INDICATORII DE CALITATE AI ATACULUI

CEREBRAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA –

REGISTRUL RES-Q

Realizat de :Cozac Daria

O1901
 ACTUALITATEA TEMEI

• Nivelul ridicat de incidență și prevalență fac ca accidentul vascular cerebral să fie principala povară a societății, în special în
țările cu venituri medii și mici [1]. La momentul actual în Moldova nu există un registru național al ictusului. Biroul
Național de Statistică este unica sursă de furnizare a datelor demografice cu referire la AVC, iar datele mai multor indicatori
intraspitalicești au devenit accesibile odată cu accederea Moldovei în anul 2016 la platforma RES-Q. Astfel, datele Biroului
Național de Statistică al Republicii Moldova estimează că 3% din populația țării sunt supraviețuitorii uni atac cerebral și 1
din 7 decese sunt atribuite ictusului [2]. Rata mortalității prin bolile cerebrovasculare raportate in 2019 rămâne a fi cea mai
înaltă în Europa cu 145.7 decese / 100000 populație cu 56% din toate decesele produse la domiciliu [2]. Conform celui mai
recent studiu epidemiologic principalii factori de risc ai ictusului în populația Moldovei sunt dislipidemia (55%), obezitatea
(43%), hipertensiunea arterială (36%), tabagismul (15%) și diabetul zaharat (7%) [3]. În ciuda existenței ghidului național al
tratamentului AVC acut în Moldova doar un număr mic de pacienți primesc un tratament adecvat prin proceduri de
recanalizare vasculară din motivul accesului limitat la metodele de diagnostic în primele ore după spitalizare.
• Există discrepanțe percepute în asistența ictusului între țările Europei de Est și de Vest. Acestea pot fi explicate prin factorii
socio-economici, precum și prin diferențele și particularitățile serviciilor de sănătate. În așa context se impune necesitatea
urgentă a reduce lacunele și inegalitățile și a îmbunătăți asistența medical în ictus în țările Europei de Est. Pentru a
îmbunătăți îngrijirile și rezultatele AVC și a reduce costurile de asistență medicală unul din primii pași a fost crearea unui
registru al ictusului. Scopul acestuia a fost în măsurarea și evaluarea calității și performanței indicatorilor ictusului [4].
• Nu există date ale calității asistenței medicale ale accidentului vascular cerebral in țările Europei de Est. Scopul acestui
studiu a fost în evaluarea indicatorilor de performanță ale ictusului în Republica Moldova în baza registrului RES-Q și
compararea lor cu datele altor țări din cadrul proiectului RES-Q ESO-EAST
 SCOPUL STUDIULUI

Scopul acestui studiu este de a evalua calitatea

asistenței medicale acordată pacienților cu AVC în
Moldova în baza datelor registrului RES-Q.
 OBIECTIVELE STUDIULUI

I. Determinarea datelor cu referire la indicatorii de calitate ai

accidentului vascular cerebral în Republica Moldova corelați cu
accesul la imagistica cerebrală.
II. Efectuarea analizei comparative a indicatorilor de calitate din
registrul RES-Q a pacienților cu ictus din Moldova cu alte țări ale
Europei de Est.
III.Evalua calitatea asistenței medicale acordată pacienților cu AVC în
Moldova în baza datelor registrului RES-Q
 TIPUL DE STUDIU

Tipul de studiu:
Studiu analitic – observaţional
studiu de cohortă (retrospectiv)

Aceasta este o analiză retrospectivă a înrolării prospective a

pacienților în registrul RES-Q începând cu anul 2017 și până în 2019.
 STUDIUL INTEGRAL/SELECTIV

În studiu au fost incluși 1660 pacienți consecutivi cu ictus acut ischemic

sau hemoragic cu vârsta mai mare de 18 ani din Republica Moldova.
 UNITATEA DE OBSERVAȚIE

Îm cadrul srudiului Indicatorilor de calitate ai atacului

cerebral în Republica Moldova – registrul RES-Q ,unitatea de
observație au fost pacienți cu AVC din Moldova.
 CRITERII DE INCLUDERE ÎN STUDIU.
CRITERII DE EXCLUDERE DIN STUDIU.

Colectarea datelor
Datele au fost colectate timp de o lună în fiecare an în perioada anilor 2017 - 2019. Fiecare spital a colectat cel puțin 30 de pacienți
consecutivi cu ictus ischemic sau hemoragic.
În fiecare an anterior colectării datelor toti responsabilii de registru au fost familiarizați cu protocolul RES-Q și au fost instruiți despre
modalitatea de obținere și introducere corectă a indicatorilor în formularul electronic.
Selecția țărilor pentru comparare
• Datele spitalelor din Moldova au fost comparate cu cele ale României, Lituaniei și Georgiei din considerentele similitudinilor de
dimensiuni ale țării, a numărului de locuitori sau a proximității geografice.
• Cinci din unsprezece spitale care tratează pacienți cu ictus din Lituania au participat în studiu, toate fiind centre comprehensive cu US, CT
cerebral disponibil 24/7, IRM disponibil în timpul orelor de muncă, acces 24/7 la proceduri de tromboliză și trombectomie. Romania a
inclus datele a 25 % din pacienții cu ictus, spitalizați în 17 din 65 de spitale (12 din ele cu US și 4 – cu posibilități de efectuare a
trombectomiei). Georgia a prezentat datele pacienților spitalizați în 5 din 200 centre medicale care tratează pacienți cu AVC (toate 5 au CT
24/7 și 3 din ele efectuează tratament de recanalizare prin tromboliză și trombectomie).
• Datele au fost colectate pe parcursul aceleiași perioade de timp (2017-2019). Toate țările participante au respectat proceduri similare de
colectare și completare a protocolului registrului RES-Q.
 IPOTEZA CERCETĂRII

Spitalele cu acces limitat la imagistica cerebrală prezintă

indicatori de calitate ai ictusului mai slabi.
 METODELE DE CERCETARE

• Metoda de cercetare utilizată în cadrul acestui studiu-

metoda epidemiologică,care sintetizează cele evidenţiate prin metoda
observării(metoda observării – constă în urmărirea desfăşurării unor fenomene
pentru a le putea analiza în dinamică, sau prin compararea lor,ca apoi să se
realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale)şi prezintă un studiu corelativ al
fenomenelor din cadrul sănătăţii publice cu factorii (cunoscuţi sau presupuşi) de
risc. Această metodă, foloseşte pe larg o serie de metode matematice pentru a găsi
legitatea schimbărilor variabile, dinamice,structurii fenomenelor studiate în
legătură cu factorii ce le determină(valorile medii, dispersia, corelaţia, regresia
etc.).
 METODELE DE ACUMULARE DATELOR
PRIMARE.

• Datele statisticei oficiale

• Au fost analizate datele tuturor pacienților cu ictus ischemic și hemoragic acut
din registrul RES-Q din 15 spitale din Moldova. Datele au fost colectate timp de
o lună pe an pe parcurs a 3 ani (2017-2019). Analiza datelor între spitale s-a
realizat din considerentul accesului acestora la computer tomografia cerebrală.
Adițional, datele din Moldova au fost comparate cu cele din trei țări ale
proiectului ESO-EAST (European Stroke Organization Enhancing and Accelerating
Stroke Treatment): România, Lituania și Georgia
 CARACTERISTICELE STUDIATE

Caracteristicile pacienților din Republica Moldova

Variabile calitative:
• Factori sociodemografici: Femei, %; Vîrsta medie, ani;
• Metode de diagnostic: CT efectuate, %; CT efectuate timp de o oră, %; Efectuarea imagisticii arterei carotide,
• Factorii atribuiți ictusului: Ictus nespecificat, %, Scor NIHSS initial, media
• Procesul de îngrijiri: Pacienți spitalizați în US / UTI, %; Pacienți spitalizați în secția de terapie, %; rtPA IV
administrat pacienților cu II, %; Screeningul disfagiei efectuat, %.
• Profilaxia secundară a ictusului: Prescrierea de anticoagulante pacienților cu II, %; Prescrierea de antiplachetare
pacienților cu II, %; Prescrierea de statine, %
• Informație la externare:Pacienți externați la domiciliu, %; Pacienți externați în centre de recuperare, %;
Mortalitate intraspitalicească pe motiv de ictus, %;
Datele comparative ale pacienților înrolați.
Variabile calitative:
• Factori sociodemografici: Femei, %; Vârsta medie, ani
• Metode de diagnostic: CT efectuate, %; CT efectuate timp de 1 oră
• Procesul de îngrijir: Pacienți spitalizați în US / UTI, %; Pacienți spitalizați în secția de terapie; rtPA IV
administrat pacienților cu II, %; Screeningul disfagiei efectuat, %
• Factori atribuiți ictusului: Scor NIHSS initial, media
• Profilaxia secundară a ictusului:Prescrierea de statine, %; Prescrierea de antiplachetare pacienților cu II, %;
Prescrierea de anticoagulante pacienților cu II, %
• Informație la externare:Mortalitate intraspitalicească pe motiv de ictus, %
 ME TO D E MATEMATICE

• Factori sociodemografici: Vîrsta medie, ani; Femei, %

• Metode de diagnostic: CT efectuate, %; CT efectuate timp de o oră, %; Efectuarea imagisticii arterei carotide,
• Factorii atribuiți ictusului: Ictus nespecificat, %,; Scor NIHSS initial, media
• Procesul de îngrijiri: Pacienți spitalizați în US / UTI, %; Pacienți spitalizați în secția de terapie, %; rtPA IV administrat pacienților cu
II, %; Screeningul disfagiei efectuat, %.
• Profilaxia secundară a ictusului: Prescrierea de anticoagulante pacienților cu II, %; Prescrierea de antiplachetare pacienților cu II, %;
Prescrierea de statine, %
• Informație la externare:Pacienți externați la domiciliu, %; Pacienți externați în centre de recuperare, %.; Mortalitate intraspitalicească
pe motiv de ictus, %
Analiza statistică
• Variabilele continue și categoriale sunt raportate ca mediane cu interval intercuartil sau frecvențe cu procente. Intervalele de încredere
(IÎ) de 95% au fost calculate pentru toate proporțiile folosind calculul exact binomial. Calculele statistice pentru toate mediile,
intervalele intercuartile și frecvențele au fost efectuate folosind limbaj de interogare structurat personalizat (SQL - Structured Query
Language), accesând direct baza de date RES-Q pentru pacienții externați începând cu 01.01.2017 și până pe 30.6.2019.
• Mai mult, spitalele din Moldova au fost împărțite în trei grupuri în funcție de disponibilitatea CT (CT non-stop, CT parțial, non-CT) și
toate variabilele au fost analizate pentru fiecare grup separat (prezentate în tabelul 1) și pentru toate spitalele împreună (prezentate în
tabelul 2).
PREZENTAREA REZULTATELOR PRIN
TABELE ȘI GRAFICE,DIAGRAME.
 STRUCTURA TEZEI

Introducere
Material și metode
 Prezentarea generală a asistenței medicale în Republica Moldova și spitalele participante
 Indicatorii de calitate și performanță
 RES-Q
 Colectarea datelor
 Selecția țărilor pentru comparare
 Analiza statistică
Rezultate
Discuții
Limitări
Concluzii
Declarația de conflict de interese
Contribuția autorilor
Mulțumiri și finanțare
Referințe / references
 BIBLIOGRAFIA
• 1. GBD 2016 Stroke Collaborators. Global, regional, and national burden of stroke 1990-2016: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2016. Lancet. Neurol.,
2019; 18: 439-58.
• 2. National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova. Available at: [https://statistica.gov.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=6360]. Assessed on: 10.10. 2020
• 3. Groppa S., Efremova D., Ciobanu N. Stroke risk factors in the population of Republic of Moldova and strategies of primary prevention. Eur. Stroke. J., 2018; 3 (supl): 411.
• 4. Hoque D.M.E., Kumari V., Hoque M., et al. Impact of clinical registries on quality of patient care and clinical outcomes: A systematic review. PLoS. ONE., 2017; 12(9): e0183667.
• 5. Ringelstein E.B., Chamorro A., Kaste M., et al. ESO European Stroke Organisation Recommendations to Establish a Stroke Unit and Stroke Center Recommendations. Stroke, 2013;
44: 828-840.
• 6. Annual statistical report on the inpatient activity of medical institutions. Annex 1, form 30 (on demand). Available at: [ https://ansp.md/]. Assessed on: 19.11.2019.
• 7. The World Health Organization, The World Health Organization MONICA Project (monitoring trends and determinants in cardiovascular disease): a major international collaboration.
WHO MONICA Project Principal Investigators, J. Clin. Epidemiol., 1988; 41 (2): 105–114.
• 8. Registry of Stroke Care Quality. RES-Q protocol - V1.10. Available at: [https://qualityregistry.eu/images/forms/Study_ Protocol_RES_Q_Formatted.pdf]. Assessed on: 14.10.2020.
• 9. Mikulik R., Caso V., Bornstein N.M., et al. Enhancing and accelerating stroke treatment in Eastern European region: Methods and achievement of the ESO EAST program. Eur.
Stroke. J., 2020; Jun, 5 (2): 204–212.
• 10. Fleet R., et al. Rural versus urban academic hospital mortality following stroke in Canada. PLoS. ONE., 2018; 13 (1): e0191151.
• 11. Gumbinger C., Reuter B., Hacke W., et al. Restriction of therapy mainly explains lower thrombolysis rates in reduced stroke service levels. Neurology, 2016; 86: 1975–83.
10.1212/WNL.0000000000002695.
• 12. Seabury S., et al. Regional disparities in the quality of stroke care. Am. J. Emerg. Med., 2017; 35: 1234–1239.
• 13. Skolarus L.E., Meurer W.J., Shanmugasundaram K., et al. Marked regional variation in acute stroke treatment among medicare beneficiaries. Stroke, 2015; Jul., 46 (7): 1890–1896.
• 14. Aguiar de Sousa D., et al. Access to and delivery of acute ischemic stroke treatments: A survey of national scientific societies and stroke experts in 44 European countries. Eur.
Stroke. J., 2019; 4 (1): 13–28.
• 15. Berkowitz A.L. Managing acute stroke in low-resource settings. Bull. World. Health. Organ., 2016; 94 :554–556.
•16. Wiedmann S., Heuschmann P.U., et al. for the German Stroke Registers Study Group (ADSR). The quality of acute stroke care - an analysis of evidence-based
indicators in 260 000 patients. Dtsch. Arztebl. Int., 2014; 111: 759–65.
•17. Lahr M.M.H., et al. Proportion of patients treated with thrombolysis in a centralized versus a decentralized acute stroke care setting. Stroke, 2012; 43: 1336-1340.
•18. Alvarez-Sabín J., Ribó M., Masjuan J., et al. Hospital care of stroke patients: importance of expert neurological care. Neurología (English Edition), November 2011;
26 (9): 510-517.
•19. Powers W.J., Rabinstein A.A., et al. 2018 Guidelines for the early management of patients with acute ischemic stroke: a guideline for healthcare professionals from
the American heart association / American Stroke association. Stroke, 2018; 49 (3): e46-e99.
•20. Navarro Soler I.M., et al. A set of care quality indicators for stroke management. Neurología, 2019; 34: 497—502.
•21. Ganesh A., et al. The quality of treatment of hyperacute ischemic stroke in Canada: a retrospective chart audit. C.M.A.J.Open., 2014; 2 (4): 233-39.
•22. CDC, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Division for Heart Disease and Stroke Prevention. Available at:
[https://www.cdc.gov/dhdsp/ evaluation_resources/minnesota-state-summary.htm]. Assessed on 08.07.2020.
•23. Álvarez Sabín J. In-Hospital Mortality in Stroke Patients. Rev. Esp. Cardiol., 2008; 61 (10): 1007-9.
•24. Lekoubou A., et al. Computed tomography scanning and stroke mortality in an urban medical unit in Cameroon. E. Neurological.Sci., 2016; 2: 3–7.
•25. Nimptsch U., Mansky T. Stroke unit care and trends of in-hospital mortality for stroke in Germany 2005-2010. Int. J. Stroke., 2014; Apr, 9 (3): 260-5. doi:
10.1111/ijs.12193.
•26. Jørgensen H.S., Nakayama H., Raaschou H.O., et al. The effect of a stroke unit: reductions in mortality, discharge rate to nursing home, length of hospital stay and
cost. A community-based study. Stroke, 1995; Jul, 26 (7): 1178-82.
•27. Rocha M.S.G., et al. Impact of stroke unit in a public hospital on length of hospitalization and rate of early mortality of ischemic stroke patients. Arq.
Neuropsiquiatr., 2013; 71 (10): 774-779.
•28. Indredavik B., Bakke F., et al. Stroke unit care decreased mortality and increased the number of patients who were living at home 10 years after stroke. Stroke, 1999;
Aug 30: 1524–7.
•29. Nguyen T.H., Gall S., Cadilhac D.A., et al. Processes of Stroke Unite care and outcomes at discharge in Vietnam: findings of the Registry of Stroke Care Quality
(RES-Q) in a major public hospital. J. Stroke. Med., 2019; 2 (2): 119-127.