Ciroza Hepatica Studiu de Caz

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza hepatica
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Nursingul înseamna sa ajuti individul ,fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea
spre sanatate sau recuperare,sa ajuti individul ,fie bolnav sau sanatos ,sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa
sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze în asa fel încât sa isi poarte singur de
grija cât mai curând posibil .
îngrijirea este un concept fundamental în nursingul profesionist,este esenta nursingului
.îngrijirea se spune în latina "cura " care înseamna a îngriji,a veghea ,a ajuta la recuperarea
sanatatii, adica îngrijire înseamna a stabilii legaturi, a lega relatii sociale , a fi gata sa intri în
relatie cu pacientul.
Asistenta medicala este pregatita printr-un program de studiu care include promovarea
sanatatii ,prevenirea imbolnavirilor ,îngrijirea pacientiilor fizic ,mental ,a celor cu deficiente
,indiferent de vârsta în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de comunitate.
Increderea de sine este o mare bogatie pe care o ai atunci când nu ai nimic. Increderea
unui om marcat de suferinta si boala ,deci fara vointa si putere, care se încredinteaza
"constiintei" unui alt om ce poate sa ia asupra sa toata povara neputintei sale si care merge în
întampinarea lui pentru a-l asista ,a-l îngriji,a-l ajuta,a-l vindeca,a-l mângaia,a-i alina
depresiile. Aceasta e asistenta medicala.
Pentru asistenta,pacientul nu este niciodata doar un caz clinic,un individ anonim
caruia ii aplica propiile cunostinte,ci este un om bolnav fata de care trebuie sa adopte o
atitudine sincera,de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire
,încredere ,daruire ,sisponibilitate ,atentie ,dialog ,ascultare ,empatie.
Nu este suficienta priceperea stiintifica (tehnica medicala) si profesionala ,este
necesara participarea personala la situatii concrete ale fiecarui bolnav.
Pacientii cunoscuti cu ciroza hepatica constituie o categorie speciala de bolnavi
,deoarece aceasta boala ,chiar tratata are un pronostic rezervat ,iar acesti bolnavi au nevoie de
Pagina 1 din 85
ingrijiri speciale ,atat din partea echipei de ingrijire (medic ,asistenta), dar mai ales din partea
familiei .Acesti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic si psihic , sunt mai
vulnerabili la infectii si alte boli supraadaugate.
Ciroza hepatica este o boala cunoscuta inca din antichitate .In secolul II i.e.n ,Areteus
din Capadochi a descris multe din trasaturile chimice ale cirozei hepatice pe care o numeste
"skillos" .Dar abia in 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroza hapatica
(Brown,Anglia).In 1793 se face legatura cauzala dintre consumul de alcool si ciroza
hepatica ,concomitent cu descrierea ficatului cirotic(Baille).
Denumirea de ciroza a fost introdusa de Lacrence in 1919. Ea deriva din grecescul
"killkos" care inseamna galben-portocaliu si care se refera la granulatiile de culoare observate
pe suprafata ficatului.
Pe langa alcool exista factori multiplii ce determina acesta boala: virusuri,toxine si
medicamente ,boli imunologice,boli metabolice si alti factori.
Evolutia cirozei este imprevizibila ,de cele mai multe ori progresiva, agravata de
complicatii redutabile .Descoperirea tardiva a bolii si dificultatiile terapeutice fac ca
prognosticul cirozei sa fie rezervat.Astfel ,pacientii la care este asociata si ascitanu traiesc mai
mult de 5 ani, iar cei la care boala s-a descoperit in prima faza pot supravietui si 20 ani.
Diagnosticul de ciroza hepatica se face pe baza datelor chimice si explorarilor de
laborator.Diagnosticul complet trebuie sa includa:etiologia bolii, aspectul bolii,aspectul
morfologic ,gradul disfunctiei hepatice ,gradul hipertensiunii portale ,existenta
complicatiilor,clasa child,existenta bolilor asociate.Examenele paraclinice pentru confirmarea
diacnosticului sunt: ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia.
Rata supravtuirii bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita dupa 5 ani de la stabilirea
diagnosticului ,este in medie 5-7%.
Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru ,pentru
ca acestea depind de o serie de variabile:etiologia,stadiul
evolutiv al bolii , prezenta unor complicatii, raspunsul la tratament.
Ciroza hepatica are o serie de complicatii majore care pun viata pacientului in pericol:
encefalopatia portosistemica, hemoragia digestiva superioara, peritonita bacteriana spontana,
insuficienta renala, adenocarcinomul hepatic.
Profilaxia cirozelor consta in tratarea corecta a hepatitelor epidemice si a celor
cronice cu dispensarizare indelungata, combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveasca
ficatul, tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice. Profilaxia
Pagina 2 din 85
complicatiilor are de asemenea o importanta deosebita, ea fiind realizata prin combaterea

cauzelor declansatoare de complicatii. Tratamentul urmareste suprimarea cauzelor,
combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii
hepatice si prevenirea complicatiilor.Tratamentul va fi individualizat, complex, metodic,
sistematizat. In cirozele decompensate repaosul la pat e obligatoriu iar in cele
compensate relativ, pina la 14 ore pe zi.

Pacientii cu ciroza vor fi spitalizati la interval de 4-5 luni pentru a aprecia evolutia
bolii,daca pacientul a urmat sau nu prescriptiile si recomandarile medicale facute la
spitalizarea anterioara sau daca apar complicatii.
Echipa de ingrijire are un rol deosebit, deoarece ea trebuie sa educe pacientii sa
respecte un regim igieno-dietetic adecvat, sa respecte orarul de odihna, sa nu faca eforturi
fizice si psihice deosebite, pentru a preveni aparitia complicatiilor sau a bolilor
supraadaugate.
Un alt lucru deosebit de important este si acela ca pacientul nu trebuie sa consume
alcool sau alte substante toxice medicamentoase, deoarece acestea agraveaza evolutia bolii.
Principiul fundamental referitor la ciroza hepatica este profilaxia sau prevenirea
acesteia prin mentinerea unui regim adecvat de viata, fara abuzuri si prin tratarea corecta a
tuturor afectiunilor hepatice.
CAPITOLUL II
SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII
Ciroza hepatica este considerata in acest moment una din bolile cele mai frecvent
aparute, datorita cauzelor multiple ,frecvent intalnite (virusi toxici) la cei ce au avut in
antecedente hepatita cronica sau alte afectiuni ce au evoluat catre ciroza.
Prevenirea ei este de importanta majora, deoarece este din ce in ce mai frecventa. Una
din principalele cauze o reprezinta alcoolismul impreuna cu alti factori etiologici: virusuri,
toxice medicamentoase, boli autoimune, boli metabolice,vasculare, genetice.
Am ales acest subiect pentru a-mi aprofunda cunostintele in legatura cu aceasta boala,
Pagina 3 din 85
pentru a invata mai multe despre factorii etiologici si predispozanti ai acestei boli, despre
simtomatologia ei , despre tratamentul, dar mai ales despre profilaxia acesteia, intelegandu-
mi rolul meu in societate , ca fiind important in prevenirea bolilor cronice,sau numai a tratarii
lor.
In ultimul timp se intilnesc tot mai multe cazuri de ciroza hepatica si din acest motiv
am considerat ca este de datoria mea sa studiez cat mai mult aceasta boala si la randul meu sa
invat oamenii , fie bolnavi, fie sanatosi sa previna aceasta boala, stiut fiind faptul ca "este mai
usor sa previi decat sa tratezi."
Principalul factor determinant al cirozei este alcoolul. De aceea combaterea acestuia a
fost unul din obiectivele principale pe care le-am urmarit si pe care am incercat sa-l
indeplinesc cat mai bine. Daca am reusit sa conving macar un om sa reduca consumul de
alcool, atunci tot am reusit ceva.
Un alt obiectiv a fost acela de a invata si ajuta pacientii cu ciroza hepatica sa -si
recastige autonomia intr-un timp cat mai scurt posibil , pentru a fi utili familiei si societatii ,
pentru ca viata lor sa nu le fie povara. Tratamentele cirozei hepatice in ultimii ani au avut o
eficienta superioara anilor ‘80-’90 , astfel ca rolul sursei poate sa fie eficient si sa dea
satisfactii .
Lucrarea reprezinta rezultatul activitatii mele depuse in timpul anului II-III de studiu
in Clinica V medicala , in care sub indrumarea
Teza si-a propus cercetarea principalelor nevoi ale pacientilor cu ciroza hepatica,
selectarea problemelor lor si stabilirea obiectivelor pentru a putea facilita interventii precare
si eficiente din partea medicului si a asistentelor medicale.
CAPITOLUL III
DATE STIINTIFICE DESPRE CIROZA HEPATICA
Ciroza hepatica reprezinta stadiul final (ireversibil) al tuturor bolilor hepatice cronice.
Ciroza hepatica este o boala difuza, cu evolutie cronica ce modifica structura si
proprietatile functionale ale ficatului.Boala e caracterizata prin necroza celulei hepatice,
regenerarea nodulara a ficatului si fibroza difuza.
Ciroza este raspandita in toata lumea, afectand ambele sexe, toate rasele, si varstele
Pagina 4 din 85
deopotriva.Incidenta bolii creste cu varsta, atat la femei cat si la barbati.
CLASIFICAREA CIROZEI:
I.Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara

2.macronodulara
3.mixta
1.Ciroza micronodulara
Principalii factori etiologici sunt: alcoolul, hemocromatoza, obstructia biliara cronica.
Ficatul poate fi normal, marit in volum, sau micsorat(atrofic), dar de consistenta
ferma. Nodulii de regenerare sunt mici, sub 3mm diametru, raspanditi uniform pe toata
suprafata ficatului. Ficatul are culoarea galbena (ciroza alcoolica), rosu deschis (in
hemocromatoza), verzui (in ciroza biliara).
2.Ciroza macronodulara:
Are ca determinanti etiologici: hepatita cronica virala, hepatita cronica autoimuna,
ciroza criptogenica.
Se caracterizeaza prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de 3mm, care dau
un aspect neregulat la palparea ficatului. Nodulii sunt raspanditi pe toata suprafata ficatului si
au dimensiuni variabile.
3.Ciroza mixta:
Se caracterizeaza prin asocierea formei micronodulare cu cea macronodulara.
II.Din punct de vedere etiologic deosebim:

1.Ciroza alcoolica (portala sau grasa), care cuprinde:
a) ciroza atrofica (Lacrenea)
b) ciroza hipertrofa (Hnot Guilbert)
2.Ciroza postnecrotica (post hepatica) in care rolul principal il detine hepatita virala
acuta si hepatita activa cronica. Mai sunt incriminate in etiologia sa unele intoxicatii (cu
cloroform, fosfor) si infectii.
3.Ciroza biliara este rezultatul leziunii cronice a cailor biliare cu obstructia prelungita
a acestora in teritoriul intra si extrahepatic.
Pagina 5 din 85
Poate fi: a) ciroza biliara primitiva care este o inflamatie cronica asociata cu fibroza si
obturarea cailor biliare intrahepatice.
b) ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei biliare de durata a cailor
extrahepatice.
4. Hemocromatoza este determinata de depunerea in exces a fierului in tesutul hepatic.
Este o boala ereditara.
5. Boala Wilson este de asemenea o boala ereditara determinata de depunerea cuprului
in tesutul hepatic.
6. Ciroza cardiaca este o entitate rara, determinata de insuficienta cardiaca dreapta sau
globala, prelungita prin staza venoasa la care se adauga in stadiile finale ischemia.
7. Ciroza carentiala
8. Ciroza splenomegalica (Banti)
9. Ciroza criptogenetica cu etiologie necunoscuta.
10. Ciroza medicamentoasa poate fi determinata de tuberculostatice (Hidrazida),
clorura de vinil, expunere la arsenic- prin ingerare din apa de baut, Metrotrexat sau vitamina
A, anticonceptionale.
ETIOPATOGENEZA
Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici:

A. Virusuri: - virusul hepatitei B
- virusul hepatitei C
- virusul hepatitei D
B. Substante toxice si medicamentoase:

-alcoolul-determina pe
ste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza,consumat in cantitati mai mari de
160g/zi.
-medicamente-tuberculostatice(Hidrazida)
- anticonceptionale
- Metildopa
- Metrotrexat
C.Imunologici: - hepatita autoimuna
Pagina 6 din 85
- ciroza biliara primitiva

D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chirai
b) boala veno-ocluziva
- secundare a) insuficienta ventriculara dreapta
b) obstructia venei cave inferioare
E. Boli metabolice: - Hemocromatoza
- boala Wilson
F. Boli genetice: 1.Deficitul de X1-antitripsina
2.Tirozinemia
3.Stocare de glicogen
4.Galactozemia
5. Intoleranta la fructoza
6.A-beta-lipo-proteinemia
G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza
2.Schistomiaza
3.Tuberculoza
4.Litiaza coledociana
5.Cancerul coledocian
6.Fibroza chistica
7.Structuri coledociene benigne
8.Colengita sclerozanta
9.Atrezia de cai biliare
SIMTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE
Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii:

1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv)
2.Stadiul decompensat (activ) cand simtomatologia este evidenta si zgomotoasa
1.Ciroza compensata se caracterizeaza prin functionalitate "normala"

(parenchim/mezenchim), cu mentinerea fibrozei in aceeasi proportie si raspandire fara
elemente celulare sau vreun raspuns umoral-imunologic accentuat.
Pagina 7 din 85
Manifestarile nespecifice sunt : astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scaderea

potentei sexuale, iar la femei aparitia inexplicabila a amenoreei, a unor gingivoragii si
epistaxis.La examenul obiectiv se constata hepatomegalia de consistenta ferma, marginea
inferioara a ficatului ascutita, splenomegalie moderata.Mai rar sunt prezente stelutele
vasculare si emfizemul pulmonar.
2.Ciroza decompensata poate fi vasculara sau parenchimatoasa.
a) Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei, accentuarea
splenomegaliei si a circulatiei portale (varice esofagiene si gastrice).Cresterea brutala a
tensiunii portale poate declansa o hemoragie digestiva superioara prin ruperea unei varice
esofagiene sau gastrice, consecinta circulatiei anastomotice.
b)Decompensarea parenchimatoasa evidentiaza deficitul celular hepatic, iar
simptomele principale care apar sunt: icterul, edemele si ascita, hemoragii difuze,
encefalopatia portala si coma hepatica.
In ciroza hepatica decompensata starea generala a bolnavului este alterata, cu agitatie
episodica si dezorientare temporospatiala. Aspectul bolnavului in faza de decompensare
vasculara este caracteristica: icter, stelute vasculare, eritem palmar, hepatomegalie, ascita,
desen venos abdominal (circulatie abdominala cavo-cava si porto-cava),ginecomastie,atrofie
testiculara, contractura Dupuytren, febra noninfectioasa, edeme ale membrelor inferioare,
hernie ombilicala (in cazurile cu ascita).
Ginecomastia uni sau bilaterala se dezvolta in special la bolnavii cu ciroza alcoolica si
la cei care fac tratament cu Spironolactona. Dupa transplant hepatic, ginecomastia regreseaza.
Circulatia colaterala este mai frecventa in flancuri (circulatie cavo-cava).
Icterul apare cand bilirubina depaseste 2,5mg, survine episodic in, unele ciroze ca
semn de prabusire prin necroza hepatocitara, iar in altele,cum sunt cirozele biliare are un
caracter permanent.
Hiperpigmentatia apare in hemocromatoza datorita depozitelor de hemosiderina si
melanina.
Stelutele vasculare, arborizatii in forma de stea in jurul unei arteriole dilatate, apar
mai frecvent la cei cu hipertensiune portala. La femei acestea pot aparea in al doilea si al
treilea trimestru de sarcina, dar dispar dupa 2 luni
de la nastere.Stelutele vasculare dispar in citeva saptamani dupa transplantul hepatic.

Semnul bacnotei "paper money skyn" este asociat cu stelutele vasculare. Acesta consta
Pagina 8 din 85
in venectazii multiple care apar in aria venei cave superioare si seamana cu nervurile din
bancnote.Este mai frecvent la alcoolici.
Eritemul palmar predomina in ciroza alcoolica si se datoreaza anastomozelor arterio-
venoase. Modificari similare pot apare in timpul sarcinii, in poliartrita reumatoida.Exista
familii cu eritem palmar fara a fi in relatie cu o boala cunoscuta.
Splenomegalia este prezenta in 80-90% din cazurile de ciroza.Poate fi variabila ca
volum, de gradul II si III , de consistenta crescuta, de regula nedureroasa. Deseori
splenomegalia este insotita de semne hematologice ale hiperspleniei- anemie, leucopenie,
trombocitopenie.Cand se produc necroze intrasplenice, splenomegalia devine dureroasa.
Hipertensiunea portala se manifesta prin meteorism intestinal apoi prin aparitia
circulatiei colaterale interne si externe. Dilatatiile venoase apar la nivelul esofagului sub
forma de varice esofagiene si la nivelul rectului (hemoroizi interni). Exterior apare un desen
venos evident pe peretele abdominal cu localizare in partile laterale sau mai rar periombilical.
Ascita apare foarte frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita la orice
forma a bolii. Este prezenta de regula in ciroza atrofica Lacrence, de origine etilica, cand se
reface foarte usor.In patogenie factorii cei mai importanti ai ascitei sunt: hipertensiunea
portala, hiperalbuminemia, drenajul limfatic, factorii hemodinamici renali.
Edemele apar in fazele mai avansate, de obicei insotitoare ale ascitei.
Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din cazurile de ciroza hepatica.
Tulburarile cardio-vasculare reflecta instalarea cirozei datorita circulatiei arterio-
venoase, la care se adauga tulburarile de ventilatie si hipertensiunea pulmonara secundara.
EXPLORARI DE LABORATOR
Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice,

hipertensiunii portale si etiologiei.
A. Explorarea functiei hepatice presupune determinarea mai multor parametrii
biochimici ce se structureaza in asa numitele sindroame biochimice hepatice:
a) sindromul de hepatocitoliza
b)sindromul de activitate mezenchimala
c) sindromul hepatopriv
d) sindromul bilioobstructiv
e) leucopenia-provocata de hipersplenism
f) hipersplenism
Pagina 9 din 85
In ciroza hepatica pot fi prezente toate aceste sindroame sau numai unele. Exista
uneori un asincronism intre activitatea mezenchimala si cea parenchimatoasa.
Modificarile hematologice ce apar sunt:
-anemia-semn ce nu lipseste in cursul evolutiei cirozei
-trombocitopenia- are la origine hipersplenismul caracterizat prin hiperfunctia splinei
manifestat prin distrugerea uneia sau mai multor linii celulare cat si un deficit de
megacariogeneza.
-tulburari de coagulare-se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare
(fibrinogen-factorul I, protrombina- factorul II, proaccelerina-factorulV, procvertina- factorul
VIII, factorul-Stuart-Prowen) cat si a excesului de fibrinoliza.
-bilirubinemia este crescuta
Explorari functionale :
Testele functionale sunt intens pozitive:
-ASAT-aspartataminotransferaza este crescuta
-ALAT-alaninaminotransferaza este crescuta
-FA-fosfataza alcalina este crescuta
-
GT-gama glutil transpeptidaza, colinesteraza (pseudocolinesteraza) este crescuta
-sideremia este crescuta
-proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor
-testul BSP (brom sulfon-ftaleina) arata valori sub 6-7%, cu timpul de imbunatatire
peste 10 minute
-raportul TGO/TGP este mai mare decat 2 (prin inhibitia formarii TGP sub actiunea
etanolului, partial reversibila prin piridoxal-fosfat)
-hipoalbuminemia apare prin deficit de sinteza hepatica
-hiperglobulinemia apare prin stimularea nespecifica a sistemului reticulo-endotelial
-hiperamoniemia apare prin deficit de epurare hepatica si prin stramtarea ficatului de
circulatia colaterala
B. Explorarea morfologica a ficatului se realizeaza prin:

-ultrasonografie
-rezonanta magnetica nucleara (RMN)
-tomografia computerizata (TC)
Pagina 10 din 85
-scintigrafia hepatosplenica
-laparoscopia
-angiografia
-punctia biopsica hepatica (PBH)-in scopul depistarii etiologiei
-examenul radiologic baritat
-paracenteza
-ecografia
Ecografia este o metoda usor de executat si larg raspandita.Reflectivitatea neomogena
sugereaza structura nodulara a ficatului poate fi foarte bine vizibila, dimensiunile venei porte
poate indica hipertensiunea portala.
In ecografia Doppler circulatia colaterala, perturbarile circulatorii pot fi indicatori
pretiosi ca si depistarea eventualelor tromboze de vena porta sau vena splenica ce pot explica
uneori hipertensiunea portala.Explorarea cailor biliare intrahepatice se face pentru
diagnosticul diferential al ciroticilor icterici (cu colestaza pronuntata).
Explorari vasculare:
-radiometria -examen necesar mai ales in ciroza biliara
-splenoportografia- poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica si poate
decela o tromboza splenoportala
Explorari radiologice:
-indicata in ciroza biliara
C. Hipertensiunea portala poate fi apreciata prin:
a) masurarea directa a presiunii portale
b) masuratori hemodinamice portale ( ecografia Doppler)
c) aprecierea diametrului venei porte (mai mare de 13-14 mm)
d) aprecierea endoscopica
D. Etiologia cirozei hepatice- poate fi sugerata de anamneza si aspectul clinic.

Markerii de laborator folositi pentru diagnosticul etiologic sunt:
a) pentru ciroza posthepatica B
-Ag HBs din ser
-Ag HBc din ser
-ADN viral circulant din ser
-ADN polineroza serica
Pagina 11 din 85
b) pentru ciroza posthepatica C

- anticorpi HCV (metoda ELISA)
-antigenul HCV (microscopic prin fluorescenta -vizibil in citoplasma hepatocitelor)
-ARN viral -din ser sau ficat prin metoda "polimerose change reaction"
c) pentru ciroza autoimuna
-anticorpi antinucleari
d) ciroza alcoolica poate fi sugerata de:
- cresterea imunoglobulinelor A, GT
-corpusculii Mollary (pe fragmente de biopsie hepatica)
-TGO>TGP
e) in boala Wilson
-cupremia totala scazuta
f) ciroza biliara
-imunoglobuline gamma crescute
-imunoglobulinele M crescute
-determinarea anticorpilor: antinucleari, antitiroidieni, antiplachetari, antireceptori ai
acetilcolinei, antimitocondriali.
DIAGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Diagnosticul in ciroza se face pe baza datelor clinice ,de laborator si a examinarilor

paraclinice.Diagnosticul complet trebuie sa includa:
-etiologia bolii
-aspectul morfologic
-gradul disfunctiei hepatice
-gradul hipertensiunii portale
-existenta complicatiilor
-clasa child
-existenta unor boli asociate
Ecografia reflecta diferentierea colestazei extrahepatice in formele colestatice.
Biopsia nu este obligatorie in formele avansate, eventual cand se suspecteaza
Pagina 12 din 85
ecografic un adenocarcinom.
Esofagoscopia evidentiaza varicele esofagiene si/sau gastrice-marca hipertensiunii
portale, deci a stadiului portal al afectiunii.
EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Rata supravietuirii bolnavilor cu ciroza alcoolica si ascita dupa 5 ani de la diagnostic

este in medie de 7%. Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur
parametru deoarece acestea depind de o serie de variabile : etiologie, stadiul de evolutie al
bolii, prezenta complicatiilor, raspunsul la tratament.
Aprecierea riscului operator pentru hipertensiunea portala s-a facut pe baza unui scop
propus de Child si Turcotte, modificat apoi de Pugh.Ulterior aceasta clasificare a fost
generalizata pentru aprecierea prognosticului bolnavilor cu ciroza hepatica.
Parametrii pentru clasificarea Child-Turcotte sunt :
-ascita
-encefalopatia porto-sistemica
-albumina serica
-bilirubina serica
-timpul de protrombina
Exista trei clase Child: A, B, C.
Se vorbeste de ciroza hepatica decompensata cand sunt prezente cel putin unul din
urmatoarele simtome: ascita, icter, insuficienta renala, encefalopatie portosistemica,
hemoragie digestiva superioara, sindromul hemoragipar.
Ciroza hepatica compensata are un prognostic relativ bun, boala ramane stabila mai
multi ani. Dupa 10 ani de la diagnostic rata supravietuirii este de 47% in ciroza compensata,
pe cand in cea decompensata supravietuirea scade semnificativ datorita complicatiilor ce
apar.
COMPLICATIILE CIROZEI HEPATICE
1. Encefalopatia porto-sistemica
Pagina 13 din 85
Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie psihomotorie, tulburari

de vorbire, insomnie care trece in somnolenta, pana la pierderea cunostintei, stari
confuzionale, delir.
Sindromul se datoreaza intoxicatiei sistemului nervos central cu substante ce rezulta
din degradarea proteinelor din intestin in mod brusc sau lent prin absorbtie crescuta pe calea
venei porte. Substantele ocolesc ficatul si trec direct in circulatia sistemica.
Factorii ce induc tabloul clinic al encefalopatiei porto-sistemice sunt:
a) hiperamoniemia generata in intestin de flora bacteriana amoniogenetica

b) hiperaminoacidemia in special aminoacizii aromatici (fenilalanina)
c)acizii grasi cu lant scurt (butiric, valeric) ce pot fi produsi de bacterii in intestin
d)scaderea dopaminei
e) cresterea acidului aminobutiric cerebral
Encefalopatia hepatoportala poate fi:
a) acuta (reversibila)
b) cronica (progresiva)
c) recurenta
Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatoportale sunt:
a) azotemia
b) alcaloza hipocoliemica
c) utilizare de sedative tranchilizante si analgezice
d) hemoragie digestiva superioara
e) alcaloza metabolica
f) aport excesiv de proteine alimentara
g) infectii
h) constipatia
2.Hemoragia digestiva superioara
Apare prin ruptura varicelor esofagiene si gastrice.Ruptura poate fi realizata prin doua
mecanisme:
a) cresterea presiunii portale
b) leziuni ale mucoasei esofagiene(esofagite)
Se manifesta clinic prin hematemeza ,melena ,soc hemoragic si precipitarea
encefalopatiei hepatoportale. Mortalitatea la primul episod este de 30% .Alte cauze de
Pagina 14 din 85
hemoragie digestiva superioara pot fi ulcerul gastric si duodenal ,gastrita hemoragica

,sindromul Mallorz-Weiss.
3.Peritonita bacteriana spontana
Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana
spontana se defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase
intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.).
Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv.
Mortalitatea la bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %.
4.Insuficienta hepatica
In insuficienta hepatica se realizeaza prabusirea parenchimatoase globala cu scaderea
marcata a albuminei, prelungirea timpului de protrombina, accentuarea bilirubinnemiei,
accentuarea sindromului
hemoragipar cu instalarea fenomenelor comei hepatice.

5.Insuficienta renala
Poate fi functionala si este reversibila. Cand apare in cadrul sindromului hepatorenal
este ireversibila, iar mortalitatea ajunge la 100%.
6.Adenocarcinomul hepatic
Este o complicatie mai frecventa a cirozei postvirale. Apare cu o frecventa de 15-20%
in ciroza posthepatica(hepatita C)si 5% in ciroza alcoolica.
7.Infectii intercurente
Sunt complicatii foarte frecvente si de gravitate deosebita in ciroza,ele constituind de
multe ori cauza decesului, de obicei prin trecerea in coma hepatica. Cele mai frecvente
infectii sunt pneumoniile acute, stafilocociile, erizipelul etc.
PROFILAXIA CIROZELOR
Profilaxia consta in:

-tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice cu o
dispensarizare indelungata.
-combaterea factorilor susceptibili de a imbolnavi ficatul (alimentatia dezechilibrata,
nerespectarea regimului alimentar pentru ficat, nerespectarea orelor de servire a meselor,
alcoolism, stresul, eforturile fizice si psihice, abuzurile medicamentoase, nerespectarea
Pagina 15 din 85
tratamentului medicamentos).
-tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice (litiaza
biliara, afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilis, diabetul zaharat, ulcerul
gastric si duodenal, rectocolita, infectii de orice natura ).
Profilaxia comlicatiilor este deasemenea importanta, ea fiind realizata prin
combaterea cauzelor declansatoare de complicatii:
-dieta nerationala
-medicamentatie intempestiva
-interventii chirurgicale neindicate
-disbacterioze intestinale.
TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE
Urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor

imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.
Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. Se
recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
Capacitatea de efort a bolnavului este limitata. Cirozele inactive si compensate sunt
compatibile cu eforturi fizice moderate in locuri de munca cu regim relativ liber, eventual
program redus de lucru. In cirozele hepatice decompensate sau complicate bolnavul este
incapabil sa efectueze eforturi fizice minime. Repaosul la pat are un efect benefic asupra
ficatului, scad solicitarile metabolice si amelioreaza circulatia locala si raspunsul imun. In
cirozele compensate repaosul va fi relativ de 12-16 ore/zi si cate o luna de repaos complet la
pat. In cazul celor decompensate repaosul la pat este obligatoriu.
Alimentatia bolnavului cirotic va fi completa, echilibrata in principii alimentari,
suficiente caloric. Alimentatia va fi nuantata in functie de fazele evolutive ale bolii, de starea
de nutritie a bolnavului si de eventualele intolerante personale. Cantitatea de alimente
consumata va fi impartita in 5-6 mese mici. In ciroza necomplicata aportul caloric este de 30-
45 kcal/kg corp pe zi. Proteinele se pot administra in cantitate de 1-1,5 g/kg corp pe zi pentru a
se evita deproteinizarea. La bolnavii cu encefalopatie porto-sistemica aportul de proteine se
reduce la maximum 20 g/zi.
Se prefera proteinele din lapte si cele de origine vegetala.
Pagina 16 din 85
Glucidele se administreaza in cantitate de 300-400 g/zi, cu rol in refacerea si

intretinerea rezervei energetice a hepatocitelor . Vor fi asigurate din fainoase, dulciuri
(marmelade, gemuri), fructe.
Lipidele sunt necesare pentru aportul de vitamine liposolubile si acizi grasi. Se prefera
uleiurile vegetale, untul, frisca, smantana,nepreparate culinar. Aportul de lipide este de 50-
80g/zi.
Aportul de lichide ca si cel de sare va fi normal cu exceptia cirozelor decompensate
vascular. Pentru a ameliora lipsa de gust a preparatelor se pot folosi condimente ca : otet,
lamaie, cimbru, marar, patrunjel sau "sare fara sodiu". In ciroza se asigura si un aport
suplimentar de potasiu prin consum de fructe ca: piersici, caise, struguri, cirese, banane, dar
cu prudenta pentru a nu induce hiperpotasemie (monitorizarea ionogramei serice).
Prepararea alimentelor trebuie sa asigure o cat mai buna digestibilitate.
Fierberea in apa sau pe aburi sunt cele mai indicate procedee. Se va evita prajirea in
grasime, rantasul prepararea de sosuri, maioneze. Se vor evita alimentele conservate cu
substante chimice, prin fum sau conservele.
Grupa de alimente Premise Interzise

Lactate -lapte dulce -branzeturi grase
-lapte batut -branzeturi fermentate
-iaurt -cascaval
-branza de vaci
-cas,branza telemea
Fainoase -paine -pateuri
-biscuiti -placinte prajite in ulei
-paste fainoase
-gris,orez
-mamaliga
Carne -pasare,vita -porc,rata,oaie
-friptura la gratar -afumaturi,carnati
-perisoare -mezeluri grase
-sunca slaba -conserve de carne,peste
-peste slab creier
-ficat
Grasimi -unt -untura
Pagina 17 din 85
-smantana -slanina
-frisca -grasimi prajite
-ulei de floarea-soarelui -jumari
-ulei de masline -maioneza
Oua 1-2 /zi fierte moi
Legume si zarzavaturi -cartofi fierti,copti -cartofi prajiti
-fasole verde,morcovi -fasole uscata
-telina ,rosii -gulii,varza
-ardei -vinete
-salata,spanac
Fructe -mere,pere -prune
-struguri,pepeni -coacaze
-cirese,piersici -alune
-caise,citrice,capsuni -nuci
Condimente -marar -piper
-cimbru -ardei iute
-patrunjel -mustar
-chimen -hrean
La bolnavii cu colestaza, expunerea la soare este benefica deoarece este facilitata
sinteza de vitamina D.
La toti bolnavii de ciroza hepatica consumul de alcool este interzis.
SUPLIMENTAREA VITAMINICA SI TROFICE HEPATICE
Se administreaza vitamine din grupa B. Se administreaza in cure prelungite 15-21 zile

de 4-5 ori pe an, intramuscular sau intravenos. Vitamina B12 se administreaza 1000 gama o
data pe saptamana, cu aport stimulativ asupra regenerarii hepatice si pentru corectarea
anemiei monocitare.
Silimarina (Legalon)-tablete de 70 mg-se administreaza 3x1 sau 3x2 tablete pe zi,
timp de 2-3 saptamani.
Hepabionta(amestec de mai multe vitamine) se administreaza 3x1tablete pe zi.
Mecopan(contine vitamine si factori hepatotrofi) se administreaza 1-3 tablete pe zi.Nu
se recomanda in encefalopatia porto-sistemica.
Aspartofort (contine acid aspartic, piridoxina)-se administreaza 2-4 fiole pe zi timp de
10-14 zile.
Pagina 18 din 85
Acid mesadezoxicolic-reduce nivelul seric al transaminazelor.

Triferment fosfat-se administreaza pentru hipofermentatiilor pancreatice.
Calciul se administreaza in perfuzie intravenoasa1g pe zi timp de 15-18 zile pentru
corectarea echilibrului fosfocalcic.
Vitamina D2, D3-administrate oral pentru fixarea calciului.
TRATAMENTUL ANTIINFLAMATOR
Corticosteroizii
Sunt indicati in ciroza hepatica sau in cazul in care gamaglobulinele sunt crescute, in
hipersplenismul pancitopenizant, unele forme colestatice, ciroza alcoolica, hepatita
autoimuna.
Sunt contraindicati in ciroza posthepatica Bsi C.
Se folosesc preparate de Hemisucinat de hidrocortizon, Prednison, Predniolon.
O tableta de Prednison are 5mg, se administreaza in doza initiala de 60 mg, pentru ca
dupa o luna sa se scada progresiv cu 5 mg pe saptamana, ajungandu-se la doza de intretinere
de 15-20 mg pe zi timp indelungat.
O tableta de Prednisolon are 1 mg .
O fiola de HHC are 25 mg.
O fiola Rapicort are 100 mg si se administreaza intravenos.
Azatiopirina(Imuran) este un imunosupresor administrat in doze de 2 mg / kg corp/zi,
in asociere cu Prednisonul timp de o luna.
Alte imunosupresoare: Clorambucil, Ciclosporice, Penicilina-D, administrata de 2x0,6
mg/zi, Metrotrexat.
TRATAMENTUL ANTIFIBROTIC
Colchicina se administreaza cate o tableta pe zi timp de 5 zile pe saptamana. O tableta

are 1 mg. Are rol in reducerea disponibilitatiide prolina,in reducerea sintezei colagenului, in
acelas timp reduce excretia celulara de colagen prin blocarea aparatului
Pagina 19 din 85
microtubular.Stimuleaza producerea colagenei hepatice.
TRATAMENTUL ETIOLOGIC
Tratamentul antiviral cu Interferon este de preferat a fi indicat in hepatita cronica de

tip Bsi C. Se administreaza intravenos de trei ori pe saptamana, timp de 28-60 de zile.
TRATAMENTUL MANIFESTARILOR HEMORAGIPARE
Sindromul hemoragipar cu manifestare cutanata sau gingivala se trateaza prin

administrarea vitaminei K, 2-4 fiole(10-40 mg) pe zi (1 fiola =1 ml). In sindromul
hemoragipar se poate recurge si la administrare de concentrate trombocitare -in hipersplenism
pe linie trombocitara, plasma in sindrom hepatopriv cu tulburari de coagulare.
Prevenirea hemoragiei digestive superioare prin ruptura varicelor se realizeaza cu mai
multi factori farmacologici:
Propanololul (betablocant neselectiv) se administreaza in doza ce trebuie adaptata in
asa fel incat frecventa cardiaca sa scada cu 20 % fata de valoarea initiala.
Vasodilatatoare: Nitrati(Isodinit), Antagonisti (Donidina), Blocante ale canalelor de
calciu, antagonisti ai receptorilor 5 hidroxitriptaminei.
Toti acesti agenti farmacologici scad in proportii variabile presiunea portala.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DIURETIC
Scopul acestui tratament este de a reduce retentia de sodiu si de a creste eliminarile de

sodiu si apa din tubii distali renali. Inainte si in timpul terapiei cu diuretice se vor urmarii
electrolitii si echilibrul acido-bazic, functia renala si prezenta encefalopatiei.
Administrarea diureticelor se face la bolnavii ce nu prezinta puseu icteric, nu prezinta
hemoragie sau semne de encefalopatie, hiponatriemie( sub 130 mEq/l), azotemie peste 80 mg
%.
Pagina 20 din 85
a) Antialdosteronicele:
Spironolactona, Triamterenul, Aniboridul -actioneaza la nivelul tubului distal renal.
Sub actiunea administrarii lor, diureza creste moderat. Se prefera Spironolactona pentru
efectul sau de impiedicare a resorbtiei apei la nivelul tubului distal, datorita lipsei celorlalte
efecte secundare. Doza uzuala este de 100-200 mg/zi (1 tableta =250 mg). Doza poate fi
crescuta cu 100 mg la 2-4 zile daca este necesar. Efectele administrarii Spironolactonei sunt
de cele mai multe ori prompte, cu instalarea diurezei dupa 24-48 ore, raportul de sodiu si
potasiu inversandu-se in 48 de ore.
b) Diureticele de ansa:
Furosemid, Bumetadina, Metorazona actioneaza la nivelul ansei Henle. Sunt diuretice
puternice, actioneaza rapid si sunt susceptibile de a antrena deshidratarea si hiponatriemia. De
aceea se realizeaza o suplimentare de potasiu (clorura de potasiu 2-3g/zi).
Semnele clinice de supradozaj sunt: piele si mucoase uscate, dureri in regiunea
ombilicala, crampe musculare, inapetenta, greata, scaderea diurezei,cresterea azotemiei. In
unele situatii diureticele diminueaza filtrarea glomerulara, reflectata prin cresterea ureei peste
50 mg%, hipovolemie, hiponatriemie. In aceasta situatie se intrerupe tratamentul cu diuretice
si se adauga 2-3 g NaCl/zi. Hiponatriemia ataca Na seric care scade sub 110 mEq/l si pentru
profilaxia edemului cerebral se introduce o solutie hipertona de NaCl. In alcaloza
hipocaliemica se introduce KCl in perfuzie intravenoasa.
Diureticele administrate in injectii intravenoase prezinta cateva contraindicatii: in
insuficienta cardiaca, antecedente de hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor
esofagiene si /sau gastrice.
Atitudinea terapeutica fata de bolnavii cu ascita permanenta este nuantata in functie
de starea clinica. Administrarea lichidelor se rezuma la cantitatea de 800-900 ml, sub forma
de sucuri naturale, ceaiuri, supe, fara NaCl.Nu se administreaza lichide ce contin Na.
Administrarea Manitolului 150 ml 10-20 % in perfuzie intravenoasa timp de 2-3 zile
provoaca diureza osmotica, inhiba reabsorbtia proximala de Na si favorizeaza eliminarea apei
la nivelul tubului distal.
Paracenteza abdominala se sfectueaza numai de necesitate, daca ascita jeneaza
functiile cardiorespiratorii. Se recomanda eliminarea unor cantitati de maximum 2-3 l de
lichid ascitic. Punctia evacuatorie se poate repeta la interval de 2-3 zile. Se respecta regulile
de asepsie si antisepsie. Parancenteza nu se efectueaza bolnavilor febrili, la bolnavii cu
sindrom hemoragipar, hipoalbuminemie, in puseele icterice acute.
Pagina 21 din 85
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
1. Peritorita bacteriana spontana trebuie tratata imediat dupa ce diagnosticul a fost

stabilit. Se pot folosi urmatoarele asocieri medicamentoase: Ampicilina + Gentamicina
Ampicilina + Tobramicin
Amoxicilina + Acid clavulamic
Pentru a prevenii reculentele se foloseste Norfloxacina 400 mg/zi.
2. Insuficienta renala din sindromul hepatorenal beneficiaza de tratamentul cu
Prostaglandine, corectandu-se volemia.
3.Adenocarcinomul hepatic unic cu diametrul de 3-4 cm poate fi tratat prin
alcoolizare. Peste aceasta dimensiune sub forma multicentrica, peste 4 cm,ar putea beneficia
de hepatectomie partiala.
4.Tratamentul hemoragiei digestive superioare se face prin realizarea unor transfuzii
de sange izogrup si izoRh, substituenti izoplasmatici macromoleculari ( Dextran 40, 70),
uneori aplicarea sondei cu balonas Gestoken-Blackmore, iar pentru prevenirea encefalopatiei
portale secundare hemoragiei se recomanda clisma evacuatorie si administrarea de
Neomicina 4-6 g/zi.
In cazurile extreme se face ligatura de varice. Pacientul trebuie sa fie in repaos absolut
la pat.
5.Tratamentul encefalopatiei portale:
Encefalopatia porto-sistemica este intoxicatia sistemului nervos central cu substante

din intestin, nemetabolizate in ficat.
In cazul hemoragiilor digestive superioare produse de ruperea varicelor esofagiene si
gastrice se realizeaza eliminarea sangelui, aspiratia gastrica sau intestinala a sangelui. Pentru
favorizarea eliminarii intestinale se poate efectua o clisma evacuatorie.
Pentru scaderea productiei intestinale de amoniac se administreaza antibiotice cu
spectru larg care sa cuprinda flora intestinala ce se dezvolta in acest mediu, producand
hiperamoniemia. Se administreaza Neomicina 4 g/zi, in 4-6 prize per-os 2-3 zile apoi 1-2 g/zi
8-10 zile, Kanamicina 10 mg/kg corp pe zi, timp de 6-8 zile.
Administrarea substantelor amoniofixatoare-Acid glutamic 15-20 g intravenosla 24
ore sau per os.
Pagina 22 din 85
Reechilibrare hidrica-glucoza, potasiu, vitamine din complexul B.

Scaderea aportului proteic prin restrictia consumului de proteine.
Intodeauna se combate constipatia cu laxative.
Administrarea de lactuloza creste productia de acid lactic care acidifica continutul
colic, stimuleaza proliferarea de bacili bifidus inhiband flora de putrefactie patogena. Se
adminisreaza 5x30 g/zi.
6. Tratamentul anemiei se realizeaza prin transfuzii de sange izogrup-izoRh, acid
folic, vitamina B12 , fier (Glubifer,Ferogradumet) ,corticoterapie uneori chiar splenetomie ,
deasemenea dieta bogata in fier si vitamine are un rol important.
7. Tratamentul comei hepatice .
Coma hepatica provoaca hiperamoniemie , tulburari hidroelectrolitice severe sau
insuficienta hepatica grava. Tratamentul presupune un ansamblu de masuri ce se adreseza
factorului etiologic. Pentru micsorarea aminoglucozei se combate constipatia cu laxative,
flora proteolitica cu Neomicina 3-4 g/zi, Tetraciclina 2-3 g/zi.
Regimul alimentar trebuie sa fie hipoproteic. In cazuri speciale se administreaza
lactiloza, alfacetoglutarat de ornitia, acid glutamic, clorhidrat de arginina in perfuzie.
Pentru reechilibrarea metabolica se recomanda perfuzii cu glucoza, androgeni
anapolizanti (testosteron), coticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon -300 mg/zi), KCl 3-6 g/zi,
NaCl.
Se recomanda masuri de control si igieno-dietetice : inregistrarea temperaturii si a
pulsului la interval de 4-6 ore, examen clinic general, dozarea la 1-2 zile a ionilor de sodiu,
clor, potasiu in sange si urina, a rezervei alcaline, a ureei, bilirubinemiei.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Este un trtament de necesitate ce nu se face profilatic, el influentand nefavorabil

evolutia bolii.
1. Splenectomia este indicata in primul stadiual cirozei splenomegalice (Banti) si in
hipersplenism sever.
2.Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala latero-laterala sau
anastomoza spleno-renala distala sau a lui Warren, anastomoza spleno-renala-termino-
laterala sau cavo-mezenterico-termino-laterala (prof. Burlui).
3. Legaturi vasculare de varice esofagiene si gastrice se realizeaza tot de necesitate
Pagina 23 din 85
atunci cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.
CAPITOLUL IV
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA
Cadrele medii medicale trebuie sa aiba cunostinte temeinice despre aceasta boala, dar
nu nnumai ,ele trebuie sa inteleaga semnificatiile simtomelor , caci din analiza lor se poate
stabili diagnosticul , se poate interveni salvator in cazul agravarilor sau aparitiei unor
complicatii.
Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii
cu ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic , de
aceea rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important.
La indicatia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateste pacientul
in vederea diferitelor explorari atat fizic cat si psihic, insoteste pacientul la aceste examinari.
Totul trebuie facut cu blandete, tact , tact , siguranta ,finete , sprijinind moral bolnavul si
contribuind la buna reusita a investigatiilor si deci la aplicarea urgenta a tratamentului.
Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o munca foarte dificila ,
complexa , asigurata de echipa de ingrijire a carei membru este si asistenta medicala .
Munca asistentei medicale consta in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea
bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, pozitia in pat, efectuarea tuturor
examinarilor parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea si
urmarirea efectului medicatiei deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia
masuri de supraveghere permanenta a bolnavului.
Pentru a-si indeplini cu succes toate aceste roluri , asistenta trebuie sa cunoasca si sa
dispuna de: dragoste pentru profesie;sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute si stapanite;
examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului , dar daca pregatirile si executarea
lor sunt corecte ,rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienic-repaosul in ciroza
hepatica nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumita restrictie pe
care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problema serioasa
pentru ca nu este o dieta usor de respectat , dar cu intelegere si mai ales prin cunosasterea
alimentelor permise si nepermise , a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune ;
Pagina 24 din 85
tratamenul medicamentos cere cunoasterea tehnicilor de administrare a medicamentelor

(cale,doza,ritm) si posibilele reactii adverse. Frecvent actiunea medicamentelor e intalnita de
influenta psiho-terapeutica (efect Placelo ),
adica de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul sa capete incredere in

medicamentatia administrata. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar
supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei.
Ciroza hepatica constituie o referinta “speciala” chiar cu un tratament corect
prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat
evolutia este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia
pentru sanatate facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara
abuzuri de alcool si medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si
generale ale organismului.
CAPITOLUL V
METODE SI MIJLOACE DE LUCRU
In cursul intocmirii lucrarii de diploma , a studiului asupra cirozei hepatice , am

urmarit un lot de 30 de pacienti cu acest diagnostic medical, ce au fost internati in Clinica V
Medicala din Cluj, in anii 2001 si 2002.
Am luat in studiu 10 bolnavi pe care i-am urmarit pe parcursul acestor 2 ani , in cate 2
sau 3 perioade de internare. Celelalte 20 de cazuri le-am studiat din foile de observatie clinice.
Am intocmit pentru fiecare pacient o fisa de studiu cu urmatorii parametrii: sex,
varsta, grup sanguin, nivelul pregatirii, ocupatie, durata spitalizarii, antecedente personale :
hepatita virala tip A sau B ,consum de alcool, consum de medicamente, fumat, alimentatie
precara, consum excesiv de grasimi animale; boli asociale; conditii de munca si viata; examen
obiectiv; examinari parachimice; tratamentul (continuu,discontinuu); evolutia in timp a bolii.
Dupa ce am stabilit problemele de dependenta ale pacientiilor (din lotul celor 10
supravegheati de mine) am urmarit si am contribuit alaturi de echipa medicala la efectuarea
interventiilor.
Bolnavii au beneficiat alaturi de axmanul clinic obiectiv de:
Pagina 25 din 85
Explorari de laborator
Investigatii :cardiovasculare, digestive, pulmonare, echografii, endoscopice s.a.
Examen de specialitate : cardiologice, neurologice, oftalmologice, dermatologice.
CAPITOLUL VI
STUDII DE CAZ
CAZUL I
Date fixe si variabile:
NUME SI PRENUME : O.S.

VARSTA: 70 ani
SEX: feminin
DOMICILIUL: Cluj Napoca
STAREA CIVILA: casatorita
OCUPATIA: pensionara
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE: ciroza hepatica diagnosticata cu 4 ani in urma.
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importanta.
GRUPA DE SANGE: BIII negativ.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
Ciroza hepatica decompensata vascular.
Encefalopatie
Hernie ombilicala
MOTIVELE INTERNARII:
Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa
Cresterea in volum a abolemenului
Edeme ale membrelor inferioare
Stare de disconfort abdominal.
ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 70 ani cu hepatopatie cronica de
Pagina 26 din 85
4 ani , a fost internata datorita dispercei marcate ,

pentru cresterea in volum a abdomenului, endeme ale
membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit
diagnosticul de ciroza hepatica decompensata vascular
si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru
tratament de specialitate.
EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE:

Eco-abdominal
Ascita in cantitate medie mare cu numeroase benzi de fibrina , neomogen, marit in
volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogene, cu con de umbra, splina
≈14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale. Stomac cu
ingrosare parietala ,V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica , decompensare portala
litiaza veziculara.
Examinare secretie peritoniala:
Glicemia= 122mg%
LDH=66 U/l
Proteine= 2,7%
Rivalta pozitiv
Lichid steril.
Examinare secretie gastrica
Elemente celulare rare
Limfocite 2-3/camp
Rare celule mezoteliale
5-7 hematii /camp.
Examinari urina:
proteine: urme
puroi: pozitiv
glucoza: negativ
Ubg-slab pozitiv
Rediment calitativ:20-30 leucocite
5-7 hematii
multe celule epiteliale
Pagina 27 din 85
Examinari hematologice si biochimice:
Denumirea analizei Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

VSH 0,4 Citrat de Na+
1,6 sange venos 13-15 mm 29-60 mm
Hematocit 2ml sange venos
pe cristale de
EDTA sau 0.5ml 40-50 % 17%
de EDTA
-2ml de sange Hemoglobina 13-15% 8,6g%
Leucocite 11800/mm3
venos pe cristale
4200-8000/mm 3
Hemoleucograma de EDTA sau
Trombocite 152000/mm3
0,5ml solutie
150000-400000/mm 3
EDTA
Glicemie 1-2ml sange 80-120% 101mg%
venos pe 2-4 mg
florura de Na
- 5-8 ml sange Proteine totale 6,3g%

venos simplu 7%
Albumine 40%
53-59%
1 globuline 3-5 % 8,6%
Proteinograma 2 globuline 10,6%
8-9%
globuline 7%
11-13% 9%
globuline 24,8%
15-19%
5-8ml sange
Lipide venos fara 600-800mg% 712mg%
anticoagulant
Denumirea analizei Mod de recoltare Valori nominale Valori obtinute
5-8ml sange
Colesterol venos fara 180-200mg% 130mg%
Pagina 28 din 85
anticoagulant
5-8ml sange
Tymol venos fara 2-4U/l 3U/l
anticoagulant
5-8ml sange Totala 1mg% 0,69 0,69
Bilirubina venos fara Directa 0,31 0,25
anticoagulant 0,1-0,2mg% 0,38 0,44
Indirecta
0,8-0,9mg%
Fosfataza alcalina 5-8ml sange
venos fara 80-306U/l 462U/l
anticoagulant 124U/l
Transaminaze 5-8ml sange TGO=2-20U/l 33U/l
venos fara TGP=2-16U/l 19U/l
anticoagulant
GT 5 ml sange venos 7-40 U/l 120U/l
simplu
Coagulograma 0,5ml citrat de TQ=12”-14” 13”(73%)
Na+4,5ml de APTT=sub 40” 35”
sange venos
Ionograma serica 5ml sange venos Na+=137-140mEq/l Na+=140mEq/l
simplu K+=3,4-5,4mEq/l K+=4,5mEq/l
Uree 5ml sange venos 20-40mg% 73mg%
simplu
Creatinina 5ml sange venos 0,6-12mg% 0,9mg%
simplu
Ag
Bc 5ml sange venos -negativ -negativ
AgBs simplu -negativ -negativ
BILANTUL DE INDEPENDENTA –DEPENDENTA
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Pacienta prezinta dispnee datorita abdomenului marit. Frecventa respiratie este de
20/minut, este superficiala iar pacientul prezinta o pozitie ortopneica pentru a usura respiratia.
Pulsul pacientului e de 120/minut ,T.A.=140/60mmHg. Sunt evidentiate la nivelul membrelor
superioare, tulburari trofice la nivelul membrelor inferioare, circulatie colaterala in flancuri,
Pagina 29 din 85
endeme moi la nivelul membrelor inferioare. Necesita frecvent administrari de oxigen.
Nevoia de a se alimenta si hidrata

Pacienta nu a respectat indicatiile de la spitalizarea precedenta mancand sarat si luand
medicamente cand isi aduce aminte. Prezinta abdomen voluminos datorat ascitei. Pacientei i
s-a completat alimentatia orala cu cea parenterala permitandu-i-se sa consume sucuri naturale
≈1 l/zi.Cantitatea de proteine a fost redusa la 40g/zi , pacienta avand o greutate de 80kg la o
inaltime de 165cm.
Nevoia de a elimina
Inainte de tratament cu diuretice pac. prezinta diureza redusa , sub 1000ml. In
momentul de fata pacientei i se creste diureza ,pentru a micsora cantitatea ascitei. In aceste
conditii diureza ajunge la 2,8 l/24h. Pacienta prezinta renda vezicala , neputandu-si controla
reflexele. Scaunele sunt de consistenta mai scazuta in numar de 1 la 2 zile. Pacienta nu
prezinta greturi, varsaturi si nici sputa.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Pacienta prezinta sistem osteo-articular integru, cu mobilitate redusa. Nu se ridica din
pat , dar isi schimba pozitia cu o oarecare dificultate. Necesita servirea la pat si insotirea la
explorari paraclinice.
Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacienta doarme 6-7 ore /noapte dar discontinuu. Somnul este agitat , se trezeste
frecvent , acest lucru se datoreaza celor 2-3 h de somndin timpul zilei , dispneei si
disconfortului datorat de ascita.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacienta este schimbata in fiecare zi dimineata iar in cursul zilei de cate ori e nevoie.
Nu prezinta independenta acestei nevoi, ea necesita sa fie asistata si sprijinita de personalul
clinicii.
Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacienta prezinta temperatura in limite normale , nedepasind 370C. Se adapteaza
Pagina 30 din 85
destul de bine modificarilor de temperatura din salon, accepta si doreste aerisirea salonului,
isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului.
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Pacienta prezinta icter sclero-tegumentar, edene moi la nivelul membrelor superioare.
Ingrijirea nu poate fi efectuata de pacienta. Ea este sustinuta si ingrijita din acest punct de
vedere de infirmiera si asistenta medicala ori de cate ori este neovie in cursul celor 24 de ore.
Nevoia de a evita pericolele

Pacienta coopereaza destul de greu cu echipa de ungrijire, trebuind sa i se lege mana
in timpul administrarii perfuziei datorita pierderii controlului. Prezinta multiple posibilitati al
riscului de complicatii cerebrale, cardiace, pulmonare, renale.
Nevoia de a comunica
Pacienta este dezorientata datorita encefalopatiei , nu e receptiva la mesajul transmis
de echipa de ingrijire medicala.
Nevoia de a-si practica religia

Pacienta e ortodoxa, se roaga des mai ales de cand starea sanatatii i s-a imbunatatit, nu
tine post si a mers la biserica foarte rar in ultimul timp.
Nevoia de a fi util
Pacienta doreste ca starea sanatatii ei sa se amelioreze, dar in acelasi timp e constienta
ca boala evolueaza iminent spre deces.
Nevoia de a se recreea
Pacienta se recreeaza citind, plimbandu-se o jumatate de ora dupa amiaza sau
discutand cu cei din familie veniti in vizita si cu pacientele din salon sau ascultand radioul.
Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacienta doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperanta cu echipa de
ingrijire.
Pagina 31 din 85
In urma bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele nevoi alterate

cu problemele de dependenta aferente lor:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Nevoia de a elimina
Probleme de dependenta
Dispnee
Risc de complicatii respiratorii de tip infectios
Alimentatie inadecvata prin deficit
Eliminare inadecvata cantitativ
Risc al infectiilor
Incapacitate de a face ingrijiri personale
s-a maila o ora starea pacientei este
Evaluare
frecventa repiratiei fiind de 20/min

pacienteiaplicare
fiind de 18/min
pulsul este de 90/min iar TA=140/60mmHg
usor ameliorata
stareamasurile
imbunatatit,frecventa respiratiei
-la 12 ore de la interventii Dupa
Pagina 32 din 85
Interventii delegate
S-a efectuat paracentezaPacientei

pentru a Iusura
s-a administrat oxigen pe
respiratiamasca 6l/h cu intermitenta 10 min de
doua ori pe ora.
Pagina 33 din 85
Interventii autonome
istrarii oxigenului Am invatat pacienta sa respire corect

Am (sa
asezat
inspire
pacienta
profund
in pozitie
pe nas atopneica
si sa expire
pentru
pe gura)
a favoriza respiratia
Am aerisit
,asezand
salonul.
in spatele pacientei doua pune.
Pagina 34 din 85
Evaluare Nr.Problema de Obiective
dependenta
In urmatoarele zile pacienta

In primele
a reusit 2sazile
manance
pacienta s-a alimentat si hidratat 1. Dispnee Pacienta va
satisfacator si sa se hidrateze cu 1500ml lichide.
per- insuficient avea o
respiratie cu
o frecventa in
limite
fiziologice in
decurs de 4-5
zile.
Pagina 35 din 85
e proteine (Amnioplamal ) 500ml/zi Pentru refacerea

Dupa rezolvarea
parenchimului
encefalopatiei
hepa-tic i s-a
i s-aadministrat
administratAspatofort
hidroli- 2x1fPacientei
in 500mli glucoza
s-a administrat
5%/zi Polivitamine 3x1/zi
Pagina 36 din 85
limentele
Am intocmit
au fost oservite
lista cu
la alimentele
ore regulate.
permise si intersise, educand
Au fost familia
explorate
si am
gusturile
cerut depacientei.
la bucataria spitalului
Am prezentat
respectarea
pacientei
regimului.
necesitatea unei diete hiposodate.
Pagina 37 din 85
Nr. Problema de Obiective
dependenta
3. Alimentatie Pacienta sa fie echilibrata

inadecvata nutritional si hidroelectolitic in
prin deficit 3 zile
Pagina 38 din 85
Evaluare
iminat 4l de lichid ascitic In urma tratamentului administrat , Pacienta

pacienta enuechilibrata
mai prezinta
hideoelectrolitic
infectie urinara.
edemele si ascita s-au micsorat iar tegumentele sunt suple.
Pagina 39 din 85
Am participat la In
efectuarea
urma examinarilor
paracentezeiefectuate
prin pregatirea
s-a decelat prezenta in examenul de
materialelor si instrumentelor
urina a puroiului
necesare servind
si leucocitelor.
mediculDatorita
si aplicand
acestui lucru s-a introdus
un pansament compresiv dupa administrarea
terminarea punctiei.
Ampicilineii 6g/24h
Pagina 40 din 85
-alimente 250g -suc 1000ml -dextranIngestia

40-500ml-glucoza 10% 500mlxSZilnic
+10U.I.s-ainsulina
efectuat bilantul hideoelectrolitic.
Pagina 41 din 85
dependenta
ienta este mai cooperanta siInincearca

urma masurilor
sa se imbrace
luate la
si 5sa-si
zileefectueze
, pacienta e curata si ingrijita , dar refuza sa execute 4. Eliminare Pacienta sa fie echilibrata
toaleta singura. singura si activitatiile ce solicita purin. inadecvata hideoelectrolitic si sa nu
cantitativ prezinte risc al infectiilor
urinare
In urma masurilor luate pacienta nu prezinta infectii cutanate.
Pagina 42 din 85
Interventii
delegate
Pagina 43 din 85
Pacienta a fost ajutata in efectuarea toaletei, asigurandu-i la pat toate cele

Lanecesare.
solicitarile pacientei am raspuns cu promtitudine.
Am ajutat pacienta sa se mobilizeze.
inistrarea perfuziilor In timpul efectuarii toaletei pacientei se supravegheaza calitatea tegumentelor si mucoaselor.
Pagina 44 din 85
dependenta
5. Incapacitate
Sa-si exprime
de a-si acceptul
Pacientadesa-si
a poata efectua
CAZUL II
realiza
indeplinii
singuraingrijiri
singura
de igiena
ingrijirile personale
SEX: masculin
ingrjirile in
medicale
termen de 10 zile.
in decurs de 5 zile
VARSTA: 70 ani

NUME SI PRENUME : N.F.
6. Risc al infectiilor Pacienta sa nu prezinte
Pagina 45 din 85
cutanate infectii cutanate
STAREA CIVILA: casatorit

OCUPATIA: pensionar
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA DE SANGE: 01;Rh pozitiv
ANTECEDENTE PERSONALE:cardiopatie ischemica, fibrilatie atriala
ANTECEDENTE HEREDUCOLATERALE:-mama a avut cancer la san
-tata a avut probleme digestive
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTRARE:ciroza hepatica decompensata portal si
parenchimatos. Sindrom anemic , sindrom bibiar operat.
MOTIVELE INTERNARII:-jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in
greutate(≈5kg intr-o luna),gust amar
-edeme la nivelul membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului.
ISTORICUL BOLII:pacient in varsta de 70 ani cunoscut cu ciroza hepatica de 2 ani ,
se interneaza pentru jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in greutate, gust amar, edeme
ale membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului. Pacientul precizeaza ca a
prezentat un episod de febra (38-390C) ,tuse iritabila, un episod de epistaxis un caracter
intermitent cu durata de 2 zile. Pacientul a urmat tratament cu Spirinofactona, Furosemid,
Digoxin, Algocalmin, Paracetamol, vitamina C. Pacientul mentioneaza ca de aproximativ 2
luni prezinta gingivoragii.
Examinari paraclinice
Ecografie abdominala: ficat cu structura neomogena miuondulara contur neregulat

mai ales la nivelul fetei anterioare. Vena porta 15mm,vena splenica 11mm, vena mezinterica
10mm dilatata .
Rinichi, pancreas normale. Splina nu se vizualizeaza datorita edemului important,
ascita in cantitate mare.
Examen de urina:
Proteine-negativ
Puroi –negativ
Glucoza-negativ
Pagina 46 din 85
Examinari hematologice
Denumirea analizei Valori obtinute

Hematocrit 30g% 40g%
Hemoglobina 10g% 13g%
Leucocite 3400/mm3 3800/mm3
Trombocite 34000/mm 3 56000/mm3
VSH 26-50mm
Sideremie 50%
Glicemie 127mg%
Proteine totale 5g%
Albumine 57%
 globuline 4%
globuline 6%
globuline 7,5%
globuline 22%
Lipide 674mg%
Colesterol 130mg%
Tymol 10U/l
Bilirubina totala 1,52;1,14mg%
Bilirubina directa 0,5;0,4mg%
Bilirubina indirecta 1,02;0,6mg%
Fosfataza alcalina 166U/l
GT 35U/l
Colinesteraza 4,6RU/l
Transaminaze TGO=45U/l
TGP=36U/l
Coagulograma TQ=16”14”
APTT=45”
Ionograma serica Na+=130mEq/l
K+=4,2mEq/l
Ca2+=5mEq/l
Rezerva alcalina 24mEq/l
AgBs -negativ
AgBc -negativ
AgBl -negativ
BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

Pacientul prezinta respiratii ample, cu miscari toracice simetrice desi din cauza ascitei
se plange de o usoara jena. Aportul respirator este integru iar caile aeriene superioare sunt
Pagina 47 din 85
libere. Pacientul prezinta sonoritate pulmonara si murmur vezicular bilateral.

In cadrul aparatului circulator tensiunea arteriala este de 110/70mmHg. Pacientiul
prezinta cardiopatie ischemica de 5 ani. De atunci a urmat tratament cu Digoxin, Aspacardin,
Captopril. Pacientul prezinta pulsul de 60 batai/minut iar respiratia este de 15/minut.

Pacientul urmeza un regim hiposodat avand restrictie la lichide aproximativ
1 l/zi. Prezinta abdomen voluminos datorita ascitei. Pacientul prezinta alimentatie
inadecvata datorita lipsei poftei de mancare.
Nevoia de a elimina
Pacientului i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si Spironulactona,
diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de consistenta si aspect
normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar transpiratiile sunt in limite
normale.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu
doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat.
Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacientul doarme 5-6 ore/noapte deoarece ziua doarme 2-3 ore. Somnul este agitat iar
dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici alte produse pentru
a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in decompensarea hepatica,
accentuand encefalopatia.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca. Se imbraca conform
cerintelor si circumstantelor.
Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza
destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si
Pagina 48 din 85
doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de

temperatura mediului.

Pacientul prezinta icter sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.
Fanerele sunt uscate si friabile. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor
necesitand ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.

Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In
timpul tratamentului este linistit si isi ia la timp medicamentele. Pacientul este anxios si
nelinistit in legatura cu boala. Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a
stimei de sine , de dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.
Nevoia de a se recreea
Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. In general se uita la
televizor, citeste si asculta radioul. In perioada internarii discuta cu colegii de salon si
apartinatorii.
Nevoia de a comunica
Pacientul prezinta integritate senzoriala, este sociabil, comunicativ, intretine bune
relatii cu membri echipei de ingrijire fiind receptiv la mesajul transmis de ei.
Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga si citeste biblia mai ales de cand
este bolnav.
Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii

Pacientul se simte inutil si se preocupa de starea sa actuala. Doreste ca starea sanatatii
sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire
Pagina 49 din 85
despre tratamentul medical. Isi respecta tratamentul prescris de medic si face tot posibilul ca
starea sanatatii lui sa se amelioreze.
In urma bilantului de independenta-dependenta am remarcat urmatoarele nevoi

alterate si probleme de dependenta:
Nevoi alterate:
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi si se odihni
Probleme de dependenta:
Eliminarea urinara inadecvata
Alimentatie inadecvata prin deficit
Dificultate de a se odihni
Riscul infectiilor cutanate
Risc al complicatiilor cardiovasculare
Dezinteres si incapacitate fata de ingrijirile de igiena
Risc al infectiilor aparatului urinar
Pagina 50 din 85
Evaluare
Pacientul este echilibrat nutritional si hdroelectrolitic

S-a remarcat modificarea
dupa 8 zile de
benefica
tratament.
a gradului de anemie , a proteinelor totale timp
de 4 zile
Pagina 51 din 85
evenirea nutritionala, pacientului i s-a administrat

Am administrat
2f Aspatofort
hidrolizate
in 500ml
de proteine(aminoplasmal)
glucoza 5%/zi 150ml/zi, vitamina
Am administrat
C-1f/zi, vitamina
pacientului
K-1f/zi
Polivitamine 3x1tb/zi
Pagina 52 din 85
fara multa celuloza. Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine(carne

Am slaba
prezentat
de vita,
pacientului
pui, peste
lista
slab,
Am
cu alimentele
discutat cupermise
pacientul
si interzise.
necesitatea unei diete hiposodata
Pagina 53 din 85
dependenta
1. Alimentatie
Reechilibrarea nutritionala in decurs
Pacientul
de 7 zile
sa fie echilibrar hidroelectroliric in 3 zile
inadecvata
prin deficit
Pagina 54 din 85
Interventii delegate Evaluare
at la realizarea paracentezei
Pentru
prin
micsorarea
pregatireaedemeloe
materialelor
si ascitei
si pacientului i s-au administrat: Spironolactona Pacientul e echilibrat hidroelectrolitic in decurs de
esare, servind medicul si aplicand pansamentul compresiv
3x2tb/zidupa
si Furosemit 1tb/zi. 3-4 zile fapt confirmat de rezultatele ionogramei
efectuarea tehnicii. serice si rezervei alcaline
Pagina 55 din 85
etia - 2400 ml diureza 150ml alimente 150 ml plasma 500ml glucoza 5% Zilnic am
Ingestia
realizat
- 1000ml
bilantul
lichide
hidroelectrolitic ale pacientului:
Pagina 56 din 85
Evaluare Nr. Problema de Obiective
dependenta
Pacientul nu prezinta complicatii 2. Eliminare Pacientul sa fie echilibrat

urinare, urucultura fiind negativa iar inadecvata hidroelectrolitic si acidobazic in
la examenul sumat de urina puroiul cantitativ si 2 zile
este negativ calitativ
manifestata prin
oligurie, edeme
si ascita
Pagina 57 din 85
Pacientul nu prezinta complicatii
cardio-vasculare, respiratia fiind de
16/min , pulsul e de 60/min iar
tensiunea arteriala e de 110/70
mmHg
Nr. Problema de Obiective Interventii Interventii delegate
dependenta autonome
3. Risc al infectiilor Protejarea Se recolteaza urina

la nivelul pacientului de pentru examinarile
aparatului urinar aparitia unor bacteriologice si
infectii urinare biochimice
pe tot parcursul
spitalizarii
Pagina 58 din 85
4. Riscul Pacientul sa nu Am supravegheat Aspacardin
Am urmarit
3x1
Digoxin
respectarea
tb/zi 1tb/zi ,5tratamentului
zile pe saptamana
pentru afectiunea cardiaca
complicatiilor prezinte functiile vitale ale
cardio-vasculare complicatii pacientului:
cardio-vasculare temperatura,
pe parcursul tensiune arteriala,
spitalizarii respiratie puls.
Interventii Evaluare
delegate
Pacientul e curat ,
ingrijit , executa
activitati ce nu-l
suprasolicita fizic
Pagina 59 din 85
Pacientul nu prezinta
infectii ale
tegumentului si
mucoaselor, nu
prezinta escara.
e Am stimulat Pacientului
dorinta pacientului
i s-a schimbat
de a efectua
lenjeria
singur
de corp
toaleta
si depersonala,
pat de catedeori
a se
a fost
barbiarii,
Amnevoie
educat
de a-si
pacientul
spala cateva
in vederea
obiecte
acceptarii
personale.
si efectuarii toaletei corporale
Pagina 60 din 85
Se supravegheaza calitatea tegumentului si mucoaselor respiratorii Se asigura curatenia lenjerii de corp si de pat a pacientului.
Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare Nr. Problema de Obiective
delegate dependenta
Se intocmeste
Pacientul
un program
sa Pacientului
de odihnai in
se comun
administreaza
de lichide calde inainte de Nu se pot In urma aplicarii 5. Dezinteres si Pacientul sa-
beneficieze
acord cu el. culcare . administra masurilor pacientul incapacitate fata de si efectueze
de un somn medicamente doarme mai bine ingrijirile de igiena ingrijirea
cantitativ si cu efect noaptea iar dimineata personala pe
calitativ sedativ. In se simte odihnit perioada
satisfacator acest scop se spitalizarii si
in cel mai administreaza la domiciliu
scurt timp medicamente
(1-2 zile) cu efect usor
sedativ de
tipul:
Ciproheptadin
1tb la culcare
sau Feniramin
1tb seara la
Pagina 61 din 85
culcare pentru
a evita efectul
toxic hepatic
al 6. Risc al Pacientul sa
barbituricilor complicatiilor nu prezinte
cutanate complicatii
cutanate
7. Dificultate de a se
Problema de
dependenta
odihni
Nr.
CAZUL III
NUME SI PRENUME : K.R.

VARSTA: 54 ani
SEX: masculin
STAREA CIVILA: casatorit
OCUPATIA: pensionar
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE: - hepatita cronica diagnosticata in 1999.
- cardiopatie ischemica
- angor de efort
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
mama cardiaca si diabet zaharat
tata- depresie
GRUPA DE SANGE: AII pozitiv.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos, clasa
CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II
MOTIVELE INTERNARII:
Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri precordiale la efort
Cresterea in volum a abolemenului (ascita)
Edeme ale membrelor inferioare
Stare de disconfort abdominal.
Inapetenta
ISTORICUL BOLII: -pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica 2
Pagina 62 din 85
ani , a fost internat pentru astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri
precordiale la efort ,ascita volumioasa, edeme marcate ale
membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul e cuncoscut din 1983 cardiopatie,
angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a continuat tratamentul cu
Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar nu a respectat indicatiile de a renunta
la alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.
Explorari paraclinice
Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena

si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si
prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa.
Vena porta de 15mm.
Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm
Vezica urinara destinsa.
Examen de urina:
Proteine- urme
Puroi- negativ
Glucoza- negativ
Ubg- intens pozitiv
Pigmenti biliari- negativ
Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.
Examinarea lichidului ascitic
-LDH- 88
-proteine- transudat 12,8%
Examinari hematologice si biochimice

Hematocrit 28%
Pagina 63 din 85
Hemoglobina 9,3%
Leucocite 5500/mm3
Trombocite 225000/mm3
Reticulocite 12%
Neutrofile 68%
Limfocite 26%
Monocite 6%
VSH 30-70mm
Sideremie 55%
Glicemie 103mg%
Proteine totale 6g% 7,7g%
Albumine 34% 34,2%
g lobuline 6,1%
g lobuline 9,3%
globuline 5,9%
globuline 36%
Lipide 712mg%
Colesterol 156g%
Tymol 10U/l
Bilirubina totala 1,9mg%
Bilirubina directa 0,88mg%
Bilirubina indirecta 1,62mg%
Fosfataza alcalina 196U/l
GT 35U/l
Transaminaze 27U/l
10U/l
Coagulograma TQ=20”
APTT=38”
Ionograma serica Na+ =130mEq/l
K+ =4,5mEq/l
Rezerva alcalina 27mEq/l
Uree 22mg%
Creatinina 0,9mg%
BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

Pacientul prezinta respiratii ample, aproximativ 22/min cu miscari toracice simetrice.
Tipul respiratiei este abdominal. Aparatul respirator este integru cu caile aeriene libere. In
cadrul aparatului cardiovascular pacientul prezinta zgomote cardiace ritmice, puls 110/min
TA=90/70mmHg. Prezinta circulatie colaterala in flancuri si stelute vasculare.
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
Pagina 64 din 85
Pacientul nu a respectat indicatiile de la internarea precedenta continuand sa bea

alcool (aprox. 500ml tuica/zi) si luand medicamente sporadic. Prezinta anorexie si abdomed
foarte voluminos (semnul valului este pozitiv) datorita ascitei si durere in hipocondrul drept.
Datorita intreruperii alimentatiei corecte orare si cu toate ca s-a instituit o alimentatie
parenterala pacientul a slabit de la 72 kg la 65 kg in 12 zile. Pacientul prezinta anemie
feripriva.
3.Nevoia de a elimina
Pacientul e hidratat corect, i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si
Spironulactona, diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de
consistenta si aspect normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar
transpiratiile sunt in limite normale.
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu
doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat. Se ridica la marginea patului si isi poate
schimba singur pozitia in pat.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Pacientul doarme 6-7 ore/noapte si se trezeste frecvent, deoarece ziua doarme 1-2 ore.
Somnul este agitat iar dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si
nici alte produse pentru a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in
decompensarea hepatica.
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca cu mare dificultate,
prezentand dispnee inspiratorie la efort. Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor.
Desi e nemultumit de faptul ca se imbraca cu dificultate nu vrea sa accepte ajutorul
personalului sau al apartinatorului.
7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza
destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si
Pagina 65 din 85
doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de

temperatura mediului.
8.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Pacientul prezinta icter slab sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.
Extremitatiile ii sunt reci . Fanerele sunt uscate si friabile,iar tegumentele palide cu
elasticitate scazuta. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor necesitand
ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.
9. Nevoia de a evita pericolele

Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In
timpul tratamentului pacientul este putin cooperabil cu echipa medicala trebuind sa i se lege
mana in timpul administrarii perfuziei. Tabletajul il ia doar supravegheat. Este nelinistit in
legatura cu boala si tratamentul.Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a
stimei de sine , e dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.
10. Nevoia de a se recreea

Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. Cand nu doarme isi
ocupa timpul discutand cu alti pacienti , cu persoanele din familie, ascultand radioul sau
citind.
11. Nevoia de a comunica

Pacientul prezinta integritate senzoriala, se exprima corect , coerent ,cu intonatie
adecvata fara obstacole. Gesturile si expresia faciala sunt in concordanta cu mesajul verbal.
Pacientul nu e prea receptiv la mesajul transmis de echipa medicala.
Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga foarte putin , nu tine post si merge
foarte rar la biserica.
Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii

In mod normal era o persoana activa, se ocupa cu gradinaritul si treburile
gospodaresti. In prezent se simte inutil, este preocupat de starea sa actuala, doreste ca starea
lui sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.
Pagina 66 din 85
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire
despre tratamentul medical, doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperant cu
echipa medicala.
In urma bilantului de independenta-dependeta am remarcat urmatoarele nevoi alterate

si probleme de dependenta.
Nevoi alterate:
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi si se odihni
Probleme de dependenta:
Alimentatie carentiala datorita inapetentei ,alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui
risc.
Anxietate moderata
Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ
Dificultatea de a se odihni
Incapacitate de autoingrijire
Risc al complicatiilor infectioase
Pagina 67 din 85
Evaluare
iua 5- pacientul e echilibrat nutritional si hidroelectrolitic,

Ziua1- pacientul
are pofta
e echilibrat
de mancare,
hidroelectrolitic
nu se mai simte
faptslabit.
confirmat de rezultatele ionogramei serice si rezervei alcaline
Pagina 68 din 85
Pentru refacerea parenchimului

Pentru corectarea
hepatic
deficitului
s-au administrat
de proteine2fpacientului
Aspatofort.
Multivitamine
i s-a administrat
3x1tb/zihidrolizate
preparate de
dinproteine
fier pentru
(aminoplasmal)150ml/zi
combaterea anemiei-sulfat de fier 3x1tb/zi
Pagina 69 din 85
s masa de pranz formata din

le Ziua1-pacientul
supa de Ziua
zarzavat,
2-pe
a fostpilaf
langa
alimentat
de
alimentatia
orezparenteral
cu carne
parenterala
de
cu pui
glucoza
fiarta
pacientului
5%,
, toate
2x500ml
fara
i s-a sare
administrat
cu 1f vitamina
ceai C,
indulcit,
1f vitamina
supe strecurate.
B1si B6 si 1f de gluconolactat de Ca
Pagina 70 din 85
Nr. Problema de dependenta Obiective
1. Alimentatie carentiala
Reechilibrare nutritionala in decurs
Pacientul
de 5 zile
sa fie echilibrat hidroelectrolitic in 3 zile
datorita inapetentei ,
alcoolismului si lipsei
cunoasterii acestui risc.
Pagina 71 din 85
Evaluare
Dupa 3 zile de tratament edemele

Conforms-au
bilantului
diminuat
hidroelectrolitic
insa ascita este
si inca
rezultatele
volumioasa
ionogramei serice si rezervei alcaline pacientul e echilibrat hidroelectrolitic
Pagina 72 din 85
ntiei prin pregatirea materialelor si instrumentarului medical

Pentru a diminua ascita si
Pacientului
edemele pacientului
i s-a efectuat
i is-a
paracenteza
administrat Spironolactona 3x2tb/zi Furosenit 1tb/zi
Pagina 73 din 85
0ml diureza - 150ml alimente - 250ml suc de fructe Ingestia- 500ml

Zilnic glicoza
am realizat
5% bilantul hidroelectrolitic :
Pagina 74 din 85
dependenta
In urma masurilor 2. Eliminare Pacientul sa fie echilibrat

luate, pacientul inadecvata hidroelectrolitic si acidobazic
doarme mai bine cantitativ si
noaptea iar dimineata calitativ
se simte mai odihnit.
Pagina 75 din 85
Pacientul a devenit
linistit , nu mai
prezimnta stari de
neliniste si tremor
datorate abstinentei
etilice
Nu se pot administra medicamente cu efect sedativ. In acest scop se administreaza medicamente

cu efect usor sedativ de tipul: Ciproheptadin 1tb la culcare sau Feniramin 1tb seara la culcare
pentru a evita efectul toxic hepatic al barbituricilor
Pagina 76 din 85
S-a indicat administrarea de: Amitriptilin 2tb/zi si Meprobamat
S-a solicitat3x1tb/zi
consultul medicului psihiatru in scopul tratarii anxietatii
realizeaza un climat de liniste si confort care sa nu suprasolicite Se

analizatorii
intocmeste
Pacientului
auditivi
un
i seprogram
administreaza
si vizuali
de odihna
lichide
in comun
calde de
(lapte,
acordceai
cu de
pacientul
musetel, de tei ) inainte de culcare.
Pagina 77 din 85
udine la solicitarile pacientului Pacientului i s-a creat o stare de confort prin asigurarea unei ambiante optime in salon
dependenta
3. Dificultate in a se Pacientul sa
odihni beneficieze
de somn
cantitaiv si
calitativ
satisfacator
Pagina 78 din 85
4. Anxietate Pacientul sa
moderata fie echilibrat
psihic
Evaluare
turii corpului fiind de 370 C Puls=90/min TA=100/80mmHg Respiratia=18/min

Pacientul nu prezinta complicatii respiratorii si cardiovasculare
Pagina 79 din 85
Interventii
delegate
Pagina 80 din 85
i sa nu se Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat

Pentru
locula puntii
nu-i periclita
si am Amrespiratia
explicatsi functia
pacientului
cardiovasculare
necesitatea respectarii repaosului fizic
aplicat o compresie sterila pentu prevenirea
pacientului
infectiei.
i s-a efectuat paracenteza eliminand
si al tratamentului,
4l lichid
ascetic
Pagina 81 din 85
Interventii Evaluare Nr. Problema de Obiective
delegate dependenta
In urma masurilor 5. Risc al Pacientul sa nu prezinte riscul

luate pacientul e complicatiilor complicatiilor
ingrijit si curat, infectioase
executa activitati ce
nu-l suprasolicita fizic.
Pagina 82 din 85
Obiective Interventii autonome
Am simulat
Pacientul dorinta
sa- pacientului de a-si Am
efectua
ajutat
singur
pacientul
toaletasapersonala,
se mobilizeze.
Am deeducat
a se barberii,
pacientul
de in
a-si
vederea
spala cateva
acceptarii
obiecte
si efectuarii toaletei corporale
si efectueze personale.
singur
ingrijirile
personale pe
perioada
spitalizarii si
la domiciliu
Pagina 83 din 85
Problema de
Incapacitatea de
dependenta
autoingrijire
6.
Nr.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII
Pacientii cu ciroza hepatica reprezinta o categorie aparte de bolnavi, care necesita

ingrijiri speciale din partea echipei medicale dar si ale familiei.
Asistenta medicala trebuie sa invate pacientii sa respecte un regim alimentar, igieno-
dietetic, sa elimine din alimentatie condimentele, alimentele cu multe grasimi animale, iar
consumul de alcool este strict interzis.
Bolnavul cirotic trebuie sa respecte regimul de igiena corporala personala, conditiile
de microclimat, sa nu efectueze eforturi fizice mari, sa respecte un regim adecvat de viata.
Pacientul va fi invatat sa-si efectueze autocontrolul durerii, sa elimine foctorii nocivi care ar
dauna sanatatii sau intarzierea recastigarii independentei, sa respecte unregim echilibrat de
viata si munca, sa urmeze intocmai indicatiile medicale primite.
Familia pacientului are un rol deosebit de important in procesul de nursing astfel va fi
angrenata sa ajute bolnavii la efectuarea ingrijirilor personale, sa se reintegreze in familie si la
locul de munca astfel dupa spitalizare va fi ajutat sa-si reia statutul social pe care il avea
inainte de imbolnavire.
Pentru a indeplinii cerintele pacientului asistenta trebuie sa cunoasca bine meseria pe
care o practica pentru a putea sa respecte regimul prescris si conduita pe care trebuie sa o
adopte, sa aiba o conditie fizica buna pentru a putea rezista serviciilor medicale, sa reziste la
efortul fizic si psihic prelungit atunci cand e nevoie.
Asistenta trebuie sa posede cunostinte temeinice de nursingm, de inggrijire a
bolnavilor, sa posede un spirit de observatie dezvoltat, abnegatiei, sa fie responsabila de
actele sale iniferent de conduita sociala, varsta, sex, rasa, religie, apartenenta politica a
pacientului.
Pagina 84 din 85
Pagina 85 din 85

Ciroza Hepatica Studiu de Caz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciroza Hepatica Studiu de Caz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza hepatica

complicatiilor are de asemenea o importanta deosebita, ea fiind realizata prin combaterea

compensate relativ, pina la 14 ore pe zi.

SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII

DATE STIINTIFICE DESPRE CIROZA HEPATICA

deopotriva.Incidenta bolii creste cu varsta, atat la femei cat si la barbati.

I.Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara

II.Din punct de vedere etiologic deosebim:

Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici:

B. Substante toxice si medicamentoase:

- ciroza biliara primitiva

SIMTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE

Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii:

1.Ciroza compensata se caracterizeaza prin functionalitate "normala"

Manifestarile nespecifice sunt : astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scaderea

de la nastere.Stelutele vasculare dispar in citeva saptamani dupa transplantul hepatic.

Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice,

B. Explorarea morfologica a ficatului se realizeaza prin:

D. Etiologia cirozei hepatice- poate fi sugerata de anamneza si aspectul clinic.

b) pentru ciroza posthepatica C

DIAGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Diagnosticul in ciroza se face pe baza datelor clinice ,de laborator si a examinarilor

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE

Rata supravietuirii bolnavilor cu ciroza alcoolica si ascita dupa 5 ani de la diagnostic

COMPLICATIILE CIROZEI HEPATICE

Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie psihomotorie, tulburari

a) hiperamoniemia generata in intestin de flora bacteriana amoniogenetica

hemoragie digestiva superioara pot fi ulcerul gastric si duodenal ,gastrita hemoragica

hemoragipar cu instalarea fenomenelor comei hepatice.

Profilaxia consta in:

TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE

Urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor

Glucidele se administreaza in cantitate de 300-400 g/zi, cu rol in refacerea si

Grupa de alimente Premise Interzise

SUPLIMENTAREA VITAMINICA SI TROFICE HEPATICE

Se administreaza vitamine din grupa B. Se administreaza in cure prelungite 15-21 zile

Acid mesadezoxicolic-reduce nivelul seric al transaminazelor.

Colchicina se administreaza cate o tableta pe zi timp de 5 zile pe saptamana. O tableta

microtubular.Stimuleaza producerea colagenei hepatice.

Tratamentul antiviral cu Interferon este de preferat a fi indicat in hepatita cronica de

TRATAMENTUL MANIFESTARILOR HEMORAGIPARE

Sindromul hemoragipar cu manifestare cutanata sau gingivala se trateaza prin

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DIURETIC

Scopul acestui tratament este de a reduce retentia de sodiu si de a creste eliminarile de

1. Peritorita bacteriana spontana trebuie tratata imediat dupa ce diagnosticul a fost

Encefalopatia porto-sistemica este intoxicatia sistemului nervos central cu substante

Reechilibrare hidrica-glucoza, potasiu, vitamine din complexul B.

Este un trtament de necesitate ce nu se face profilatic, el influentand nefavorabil

atunci cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

tratamenul medicamentos cere cunoasterea tehnicilor de administrare a medicamentelor

adica de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul sa capete incredere in

METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

In cursul intocmirii lucrarii de diploma , a studiului asupra cirozei hepatice , am

Date fixe si variabile:

NUME SI PRENUME : O.S.

4 ani , a fost internata datorita dispercei marcate ,

EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE:

Examinari hematologice si biochimice:

Denumirea analizei Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

- 5-8 ml sange Proteine totale 6,3g%

BILANTUL DE INDEPENDENTA –DEPENDENTA