul un cerc in jurul umflaturii si nuse va masa
zona pentru a nu altera rezultatul
.6. %ulegerea de date in a/ectiunile neurologice si
neuroc7irurgicale:tul,urari motorii1 desensi,ilitate de vor,ite1 de
constienta '
.8. %onduita de urgenta in coma neurologica 1 cri0a de eilesie
%onduita de urgenta in coma neurologica
1.Masuri tereeutice immediate
a)asigurarea unei ventilatii adegvate
& intubatia si ventilatia artificiala
& nu e misca gatul si capul pana nu se exclude un traumatism cervical
& intubatie nozo&traheala
b)prinderea uni linii venoase
c)recoltarea de sange pentru analize
d)in caz de hipoglicemie :glucoza <JT&6J&6< ml
e)in suspiciune de encefalopatie :thiamina 'JJ iv
f)in caz de supradoza de opiace:naloxone J,;mg iv
g)in caz de intoxicatie benzodiazepine :(lumazenil 'mg iv in 6 minute si se
poate repeata odata sau de doua ori la ora.
h)intoxicatii cu +. :oxigenoterapie hiperbara
2."ratamentul roceselor seci/ice: traumatism1 in/ectiie1 tumora '
..Nursing
a)+irculatia
& administrare de lichide pentru a mentine presiunea sangiuna
C8
b)4entilatia
scopurile :oxigenare adecvata, prevenirea infectiei, aspiratiie,hipercapenie
&indepartarea protezei dentare
&introduceti o canula oro&faringiana
&aspirati in permanenta secretiile si pozitionati bolnavul in decubit lateral
&intubatie orotraheala
&introduceti sonada nazo&gastrica si evacuate continutul gastric
c)0egumentele
& intoarceti bolnavul la '&6 ore, mentinerea asternutului si igiena
tegumentelor , protejarea proeminentelor osoase
d)Nutritia
& initial se asigura prin solutii perfuzabile, unterior cand se stabilizeaza va
primii alimente pe sonada nazo&gastrica
e)iureza
& montarea sondei vezicale,si mentinerea diurezei
f).chii
& mentineti ocluzia palpebrala
g)"gitatia
&sedarea cu benzodiazepine pe scurta durata
& sedarea cu neuroleptice
4."ratamentul edemului cere,ral si al 2I%
&pacientul trebuie se stea la pat cu capul ridicat ;<T
&evitarea solutiilor hipotone
&hiperventilatia
&agenti hiperosmolari:manitol 6JT
&steroizi :dexametazona
&diuretice:furosemide
C;
&coma barbiturica :cand alte metode esueaza
&metode chirurgicale:craniectomie
%onduita de urgenta in cri0a de eilesie
a)Supraveghere
&starea de constienta
&respiratie, puls,0",temperature, diureza
b)!nternare in caza de :
& batrani peste =J ani
&crize repetitive
&stare de rau comitial
&bolnav cu deficit post critic
&anumite etiologii
c)1rincipii de tratament:
&trebuie inceput imediat dupa diagnosticare si continuat 8&< ani
&daca nu se repeat crizele se reduce progresiv medicamentatia
d)0ratamentul crizelor 1,
&ethosuximide
&acid valporic
e)0ratamentul crizelor >,
&fenitoin
&carbamazepin
&fenobarbital
&acid valporic
f)0ratamentul de rau epileptic
& asigurarea ventilatiei adegvate
&o6 'JJT
&!.0 dupa caz
C<
&monitorizare $$>
& prindere linie venoasa
.>.Arecierea gradului comei e scala GLASG$N
! O &esc7iderea oc7ilor
'.SpontanE &;
6.#a ordin verbal &8
8.#a stimuli dureroGi &6
;."bsenDa rEspunsului &'
( O RCsunsul ver,al
'.Normal orientat &<
6.+onversaDie confuzE, dezorientatE &;
8.+uvinte fErE legEturE (inapreciabil) &8
;.Sunete neinteligibile (de neFnDeles) &6
<.Nu emite cuvinte &'
M O RCsunsul motor :la stimuli dureroEi'
'.-Espunde la comandE verbalE &=
6.-eacDie de apErare localizatE la durere &<
8.,iGcEri Fn masE (simplu rEspuns de retracDie, de evitare )flexie) &;
;.Sinergii de flexie ($+.-0!+"-$) &8
<.Sinergii de extensie ($+$-$/-"-$) &6
=.Nici un rEspuns motor &'
Suma dE scorul comei: Scorul >lasgoY ) $ W 4 W ,
Scorul C sau mai mic ) +.,f
Scor >lasgoY g ; & prognostic nefavorabil
C=
Scor >lasgoY Q '' & prognostic bun
.A. #articularitati de ingrijire ale acientului cu A(%
./!$+0!4$ >$N$-"#$

!N0$-4$N0!!
1acienta:
Sa beneficieze de conditii optime de
ingrijire si microclimate
- "sigur conditii de ingrjire relative la
peturbarea motrica a bolnavei,
o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
fundamentale pe care nu si le poate satisface
autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
postura, a&si mentine tegumentele curate si
integre)
- "sigur un climat ambiant (temperature
optima, lenjerie curate, salon aerisit)
- $fectuez exercitii passive si active pentru
prevenirea complicatiilor muscular si
articulare
- 1regatesc bolnava pentru diverse
examinari si o ingrijesc dupa examinare
- "dministrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite
fiziologice
- 1regatesc materialul si instrumentalul
necesar si in stare de functionare
- 1regatesc psihic pacienta: ! explic
tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- "sigut conditii de microclimate care sa
nu influenteze functiile vitale: liniste,
tem,peratura optima, umiditate
corespunzatoare
C@
Sa fie alimentata conform nevoiilor
organismului si boli
- "sez pacienta in decubit dorsal cu capul
usor ridicat si aplecat inainte pentru a
usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o
temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- +onstientizez pacienta asupra regimului
alimentar in mentinerea sanatatii
- $fectuez bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
Sa beneficieze de tratament adecvat - "dministrez tratamentul prescris de
medic
- Supraveghez reactia pacientei la
tratamentul administrat
Sa&si recapete starea de confort psihic
si fizic
- Schimb pozitia pacientei la fiecare doua
ore
- ,asez regiunile predispuse la escare,
pudrez cu talc
- $fectuez exercitii passive la fiecare doua
ore
- -edau increderea bolnavei ca imobilitatea
sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o servesc la pat cu cele
necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore
suficiente de somn
- (avorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- +reez acesteia senzatia de bine prin
discutiile purtate
- (acilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte minimalizarea parezei - !i solicit cooperarea la schimbarile
CC
depozitie
- $fectuez masaj cel putin 'J minute al
spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- !nvat pacienta sa utilizeze mijloace
auxiliare in vedera executarii unor miscari
- !nvat pacienta sa&si mobilizeze mana
dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - ,a ingrijesc sa&! fie asigurate corect
tehnicile de igiena corporala, schimbarea
pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
- $fectuez sondajul vezical in conditii de
asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - ,entin ionterventiile anterioare
.<.%ulegerea de date relevante in ,olile si7ice : tul,urari ale
roceselor cognitive1 motorii1 a/ectivitatii si ersonalitatii '
CI
4@.Ingrijirea si educatia entru sanatate a acientului cu dia,et 0a7arat
1.#lani/icarea Dngrijirilor
.biective:
R pe termen scurt: ex.:
& diminuarea anxietEDii prin asigurarea unui climat calm de securitate Gi FnDelegere;
& asigurarea confortului, igienei corporale, a lenjeriei de pat Gi de corp;
& monitorizarea funcDiilor vitale, recoltarea de analize Fn urgenDE (glicemie, -.".,
ionogramE,uree, hemoleucogramE, etc.)
2. #lani/icarea Dngrijirilor
R pe termen mediu:
& planificarea Gi pregEtirea pacientului pentru analize Gi explorEri:
&profil glicemic, 0.0.>...glicozurie, insulinemie,-."., ionogramE, profilul lipidic,
determinarea 0S3, cortizol, efectuarea de $X>, (... etc)
& conGtientizarea pacientului privind importanDa regimului alimentar;
& stabilirea dietei hipoglucidice cu prKnzuri la ore fixe;
& efectuarea de exerciDii fizice;
.. #lani/icarea Dngrijirilor
& pacientul va FnvEDa:
R sE&Gi administreze insulina Gi tratamentul antidiabetic oral;
R sE&Gi determine glicemia cu glucometru;
R sE recunoascE semnele de hipoglicemie Gi sE aplice mEsurile corespunzEtoare;
.. #lani/icarea Dngrijirilor e termen lung*
!ducaBia entru sCnCtate
R obDinerea complianDei pacientului pentru
& calcularea necesarului de carbohidraDi,respectarea dietei Gi efectuarea de exerciDii
fizice;
IJ
& tratamentul medicamentos; prevenirea complicaDiilor
4. Reali0area intervenBiilor :alicarea Dngrijirilor'*
IntervenBii*
R elegate (prescrise de medic):
". -ecoltarea de analize;
/. "plicarea tratamentului.
". -ecoltarea de analize prescrise de medic
R ")'.-ecoltarea glicemiei:
R se efectueazE a jeune: & prin puncDie venoasE, 6 mililitri sKnge;
R prin puncDia pulpei degetului, determinarea fEcKndu&se cu aparatul electronic (blood
glucose meter), afiGarea este electronicE, dupE introducerea lamelei (bandeletE specialE)
Fn aparat Gi aplicatE picEtura de sKnge
4alori normale: CJ&''J mg Teterminarea non&invazivE a glicemiei
Mn prezent se FncearcE realizarea unor dispozitive de determinare a glicemiei,
noninvazive, care folosesc:
Rlaser rece
A3$," 0X",+&/>, ce indicE valoarea glicemiei prin aplicare timp de ',< secunde, a
degetului pe un senzor,
A >#2+.h"0+3, ce indicE continuu Gi automat valoarea glicemiei, prezentKnd Gi
sistem de alarmE, Fn caz de hipo* hiperglicemie.
Rraze infraroGii metoda de monitorizare a glicemiei cu >lucoYatch". -ecoltarea de
analize prescrise de medic
")6. 00>. ) testul toleranDei la glucozE oral:
R se face dupE de 8 zile de activitate fizicE Gi dietE obiGnuite, fErE restricDie de glucide;
R cu '6 ore Fnainte de test pacientul nu mai mEnKncE nimic, nu fumeazE, nu bea cafea;
R dimineaDa se recolteazE o probE de sKnge pentru determinarea glicemiei bazale;
R se administreazE oral, @< g glucozE pulbere dizolvatE Fn 6JJ ml apE, timp de <&'J
minute;
R 6 ore pacientul stE liniGtit, la pat;
R se recolteazE probe de sKnge la ' orE Gi la 6 ore;". -ecoltarea de analize prescrise de
medic
I'
!nterpretarea valorilor obDinute:
>licemia bazalE ) CJ&''J mg* dl (normal);
& valori Fntre ''J&'6=) glicemie bazalE modificatE, (risc de diabet), se urmEreGte
pacientul.
>licemia recoltatE la 6 ore, putem avea 8 situaDii;
R g ';J mg*dl ) normal;
R ';J&6JJ mg*dl ) scEderea toleranDei la glucozE, (stare prediabeticE, risc crescut de a
face diabet);
R Q6JJ mg*dl ) criteriu de diagnostic pentru diabetul zaharat;". -ecoltarea de analize
prescrise de medic
")8. 3emoglobina glicozilatE, sau 3b glicatE (3b"'+ ):
& se recolteazE 6 mililitri de sKnge prin puncDie venoasE;
& ne aratE evoluDia glicemiei Fn dinamicE, pe parcursul a 6 luni;
& reprezintE legarea moleculelor de glucozE (cu fiecare vKrf de hiperglicemie), de amina
terminalE a hemoglobinei .
R 4aloare normalE: sub =T din totalul
hemoglobinei+orelaDii Fntre valorile 3b "'+ Gi glicemie
"'c (T) ,edia glicemiilor
= '8< mg*dl (@,< mmol*l)
@ '@J mg*dl (I,< mmol*l)
C 6J< mg*dl ('',< mmol*l)
I 6;J mg*dl ('8,< mmol*l)
'J 6@< mg*dl ('<,< mmol*l)
'' 8'J mg*dl ('@,< mmol*l)
'6 8;< mg*dl ( 'I,< mmol*l)". -ecoltarea de analize prescrise de medic
");. eterminarea glicozuriei:
R se face din urina strKnsE Fn 6; de ore din care se trimite un eGantion de 'JJ ml la
laborator;
R glucoza din sKnge trece Fn urinE dacE depEGeGte valori de 'CJ mg*dl Gi este depEGitE
capacitatea de filtrare a rinichiului.
". -ecoltarea de analize prescrise de medic
I6
R "<. eterminarea corpilor cetonici Fn urinE: se efectueazE din urina proaspEtE de
dimineaDE Gi se datoreazE deficitului sever de insulinE.
Normal trebuie sE fie absenDi.
R "=. eterminarea -ezervei alcaline: sKnge prin puncDie venoasE:
4alori normale: 6;& 6@ m$`*l, Fn acidozE scade
R "@. !nsulinemia: 6ml sKnge venos;
4alori normale: '6& 6J m2*ml
R "C. !+" (anticorpi anticitoplasma a celulelor beta) Gi anti&>" ( anticarboxilaza
acidului glutamic) prezenDi doar Fn cazul L de tip '.
41. Ingrijirea acientului cu * anemii1 7emo/ilie1 leucemie
Anemia O un sindrom frecvent Fn patologia generalE, care se caracterizeazE prin scEderea
hemoglobinei (3b) sub valoarea normalE dupE vKrstE Gi sex, FnsoDitE sau nu de scEderea
3t. Gi a numarului de eritrocite.
"nemie relevE, Fn mare, patru grupe de afecDiuni:
R pierdere de sKnge;
R oprirea fabricErii eritrocitelor;
R distrugerea eritrocitelor sau scurtarea duratei de viatE a acestora;
R anomalii Fn hematopoiezE sau Fn sinteza 3b.
I8