Sunteți pe pagina 1din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza hepatica

CAPITOLUL I INTRODUCERE

Nursingul nseamna sa ajuti individul ,fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare,sa ajuti individul ,fie bolnav sau sanatos ,sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze n asa fel nct sa isi poarte singur de grija ct mai curnd posibil . ngrijirea este un concept fundamental n nursingul profesionist,este esenta nursingului .ngrijirea se spune n latina "cura " care nseamna a ngriji,a veghea ,a ajuta la recuperarea sanatatii, adica ngrijire nseamna a stabilii legaturi, a lega relatii sociale , a fi gata sa intri n relatie cu pacientul. Asistenta medicala este pregatita printr-un program de studiu care include promovarea sanatatii ,prevenirea imbolnavirilor ,ngrijirea pacientiilor fizic ,mental ,a celor cu deficiente ,indiferent de vrsta n orice unitate sanitara sau n orice situatie la nivel de comunitate. Increderea de sine este o mare bogatie pe care o ai atunci cnd nu ai nimic. Increderea unui om marcat de suferinta si boala ,deci fara vointa si putere, care se ncredinteaza "constiintei" unui alt om ce poate sa ia asupra sa toata povara neputintei sale si care merge n ntampinarea lui pentru a-l asista ,a-l ngriji,a-l ajuta,a-l vindeca,a-l mngaia,a-i alina depresiile. Aceasta e asistenta medicala. Pentru asistenta,pacientul nu este niciodata doar un caz clinic,un individ anonim caruia ii aplica propiile cunostinte,ci este un om bolnav fata de care trebuie sa adopte o atitudine sincera,de simpatie n sensul etimologic al cuvntului. Acest lucru cere iubire ,ncredere ,daruire ,sisponibilitate ,atentie ,dialog ,ascultare ,empatie. Nu este suficienta priceperea stiintifica (tehnica medicala) si profesionala ,este necesara participarea personala la situatii concrete ale fiecarui bolnav. Pacientii cunoscuti cu ciroza hepatica constituie o categorie speciala de bolnavi

Pagina 1 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

,deoarece aceasta boala ,chiar tratata are un pronostic rezervat ,iar acesti bolnavi au nevoie de ingrijiri speciale ,atat din partea echipei de ingrijire (medic ,asistenta), dar mai ales din partea familiei .Acesti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic si psihic , sunt mai vulnerabili la infectii si alte boli supraadaugate. Ciroza hepatica este o boala cunoscuta inca din antichitate .In secolul II i.e.n ,Areteus din Capadochi a descris multe din trasaturile chimice ale cirozei hepatice pe care o numeste "skillos" .Dar abia in 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroza hapatica (Brown,Anglia).In 1793 se face legatura cauzala dintre consumul de alcool si ciroza hepatica ,concomitent cu descrierea ficatului cirotic(Baille). Denumirea de ciroza a fost introdusa de Lacrence in 1919. Ea deriva din grecescul "killkos" care inseamna galben-portocaliu si care se refera la granulatiile de culoare observate pe suprafata ficatului. Pe langa alcool exista factori multiplii ce determina acesta boala: virusuri,toxine si medicamente ,boli imunologice,boli metabolice si alti factori. Evolutia cirozei este imprevizibila ,de cele mai multe ori progresiva, agravata de complicatii redutabile .Descoperirea tardiva a bolii si dificultatiile terapeutice fac ca prognosticul cirozei sa fie rezervat.Astfel ,pacientii la care este asociata si ascitanu traiesc mai mult de 5 ani, iar cei la care boala s-a descoperit in prima faza pot supravietui si 20 ani. Diagnosticul de ciroza hepatica se face pe baza datelor chimice si explorarilor de laborator.Diagnosticul complet trebuie sa includa:etiologia bolii, aspectul bolii,aspectul morfologic ,gradul disfunctiei hepatice ,gradul hipertensiunii portale ,existenta complicatiilor,clasa child,existenta bolilor asociate.Examenele paraclinice pentru confirmarea diacnosticului sunt: ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia. Rata supravtuirii bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita dupa 5 ani de la stabilirea diagnosticului ,este in medie 5-7%. Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru ,pentru ca acestea depind de o serie de variabile:etiologia,stadiul evolutiv al bolii , prezenta unor complicatii, raspunsul la tratament. Ciroza hepatica are o serie de complicatii majore care pun viata pacientului in pericol: encefalopatia portosistemica, hemoragia digestiva superioara, peritonita bacteriana spontana, insuficienta renala, adenocarcinomul hepatic. Profilaxia cirozelor consta in tratarea corecta a hepatitelor epidemice si a celor cronice cu dispensarizare indelungata, combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveasca

Pagina 2 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ficatul, tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice. Profilaxia complicatiilor are de asemenea o importanta deosebita, ea fiind realizata prin combaterea cauzelor declansatoare de complicatii. Tratamentul urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.Tratamentul va fi individualizat, complex, metodic, sistematizat. In cirozele decompensate repaosul la pat e obligatoriu iar in cele

compensate relativ, pina la 14 ore pe zi. Pacientii cu ciroza vor fi spitalizati la interval de 4-5 luni pentru a aprecia evolutia bolii,daca pacientul a urmat sau nu prescriptiile si recomandarile medicale facute la spitalizarea anterioara sau daca apar complicatii. Echipa de ingrijire are un rol deosebit, deoarece ea trebuie sa educe pacientii sa respecte un regim igieno-dietetic adecvat, sa respecte orarul de odihna, sa nu faca eforturi fizice si psihice deosebite, pentru a preveni aparitia complicatiilor sau a bolilor supraadaugate. Un alt lucru deosebit de important este si acela ca pacientul nu trebuie sa consume alcool sau alte substante toxice medicamentoase, deoarece acestea agraveaza evolutia bolii. Principiul fundamental referitor la ciroza hepatica este profilaxia sau prevenirea acesteia prin mentinerea unui regim adecvat de viata, fara abuzuri si prin tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice.

CAPITOLUL II SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII

Ciroza hepatica este considerata in acest moment una din bolile cele mai frecvent aparute, datorita cauzelor multiple ,frecvent intalnite (virusi toxici) la cei ce au avut in antecedente hepatita cronica sau alte afectiuni ce au evoluat catre ciroza. Prevenirea ei este de importanta majora, deoarece este din ce in ce mai frecventa. Una din principalele cauze o reprezinta alcoolismul impreuna cu alti factori etiologici: virusuri, toxice medicamentoase, boli autoimune, boli metabolice,vasculare, genetice.

Pagina 3 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Am ales acest subiect pentru a-mi aprofunda cunostintele in legatura cu aceasta boala, pentru a invata mai multe despre factorii etiologici si predispozanti ai acestei boli, despre simtomatologia ei , despre tratamentul, dar mai ales despre profilaxia acesteia, intelegandumi rolul meu in societate , ca fiind important in prevenirea bolilor cronice,sau numai a tratarii lor. In ultimul timp se intilnesc tot mai multe cazuri de ciroza hepatica si din acest motiv am considerat ca este de datoria mea sa studiez cat mai mult aceasta boala si la randul meu sa invat oamenii , fie bolnavi, fie sanatosi sa previna aceasta boala, stiut fiind faptul ca "este mai usor sa previi decat sa tratezi." Principalul factor determinant al cirozei este alcoolul. De aceea combaterea acestuia a fost unul din obiectivele principale pe care le-am urmarit si pe care am incercat sa-l indeplinesc cat mai bine. Daca am reusit sa conving macar un om sa reduca consumul de alcool, atunci tot am reusit ceva. Un alt obiectiv a fost acela de a invata si ajuta pacientii cu ciroza hepatica sa -si recastige autonomia intr-un timp cat mai scurt posibil , pentru a fi utili familiei si societatii , pentru ca viata lor sa nu le fie povara. Tratamentele cirozei hepatice in ultimii ani au avut o eficienta superioara anilor 80-90 , astfel ca rolul sursei poate sa fie eficient si sa dea satisfactii . Lucrarea reprezinta rezultatul activitatii mele depuse in timpul anului II-III de studiu in Clinica V medicala , in care sub indrumarea Teza si-a propus cercetarea principalelor nevoi ale pacientilor cu ciroza hepatica, selectarea problemelor lor si stabilirea obiectivelor pentru a putea facilita interventii precare si eficiente din partea medicului si a asistentelor medicale. CAPITOLUL III

DATE STIINTIFICE DESPRE CIROZA HEPATICA

Ciroza hepatica reprezinta stadiul final (ireversibil) al tuturor bolilor hepatice cronice. Ciroza hepatica este o boala difuza, cu evolutie cronica ce modifica structura si proprietatile functionale ale ficatului.Boala e caracterizata prin necroza celulei hepatice, regenerarea nodulara a ficatului si fibroza difuza.

Pagina 4 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ciroza este raspandita in toata lumea, afectand ambele sexe, toate rasele, si varstele deopotriva.Incidenta bolii creste cu varsta, atat la femei cat si la barbati. CLASIFICAREA CIROZEI: I.Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara 2.macronodulara 3.mixta 1.Ciroza micronodulara Principalii factori etiologici sunt: alcoolul, hemocromatoza, obstructia biliara cronica. Ficatul poate fi normal, marit in volum, sau micsorat(atrofic), dar de consistenta ferma. Nodulii de regenerare sunt mici, sub 3mm diametru, raspanditi uniform pe toata suprafata ficatului. Ficatul are culoarea galbena (ciroza alcoolica), rosu deschis (in hemocromatoza), verzui (in ciroza biliara). 2.Ciroza macronodulara: Are ca determinanti etiologici: hepatita cronica virala, hepatita cronica autoimuna, ciroza criptogenica. Se caracterizeaza prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de 3mm, care dau un aspect neregulat la palparea ficatului. Nodulii sunt raspanditi pe toata suprafata ficatului si au dimensiuni variabile.

3.Ciroza mixta: Se caracterizeaza prin asocierea formei micronodulare cu cea macronodulara. II.Din punct de vedere etiologic deosebim: 1.Ciroza alcoolica (portala sau grasa), care cuprinde: a) ciroza atrofica (Lacrenea) b) ciroza hipertrofa (Hnot Guilbert) 2.Ciroza postnecrotica (post hepatica) in care rolul principal il detine hepatita virala acuta si hepatita activa cronica. Mai sunt incriminate in etiologia sa unele intoxicatii (cu cloroform, fosfor) si infectii. 3.Ciroza biliara este rezultatul leziunii cronice a cailor biliare cu obstructia prelungita

Pagina 5 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a acestora in teritoriul intra si extrahepatic. Poate fi: a) ciroza biliara primitiva care este o inflamatie cronica asociata cu fibroza si obturarea cailor biliare intrahepatice. b) ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei biliare de durata a cailor extrahepatice. 4. Hemocromatoza este determinata de depunerea in exces a fierului in tesutul hepatic. Este o boala ereditara. 5. Boala Wilson este de asemenea o boala ereditara determinata de depunerea cuprului in tesutul hepatic. 6. Ciroza cardiaca este o entitate rara, determinata de insuficienta cardiaca dreapta sau globala, prelungita prin staza venoasa la care se adauga in stadiile finale ischemia. 7. Ciroza carentiala 8. Ciroza splenomegalica (Banti) 9. Ciroza criptogenetica cu etiologie necunoscuta. 10. Ciroza medicamentoasa poate fi determinata de tuberculostatice (Hidrazida), clorura de vinil, expunere la arsenic- prin ingerare din apa de baut, Metrotrexat sau vitamina A, anticonceptionale. ETIOPATOGENEZA Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici: A. Virusuri: - virusul hepatitei B - virusul hepatitei C - virusul hepatitei D

B. Substante toxice si medicamentoase: -alcoolul-determina pe ste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza,consumat in cantitati mai mari de 160g/zi. -medicamente-tuberculostatice(Hidrazida) - anticonceptionale - Metildopa - Metrotrexat

Pagina 6 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C.Imunologici: - hepatita autoimuna - ciroza biliara primitiva D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chirai b) boala veno-ocluziva - secundare a) insuficienta ventriculara dreapta b) obstructia venei cave inferioare E. Boli metabolice: - Hemocromatoza - boala Wilson F. Boli genetice: 1.Deficitul de X1-antitripsina 2.Tirozinemia 3.Stocare de glicogen 4.Galactozemia 5. Intoleranta la fructoza 6.A-beta-lipo-proteinemia G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza 2.Schistomiaza 3.Tuberculoza 4.Litiaza coledociana 5.Cancerul coledocian 6.Fibroza chistica 7.Structuri coledociene benigne 8.Colengita sclerozanta 9.Atrezia de cai biliare

SIMTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii: 1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv) 2.Stadiul decompensat (activ) cand simtomatologia este evidenta si zgomotoasa

1.Ciroza

compensata

se

caracterizeaza

prin

functionalitate

"normala"

(parenchim/mezenchim), cu mentinerea fibrozei in aceeasi proportie si raspandire fara

Pagina 7 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

elemente celulare sau vreun raspuns umoral-imunologic accentuat. Manifestarile nespecifice sunt : astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scaderea potentei sexuale, iar la femei aparitia inexplicabila a amenoreei, a unor gingivoragii si epistaxis.La examenul obiectiv se constata hepatomegalia de consistenta ferma, marginea inferioara a ficatului ascutita, splenomegalie moderata.Mai rar sunt prezente stelutele vasculare si emfizemul pulmonar. 2.Ciroza decompensata poate fi vasculara sau parenchimatoasa. a) Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei, accentuarea splenomegaliei si a circulatiei portale (varice esofagiene si gastrice).Cresterea brutala a tensiunii portale poate declansa o hemoragie digestiva superioara prin ruperea unei varice esofagiene sau gastrice, consecinta circulatiei anastomotice. b)Decompensarea parenchimatoasa evidentiaza deficitul celular hepatic, encefalopatia portala si coma hepatica. In ciroza hepatica decompensata starea generala a bolnavului este alterata, cu agitatie episodica si dezorientare temporospatiala. Aspectul bolnavului in faza de decompensare vasculara este caracteristica: icter, stelute vasculare, eritem palmar, hepatomegalie, ascita, desen venos abdominal (circulatie abdominala cavo-cava si porto-cava),ginecomastie,atrofie testiculara, contractura Dupuytren, febra noninfectioasa, edeme ale membrelor inferioare, hernie ombilicala (in cazurile cu ascita). Ginecomastia uni sau bilaterala se dezvolta in special la bolnavii cu ciroza alcoolica si la cei care fac tratament cu Spironolactona. Dupa transplant hepatic, ginecomastia regreseaza. Circulatia colaterala este mai frecventa in flancuri (circulatie cavo-cava). Icterul apare cand bilirubina depaseste 2,5mg, survine episodic in, unele ciroze ca semn de prabusire prin necroza hepatocitara, iar in altele,cum sunt cirozele biliare are un caracter permanent. Hiperpigmentatia apare in hemocromatoza datorita depozitelor de hemosiderina si melanina. Stelutele vasculare, arborizatii in forma de stea in jurul unei arteriole dilatate, apar mai frecvent la cei cu hipertensiune portala. La femei acestea pot aparea in al doilea si al treilea trimestru de sarcina, dar dispar dupa 2 luni iar simptomele principale care apar sunt: icterul, edemele si ascita, hemoragii difuze,

Pagina 8 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de la nastere.Stelutele vasculare dispar in citeva saptamani dupa transplantul hepatic. Semnul bacnotei "paper money skyn" este asociat cu stelutele vasculare. Acesta consta in venectazii multiple care apar in aria venei cave superioare si seamana cu nervurile din bancnote.Este mai frecvent la alcoolici. Eritemul palmar predomina in ciroza alcoolica si se datoreaza anastomozelor arteriovenoase. Modificari similare pot apare in timpul sarcinii, in poliartrita reumatoida.Exista familii cu eritem palmar fara a fi in relatie cu o boala cunoscuta. Splenomegalia este prezenta in 80-90% din cazurile de ciroza.Poate fi variabila ca volum, de gradul II si III , de consistenta crescuta, de regula nedureroasa. Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice ale hiperspleniei- anemie, leucopenie, trombocitopenie.Cand se produc necroze intrasplenice, splenomegalia devine dureroasa. Hipertensiunea portala se manifesta prin meteorism intestinal apoi prin aparitia circulatiei colaterale interne si externe. Dilatatiile venoase apar la nivelul esofagului sub forma de varice esofagiene si la nivelul rectului (hemoroizi interni). Exterior apare un desen venos evident pe peretele abdominal cu localizare in partile laterale sau mai rar periombilical. Ascita apare foarte frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita la orice forma a bolii. Este prezenta de regula in ciroza atrofica Lacrence, de origine etilica, cand se reface foarte usor.In patogenie factorii cei mai importanti ai ascitei sunt: hipertensiunea portala, hiperalbuminemia, drenajul limfatic, factorii hemodinamici renali. Edemele apar in fazele mai avansate, de obicei insotitoare ale ascitei. Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din cazurile de ciroza hepatica. Tulburarile cardio-vasculare reflecta instalarea cirozei datorita circulatiei arteriovenoase, la care se adauga tulburarile de ventilatie si hipertensiunea pulmonara secundara. EXPLORARI DE LABORATOR Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice, hipertensiunii portale si etiologiei. A. Explorarea functiei hepatice presupune determinarea mai multor parametrii biochimici ce se structureaza in asa numitele sindroame biochimice hepatice: a) sindromul de hepatocitoliza b)sindromul de activitate mezenchimala c) sindromul hepatopriv d) sindromul bilioobstructiv

Pagina 9 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e) leucopenia-provocata de hipersplenism f) hipersplenism In ciroza hepatica pot fi prezente toate aceste sindroame sau numai unele. Exista uneori un asincronism intre activitatea mezenchimala si cea parenchimatoasa. Modificarile hematologice ce apar sunt: -anemia-semn ce nu lipseste in cursul evolutiei cirozei -trombocitopenia- are la origine hipersplenismul caracterizat prin hiperfunctia splinei manifestat prin distrugerea uneia sau mai multor linii celulare cat si un deficit de megacariogeneza. -tulburari de coagulare-se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare (fibrinogen-factorul I, protrombina- factorul II, proaccelerina-factorulV, procvertina- factorul VIII, factorul-Stuart-Prowen) cat si a excesului de fibrinoliza. -bilirubinemia este crescuta Explorari functionale : Testele functionale sunt intens pozitive: -ASAT-aspartataminotransferaza este crescuta -ALAT-alaninaminotransferaza este crescuta -FA-fosfataza alcalina este crescuta - GT-gama glutil transpeptidaza, colinesteraza (pseudocolinesteraza) este crescuta -sideremia este crescuta -proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor -testul BSP (brom sulfon-ftaleina) arata valori sub 6-7%, cu timpul de imbunatatire peste 10 minute -raportul TGO/TGP este mai mare decat 2 (prin inhibitia formarii TGP sub actiunea etanolului, partial reversibila prin piridoxal-fosfat) -hipoalbuminemia apare prin deficit de sinteza hepatica -hiperglobulinemia apare prin stimularea nespecifica a sistemului reticulo-endotelial -hiperamoniemia apare prin deficit de epurare hepatica si prin stramtarea ficatului de circulatia colaterala

B. Explorarea morfologica a ficatului se realizeaza prin: -ultrasonografie

Pagina 10 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-rezonanta magnetica nucleara (RMN) -tomografia computerizata (TC) -scintigrafia hepatosplenica -laparoscopia -angiografia -punctia biopsica hepatica (PBH)-in scopul depistarii etiologiei -examenul radiologic baritat -paracenteza -ecografia Ecografia este o metoda usor de executat si larg raspandita.Reflectivitatea neomogena sugereaza structura nodulara a ficatului poate fi foarte bine vizibila, dimensiunile venei porte poate indica hipertensiunea portala. In ecografia Doppler circulatia colaterala, perturbarile circulatorii pot fi indicatori pretiosi ca si depistarea eventualelor tromboze de vena porta sau vena splenica ce pot explica uneori hipertensiunea portala.Explorarea cailor biliare intrahepatice se face pentru diagnosticul diferential al ciroticilor icterici (cu colestaza pronuntata). Explorari vasculare: -radiometria -examen necesar mai ales in ciroza biliara -splenoportografia- poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica si poate decela o tromboza splenoportala Explorari radiologice: -indicata in ciroza biliara C. Hipertensiunea portala poate fi apreciata prin: a) masurarea directa a presiunii portale b) masuratori hemodinamice portale ( ecografia Doppler) c) aprecierea diametrului venei porte (mai mare de 13-14 mm) d) aprecierea endoscopica D. Etiologia cirozei hepatice- poate fi sugerata de anamneza si aspectul clinic. Markerii de laborator folositi pentru diagnosticul etiologic sunt: a) pentru ciroza posthepatica B -Ag HBs din ser -Ag HBc din ser -ADN viral circulant din ser

Pagina 11 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-ADN polineroza serica

b) pentru ciroza posthepatica C - anticorpi HCV (metoda ELISA) -antigenul HCV (microscopic prin fluorescenta -vizibil in citoplasma hepatocitelor) -ARN viral -din ser sau ficat prin metoda "polimerose change reaction" c) pentru ciroza autoimuna -anticorpi antinucleari d) ciroza alcoolica poate fi sugerata de: - cresterea imunoglobulinelor A, GT -corpusculii Mollary (pe fragmente de biopsie hepatica) -TGO>TGP e) in boala Wilson -cupremia totala scazuta f) ciroza biliara -imunoglobuline gamma crescute -imunoglobulinele M crescute -determinarea anticorpilor: antinucleari, antitiroidieni, antiplachetari, antireceptori ai acetilcolinei, antimitocondriali.

DIAGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Diagnosticul in ciroza se face pe baza datelor clinice ,de laborator si a examinarilor paraclinice.Diagnosticul complet trebuie sa includa: -etiologia bolii -aspectul morfologic -gradul disfunctiei hepatice -gradul hipertensiunii portale -existenta complicatiilor -clasa child -existenta unor boli asociate

Pagina 12 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ecografia reflecta diferentierea colestazei extrahepatice in formele colestatice. Biopsia nu este obligatorie in formele avansate, eventual cand se suspecteaza ecografic un adenocarcinom. Esofagoscopia evidentiaza varicele esofagiene si/sau gastrice-marca hipertensiunii portale, deci a stadiului portal al afectiunii.

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Rata supravietuirii bolnavilor cu ciroza alcoolica si ascita dupa 5 ani de la diagnostic este in medie de 7%. Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru deoarece acestea depind de o serie de variabile : etiologie, stadiul de evolutie al bolii, prezenta complicatiilor, raspunsul la tratament. Aprecierea riscului operator pentru hipertensiunea portala s-a facut pe baza unui scop propus de Child si Turcotte, modificat apoi de Pugh.Ulterior aceasta clasificare a fost generalizata pentru aprecierea prognosticului bolnavilor cu ciroza hepatica. Parametrii pentru clasificarea Child-Turcotte sunt : -ascita -encefalopatia porto-sistemica -albumina serica -bilirubina serica -timpul de protrombina Exista trei clase Child: A, B, C. Se vorbeste de ciroza hepatica decompensata cand sunt prezente cel putin unul din urmatoarele simtome: ascita, icter, insuficienta renala, encefalopatie portosistemica, hemoragie digestiva superioara, sindromul hemoragipar. Ciroza hepatica compensata are un prognostic relativ bun, boala ramane stabila mai multi ani. Dupa 10 ani de la diagnostic rata supravietuirii este de 47% in ciroza compensata, pe cand in cea decompensata supravietuirea scade semnificativ datorita complicatiilor ce apar.

COMPLICATIILE CIROZEI HEPATICE

Pagina 13 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. Encefalopatia porto-sistemica Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie psihomotorie, tulburari de vorbire, insomnie care trece in somnolenta, pana la pierderea cunostintei, stari confuzionale, delir. Sindromul se datoreaza intoxicatiei sistemului nervos central cu substante ce rezulta din degradarea proteinelor din intestin in mod brusc sau lent prin absorbtie crescuta pe calea venei porte. Substantele ocolesc ficatul si trec direct in circulatia sistemica. Factorii ce induc tabloul clinic al encefalopatiei porto-sistemice sunt:

a) hiperamoniemia generata in intestin de flora bacteriana amoniogenetica b) hiperaminoacidemia in special aminoacizii aromatici (fenilalanina) c)acizii grasi cu lant scurt (butiric, valeric) ce pot fi produsi de bacterii in intestin d)scaderea dopaminei e) cresterea acidului aminobutiric cerebral Encefalopatia hepatoportala poate fi: a) acuta (reversibila) b) cronica (progresiva) c) recurenta Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatoportale sunt: a) azotemia b) alcaloza hipocoliemica c) utilizare de sedative tranchilizante si analgezice d) hemoragie digestiva superioara e) alcaloza metabolica f) aport excesiv de proteine alimentara g) infectii h) constipatia 2.Hemoragia digestiva superioara Apare prin ruptura varicelor esofagiene si gastrice.Ruptura poate fi realizata prin doua mecanisme: a) cresterea presiunii portale b) leziuni ale mucoasei esofagiene(esofagite)

Pagina 14 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se manifesta clinic prin hematemeza ,melena ,soc hemoragic si precipitarea encefalopatiei hepatoportale. Mortalitatea la primul episod este de 30% .Alte cauze de hemoragie digestiva superioara pot fi ulcerul gastric si duodenal ,gastrita hemoragica ,sindromul Mallorz-Weiss. 3.Peritonita bacteriana spontana Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana spontana se defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.). Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv. Mortalitatea la bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %. 4.Insuficienta hepatica In insuficienta hepatica se realizeaza prabusirea parenchimatoase globala cu scaderea marcata a albuminei, prelungirea timpului de protrombina, accentuarea bilirubinnemiei, accentuarea sindromului

hemoragipar cu instalarea fenomenelor comei hepatice. 5.Insuficienta renala Poate fi functionala si este reversibila. Cand apare in cadrul sindromului hepatorenal este ireversibila, iar mortalitatea ajunge la 100%. 6.Adenocarcinomul hepatic Este o complicatie mai frecventa a cirozei postvirale. Apare cu o frecventa de 15-20% in ciroza posthepatica(hepatita C)si 5% in ciroza alcoolica. 7.Infectii intercurente Sunt complicatii foarte frecvente si de gravitate deosebita in ciroza,ele constituind de multe ori cauza decesului, de obicei prin trecerea in coma hepatica. Cele mai frecvente infectii sunt pneumoniile acute, stafilocociile, erizipelul etc. PROFILAXIA CIROZELOR Profilaxia consta in: -tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice cu o dispensarizare indelungata. -combaterea factorilor susceptibili de a imbolnavi ficatul (alimentatia dezechilibrata,

Pagina 15 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nerespectarea regimului alimentar pentru ficat, nerespectarea orelor de servire a meselor, alcoolism, stresul, eforturile fizice si psihice, abuzurile medicamentoase, nerespectarea tratamentului medicamentos). -tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice (litiaza biliara, afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilis, diabetul zaharat, ulcerul gastric si duodenal, rectocolita, infectii de orice natura ). Profilaxia comlicatiilor este deasemenea importanta, ea fiind realizata prin combaterea cauzelor declansatoare de complicatii: -dieta nerationala -medicamentatie intempestiva -interventii chirurgicale neindicate -disbacterioze intestinale.

TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE

Urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor. Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor. Capacitatea de efort a bolnavului este limitata. Cirozele inactive si compensate sunt compatibile cu eforturi fizice moderate in locuri de munca cu regim relativ liber, eventual program redus de lucru. In cirozele hepatice decompensate sau complicate bolnavul este incapabil sa efectueze eforturi fizice minime. Repaosul la pat are un efect benefic asupra ficatului, scad solicitarile metabolice si amelioreaza circulatia locala si raspunsul imun. In cirozele compensate repaosul va fi relativ de 12-16 ore/zi si cate o luna de repaos complet la pat. In cazul celor decompensate repaosul la pat este obligatoriu. Alimentatia bolnavului cirotic va fi completa, echilibrata in principii alimentari, suficiente caloric. Alimentatia va fi nuantata in functie de fazele evolutive ale bolii, de starea de nutritie a bolnavului si de eventualele intolerante personale. Cantitatea de alimente consumata va fi impartita in 5-6 mese mici. In ciroza necomplicata aportul caloric este de 3045 kcal/kg corp pe zi. Proteinele se pot administra in cantitate de 1-1,5 g/kg corp pe zi pentru a se evita deproteinizarea. La bolnavii cu encefalopatie porto-sistemica aportul de proteine se

Pagina 16 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reduce la maximum 20 g/zi. Se prefera proteinele din lapte si cele de origine vegetala. Glucidele se administreaza in cantitate de 300-400 g/zi, cu rol in refacerea si intretinerea rezervei energetice a hepatocitelor . Vor fi asigurate din fainoase, dulciuri (marmelade, gemuri), fructe. Lipidele sunt necesare pentru aportul de vitamine liposolubile si acizi grasi. Se prefera uleiurile vegetale, untul, frisca, smantana,nepreparate culinar. Aportul de lipide este de 50-80g/zi. Aportul de lichide ca si cel de sare va fi normal cu exceptia cirozelor decompensate vascular. Pentru a ameliora lipsa de gust a preparatelor se pot folosi condimente ca : otet, lamaie, cimbru, marar, patrunjel sau "sare fara sodiu". In ciroza se asigura si un aport suplimentar de potasiu prin consum de fructe ca: piersici, caise, struguri, cirese, banane, dar cu prudenta pentru a nu induce hiperpotasemie (monitorizarea ionogramei serice). Prepararea alimentelor trebuie sa asigure o cat mai buna digestibilitate. Fierberea in apa sau pe aburi sunt cele mai indicate procedee. Se va evita prajirea in grasime, rantasul prepararea de sosuri, maioneze. Se vor evita alimentele conservate cu substante chimice, prin fum sau conservele.

Grupa de alimente Lactate

Premise -lapte dulce -lapte batut -iaurt -branza de vaci -cas,branza telemea -paine -biscuiti -paste fainoase -gris,orez -mamaliga -pasare,vita -friptura la gratar -perisoare -sunca slaba

Interzise -branzeturi grase -branzeturi fermentate -cascaval

Fainoase

-pateuri -placinte prajite in ulei

Carne

-porc,rata,oaie -afumaturi,carnati -mezeluri grase -conserve de carne,peste

Pagina 17 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-peste slab Grasimi -ficat -unt -smantana -frisca -ulei de floarea-soarelui Oua Legume si zarzavaturi -ulei de masline 1-2 /zi fierte moi -cartofi fierti,copti -fasole verde,morcovi -telina ,rosii -ardei Fructe -salata,spanac -mere,pere -struguri,pepeni -cirese,piersici Condimente -caise,citrice,capsuni -marar -cimbru -patrunjel

creier -untura -slanina -grasimi prajite -jumari -maioneza -cartofi prajiti -fasole uscata -gulii,varza -vinete -prune -coacaze -alune -nuci -piper -ardei iute -mustar

-chimen -hrean La bolnavii cu colestaza, expunerea la soare este benefica deoarece este facilitata sinteza de vitamina D. La toti bolnavii de ciroza hepatica consumul de alcool este interzis.

SUPLIMENTAREA VITAMINICA SI TROFICE HEPATICE Se administreaza vitamine din grupa B. Se administreaza in cure prelungite 15-21 zile de 4-5 ori pe an, intramuscular sau intravenos. Vitamina B12 se administreaza 1000 gama o data pe saptamana, cu aport stimulativ asupra regenerarii hepatice si pentru corectarea anemiei monocitare. Silimarina (Legalon)-tablete de 70 mg-se administreaza 3x1 sau 3x2 tablete pe zi, timp de 2-3 saptamani. Hepabionta(amestec de mai multe vitamine) se administreaza 3x1tablete pe zi. Mecopan(contine vitamine si factori hepatotrofi) se administreaza 1-3 tablete pe zi.Nu

Pagina 18 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se recomanda in encefalopatia porto-sistemica. Aspartofort (contine acid aspartic, piridoxina)-se administreaza 2-4 fiole pe zi timp de 10-14 zile. Acid mesadezoxicolic-reduce nivelul seric al transaminazelor. Triferment fosfat-se administreaza pentru hipofermentatiilor pancreatice. Calciul se administreaza in perfuzie intravenoasa1g pe zi timp de 15-18 zile pentru corectarea echilibrului fosfocalcic. Vitamina D2, D3-administrate oral pentru fixarea calciului.

TRATAMENTUL ANTIINFLAMATOR

Corticosteroizii Sunt indicati in ciroza hepatica sau in cazul in care gamaglobulinele sunt crescute, in hipersplenismul pancitopenizant, unele forme colestatice, ciroza alcoolica, hepatita autoimuna. Sunt contraindicati in ciroza posthepatica Bsi C. Se folosesc preparate de Hemisucinat de hidrocortizon, Prednison, Predniolon. O tableta de Prednison are 5mg, se administreaza in doza initiala de 60 mg, pentru ca dupa o luna sa se scada progresiv cu 5 mg pe saptamana, ajungandu-se la doza de intretinere de 15-20 mg pe zi timp indelungat. O tableta de Prednisolon are 1 mg . O fiola de HHC are 25 mg. O fiola Rapicort are 100 mg si se administreaza intravenos. Azatiopirina(Imuran) este un imunosupresor administrat in doze de 2 mg / kg corp/zi, in asociere cu Prednisonul timp de o luna. Alte imunosupresoare: Clorambucil, Ciclosporice, Penicilina-D, administrata de 2x0,6 mg/zi, Metrotrexat.

TRATAMENTUL ANTIFIBROTIC

Pagina 19 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Colchicina se administreaza cate o tableta pe zi timp de 5 zile pe saptamana. O tableta are 1 mg. Are rol in reducerea disponibilitatiide prolina,in reducerea sintezei colagenului, in acelas timp reduce excretia celulara de colagen prin blocarea aparatului microtubular.Stimuleaza producerea colagenei hepatice.

TRATAMENTUL ETIOLOGIC

Tratamentul antiviral cu Interferon este de preferat a fi indicat in hepatita cronica de tip Bsi C. Se administreaza intravenos de trei ori pe saptamana, timp de 28-60 de zile.

TRATAMENTUL MANIFESTARILOR HEMORAGIPARE Sindromul hemoragipar cu manifestare cutanata sau gingivala se trateaza prin administrarea vitaminei K, 2-4 fiole(10-40 mg) pe zi (1 fiola =1 ml). In sindromul hemoragipar se poate recurge si la administrare de concentrate trombocitare -in hipersplenism pe linie trombocitara, plasma in sindrom hepatopriv cu tulburari de coagulare. Prevenirea hemoragiei digestive superioare prin ruptura varicelor se realizeaza cu mai multi factori farmacologici: Propanololul (betablocant neselectiv) se administreaza in doza ce trebuie adaptata in asa fel incat frecventa cardiaca sa scada cu 20 % fata de valoarea initiala. Vasodilatatoare: Nitrati(Isodinit), Antagonisti (Donidina), Blocante ale canalelor de calciu, antagonisti ai receptorilor 5 hidroxitriptaminei. Toti acesti agenti farmacologici scad in proportii variabile presiunea portala.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DIURETIC

Scopul acestui tratament este de a reduce retentia de sodiu si de a creste eliminarile de sodiu si apa din tubii distali renali. Inainte si in timpul terapiei cu diuretice se vor urmarii electrolitii si echilibrul acido-bazic, functia renala si prezenta encefalopatiei.

Pagina 20 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Administrarea diureticelor se face la bolnavii ce nu prezinta puseu icteric, nu prezinta hemoragie sau semne de encefalopatie, hiponatriemie( sub 130 mEq/l), azotemie peste 80 mg %. a) Antialdosteronicele: Spironolactona, Triamterenul, Aniboridul -actioneaza la nivelul tubului distal renal. Sub actiunea administrarii lor, diureza creste moderat. Se prefera Spironolactona pentru efectul sau de impiedicare a resorbtiei apei la nivelul tubului distal, datorita lipsei celorlalte efecte secundare. Doza uzuala este de 100-200 mg/zi (1 tableta =250 mg). Doza poate fi crescuta cu 100 mg la 2-4 zile daca este necesar. Efectele administrarii Spironolactonei sunt de cele mai multe ori prompte, cu instalarea diurezei dupa 24-48 ore, raportul de sodiu si potasiu inversandu-se in 48 de ore. b) Diureticele de ansa: Furosemid, Bumetadina, Metorazona actioneaza la nivelul ansei Henle. Sunt diuretice puternice, actioneaza rapid si sunt susceptibile de a antrena deshidratarea si hiponatriemia. De aceea se realizeaza o suplimentare de potasiu (clorura de potasiu 2-3g/zi). Semnele clinice de supradozaj sunt: piele si mucoase uscate, dureri in regiunea ombilicala, crampe musculare, inapetenta, greata, scaderea diurezei,cresterea azotemiei. In unele situatii diureticele diminueaza filtrarea glomerulara, reflectata prin cresterea ureei peste 50 mg%, hipovolemie, hiponatriemie. In aceasta situatie se intrerupe tratamentul cu diuretice si se adauga 2-3 g NaCl/zi. Hiponatriemia ataca Na seric care scade sub 110 mEq/l si pentru profilaxia edemului cerebral se introduce o solutie hipertona de NaCl. In alcaloza hipocaliemica se introduce KCl in perfuzie intravenoasa. Diureticele administrate in injectii intravenoase prezinta cateva contraindicatii: in insuficienta cardiaca, antecedente de hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor esofagiene si /sau gastrice. Atitudinea terapeutica fata de bolnavii cu ascita permanenta este nuantata in functie de starea clinica. Administrarea lichidelor se rezuma la cantitatea de 800-900 ml, sub forma de sucuri naturale, ceaiuri, supe, fara NaCl.Nu se administreaza lichide ce contin Na. Administrarea Manitolului 150 ml 10-20 % in perfuzie intravenoasa timp de 2-3 zile provoaca diureza osmotica, inhiba reabsorbtia proximala de Na si favorizeaza eliminarea apei la nivelul tubului distal. Paracenteza abdominala se sfectueaza numai de necesitate, daca ascita jeneaza functiile cardiorespiratorii. Se recomanda eliminarea unor cantitati de maximum 2-3 l de lichid ascitic. Punctia evacuatorie se poate repeta la interval de 2-3 zile. Se respecta regulile

Pagina 21 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de asepsie si antisepsie. Parancenteza nu se efectueaza bolnavilor febrili, la bolnavii cu sindrom hemoragipar, hipoalbuminemie, in puseele icterice acute.

TRATAMENTUL COMPLICATIILOR

1. Peritorita bacteriana spontana trebuie tratata imediat dupa ce diagnosticul a fost stabilit. Se pot folosi urmatoarele asocieri medicamentoase: Ampicilina + Gentamicina Ampicilina + Tobramicin Amoxicilina + Acid clavulamic Pentru a prevenii reculentele se foloseste Norfloxacina 400 mg/zi. 2. Insuficienta renala din sindromul hepatorenal beneficiaza de tratamentul cu Prostaglandine, corectandu-se volemia. 3.Adenocarcinomul hepatic unic cu diametrul de 3-4 cm poate fi tratat prin alcoolizare. Peste aceasta dimensiune sub forma multicentrica, peste 4 cm,ar putea beneficia de hepatectomie partiala. 4.Tratamentul hemoragiei digestive superioare se face prin realizarea unor transfuzii de sange izogrup si izoRh, substituenti izoplasmatici macromoleculari ( Dextran 40, 70), uneori aplicarea sondei cu balonas Gestoken-Blackmore, iar pentru prevenirea encefalopatiei portale secundare hemoragiei se recomanda clisma evacuatorie si administrarea de Neomicina 4-6 g/zi. In cazurile extreme se face ligatura de varice. Pacientul trebuie sa fie in repaos absolut la pat. 5.Tratamentul encefalopatiei portale: Encefalopatia porto-sistemica este intoxicatia sistemului nervos central cu substante din intestin, nemetabolizate in ficat. In cazul hemoragiilor digestive superioare produse de ruperea varicelor esofagiene si gastrice se realizeaza eliminarea sangelui, aspiratia gastrica sau intestinala a sangelui. Pentru favorizarea eliminarii intestinale se poate efectua o clisma evacuatorie. Pentru scaderea productiei intestinale de amoniac se administreaza antibiotice cu spectru larg care sa cuprinda flora intestinala ce se dezvolta in acest mediu, producand hiperamoniemia. Se administreaza Neomicina 4 g/zi, in 4-6 prize per-os 2-3 zile apoi 1-2 g/zi

Pagina 22 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8-10 zile, Kanamicina 10 mg/kg corp pe zi, timp de 6-8 zile. Administrarea substantelor amoniofixatoare-Acid glutamic 15-20 g intravenosla 24 ore sau per os. Reechilibrare hidrica-glucoza, potasiu, vitamine din complexul B. Scaderea aportului proteic prin restrictia consumului de proteine. Intodeauna se combate constipatia cu laxative. Administrarea de lactuloza creste productia de acid lactic care acidifica continutul colic, stimuleaza proliferarea de bacili bifidus inhiband flora de putrefactie patogena. Se adminisreaza 5x30 g/zi. 6. Tratamentul anemiei se realizeaza prin transfuzii de sange izogrup-izoRh, acid folic, vitamina B12 , fier (Glubifer,Ferogradumet) ,corticoterapie uneori chiar splenetomie , deasemenea dieta bogata in fier si vitamine are un rol important. 7. Tratamentul comei hepatice . Coma hepatica provoaca hiperamoniemie , tulburari hidroelectrolitice severe sau insuficienta hepatica grava. Tratamentul presupune un ansamblu de masuri ce se adreseza factorului etiologic. Pentru micsorarea aminoglucozei se combate constipatia cu laxative, flora proteolitica cu Neomicina 3-4 g/zi, Tetraciclina 2-3 g/zi. Regimul alimentar trebuie sa fie hipoproteic. In cazuri speciale se administreaza lactiloza, alfacetoglutarat de ornitia, acid glutamic, clorhidrat de arginina in perfuzie. Pentru reechilibrarea metabolica se recomanda perfuzii cu glucoza, androgeni anapolizanti (testosteron), coticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon -300 mg/zi), KCl 3-6 g/zi, NaCl. Se recomanda masuri de control si igieno-dietetice : inregistrarea temperaturii si a pulsului la interval de 4-6 ore, examen clinic general, dozarea la 1-2 zile a ionilor de sodiu, clor, potasiu in sange si urina, a rezervei alcaline, a ureei, bilirubinemiei.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL Este un trtament de necesitate ce nu se face profilatic, el influentand nefavorabil evolutia bolii. 1. Splenectomia este indicata in primul stadiual cirozei splenomegalice (Banti) si in hipersplenism sever. 2.Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala latero-laterala sau

Pagina 23 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

anastomoza spleno-renala distala sau a lui Warren, anastomoza spleno-renala-terminolaterala sau cavo-mezenterico-termino-laterala (prof. Burlui). 3. Legaturi vasculare de varice esofagiene si gastrice se realizeaza tot de necesitate atunci cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.

CAPITOLUL IV ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA Cadrele medii medicale trebuie sa aiba cunostinte temeinice despre aceasta boala, dar nu nnumai ,ele trebuie sa inteleaga semnificatiile simtomelor , caci din analiza lor se poate stabili diagnosticul , se poate interveni salvator in cazul agravarilor sau aparitiei unor complicatii. Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii cu ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic , de aceea rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important. La indicatia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateste pacientul in vederea diferitelor explorari atat fizic cat si psihic, insoteste pacientul la aceste examinari. Totul trebuie facut cu blandete, tact , tact , siguranta ,finete , sprijinind moral bolnavul si contribuind la buna reusita a investigatiilor si deci la aplicarea urgenta a tratamentului. Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o munca foarte dificila , complexa , asigurata de echipa de ingrijire a carei membru este si asistenta medicala . Munca asistentei medicale consta in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, pozitia in pat, efectuarea tuturor examinarilor parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea si urmarirea efectului medicatiei deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia masuri de supraveghere permanenta a bolnavului. Pentru a-si indeplini cu succes toate aceste roluri , asistenta trebuie sa cunoasca si sa dispuna de: dragoste pentru profesie;sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute si stapanite; examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului , dar daca pregatirile si executarea lor sunt corecte ,rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienic-repaosul in ciroza

Pagina 24 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

hepatica nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumita restrictie pe care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problema serioasa pentru ca nu este o dieta usor de respectat , dar cu intelegere si mai ales prin cunosasterea alimentelor permise si nepermise , a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune ; tratamenul medicamentos cere cunoasterea tehnicilor de administrare a medicamentelor (cale,doza,ritm) si posibilele reactii adverse. Frecvent actiunea medicamentelor e intalnita de influenta psiho-terapeutica (efect Placelo ), adica de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul sa capete incredere in medicamentatia administrata. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei. Ciroza hepatica constituie o referinta speciala chiar cu un tratament corect prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat evolutia este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia pentru sanatate facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara abuzuri de alcool si medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si generale ale organismului.

CAPITOLUL V METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

In cursul intocmirii lucrarii de diploma , a studiului asupra cirozei hepatice , am urmarit un lot de 30 de pacienti cu acest diagnostic medical, ce au fost internati in Clinica V Medicala din Cluj, in anii 2001 si 2002. Am luat in studiu 10 bolnavi pe care i-am urmarit pe parcursul acestor 2 ani , in cate 2 sau 3 perioade de internare. Celelalte 20 de cazuri le-am studiat din foile de observatie clinice. Am intocmit pentru fiecare pacient o fisa de studiu cu urmatorii parametrii: sex, varsta, grup sanguin, nivelul pregatirii, ocupatie, durata spitalizarii, antecedente personale : hepatita virala tip A sau B ,consum de alcool, consum de medicamente, fumat, alimentatie precara, consum excesiv de grasimi animale; boli asociale; conditii de munca si viata;

Pagina 25 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

examen obiectiv; examinari parachimice; tratamentul (continuu,discontinuu); evolutia in timp a bolii. Dupa ce am stabilit problemele de dependenta ale pacientiilor (din lotul celor 10 supravegheati de mine) am urmarit si am contribuit alaturi de echipa medicala la efectuarea interventiilor. Bolnavii au beneficiat alaturi de axmanul clinic obiectiv de: Explorari de laborator Investigatii :cardiovasculare, digestive, pulmonare, echografii, endoscopice s.a. Examen de specialitate : cardiologice, neurologice, oftalmologice, dermatologice.

CAPITOLUL VI STUDII DE CAZ CAZUL I Date fixe si variabile: NUME SI PRENUME : O.S. VARSTA: 70 ani SEX: feminin DOMICILIUL: Cluj Napoca STAREA CIVILA: casatorita OCUPATIA: pensionara NATIONALITATEA: romana RELIGIA: ortodoxa ANTECEDENTE PERSONALE: ciroza hepatica diagnosticata cu 4 ani in urma. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importanta. GRUPA DE SANGE: BIII negativ. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Ciroza hepatica decompensata vascular. Encefalopatie Hernie ombilicala

Pagina 26 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa Cresterea in volum a abolemenului Edeme ale membrelor inferioare Stare de disconfort abdominal. ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 70 ani cu hepatopatie cronica de 4 ani , a fost internata datorita dispercei marcate , pentru cresterea in volum a abdomenului, endeme ale membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit diagnosticul de ciroza hepatica decompensata vascular si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.

EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE: Eco-abdominal Ascita in cantitate medie mare cu numeroase benzi de fibrina , neomogen, marit in volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogene, cu con de umbra, splina 14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale. Stomac cu ingrosare parietala ,V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica , decompensare portala litiaza veziculara. Examinare secretie peritoniala: Glicemia= 122mg% LDH=66 U/l Proteine= 2,7% Rivalta pozitiv Lichid steril. Examinare secretie gastrica Elemente celulare rare Limfocite 2-3/camp Rare celule mezoteliale 5-7 hematii /camp. Examinari urina: proteine: urme

Pagina 27 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

puroi: pozitiv glucoza: negativ Ubg-slab pozitiv Rediment calitativ:20-30 leucocite 5-7 hematii multe celule epiteliale

Examinari hematologice si biochimice: Denumirea analizei VSH Hematocit Mod de recoltare 0,4 Citrat de Na+ 1,6 sange venos 2ml sange venos pe cristale de EDTA sau 0.5ml de EDTA -2ml de sange venos pe cristale Hemoleucograma de EDTA sau 0,5ml solutie Glicemie EDTA 1-2ml sange venos pe 2-4 mg florura de Na - 5-8 ml sange venos simplu Proteine totale 7% Albumine 53-59% globuline 1 globuline 2 8-9% globuline 11-13% globuline 15-19% 5-8ml sange 3-5 % 6,3g% 40% 8,6% 10,6% 7% 9% 24,8% 40-50 % Hemoglobina 13-15% Leucocite 4200-8000/mm3 Trombocite 150000-400000/mm3 80-120% 101mg% 17% 8,6g% 11800/mm3 152000/mm3 Valori normale 13-15 mm Valori obtinute 29-60 mm

Proteinograma

Pagina 28 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Lipide Denumirea analizei

venos fara anticoagulant Mod de recoltare 5-8ml sange

600-800mg% Valori nominale

712mg% Valori obtinute

Colesterol

venos fara anticoagulant 5-8ml sange

180-200mg%

130mg%

Tymol

venos fara anticoagulant 5-8ml sange

2-4U/l Totala 1mg% Directa 0,1-0,2mg% Indirecta 0,8-0,9mg%

3U/l 0,69 0,38 0,69 0,44

Bilirubina

venos fara anticoagulant

0,31 0,25

Fosfataza alcalina

5-8ml sange venos fara 80-306U/l TGO=2-20U/l TGP=2-16U/l 7-40 U/l TQ=12-14 APTT=sub 40 Na+=137-140mEq/l K+=3,4-5,4mEq/l 20-40mg% 0,6-12mg% -negativ -negativ 462U/l 124U/l 33U/l 19U/l 120U/l 13(73%) 35 Na+=140mEq/l K+=4,5mEq/l 73mg% 0,9mg% -negativ -negativ anticoagulant 5-8ml sange venos fara anticoagulant 5 ml sange venos simplu 0,5ml citrat de Na+4,5ml de sange venos 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu 5ml sange venos simplu

Transaminaze

GT Coagulograma

Ionograma serica Uree Creatinina Ag Bc AgBs

BILANTUL DE INDEPENDENTA DEPENDENTA

Pagina 29 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacienta prezinta dispnee datorita abdomenului marit. Frecventa respiratie este de 20/minut, este superficiala iar pacientul prezinta o pozitie ortopneica pentru a usura respiratia. Pulsul pacientului e de 120/minut ,T.A.=140/60mmHg. Sunt evidentiate la nivelul membrelor superioare, tulburari trofice la nivelul membrelor inferioare, circulatie colaterala in flancuri, endeme moi la nivelul membrelor inferioare. Necesita frecvent administrari de oxigen. Nevoia de a se alimenta si hidrata Pacienta nu a respectat indicatiile de la spitalizarea precedenta mancand sarat si luand medicamente cand isi aduce aminte. Prezinta abdomen voluminos datorat ascitei. Pacientei i s-a completat alimentatia orala cu cea parenterala permitandu-i-se sa consume sucuri naturale 1 l/zi.Cantitatea de proteine a fost redusa la 40g/zi , pacienta avand o greutate de 80kg la o inaltime de 165cm. Nevoia de a elimina Inainte de tratament cu diuretice pac. prezinta diureza redusa , sub 1000ml. In momentul de fata pacientei i se creste diureza ,pentru a micsora cantitatea ascitei. In aceste conditii diureza ajunge la 2,8 l/24h. Pacienta prezinta renda vezicala , neputandu-si controla reflexele. Scaunele sunt de consistenta mai scazuta in numar de 1 la 2 zile. Pacienta nu prezinta greturi, varsaturi si nici sputa. 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Pacienta prezinta sistem osteo-articular integru, cu mobilitate redusa. Nu se ridica din pat , dar isi schimba pozitia cu o oarecare dificultate. Necesita servirea la pat si insotirea la explorari paraclinice. Nevoia de a dormi si a se odihni Pacienta doarme 6-7 ore /noapte dar discontinuu. Somnul este agitat , se trezeste frecvent , acest lucru se datoreaza celor 2-3 h de somndin timpul zilei , dispneei si disconfortului datorat de ascita.

Pagina 30 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacienta este schimbata in fiecare zi dimineata iar in cursul zilei de cate ori e nevoie. Nu prezinta independenta acestei nevoi, ea necesita sa fie asistata si sprijinita de personalul clinicii. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale Pacienta prezinta temperatura in limite normale , nedepasind 370C. Se adapteaza destul de bine modificarilor de temperatura din salon, accepta si doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Pacienta prezinta icter sclero-tegumentar, edene moi la nivelul membrelor superioare. Ingrijirea nu poate fi efectuata de pacienta. Ea este sustinuta si ingrijita din acest punct de vedere de infirmiera si asistenta medicala ori de cate ori este neovie in cursul celor 24 de ore. Nevoia de a evita pericolele Pacienta coopereaza destul de greu cu echipa de ungrijire, trebuind sa i se lege mana in timpul administrarii perfuziei datorita pierderii controlului. Prezinta multiple posibilitati al riscului de complicatii cerebrale, cardiace, pulmonare, renale. Nevoia de a comunica Pacienta este dezorientata datorita encefalopatiei , nu e receptiva la mesajul transmis de echipa de ingrijire medicala. Nevoia de a-si practica religia Pacienta e ortodoxa, se roaga des mai ales de cand starea sanatatii i s-a imbunatatit, nu tine post si a mers la biserica foarte rar in ultimul timp. Nevoia de a fi util Pacienta doreste ca starea sanatatii ei sa se amelioreze, dar in acelasi timp e constienta ca boala evolueaza iminent spre deces. Nevoia de a se recreea Pacienta se recreeaza citind, plimbandu-se o jumatate de ora dupa amiaza sau

Pagina 31 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

discutand cu cei din familie veniti in vizita si cu pacientele din salon sau ascultand radioul.

Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea Pacienta doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperanta cu echipa de ingrijire. In urma bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele nevoi alterate cu problemele de dependenta aferente lor: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a elimina Nevoia de a evita pericolele Probleme de dependenta Dispnee Risc de complicatii respiratorii de tip infectios Alimentatie inadecvata prin deficit Eliminare inadecvata cantitativ Risc al infectiilor Incapacitate de a face ingrijiri personale

Pagina 32 din 84

Interventii delegate

Evaluare

S-a efectuat paracenteza pentru a Iusura 12 ore de la interventiiDupa masurile aplicare la o ora starea pacientei este Pacientei s-a administrat oxigen pe starea pacientei s-a mai -la respiratia masca 6l/h cu imbunatatit,frecventa respiratiei fiind de 18/min repiratiei fiind de 20/min intermitenta 10 min de usor ameliorata frecventa doua ori pe ora. de 90/min iar TA=140/60mmHg pulsul este

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 33 din 84

Interventii autonome

strarii oxigenului Am invatat pacienta sa respire corect (sa inspire profund pozitie si sa expire pe gura) Am asezat pacienta in pe nas atopneica pentru a favoriza respiratia ,asezand in spatele pacientei doua pune. Am aerisit salonul.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 34 din 84

Evaluare Nr. Problema de dependenta

Obiective

In urmatoarele zile pacienta primele 2 zile pacienta s-a alimentat si hidratat In a reusit sa manance satisfacator si sa se hidrateze cu 1500ml lichide. per- insuficient

1.

Dispnee Pacienta va avea o respiratie cu o frecventa in limite fiziologice in decurs de 4-5 zile.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 35 din 84

Interventii delegate

e proteine (Amnioplamal ) 500ml/zi

Pentru refacerea parenchimului hepa-tic i s-a administrat Aspatofort 2x1f in 500ml glucoza 5%/zi Polivitamine 3x1/zi Dupa rezolvarea encefalopatiei i s-a administrat hidroliPacientei i s-a administrat

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 36 din 84

Interventii autonome

limentele au fost servite cu ore regulate. Am intocmit o lista la alimentele permise si intersise, educand familia si am cerut de la bucataria spitalului respectarea regimului. unei diete hiposodate. Au fost explorate gusturile pacientei. Am prezentat pacientei necesitatea

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 37 din 84

Nr.

Problema de dependenta

Obiective

3. Alimentatie Pacienta sa fie echilibrata inadecvata prin nutritional si hidroelectolitic in deficit 3 zile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 38 din 84

Evaluare

iminat 4l de lichid ascitic In urma tratamentului administrat ,Pacienta e echilibrata hideoelectrolitic edemele si ascita s-au micsorat iar tegumentele sunt suple. pacienta nu mai prezinta infectie urinara.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 39 din 84

Interventii delegate

Am participat la efectuarea paracentezei prin pregatirea decelat prezenta in In urma examinarilor efectuate s-a materialelor si instrumentelor necesare servind mediculleucocitelor. Datorita examenul de urina a puroiului si si aplicand un pansament compresivs-a introdus administrarea Ampicilineii 6g/24h acestui lucru dupa terminarea punctiei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 40 din 84

Interventii autonome

-alimente 250g

-suc 1000ml

-dextranIngestia -glucoza 10% 500mlxS Zilnic s-a efectuat bilantul hideoelectrolitic. 40-500ml +10U.I. insulina

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 41 din 84

Interventi i delegate

Evaluare Nr. Problema de dependenta

Obiective

La 10 zile pacienta este mai cooperanta si incearca sa se 5 zile , pacienta e curata si In urma masurilor luate la imbrace si sa-si efectueze toaleta singura. sa execute singura si activitatiile ce ingrijita , dar refuza solicita purin.

4. Eliminare inadecvata cantitativ

Pacienta sa fie echilibrata hideoelectrolitic si sa nu prezinte risc al infectiilor urinare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 42 din 84

In urma masurilor luate pacienta nu prezinta infectii cutanate.

Interventii autonome

Pacienta a fost ajutata in efectuarea toaletei, asigurandu-i la pat toate cele necesare. pacientei am raspuns cu promtitudine. pacienta sa se mobilizeze. La solicitarile Am ajutat

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 43 din 84

inistrarea perfuziilor

In timpul efectuarii toaletei pacientei se supravegheaza calitatea tegumentelor si mucoaselor.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr.

CAZUL II Date fixe si variabile: NUME SI PRENUME : N.F. VARSTA: 70 ani SEX: masculin DOMICILIUL: Cluj Napoca STAREA CIVILA: casatorit OCUPATIA: pensionar NATIONALITATEA: romana RELIGIA: ortodoxa GRUPA DE SANGE: 01;Rh pozitiv ANTECEDENTE PERSONALE:cardiopatie ischemica, fibrilatie atriala ANTECEDENTE HEREDUCOLATERALE:-mama a avut cancer la san -tata a avut probleme digestive DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTRARE:ciroza hepatica decompensata portal si parenchimatos. Sindrom anemic , sindrom bibiar operat. MOTIVELE INTERNARII:-jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in

Pagina 44 din 84

6. Risc al infectiilor Pacienta sa nu prezinte infectii cutanate cutanate

Obiective

5. Incapacitate deacceptul de a indeplinii Sa-si exprime a-si Pacienta sa-si poata efectua singura ingrijiri de igiena iningrijirile personale in decurs de 5 zile realiza singura termen de 10 zile. ingrjirile medicale

Problema de dependenta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

greutate(5kg intr-o luna),gust amar -edeme la nivelul membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului. ISTORICUL BOLII:pacient in varsta de 70 ani cunoscut cu ciroza hepatica de 2 ani , se interneaza pentru jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in greutate, gust amar, edeme ale membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului. Pacientul precizeaza ca a prezentat un episod de febra (38-390C) ,tuse iritabila, un episod de epistaxis un caracter intermitent cu durata de 2 zile. Pacientul a urmat tratament cu Spirinofactona, Furosemid, Digoxin, Algocalmin, Paracetamol, vitamina C. Pacientul mentioneaza ca de aproximativ 2 luni prezinta gingivoragii. Examinari paraclinice Ecografie abdominala: ficat cu structura neomogena miuondulara contur neregulat mai ales la nivelul fetei anterioare. Vena porta 15mm,vena splenica 11mm, vena mezinterica 10mm dilatata . Rinichi, pancreas normale. Splina nu se vizualizeaza datorita edemului important, ascita in cantitate mare.

Examen de urina: Proteine-negativ Puroi negativ Glucoza-negativ Examinari hematologice Denumirea analizei Hematocrit Hemoglobina Leucocite Trombocite VSH Sideremie Glicemie Proteine totale Albumine globuline globuline Valori obtinute 30g% 40g% 10g% 13g% 3400/mm3 3800/mm3 34000/mm3 56000/mm3 26-50mm 50% 127mg% 5g% 57% 4% 6%

Pagina 45 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

globuline globuline Lipide Colesterol Tymol Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcalina GT Colinesteraza Transaminaze Coagulograma Ionograma serica

7,5% 22% 674mg% 130mg% 10U/l 1,52;1,14mg% 0,5;0,4mg% 1,02;0,6mg% 166U/l 35U/l 4,6RU/l TGO=45U/l TGP=36U/l TQ=1614 APTT=45 Na+=130mEq/l K+=4,2mEq/l Ca2+=5mEq/l 24mEq/l -negativ Valori obtinute -negativ -negativ

Rezerva alcalina AgBs Denumirea analizei AgBc AgBl

BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: Pacientul prezinta respiratii ample, cu miscari toracice simetrice desi din cauza ascitei se plange de o usoara jena. Aportul respirator este integru iar caile aeriene superioare sunt libere. Pacientul prezinta sonoritate pulmonara si murmur vezicular bilateral. In cadrul aparatului circulator tensiunea arteriala este de 110/70mmHg. Pacientiul prezinta cardiopatie ischemica de 5 ani. De atunci a urmat tratament cu Digoxin, Aspacardin, Captopril. Pacientul prezinta pulsul de 60 batai/minut iar respiratia este de 15/minut. Nevoia de a se alimenta si hidrata Pacientul urmeza un regim hiposodat avand restrictie la lichide aproximativ 1 l/zi. Prezinta abdomen voluminos datorita ascitei. Pacientul prezinta alimentatie inadecvata datorita lipsei poftei de mancare. Nevoia de a elimina

Pagina 46 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pacientului i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si Spironulactona, diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de consistenta si aspect normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar transpiratiile sunt in limite normale. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat. Nevoia de a dormi si a se odihni Pacientul doarme 5-6 ore/noapte deoarece ziua doarme 2-3 ore. Somnul este agitat iar dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici alte produse pentru a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in decompensarea hepatica, accentuand encefalopatia.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca. Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Pacientul prezinta icter sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare. Fanerele sunt uscate si friabile. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor necesitand ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi. Nevoia de a evita pericolele Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In timpul tratamentului este linistit si isi ia la timp medicamentele. Pacientul este anxios si

Pagina 47 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nelinistit in legatura cu boala. Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a stimei de sine , de dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere. Nevoia de a se recreea Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. In general se uita la televizor, citeste si asculta radioul. In perioada internarii discuta cu colegii de salon si apartinatorii. Nevoia de a comunica Pacientul prezinta integritate senzoriala, este sociabil, comunicativ, intretine bune relatii cu membri echipei de ingrijire fiind receptiv la mesajul transmis de ei. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga si citeste biblia mai ales de cand este bolnav. Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii Pacientul se simte inutil si se preocupa de starea sa actuala. Doreste ca starea sanatatii sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire despre tratamentul medical. Isi respecta tratamentul prescris de medic si face tot posibilul ca starea sanatatii lui sa se amelioreze. In urma bilantului de independenta-dependenta am remarcat urmatoarele nevoi alterate si probleme de dependenta: Nevoi alterate: Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a elimina Nevoia de a dormi si se odihni Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Nevoia de a evita pericolele

Pagina 48 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Probleme de dependenta: Eliminarea urinara inadecvata Alimentatie inadecvata prin deficit Dificultate de a se odihni Riscul infectiilor cutanate Risc al complicatiilor cardiovasculare Dezinteres si incapacitate fata de ingrijirile de igiena Risc al infectiilor aparatului urinar

Evaluare

ste echilibrat nutritional si hdroelectrolitic dupa 8 zile de tratament.a gradului de anemie , a proteinelor totale S-a remarcat modificarea benefica timp de 4 zile

Pagina 49 din 84

Interventii delegate

evenirea nutritionala, pacientului i s-a administrat 2f Aspatofort in 500ml glucoza 5%/zi Am administrat hidrolizate de proteine(aminoplasmal) 150ml/zi, vitaminaadministrat pacientului Polivitamine 3x1tb/zi Am C-1f/zi, vitamina K-1f/zi

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 50 din 84

Interventii autonome

ara multa celuloza.

Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine(carne slaba de vita, pui, peste slab, alimentele permise si interzise. unei diete hiposodata Am prezentat pacientului lista cu discutat cu pacientul necesitatea Am

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 51 din 84

Nr.

Problema de dependenta

Obiective

1. Alimentatie Reechilibrarea nutritionala in decurs de 7 zile fie echilibrar hidroelectroliric in 3 zile Pacientul sa inadecvata prin deficit

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 52 din 84

Evaluare

Pacientul e echilibrat hidroelectrolitic in decurs de 3-4 zile fapt confirmat de rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 53 din 84

Interventii delegate

Am participat la realizarea paracentezei prin pregatirea materialelor si pacientului i s-au administrat: Spironolactona Pentru micsorarea edemeloe si ascitei instrumentelor necesare, servind medicul si aplicand pansamentul compresiv dupa 3x2tb/zi si Furosemit 1tb/zi. efectuarea tehnicii.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 54 din 84

Interventii autonome

- 2400 ml diureza

150ml alimente

150 ml plasma

500ml glucoza 5%

Zilnic am realizat bilantul hidroelectrolitic ale pacientului: Ingestia - 1000ml lichide

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 55 din 84

Evaluare Nr.

Problema de dependenta

Obiective

Pacientul nu prezinta complicatii urinare, urucultura fiind negativa iar la examenul sumat de urina puroiul este negativ

2.

Eliminare Pacientul sa fie echilibrat inadecvata hidroelectrolitic si acidobazic in cantitativ si 2 zile calitativ manifestata prin oligurie, edeme si ascita

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 56 din 84

Pacientul nu prezinta complicatii cardio-vasculare, respiratia fiind de 16/min , pulsul e de 60/min iar tensiunea arteriala e de 110/70 mmHg

Nr.

Problema de dependenta

Obiective

Interventii autonome

Interventii delegate

3.

Risc al Protejarea Se recolteaza urina infectiilor la pacientului de pentru examinarile nivelul aparitia unor bacteriologice si aparatului urinar infectii urinare biochimice pe tot parcursul spitalizarii

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 57 din 84

4.

Riscul Pacientul sa nu Am supravegheat Aspacardin 3x1 respectarea,5 zile pe saptamana afectiunea cardiaca Am urmarit tb/zi 1tb/zi tratamentului pentru Digoxin complicatiilor prezinte functiile vitale ale cardio-vasculare complicatii pacientului: cardio-vasculare temperatura, pe parcursul tensiune arteriala, spitalizarii respiratie puls.

Intervent ii delegate

Evaluare

Pacientul e curat , ingrijit , executa activitati ce nu-l suprasolicita fizic

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 58 din 84

Pacientul nu prezinta infectii ale tegumentului si mucoaselor, nu prezinta escara.

Interventii autonome

Am stimulat dorinta pacientului lenjeria de corp si de pat depersonala, fost nevoie Am educat pacientul in vederea acceptarii si efectuarii toaletei corporale Pacientului i s-a schimbat de a efectua singur toaleta cate ori a de a se barbiarii, de a-si spala cateva obiecte personale.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se supravegheaza calitatea tegumentului si mucoaselor respiratorii

Pagina 59 din 84

Se asigura curatenia lenjerii de corp si de pat a pacientului.

Obiective

Interventii autonome

Interventii delegate

Evaluare Nr.

Problema de dependenta

Obiective

5.

Dezinteres si Pacientul saincapacitate fata de si efectueze ingrijirile de igiena ingrijirea personala pe perioada spitalizarii si la domiciliu

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se intocmeste un program de odihnai in comun de Pacientul sa Pacientului se administreaza lichide calde inainte de Nu se pot In urma aplicarii beneficieze cu el. acord culcare . administra masurilor pacientul de un somn medicamente doarme mai bine cantitativ si cu efect noaptea iar dimineata calitativ sedativ. In se simte odihnit satisfacator acest scop se in cel mai administreaza scurt timp medicamente (1-2 zile) cu efect usor sedativ de tipul: Ciproheptadin 1tb la culcare sau Feniramin 1tb seara la culcare pentru a evita efectul toxic hepatic al barbituricilor 6.

Pagina 60 din 84

Risc al Pacientul sa complicatiilor nu prezinte cutanate complicatii cutanate

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr.

CAZUL III Date fixe si variabile: NUME SI PRENUME : K.R. VARSTA: 54 ani SEX: masculin DOMICILIUL: Cluj Napoca STAREA CIVILA: casatorit OCUPATIA: pensionar NATIONALITATEA: romana RELIGIA: ortodoxa ANTECEDENTE PERSONALE: - hepatita cronica diagnosticata in 1999. - cardiopatie ischemica - angor de efort ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: mama cardiaca si diabet zaharat tata- depresie GRUPA DE SANGE: AII pozitiv. DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos, clasa CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II MOTIVELE INTERNARII: Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri precordiale la efort Cresterea in volum a abolemenului (ascita) Edeme ale membrelor inferioare Stare de disconfort abdominal. Inapetenta ISTORICUL BOLII: -pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica 2
Pagina 61 din 84

7. Dificultate de a se odihni

Problema de dependenta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ani , a fost internat pentru astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri precordiale la efort ,ascita volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul e cuncoscut din 1983 cardiopatie, angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a continuat tratamentul cu Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.

Explorari paraclinice Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa. Vena porta de 15mm. Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm Vezica urinara destinsa. Examen de urina: Proteine- urme Puroi- negativ Glucoza- negativ Ubg- intens pozitiv Pigmenti biliari- negativ Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii. Examinarea lichidului ascitic -LDH- 88 -proteine- transudat 12,8% Examinari hematologice si biochimice Denumirea analizei Hematocrit Valori obtinute 28%

Pagina 62 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Hemoglobina Leucocite Trombocite Reticulocite Neutrofile Limfocite Monocite VSH Sideremie Glicemie Proteine totale Albumine lobuline g Denumirea analizei globuline lobuline g globuline Lipide Colesterol Tymol Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta Fosfataza alcalina GT Transaminaze Coagulograma Ionograma serica Rezerva alcalina Uree Creatinina

9,3% 5500/mm3 225000/mm3 12% 68% 26% 6% 30-70mm 55% 103mg% 6g% 7,7g% 34% 34,2% 6,1% Valori obtinute 9,3% 5,9% 36% 712mg% 156g% 10U/l 1,9mg% 0,88mg% 1,62mg% 196U/l 35U/l 27U/l 10U/l TQ=20 APTT=38 Na+ =130mEq/l K+ =4,5mEq/l 27mEq/l 22mg% 0,9mg%

BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie: Pacientul prezinta respiratii ample, aproximativ 22/min cu miscari toracice simetrice. Tipul respiratiei este abdominal. Aparatul respirator este integru cu caile aeriene libere. In cadrul aparatului cardiovascular pacientul prezinta zgomote cardiace ritmice, puls 110/min TA=90/70mmHg. Prezinta circulatie colaterala in flancuri si stelute vasculare. 2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

Pagina 63 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pacientul nu a respectat indicatiile de la internarea precedenta continuand sa bea alcool (aprox. 500ml tuica/zi) si luand medicamente sporadic. Prezinta anorexie si abdomed foarte voluminos (semnul valului este pozitiv) datorita ascitei si durere in hipocondrul drept. Datorita intreruperii alimentatiei corecte orare si cu toate ca s-a instituit o alimentatie parenterala pacientul a slabit de la 72 kg la 65 kg in 12 zile. Pacientul prezinta anemie feripriva.

3.Nevoia de a elimina Pacientul e hidratat corect, i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si Spironulactona, diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de consistenta si aspect normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar transpiratiile sunt in limite normale. 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat. Se ridica la marginea patului si isi poate schimba singur pozitia in pat. 5. Nevoia de a dormi si a se odihni Pacientul doarme 6-7 ore/noapte si se trezeste frecvent, deoarece ziua doarme 1-2 ore. Somnul este agitat iar dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici alte produse pentru a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in decompensarea hepatica. 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca cu mare dificultate, prezentand dispnee inspiratorie la efort. Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor. Desi e nemultumit de faptul ca se imbraca cu dificultate nu vrea sa accepte ajutorul personalului sau al apartinatorului. 7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si

Pagina 64 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului. 8.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Pacientul prezinta icter slab sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare. Extremitatiile ii sunt reci . Fanerele sunt uscate si friabile,iar tegumentele palide cu elasticitate scazuta. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor necesitand ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.

9. Nevoia de a evita pericolele Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In timpul tratamentului pacientul este putin cooperabil cu echipa medicala trebuind sa i se lege mana in timpul administrarii perfuziei. Tabletajul il ia doar supravegheat. Este nelinistit in legatura cu boala si tratamentul.Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a stimei de sine , e dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere. 10. Nevoia de a se recreea Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. Cand nu doarme isi ocupa timpul discutand cu alti pacienti , cu persoanele din familie, ascultand radioul sau citind. 11. Nevoia de a comunica Pacientul prezinta integritate senzoriala, se exprima corect , coerent ,cu intonatie adecvata fara obstacole. Gesturile si expresia faciala sunt in concordanta cu mesajul verbal. Pacientul nu e prea receptiv la mesajul transmis de echipa medicala. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga foarte putin , nu tine post si merge foarte rar la biserica. Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii In mod normal era o persoana activa, se ocupa cu gradinaritul si treburile gospodaresti. In prezent se simte inutil, este preocupat de starea sa actuala, doreste ca starea lui sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.

Pagina 65 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire despre tratamentul medical, doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperant cu echipa medicala. In urma bilantului de independenta-dependeta am remarcat urmatoarele nevoi alterate si probleme de dependenta. Nevoi alterate: Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a elimina Nevoia de a dormi si se odihni Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre Nevoia de a evita pericolele Probleme de dependenta: Alimentatie carentiala datorita inapetentei ,alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui risc. Anxietate moderata Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ Dificultatea de a se odihni Incapacitate de autoingrijire Risc al complicatiilor infectioase

Pagina 66 din 84

Evaluare

ul e echilibrat nutritional si hidroelectrolitic, are pofta de mancare,echilibrat hidroelectrolitic fapt confirmat de rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline Ziua1- pacientul e nu se mai simte slabit.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 67 din 84

Interventii delegate

Pentru refacerea parenchimului hepatic s-au administrat 2fpacientului i s-a administrat hidrolizate dinproteine (aminoplasmal)150ml/zi Pentru corectarea deficitului de proteine Aspatofort. Multivitamine 3x1tb/zi preparate de fier pentru combaterea anemiei-sulfat de fier 3x1tb/zi

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 68 din 84

Interventii autonome

e pranz formata din supa de zarzavat, 2-pe fost orez cu carne de pui fiartapacientului2x500ml cu 1f vitamina C, 1f vitamina B1si B6 si 1f de gluconolactat de Ca Ziua1-pacientul a langa alimentatia parenterala , toate fara isare administrat ceai indulcit, supe strecurate. Ziua pilaf de alimentat parenteral cu glucoza 5%, s-a

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 69 din 84

Nr.

Problema de dependenta

Obiective

1.

Alimentatie carentiala Reechilibrare nutritionala in decurs de 5 zile fie echilibrat hidroelectrolitic in 3 zile Pacientul sa datorita inapetentei , alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui risc.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 70 din 84

Evaluare

Dupa 3 zile de tratament Conform s-au diminuat insa ascita este rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline pacientul e echilibrat hidroelectrolitic edemele bilantului hidroelectrolitic si inca volumioasa

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 71 din 84

Interventii delegate

ntiei prin pregatirea materialelor si instrumentarului medical a diminua ascita si edemele pacientului i is-a administrat Spironolactona 3x2tb/zi Furosenit 1tb/zi Pentru Pacientului i s-a efectuat paracenteza

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 72 din 84

Interventii autonome

diureza

150ml alimente

250ml suc de fructe

Ingestia-

500ml glicoza 5% bilantul hidroelectrolitic : Zilnic am realizat

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 73 din 84

Evaluare Nr. Problema de dependenta

Obiective

In urma masurilor luate, pacientul doarme mai bine noaptea iar dimineata se simte mai odihnit.

2. Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acidobazic

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 74 din 84

Pacientul a devenit linistit , nu mai prezimnta stari de neliniste si tremor datorate abstinentei etilice

Interventii delegate

Nu se pot administra medicamente cu efect sedativ. In acest scop se administreaza medicamente cu efect usor sedativ de tipul: Ciproheptadin 1tb la culcare sau Feniramin 1tb seara la culcare pentru a evita efectul toxic hepatic al barbituricilor

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 75 din 84

S-a indicat administrarea de: Amitriptilin 2tb/zi si Meprobamat 3x1tb/zi medicului psihiatru in scopul tratarii anxietatii S-a solicitat consultul

Interventii autonome

za un climat de liniste si confort care sa nu suprasolicite analizatorii auditivi siprogram de odihna in comun de(lapte, ceai de musetel, de tei ) inainte de culcare. Se intocmeste un i vizuali Pacientului se administreaza lichide calde acord cu pacientul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dine la solicitarile pacientului

Pagina 76 din 84

Pacientului i s-a creat o stare de confort prin asigurarea unei ambiante optime in salon

Nr.

Problema de dependenta

Obiective

3. Dificultate in a se Pacientul sa odihni beneficieze de somn cantitaiv si calitativ satisfacator

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 77 din 84

4.

Anxietate Pacientul sa moderata fie echilibrat psihic

Evaluare

urii corpului fiind de 370 C TA=100/80mmHg

Puls=90/min

Respiratia=18/min nu prezinta complicatii respiratorii si cardiovasculare Pacientul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 78 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Interventii delegate

Pagina 79 din 84

Interventii autonome

i sa nu se

Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat locul puntii si am aplicat o explicatfunctia cardiovasculare respectarii repaosului fizic si Pentru a nu-i periclita respiratia si pacientului necesitatea Am compresie sterila pentu prevenirea infectiei. efectuat paracenteza eliminand 4lal tratamentului, pacientului i s-a lichid ascetic

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 80 din 84

Interventi i delegate

Evaluare Nr. Problema de dependenta

Obiective

In urma masurilor luate pacientul e ingrijit si curat, executa activitati ce nu-l suprasolicita fizic.

5.

Risc al Pacientul sa nu prezinte riscul complicatiilor complicatiilor infectioase

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 81 din 84

Interventii autonome

Am simulat dorinta pacientului de a-si efectua singur toaleta personala,mobilizeze. Am educat pacientul in vederea acceptarii si efectuarii toaletei corporale Am ajutat pacientul sa se de a se barberii, de a-si spala cateva obiecte personale.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 82 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr.

CAPITOLUL VII CONCLUZII

Pacientii cu ciroza hepatica reprezinta o categorie aparte de bolnavi, care necesita ingrijiri speciale din partea echipei medicale dar si ale familiei. Asistenta medicala trebuie sa invate pacientii sa respecte un regim alimentar, igienodietetic, sa elimine din alimentatie condimentele, alimentele cu multe grasimi animale, iar consumul de alcool este strict interzis. Bolnavul cirotic trebuie sa respecte regimul de igiena corporala personala, conditiile de microclimat, sa nu efectueze eforturi fizice mari, sa respecte un regim adecvat de viata. Pacientul va fi invatat sa-si efectueze autocontrolul durerii, sa elimine foctorii nocivi care ar dauna sanatatii sau intarzierea recastigarii independentei, sa respecte unregim echilibrat de viata si munca, sa urmeze intocmai indicatiile medicale primite. Familia pacientului are un rol deosebit de important in procesul de nursing astfel va fi angrenata sa ajute bolnavii la efectuarea ingrijirilor personale, sa se reintegreze in familie si la locul de munca astfel dupa spitalizare va fi ajutat sa-si reia statutul social pe care il avea inainte de imbolnavire. Pentru a indeplinii cerintele pacientului asistenta trebuie sa cunoasca bine meseria pe care o practica pentru a putea sa respecte regimul prescris si conduita pe care trebuie sa o adopte, sa aiba o conditie fizica buna pentru a putea rezista serviciilor medicale, sa reziste la efortul fizic si psihic prelungit atunci cand e nevoie. Asistenta trebuie sa posede cunostinte temeinice de nursingm, de inggrijire a bolnavilor, sa posede un spirit de observatie dezvoltat, abnegatiei, sa fie responsabila de actele sale iniferent de conduita sociala, varsta, sex, rasa, religie, apartenenta politica a

6. Incapacitatea Pacientul sade autoingrijire si efectueze singur ingrijirile personale pe perioada spitalizarii si la domiciliu

Problema de dependenta

Obiective

Pagina 83 din 84

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pacientului.

Pagina 84 din 84