EPIDEMIOLOGIA DESCRIPTIVĂ ȘI ANALITICĂ A CANCERULUI

FACTORI DE RISC ÎN CANCER

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”-București

Disciplina de Radioterapie Oncologică și Imagistică Medicală- Spitalul Clinic Colțea

Conf. Dr. (hab) Verga Nicolae

Definiție
◦ Epidemiologia cancerului
◦ Se ocupă cu studiul imbolnavirilor prin cancer, studiul dinamicii imbolnavirilor de cancer raportate la populatia
unei tari / regiuni
◦ Urmărește identificarea tuturor factorilor implicați în apariția bolii
◦ Prezintă un rol esențial pentru elucidarea mecanismelor de producere, pentru combaterea sau prevenirea acestuia.
◦ Include si studiul factorilor de risc

Epidemiologia cancerului se ocupă cu studiul răspândirii cancerului în populația umană în funcție de:
◦ Sex
◦ Vârstă
◦ Profesie
◦ Spațiu și timp
◦ Factorii de risc ce contribuie la aceste fenomene
◦ Epidemiologia cancerelor se definește sub trei
aspecte:
◦ Studiul dinamicii îmbolnăvirilor și deceselor prin cancer,
raportate la populația unei țări sau regiuni geografice
◦ Studiul factorilor de risc ce concură la apariția acestei
afecțiuni
◦ Sugerează masuri de limitare sau chiar inlaturare a
efectelor acestor factori (preventie)
◦ Principiile epidemiologice sunt aplicate de mult
timp in cercetarea in domeniu oncologic
◦ S-a plecat de la presupunerea ca bolile oncologice
nu apar aleator, s-a dorit demonstrarea cu
argumente statistic valabile a acestui fapt
FUMATULUI INCURAJAT PRIN TOATE
SURSELE MEDIA- 1930-1960
Consumul de tigari/ pers 1900-2015
Efectul fumatului incurajat prin sursele media
Epidemiologia cancerului- clasificare
◦ Epidemiologia descriptivă- studiază răspândirea și progresia cancerului
precum și decesele la nivelul unei populații.
◦ Epidemiologia analitică- studiază loturile restrânse populaționale evaluând
pentru fiecare caz riscul de cancer (verifică analitic la nivel individual rolul
factorilor de risc sau de protecție).
◦ Epidemiologia experimentală- măsoară efectele factorilor de risc asupra
populației și stabilește dacă există o relație cauzală între boală și factorii
potențiali cancerigeni ( controlează o ipoteză elaborată descriptiv și verificată
analitic)
Epidemiologia descriptivă
◦ Epidemiologia descriptivă- studiază răspândirea și progresia cancerului precum și decesele la nivelul unei
populații.
◦ În cadrul epidemiologiei descriptive se urmărește:
◦ identificarea
◦ măsurarea
◦ descrierea unui proces epidemiologic
Aceasta operează cu două categorii de indicatori:
Extensivi- reprezintă un raport procentual al părții din fenomenul studiat față de întreg
Intensivi- arată intensitatea fenomenului sau a unei părți din acesta raportat la o populație bine delimitată în
timp și spațiu.
Pentru a obține valoarea reală a acestor indicatori sunt necesare câteva condiții esențiale:
◦ Înregistrarea și comunicarea corectă a tuturor cazurilor de cancer
◦ Precizarea timpului și ariei geografice pentru care se face aprecierea indicatorilor
◦ Prelucrarea exactă a datelor obținute
Epidemiologie descriptivă- indicatori extensivi
Indicatorii Extensivi- reprezintă un raport procentual al părții din fenomenul studiat față de întreg
-Sunt utili în oncologie deoarece ajută la obținerea unor date importante privind:
◦ Procentul de îmbolnăviri prin cancer pentru o anumită localizare (ex. tumorile
osoase reprezintă 1,8% din totalitatea cancerelor)
◦ Procentul diferitelor tipuri histologice de leziuni maligne ale unui anumit organ
(ex. 95% din cancerele corpului uterin sunt adenocarcinoame și 5% sunt alte tipuri
de cancere)
◦ Repartizarea corectă a unor fonduri pentru tratamentul neoplaziilor în raport cu
procentul de îmbolnaviri
Epidemiologie
descriptivă- indicatori
intensivi
◦ Intensivi- arată intensitatea fenomenului
sau a unei părți din acesta raportat la o
populație bine delimitată în timp și spațiu.
◦ Principalii indicatori intensivi utilizați
sunt:
◦ Incidența
◦ Prevalența
◦ Indice de fatalitate
◦ Mortalitatea
Epidemiologie descriptivă- indicatori intensivi- definiții
Incidența- reprezintă numărul de cazuri noi de boală (cancer) ce apar într-o anumită perioadă de timp (de regulă un an), într-o comunitate
populațională bine delimitată geografic, raportată la 100.000 de locuitori.
◦ Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex, rasă, etnie, mediu de locuit (urban/rural), categorii sociale, stare materială, predispoziție genetică,
factori psihologici, status intelectual etc.
◦ Ex. În SUA în 1984 incidența cancerului bronhopulmonar non-microcelular era de 365,4/100.000 la bărbații pentru grupa de vârstă 70-74
ani, iar la femei la aceeași grupă de vârstă în același an, incidența era 91,9/100.000

Prevalența- numărul de cazuri noi și vechi de boală la un moment dat (de regulă un an) dintr-o comunitate populațională bine definită
geografic, raportat la 100.000 de locuitori.
◦ Se poate calcula în funcție de vârstă, sex, etc

Mortalitatea- reprezintă numărul de decese prin cancer într-o comunitate populațională dintr-o arie geografică bine determinată, într-o
anumită perioadă de timp (de regulă un an) împărțit la numărul de locuitori ai respectivei comunități și inmulțit cu 100.000.
◦ Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex etc.
◦ Ex. în București în 1995 mortalitatea prin cancer mamar la femei a fost 31,33/100.000 de femei

Indice de fatalitate- exprimă procentul deceselor prin cancer din subpopulația de bolnavi de cancer (= numărul de decese prin cancer
împărțit la numărul de bolnavi de cancer și inmulțit cu 100.)
Importanța indicatorilor statistici
◦ Stabilesc situația reală a cancerului într-o anumită perioadă de timp
◦ Orientează asupra eficienței diagnosticului și tratamentelor în cancer
◦ Ex. prevalența mare arată eficiența bună a tratamentelor,
◦ Ex. prevalența mică dar cu incidența mare și mortalitate mare arată eficiența redusă a măsurilor de
prevenire, diagnostic și tratament
◦ Permit compararea situației cancerului în diverse regiuni sau țări
◦ Ajută la stabilirea unor prognoze și elaborarea unor programe obiective de combatere a
cancerului.
Surse de informare pentru
obținerea indicatorilor statistici

◦ Pentru obținerea datelor necesare

calculării indicatorilor statistici
sunt folosite diferite surse:
◦ Fișe de consultație sau
carnete de sănătate
individuale
◦ Certificatul de deces (are
valoarea dacă diagnosticul de
certitudine a fost pus în timpul
vieții sau la examenul
necroptic)
◦ Registrul spitalicesc de
cancer
◦ Registrul național de cancer
 Registrul național de cancer
◦ Reprezintă un complex de colectare, înregistrare și prelucrare a tuturor datelor legate
de cazurile de cancer pe teritoriul unei țări.
◦ În România la baza acestui registru stă fișa ONC1 care trebuie completată de către toți
medicii care au pus un diagnostic de cancer și trimis- la Direcția de Sănătate Publică
și la cabinetele de oncologie teritoriale.
◦ Neraportarea tuturor cazurilor crează o situație falsă despre numărul de cazuri de
cancer din țară, având ca rezultat subfinanțarea programelor de cancer. În prezent
circulația informațională privind boala canceroasa pe teritoriul României este
deficitară.
◦ Obiectivele Registrului Național:
◦ Cunoașterea incidenței cancerului și a localizărilor anatomice
◦ Cunoașterea tendințelor de evoluție a cancerului, ceea ce permite elaborarea unor
prognoze și a unor programe
◦ Determinarea supraviețuirii în cancer prin confruntarea cazurilor noi de cancer cu
decesele.
Epidemiologie analitică
◦ Epidemiologia analitică ajută la descoperirea factorilor de risc, deci la stabilirea etiologiei cancerului și la evaluarea corectă a stării de sănătate.
◦ Ex. În etiologia căilor aerodigestive superioare au fost identificați doi factori de risc- tabagismul și alcolismul. Eradicarea lor constituie prioritate în
domeniul sănătății publice în vederea scăderii incidenței cancerelor din sfera căilor aerodigestive superioare.
◦ Nu implica manipularea activa a subiectilor studiului
◦ Studiile observationale analitice se concentreaza pe ce elemente determina aparitia unei conditii medicale
◦ În epidemiologia analitică se folosesc anchete epidemiologice:
◦ Prospective
Meta-analiza
◦ Retrospective

◦ 3 tipuri de eșantioane
◦ Tip I- un lot populațional reprezentativ din punct de vedere statistic
Studii prospective
◦ Tip II- două loturi, unul expus factorilor de risc și un lot martor neexpus factorilor de risc
◦ Tip III- un lot de bolnavi de cancer și un lot martor fără cancer.

◦ 2 designuri principale de studii observationale analitice

◦ Cohorte
◦ Case-control
Studii retrospective
Review literatură
Anchete epidemiologice
◦ Ancheta prospectivă
◦ Presupune formarea a două loturi reprezentative cu respectarea regulilor eșantioanelor, un lot supus acțiunii unor factori de risc cunoscuți (lot
test) și un lot martor neespus acestor factori.
◦ Se precizează numărul de îmbolnăviri prin cancer în cele două loturi într-un anumit interval de timp și se compară.
◦ Cele două loturi trebuie să fie corect urmărite și să rămână omogene pe toată perioada de studiu.
◦ Se folosesc eșantioane de tip I si II

◦ Ancheta retrospectivă
◦ Folosește tot două loturi, un lot test și unul martor, dar evidențiind factorii de risc din antecedentele bolnavilor.
◦ Datele se culeg din evidențele primare ale unităților sanitare
◦ Se stabilește numărul de bolnavi cu factori de risc în cele două loturi și se compară.
◦ Se folosesc toate cele trei tipuri de eșantioane.

!!! Principalul rezultat al anchetelor epidemiologice oncologice prospective și retrospective este determinarea riscului de a face cancer.
Riscul relativ și riscul atribuabil
◦ Riscul relativ (RR)
◦ Reprezintă raportul dintre incidența bolii la persoanele expuse factorilor de risc și incidența bolii la persoanele
neexpuse.
◦ Cu cât riscul relativ este mai mic cu atât factorul de risc luat în considerare are o posibilitate mai mică de a determina
un cancer. (Ex. Dacă riscul relativ este 0,2 riscul de a face cancer prin factorul de risc studiat este neglijabil; în schimb
un risc relativ mai mare de 10 se corelează cu o rată înaltă de îmbolnăvire prin factorul de risc luat în calcul )
◦ Riscul atribuabil
◦ Reprezintă efectul expunerii sau înlăturării unuia sau mai multor factori de risc.
◦ Poate fi apreciat numai în cadrul anchetelor prospective
◦ Ex. Mortalitatea prin cancerul bronhopulmonar la marii fumatori expuși unor doze reduse de radiații ionizante (2,7)
minus mortalitatea la nefumătorii expuși la aceeași doza de radiații (0,2) dă un risc atribuabil de 2,5; aceasta înseamnă
că un număr adițional de decese (2,5) pot fi atribuite direct fumatului.
Studii Cohort
◦ Studiile pe Cohorte se realizează prin urmărirea evoluției îmbolnăvirilor prin cancer într-un grup
populațional născut la o anumită dată.
◦ Ex. În Anglia mortalitatea prin cancer bronhopulmonar la vârsta de 50 de ani este mai mare în rândul
celor născuți în 1901 față de cei născuți în 1896, care este la rândul ei mai mare decât la cei născuți în
1891 (în timp a avut loc o creștere a factorilor de risc- fumatul)
◦ Populația este urmărită o perioadă de timp
◦ Se determină dacă incidența condiției medicale este asociată cu respectivii factori
◦ Poate fi prospectiv/retrospectiv
◦ Ideal pentru a determina relația de cauză-efect în apariția diferitelor boli
Studiu case-control

◦ Aceeași utilitate ca și cohort, dar permite desfășurarea pe o durată mică de timp

◦ Utilizează un grup control- un eșantion semnificativ (nu e nevoie sa studieze intreaga populatie)
◦ Compara probabilitatea (odd) ca subiecții expuși la diverși factori de risc să dezvolte respectiva boală
◦ Apoi face raport (odds ratio) între probabilitatea ca subiecții expuși să facă boala față de cei neexpuși
◦ Odds ratio este modalitatea de expresie a riscului relativ (Riscul relativ (RR) -Reprezintă raportul dintre incidența
bolii la persoanele expuse factorilor de risc și incidența bolii la persoanele neexpuse)
Epidemiologia
experimentală

!!! Epidemiologia
experimentală-
măsoară efectele
factorilor de risc
asupra populației și
stabilește dacă există
o relație cauzală între
boală și factorii
potențiali cancerigeni
(controlează o ipoteză
elaborată descriptiv și
verificată analitic)
Factori de risc implicati in cancer

◦ Prezintă o etiologie multifactorială

◦ Factori de risc ambientali
◦ Fizici, chimici, virali
◦ Factori de risc comportamentali
◦ Fumatul, alcoolul, dieta, comportamentul sexual și reproductiv, stresul
◦ Factori de risc constitutionali
◦ Terenul genetic, factori hormonali, factori imunologici
Factori de risc ambientali-Cuprins
◦ Factori fizici
◦ Radiatiile ionizante
◦ Radiatiile ultraviolete
◦ Radonul
◦ Azbestul
◦ Corpii straini
◦ Campul eletromagnetic

◦ Factori chimici
◦ Erbicide si pesticide
◦ Poluare atmosferica si a apelor
◦ Medicamente

◦ Factori infectiosi
◦ Virusuri
◦ Paraziti
◦ Bacterii
◦ Fungi
Factori de risc ambientali- Fizici
◦ Radiatiile ionizante – de tip electromagnetic: protonii

de tip corpuscular: electronii, fotonii, particule α, nucleii grei

◦ Radiatiile ionizante elibereaza local o cantitate de energie suficienta pentru a determina ruperea legaturilor chimice ale
moleculelor cu functie biologica importanta, astfel se produc leziuni ale ADN-ului celular.

◦ Efectul cancerigen al radiatiilor ionizante este corelat cu tipul radiatiei, doza absorbita precum si cu factori care tin de
organismul iradiat cum ar fi varsta, sexul, factorii genetici.

◦ Pacientele cu TBC pulmonar, care sunt expuse in mod repetat la radiografii, fac mai mult cancer decat populatia
neexpusa.

◦ !!! Iradierea la varste tinere este un risc mai mare decat la adulti sau varstnici. In general iradierea poate produce
cancere secundare in zona iradiata dar si hemopatii maligne (leucemii).
 Factori de risc ambientali- Fizici
◦ Radiatii UV
◦ UVA și UVB. UVB- produc cancere de piele
◦ Provenite de la soare, reprezinta cel mai important carcinogen fizic ambiental si principala cauza a cancerelor
cutanate.
◦ Au energie joasa si penetranta redusa
◦ Studiile epidemiologice evidentiaza o incidenta crescuta a cancerelor cutanate la persoanele ce se expun prelungit la
radiatiile solare.
◦ Atat leziunile cutanate melanice cat si cele nemelanice (epitelioame bazo sau spinocelulare) sunt asociate cu o
expunere intensa la radiatii ultraviolete.
◦ Persoanele cu pigmentare cutanata melanica crescuta au un risc mai redus datorita efectului protector al melaninei
fata de radiatiile UV.
◦ Radonul
◦ Gaz radioactiv prezent in atmosfera terestra care se gaseste in cantitati crescute in soluri si roci in anumite regiuni
geografice si in unele materiale de constructii
◦ Expunerile la niveluri crescute de radon cresc incidenta cancerului bronhopulmonar (minerii din mine de uraniu,
fier, zinc, etc)
◦ Azbestul
◦ Expunerea la azbest este asociata cu dezvoltarea mezoteliomului pleural si a cancerului bronhopulmonar.
Factori de risc ambientali- Fizici

◦ Corpii straini
◦ 1. Iritatia cronica produsa de corpii straini poate declansa malignizare
◦ Ex. Fibrele de azbest sau de sticla inhalate (cancere
bronhopulmonare, mezotelioame)
◦ Procesul de carcinogeneza este influentat de lungimea si diametrul
fibrelor, fapt ce pledeaza pentru natura mecanica si nu chimica a
procesului.
2. Traumatisme mici si repetate- Ex. Nevii pigmentari

◦ Campul electromagnetic
o 1. Unele studii stabilesc cresterea incidentei cancerelor legat de utilizarea
tot mai larga a aparaturii electronice si electrocasnice: Cuptor cu microunde,
telefoane mobile si fixe, TV etc
o 2. De-a lungul liniilor de inaltă tensiune
 Factori de risc ambientali- Chimici
• chimici – industriali
• Organici - hidrocarburi aromatice policiclice, amine aromate,
hidrazide
◦ pesticide (+ ierbicide = cancer hepatic), insecticide
• Anorganici : cromul si nichel – cancer al cavitatii bucale,
nazale, cancere pulmonare
◦ arsenic – cancere pulmonare, hepatice
◦ azbest – mezotelioame
• Medicamente - Medicatia citotoxica antineoplazica prezinta un risc crescut
de cancer. Cancerele secundare survin dupa o perioada de latenta in special
in urma tratamentelor citostatice efectuate in perioada copilariei.
• Se estimeaza ca 3-12% din copiii tratati pentru cancer vor dezvolta
un nou cancer in urmatorii 20 de ani. O parte dintre aceste neoplazii
se datoreaza unei susceptibilitati genetice crescute.
• citostatice (ciclofosfamida – cancer de vezica urinara)
• tamoxifenul- creste riscul de cancer endometrial
◦ cloramfenicolul – hemopatii maligne
Hormonii dietilsilbestrol
◦ etinilestradiol – cancer mamar si de col
◦ testosteron – cancer de prostata
 Factori de risc ambientali- Infecțioși
◦ Studiile epidemiologice au constatat implicarea unor
virusuri in producerea unor forme de cancer
◦ HPV-Human papilloma virus -high risc (tip 16,
18)- neoplasm col uterin, neoplasm ORL, (mai rar)
neoplasm penian si vulvar carcinom scuamos
◦ EBV-Epstein Bar Virus – Limfom Hodgkin
Hepatocarcinom ◦ MCPyV- Merkel Cell Polyoma Virus- Carcinom
Merkel
◦ HBV, HCV-Hepatitis B virus, Hepatitis C virus-
Hepatocarcinom
◦ Bacterii
◦ Helicobacter pylori a fost implicat in etiopatogenia
neoplasmului gastric alaturi cu alti factori de risc
◦ Fungi
◦ Infectia candidozica- factor de risc in producerea
cancerului de col uterin

Carcinom Merkel
Factori de risc
comportamentali
◦ Fumatul
◦ Peste 25-40% din decesele prin cancer sunt atribuite
fumatului
◦ Riscul de aparitie a unei neoplazii fiind de 11-22 ori mai
mare la fumatori față de nefumatori.
◦ Este corelat cu:
◦ Cancerul bronhopulmonar, al cavitatii bucale
(mestecatul tutunului), faringelui, laringelui,
esofagului, vezicii urinare si colului uterin
◦ Riscul depinde de:
◦ Intensitatea fumatului, varsta la debut, durata de timp,
numarul de tigari, etc

Sistarea fumatului determina descresterea incidentei

cancerului pulmonar!!!
Fumatul
◦ Substante carcinogene in tigarete:
◦ gudronul (nu e o substanta chimica in sine, ci cumulul substantelor continute de tigareta, mai putin nicotina si apa)
◦ -initial (1960) gudronul este principalul factor carcinogen 
◦ -intre 1960-1990 nivelurile de gudron au scazut dramatic (incercarea companiilor sa asigure consumatorul ca a
scazut si riscul)
◦ -ultimile 2 decenii a crescut incidenta ADK pulmonar, in defavoarea carcinomului scuamos (poate din cauza) 
modificarii proprietatilor chimice ale componentelor tigaretelor (mai ales filtrul) 

• Teorie: Cele mai multe substante carcinogene nu sunt continute de gudron, ci se produc prin procesul de ardere si
sunt continute de fumul rezultat- din 1990 a aparut propunerea tigaretelor electronice (smokeless cigarette), IQOS
(I Quit  Ordinary Smoking)

!!!FDA nu a autorizat promovarea acestor produse ca avand un risc mai mic de cancer pulmonar, motivand ca este
necesara maturarea datelor din studii.* (*Institute of Medicine. Scientific Standards for Studies on Modified Risc Tobacco Products. Washington
DC: National Academic Press;2012)
Consumul de tigari/ pers 1900-2015
Efectul fumatului incurajat prin sursele media
 Substante carcinogene
din fumul de țigară
◦ In fumul de tigara se gasesc cel putin 72 de
substante carcinogene:

◦ Hidrocarburi Aromatice Policiclice , N-

Nitrozoamine, Nicotine-derived nitrosamine
ketone - Cancer pulmonar, Cancer col uterin
sau Cancer tract digestiv (carcinom scuamos)

◦ Nichel, cadmiu, poloniu, formaldehidă

Alcoolul
◦ Corelat cu aparitia cancerului de laringe, esofag,
ficat, cavitate bucala, faringe.
◦ Alcoolul si fumatul au actiune sinergica in
determinarea aparitiei cancerelor de limba si
esofag.
◦ Actiunea depinde de intensitatea si durata
expunerii.

◦ Mecanismele incriminate:
◦ Actiunea directă a alcolului asupra celulelor
tractului digestiv superior determina leziuni
directe la nivelul ADN-ului celular
 Alimentatia
• Consumul de carne rosie- creste
probabilitatea aparitiei de cancer
de colon
• Consumul de fibre- Nu s-a
demonstrat ca scade probabilitatea
aparitiei cancerului de colon

• !!! Obezitatea este un factor de risc

important in aparitia tuturor
tipurilor de cancer- cancer de
colon, mamar, corp uterin,
pancreatic, cai biliare, etc

• Excesul de adipozitate si
circumferinta taliei sunt predictori
ai incidentei cancerului colo-rectal
 ◦ Varsta precoce a menarhei, varsta tardiva a menopauzei –
creste riscul de cancer mamar.
Comportamentul ◦ Cancerele uterine, ovariene si mamare sunt mai rare la
sexul si reproductiv, femeile cu multi copii si la cele cu sarcini la varste tinere.
stresul ◦ Cancerul de col uterin este asociat cu contacte sexuale
frecvente la varste precoce, parteneri multipli etc

◦ Stresul
◦ Este un factor de risc atat exogen cat si endogen
◦ Este asociat cu cresterea incidentei cancerului fara a
fi determinat de o cauza precisa
◦ O proportie considerabila din cancere sunt potential
prevenibile prin schimbari ale stilului de viata, prin
renuntarea la fumat, mentinerea unei greutati optime și
practicarea unor activitati fizice regulate.
III. Factori de risc constitutionali
◦ Factorii de risc constitutionali sunt ENDOGENI
◦ Permit identificarea persoanelor cu risc crescut si masuri de depistare precoce, dar nu si realizarea unei profilaxii primare, deoarece
acestia nu pot fi de regula inlaturati.
◦ Ei intervin in aparitia a 10-20% din cancere.

◦ Terenul Genetic
◦ Frecventa cancerelor umane determinate genetic este de 5-10%
◦ Sunt 2 forme:
◦ Ereditare- mostenite, cu transmitere directa
◦ Predispozitie familială

Formele ereditare se caracterizeaza prin frecventa crescuta la membrii familiei, aparitia la varste tinere si prezinta un caracter multifocal.
Exista situatii in care se transmite direct procesul malign, sau doar o gena modificată care determina predispozitie la aparitia cancerului sau
situatii cand se transmit afectiuni cu potential mare de malignizare cum sunt polipoza colonica, neurofibromatoza, sindroamele cu
instabilitate cromozomiala etc
 Teren Genetic
• Retinoblastomul, tumorile Wilms, neuroblastoamele,
polipoza adenomatoasa familiala- Transmitere Autozomal
Dominanta (O persoană moşteneste o copie normală a unei
gene şi o copie modificată. Gena modificată este dominantă
asupra celei normale. Acest lucru face ca individul să fie
afectat de o boală genetică)

• Sindromul neoplaziilor endocrine multiple tip II (MEN II)

• Presupune moștenirea unei gene anormale RET
• Sindromul Li Fraumeni-
• Consta in asocierea mai multor tipuri de cancer (mamar,
tumori cerebrale, sarcoame de parti moi, leucemii)
• Cauza aparitiei – deletia genei supresoare tumorale p53
care are rol in semnalizarea defectelor ADN si inducerea
apoptozei
 Mutatiile
BRCA 1 si 2

• BRCA1- risc de 72% cancer

mamar, 44% cancer ovarian 
• BRCA2- risc de 26 % cancer
mamar, 17% cancer ovarian
• 40% dintre femeile cu
mutatie BRCA care fac
cancer mamar vor dezvolta si
cel de-al doilea cancer in
sanul contralateral-
mastectomie profilactica
bilaterala
Factori hormonali si imunologici
◦ Factori hormonali
◦ Excesul de estrogeni, prolactina si deficitul de progesteron predispun la cancer mamar (menarha precoce, menopauza tardiva,
varsta inaintata la prima sarcina (peste 34 ani), nuliparitatea)
◦ Criptorhidria predispune la cancer testicular
◦ Diabetul predispune la cancer de endometru
◦ Hiper sau hipotiroidia pot predispune la cancer mamar
◦ Hipotiroidismul de durata poate duce la cancer tiroidian

◦ Factorii imunologici
◦ Cancerul apare cu o frecventa crescuta la cei cu deficite imune congenitale sau dobandite, permanente sau temporare (varstnici, convalescenta
prelungita a unor boli, stress, tratamente imunosupresoare, etc)
 Epidemiologie Cancerului

◦ Epidemiologia descriptivă- studiază

răspândirea și progresia cancerului precum
și decesele la nivelul unei populații.
◦ Epidemiologia analitică- studiază loturile
restrânse populaționale evaluând pentru
fiecare caz riscul de cancer (verifică
analitic la nivel individual rolul factorilor
de risc sau de protecție).
◦ Epidemiologia experimentală- măsoară
efectele factorilor de risc asupra populației
și stabilește dacă există o relație cauzală
între boală și factorii potențiali cancerigeni
( controlează o ipoteză elaborată descriptiv
și verificată analitic)
 Epidemiologie descriptivă- Indicatori
◦ extensivi – de greutate specifică, descriu
structura fenomenului
◦ intensivi – indici de frecventa sau de intensitate

◦ Indicatorii intensivi:
◦ Incidenta – numarul de cazuri noi de cancer intr-o
perioada de timp, intr-o comunitate, intr-o tara,
raportat la 100.000 de locuitori
◦ Prevalenta – numarul de cazuri noi si vechi de
cancer care exista la un moment dat intr-o
populatie, raportat la 100.000 de locuitori
◦ Mortalitatea – numarul de decese prin cancer
intr-o populatie pe an raportat la 100.000 de
locuitori
◦ Fatalitatea – procentul deceselor prin cancer din
populatia cu cancer
 Epidemiologie analitică
◦ Studiile observationale analitice se concentreaza pe
ce elemente determina aparitia unei conditii
medicale
◦ Nu implica manipularea activa a subiectilor studiului
◦ În epidemiologia analitică se folosesc anchete
epidemiologice:
◦ Prospective
◦ Retrospective

◦ 3 tipuri de eșantioane
◦ Tip I- un lot populațional reprezentativ din punct de vedere
statistic
◦ Tip II- două loturi, unul expus factorilor de risc și un lot
martor neexpus factorilor de risc
◦ Tip III- un lot de bolnavi de cancer și un lot martor fără
cancer.

◦ 2 design-uri principale de studii observationale

analitice
◦ Cohorte
◦ Case-control
 Epidemiologia experimentală

Epidemiologia experimentală- măsoară

efectele factorilor de risc asupra
populației și stabilește dacă există o
relație cauzală între boală și factorii
potențiali cancerigeni (controlează o
ipoteză elaborată descriptiv și verificată
analitic)
 Factori de risc
Factori Fizici
◦ Efectul cancerigen al radiatiilor ionizante este corelat cu tipul
radiatiei, doza absorbita precum si cu factori care tin de organismul
iradiat cum ar fi varsta, sexul, factorii genetici.
◦ UVB- produc cancere de piele

Factori Chimici
o Medicamente - Medicatia citotoxica antineoplazica prezinta un risc
crescut de cancer. Cancerele secundare survin dupa o perioada de
latenta in special in urma tratamentelor citostatice efectuate in
perioada copilariei.

Factori de risc comportamentali

◦ Fumatul
◦ Este corelat cu:
◦ Cancerul bronhopulmonar, al cavitatii bucale (mestecatul
tutunului), faringelui, laringelui, esofagului, vezicii urinare si
colului uterin
◦ Riscul depinde de:
◦ Intensitatea fumatului, varsta la debut, durata de timp, numarul de
tigari, etc

Sistarea fumatului determina descresterea incidentei cancerului

pulmonar!!!
 Factori de risc
Factori de risc constitutionali
◦ Factorii de risc constitutionali sunt ENDOGENI
◦ Permit identificarea persoanelor cu risc crescut si masuri
de depistare precoce, dar nu si realizarea unei profilaxii
primare, deoarece acestia nu pot fi de regula inlaturati.
Intervin in aparitia a 10-20% din cancere.
◦ Terenul Genetic
◦ Frecventa cancerelor umane determinate genetic este de 5-10%
◦ Sunt 2 forme:
◦ Ereditare- mostenite, cu transmitere directa
◦ Predispozitie familială

Formele ereditare se caracterizeaza prin frecventa crescuta

la membrii familiei, aparitia la varste tinere si prezinta un
caracter multifocal.
Exista situatii in care se transmite direct procesul malign,
sau doar o gena modificată care determina predispozitie la
aparitia cancerului sau situatii cand se transmit afectiuni cu
potential mare de malignizare cum sunt polipoza colonica,
neurofibromatoza, sindroamele cu instabilitate
cromozomiala etc