medicina de familie an II Octombrie 2021 • 1. Introducere • 2. Preventie • 3. Echipa endocarditei • 4. Diagnostic • 5. Evaluarea prognosticului la internare • 6. Terapia antimicrobiana: principii si metode • 7. Complicatiile principale ale endocarditei infectioase pe valvele cordului stang si managementul lor • 8. Complicatiile neurologice • 9. Endocardita infectioasa pe dispozitive implantabile • 10. Endocardita infectioasa pe cord drept • 11. Tratamentul antitrombotic in EI 1. Introducere • Endocardita infectioasa (EI) este o boala fatala. In ciuda perfectionarii managementului, EI a ramas asociata cu o mortalitate crescuta si cu complicatii severe. Ghidul ESC din 2009 despre prevenirea, diagnosticul si tratamentul EI a introdus cateva concepte inovatoare, care includ: limitarea profilaxiei antibiotice doar pacientilor cu risc inalt, concentrarea pe EI asociata procedurilor sanitare si identificarea timpului optim al interventiei chirurgicale. 2. Preventie • 2.1 Principiile fundamentale ale preventiei
• 2.2 Profilaxia pentru procedurile dentare
2. Preventie(2) • 2.3 Conditii cardiace cu risc inalt 2. Preventie(3) • 2.4 Masuri nespecifice de preventie 2. Preventie(4) • 2.5 Proceduri la risc 2. Preventie(5) • 2.6 Interventii cardiace sau intravasculare 3. Echipa endocarditei 3.1 Caracteristici 4. Diagnostic • Istoricul clinic al endocarditei infectioase (EI) este extrem de variat in functie de tipul microorganismului implicat, prezenta sau absenta unei patologii cardiace preexistente si de modul de prezentare. Prezentarea atipica este comuna la varstnici si la pacientii imunodeprimati. De asemenea, diagnosticul poate fi dificil la pacientii cu proteze valvulare, dispozitive intracardiace sau in cazul endocarditei cu hemoculturi negative (EIHN). Criteriile Duke sunt utile pentru clasificarea EI, dar au valoare limitata în unele subgrupuri (endocardita infectioasa asociata dispozitivelor cardiace –EIDC, endocardita pe proteza valvulara – EPV, EIHN) si nu inlocuiesc judecata clinica. Ecocardiografia si hemoculturile reprezinta piatra de temelie în diagnosticul EI. 4. Diagnostic(2) • 4.1 Ecocardiografia si alte tehnici imagistice • Imagistica, si în principal ecocardiografia, detine un rol esential atat in diagnosticarea, cat si in urmarirea pacientilor cu EI. Ecocardiografia este de asemenea utila pentru evaluarea prognosticului pacientilor cu EI, urmarirea lor sub tratament antibiotic, intra- si postoperator. Ecografia transtoracica (ETT) trebuie efectuata ca prima linie de evaluare imagistica, dar atat ETT, cat si ecografia transesofagiana (ETE) trebuie efectuate complementar în majoritatea cazurilor de suspiciune sau diagnostic de certitudine de EI. Din punct de vedere ecografic, exista 3 criterii majore pentru diagnosticul pozitiv de EI: vegetatiile, abcesul si dehiscenta noua a unei valve protetice. Cu toate acestea, evaluarea pacientilor cu EI nu mai este limitata doar la ecocardiografia conventionala, si ar trebui sa includa si alte tehnici imagistice, precum tomografia computerizata multi-slice (MSCT), rezonanta magnetica (RMN), tomografie computerizata cu emisie de pozitron (PET- CT) sau alte tehnici de imagistica functionala 4. Diagnostic(3) • 4.1 Ecocardiografia si alte tehnici imagistice(2) 4. Diagnostic(4) 4. Diagnostic(5) 4. Diagnostic(6) • 4.2 Diagnosticul microbiologic Hemoculturile sunt pozitive în aproximativ 85% din totalul cazurilor de EI. EIHN este în principal legata de administrarea anterioara de antibiotice, de unde necesitatea retragerii antibioterapiei si repetarea hemoculturilor în aceasta situatie, ceea ce duce adesea la intarzierea diagnosticului si a initierii tratamentului, avand astfel un impact major asupra prognosticului clinic. EIHN este de asemenea observata si în cazul microorganismelor care cresc pe medii speciale si al bacteriilor intracelulare; in aceasta situatie, diagnosticul pozitiv se bazeaza pe testari serologice, tehnici imunologice, tehnici de biologie moleculara sau histologie. 4. Diagnostic(7) • 4.3 Criteriile Duke / Criteriile ESC 2015 modificate • Criteriile Duke, bazate pe date clinice, ecocardiografice si microbiologice, au o valoare diagnostica inferioara in cazul EI pe proteza valvulara sau in cazul EI pe sondele stimulatorului sau defibrilatorului cardiac, situatii în care ecocardiografia este neconcludenta intr-un procent de pânã la 30% din cazuri. Coroborarea cu rezultatele furnizate de tehnici imagistice suplimentare, cum ar fi tomografia computerizatã cardiaca sau a intregului corp, IRMul cerebral, PET/CT-ul cu 18F-fluorodeoxiglucoza (FDG) sau SPECT/CT-ul cu leucocite marcate, ar putea imbunatati rata de detectie a fenomenelor vasculare silentioase, precum si a leziunilor endocardice, contribuind la imbunatatirea sensibilitatii criteriilor Duke modificate. Comitetul ESC de Ghiduri de Practica Medicala propune implementarea a trei noi criterii diagnostice: 1. Identificarea leziunilor paravalvulare prin CT cardiac (criteriu major). 2. In cazul suspiciunii de EI pe proteza valvulara, detectarea unei activitati anormale la locul de implantare al protezei (doar daca proteza a fost implantata cu mai mult de 3 luni inainte) prin 18F-FDG PET/CT sau SPECT/CT cu leucocite radiotrasate (criteriu major). 3. Identificarea unor evenimente embolice recente sau a unor anevrisme infectioase doar prin tehnici de imagistica (evenimente silentioase) (criteriu minor). 4. Diagnostic(8) • Criteriile ESC 2015 pentru diagnosticul EI 4. Diagnostic(9) 5. Evaluarea prognosticului la internare 6. Terapia antimicrobiana: principii si metode(1) • 6.1 Endocardita infectioasa cauzata de Streptococi 6. Terapia antimicrobiana: principii si metode(2) • 6.2 Endocardita infectioasa cauzata de Staphylococcus spp 6. Terapia antimicrobiana: principii si metode(3) • 6.3 Endocardita infectioasa cauzata de Enterococcus spp 6. Terapia antimicrobiana: principii si metode(4) • 6.4 Tratamentul empiric 7. Complicatiile principale ale endocarditei infectioase pe valvele cordului stang si managementul lor 8. Complicatiile neurologice 9. Endocardita infectioasa pe dispozitive implantabile • Reprezinta una dintre cele mai dificil de diagnosticat dintre tipurile de EI si de aceea trebuie sa existe un grad inalt de suspiciune chiar în cazul unor simptome atipice, in special la pacientii varstnici. Prognosticul este frecvent nefavorabil, probabil din cauza incidentei ridicate la pacientii varstnici, cu multe comorbiditati. La majoritatea pacientilor, acest tip de EI trebuie tratat prin antibioterapie pe termen lung si explantarea dispozitivului 10. Endocardita infectioasa pe cord drept 11. Tratamentul antitrombotic în EI VA MULTUMESC !