Sunteți pe pagina 1din 59

FUNDAŢI

ASOROSROMÂNI
A

Ef
ect
elemi
graţ
iei
:
c
opi
iir
ămaş
iac
asă

Mar
ţi,2oc
tombrie2007,or
a11.00,s
ediulUzi
nexpor
t
Bd.Ianc
udeHune doar
a,nr.8,Et
aj7,
Sal
aOnTopofBuc hares
t
Fundaţia Soros România

Efectele migraţiei: copiii


rămaşi acasă

Georgiana Toth
Alexandru Toth
Ovidiu Voicu
Mihaela Ştefănescu

Bucureşti 2007
© 2007 Fundaţia Soros România (FSR)
Toate drepturile sunt rezervate Fundaţiei Soros România. Nici publicaţia şi nici
fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Fundaţiei Soros România.
Bucureşti, 2007

Fundaţia Soros România


Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureşti
Telefon: (021) 212.11.01
Fax: (021) 212.10.32
Web: www.soros.ro
E-mail: info@soro
Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 4

Migrație şi dezvoltare – prezentare generală 
 
Migrație  si  dezvoltare  este  un  program  inițiat,  finanțat  şi  implementat  de 
către  Fundația  Soros  România.  Obiectivul  programului  este  identificarea 
modelelor  de  integrare  ale  migrației  externe  temporare  şi  a  efectelor  asociate 
acesteia  în  politica  autorităților  centrale  şi  locale  şi  promovarea  acelor  modele 
care permit minimizarea efectelor negative şi maximizarea celor pozitive. 
 
Programul  a  fost  lansat  în  anul  2006,  într‐un  context  specific,  marcat  de 
apropierea  momentului  integrării  efective  a  României  în  Uniunea  Europeană. 
Migrația românilor, ținută sub un control strict în timpul regimului comunist, a 
cunoscut o expansiune deosebită în anii `90, atât ca volum al fluxurilor migratorii, 
cât şi prin diversificarea acestora din punct de vedere al destinațiilor, motivelor 
şi  structurii  de  status  socio‐economic  a  populației  de  migranți.  Fenomenul 
migrației  a  urmat  o  tendință  ascendentă  şi  a  implicat  toate  păturile  societății, 
devenind totodată unul dintre fluxurile migratorii importante la nivel european. 
În ultimii ani, migrația externă s‐a impus pregnant drept unul dintre fenomenele 
definitorii pentru societatea românească.  
 
La  sfârşitul  anului  2006  Fundația  Soros  a  lansat  prima  cercetare  la  nivel 
național  asupra  migrației  românilor  în  străinătate  pentru  muncă:  Locuirea 
temporară  în  străinătate.  Migrația  economică  a  românilor:  1990‐2006  (coordonator: 
Prof.  Dumitru  Sandu).  Studiul  a  cuprins  trei  cercetări  cantitative:  sondaj  de 
opinie  la  nivel  național  şi  două  cercetări  microregionale  la  nivelul  județelor 
Teleorman şi Vrancea; cercetări calitative la nivelul a şase comunități din țară cu 
indice  mare  de  emigrație  şi  patru  comunități  din  străinătate  în  Italia,  Spania  şi 
Serbia. Studiul prezintă profilul celor care au plecat la muncă în străinătate (câți, 
cine,  unde  şi  cum)  precum  şi  cauzele  şi  consecințele  migrației  pentru  muncă  în 
străinătate, după 1989. 
 
În martie 2007 a fost lansat al doilea studiu din cadrul programului Politici 
şi instituții în migrația internațională: migrația pentru muncă din România. 1990‐2006 
(Monica  Şerban  şi  Melinda  Stoica). Studiul  analizează  schimbările  succesive  ale 
legislației în domeniu şi ale atribuțiilor principalelor instituții publice implicate, 
precum  şi  efectele  acestor  schimbări.  Studiul  permite  atât  înțelegerea  evoluției 
fenomenului,  cât  şi  estimarea  impactului  unor  eventuale  noi  modificări  ale 
configurației instituționale. 
 

4 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 5

Programul  a  continuat  pe  parcursul  anului  2007  prin  abordarea  focalizată  a 


unor  aspecte pe  care analizele precedente  le‐au  relevat ca fiind printre  cele mai 
importante efecte ale migrației. Proiectul abordează efectele fenomenului la două 
niveluri: 
• efecte sociale la nivel local (în comunități): situația copiilor migranților şi 
probleme legate de dezvoltarea comunităților 
• efecte economice şi sociale cu impact la  nivel național: schimbările de pe 
piața forței de muncă şi imigrația 
 
Studiul  lansat  astăzi,  2  octombrie  2007,  prezintă  rezultatele  parțiale  ale 
cercetărilor privind efectele sociale ale migrației în domeniul protecției copiilor.  

 
 
 
 
 
 
 

5 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 6

 
 
Efectele migrației: copiii rămaşi acasă 
(sumarul studiului) 
 
  Deşi  este  un  subiect  amplu  mediatizat,  situația  copiilor  cu  părinți  plecați 
în străinătate la muncă a fost puțin studiată. În acest moment nu se cunoaşte nici 
numărul acestora şi nici consecințele negative sau pozitive generate de plecarea 
părinților la muncă în străinătate. Există unele date statistice oficiale (din păcate 
insuficiente),  precum  şi  câteva  studii  ale  unor  organizații  non‐guvernamentale; 
aceste studii sesizează unele dintre problemele apărute şi sunt un bun punct de 
start.  
Cercetarea  Fundației  Soros  şi‐a  propus  să  determine  care  este  impactul 
absenței părinților plecați la muncă în străinătate asupra copiilor rămaşi în țară şi 
să  propună  măsuri  prin  care  efectele  negative  pot  fi  diminuate.  Pentru  a  atinge 
aceste obiective, au fost prevăzute următoarele activități: 
• realizarea unui sondaj de opinie printre elevi de gimnaziu; chestionarul a 
cuprins  întrebări  uşor  de  înțeles care  vizează  stilul  de viață,  componența 
familiei,  performanțe  şcolare,  starea  de  sănătate,  bunăstarea  (starea 
materială)  familiei,  unele  comportamente  şi  valori.  Toate  interviurile  au 
fost  anonime  şi  în  nici  un  fel  respondenții  nu  pot  fi  identificați.  Folosind 
acest instrument s‐au determinat principalele deosebiri care apar la copii 
ai căror părinți sunt absenți. 
• realizarea  unei  serii  de  interviuri  cu  decidenți  locali  (primărie,  consiliu 
local),  asistenți  sociali,  profesori,  directori  de  şcoli  şi  părinți,  din  zone  şi 
comunități  cu  incidență  mare  a  migrației;  scopul  acestei  cercetări  este  să 
determinăm  care  sunt  principalele  tipuri  de  intervenții  de  succes  ale 
comunității locale pentru sprijinirea acestor copii şi care sunt nevoile şcolii 
şi ale autorităților locale (cunoştințe, resurse materiale, voință politică etc.) 
pentru a furniza eficient astfel de proiecte. 
• realizarea unei analize comparative a tipurilor de măsuri luate în alte țări 
(în principal europene) care s‐au confruntat în trecut cu o situație similară. 
În luna iunie a acestui an a fost implementată prima activitate, un sondaj 
național cu un eşantion de elevi din clasele V‐VIII reprezentativ la nivel național, 
cât  şi  la  nivelul  regiunilor  cultural  istorice  şi  un  eşantion  suplimentar  de  elevi 
care  au  ambii  sau  doar  unul  din  părinți  emigranți.  În  total  au  participat  la 
cercetare  2.037  de  elevi  şi  200  de  reprezentanți  (în  principal  directori,  în  unele 
situații directori adjuncți sau secretare) din tot atâtea şcoli. 
 

6 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 7

Principalele caracteristici metodologice ale studiului sunt următoarele: 
• Volum  eşantion:  2.037  elevi  din  clasele  V‐VIII,  dintre  care  1.600  eşantion 
reprezentativ  național  pentru  elevii  de  gimnaziu  şi  437  eşantion 
suplimentar  de  elevi  ai  căror  părinți  (unul  sau  amândoi)  sunt  plecați  în 
străinătate 
• Tipul  eşantionului:  probabilist,  stratificat,  cu  alocare  proporțională  pe 
straturi definite de regiune (8 regiuni) şi gradul de urbanizare (5 categorii 
de  localități).  Unitatea  primară  de  selecție  a  fost  unitatea  de  învățământ 
(200  de  şcoli  cu  clase  V‐VIII).  Selecție  suplimentară  pe  cote  a  unui 
subeşantion  de  437  de  elevi  care  au  unul  sau  ambii  părinți  plecați  la 
muncă în străinătate la momentul interviului. 
• Eşantionul este reprezentativ pentru populația şcolară din clasele V‐VIII. 
• Eroare:  +/‐ 2.5%  
• Perioada de culegere a datelor: 4‐11 iunie 2007  
• Culegerea  datelor  a  fost  realizată  prin  metoda  ʺextemporaluluiʺ 
(chestionarele au fost completate de către elevi). 
• Suplimentar,  au  fost  completate  fişe  ale  şcolii  cu  date  statistice  relevante 
de către cei 200 de directori ai şcolilor incluse în eşantion. 
 
Culegerea  şi  introducerea  datelor  au  fost  asigurate  de  The  Gallup 
Organization  România.  Instrumentele  metodologice  (eşantion  şi  chestionar)  şi 
raportul au fost realizate de echipa proiectului: Georgiana Toth, Georgiana Păun, 
Alexandru  Toth,  Ovidiu  Voicu  (manager  programe  FSR),  Mihaela  Ştefănescu 
(coordonator programe FSR). 
Prezentul  studiu  cuprinde  analiza  preliminară  a  datelor  de  sondaj.  În 
perioada septembrie şi octombrie sunt culese datele calitative menționate mai sus 
(interviuri  la nivel local) şi cercetarea comparată  internațională.  Rezultatul  final 
al  proiectului  va  fi  un  studiu  care  va  pune  accept  pe  recomandări  de  politici 
publice  care  să  faciliteze  furnizarea de  servicii  sociale  adecvate  copiilor  ai  căror 
părinți  sunt  plecați  în  străinătate.  În  continuare  sunt  prezentate  principalele 
dimensiuni  ale  analizei,  cele  mai  importante  concluzii  şi  recomandări  ce  se 
desprind din interpretarea datelor. 
 

1. Dimensiunea fenomenului 
La  sfârşitul  lunii  iunie  2007,  cifrele  oficiale  furnizate  de  Autoritatea 
Națională  pentru  Protecția  Copilului  indicau  un  număr  total  de  82.464  copii  ai 
căror părinți sunt plecați în străinătate. Această cifră este mult subdimensionată. 
Estimările pe datele din acest sondaj relevă o cifră dublă față de statistica oficială, 
numai  la  nivelul  populației  şcolare  din  clasele  V‐VIII.  Astfel,  la  sfârşitul  anului 

7 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 8

şcolar 2006‐2007, atât estimările pe baza declarațiilor copiilor, cât şi cele pe baza 
celor  făcute  de  directorii  celor  200  de  şcoli  din  eşantion  arată  că  16‐18%  dintre 
elevii de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, ceea 
ce  în  cifre  absolute  reprezintă  circa  170.000  de  elevi  din  cei  aproape  un  milion 
înscrişi  în  clasele  V‐VIII.  Dintre  aceştia  aproximativ  35.000    au  ambii  părinți 
plecați, 55.000 au doar mama plecată, iar 80000 au doar tatăl plecat în străinătate. 
Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre elevii de gimnaziu au cel puțin un frate 
sau o soră (media este de 1,2 la nivelul întregului eşantion), ceea ce face ca cifra 
copiilor rămaşi acasă să se dubleze. 
Din  punct  de  vedere  al  răspândirii  geografice,  datele  arată  că  regiunile 
cele mai afectate de fenomen sunt vestul țării (Banat, Crişana, Maramureş), unde 
elevii de gimnaziu care au părinți în străinătate este de 27% din numărul total de 
elevi  şi  Moldova,  unde  procentul  similar  este  de  25%.  Pe  medii  rezidențiale  la 
nivel  național  nu  sunt  diferențe  semnificative  în  ceea  ce  priveşte  ponderea 
copiilor  cu  părinți  migranți,  însă  există  astfel  de  diferențe  în  interiorul  unora 
dintre  regiuni.  Astfel,  în  Banat‐Crişana‐Maramureş  şi  în  Oltenia  ponderea 
copiilor  rămaşi  acasă  care  au  părinți  migranți  este  mai  mare  în  mediul  urban 
decât în rural. 

2. Durata absenței părinților şi îngrijirea copiilor rămaşi acasă 
Categoria  cea  mai  numeroasă  de  părinți  migranți  care  lipsesc  de  lângă 
copiii  lor  sunt  tații.  Studiul  indică  faptul  că  sunt  aproximativ  115.000  elevi  de 
gimnaziu al căror tată se află în străinătate. Dintre aceştia, 21% trăiesc fără tatăl 
lor de o perioadă cuprinsă între 2 şi 4 ani, iar 28% chiar de mai mult de 4 ani. În 
marea majoritate a cazurilor în care doar tatăl este plecat (94%), copii rămaşi în 
țară se află în grija mamelor. 
În ceea ce priveşte mamele, 15% dintre copii trăiesc în absența acestora de 
mai  bine  de  4  ani,  iar  21%  de  o  perioadă  între  2  şi  4  ani.  Jumătate  din  mamele 
acestor copii lipsesc de lângă copilul lor de cel mult un an. Pentru elevii a căror 
mamă  este  plecată  familia  extinsă  este  un sprijin  important.  Doar  58%  dintre  ei 
locuiesc cu tatăl lor. 
Datele arată că în cazul copiilor care au ambii părinți plecați din țară, 34% 
trăiesc  fără  părinți  de  cel  puțin  doi  ani,  iar  54%  de  mai  puțin  de  un  an.  Acest 
lucru  înseamnă  că  în  grupa  de  vârstă  10‐14  ani,  la  nivel  național  aproximativ 
12.000 de copii trăiesc de cel puțin doi ani în absența ambilor părinți, şi aproape 
19.000 se află în aceeaşi situație de un an. 65% dintre aceşti elevi se află în grija 
bunicilor,  24%  sunt  îngrijiți  de  mătuşi  sau  unchi,  iar  restul  de  11%  de  alte 
persoane. 

8 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 9

3. Efecte pozitive şi efecte negative 
Principalele  efecte  pozitive  sunt  legate  de  bunăstarea  elevilor  ai  căror 
părinți  sunt  plecați  în  străinătate.  În  cele  mai  multe  dintre  cazuri  migrația 
părinților  determină  o  creştere  a  nivelului  de  trai  al  copilului  rămas  acasă.  Aşa 
cum au arătat şi alte studii, veniturile din străinătate sunt folosite în mare parte 
la  îmbunătățirea  condițiilor  de  locuire  şi  la  înzestrarea  cu  bunuri  de  folosință 
îndelungată. Se remarcă de exemplu faptul că în cazul copiilor cu părinți plecați 
în  prezent,  procentul  celor  care  au  telefon  mobil  este  mai  mare  decât  în  cazul 
copiilor fără părinți plecați (telefonul mobil pare să se fi transformat într‐un bun 
de strictă necesitate pentru copii – la nivel național 75% dintre elevii de gimnaziu 
au propriul lor telefon mobil). Computerele şi consolele de jocuri video sunt mai 
frecvente în gospodăriile de migranți decât în celelalte. Şi alte bunuri personale 
pe  care  le‐am  putea  considera  specifice  vârstei  (bicicletă,  mp3  player  sau  Ipod, 
role) sunt deținute într‐o pondere mai mare de copiii de migranți în comparație 
cu ceilalți. 
Dincolo de bunăstarea materială, copiii de migranți, în special cei cu ambii 
părinți plecați, tind într‐o pondere mai mare să aibă experiența unor călătorii în 
străinătate  comparativ  cu  ceilalți  copii.  34%  dintre  copiii  cu  ambii  părinți 
migranți  au  călătorit  în  străinătate,  spre  deosebire  de  doar  14%  dintre  copiii  de 
non‐migranți. 20% dintre copiii cu ambii părinți plecați şi‐au petrecut vacanța de 
vară din 2006 în străinătate la părinții lor. 
Între efectele negative este interesant de remarcat faptul că plecarea unuia 
dintre  părinți  determină  în  unele  cazuri  o  deteriorare  a  relației  copilului  cu 
părintele  rămas  acasă.  Astfel,  în  cazul  celor  cu  tatăl  plecat  în  străinătate, 
ponderea  copiilor  care  nu  au  o  relație  foarte  bună  cu  mama  lor  este  mai  mare, 
decât în celelalte cazuri. Acelaşi lucru se poate observa şi mai pregnant în cazul 
relației dintre copil şi tată în condițiile în care mama este plecată din țară.  
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copii atunci când se 
confruntă  cu  o  problemă,  în  special  dacă  respectiva  problemă  este  legată  de 
şcoală.    În  cazul  copiilor  cu  părinți  migranți  ponderea  celor  care  afirmă  că  nu 
apelează la nimeni pentru a‐i ajuta în probleme legate de şcoală este semnificativ 
mai mare decât în cazul copiilor fără părinți migranți. 
 
Alte  efecte  negative  se  întâlnesc  la  nivel  psihologic.  Datele  de  anchetă 
confirmă  existența  unei  asocieri  semnificative  între  absența  ambilor  părinți  sau 
doar a mamei şi frecvența simptomelor de deprimare la copii. Este îmbucurător 
faptul  că  nu  apare  o  corelație  între  lipsa  părinților  şi  înrăutățirea  stării  de 
sănătate a copiilor. 

9 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 10

În ce priveşte abuzurile verbale, umilințele, amenințările, agresiunile fizice 
sau  neglijența,  diferențele  dintre  cei  cu  părinți  plecați  şi  cei  cu  părinți  non‐
migranți nu sunt semnificative. Totuşi, cercetarea indică importante semnale de 
alarmă privind situația generală a copiilor din România din această perspectivă, 
lucruri ce trebuie menționate: aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu au fost 
supuşi frecvent la abuzuri verbale (spre exemplu, înjurături), aproximativ 35% s‐
au  aflat  frecvent  în  situații  în  care  s‐au  simțit  umiliți,  20%  au  fost  adesea 
amenințați şi 15% au fost agresați fizic. 
Diferențele între copiii de migranți şi cei de non‐migranți sunt relativ mici 
în ce priveşte comportamentele deviante, totuşi plecarea părinților reprezintă un 
factor  de  risc.  Consumul  de  substanțe  interzise  minorilor  (tutun,  alcool)  are  o 
incidență  puțin  mai  mare  în  rândul  elevilor  de  gimnaziu  care  au  ambii  părinți 
plecați sau doar mama plecată la muncă în străinătate. Ponderea copiilor care au 
avut cel puțin o dată probleme cu poliția este uşor mai mare în rândul celor care 
au  părinți  migranți față  de  ceilalți (15‐16% față  de  10%).  Comportamentul  de la 
şcoală  al  copiilor  ai  căror  părinți  sunt  plecați  i‐au  determinat  pe  profesori  să 
atragă atenția familiei mai frecvent decât în cazul copiilor cu părinții în țară.  
Copii  ai  căror  părinți  sunt  plecați  la  muncă  în  străinătate  au  un  profil 
asemănător  cu  cei  ce  trăiesc  în  familii  monoparentale  ca  urmare  a  despărțirii 
părinților  sau  a  decesului  unuia  dintre  ei.  Acest  lucru  arată  că,  deşi  plecarea  la 
muncă  este  temporară,  efectele  asupra  copiilor  pot  fi  similare  cu  cele  ale  unei 
despărțiri pe termen lung sau definitive. 
 

4. Rolul şcolii şi procesul educațional 
În  afară  de  rolul  său  tradițional,  şcoala  este  un  element  important  în 
oferirea  de  servicii  sociale  elevilor,  chiar  dacă  de  multe  ori  acest  lucru  se 
întâmplă  mai  mult  tacit  decât  explicit.  Rolul  şcolii  este  cu  atât  mai  relevant  în 
cazul  celor  ai  căror  părinți  (unul  sau  amândoi)  sunt  plecați  în  străinătate.  Cu 
toate  acestea,  în  multe  şcoli  lipsesc  două  instrumente  esențiale:  colaborarea  cu 
sistemul de asistență  socială şi psihologul şcolar. Astfel, în doar 38% din şcolile 
generale  din  România  există  un  psiholog  care  să  ofere  consiliere  elevilor.  Mai 
mult,  psihologii  sunt  prezenți  mai  ales  în  oraşele  mari,  pentru  că  în  86%  dintre 
şcolile din mediul rural şi în jumătate dintre cele din oraşe medii şi mici această 
poziție nu este ocupată. Un aspect pozitiv este că acolo unde această colaborare 
există,  directorii  şcolilor  spun  că  au  o  colaborare  „mai  degrabă  bună”  (40%  din 
cazuri)  şi  foarte  bună  (31%)  cu  serviciul  de  asistență  socială  din  primărie.  Doar 
7%  spun  că  este  „mai  degrabă  proastă”  şi  1%  „foarte  proastă”,  dar  lucrul 
îngrijorător este că în 21% din cazuri responsabilii şcolii spun că „nu există nici 

10 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 11

un fel de colaborare”. Din nou situația este mai grea în mediul rural, unde 31% 
dintre şcoli nu colaborează cu asistenții sociali. 
În  cazul  copiilor  ai  căror  părinți  se  află  plecați  la  muncă  în  străinătate 
creşte  riscul  de  a  se  înregistra  situații  ce  pot  conduce  la  probleme  legate  de 
procesul  de  educație:  copii  care  vin  cu  mai  mică  plăcere  la  şcoală,  au  rezultate 
mai slabe, acumulează mai multe absențe, au mai des nota scăzută la purtare şi 
corigențe. Strict statistic, numărul celor ce ajung în astfel de situații nu este atât 
de mare încât să vorbim de un fenomen la scară națională, dar este clar că sunt 
necesare măsuri care să preîntâmpine acest risc. 
Plecarea  unuia  dintre  părinți  la  muncă  în  străinătate  are  o  influență 
pozitivă asupra perspectivelor concrete ale copiilor şi în mai mare măsură ei cred 
că după terminarea clasei a opta vor continua studiile şi mai ales că acestea vor fi 
la  liceu.  Cel  mai  probabil  acest  lucru  se  datorează  creşterii  veniturilor  şi 
contactului cu alte modele culturale, ceea ce conduce la o valorizare mai mare a 
educației.  La  nivelul  dorințelor,  constatăm  însă  că  unii  dintre  elevi  ar  vrea  mai 
degrabă să se alăture părinților în străinătate. Tentația plecării în străinătate, mai 
ales  dacă  acolo  se  află  deja  un  părinte  sau  măcar  o  rudă,  induce  un  risc  de 
întrerupere a studiilor după încheierea ciclului gimnazial, risc la care sunt expuşi 
mai  ales  băieții  cu  rezultate  mai  slabe  la  învățătură,  provenind  din  familii  cu 
venituri  mai  mici  şi  capital  educațional  mai  puțin,  locuind  în  principal  în  zona 
rurală, în oraşe mici sau oraşe foarte mari. 
 

6. Timp liber şi valori 
Datele  arată  că  nu  există  diferențe  mari  între  modul  în  care  îşi  petrec 
timpul liber copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Copiii obişnuiesc să 
îşi petreacă timpul liber împreună (se joacă împreună, ascultă aceeaşi muzică, se 
îmbracă  la  fel)  şi  prin  urmare  nu  este  neobişnuit  să  observăm  că  ei  au  aceleaşi 
ocupații sau aceleaşi modele în viață. Trebuie luat în calcul că lipsa diferențelor 
între  copii  poate  apărea  şi  din  faptul  că  ei  tind  să  dea  răspunsurile  „corecte”, 
dezirabile. 
Copiii  petrec  foarte  mult  timp  în  fața  televizorului,  lucru  care  le 
influențează valorile, ei îşi aleg ca modele în viață cântăreți sau actori, persoane 
publice şi ajung să  valorizeze aspectul  fizic şi felul  în care  se îmbracă mai mult 
decât  educația sau inteligența. Din răspunsurile  copiilor  se observă şi  că  ei pun 
familia  pe  primul  loc,  atât  ca  modele  în  viață,  cât  şi  ca  importanță  în  viața  lor. 
Prin urmare, este de aşteptat ca în absența părinților să apară efecte negative de 
ordin psihologic sau comportamental în rândul acestor copii. 
 
 

11 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 12

7. Câteva recomandări 
Analiza  preliminară  a  datelor  permite  în  primul  rând  o  evaluare  a  situației 
existente. Cercetarea calitativă şi analiza comparativă vor conduce la principalele 
recomandări  de  politici  publice  în  domeniu.  Totuşi,  se  impun  încă  de  pe  acum 
câteva recomandări privind acțiuni relativ urgente ale autorităților competente în 
domeniu: 
 
ƒ În general, dar şi cu aplicare pentru a limita efectele negative ale migrației, 
este  necesară  elaborarea  şi  implementarea  unor  politici  publice  coerente 
prin  care  să  fie  identificați  şi  monitorizați  copiii  aflați  în  situație  de  risc, 
concomitent cu mărirea capacității rețelei de asistenți sociali la nivel local. 
Copii  ai  căror  părinți  sunt  plecați  în  străinătate  trebuie  considerați  în 
situație de risc. 
 
ƒ Un  element  important  al  noilor  politici  ar  trebui  să  fie  întărirea  legăturii 
între  şcoală  şi  sistemul  de  asistență  socială  prin  definirea  unor  proceduri 
eficiente  de  transfer  a  informațiilor  de  la  învățători,  diriginți  şi  psihologi 
şcolari către asistenți sociali şi în sens invers. Este important să fie găsite 
soluții  pentru rezolvarea crizei de  psihologi şcolari  din şcolile  româneşti, 
mai ales din cele din mediul rural. 
 
ƒ Plecând  de  la  relațiile  comunitare  deja  constituite  în  jurul  şcolii  şi  de  la 
practica  curentă,  nu  trebuire  neglijată  construirea  unui  set  de  servicii 
sociale – plecând de la rolul şcolii în comunitate – ce pot fi oferite copiilor 
ai  căror  părinți  sunt  plecați  temporar  în  străinătate.  Acestea  ar  trebui  să 
includă  consiliere  specială,  ajutor  în  procesul  de  învățare,  condiții  de 
petrecere  a  timpului  liber  în  activități  organizate  în  comun  cu  alți  copii, 
vizite  la  domiciliu.  Toate  activitățile  suplimentare  în  care  sunt  implicați 
profesorii trebuie plătite suplimentar. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

12 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 13

 
Câți copii au părinți migranți? 
Georgiana şi Alexandru Toth 
 
Unul din obiectivele principale ale acestui studiu a fost acela de a estima 
numărul de elevi din ciclul gimnazial rămaşi în țară care au cel puțin un părinte 
plecat  la  muncă  în  străinătate.  Sursele  oficiale  de  statistici  despre  migrație  sunt 
relativ  puține  şi  în  cele  mai  multe  cazuri  subestimează  amploarea  fenomenului 
migrației  internaționale  pentru  muncă  şi,  în  consecință,  şi  numărul  de  copii 
afectați  de  acest  fenomen.  Spre  exemplu,  Autoritatea  Națională  pentru  Protecția 
Drepturilor Copilului,  care este instituția responsabilă prin  lege  de  monitorizarea 
cazurilor  de  copii  ”singuri  acasă”,  a  dat  publicității  o  situație  statistică  conform 
căreia,  la  30  iunie  2007,  numărul  total  de  copii  ai  căror  părinți  sunt  plecați  în 
străinătate  este  de  82.464  de  copii  (0‐18  ani),  provenind  din  56.202  de  familii. 
Estimările pe datele din acest sondaj Gallup relevă o cifră dublă față de statistica 
oficială  doar  la  nivelul  populației  şcolare  din  clasele  V‐VIII.  Astfel,  la  sfârşitul 
anului şcolar 2006‐2007, atât estimările pe baza declarațiilor copiilor, cât şi cele pe 
baza  celor  făcute  de  directorii  celor  200  de  şcoli  din  eşantion  arată  că  16‐18% 
dintre  elevii  de  gimnaziu  aveau  cel  puțin  un  părinte  plecat  la  muncă  în 
străinătate,  ceea  ce  în  cifre  absolute  reprezintă  circa  170.000  de  elevi  din  cei 
aproape 1 milion înscrişi în clasele V‐VIII. Dintre aceştia, aproximativ 35.000  au 
ambii părinți plecați, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat 
în străinătate.  
Referindu‐ne  doar  la  populația  de  elevi  cu  părinți  plecați,  cei  mai  mulți, 
aproape  jumătate,  au  doar  tatăl  plecat,  iar  aproape  o  treime  au  doar  mama 
plecată. Restul, circa 22%, au rămas în țară fără nici unul dintre părinți. Pe lângă 
cei  18%  elevi  care  aveau  la  momentul  sondajului  părinți  plecați  la  muncă  în 
străinătate, alți 16% au avut în trecut părinți plecați, dar care acum sunt prezenți 
în țară. Dacă luăm în considerare faptul că 70‐75% dintre elevii de gimnaziu cu 
părinți plecați au cel puțin un frate/o soră (numărul mediu de frați/surori este de 
1,2), numărul copiilor rămaşi ”singuri acasă” practic se dublează.  
O estimare bazată pe datele obținute de la directorii şcolilor din eşantionul 
acestei cercetări indică cel puțin 20.000 de copii care au plecat în ultimii doi ani 
să‐şi continue studiile în țara în care lucrează părinții lor. 
În  mod  evident,  copiii  cu  părinți  migranți  sunt  în  prezent  o  categorie 
foarte  numeroasă.  Sunt  aceştia  însă  distribuiți  uniform  pe  întreg  teritoriul  țării, 
indiferent  de  regiune  sau  mediu  rezidențial?  Datele  de  sondaj  relevă  faptul  că 
ponderea copiilor cu părinți migranți este mai mare în zona de vest a țării (Banat 
şi Crişana, Maramureş) şi în Moldova. 27%, respectiv 25% din elevii de gimnaziu 

13 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 14

din aceste două regiuni au părinți plecați în străinătate. În zona de vest, cei mai 
mulți  dintre  copiii  rămaşi  acasă  au  doar  tatăl  plecat,  în  timp  ce  în  Moldova 
ponderea copiilor cu tatăl plecat este relativ egală cu cea a celor cu mama plecată. 
Pe medii rezidențiale la nivel național nu sunt diferențe semnificative în ceea ce 
priveşte  ponderea  copiilor  cu  părinți  migranți,  însă  există  astfel  de  diferențe  în 
interiorul regiunilor. Astfel, în Banat‐Crişana‐Maramureş şi în Oltenia, ponderea 
copiilor  rămaşi  acasă  care  au  părinți  migranți  este  mai  mare  în  mediul  urban 
decât în rural.  
 
De cât timp şi unde sunt plecați părinții? 
Situațiile  individuale  ale  copiilor  cu  părinți  migranți  sunt  extrem  de 
diverse  şi  cu  greu  pot  fi  categorizate.  Cu  siguranță  un  factor  important  pentru 
efectele  migrației  părinților  asupra  copiilor  rămaşi  acasă  este  reprezentat  de 
durata de când copiii au rămas acasă fără unul sau ambii părinți. Analiza acestor 
durate  relevă  un  pattern  specific  migrației  pentru  muncă  din  România:  în  cele 
mai  multe  cazuri,  bărbații/tații  au  plecat  primii,  iar  ulterior  au  plecat  şi 
femeile/mamele.  
Tații,  categoria  cea  mai  numeroasă  de  părinți  migranți  lipsesc  de  lângă 
copiii lor, în cele mai multe din cazuri, de mai bine de doi ani: 21% dintre copiii 
ai căror tați sunt plecați în străinătate trăiesc fără aceştia de o perioadă între 2 şi 4 
ani, iar 28% dintre copii au tați plecați de mai bine de 4 ani din țară. În ceea ce 
priveşte mamele, 15% dintre copii trăiesc în absența acestora de mai bine de 4 ani, 
iar 21% de o perioadă între 2 şi 4 ani. Jumătate din mamele acestor copii lipsesc 
de lângă copilul lor de cel mult un an.  
Există,  pe  de  altă  parte,  şi  categoria  copiilor  cu  ambii  părinți  plecați  în 
străinătate. 34% dintre aceşti copii au ambii părinți plecați de cel puțin 2 ani, în 
timp ce puțin peste jumătate dintre aceştia (54%) au ambii părinți plecați de cel 
mult un an. 
Cei mai mulți părinți migranți sunt în Italia: 55% dintre mamele migrante 
ale copiilor anchetați şi 40% dintre tați. Spania este a doua destinație a părinților 
migranți,  aproximativ 25% dintre copii având  părinții plecați în  această țară.  Se 
remarcă faptul că tații, într‐o proporție mai mare decât mamele, lucrează în țări 
din afara principalelor destinații pentru emigranții români.  
Principalele domenii în care lucrează părinții migranți sunt construcțiile în 
cazul taților şi serviciile de menaj sau îngrijire de persoane în cazul mamelor. În 
jur  de  55%  dintre  părinții  migranți  lucrează  într‐unul  din  aceste  domenii.  Circa 
13‐14%  dintre  părinții  plecați  în  străinătate  lucrează  în  agricultură.  Un  alt 
domeniu  în  care  sunt  ocupate  o  pondere  semnificativă  de  mame  migrante  este 
cel  al  turismului  şi  alimentației  publice:  18%  dintre  mame  lucrează  în  hoteluri 
sau  restaurante.  

14 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 15

 
Cu cine stau copiii rămaşi în țară? 
Aceeaşi  clasificare  a  copiilor  în  funcție  de  părintele  plecat  în  străinătate 
defineşte destul de clar şi aranjamentele familiale menite să asigure continuitatea 
funcționalității familiei: 
1. copii doar cu tatăl plecat – marea majoritate a acestora rămân în grija mamelor 
lor (94% din cazuri) 
2.  copii  doar  cu  mama  plecată  –  în  58%  din  cazuri  aceştia  locuiesc  cu  tatăl  lor, 
însă,  în  45%  din  aceste  cazuri,  în  gospodăria  în  care  trăiesc  aceşti  copii  sunt 
prezente şi bunicile acestora. 
3. copii cu ambii părinți plecați – aceştia sunt în 65% din cazuri în grija bunicilor, 
iar în 24% din cazuri copiii locuiesc împreună cu mătuşi/unchi.  
Datele,  pe  de  o  parte  relevă  caracterul  relativ  tradițional  al  definirii 
rolurilor  de  gen  în  familie  (tații  sunt  cei  care  câştigă  bani/mamele  au  grijă  de 
copii),  iar,  pe  de  altă  parte,  relevă  importanța  familiei  extinse  în  decizia  de  a 
pleca la muncă în străinătate în condițiile existenței unor copii care rămân în țară.   
 
Divorțul – consecință a migrației sau migrația ca soluție de supraviețuire după 
divorț? 
Ancheta în rândul elevilor din ciclul gimnazial indică existența unor relații 
între  divorț  şi  migrație.    Putem  lansa  două  ipoteze,  care  însă  nu  pot  fi  validate 
prin datele de care dispunem la acest moment: 
1.  plecarea  unuia  dintre  parteneri  la  muncă  în  străinătate  se  asociază  unui  risc 
crescut de apariție a divorțului 
2.  plecarea  unuia  dintre  părinți  în  străinătate  este  o  soluție  de  rezolvarea  a 
conflictelor şi problemelor economice apărute în familie în urma unui divorț. 
Ce ne arată datele? În primul rând se remarcă faptul că ponderea copiilor 
cu părinți divorțați este mai mare în cazul celor care au ambii părinți plecați sau 
doar mama plecată în străinătate, comparativ cu cei fără părinți migranți sau cu 
părinți foşti migranți sau doar cu tatăl plecat. În 20% dintre cazurile de copii cu 
ambii  părinți  plecați,  aceştia  sunt  şi  divorțați,  iar  în  37%  din  cazurile  de  copii 
doar cu mamele plecate avem de‐a face cu cupluri divorțate, în timp ce, pentru 
celelalte categorii de copii, rata de divorț a părinților este în jur de 10‐12%. Rata 
mare a divorțurilor în rândul mamelor migrante ne conduce spre cea de‐a doua 
ipoteză formulată mai sus. Este destul de probabil ca, odată ce survine divorțul 
între părinți, rolul economic să cadă în primul rând pe umerii mamelor. Acestea 
găsesc  în  plecarea  la  muncă  în  străinătate  soluția  optimă  de  a  surmonta 
dificultățile  economice  în  condițiile  în  care  se  poate  baza  pe  sprijinul  familiei 
extinse în creşterea copiilor. Date de natură  calitativă din alte cercetări de teren 
vin să susțină o asemenea ipoteză. De asemenea, răspunsurile copiilor cu mama 

15 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 16

plecată  în  străinătate  la  întrebarea  <<cât  de  bine  se  înțeleg  părinții  tăi?>>  indică 
existența într‐o pondere mai mare a unor situații conflictuale în aceste familii.  
 
 
Amploarea fenomenului “Singur acasă” în rândul elevilor de gimnaziu

Copii cu părinți
foști migranți
16% Elevi din ciclu gimnazial
Estimare
Copii cu mama ”singuri acasă”
plecată în
străinătate
6% Cu ambii părinți plecați ~35.000

Doar cu tatăl plecat ~80.000


Copii cu tatăl Copii fără
plecat în părinți plecați
străinătate în străinătate Doar cu mama plecată ~55.000
8% 66%
Copii cu ambii TOTAL ~170.000
părinți plecați
în străinătate
4%

  
 
 
 
   
Amploarea fenomenului “Singur acasă” pe regiuni şi medii rezidenţiale

Banat-
Crișana- Muntenia-
Maramureș Oltenia Dobrogea Transilvania Moldova București Rural Urban Total
Copii cu părinți foști 1 00
migranți
90

% 80

Copii doar cu mama 70


plecată
60

50
Copii doar cu tatăl
40
plecat 16 16
30
17 16
6 24 15
20 13 10
Copii cu ambii 8 16 6 6
16 5 6
părinți plecați în 10 5 3 9 10
5 7 7 3 7 8
străinătate 5 3 3 6 3 4 4 4
0 2 2

 
 

16 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 17

 
 
 
Caracteristici familiale ale copiilor cu părinţi migranţi

% 1 00
94
97 98

Copii cu ambii 90
părinți plecați în
străinătate 80

Copii doar cu tatăl 70


plecat
60
58

Copii doar cu mama 50


plecată
37 39
40

Copii cu părinți foști 30


migranți 20 21
20
13 12 11
Copii fără părinți 10
migranți 3 3 2
0

Părinți divorța ți / separa ți Stau la bunici sau alte rude Locuiesc cu mama / tata

 
 
 
 
Distribuţia copiilor în funcţie de durata de când sunt plecaţi părinţii

% 1 00

90
Perioada de cand
este mama plecata 80

70

60

Perioada de când 50
este tatal plecat
40

28
30
24
21 21 21
19 18 19 18
Perioada de când 20
14 15 16
13 13
ambii părinți sunt 10 11 8
10 7
plecați
0

<= 3 luni 4-6 luni 7-12 luni 13-24 luni 24-48 luni >48 luni

 
 
 
 

17 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 18

 
 
 
Ţările de destinaţie ale părinţilor cu copii rămaşi în ţară

1 00

% 90

80

Mame 70

60 55 În 13% din cazuri mamele şi


50 taţii lucrează în ţări diferite,
40 însă în 8% din cazuri e
40 vorba de părinţi divorţaţi
30 25 27
20
Tați 20
10
10 5 4 4 6

Italia Spania Germania Grecia Alte țări

 
 
Domenii în care lucrează părinţii în străinătate

1 00

% 90

80

Mame 70

60 55 54
50

40

30

Tați 18
20
13 14 15
8
10 5 3 3 5
1 3
0

Agricultură Menaj, îngrijire Industrie Restaurante, Construcții Alt domeniu NS/NR


persoane hoteluri

 
 
Păstrarea legăturii dintre copii şi părinții migranți 
Frecvența  vizitelor  părinților  migranți  în  țară  este  determinată,  în  bună 
parte, de perioada pe care aceştia o petrec în străinătate. Cu cât sunt de mai mult 
timp plecați, cu atât este mai probabil ca ei să fie mai bine integrați pe piața forței 

18 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 19

de  muncă  din  țara  de  destinație  şi,  în  consecință,  îşi  pot  permite  vizite  mai 
frecvente în țară. Părinții plecați de mai puțin de un an este mai probabil să nu fi 
venit niciodată în vizită în țară decât cei plecați de mai mult de un an. În acelaşi 
timp,  datele  sugerează  şi  faptul  că  mamele,  din  cauza  situației  lor  de  pe  piața 
forței de muncă din țara de destinație, sunt într‐o mai mare măsură împiedicate 
să  vină  frecvent  în  țară,  comparativ  cu  tații.  27%  dintre  copiii  cu  tați  plecați  de 
mai bine de un an au primit cel puțin 5 vizite ale acestora, în timp ce doar 17% 
dintre copiii cu mame plecate de mai mult de un s‐au bucurat de vizite la fel de 
frecvente din partea acestora. În general, mamele plecate de mai mult de un an 
au venit în vizită în țară de cel mult trei ori (59% din cazuri), în timp ce tații  au 
făcut mai multe vizite (41% au venit de cel puțin trei ori de când sunt plecați).  
În  lipsa  unor  vizite  frecvente,  mijloacele  de  comunicare  sunt  principala 
modalitate  de  păstrare  a  legăturii  dintre  copiii  rămaşi  în  țară  şi  părinții  din 
străinătate. 92% din copiii cu ambii părinți plecați, respectiv 82‐83% dintre cei cu 
un  singur  părinte  plecat,  vorbesc  măcar  săptămânal  la  telefon  cu  aceştia. 
Internetul  este  mult  mai  puțin  folosit  pentru  comunicarea  părinți‐copii:  doar  în 
10‐15% din cazuri copii comunică prin email sau programe de tip Messenger cu 
părinți lor aflați în străinătate. 
Principalele subiecte de discuție dintre copii şi părinții lor migranți țin de 
rezultatele şcolare, relațiile intrafamiliale şi diverse dorințe ale copiilor. Ponderile 
subiectelor  discutate  variază  semnificativ  în  funcție  de  genul  părintelui  plecat. 
Copii discută într‐o mai mică măsură cu tații lor migranți despre modul în care 
se înțeleg cu cei care au rămas să aibă grijă de ei acasă sau despre problemele cu 
care se confruntă. Datele de sondaj relevă de asemenea că în multe dintre cazuri 
(40‐50%) sunt evitate discuțiile despre sentimentele copiilor.  
 
Relațiile copiilor cu membri familiei 
Principala  persoană  din  viața  unui  copil  este  în  cele  mai  multe  cazuri 
mama. Peste 50% dintre copiii care au participat la sondaj au menționat mama ca 
membru al familiei de care se simt cel mai apropiat. Plecarea ambilor părinți sau 
a  doar a mamei conduce într‐un număr relativ important de cazuri (circa 10%) 
ca ataşamentul copilului să  fie centrat pe bunica care rămâne să aibă grijă de el.  
În majoritatea cazurilor (peste 70%),  copiii descriu relația cu părinții lor ca 
fiind  foarte  bună.  Este  interesant  de  remarcat  faptul  că  plecarea  unuia  dintre 
părinți  determină  în  unele  cazuri  o  deteriorare  a  relației  copilului  cu  părintele 
rămas acasă. Astfel, în cazul celor cu tatăl plecat în străinătate, ponderea copiilor 
care  nu  au  o  relație  foarte  bună  cu  mama  lor  este  mai  mare,  decât  în  celelalte 
cazuri.  Acelaşi  lucru  se  poate  observa  şi  mai  pregnant  în  cazul  relației  dintre 
copil şi tată în condițiile în care mama este plecată din țară.  
 

19 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 20

 
 
Frecvenţa vizitelor părinţilor plecaţi la muncă în străinătate de mai mult de un an

1 00

90

80
mame plecate de
mai mult de un an
70

60
%
50

40
32
30 27 27
tați plecați de mai 22 21
mult de un an 17
20
12 13 14
10
10

Niciodată O singură dată De 2-3 ori De 3-4 ori De 5 ori sau mai
mult

 
 
 
 
 
Mijloace de comunicare între copii și părinţii plecaţi în străinătate

% copii care folosesc cel puţin o dată pe săptămână respectivul


mijloc pentru a comunica cu părinţii din străinătate

1 00
92
90
83 82
Telefon 80

70

60

SMS
50

40

30 25 26
E-mail
20 15 17
10 10
10 4 4 2
Messenger 0

Copii cu ambii părinți pleca ți în Copii doar cu tatăl plecat în Copii doar cu mama plecată în
străinătate străinătate străinătate

 
 
 
 
 
 

20 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 21

 
 

% 1 00 97
91 93
88
Copii cu ambii 90 84
79 8078 81 81
părinți plecați în 80 76
străinătate 67
70 6871
70 64 61
61
60 56 56
Copii doar cu tatăl 49
plecat în străinătate 50

40

30
Copii doar cu mama
plecată în 20
străinătate 10

Rezultatele Felul în care Lucrurile pe Problemele pe Felul în care Greută țile cu Sentimentele
tale de la te înțelegi cu care îți dorești care le ai îți petreci care se tale
școală cei în grija să le ai timpul confruntă ei
cărora ai acolo
rămas acasă

 
 
 
 
 

1 00
89
90
Copii cu ambii 81
părinți plecați în 79
80
străinătate 74
70 70 69
67
% 70
63
60

Copii doar cu tatăl


50
plecat în străinătate
40

30

20
Copii doar cu mama
plecată în 10
străinătate
0

... îi iubești ... ți-e dor de ei … vrei să vină acasă cât mai
repede

 
 
 
 
 

21 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 22

Cât de bine se înţeleg părinţii tăi? Cât de bine te înţelegi tu cu mama ta?

5 10 6 6 11 1
22 31 2
13 8
21 17
23 19
19
28 26 25

21

73 86 89
70 70 64 80
54 71 73

Copii fără Copii cu Copii doar Copii doar Copii cu


parin ți am bii cu tatăl cu m am a părin ți foști Copii fără Copii cu Copii doar Copii doar Copii cu
pleca ți în părin ți plecat plecată m igran ți parin ți am bii cu tatăl cu m am a părin ți foști
străinătate pleca ți în pleca ț i în părin ți plecat plecată m igran ți
străinătate străinătate pleca ți în
străinătate

3 2
3 13 2
4 10 4

Cât de bine te înţelegi tu cu 20


15 17
15 25

NR
tatăl tău? 23

Nu prea bine
73 80 79
69
Uneori bine, alteori mai puțin bine 52

Foarte bine

 
 

1 00

Mama ta 90

80
De toți, în egală măsură
70
63
Tatăl tău 59
60 54 53
50
Soră 50

40
Bunică
30
23
Frate 17
20 16 16 1412
11
Altă rudă
9 9 10 10 8 7
10 6 5
222123 3 3 323122
1 1 1 2 222 1 03
0
Alt răspuns
Copii fără parinți Copii cu ambii Copii doar cu tatăl Copii doar cu Copii cu părinți
NR plecați în părinți plecați în plecat mama plecată foști migranți
străinătate străinătate

 
 
 
Bunăstarea copiilor 
În cele mai multe dintre cazuri migrația părinților determină o creştere a 
nivelului  de  trai  al  copilului  rămas  acasă.  Aşa  cum  au  arătat  şi  alte  studii, 
veniturile din străinătate sunt folosite în mare parte la îmbunătățirea condițiilor 
de locuire şi la înzestrarea cu bunuri de folosință îndelungată. Cu toate acestea, 

22 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 23

datele de sondaj nu relevă discrepanțe foarte mari în ceea ce priveşte bunăstarea 
economică între copiii din familii de migranți şi cei de non‐migranți. Se remarcă, 
de  exemplu,  faptul  că,  în  cazul  copiilor  cu  părinți  plecați  în  prezent,  procentul 
celor  care  au  telefon  mobil  este  mai  mare  decât  în  cazul  copiilor  fără  părinți 
plecați (telefonul mobil pare să se fi transformat într‐un bun de strictă necesitate 
pentru  copii  –  la  nivel  național  75%  dintre  elevii  de  gimnaziu  au  propriul  lor 
telefon  mobil).  Computerele  şi  consolele  de  jocuri  video  sunt  mai  frecvente  în 
gospodăriile de migranți decât în celelalte. De asemenea, şi alte bunuri personale 
pe  care  le‐am  putea  considera  specifice  vârstei  (bicicletă,  mp3  player  sau  Ipod, 
role) sunt deținute într‐o pondere mai mare de copiii de migranți, în comparației 
cu ceilalți.  
Ceea  ce  mai  trebuie  remarcat  în  legătură  cu  bunăstarea  materială  a 
copiilor de migranți este legată de situația copiilor care au doar mama plecată în 
străinătate. În aceste cazuri, nivelul bunăstării tinde să fie mai redus comparativ 
cu cazurile în care doar tații sau ambii părinți sunt plecați.  
Dincolo de bunăstarea materială, copiii de migranți, în special cei cu ambii 
părinți plecați, tind într‐o pondere mai mare să aibă experiența unor călătorii în 
străinătate,  comparativ  cu  ceilalți  copii.  34%  dintre  copiii  cu  ambii  părinți 
migranți  au  călătorit  în  străinătate,  spre  deosebire  de  doar  14%  dintre  copiii  de 
non‐migranți. Cei mai mulți, cum era şi de aşteptat, au fost în vizită la părinții lor 
în străinătate. 20% dintre copiii cu ambii părinți plecați şi‐au petrecut vacanța de 
vară din 2006 în străinătate la părinții lor. 
Am  fost,  de  asemenea,  interesați  să  măsurăm  ceea  ce  s‐ar  putea  chema 
bunăstarea  subiectivă  a  copiilor,  gradul  lor  de  fericire.  În  sondaj,  copiii  au  fost 
puşi  să‐şi  autoevalueze,  pe  o  scală  de  la  1  la  7,  sănătatea,  felul  în  care  arată, 
familia  şi  viața  lor  pe  ansamblu.  În  baza  acestei  autoevaluări  am  construit  un 
indice sintetic al bunăstării subiective. Comparând cele cinci categorii de copii a 
reieşit faptul că în cazul copiilor care aveau la momentul sondajului ambii părinți 
în țară nivelul bunăstării subiective era mai ridicat decât în cazul celor care aveau 
ambii părinți plecați.  
 
Efectele asupra stării de sănătate a copiilor 
Unul  din  efectele  absenței  părinților  migranți  pe  care  l‐am  testat  prin 
această  cercetare  este  cel  asupra  sănătății  copiilor  rămaşi  acasă.  Am  încercat  să 
aflăm  în  ce  măsură  sănătatea  fizică,  dar  şi  psihică,  a  copiilor  este  afectată  de 
plecare părinților la muncă în străinătate.  
În  ce  priveşte  sănătatea  fizică,  copiii  au  fost  întrebați  în  legătură  cu 
frecvența  îmbolnăvirilor  şi  a  câtorva  simptome  de  îmbolnăvire.  Astfel,  pe 
ansamblul  eşantionului,  cele  mai  frecvente  simptome  sunt  durerile  de  cap  şi 
oboseala,  lipsa  apetitului. Comparând  copiii de  migranți cu ceilalți  copii,  nu  au 

23 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 24

fost  identificate  diferențe  semnificative  care  să  confirme  efectele  ipotetice  ale 
absenței  părinților asupra sănătății fizice a  copiilor. Chiar  dacă  unele  simptome 
sau îmbolnăviri au fost raportate cu frecvențe relativ mai mari de către copiii cu 
ambii părinți plecați, comparativ cu ceilalți copiii, nu există un pattern consistent 
al acestor raportări care să confirme o relație între absența părinților şi sănătatea 
fizică a copiilor. Inclusiv analiza pe baza unui indicator sintetic referitor la starea 
de  sănătate  a  copilului  nu  a  relevat  diferențe  semnificative  între  diferitele 
categorii de copii. 
De asemenea, am încercat să măsurăm efectele asupra stării de sănătate şi 
printr‐o  întrebare  referitoare  la  frecvența  absentării  de  la  şcoală  din  motive  de 
îmbolnăvire. Procentele variază între 21 şi 24% pentru fiecare categorie de copii, 
însă  aceştia  nu  au  lipsit  deloc  din  motive  de  sănătate.  Raportările  cu  privire  la 
frecvența absentării de la şcoală din motive de îmbolnăvire nu indică vreo relație 
de asociere între acestea şi faptul că au sau nu au părinți migranți.  
Pe  ansamblul  eşantionului,  datele  anchetei  relevă  o  sensibilitate  mai 
ridicată a fetelor în ce priveşte starea de sănătate, comparativ cu băieții. Analizele 
comparative între copii de acelaşi gen, dar care au sau nu părinți migranți, nu au 
relevat diferențe semnificative. 
Dacă  în  ce  priveşte  sănătatea  fizică  cercetarea  nu  a  relevat  vreun  efect  al 
migrației  părinților  asupra  copiilor  rămaşi  acasă,  lucrurile  stau  altfel  în  ceea  ce 
priveşte sănătatea psihică. În mod consistent, copiii cu ambii părinți plecați sau 
doar cu mama plecată au raportat în mai mare măsură prezența frecventă a unor 
sentimente de deprimare. Astfel, 35% dintre copiii cu ambii părinți  migranți sau 
doar  cu  mamă  migrantă  au  afirmat  că  în  ultima  perioadă  s‐au  simțit  frecvent 
singuri, în timp ce doar 20% dintre copiii fără părinți migranți au menționat acest 
lucru.  De  asemenea,  procente  semnificativ  mai  mari  de  copii  de  migranți  au 
menționat  faptul  că  s‐au  simțit  frecvent  neglijați,  nefericiți  sau  au  simțit  că 
nimeni  nu‐i  iubeşte.  37%  dintre  copiii  cu  ambii  părinți  plecați  au  recunoscut  că 
au  plâns  frecvent,  comparativ  cu  28%  dintre  copiii  cu  părinți  non‐migranți,  iar 
40%  dintre  copiii  cu  ambii  părinți  migranți  au  fost  în  mod  frecvent  îngrijorați, 
comparativ cu doar 30% dintre cei cu părinții în țară.  
Concluzionând,  datele  de  anchetă  nu  confirmă  existența  unui  efect  al 
lipsei părinților din gospodărie asupra stării de sănătate a copiilor rămaşi acasă, 
însă  confirmă  existența  unei  asocieri  semnificative  între  absența  ambilor 
părinți/doar a mamei şi frecvența simptomelor de deprimare la copii.  
 
 
 
 

24 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 25

Dotarea gospodăriilor în funcţie de experienţa migraţiei

1 00

90
% copii din
gospodării cu 80
dotare materială
peste medie 70

60 5.40 5.54 5.42


4.97 5.13
50

40
33 32
Nr. mediu bunuri 28 30
30 27
de folosință
îndelungată 20

10

Copii fără parinți Copii cu ambii Copii doar cu tatăl Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
pleca ți în străinătate părinți pleca ți în plecat plecată migranți
străinătate

 
 
Dotarea gospodăriilor în funcţie de experienţa migraţiei

% copii care au acasă


1 00

computer 90

80

67 68
70 65
60 55 56 56
consolă de jocuri 49 51
50 44
video
38
40
32
30 27
21
20 14 16
dvd player
10

Copii fără parinți Copii cu ambii Copii doar cu tatăl Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
pleca ți în străinătate părinți plecați în plecat plecată migranți
străinătate

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

25 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 26

 
 
 
Dotarea copiilor cu bunuri personale specifice vârstei

%
1 00
90
Copii fără parinți 90 87
plecați în străinătate 82
79
80
72 73
Copii cu ambii părinți 70 68 67
plecați în străinătate 63
60
60

50 45
Copii doar cu tatăl
plecat
40 37 38 37
32
28 29
Copii doar cu mama
30 25 27
plecată 18
20

10
Copii cu părinți foști
migranți 0

Telefon mobil MP3 player, IPod Bicicletă Role sau skateboard

 
 
 
Experienţa copiilor cu călătoriile în străinătate
[Ai călătorit vreodată în străinătate?]

1 00

90 % Da

80

70

60

50

40
34
30
22
20 16 17
14
10

Copii fără parinți plecați Copii cu ambii părinți Copii doar cu tatăl plecat Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
în străinătate plecați în străinătate plecată migranți

 
 
 
 
 

26 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 27

 
 
 
 
Experienţa copiilor cu călătoriile în străinătate
[Cu ce ocazie ai fost într-o altă țară?]

1 00
ca turist în vacanță /excursie în vizită la părinții mei care lucrau sau lucrează acolo
90
în vizită la alte rude din străinătate la o competiție sportivă
80 altă ocazie

70
68 67
63
60 55
50
44
40 39
40

30 27
24 24
21
18 18
20

8 10
10 6 7 5
2 4 3 4
0

Copii fără parinți pleca ți Copii cu ambii părinți Copii doar cu tatăl plecat Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
în străinătate pleca ți în străinătate plecată migranți

 
 
De la începutul anului 2007, ai lipsit vreo zi de la şcoală din
cauză că ai fost bolnav sau nu te-ai simţit bine?

Copii cu ambii
Copii fără parinți părinți pleca ți în Copii doar cu tatăl Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
pleca ți în străinătate străinătate plecat plecată migranți
1 00
Nu am lipsit
90 21 23
24 23 24
% 80

70 11 13 13
Da, am lipsit mai 12 15
mult de o 60
săptămână
50 31
36 34 37
Da, am lipsit câteva 40 35
zile, dar mai puțin
30
de o săptămână
20
30 34
Da, am lipsit o zi 27 24 26
10

 
 
 
 
 

27 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 28

 
Intervalul orar când merg la culcare

%
Copii cu ambii Copii doar cu mama
Copii fara parinti părinți plecați în Copii doar cu tatăl plecată în Copii cu fosti parinti
plecati in strainatate străinătate plecat în străinătate străinătate migranti
1 00
12 13 11 15
90
16
23:30+
80
29 29 31 25
70 28
22:30 - 23:30 60

50

40
21:30 - 22:30 50 49 48 51 47
30

20

10
<= 21:30 10 10 10 8 9
0

 
 
 
 
Ce simţi despre următoarele lucruri?
[Valori medii, 1 negativ – 7 maxim pozitiv]

Copii fără 6.1 6.1


6.1 5.9 5.9
părinți plecați 5.9 5.7 5.9 5.8 5.9 5.8 5.7 5.9 5.8 5.9 5.9
în străinătate
6 5.7 5.7
5.5 5.6

Copii cu ambii
părinți plecați 5
în străinătate

Copii doar cu
4
tatăl plecat în
străinătate

Copii doar cu 3
mama plecată
în străinătate

Copii cu părinți 2

foști migranți

Sănătatea ta Felul în care ară ți Familia ta Via ța ta pe ansamblu

 
 
 
 
 
 
 

28 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 29

 
 
Indicele bunăstării subiective
[Valori medii, indicele ia valori între -100 și 100]

50

40
Copii fără
părinți plecați
30
în străinătate

Copii cu ambii 20
părinți plecați 11.1
în străinătate 10 6.9
2.6
Copii doar cu
0
tatăl plecat în
străinătate
-1 0
-9.3
Copii doar cu
mama plecată -2 0
în străinătate
-3 0 -25.0
Copii cu părinți
foști migranți
-4 0

-5 0

 
 
Experiența copiilor cu diverse forme de abuzuri  
Este absența părinților un factor în măsură să sporească riscul copiilor de 
a  fi  supuşi  unor  abuzuri?  Aceasta  este  o  altă  întrebare  la  care  ne‐am  propus  să 
răspundem  prin  această  cercetare.  Analizele  efectuate  pe  baza  declarațiilor 
copiilor  nu  susțin  însă  o  asemenea  ipoteză.  Copiii  trăiesc  experiențe  şi  diverse 
forme  de  abuzuri  indiferent  dacă  au  sau  nu  părinți  plecați  în  străinătate. 
Diferențele  dintre  cei  cu  părinți  plecați  şi  cei  cu  părinți  non‐migranți  nu  sunt 
semnificative  în  ceea  ce  priveşte  abuzurile  verbale,  umilințele,  amenințările, 
agresiunile  fizice  sau  neglijența.  Indiferent  dacă  au  părinți  migranți  sau  non‐
migranți: 
• aproape jumătate dintre copiii intervievați au fost supuşi în mod frecvent 
la abuzuri verbale (înjurături) 
• circa  35%  dintre  copii  au  fost  supuşi  frecvent  unor  situații  în  care  s‐au 
simțit umiliți 
• în jur de 20% dintre copii au fost frecvent amenințați 
• 10‐15% dintre copii au fost frecvent agresați fizic 
 
Lipsa controlului parental şi comportamente deviante 
În ce măsură absența temporară a unuia sau ambilor părinți determină o 
diminuare  a  controlului  asupra  copiilor  şi  favorizează  apariția  unor 
comportamente  deviante  la  copii?  O  iau  copiii  pe  căi  greşite  în  timpul  în  care 

29 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 30

părinții lucrează în străinătate? Iată alte întrebări la care am dorit să răspundem 
prin această cercetare.  
Absența  părinților  nu  înseamnă  neapărat  absența  controlului  asupra 
copiilor.  Ceilalți  membrii  adulți  ai  familiei  sau  chiar  şi  frații  mai  mari  pot 
controla ceea ce face copilul ai cărui părinți sunt plecați în străinătate la muncă. 
Datele  anchetei  arată  că,  indiferent  dacă  au  părinți  migranți  sau  nu,  există  în 
majoritate cazurilor un adult care ştie ce se întâmplă cu copiii rămaşi acasă. În jur 
de 70% dintre copiii intervievați au afirmat că întotdeauna spun unui adult unde 
merg  atunci  când  ies  afară,  neexistând  diferențe  semnificative  în  funcție  de 
prezența/absența părinților din gospodărie. De asemenea, ponderile copiilor care 
au recunoscut că au stat cel puțin o dată afară după ora 9 seara fără ca un adult 
din familie să ştie de ei sunt relativ egale în toate cele 5 categorii de copii folosite 
în  analiză.  Pe  de  altă  parte,  consumul  de  substanțe  interzise  minorilor  (tutun, 
alcool)  pare  să  aibă  o  incidență  puțin  mai  mare  în  rândul  elevilor  de  gimnaziu 
care au ambii părinți plecați sau doar mama plecată la muncă în străinătate. Mai 
mult,  ponderea  copiilor  care  au  avut  cel  puțin  o  dată  probleme  cu  poliția  este 
uşor mai mare în rândul celor care au părinți migranți față de ceilalți (15‐16% față 
de  10%).  De  asemenea,  comportamentul  de  la  şcoală  al  copiilor  ai  căror  părinți 
sunt  plecați  i‐au  determinat  pe  profesori  să  atragă  atenția  familiei  mai  frecvent 
decât în cazul copiilor cu părinții în țară.   
Chiar dacă diferențele între copiii de migranți şi cei de non‐migranți sunt 
relativ  mici  în  ce  priveşte  comportamentele  deviante,  putem  afirma  că  plecarea 
părinților reprezintă totuşi un factor de risc. Controlul insuficient asupra copiilor 
din  partea  celorlalți  adulți  din  familie,  alături  de  problemele  de  natură 
emoțională produse de lipsa afectivității parentale şi, în plus, creşterea accesului 
la  diverse  oportunități  pe  măsură  ce  veniturile  din  străinătate  determină  o 
creştere a bunăstării materiale, sunt în măsură să dezvolte la copii şi adolescenți 
anumite tendințe deviante. 
 
Probleme şi rețele de sprijin în cazul copiilor de migranți 
Percepția  copiilor  asupra  problemelor  cu  care  se  confruntă  a  reprezentat 
un  alt  aspect  de  interes  pentru  studiul  nostru.  Notele  de  la  şcoală  reprezintă 
principala  preocupare  atât  a  copiilor  ce  provin  din  familii  de  migranți,  cât  şi  a 
celor  din  familii  cu  părinți  non‐migranți.  Deşi  directorii  şcolilor  cuprinse  în 
studiu  susțin  că  nu  s‐a  remarcat  o  scădere  a  performanțelor  şcolare  în  cazul 
copiilor cu părinți plecați, notele obținute la şcoală sunt considerate o problemă 
într‐o mai mare măsură de copiii care au ambii părinți plecați. Absența părinților 
este un aspect problematic în special pentru cei care au ambii părinți plecați. În 
cazul  celor  care  au  un  singur  părinte  plecat,  lipsa  mamei  este  mai  puternic 
resimțită decât cea a tatălui. Lipsa timpului liber, împreună cu volumul mare de 

30 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 31

teme, sunt alte două probleme frecvent menționate de copii în general, dar într‐o 
măsură mai mică de copii cu ambii părinți plecați. De asemenea, copiii cu ambii 
părinți  plecați  par  să  aibă  într‐o  mai  mică  măsură  probleme  de  relaționare  cu 
colegii, prietenii sau rudele, decât cei care nu au părinți migranți.  
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copii atunci când se 
confruntă  cu  o  problemă,  în  special  dacă  respectiva  problemă  este  legată  de 
şcoală.    În  cazul  copiilor  cu  părinți  migranți,  ponderea  celor  care  afirmă  că  nu 
apelează la nimeni pentru a‐i ajuta în probleme legate de şcoală este semnificativ 
mai mare decât în cazul copiilor fără părinți migranți. La prieteni copiii apelează 
în  special  atunci  când  au  o  problemă  cu  alți  prieteni/colegi  de  şcoală  sau  cu 
părinții. Aproape 80% dintre copii afirmă că au un prieten foarte bun cu care pot 
discuta  despre  orice,  neexistând  diferențe  în  funcție  de  prezența/absența 
părinților.  
 
Ţi s-au întâmplat vreodată de la începutul anului următoarele lucruri...?

% ”uneori” + ”destul de des”

1 00

Copii fără părinți 90

plecați în 80
străinătate
70
Copii cu ambii
60
părinți plecați în
străinătate 48
50 44 47 45 45
39
Copii doar cu tatăl 40 34
36 34
33
plecat în străinătate
30
18 20 19
16 17
Copii doar cu mama 20 14 13 15 15 13 14 14
12 11 10 8
plecată în 10 5 5 6 6
străinătate
0
Copii cu părinți foști cineva să te cineva să râdă cineva să te cineva să te fii neglijat de să fii pedepsit,
migranți înjure de tine amenințe, să te lovească, să te părinții tăi sau interzicându-ți-
sperie bată de cei în grija se să faci
cărora ești anumite lucruri

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

31 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 32

 
Cât de des ţi s-au întâmplat în ultima perioadă următoarele...?
% ”uneori” + ”destul de des”

1 00
89
Copii fără părinți 90 87 87 86
84 83 83 84
82 82
plecați în 80 78
80
străinătate 74 74
67
Copii cu ambii 70
părinți plecați în
60
străinătate
50
Copii doar cu tatăl
plecat în străinătate 40

30
Copii doar cu mama
plecată în 20
străinătate
10
Copii cu părinți foști
migranți 0

să te distrezi foarte bine cu să te distrezi foarte bine cu familia să râzi cu poftă


prietenii tăi ta

 
 
 
Cât de des ţi s-au întâmplat în ultima perioadă următoarele...?
% ”uneori” + ”destul de des”

1 00

Copii fără părinți 90

plecați în 80
străinătate
70
Copii cu ambii
60
părinți plecați în
străinătate 50

Copii doar cu tatăl 40 36 35


plecat în străinătate
30 24 24 26 24 24
23 22 19 21 22 24 22
20 21 20
16 17 16 16 18 16 16
Copii doar cu mama 20 14 15 15
11 10 11
plecată în 10
străinătate
0
Copii cu părinți foști să te sim ți singur să sim ți că să te sim ți să sim ți ca nu să te sim ți diferit să te sim ți
migranți nimeni nu te neglijat de cei știi ce se vrea de față de alți copii nefericit
iubește dragi la tine sau ce ar
trebui să faci

 
 
 
 

32 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 33

Cât de des ți s-au întâmplat în ultima perioadă următoarele...?


% ”uneori” + ”destul de des”

1 00

Copii fără părinți 90


plecați în
străinătate 80

Copii cu ambii 70
părinți plecați în
străinătate 60

Copii doar cu tatăl 48


50
44 43
plecat în
39 40 40
37
străinătate 40 35 36
30 32 32 30
30
Copii doar cu mama 30
28
plecată în 20
străinătate 20 18 18 18 16

Copii cu părinți foști


10
migranți
0

să fii furios să fii speriat să fii îngrijorat să plângi

 
 
 
 
 
 
 
Când ieşi afară, spui vreunui adult din familia ta unde mergi?

% Copii cu ambii Copii doar cu mama


Copii fără părinți părinți plecați în Copii doar cu tatăl plecată în Copii cu părinți foști
pleca ți în străinătate străinătate plecat în străinătate străinătate migranți
1 00
4 3 3 1 4
90
Niciodată 23 25 27
80 28 32
70

60

50
Doar uneori
40
73 72 72
68 64
30

20

Da, întotdeauna 10

 
 

33 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 34

În ultimele săptămâni, ai stat afară dupa ora 9 seara fără ca


părinţii tăi sau cei care au grijă de tine să ştie unde eşti?

% Copii cu ambii Copii doar cu mama


Copii fără părinți părinți plecați în Copii doar cu tatăl plecată în Copii cu părinți foști
pleca ți în străinătate străinătate plecat în străinătate străinătate migranți
1 00

Da, de mai multe


90
24 20 22 20 23
ori 80

70
16 19 16 21
19
60

Da, o dată 50

40

30

20
Niciodată
10

 
 
 
 
Care dintre următoarele afirmaţii ţi se potriveşte cel mai bine?

% Copii cu ambii Copii doar cu mama


Copii fără părinți părinți plecați în Copii doar cu tatăl plecată în Copii cu părinți foști
plecați în străinătate străinătate plecat în străinătate străinătate migranți
50
Fumez în mod
regulat 45

40

35
Uneori fumez, dar
nu în fiecare zi 30

25

Am fumat, dar nu 20
1 0
mai fumez 3 3 11
15
11 5 0 6
10 2 8
3 2
Am fumat doar o 5
7 10 8 8
dată sau de două 6
ori 0

 
 
 

34 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 35

Care dintre următoarele afirmaţii ţi se potriveşte cel mai bine?

% Copii cu ambii Copii doar cu mama


Copii fără părinți părinți plecați în Copii doar cu tatăl plecată în Copii cu părinți foști
plecați în străinătate străinătate plecat în străinătate străinătate migranți
50

Consum alcool în 45
mod regulat
40 1
1 1
35
1
1 9
9
30 12
10 13
Uneori beau alcool,
25
dar nu în fiecare zi
20

15
28 30
24 24 23
10
Am băut alcool
doar o dată sau de 5
două ori
0

 
 
 
 
 
Ai un foarte bun prieten cu care poţi discuta despre orice,
inclusiv despre probleme personale?
%
Copii fără părinți pleca ți Copii cu ambii părinți Copii doar cu tatăl plecat Copii doar cu mama Copii cu părinți foști
în străinătate plecați în străinătate în străinătate plecată în străinătate migranți
1 00

90 % Da
80

70

60

50

40 78 77 79 76 77
30

20

10

 
 
 

35 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 36

S-a întâmplat vreodată...?

% ”o dată” + ”de mai multe ori”

1 00

Copii fără părinți 90

plecați în 80
străinătate
70
Copii cu ambii
60 54
părinți plecați în
48 48 49
străinătate 50
42
Copii doar cu tatăl 40 34 32
plecat în străinătate 28 27
30 26
22 23 22 24
20 16 15 17
Copii doar cu mama 10
13
9
plecată în 10
străinătate
0
Copii cu părinți foști să ai probleme cu poliția familia ta să intre în să te ba ți cu alți copii profesorii să le atragă
migranți conflict cu vecini sau alte atenția părinților tăi
persoane din cauza ta despre comportamentul
tău la școală

 
 
 
 
 
Dintre următoarele, care sunt principalele probleme pe care le ai în prezent?
%
1 00

Copii fără părinți 90

plecați în 80
străinătate
70 64
Copii cu ambii 58 5959
părinți plecați în 60 55
străinătate 50 43 42 43
Copii doar cu tatăl 3839 38 36 40
40
plecat în străinătate 30 30 28 28
30 24
23 22
19 17 21 17 20
20 15 15
Copii doar cu mama 13 11 12 13 12
9
plecată în 10
străinătate 1 1
0
Copii cu părinți foști Notele mele la Părinții mei Am prea puțin Prea multe Petrec prea Probleme Unii colegi
migranți
școală sunt pleca ți în timp liber teme puțin timp cu sentimentale, râd de mine
străinătate părinții mei îmi place de
un băiat/fată,

 
 
 
 
 

36 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 37

 
Dintre următoarele, care sunt principalele probleme pe care le ai în prezent?
[continuare]
%
30

Copii fără părinți 25


plecați în
străinătate 20
17
Copii cu ambii 15 14
15
părinți plecați în 12 12 11
străinătate 1110 11
10
9 98
7 8
Copii doar cu tatăl 6 6 6 6 5
5 5
4 4
plecat în străinătate 5 4 34 3 3 3 34 3 3 4
2 22 1 12 1 1 1 1 1 2 2 2
0
0
Copii doar cu mama
plecată în Felul în Probleme Nu mă Nu mă Nu mă Părinții Prietenii Nu am Sunt Altceva
străinătate care arăt cu alți înțeleg cu înțeleg cu înțeleg cu mei se mă prieteni sărac
copii colegii fra ții / părinții ceartă tot presează
Copii cu părinți foști agresivi / mei de surorile mei timpul să fac
migranți violenți clasă mele lucruri pe
care nu
vreau

 
 
 
 
 
 
De obicei la cine apelezi pentru ajutor sau cu cine
stai de vorbă când ai probleme cu şcoala, teme?
% 1 00

Copii fără părinți 90


plecați în
80
străinătate
Copii cu ambii 70
părinți plecați în
60
străinătate 52
Copii doar cu tatăl 50 45
plecat în străinătate 40
39

Copii doar cu mama 30 242323 25


18 19 20
plecată în 20 16 15 17 15 13
străinătate 12
9 8
10 56 55 4 5
3 43 3
5 4
Copii cu părinți foști 1 3 2 2 2 3 2 1 2 3
migranți 0

Nu apelez la Mama ta Bunicul / Ambii Frate / Soră Prieteni Tatăl tău Profesor
nimeni Bunica părinți

 
 
 

37 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 38

De obicei la cine apelezi pentru ajutor sau cu cine


stai de vorbă când ai probleme cu colegii de şcoală?
%
1 00

Copii fără părinți 90


plecați în
80
străinătate
Copii cu ambii 70
părinți plecați în
60
străinătate
Copii doar cu tatăl 50

plecat în 40
străinătate 30 32
28 30
Copii doar cu mama 30 2527
plecată în 19 18
20 15 16
străinătate 1212 13 13 13
9 1010 9 99 9 11
8 8 86 7 55 6 8 6
10 5
Copii cu părinți foști 1 1 2 3 23
migranți 0

Nu apelez la Bunicul / Profesor Prieteni Mama ta Ambii Frate / Soră Tatăl tău
nimeni Bunica părinți

 
 
 
 
 
De obicei la cine apelezi pentru ajutor sau cu cine
stai de vorbă când ai probleme cu părinţii tăi?
%
1 00

Copii fără părinți 90


plecați în
80
străinătate
Copii cu ambii 70

părinți plecați în
60
străinătate
49
50 4544
Copii doar cu tatăl 44
plecat în străinătate 40 38

30
Copii doar cu mama 21
plecată în 20 14
străinătate 11 12 12 12
8 9 8 6 7 7
10 6 6 5 5 5 4 6 5 5
Copii cu părinți foști 2 4 2 2 4 5 3 4
2
migranți 0

Nu apelez la Bunicul / Mama ta Frate / Soră Tatăl tău Ambii părinți Prieteni
nimeni Bunica

 
 
 
 
 

38 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 39

 
 
 
 
De obicei la cine apelezi pentru ajutor sau cu cine
stai de vorbă când ai probleme cu prietenii tăi?
%
1 00

Copii fără părinți 90


plecați în
80
străinătate
Copii cu ambii 70
părinți plecați în
60
străinătate
50
Copii doar cu tatăl 444544
plecat în străinătate 4040
40

30
Copii doar cu mama 22
plecată în 20 15 14 14
străinătate 10 10 11
9 8 8
10 5 7 5 5 6 6 5 5 5 5 6 5 5
Copii cu părinți foști 1 0 1 2 1 4 3
migranți 0

Nu apelez la Bunicul / Mama ta Ambii părinți Prieteni Frate / Soră Tatăl tău
nimeni Bunica

 
 
 
 
 
 

39 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 40

Efecte ale migrației în educație 
Ovidiu Voicu 
 
În  afară  de  rolul  său  tradițional,  şcoala  este  un  element  important  în 
oferirea  de  servicii  sociale  elevilor,  chiar  dacă  de  multe  ori  acest  lucru  se 
întâmplă  mai  mult  tacit  decât  explicit.  Rolul  şcolii  este  cu  atât  mai  relevant  în 
cazul  celor  ai  căror  părinți  (unul  sau  amândoi)  sunt  plecați  în  străinătate.  De 
aceea este important să analizăm cum relaționează cu şcoala copiii rămaşi acasă 
şi obiectivul analizei cuprinsă în această secțiune este să identificăm potențialele 
probleme  în  domeniul  educației  ce  apar  ca  urmare  a  plecării  părinților  în 
străinătate. Pentru a atinge acest obiectiv, voi compara răspunsurile primite de la 
copii  care  au  cel  puțin  un  părinte  plecat  temporar  în  străinătate  cu  cele  ale 
elevilor care nu se află în această situație. Înainte de acest lucru, voi explica de ce 
şcoala  este  un  punct  de  pornire  important.  Concluziile  analizei  sunt  însoțite  de 
câteva recomandări ce pot fi folosite ca punct de plecare în procesul de elaborare 
a politicilor publice în domeniu. 
 

Despre importanța şcolii în furnizarea de servicii sociale 
Legătura  cu  şcoala  este  –  sau  ar  trebui  să  fie  –  un  punct  de  referință  în 
abordarea  potențialelor  probleme  ce  apar  în  cazul  copiilor  ca  urmare  a  plecării 
părinților  la  muncă  în  străinătate.  Evaluările  disponibile  ne  arată  că  în  acest 
moment rețeaua serviciilor de asistență socială nu reuşeşte să răspundă prompt 
necesităților  practice apărute în  acest domeniu.  În primul  rând lipseşte  sau  este 
insuficient  folosit  un  sistem  de  identificare  şi  monitorizare  a  copiilor  aflați  în 
situație de risc; acest lucru este resimțit mai ales în zonele rurale şi cele mai puțin 
dezvoltate  economic,  adică  exact  principalele  surse  ale  migrației  temporare  a 
forței  de  muncă.  Problemele  sunt  legate  atât  de  cadrul  legislativ  (definirea 
indicatorilor şi procedurilor de urmat  în cazul  copiilor  aflați  în  situație  de  risc), 
cât şi de resursele umane. Absența unor politici coerente de atragere în sistem şi 
formare a specialiştilor şi salariile scăzute din domeniu sunt însoțite de absența 
unui culturi a asistenței sociale în cele mai multe dintre comunitățile româneşti. 
Migrația temporară este un fenomen cu o dinamică ridicată care, cel puțin până 
acum, depăşeşte capacitatea de reacție a sistemului de asistență socială. În mare 
măsură, evidența copiilor rămaşi acasă este făcută pe baza declarațiilor părinților, 
or,  în  condițiile  în  care  două  treimi  dintre  cei  plecați  o  fac  pe  căi  informale, 
aşteptarea ca ei să îşi declare plecarea nu este realistă. Monitorizarea prin vizite 

40 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 41

regulate ale asistenților sociali, chiar şi în cazurile identificate, nu este o practică 
curentă, cel mai adesea din lipsa resurselor umane şi financiare necesare. 
 
În  aceste  condiții,  o  bună  parte  din  sarcinile  specifice  muncii  de  asistent 
social  sunt  transferate  formal  sau  informal  către  şcoală.  Un  exemplu  foarte  bun 
este cel al dosarelor privind alocația pentru copii în realizarea cărora implicarea 
învățătorilor  sau  a  profesorilor  diriginți  este  esențială.  În  urma  unei  cercetări 
calitative 1   realizate  în  cursul  anului  precedent  în  cadrul  unui  proiect 
implementat de Centrul Educația 2000+, am consemnat nemulțumirea unanimă a 
profesorilor  legată  de  transferarea  către  ei  a  unor  sarcini  administrative  din 
domeniul  serviciilor  sociale.  În  toate  regiunile  vizitate  în  cadrul  cercetării, 
profesorii intervievați au acuzat timpul pierdut cu formalități administrative (în 
special  dosarele  de  alocații,  dar  şi  alte  ajutoare).  De  asemenea,  profesorii  atrag 
atenția că în multe cazuri ei sunt singurii care încearcă un dialog cu părinții sau 
persoanele care au grijă de copii, fac vizite la domiciliu sau încearcă să discute cu 
elevii pentru a afla ce probleme au dincolo de procesul de educație. Mai mult, ei 
au  menționat  explicit  situația  copiilor  ai  căror  părinți  sunt  plecați  la  muncă  în 
străinătate ca fiind una problematică din punct de vedere al dezvoltării lor. 
Prin  urmare,  se  transferă  către  şcoală,  mai  degrabă  tacit  decât  explicit,  o 
serie  de  atribuții  ale  sistemului  de  asistență  socială.  Cu  toate  acestea,  în  multe 
şcoli  lipsesc  două  instrumente  esențiale:  colaborarea  cu  sistemul  de  asistență 
socială şi psihologul şcolar. Astfel, în doar 38% din şcolile generale din România 
există  un  psiholog  care  să  ofere  consiliere  elevilor.  Mai  mult,  psihologii  sunt 
prezenți mai ales în oraşele mari, pentru că în 86% dintre şcolile din mediul rural 
şi în jumătate dintre cele din oraşe medii şi mici această poziție nu este ocupată. 
Un aspect pozitiv este că, acolo unde această colaborare există, directorii şcolilor 
spun că au o colaborare „mai degrabă bună” (40% din cazuri) şi foarte bună (31%) 
cu serviciul de asistență socială din primărie. Doar 7% spun că este „mai degrabă 
proastă”  şi  1%  „foarte  proastă”,  dar  lucrul  îngrijorător  este  că  în  21% 
responsabilii şcolii spun că „nu există nici un fel de colaborare”. Din nou situația 
este mai grea în mediul rural unde 31% dintre şcoli nu colaborează cu asistenții 
sociali.  
 

Relația cu şcoala şi rezultate şcolare 
În perioada ciclului gimnazial, aşa cum ne arată datele de sondaj, legătura 
copiilor cu şcoala este, cel puțin declarativ, foarte puternică. Cei mai mulți dintre 

1
Ovidiu Voicu, Administrare şi practici lipsite de integritate în şcoală. Raport de cercetare,
http://www.consiliulelevilor.ro/library/Administrare%20si%20practici%20lipsite%20de%20integritate%20
in%20scoala.pdf

41 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 42

ei merg cu plăcere la şcoală – 55% spun că le place să meargă la şcoală mult sau 
foarte mult, 25% destul de mult şi doar 20% că nu prea le place sau nu le place 
deloc.  De  asemenea,  aproape  toți  elevii  intervievați  spun  că  pentru  ei  este 
important  să  ia  note  mari  la  şcoală  (91%  spun  chiar  că  este  important  şi  foarte 
important) şi o situație similară întâlnim atunci când întrebăm elevii dacă pentru 
ei este important să învețe cât mai multe lucruri – doar 2% spun că este puțin sau 
nu  este  deloc  important.  Aşa  cum  se  poate  observa  din  figurile  de  mai  jos 
(figurile  1‐3),  cifrele  nu  diferă  cu  mult  atunci  când  diferențiem  între  cei  care  au 
cel puțin un părinte plecat în străinătate şi cei care nu se află în această situație. 
În  ceea  ce  priveşte  importanța  acordată  şcolii  şi  învățării,  diferențele  nu  sunt 
semnificative  statistic.  Un  semn  de  alertă  apare  atunci  când  analizăm 
răspunsurile  la  întrebare  privind  ataşamentul  față  de  şcoală.  Doar  51%  dintre 
copii care au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate sunt atraşi mult 
sau foarte mult de şcoală. Diferența de patru procente este semnificativă statistic 
şi, pentru a înțelege de unde provine, este necesar să analizăm mai îndeaproape 
datele. 
 
Figura 1. Cât de mult îți place la şcoală? (cifrele reprezintă procente) 

55
51

27
25
22
20

Mult/foarte mult Destul de mult Nu prea / deloc

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
 
 
 
 
 
 
 
 

42 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 43

Figura 2. Cât de important este pentru tine să ai note bune la şcoală? (cifrele reprezintă 
procente) 

91 88

7 9
2 2

Foarte important / Oarecum important Nu prea / deloc important


important

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
 
Figura  3.  Cât  de  important  este  pentru  tine  să  înveți  cât  mai  multe  lucruri?  (cifrele 
reprezintă procente) 

92 91

6 8
2 1

Foarte important/important Oarecum important Nu prea / deloc important

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
Prima  întrebare  la  care  trebuie  să  răspundem  este  de  ce  aversiunea  sau 
lipsa  plăcerii  de  a  merge  la  şcoală  este  o  problemă.  Răspunsul  nu  are  legătură 
directă cu cercetarea de față. Teoriile generale ale educației ne arată, în baza unor 
cercetări ce se întind pe mai multe generații, că rezultatele şcolare şi învățarea în 
sine sunt corelate cu plăcerea sau neplăcerea resimțită de elev în relația cu şcoala 
şi procesul de educație. Copii care nu se implică cu plăcere în învățare nu numai 
că au rezultate mai slabe, ci învață mai greu, ceea ce poate conduce la pierderea 
unor  oportunități  importante  pe  parcursul  vieții.  Deşi,  după  cum  spuneam, 

43 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 44

legătura  cu  cercetarea  nu  este  directă,  datele  de  sondaje  confirmă  acest  lucru. 
Atât  evaluarea  subiectivă  a  elevilor,  cât  şi  o  evaluare  obiectivă,  prin  media 
ultimului semestru (în cazul de față semestrul I al anului şcolar 2006‐2007) arată 
că elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate se plasează în mai mică măsură 
între primii din clasă şi în mai mare măsură în zona medie. Astfel, dacă la nivel 
național 46% dintre elevii de gimnaziu au medii cuprinse între 7 şi 9 şi 44% medii 
între  9  şi  10,  atunci  când  luăm  în  considerare  doar  copii  care  au  cel  puțin  un 
părinte  plecat  în  străinătate,  ponderea  celor  care  au  medii  peste  nouă  scade  la 
38%,  iar  a  celor  care  au  medii  sub  9  şi  peste  7  creşte  la  53%  (Figura  4).  Similar, 
număr  celor  care  se  consideră  ca  fiind  la  „jumătatea  clasei”,  față  de  cei  ce  se 
consideră între primii, creşte în cazul elevilor ai căror părinți sunt plecați (Figura 
5).  
 
Figura 4. Ce medie generală ai avut pe ultimul semestru? (cifrele reprezintă procente) 

53
46
44
38

9 9

5-6,99 7-8,99 9-10

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
Figura  5. Față  de ceilalți colegi ai tăi, la  învățătură, ai  spune  că  eşti printre primii din 
clasa ta, pe la mijloc sau printre ultimii din clasă?(cifrele reprezintă procente) 

53 56

38
33

9 10

Printre primii La mijloc Printre ultimii

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

44 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 45

 
Observațiile  de  mai  sus  sunt  întărite  atunci  când  luăm  în  considerație  şi 
alte  dimensiuni  ale  evaluării  performanțelor  şcolare  (Figura  6).  Ponderea  celor 
care au obținut un premiu sau o mențiune în anul şcolar precedent este ceva mai 
mare în rândul celor care nu au părinți plecați în străinătate, dar aceştia din urmă 
se află în ceva mai mare măsură în situația de corigență şi/sau au nota scăzută la 
purtare. Nu se observă diferențe în cazul participării la olimpiade şcolare, dar în 
cazul  acestui  indicator  trebuie  ținut  cont  de  faptul  că  întrebarea  a  luat  în  calcul 
toate  fazele  acestor  concursuri  şi  în  general  un  număr  foarte  mare  de  elevi 
participă  la  primele  etape,  pe  şcoală  sau  pe  localitate.  Ca  şi  în  cazul  plăcerii  cu 
care  merg  la  şcoală,  diferențele  nu  sunt  mari,  dar  unele  dintre  ele  sunt 
semnificative  statistic.  Acest  lucru  înseamnă  că  există  un  risc  important  de 
scădere  a  performanțele  şcolare  ale  copiilor  ai  căror  părinți  sunt  plecați  în 
străinătate să scadă, acest lucru se întâmplă în unele cazuri, dar, din fericire, nu 
putem  vorbi  de  un  fenomen  generalizat.  În  consecință,  este  încă  timp  a  se 
interveni cu servicii sociale acolo unde se observă acest fenomen. 
 
 
Figura 6. Ponderea elevilor care s‐au aflat în vreuna din situațiile menționate 
92 90 93 89

67 64 68 69

33 36 32 31

8 10 11
7

Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu

Premiu sau menţiune Corijenţă semestrul Nota scăzută la purtare Participare olimpiadă
anul precedent precedent semestrul precedent (orice fază)

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
Un  alt  indicator  important  a  cărui  analiză  trage  semnale  de  alarmă  este 
numărul de absențe nemotivate pe care elevii declară că le‐au strâns. Întrebarea 
s‐a referit la semestrul în curs (semestrul II al anului şcolar precedent, 2006‐2007) 
şi amintim că datele au fost culese în ultimele două săptămâni ale anului şcolar. 
După cum se poate observa în figura 7, unul din cinci elevi de gimnaziu, la nivel 
național, declară că are mai mult de 10 absențe, lucru îngrijorător ținând cont şi 
de  faptul  că  ne  aşteptăm  ca  cifrele  să  fie  subevaluate  pentru  că  este  declarația 

45 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 46

proprie a elevilor. Cu atât mai mult îngrijorează constatarea că în cazul celor care 
au  cel  puțin  unul  dintre  părinți  plecat  temporar  în  străinătate  creşte  la  29% 
numărul celor care au mai mult de 10 absențe (26% dintre ei spun că au între 11 
şi 49, 3% mai mult de 50). Aşa cum ne aşteptăm, problema este mai mare pentru 
elevii din clase mai mari. Astfel, în rândul copiilor de emigranți, ponderea celor 
care au mai mult de 10 absențe este de 34% din cei de clasa a VII‐a şi de 38% din 
cei de clasa a VIII‐a.. 
 
Figura 7. Cu aproximație câte absențe nemotivate ai până în prezent în acest semestru? 
(cifrele reprezintă procente) 
45
42
35
29
26
19

1 3

Niciuna 1-10 absente 11-49 absente 50 si peste

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
Un aspect care trebuie menționat este că, atât în relație cu şcoala, cât şi pe 
alte  dimensiuni  ale  cercetării,  constatăm  că  acei  copii  care  au  unul  sau  ambii 
părinți  plecați  la  muncă  în  străinătate  au  un  profil  asemănător  cu  cei  ai  căror 
părinți  sunt  despărțiți  sau  care  şi‐au  pierdut  mama  sau  tatăl.  Cu  alte  cuvinte, 
plecarea  temporară  în  străinătate  poate  avea  asupra  copiilor  efecte  psihologice 
asemănătoare cu cele ale unei despărțiri pe termen lung. 
 

Perspective privind continuarea studiilor 
Alături  de  rezultatele  obținute  la  şcoală,  un  al  doilea  aspect  important 
cuprins  în  acest  capitol  este  ce  intenții  de  viitor  au  elevii  intervievați  în  cadrul 
cercetării.  România  are  în  acest  moment  un  important  deficit  de  capital 
educațional  față  de  țările  dezvoltate  din  Uniunea  Europeană,  aşa  cum  arată 
indicatorii  Agendei  Lisabona,  preluați  în  Raportul  Comisiei  Prezidențiale  pentru 
analiza  şi  elaborarea  politicilor  din  domeniile  educației  şi  cercetării 2 .  În  România  se 
înregistrează o rată de părăsire prematură a sistemului de educație (populația de 
18‐24 de ani care a finalizat doar învățământul secundar inferior (sau mai puțin) 

2
http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf

46 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 47

şi nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională) de 23,6%, față 
de 14,9% media UE şi ținta de maxim 10% în 2010 definită de Agenda Lisabona. 
Ponderea  populației  de  22  de  ani  care  a  absolvit  liceul  este  de  doar  66,5%  în 
România, față de 77,3% media europeană şi minim 85%, obiectivul stabilit pentru 
2010. În aceste condiții, ne interesează să vedem care sunt aspirațiile următoarei 
generații  –  elevii  aflați  în  acest  moment  în  gimnaziu  –  şi  în  ce  fel  migrația 
modifică aceste aspirații. 
Prima  observație  care  se  desprinde  din  analiza  datelor  este  una 
îmbucurătoare, pentru că 98% dintre elevii de gimnaziu din România declară că 
după terminarea clasei a opta, cel mai probabil, îşi vor continua studiile, 82% la 
liceu  şi  16%  la  o  şcoală  profesională  (Figura  8).  Mai  mult,  plecarea  unuia  din 
părinți  la  muncă  determină  o  creştere  a  ponderii  celor  care  se  orientează  către 
liceu,  o  formă  de  pregătire  care  oferă  oportunități  mai  bune  pe  termen  lung. 
Explicațiile  acestui  fenomen  se  pot  găsi  din  analiza  caracteristicilor  socio‐
demografice  ale  celor  care  au  această  tendință.  Este  vorba  de  doi  factori 
importanți,  creşterea  nivelului  de  trai  ca  urmare  a  veniturilor  provenite  din 
munca în străinătate şi o schimbare a aspirațiilor la nivelul familiei ca urmare a 
contactului  cu  mai  alte  modele  culturale.  Atât  creşterea  veniturilor,  cât  şi 
schimbarea  mentalităților,  se  numără  printre  efectele  pozitive  ale  migrației 
internaționale care, iată, pot fi surprinse şi în domeniul educației. 
 
Figura 8. Ce crezi că este cel mai probabil că vei face după ce vei termina clasa a VIII‐a? 
(cifrele reprezintă procente) 

82 85

16 13
2 2

Voi continua studiile la liceu Voi continua studiile la o şcoală Nu voi continua studiile
profesională

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
În  acelaşi  timp  însă,  la  nivelul  dorințelor  elevilor,  apare  o  diferență 
importantă în ceea ce priveşte perspectivele asupra viitorului. La întrebarea ce ar 
dori să facă după ce terminarea studiilor, răspunsurile au o structură diferită, aşa 
cum se poate observa în figura 9. Ponderea celor care ar vrea să meargă la liceu 
este  similară  cu  cea  care  cred  că  probabil  chiar  vor  face  acest  lucru,  scade 
numărul  celor  ce  doresc  să  meargă  la  şcoala  profesională  (comparat  cu  al  celor 

47 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 48

care  spun  că  vor  face  acest  lucru),  iar  în  structura  răspunsurilor  apar  alte  două 
opțiuni  cu  o  frecvență  mai  mare  a  răspunsurilor,  căutarea  unui  loc  de  muncă, 
respectiv  plecarea  în  străinătate.  7%  dintre  copiii  celor  plecați  în  străinătate  îşi 
doresc  să  meargă  în  străinătate  după  terminarea  gimnaziului,  dar  şi  2%  dintre 
elevii  care  nu  au  părinți  în  străinătate.  Analiza  datelor  ne  arată  că  şcoala 
profesională este o opțiune mai puțin atractivă pentru elevi şi cei care ar dori să 
îşi  întrerupă  studiile  se  suprapun  în  foarte  mare  măsură  cu  cei  care  nu  cred  că 
vor merge la liceu. Astfel, dintre elevii care nu au părinți plecați în străinătate şi 
spun  că  cel  mai  probabil  vor  merge  la  liceu  după  ce  termină  clasa  a  opta,  96% 
spun că îşi doresc să facă acest lucru; în cazul celor care au mama sau tatăl plecați, 
procentul este de 93%, iar 5% ar vrea să plece în străinătate.  
 
Figura 9. Ce ai vrea să faci după ce vei termina clasa a VIII‐a? (cifrele reprezintă procente) 

81 82

13
9 7
3 1 2 1 1

Sã merg la liceu Sã merg la o Sã-mi caut un loc Sã plec în Altceva


şcoală de muncã strãinãtate
profesională

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

 
 
Dorința de a pleca în străinătate este cel mai probabil motivată de dorul de 
părinți. Această intenție apare mai des la cei ai căror părinți sunt plecați de mai 
multă vreme şi/sau a trecut mai mult de la ultima vizită în țară, cei care se simt 
mai  des  singuri  sau  neglijați,  şi  mult  mai  des  în  cazul  celor  care  au  amândoi 
părinții în străinătate. În cazul celor ai căror părinți nu sunt plecați, existența în 
familie  a  unei  alte  persoane  măreşte  ponderea  celor  care  ar  vrea  să  plece  după 
terminarea gimnaziului la 6%. 
Se poate întocmi un profil al elevului de gimnaziu ce doreşte mai degrabă 
să  abandoneze  studiile  pentru  a  munci  în  străinătate  decât  să  urmeze  un  liceu 
sau  o  şcoală  profesională.  Este  vorba  în  primul  rând  de  băieți,  cu  rezultate  mai 
slabe  la  învățătură,  provenind  din  familii  cu  venituri  mai  mici  şi  capital 
educațional mai puțin, locuind în principal în zona rurală, în oraşe mici sau oraşe 
foarte  mari  şi  care  au  în  familie  persoane  ce  se  află  deja  în  străinătate,  mai  ales 
dacă aceste persoane de legătură sunt mama sau tatăl.  

48 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 49

Este destul de greu să vorbeşti de planuri pe termen lung în cazul elevilor 
de gimnaziu, pentru că ei nu au încă suficiente cunoştințe despre lume şi nu sunt 
încă  suficient  de  maturi  pentru  a  face  o  alegere.  Am  adresat  totuşi  elevilor 
întrebarea  clasică  „ce  vrei  să  te  faci  când  vei  fi  mare?”  şi  am  consemnat 
răspunsurile  (Figura  10).  Distribuția  acestora  ne  arată  că  ocupațiile  intelectuale 
(doctor, profesor, avocat, arhitect, inginer etc.) sunt în continuare preferate de cei 
mai mulți dintre copii (31%), aşa cum este de altfel şi modelul tradițional. Dintre 
acestea, meseria de doctor (indicată de 12%) şi cea de profesor (8%) sunt cele mai 
des întâlnite. 15% dintre elevii participanți la cercetare şi‐ar dori să fie o vedetă 
(6%, în special fetele) sau un sportiv (9%, mai ales băieții; majorității celor care ar 
dori  să  aibă  succes  în  sport  le‐ar  place  să  fie  fotbalişti).  Alte  cariere  menționate 
mai des sunt cele precum polițist, pompier sau militar, director, patron sau şef şi 
cele din domeniul calculatoarelor. În cazul copiilor ai căror părinți sunt plecați în 
străinătate  constatăm  că  sunt  mai  mulți  cei  care  aleg  un  model  „de  succes” 
(vedetă, sportiv) – 20% şi mai puțini cei care doresc o ocupație intelectuală, doar 
28%. 
 
Figura 10. Ce vrei să te faci când vei fi mare? 

ocupaţii intelectuale 31
28

sportiv, vedetă 15
20

meserii calificate 13
13

poliţist, pompier, militar 10


9

patron, director, şef 3


2

IT, calculatoare 2
2

altele 7
8

nu răspunde 19
18

Niciun părinte plecat Cel puţin un părinte plecat

Concluzii 
ƒ Şcoala joacă un rol  important,  de  cele  mai multe  ori  informal, în oferirea 
de servicii sociale copiilor ai căror părinți (unul sau amândoi) sunt plecați 
temporar  în  străinătate.  Atunci  când  această  colaborare  există, 
reprezentanții şcolilor afirmă că au o colaborare bună sau foarte bună cu 
sistemele de asistență socială; într‐una din cinci şcoli această colaborare nu 
există; în mediul rural, procentul de şcoli care nu colaborează cu serviciile 
de asistență socială creşte la 30% 
 

49 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 50

ƒ Copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate au, din punct de 
vedere al procesului de educație, un profil asemănător cu cei ce trăiesc în 
familii  monoparentale  ca  urmare  a  despărțirii  părinților  sau  a  decesului 
unuia  dintre  ei.  Acest  lucru  arată  că,  deşi  plecarea  la  muncă  este 
temporară,  efectele  asupra  copiilor  pot  fi  similare  cu  cele  ale  unei 
despărțiri pe termen lung sau definitive 
 
ƒ În  cazul  copiilor  ai  căror  părinți  se  află  plecați  la  muncă  în  străinătate, 
creşte riscul de a se înregistra situații ce pot conduce la probleme legate de 
procesul  de  educație:  copii  care  vin  cu  mai  mică  plăcere  la  şcoală,  au 
rezultate  mai  slabe,  acumulează  mai  multe  absențe,  au  mai  des  nota 
scăzută  la  purtare  şi  corigențe.  Strict  statistic  numărul  celor  ce  ajung  în 
astfel  de  situații  nu  este  atât  de  mare  încât  să  vorbim  de  un  fenomen  la 
scară națională, dar este clar că sunt necesare măsuri care să preîntâmpine 
acest risc 
 
ƒ Plecarea  unuia  dintre  părinți  la  muncă  în  străinătate  are  o  influență 
pozitivă asupra perspectivelor concrete ale copiilor şi ei cred în mai mare 
măsură că după terminarea clasei a opta vor continua studiile şi mai ales 
că acestea vor fi la liceu. Cel mai probabil acest lucru se datorează creşterii 
veniturilor  şi  contactului  cu  alte  modele  culturale,  ceea  ce  conduce  la  o 
valorizare  mai  mare  a  educației.  La  nivelul  dorințelor,  constatăm  însă  că 
unii dintre elevi ar vrea mai degrabă să se alăture părinților în străinătate. 
Cei  mai  expuşi  riscului  de  a  întrerupe  studiile  în  favoarea  părăsirii  țarii 
sunt băieții. 
 
ƒ Tentația plecării în străinătate, mai ales dacă acolo se află deja un părinte 
sau  măcar  o  rudă,  induce  un  risc  de  întrerupere  a  studiilor  după 
încheierea  ciclului  gimnazial,  risc  la  care  sunt  expuşi  mai  ales  băieții  cu 
rezultate  mai  slabe  la  învățătură,  provenind  din  familii  cu  venituri  mai 
mici şi capital educațional mai puțin, locuind în principal în zona rurală, 
în oraşe mici sau oraşe foarte mari 
 

Recomandări 
ƒ În general, dar şi cu aplicare pentru a limita efectele negative ale migrației, 
este  necesară  elaborarea  şi  implementarea  unor  politici  publice  coerente 
prin  care  să  fie  identificați  şi  monitorizați  copiii  aflați  în  situație  de  risc, 
concomitent cu mărirea capacității rețelei de asistenți sociali la nivel local. 

50 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 51

Copii  ai  căror  părinți  sunt  plecați  în  străinătate  trebuie  considerați  în 
situație de risc. 
 
ƒ Un  element  important  al  noilor  politici  ar  trebui  să  fie  întărirea  legăturii 
între  şcoală  şi  sistemul  de  asistență  socială  prin  definirea  unor  proceduri 
eficiente  de  transfer  a  informațiilor  de  la  învățători,  diriginți  şi  psihologi 
şcolari către asistenți sociali şi în sens invers. Este important să fie găsite 
soluții  pentru rezolvarea crizei de  psihologi şcolari  din şcolile  româneşti, 
mai ales din cele din mediul rural. 
 
ƒ Plecând  de  la  relațiile  comunitare  deja  constituite  în  jurul  şcolii  şi  de  la 
practica  curentă,  nu  trebuire  neglijată  construirea  unui  set  de  servicii 
sociale folosind de la rolul şcolii în comunitate ce pot fi oferite copiilor ai 
căror  părinți  sunt  plecați  temporar  în  străinătate.  Acestea  ar  trebui  să 
includă  consiliere  specială,  ajutor  în  procesul  de  învățare,  condiții  de 
petrecere  a  timpului  liber  în  activități  organizate  în  comun  cu  alți  copii, 
vizite  la  domiciliu.  Toate  activitățile  suplimentare  în  care  sunt  implicați 
profesorii trebuie plătite suplimentar 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

51 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 52

Timp liber 
Mihaela Ştefănescu 
 
Acest capitol vizează modul în care copiii îşi petrecere timpul liber şi felul 
în care acesta influențează setul lor de valori. Ce fac copiii din România în timpul 
liber?  Pe  cine  admiră  ei,  care  sunt  eroii  copiilor  de  azi?  Există  diferențe  între 
copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate şi ceilalți? 
S‐a constatat că, în timpul liber, copiii îşi doresc să iasă afară, să petreacă 
timp  cu  prietenii,  să  se  distreze,  să  se  plimbe.  Alegerea  imediat  următoare  este 
sportul, fotbalul, mersul pe bicicletă sau rolele; o altă plăcere este cititul, muzica, 
dansul  etc.  Cu  o  pondere  mai  mică  sunt  menționate  cumpărăturile,  ajutorul  la 
treburile  casnice,  temele,  timpul  petrecut  cu  familia,  odihna.  Răspunsurile  nu 
sunt cu nimic surprinzătoare, acestea fiind activitățile obişnuite ale unui copil de 
11‐14 ani. 
 
  Ce îţi place cel mai mult să faci în timpul tău liber?
 
1 00
 
90
 
  80

  70
Copii fă r ă pă r in ți
plec  a ți în st r ă in ă t a t e
60
 
50
  c u a m bii pă r in ți
C opii
plec a ți în st r ă in ă t a t e 4 0
  33
27 27
  30
23 24
2220 21
Copii doa r c u t a t ă l 18
 
plec a t în st r ă in ă t a t e
20
14 15 14 14
12 12 10 9 12
  7 9 6
10 5 6
2
 
Copii doa r c u m a m a 0
plec a t ă în st r ă in ă t a t e
  socializare sport arta calculator joc TV, filme
 
 
Cifrele reprezintă procente. Diferențele până la 100% sunt non‐răspunsuri. 
socializare: să mă distrez, să petrec timp cu prietenii,   
să fac excursii, să mă plimb, să ies afară, etc. 
sport: să joc fotbal,  merg cu bicicleta, rolele, să joc volei 
artă: citesc, ascult muzica, scriu poezii, dansez,  
desenez, sa cânt la un instrument, etc 
calculator: jocuri, messenger, internet etc 
joc: să mă joc, să ies la joacă 
TV: să mă uit la tv, la filme etc  
 

52 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 53

 
Ce  fac  copiii,  în  realitate,  în  timpul  liber?  La  întrebarea:  “În  câte  zile  din 
săptămână  faci  următoarele  lucruri?”  cu  frecvență  zilnică  şi  aproape  zilnică  cu 
pondere mare apar: învățatul/făcutul temelor, ieşitul afară cu prietenii, uitatul la 
televizor, ajutorul la diverse treburi casnice şi sportul (Tabelul 1). 
Când analizăm o zi obişnuită din viața copiilor, aceştia petrec 2/3 pe zi cu 
temele, joaca şi televizorul, restul activităților ocupând doar câteva minute ‐ o oră 
(Tabelul 2).  
De luat în seamă este faptul că, deşi apare printre activitățile pe care şi‐ar 
dori  să  le  facă,  copiii  nu  se  joacă  pe  calculator  sau  nu  folosesc  internetul  decât 
câteva  minute  pe  zi  sau  deloc.  Cel  mai  probabil  acest  lucru  se  datorează  lipsei 
calculatorului sau accesului la internet. De asemenea, de remarcat este faptul că, 
deşi  nu  apare  cu  pondere  foarte  mare  în  preferințele  lor,  uitatul  la  televizor 
reprezintă una din activitățile principale în timpul liber. 
Nu  există  diferențe  semnificative  între  copiii  cu  unul  sau  ambii  părinți 
plecați la muncă în străinătate şi ceilalți, probabil pe de o parte datorită faptului 
că  timpul  liber  copiii  obişnuiesc  să  îl  petreacă  împreună,  iar  pe  de  altă  parte 
pentru  că  la  astfel  de  întrebări  este  de  aşteptat  ca  aceştia,  indiferent  de 
prezența/absența părinților, să răspundă ceea ce cred că se aşteaptă de la ei: teme, 
ajutorul în gospodărie etc. 
Plecând  de  la  ipoteza  că  mediul  rezidențial  poate  fi  un  factor  care 
influențează  modul  în  care  copiii  îşi  petrec  timpul  liber  am  analizat  diferențele 
dintre copiii din mediul urban şi cel rural. Există diferențe pe total eşantion între 
copiii din rural şi cei din urban, însă nu există diferențe semnificativ statistice în 
funcție de lipsa unui părinte sau a ambilor părinți din gospodărie între copiii din 
acelaşi mediu rezidențial (Tabel 3). 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

53 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 54

Tabel 1 
Cifrele reprezintă procente. Diferențele până la 100% reprezintă non‐răspunsuri.  
 
 
În  câte  zile  din  săptămână  faci  următoarele  Deloc  (0  O zi, două  Trei,  patru  Cinci,  şase  În  fiecare 
lucruri?  zile)  zile  zile  zi 
Înveți/faci  Copii  fără  părinți  plecați  în 
1  8  14  56  20 
teme  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
2  9  14  50  23 
părinți plecați în străinătate 
Ieşi  afară  cu  Copii  fără  părinți  plecați  în 
4  18  20  14  42 
prieteni  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
5  22  19  16  36 
părinți plecați în străinătate 
Te  uiți  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
2  7  10  10  70 
televizor  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
2  6  11  12  67 
părinți plecați în străinătate 
Te  joci  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
33  10  12  10  28 
calculator  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
32  13  12  9  29 
părinți plecați în străinătate 
Foloseşti  Copii  fără  părinți  plecați  în 
54  7  7  6  19 
internetul  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
55  7  6  5  19 
părinți plecați în străinătate 
Faci sport  Copii  fără  părinți  plecați  în 
8  26  18  15  29 
străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
9  24  20  15  26 
părinți plecați în străinătate 
Mergi  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
11  23  26  19  21 
cumpărături  străinătate 
Copii  cu  unul  sau  ambii 
12  24  24  19  21 
părinți plecați în străinătate 
Ajuți  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
7  16  21  19  33 
diverse  străinătate 
treburi  în  Copii  cu  unul  sau  ambii 
7  19  21  18  30 
gospodărie  părinți plecați în străinătate 
Citeşti  cărți,  Copii  fără  părinți  plecați  în 
27  29  19  10  11 
dar  nu  pentru  străinătate 
şcoală  Copii  cu  unul  sau  ambii 
27  30  21  8  12 
părinți plecați în străinătate 
 
 
 
 
 

54 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 55

 
Tabel 2 
 
Cât  timp  petreci  într‐o  zi  obişnuită  făcând  Deloc   Câteva  1 oră   2/3 ore  4/5 ore  Mai 
următoarele lucruri?  minute/  mult  de 
jumătat 5 ore 
e de oră 
Înveți/faci  Copii  fără  părinți  plecați  în 
2  15  22  41  11  4 
teme  străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
4  15  21  41  11  3 
plecați în străinătate 
Ieşi  afară  Copii  fără  părinți  plecați  în 
5  11  15  35  18  11 
cu prieteni  străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
7  12  16  31  16  13 
plecați în străinătate 
Te  uiți  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
4  14  22  34  13  8 
televizor  străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
2  12  21  37  12  11 
plecați în străinătate 
Te  joci  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
33  12  15  18  7  5 
calculator  străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
32  13  15  18  9  5 
plecați în străinătate 
Foloseşti  Copii  fără  părinți  plecați  în 
53  8  8  11  4  4 
internetul  străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
53  6  10  11  6  4 
plecați în străinătate 
Faci sport  Copii  fără  părinți  plecați  în 
10  29  24  23  5  4 
străinătate 
Copii cu unul sau ambii părinți 
12  30  22  20  5  3 
plecați în străinătate 
Mergi  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
14  43  18  13  3  1 
cumpărătur străinătate 
i  Copii cu unul sau ambii părinți 
15  39  19  13  5  1 
plecați în străinătate 
Ajuți  la  Copii  fără  părinți  plecați  în 
9  30  23  24  4  4 
diverse  străinătate 
treburi  în  Copii cu unul sau ambii părinți 
9  27  27  21  6  5 
gospodărie  plecați în străinătate 
Citeşti  Copii  fără  părinți  plecați  în 
27  30  22  12  1  1 
cărți,  dar  străinătate 
nu  pentru  Copii cu unul sau ambii părinți 
29  31  20  12  2  1 
şcoală  plecați în străinătate 
Cifrele reprezintă procente. Diferențele până la 100% reprezintă non‐răspunsuri.  
 
 
 

55 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 56

 
Tabel 3 
Cifrele reprezintă procente. 
 
  Rural  Urban  Rural  Urban  Rural  Urban  Rural  Urban  Rural  Urban 
  Socializare  Sport  Calculator  Joc  TV, filme 
Copii  fără  22  33  25  22  7  11  16  11  7  3 
parinți  în 
străinătate 
Copii  cu  22  34  20  21  8  10  15  15  6  3 
părinți  în 
străinătate 
 
 
Cine este persoana care reprezintă pentru tine un model de urmat?
 
 
50
 
  45
Copii fă r ă pă r in ți
  ți în
pleca 40 39
st r ă in ă t a t e 37
  35 36
35
 
Copii cu a m bii 30
 
pă r in ți pleca ți în
30
st r ă in ă t a t e
24 25 24 25
25 23 23 23
 
Copii
  doa r cu t a t ă l2 0
pleca t în
st r ă in ă t a t e
15
 
10
  doa r cu
Copii
6 6 6 6 6
m a m a pleca t ă în 6
5 5 4
st r ă in ă t a t e 5 3 4 3

 
0
  câ n t ă r eţ , a ct or per soa n e spor t iv r u de pr ofesor i a lt ele
pu blice
 
 
 
 
 
Şi  la  această  întrebare  răspunsurile  sunt  în  general  uniforme,  fără  mari 
diferențe între copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate la muncă şi ceilalți. 
Majoritatea  copiilor  spun  că  modelul  lor  în  viață  este  unul  dintre  părinți  sau  o 
altă  rudă.  Pe  locul  doi  în  preferințele  lor  sunt  actori  sau  cântăreți  români  şi 
internaționali. De remarcat este că foarte mulți copii au ales actori şi cântăreți din 
telenovele  atât  româneşti,  cât  şi  internaționale  (Adela  Popescu,  membrii 

56 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 57

formației RBD ‐ REBELDE). Cu procente similare copiii spun că buni de modele 
în  viață  sunt  şi  sportivii.  Aici  cel  mai  des  menționați  sunt  fotbaliştii  români 
(Adrian Mutu, Hagi etc).  
 
 
 
Câteva personalități menționate de copii: 
 
• Cântăreț,  actor:  Adela  Popescu,  Anahi,  Beyonce,  Brad  Pitt,  Anda  Adam, 
Angelina Jolie 
• Persoane  publice  (oameni  de  afaceri,  politicieni,  vedete  TV):  Bill  Gates, 
Gigi Becali, Irinel Columbeanu, Ion Țiriac, Traian Băsescu, Elena Undrea, 
Mona Muscă, Andreea Marin, Monica Columbeanu 
• Sportiv: Adrian Mutu, David Beckham, Nadia Comâneci, Bănel Nicodiță, 
Nicolae Dică, Zinedine Zidane, Cristi Chivu 
• Altele (oameni de ştiință: Albert Einstein, Alfred Nobel, Mihai Eminescu şi 
diverse meserii sau funcții) 
 
 
Când o să te faci mare, care dintre lucrurile următoare crezi că va fi cel mai important
 
pentru tine?
 
  1 00
 
90
Copii fă r ă  pă r in ți
pleca ți în st r ă in ă t a t e 80
 
70
 
56 54
Copii cu a m bii pă r in ți
60 54 56
pleca ți în st r ă in ă t a t e
  50

  40
 
Copii doa r cu t a t ă l 30
pleca t în st
  r ă in ă t a t e
20 15 14
12 11 11 11
  10 8 6 6 9 9
10 6 5 7
4 3 3 2 3
Copii doa r  cu m a m a
pleca t ă în  st r ă in ă t a t e 0
să a r ă t bin e să a m o să a m m u lţ i să a m m u lţ i să a m u n să a m o
  fa m ilie fer icit ă ba n i pr iet en i ser v iciu edu ca ţ ie bu n ă
in t er esa n t
 
Cifrele reprezintă procente. Diferențele până la 100% reprezintă non‐răspunsuri. 
 
 
 

57 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 58

Cel mai important lucru în viață pentru copii este să aibă o familie fericită, 
lucru aşteptat, răspunsul fiind unul dezirabil. Al doilea lucru ca importanță este 
să arate bine, nu e de mirare dacă ne uităm la întrebarea de mai sus. Copiii au ca 
model în viață cântăreți, actori, vedete TV care se caracterizează printr‐un aspect 
plăcut  şi  atenția  pentru  aspectul  fizic.  În  ordine  vin  apoi:  o  educație  bună,  un 
serviciu interesant, banii şi prietenii. 
 
 
  Din lista următoare care sunt cele mai importante 3 calităţi pe care un copil de vârsta ta
  ar trebui să le aibă ca să fie plăcut de ceilalţi?
 
 
50
 
 
Copii fă r ă pă r in ți
45
  ți în st r ă in ă t a t4e0
pleca
37
36
  33
35 32
  29
Copii cu a m bii pă r in3 ți 0 28
 
pleca ți în st r ă in ă t a t e
27

  2 5 23 24
22 21
20
  20
  doa r cu t a t ă l
Copii
pleca t în st r ă in ă t a t 1e 5
 
10 89 7
  6
5
43 33 3
  5 2
Copii doa r cu m a m a 1 1 1 1 1 0 1 00 1 0 00
  t ă în st r ă in ă t a t 0e
pleca
  să poa r t e să a r a t e să a ibă să sa r ă în să fie să fie să în v eţ e să fie să fie bu n
h a in e la bin e m u lţ i ba n ia ju t or /să sin cer , in t elig en t bin e a m u za n t la spor t
  m odă fie bu n n epr efă cu t
 
 
Atunci când vorbim despre ce apreciază copiii, calitatea principală a unui 
copil  pentru  a  fi  plăcut  de  ceilalți  este  să  sară  în  ajutor,  să  fie  bun,  urmată  de 
simțul  pentru  modă  şi  aspectul  fizic.  Se  observă  aici  diferențe,  destul  de  mici, 
între  copiii  ai  căror  părinți  lucrează  în  străinătate  şi  ceilalți  în  ceea  ce  priveşte 
aprecierea hainelor la modă.  
Au  fost  făcute  mai  multe  analize  luându‐se  în  calcul  mediul  rezidențial, 
perioada de când au plecat părinții, veniturile gospodăriei, părintele plecat, însă 
nu  s‐au  observat  diferențe  semnificative  între  copiii  cu  un  părinte  sau  ambii 
părinți plecați în străinătate şi ceilalți. 
 
 

58 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA


Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă 59

Concluzii  
 
Un  semn bun este că nu există diferențe mari în  modul  în  care îşi  petrec 
timpul  liber  copiii  ai  căror  părinți  sunt  plecați  în  străinătate.  Există  mai  multe 
posibile  motive.  Primul  ar  fi  faptul  că  tinerii  obişnuiesc  să  îşi  petreacă  timpul 
liber  împreună  (se  joacă  împreună,  ascultă  aceeaşi  muzică,  se  îmbracă  la  fel). 
Astfel,  nu  este  neobişnuit  să  observăm  că  ei  au  aceleaşi  ocupații  sau  aceleaşi 
modele în viață.  
Trebuie  luat  în  calcul  că  lipsa  diferențelor  între  copii  poate  apărea  şi  din 
faptul că ei tind să dea răspunsurile „corecte”, mai ales că chestionarele au fost 
auto‐aplicate („în timpul liber ei îşi fac temele, ajută la muncile din gospodărie” 
etc.). 
Copiii  petrec  foarte  mult  timp  în  fața  televizorului,  lucru  care  le 
influențează  valorile,  ei  alegându‐şi  ca  modele  în  viață  cântăreți  sau  actori, 
persoane  publice  şi  ajungând  să  valorizeze  aspectul  fizic  şi  felul  în  care  se 
îmbracă mai mult decât educația sau inteligența. 
Din răspunsurile copiilor se observă şi că ei pun familia pe primul loc, atât 
ca modele în viață, cât şi ca importanță în viața lor, astfel, este de aşteptat ca în 
absența  părinților  să  apară  efecte  negative  de  ordin  psihologic  sau 
comportamental în rândul acestor copii. 
 
 
 
 
 

59 FUNDAŢIA SOROS ROMÂNIA