PROTOCOL MEDICAL Ediția I

COD: PM -05 Revizia: 0

CONSILIUL Pagina 1 din 15
MEDICAL

PROTOCOL MEDICAL:

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT AL

INSUFICIENȚEI MITRALE ȘI ALTE VALVULOPATII

COD: I34.0; PM - 05

TIP DE DE DE DIAGNOSTIC
X
PROTOCOL: DIAGNOSTIC TRATAMENT ȘI TRATAMENT

1
LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ȘI
APROBAREA PROTOCOLULUI

Elemente Numele și Funcția Data Semnătura

privind prenumele
responsabilii/
operațiunea

01 02 03 04 05
Avizat
Elaborat

Verificat

Aprobat

SITUȚIA EDIȚIILOR ȘI A REVIZIILOR

Nr. Ediția/ Data de aplicare a

Descriere modificare
Crt. Revizia ediției/reviziei
1. I/0
2. I/1

CUPRINS:
2
1. Scopul și motivarea elaborării protocolului
2. Domeniul de aplicare al protocolului
3. Referințe bibliografice
4. Definiții și abrevieri
5. Descrierea protocolului
5.1. Definirea bolii;
5.2. Stabilirea diagnosticului (Anamneza; Examenul
clinic; Examene paraclinice)
5.3. Managementul clinic/terapeutic (Managementul
conservator; Managementul operator; Managementul post-
operator)
5.4. Resurse umane, tehnice și material necesare aplicării
protocolului;
5.5. Complicații, riscuri clinice și măsuri de contracarare
5.6. Reguli de abateri de la protocol
5.7. Indicatori de eficiență și eficacitate
6. Responsabilități
7. Formular de analiză
8. Anexe
9. Proces verbal de instruire
10. Centralizator de monitorizare periodică a eficienței și
eficacității protocolului

3
 1. SCOPUL ȘI MOTIVAREA ELABORARII PROTOCOLULUI

Scopul și motivarea elaborării protocolului:

Stabilizarea, supravituirea pacientului, cresterea calitatii vietii a pacientilor.
Reducerea internarilor print-un management mai bun in cursul internarii.

2. DOMENIUL DE APLICARE AL PROTOCOLULUI

Domeniul de aplicare:

I. Nivel de asistenţă medicală specializata de ambulatoriu (specialitatile)

Dacă pacientul s-a prezentat in ambulatoriu, pana ajunge pe sectie.
II. Nivel de asistenta medicala spitaliceasca (inclusiv specificarea sectiilor)
Se adreseaza medicilor specialisti din Sectia Cardiologie si ATI, in vederea
diagnosticului si tratamentului TEPA pe sectie sau in ATI,in UPU daca pacientul s-a
prezentat in UPU pana ajunge pe sectie sau se transfera la alt spital.
III. Nivel de asistenta medicala primara

3. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bibliografie:
I. Helmut Baumgartner et all. 2017 ESC/EACTS Guidelines for the management of
valvular heart disease. European Heart Journal, Volume 38, Issue 36, 21 September
2017, Pages 2739–2791.
II. Clavel MA, Messika-Zeitoun D, Pibarot P, Aggarwal SR, Malouf J, Araoz PA,
Michelena HI, Cueff C, Larose E, Capoulade R, Vahanian A, Enriquez-Sarano M.
The complex nature of discordant severe calcified aortic valve disease grading: new
insights from combined Doppler echocardiographic and computed tomographic study.
J Am Coll Cardiol 2013;62:2329–2338.
III. Bergler-Klein J, Gyongyosi M, Maurer G. The role of biomarkers in valvular heart
disease: focus on natriuretic peptides. Can J Cardiol 2014;30:1027–1034.
IV. Osnabrugge RL, Speir AM, Head SJ, Fonner CE, Fonner E, Kappetein AP, Rich JB.
Performance of EuroSCORE II in a large US database: implications for transcatheter
aortic valve implantation. Eur J Cardiothorac Surg 2014;46:400–408.
V. Iung B, Laouenan C, Himbert D, Eltchaninoff H, Chevreul K, Donzeau-Gouge P,
Fajadet J, Leprince P, Leguerrier A, Lievre M, Prat A, Teiger E, Laskar M, Vahanian
A, Gilard M, FRANCE 2 Investigators. Predictive factors of early mortality after
transcatheter aortic valve implantation: individual risk assessment using a simple
score. Heart 2014;100:1016–1023.
VI. Arnold SV, Reynolds MR, Lei Y, Magnuson EA, Kirtane AJ, Kodali SK, Zajarias A,
Thourani VH, Green P, Rodes-Cabau J, Beohar N, Mack MJ, Leon MB, Cohen DJ,
PARTNER Investigators. Predictors of poor outcomes after transcatheter aortic valve

4
 replacement: results from the PARTNER (Placement of Aortic Transcatheter Valve)
trial. Circulation 2014;129:2682–2690.
VII. Puri R, Iung B, Cohen DJ, Rodes-Cabau J. TAVI or no TAVI: identifying patients
unlikely to benefit from transcatheter aortic valve implantation. Eur Heart J
2016;37:2217–2225.
VIII. Habib G. et all. 2015 ESC Guidelines for the management of infective endocarditis:
the Task Force for the Management of Infective Endocarditis of the European Society
of Cardiology (ESC). Endorsed by: European Association for Cardio-Thoracic
Surgery (EACTS), the European Association of Nuclear Medicine (EANM). Eur
Heart J 2015;36:3075–3128.
IX. le Polain de Waroux JB, Pouleur AC, Goffinet C, Vancraeynest D, Van Dyck M,
Robert A, Gerber BL, Pasquet A, El Khoury G, Vanoverschelde JL. Functional
anatomy of aortic regurgitation: accuracy, prediction of surgical repairability, and
outcome implications of transesophageal echocardiography. Circulation
2007;116:I264–269.
X. Amsallem M, Ou P, Milleron O, Henry-Feugeas MC, Detaint D, Arnoult F, Vahanian
A, Jondeau G. Comparative assessment of ascending aortic aneurysms in Marfan
patients using ECG-gated computerized tomographic angiography versus trans-
thoracic echocardiography. Int J Cardiol 2015;184:22–27.
XI. Ponikowski P. et all. 2016 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute
and chronic heart failure: the Task Force for the diagnosis and treatment of acute and
chronic heart failure of the European Society of Cardiology (ESC). Developed with
the special contribution of the Heart Failure Association (HFA) of the ESC. Eur Heart
J 2016;37:2129–2200.

4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI

Definiții:

Nr. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul,

Crt actul care defineşte termenul
1. IM Incompetenta (Regurgitare) valvei mitrale in sistola
2. IA Incompetenta (Regurgitare) valvei aortice in diastola
3. IT Incompetenta (Regurgitare) valvei tricuspide in sistola
4. SM Deschiderea insuficienta(Stenozare) a valvei mitrale cu obstructie
diastolica
5. SA Deschiderea insuficienta(Stenozare) a aortice cu obstructie sistolica
6. ST Deschiderea insuficienta(Stenozare) a valvei tricuspide cu obstructie
diastolica

Abrevieri:

Nr. Abrevierea Termenul abreviat

Crt.
1. IM INSUFICIENTA MITRALA

5
 2. IA INSUFICIENTA AORTICA
3. IT INSUFICIENTA TRICUSPIDA
4. SA STENOZA AORTICA
5. SM STENOZA MITRALA
6. ST STENOZA TRICUSPIDA
7. ECG Electrocardiograma
8. FE,FEVS Fractie de Ejectie
9. BCV Boala cardiaca Valvulara
10. CMP Comisurotomie Mitrala Percutana

5. DESCRIEREA PROTOCOLULUI

5.1 Definirea bolii

Insuficiență mitrală reprezintă incompetența (Regurgitare) valvei mitrale în sistolă.

5.2. Stabilirea diagnosticului (Anamneza; Examenul clinic; Examene

paraclinice)

Stabilirea diagnosticului. Boala cardiacã valvularã (BCV) este frecventã și deseori

manifestǎ prin insuficienţǎ cardiacǎ. Din cauza predominenței valvulopatiilor degenerative,
cele mai frecvente douã afectãri valvulare sunt acum stenoza aorticã calcificã (SA) și
regurgitarea mitralã (IM), în timp ce regurgitarea aorticã (RA) și stenoza mitralã (SM) au
devenit mai puțin frecvente. Principala etiologie a SM este reprezentatǎ de reumatismul
articular acut (RAA).
Diagnosticul se suspecteaza clinic prin prezenta unui suflu mezo(tele)sistolic sau
holosistolic (fara sa fie obligatoriu) se confirma ecografic Transtoracic (uneori e nevoie de
Ecografie Transesofagiana).
Prezenta stazei pulmonare si/sau sistemice, anamneza si Markerii cardiaci stabilesc si
prezenta Insuficientei cardiac si gradarea acesteia.

Codul bolii, conform Listei codurilor de boală utilizate pentru codificarea morbidității
spitalicești.

I 34.01– Insuficienta Mitrala Nonreumatismala

I 34.1 –Insuficienta Mitrala din Prolapsul de Valva Mitrala
I 05.1– Insuficienta Mitrala Reumatismala

I. Anamneza
Evidentiaza Antecedentele Personale Infectioase, Inflamatorii sau trecutului de
Insuficienta Cardiaca, Boala Ischemica, Hipertensiune arteriala.

II. Tabloul clinic – examenul obiectiv.

Se cauta la auscultatie prezenta suflurilor, daca sunt sistolice si/sau diastolice, se
pozitioneaza in proto mezo tele sau holo sistolice sau diastolice, se localizeaza holo sistolice

6
sau diastolice, se localizeaza teritorial, se cauta iradierea, caracterul de auscultatie (ejectie sau
regurgitare) si se gradeaza pe o scara de la 1/6 functie de intensitate si prezenta freamatului.
Se cauta prezenta semnelor de Insuficienta Cardiaca.

III. Investigaţiile paraclinice.

1. Electrocardiograma cu 12 derivaţii – poate releva prezenţa semnelor de
suprasolicitare ventricularǎ stȃngǎ sau dreaptǎ.De asemenea, tulburǎrile de ritm
supraventriculare – Fibrilaţie atrialǎ, flutter atrial – sunt des ȋntȃlnite. Ȋn stadiile terminale de
evoluţie se pot evidenţia tulburǎri de ritm ventriculare.

2. Radiografia cardiopulmonarǎ - relevǎ modificǎrile la nivelul cavitǎţilor cardiace

si a parenchimului pulmonar.
3. Testele biologice standard: Hemograma, uree, creatininǎ, ionogramǎ,
transaminaze, enzime de citonecrozǎ miocardicǎ, glicemie, acid uric, sumar de urinǎ, teste
inflamatorii – VSH, fibrinogen, proteina C reativǎ -.
4. Ecocardiografia-este examinarea de bazã pentru confirmarea diagnosticului de
BCV precum și pentru evaluarea severitãții și prognosticului acesteia. Când se evalueazã
severitatea BCV este necesar sã se verifice concordanța dintre diferitele mãsurãtori
ecocardiografice ca și cea cu anatomia și mecanismele BCV. Este de asemenea necesarã
verificarea concordanței cu evaluarea clinicã.
Evaluarea severitãții unei stenoze trebuie sã combine urmatoarele criterii
ecocardiografice:
 Numarul valvelor;
 Aria valvularã (cm2);
 Aria valvularã indexatã(cm2/m2/ ASC) ;
 Gradient mediu (mmHg);
 Velocitate maximã jet (m/s);
 Raportul velocitãților;
Evaluarea regurgitãrii valvulare trebuie sã combine urmatoarele criterii ecocardiografice:
 Morfologia valvularã;
 Jetul de regurgitare la Doppler color;
 Jetul de regurgitare la Doppler continu;
 Vena contracta (mm);
 Flux în venele din amonte;
 Influx (unda E dominanta);
 Aria efectiva a orificiului regurgitant;
 Vol regurgitant (ml/bãtaie);
 Dilatare cavități cardiace/vase;
O importanţǎ deosebitǎ o are evaluarea impactului diverselor valvulopatii asupra
funcţiei si morfologiei cavitǎţilor cardiace. Prezenţa hipertrofiei ventriculare stȃngi, a dilatǎrii
ventriculului sau atriului stȃng sunt semne ale suprasolicitarii de presiune sau volum ale
cavitǎţilor stȃngi, pe cand suprasolicitarea ventriculara dreapta are drept efect dilatarea
cavitǎţilor drepte.
Funcţia ventriculului stȃng este evaluata prin fracţia de ejecţie sau indicele de
performanţǎ miocardicǎ. Indicatorii pentru funcţia ventriculului drept sunt reprezentaţi de
variaţia fracţionatǎ a ariei ventriculului drept si excursia sistolicǎ a inelului tricuspidian.
5. Ecocardiografia transesofagianã (TEE) trebuie luatã în considerare când TTE
este de calitate suboptimalã sau când este suspectatã tromboza, disfuncția de protezã sau
supiciune Endocardita Acuta pe Proteza.Se face intr-un Centru de Cardiologie cu posibilitati
dupa intelegerea medicului currant cu medicul de Garda Ecografist.
7. Testul de efort este avut în vedere în evaluarea BCV și/sau a consecințelor lor. Are
o valoare suplimentarã pentru evaluarea riscului în SA. Pentru pacienţii cu SM moderatǎ cu

7
simptome discordante faţǎ de severitatea stenozei indicaţia testului ECG de efort este pentru
evidenţierea creşterii gradientului mediu transmitral peste 10mmHg la efort, ceea ce ar
impune indicaţia chirurgicalǎ.
8. Ecocardiografia de efort poate aduce informații suplimentare pentru identificarea
mai bunã a originii cardiace a dispneei și pentru a evalua prognosticul în RM și în SA.
9. Peptidul natriuretic tip B (BNP) poate ajuta la stratificarea riscului în SA și în
RM. De asemenea, o importanţǎ crescutǎ a BNP este asociatǎ pentru excluderea
diagnosticului de insuficienţǎ cardiacǎ. Este direct corelatǎ cu mortalitatea precoce valoarea
BNP la admisie la pacienţii cu insuficienţǎ cardiacǎ.
10. Angiografia coronarianã este larg indicatã pentru diagnosticul bolii coronariene
asociate atunci când este planificatã chirurgia, si se face intr-un Centru de Cardiologie cu
posibilitati dupa intelegerea medicului curant cu medical de Garda sau Medicul
Interventionist, obisnuit prin programare, în cazul în care pacientul asociază unul dintre
următoarele:
 istoric de cardiopatie ischemicã
 suspiciune de ischemie miocardicã
 disfuncție sistolicã de ventricul stâng
 bãrbați peste 40 ani și femei postmenopauzã
 -³1 factor de risc

5.3. Managementul clinic/terapeutic (Managementul conservator;

Managementul operator; Managementul postoperator)

Managementul clinic/terapeutic. Criteriile de spitalizare, criterii de transfer în

terapie intensiva sau in alt spital de rang superior.
Se Interneaza in Cardiologie sectie sau USTAC :
1.Insuficientei Cardiace NYHA III/IV
2.Insuficientei Cardiace Acute (toate formele-Edem Pulmonar,Soc Cardiogen,ICC
acutizata)
3.Insuficintei Mitrale acute-Ruptura de Cordaje
- Infarct Miocardic Acut
- Endocardita Acuta
- Disfunctie de Proteze
4.Endocardita Acuta orice valva
5.Disfunctie de Proteze
6.Aritmii sustinute TV,TPSV,FiA in vederea conversiei la Ritm sinusal, FiA
necontrolata ca frecventa, Bradiaritmii ca sursa a decompensarii.
7.In scop diagnostic, de evaluarea gravitatii sau de stabilire a indicatiei chirurgicale.

CRITERIILE DE INTERNARE ATI:

 IC cu instabilitate hemodinamica & necesar de suport vasoactiv sau cu necesar de
support ventilator (non-/ invaziv).
 IC cu stop cardiac – post-resuscitare.
 IC-cu Iminenta de stop Cardio respirator.
 Distres Respirator acut datorat stazei pulmonare (saturatie sub 90% sub Oxigen
ce nu raspunde prompt la medicatia diuretica si Nitroglicerina).
 Multiple afectari de organ, renale, respirator, hepatica, Sepsis.

8
 Managementul conservator. Tratamentul:

I. Igieno-dietetic. Regim Hiposodat, Hipocaloric in caz de obezitate, Hipolipidic

in caz de Boala Aterosclerotica si Hipoglucidic in caz de Diabet zaharat.

II. Etiologic
Tratamentul Bolii Ischemice,HTA,Diabetului Zaharat.
Tratamentul Endocarditei acute (Antibiotic).

III. Patogenetic
REGURGITAREA (INSUFICIENȚA) MITRALĂ PRIMARĂ
Tratamentul medical: Utilizarea vasodilatatoarelor, inclusiv IECA, nu este
recomandatã în RM cronicã în absența IC.
Testarea seriată: Pacienții asimptomatici cu RM severã și funcție VS pãstratã ar
trebui consultați la fiecare 6 luni și ecocardiografic annual, urmãrirea fiind mai frecventã dacã
evaluãrile anterioare nu sunt disponibile și la pacientii cu valori la limitã sau care prezintã
modificãri semnificative de la ultima vizitã.
STENOZA AORTICĂ
Terapia medical: Controlul factorilor de risc ai aterosclerozei trebuie ferm
recomandat. Terapia cu diuretic de ansǎ este indicatǎ pacienţilor cu semne de congestie,
asociand terapia cu rol prognostic. IEC trebuie utilizati cu prudenţǎ pentru ca pot agrava
gradientul transvalvular aortic. Blocantele de Ca sunt contraindicate in stenoza aorticǎ
strȃnsǎ.Terapia cu nitraţi trebuie evitatǎ la pacienţii cu stenoza aorticǎ.
Testarea seriată:
- Ecocardiografie transtoracica la 6 luni in SA severa
- Determinarea peptidelor natriuretice
STENOZA MITRALĂ
Tratamentul medical: Diureticele, beta-blocantele sau blocantele canalelor de calciu
reglatoare ale frecvenţei cardiace pot îmbunãtãţi toleranţa la efort. La pacienţii în ritm
sinusal, anticoagularea este indicatã când existã istoric de embolism sau prezenţa de tromb în
atriul stâng. Anticoagularea este de asemenea de avut în vedere când TEE relevã contrast
spontan dens sau când atriul stâng este dilatat (diametrul >50 mm în modul M sau volumul
AS >60 ml2/mm2).

Testarea seriată: Pacienţii asimptomatici cu SM semnificativã clinic care nu au fost

supuşi intervenţiei trebuie urmãriţi anual cu mijloace clinice şi ecocardiografice.
Managementul pacienţilor dupã comisurotomie percutana (CMP) reuşitã este similar celor al
pacienţilor asimptomatici.
Când CMP este efectuatã fãrã succes şi simptomatologia persistã, chirurgia trebuie
luatã în considerare precoce dacã nu existã contraindicaţii clare.
REGURGITAREA(INSUFICIENTA) AORTICĂ
Tratamentul medical:
- vasodilatatoarele: Inhibitori de enzimǎ de conversie (IEC), Ca blocante (BCa);
- agenții inotropi;
- beta-blocantele – in sindrom Marfan. Sunt medicamente de a doua linie, trebuind sa
fie limitatǎ utilizarea lor pentru pacienţii cu RA, datoritǎ creşterii volumului
regurgitant si astfel a perfuziei coronariene.
Baza terapiei insuficienţei cardiace asociate oricǎrui tip de valvulopatie este diureticul
de ansǎ, a cǎrui dozǎ este modulata ȋn funcţie de statusul clinic al pacientului. Diureticul
antialdosteronic poate fi asociat doar ȋn cazul disfuncţiei sistolice severe VS.
Testarea seriată: examen clinic si ecocardiografia transtoracica

9
 Simptomatic. Oxigen pe Masca cand Saturatia in aerul respirat este sub 90%.

5.4. Resurse umane, tehnice și material necesare aplicării

protocolului;

Resurse umane necesare aplicării protocolului. Competențe necesare.

Asigurarea continuitatii in Spital cu personal medical: medici urgentisti, cardiologi
sau Medici in specialitati ce pot efectua garzi pe Sectia de Cardiologie .Asistente medicale,
infirmiere si brancardieri.

Resurse tehnice și materiale necesare aplicării protocolului:

Asigurarea unui triaj rapid al pacientilor in UPU la Triaj in caz de durere toracica
sugestiva si in Cardiologie si obtinerea unui traseu electic la maxim 10 minute de la primul
contact medical.
Asigurarea posibilitatii de comunicare facila intre personalul medical superior prin
asigurarea unor telefoane de serviciu.
 probe biologice cu rezultat rapid (markerii de necroza miocardica – Troponine,
NT pro BNP;D dimeri, creatinina,INR,TGO,TGP, ionograma, HLG, glicemie);
Hemoculturi in caz de Suspiciune Endocardita, Septicemii;
 Electrocardiograf;
 Ecograf dotat cu sonda d de cord si sonda prentru ecografie de vase si
Abdomen(liniara) (complicatiile IM);
 Ventilatoare in ATI;
 Defibrilator cardiac in UPU si pe Sectie;
 Monitoare cardiace;
 Medicamente din clasele mentionate;
 Dispozitive de masurarea saturatiei;

5.5. Complicații, riscuri clinice și măsuri de contracarare

Complicații, riscuri clinice și măsuri de contracarare:

Măsuri de urgență - ALGORITMI urgență intraspitalicească. Urgența în cazul
valvulopatiilor apar odata cu aparitia:
1. Insuficientei Cardiace NYHA III/IV.
2. Insuficientei Cardiace Acute(toate formele-Edem Pulmonar,Soc Cardiogen,ICC
acutizata).
3. Insuficintei Mitrale acute - Ruptura de Cordaje;
- Infarct Miocardic Acut;
- Endocardita Acuta;
- Disfunctie de Proteze;
4. Endocardita Acuta orice valva.
5. Disfunctie de Proteze.
ALGORITM urgență intraspitalicească.Se identifica Etiologia, Factorii declansatori
sau de agravare,Se face Manegementul diferentiat medical sau chirurgical.

10
 5.6. Reguli de abateri de la protocol

Reguli de abateri de la protocol:

1. Reglementări juridice.
A. Este intrebat conform Procedurii in caz de BOLI CRONICE in Faze terminale
(Insuficienta Cardiaca Iredusctibila,Neoplasme avansate)daca vrea sa fie
resuscitat,conform procedurii spitalului,in cazul acesta se consemneaza Vizibil pe
Foaia de observatie.
B. Ghidul este Orientativ,nu se poate implementa automat la orice pacient.Medicul
de Garda si salon stabileste in ce masura se poate implementa orice Medicatie din
PROTOCOL,pe baza Raportului individual Beneficiu /Risc in special cel
Hemoragic,functie de multi parametrii,varsta,functie renala,Comorbiditati etc.
C. Posibilități de investigații și tratament în anumite perioade:
Ghidul nu poate fi aplicat in caz de defecțiuni ale aparatelor de explorare sau
monitorizare, absența temporară a unor medici, absența unor medicamente necesare din
farmacie. Investigațiile s-au temporizat, s-au amânat și medicamentele lipsă din farmacie au
fost înlocuite cu similare.

2. Nivel de competență, grade academice universitare. Nivel de competență:

Absența medicului curant sau a medicului specialist, din motive obiective (exemplu:
solicitarea în UPU, solicitarea concomitentă pentru o altă urgență pe secție) face necesara
intervenția personalului mediu sanitar pentru salvarea vieții pacientului.

3. Studii clinice derulate in spital aprobate de catre Comisia de etica, care permit
abaterea de la protocol:
Nu sunt in derulare in acest moment.

5.7. Indicatori de eficiență și eficacitate

Indicatori de eficiență:
1. Numărul de cazuri care au dezvoltat o complicație acută;
2. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile care au dezvoltat o complicație
acută;
3. Numărul cazuri care au dezvoltat doua complicații acute;
4. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile care au dezvoltat doua
complicații acute;
5. Numărul cazuri care au dezvoltat mai mult de doua complicații acute;
6. Durata medie de spitalizare pentru cazurile care au dezvoltat mai mult de două
complicații acute;
7. Numărul de decese;
8. Durata medie de spitalizare patologie (col. 2+4+6)/3;
9. Numărul cazuri care au depășit DMS /patologie.

Indicatori de eficacitate:
A. Cost mediu direct al cazurilor decedate;
B. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat complicații acute;
C. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat doua complicații acute;
D. Cost mediu al cazurilor care au dezvoltat mai mult de doua complicații acute;

11
 E. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat mai mult de doua complicații
acute;
F. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat complicații acute și comorbidități.

6. RESPONSABILITĂȚI

Responsabilități:
I. Managerul: aprobă protocolul medical și eventualele modificări ulterioare ale
acestuia; verifică personal, sau prin reprezentant, modul cum sunt respectate
regulile impuse de prezentul protocol.
II. Directorul medical: avizează protocolul medical și eventualele modificări ale
acestuia, analizează necesitatea actualizării protocolului și propune eventualele
modificări ale acestuia; monitorizează rezultatele aplicării protocolului.
III. Medicul șef de secție: Medicul șef de secție va desemna persoanele responsabile
cu elaborarea Protocoalelor de diagnostic și tratament, va verifica/aviza
protocoalele elaborate la nivelul secției în conformitate cu modelul anexat.
Urmărește permanent și verifică periodic implementarea regulilor stabilite de
medicii din subordine în protocol.
Monitorizează modul de implementare și aplicare a prevederilor protocolului și
informează ierarhic despre eventualele situații neconforme; propune măsuri de
îmbunătățire atunci când constată că se impune.
IV. Medicul curant: Participă la elaborarea protocolului și pune în aplicare
prevederile prezentului protocol; face propuneri (atunci când este cazul) de
îmbunătățire a conținutului protocolului, în acord cu cerințele unui act medical
performant.
7. FORMULAR DE ANALIZĂ

FORMULAR DE DIFUZARE
Nr. Scopul/ Compartiment Funcția Nume/ Data Semnătura Data Semnătura
Crt. Suportul Prenume Primirii retragerii
difuzat protocolului
înlocuit
1.
2.
3.
4.
5.
6.

8. ANEXE

Acest document nu are anexe.

12
 9. PROCES VERBAL DE INSTRUIRE

FIȘA DE INSTRUIRE

NR…………/ DATA………………………………………..

SUBIECTE:
INSTRUIRE INTERNĂ ÎN SECȚIA/COMPARTIMENT:
TEMATICA:

PARTICIPANTII

Numele și prenumele Funcția Data Semnătura

13
INSTRUIRE EFECTUATĂ DE:

MEDIC ȘEF _________________ SEMNATURA_________________

10. CENTRALIZATOR DE MONITORIZARE PERIODICA A

EFICIENTEI ȘI EFICACITĂȚII PROTOCOLULUI

CENTRALIZATOR DE MONITORIZARE A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII

PROTOCOLULUI

Nr. INDICATORI DE EFICIENȚĂ Sem. I, Anul Sem. II, Anul

Crt. ………… …………

1. Nr. cazuri care au dezvoltat o complicație acută

2. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile
care au dezvoltat o complicație acută
3. Nr. cazuri care au dezvoltat doua complicații acute
4. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile
care au dezvoltat doua complicații acute
5. Nr. cazuri care au dezvoltat mai mult de doua
complicații acute
6. Durata medie de spitalizare pentru cazurile care au
dezvoltat mai mult de două complicații acute
7. Nr. decese
8. DMS patologie (col. 2+4+6)/3
9. Nr. cazuri care au depășit DMS / patologie
(calculate in col. 8)

14
Nr. INDICATORI DE EFICACITATE Sem. I, Anul Sem. II, Anul
Crt. ………… …………
10. Cost mediu direct al cazurilor decedate
11. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat
complicații acute
12. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat
doua complicații acute
13. Cost mediu al cazurilor care au dezvoltat mai mult
de doua complicații acute
14. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat
mai mult de doua complicații acute
15. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat
complicații acute și comorbidități

15