Management în sănătate

SĂNĂTATE PUBLICĂ XIX/2/2015; pp. 40-43

OSTILITATEA ȘI STAREA DE SĂNĂTATE A

POPULAŢIEI ADULTE DIN REGIUNEA GJILAN,
KOSOVO
Musa QAZIMI1, Zejdush TAHIRI2,
Luljeta CAKERRI2, Genc BURAZERI3
1
Centrul de Medicină Primară, Gjilan, Kosovo;
2
Facultatea de Medicină, Universitatea Tirana, Albania;
3
Departmentul de Sănătate Internaţională, Şcoala de
Sănătate Publică şi Medicină Primară (CAPHRI),
Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Sociale, Universitatea
Maastricht, Olanda.
CONTEXT: Scopul acestui studiu a fost evaluarea asocierii ostilităţii cu starea
de sănătate auto-percepută a populației adulte a regiunii Gjilan din Kosovo, o țară în
tranziție din Balcanii de Vest, care se luptă pentru recunoaștere internațională.
METODE: A fost realizat un studiu transversal în regiunea Gjilan, Kosovo, în 2014
pe un eșantion reprezentativ de 867 de utilizatori ai serviciilor de asistență medicală
primară (419 bărbați și 448 femei, cu o medie de vârstă: 54,2 ± 10,5 ani; rata
generală de răspuns: 87%). Ostilitatea a fost evaluată cu ajutorul celor 8 itemi ai
Scalei Cynical Distrust. Starea de sănătate auto-raportată a fost măsurată pe o scală
de 5 puncte, care a fost ulterior împărţită în sănătate " bună"versus sănătate p"roastă" .
De asemenea au fost colectate date demografice și socio-economice. S-a utilizat
pentru a evalua asocierea ostilitate - stare de sănătate auto-raportată regresia
logistică binară.

I NTRODUCERE
Ostilitatea este considerată o trăsătură stabilă
de personalitate [1,2], caracterizată prin con-
REZULTATE: În acest eșantion reprezentativ de utilizatori ai asistenței
medicale primare în Kosovo, 80,5% dintre participanți şi-au perceput starea de
sănătate ca fiind " bună"
, comparativ cu 19,5% care şi-au perceput starea de sănătate
vingeri și atitudini negative despre/față de alții, ca fiind p"roastă" . Pe baza ajustării multivariabile pentru factorii demografici și
caracteristicile socio-economice a rezultat evidenţa unei asocieri puternice și
inclusiv cinism și neîncredere [1,2]. Acest lucru a
semnificative între cea de a treia cuartilă superioară a scorului ostilitate și starea
fost, de asemenea, legat de alte stări psihosociale proastă de sănătate auto-percepută: OR = 1,7, 95% CI = 1,0-2,7.
negative, precum depresia și anxietatea [1]. Multe CONCLUZII: Rezultatele noastre indică o asociere pozitivă puternică între
studii efectuate în diferite țări au legat ostilitatea ostilitate și starea proastă de sănătate auto-percepută, în populația adultă a regiunii
de un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare şi în tranziţie Kosovo. În cursul dezvoltării societăților de tranziție profesioniștii din
mortalitate din toate cauzele [3-8]. Cu toate aces- domeniul sănătății și factorii de decizie politică ar trebui să fie conștienți de efectele
negative ale factorilor psihosociali asupra stării de sănătate.
tea, există unele studii care nu au raportat o relație
pozitivă între ostilitate și diferite implicaţii din Cuvinte cheie: neîncredere cinică, Gjilan, ostilitate, Kosovo, factorii
domeniul sănătăţii [9,10]. În orice caz, este pe psihosociali, stare de sănătate auto-percepută.  
deplin acceptat faptul că ostilitatea predispune la
boli coronariene [3]. raportată, la populația adultă a regiunii Gjilan din Kosovo,
În aproape toate fostele țări comuniste din Europa, o țară în tranziție din Balcanii de Vest, care se luptă pentru
tranziția dificilă către un sistem orientat spre piață a afectat recunoaștere internațională.
diferit subgrupurile populaționale, în cele mai vulnerabile
segmente socio-economice, în special bărbații, care se con-
fruntă cu dificultăți extreme pentru a face față noului sis-
tem [8,11]. Aceste subgrupuri populaționale sunt suscepti-
M ETODE
În anul 2014, în regiunea Gjilan, Kosovo, s-a
realizat un studiu transversal pe un eșantion reprezentativ
bile de a se afla la cel mai înalt risc pentru diferite afecţiu- de utilizatori ai serviciilor de asistență medicală primară,
ni, inclusiv boli cardiovasculare, tulburări metabolice și în vârstă de ≥35 de ani, fiind nevoie de un minim de 740
alte boli netransmisibile [8,11]. Cu toate acestea, evaluarea de participanți pentru a fi incluşi în acest studiu. S-a decis
efectelor ostilităţii asupra sănătăţii și interacțiunea sa cu invitarea a 1000 de participanţi pentru a crește puterea
caracteristicile demografice și socio-economice a fost cer- studiului şi a exclude nonrăspunsurile. Prin urmare, au fost
cetată abia în țările în tranziție din Europa de Sud-Est, in- invitați să participe la acest studiu 1000 de utilizatori ai
clusiv în noul stat Kosovo. serviciilor de asistență medicală primară, în vârstă de 35
După proclamarea independenței față de Serbia în de ani și peste, cu reședința în regiunea Gjilan.
2008, Kosovo a trecut printr-un proces foarte dificil de Dintre cele 1000 persoane care au fost invitate să
tranziție politică și socio-economică, care este în prezent participe, 62 au fost neeligibile (persoane în vârstă de <35
caracterizat printr-o emigraţie masivă din cauza ratelor ani și / sau prea bolnave pentru a participa), în timp ce alte
ridicate ale șomajului și situației socio-economice precare 71 persoane au refuzat participarea. Populația finală
din toată țara [12]. În Albania vecină, emigrația a fost participantă în studiu a fost reprezentată de 867 persoane
legată de consecințe negative asupra sănătății [13]. Până în (419 bărbați și 448 femei, media generală de vârstă: 54,2 ±
prezent, nu există rapoarte științifice privind amploarea și 10,5 ani; rata generală de răspuns: 87%).
efectele asupra sănătății provocate de factorii psihosociali Ostilitatea a fost măsurată prin cei 8 itemi ai Scalei
în populaţia adultă din Kosovo. Cynical Distrust [3,8,14], care a derivat din Scala
În acest cadru, scopul acestui studiu a fost de a evalua Ostilităţii Cook–Medley [1,15]. Opțiunile de răspuns au
asocierea ostilităţii cu starea de sănătate auto- fost transformate faţă de formatul original adevărat-fals
40
 Management în sănătate
XIX/2/2015; pp. 40-43 SĂNĂTATE PUBLICĂ

al Scalei Ostilităţii Cook–Medley într-o scală Likert cu 4 valoare p de ≤0,05. Pentru toate analizele statistice a fost
puncte, după cum urmează [8]: 0 = complet de acord, 1 = folosit Pachetul Statistic pentru Științe Sociale (SPSS,
oarecum de acord, 2 = oarecum dezacord și 3 = complet versiunea 17,0).
dezacord. Itemii au fost înscrişi şi însumaţi invers pentru a
obține un scor de la 0 (absența completă a
comportamentului ostil) la 24 (cel mai înalt nivel de
ostilitate/neîncredere cinică) [8]. În analiză, scorul
R EZULTATE
Vârsta medie la bărbați (N = 418) a fost de 54,3 ±
10,9 ani, în timp ce la femei (N = 447) a fost 54,0 ± 10,1
ostilităţii a fost tratat atât ca scală interval, cât și ca o ani. Tabelul 1 prezintă distribuția factorilor demografici,
variabilă ordinală (pe baza terţilor scorului obţinut). caracteristicile socio-economice și scorurile pentru
Cercetările anterioare realizate pe baza acestei Scale au ostilitate, în funcţie de starea sănătăţii auto-percepute a
indicat scorul de ostilitate ca fiind o măsură reală, validă şi populației din studiu. În acest eșantion reprezentativ de
mai specifică a cinismului și neîncrederii decât cei 50 de utilizatori ai serviciilor de asistență medicală primară din
itemi ai Scalei Ostilităţii Cook–Medley [3,8]. În studiul Kosovo, în general, au fost 696 (80,5%) participanţi care
actual, bazat pe un eșantion reprezentativ de utilizatori au raportat o stare a sănătăţii "bună", comparativ cu 169
consecvenţi ai serviciilor de asistenţă medicală primară din (19,5%) de persoane care şi-au perceput starea sănătăţii ca
Kosovo, Cronbach alfa general (alias ostilitatea) a
Tabelul 1 - Distribuţia factorilor demografici, caracteristicilor soci-
fost 0,78, destul de asemănător rezultatelor
oeconomice şi scorurile de ostilitate în funcţie de starea de sănătate
anterioare din literatura de specialitate inter-
auto-percepută, într-un eşention reprezentativ de utilizatori ai
națională [3].
asistenţei medicale primare din regiunea Gjilan, Kosovo, în 2014
În plus, participanţii au fost rugaţi să clasifice
starea lor generală de sănătate: "În general, în Total Sănătate Sănătate P†
*
(Nr=865) bună proastă
decursul anului trecut, cum ați evalua starea dvs. Variabile
(Nr=696) (Nr=169)
generală de sănătate:? (excelentă, foarte bună,
bună, proastă, sau foarte proastă). În analiză, starea Sex:
Bărbaţi 418 (48,3)* 342 (49,1) 76 (45,0)
de sănătate auto-percepută a fost împărţită în: Femei 447 (51,7) 354 (50,9) 93 (55,0)
0,346
"bună" versus "proastă". Grupe de vârstă:
În plus, un chestionar structurat a inclus date 35-44 ani 187 (21,6) 167 (24,0) 20 (11,8)
privind factorii demografici (vârstă, sex și stare 45-54 ani 249 (28,8) 210 (30,2) 39 (23,1)
<0,00
civilă a participanţilor la studiu) și caracteristicile 55-64 ani 248 (28,7) 200 (28,7) 48 (28,4)
1
socio-economice [nivelul de educație (clasificat în: ≥65 ani 181 (20,9) 119 (17,1) 62 (36,7)
scăzut, mediu și ridicat), statutul privind ocuparea
forței de muncă (angajat, șomer și pensionar), Ocupare Angajat
în muncă:
383 (44,3) 333 (47,9) 50 (29,6)
nivelul de venit (clasificat în: scăzut, mediu și Şomer <0,00
206 (23,8) 175 (25,2) 31 (18,3)
ridicat) și statutul social (de asemenea împărţit în: Pensionar 1
275 (31,8) 187 (26,9) 88 (52,1)
scăzut, mediu și ridicat)].
Regresia logistică binară a fost utilizată pentru Statut marital:
a evalua asociațiile brute (neajustate) și apoi Necăsătorit 128 (14,8) 96 (13,8) 32 (18,9) 0,062
asociațiile multivariabile ajustate ale stării de Căsătorit 736 (85,2) 599 (86,2) 137 (81,1)
sănătate auto-raportate (variabila rezultată: sănătate Nivel educaţional:
Redus 330 (38,2) 251 (36,2) 79 (46,7)
"bună" vs. "proastă") și ostilitate (variabila Mediu 352 (40,8) 289 (41,6) 63 (37,3) 0,029
independentă) pentru participanţii la studiu. Inițial, Ridicat 181 (21,0) 154 (22,2) 27 (16,0)
au fost calculate rate brute (neajustate) de
probabilitate OR și intervalele de încredere (95% Nivel venit:
CI). Apoi, modelele de regresie logistică au fost Redus 129 (14,9) 93 (13,4) 36 (21,3)
0,035
ajustate cu vârsta participanţilor. Ulterior, alți Mediu 251 (29,1) 205 (29,5) 46 (27,2)
Ridicat 484 (56,0) 397 (57,1) 87 (51,5)
factori demografici (sex și stare civilă) au fost
Statut social:
introduşi, simultan, în modelele de regresie Redus 100 (11,6) 68 (9,8) 32 (18,9)
logistică. În cele din urmă, caracteristicile socio- Mediu 0,003
574 (66,4) 467 (67,2) 107 (63,3)
economice (educație, ocuparea forței de muncă, Ridicat 190 (22,0) 160 (23,0) 30 (17,8)
venit și statut social) au fost introduse simultan în Ostilitate:
modelele de regresie logistică. În toate modelele de Terţila inferioară (<13) 301 (34,9) 259 (37,3) 42 (24,9)
regresie logistică, starea de sănătate auto-percepută Terţila medie (13-15) 396 (45,9) 316 (45,5) 80 (47,3) 0,001
Terţila superioară 166 (19,2) 119 (17,1) 47 (27,8)
a fost variabila rezultată, iar ostilitatea (introdusă în (>15)
terţile) a fost variabila principală independentă. Au
fost calculate OR multivariabil ajustate și * Numerele absolute şi coloanele respective cu procente (în parenteze). Discre-
intervalele de încredere respective (95% CI). panţele între valorile totale se datorează valorilor lipsă. În particular au fost
Nivelul de semnificație statistică a fost stabilit la o două cazuri cu valori lipsă pentru starea sănătăţii autopercepută.
41
 Management în sănătate
SĂNĂTATE PUBLICĂ XIX/2/2015; pp. 40-43

Tabelul 2 - Asocierea ostilităţii cu starea autopercepută a sănătăţii, În modele de regresie logistică brute (neajustate)
într-un eşantion reprezentativ de utilizatori ai serviciilor de asistenţă (tabelul 2, modelul 1) a existat o asociere
medicală primară, în regiunea Gjilan, Kosovo pozitivă între ostilitate și starea de sănătate
OR *
95%CI *
P * proastă: OR (terţila medie vs. terţila inferioară) =
Model 1,6, 95% CI = 1,0-2,4 și OR (terţila superioară
Model 1† 0,001 (2)‡ vs. terţila inferioară) = 2,4, 95% CI = 1,5-3,9.
Terţila inferioară 1,00 referinţă - Ajustarea/ponderarea cu vârsta (modelul 2) a
Terţila medie 1,56 1,04-2,35 0,032 atenuat rezultatele (OR = 1,3, 95% CI = 0,8-2,0
Terţila superio- 2,44 1,52-3,89 <0,001 și respectiv OR = 1,8, 95 CI % = 1,1-2,9).
ară Ajustările suplimentare pentru sex și starea civilă
Model 2¶ 0,070 (2) (modelul 3) nu au modificat rezultatele. La
Terţila inferioară 1,00 referinţă -
Terţila medie 1,28 0,84-1,96 0,248
ajustarea suplimentară pentru caracteristicile
Terţila superio- 1,78 1,09-2,92 0,021 socio-economice (modelul 4) a existat evidenţa
ară unei asocieri puternice și semnificative între
Model 3 §
0,086 (2) terţila superioară a scorului de ostilitate și starea
Terţila inferioară 1,00 referinţă - de sănătate proastă: OR = 1,7, 95% CI = 1,0-2,7.
Terţila medie 1,27 0,83-1,94 0,250

D
Terţila superio- 1,75 1,07-2,87 0,027 ISCUŢII
ară
Principala constatare a studiului nostru a
Model 4** 0,155 (2)
Terţila inferioară 1,00 referinţă - fost o asociere pozitivă între valorile ridicate ale
Terţila medie 1,27 0,81-1,96 0,274 scorurilor de ostilitate şi starea proastă de
Terţila superio- 1,65 1,00-2,73 0,050 sănătate auto-percepută, într-un eșantion
ară reprezentativ de adulţi, bărbaţi şi femei din
Valorile OR (OR: “sănătate proastă” vs. “sănătate bună”), intervalele de încre- regiunea Gjilan, Kosovo, o țară în tranziție din
*

dere (95%CIs) şi p-values din regresia logistică binară.
†
Model 1: brute (neajustate).
‡
p-value şi grade de libertate (în paranteze).
¶
Model 2: ajustat cu vârsta (35-44 ani, 45-54 ani, 55-64 ani şi ≥65 ani).
§
Model 3: ajustat cu vârsta, sex (bărbaţi vs. femei) şi statut marital (căsătoriţi vs.
necăsătoriţi).
**
Model 4: ajustat cu vârsta, sex, statut marital, nivel educaţional (redus, mediu, a sănătăţii auto-evaluate a persistat după
ridicat), statut ocupare în muncă (angajat, şomer, pensionar), nivel venit (redus, ajustarea pentru o gamă largă de factori
mediu, ridicat) şi statut social (redus, mediu, ridicat).
fiind "proastă" (au existat două cazuri cu valori lipsă
pentru starea sănătăţii auto-percepută). Starea sănătăţii
auto percepută a fost similară la bărbați și femei (p =
0,346). Pe de altă parte, persoanele mai în vârstă (65 de ani
și peste) au avut o rată semnificativ mai mare a sănătăţii
auto-percepute „proastă„, comparativ cu omologii lor mai
tineri (p <0,001). Similar, pensionarii au avut o proporţie
semnificativ mai mare a cazurilor cu sănătate precară (P
<0,001). Mai mult, a existat o diferenţă de graniță,
semnificativă statistic, între proporţiile stării de sănătate
auto percepută între participanți, în funcţie de statutul lor
marital (P = 0,062). Prevalența stării precare de sănătate
auto percepută a fost semnificativ mai mare în rândul
participanților cu un nivel al educației mai scăzut,
comparativ cu omologii lor cu un nivel mai ridicat de
educație (P = 0,029). De asemenea, persoanele cu un venit
mai mic au prezentat o prevalenţă mai mare a stării de
sănătate precară auto-percepută (P = 0,035). În cele din
urmă, participanții cu un statut social inferior au raportat o
prevalenţă semnificativ mai mare a stării de sănătate
precare auto-percepută (P = 0,003). În special, prevalenţa
stării de sănătate precară a fost semnificativ mai mare în
rândul participanților cu un scor al neîncrederii cinice
(alias ostilitate) mai mare: p = 0,001 (tabelul 1).
42
Balcanii de Vest, care trece printr-un proces
deosebit de dificil de transformare politică și
socio-economică, după independența autopro-
clamată în 2008. Asocierea pozitivă a scorurilor
mai mari ale neîncrederii cinice cu starea proastă
demografici (vârstă, sex și stare civilă) și
caracteristici socio-economice ce includ nivelul
de educație, statutul ocupării în muncă, nivelul veniturilor
și statutul social. În plus, raportul asocierii dintre
scorurile de ostilitate și starea proastă de sănătate auto-
percepută a fost similar la bărbați și femei (datele nu sunt
prezentate).
Rezultatele noastre care indică o asociere pozitivă
între scorurile ridicate de ostilitate şi starea de sănătate
proastă sunt, în general, compatibile cu rapoartele
anterioare din literatura de specialitate internațională, care
au legat convingător ostilitatea de diferite aspecte
nefavorabile ale stării de sănătate [3-8,16,17].
Un studiu anterior realizat în Albania [8] a raportat o
asociere negativă (inversă) între ostilitate şi nivelul de
venituri, statutul social, mobilitatea socială și emigrarea
membrilor de familie apropiați într-un eşantion
populaţional de adulţi, bărbați și femei cu vârste între 35 şi
75 de ani, la fel ca în studiul de faţă, realizat în Kosovo. În
plus, într-un studiu comparativ caz-control, studiu anterior
realizat în Tirana a raportat o legătură puternică, gradată a
ostilităţii cu sindromul coronarian acut, indiferent de
caracteristicile demografice și socio-economice și factorii
de risc cardiovascular clasici cum ar fi fumatul, consumul
excesiv de alcool, lipsa exercițiului fizic, obezitate
generală și obezitate abdominală [8].
 Management în sănătate
SĂNĂTATE PUBLICĂ XIX/2/2015; pp. 40-43

Studiul de faţă poate avea mai multe limitări, inclusiv
reprezentativitatea eșantionului și posibilitatea erorilor de
informare. Am inclus în eşantion un număr relativ mare de
utilizatori consecvenţi ai serviciilor de asistență medicală
primară, de ambele sexe, din regiunea Gjilan, cu o rată a
responsabilităţii mare (87%). Cu toate acestea, rezultatele
din acest studiu sunt limitate numai la utilizatorii
serviciilor medicale primare și nu privesc populația
generală adultă. Mai mult, studiul nostru a fost limitat doar
la regiunea Gjilan și, prin urmare, rezultatele din acest
studiu nu pot fi generalizate la populația generală adultă
din Kosovo. Instrumentul utilizat pentru măsurarea
ostilităţii s-a bazat pe același instrument folosit în mai
multe studii internaționale anterioare [3,8,14], și prezintă o
consistență internă similară cu populațiile din Europa de
Vest și cea din SUA, și mai mare decât cea a unui raport
anterior din ţara vecină, Albania [8]. În plus, instrumentul
nostru de măsurare pentru ostilitate discriminează
subgrupuri populaţionale socioeconomice, similar cu
rapoartele anterioare [3,14], inclusiv din Albania [8]. Cu
toate acestea, informațiile auto-raportate cu privire la
caracteristicile socio-economice, în special la nivel de venit
auto-evaluat și statut social este posibil să fi fost supuse
unor erori informaționale - cel puțin într-o anumită măsură.
În concluzie, rezultatele noastre indică o asociere
puternică între ostilitate și starea proastă de sănătate auto-
percepută în populația adultă din Kosovo. Profesioniștii
din domeniul sănătății și factorii de decizie politică ar
trebui să fie conștienți pe parcursul perioadei de tranziție
de efectele negative asupra sănătăţii ale factorilor
psihosociali.
Conflicte de interes: Nedeclarate
Traducere: Dr. Carmen Sasu

Bibliografie
1. EVERSON-ROSE, S.A., LEWIS, T.T.,- Psychosocial factors and cardiovascular diseases. Annu Rev Public Health
26:469-500, 2005;
2. MOMMERSTEEG, P.M., VERMETTEN, E., KAVELAARS, A., et al.- Hostility is related to clusters of T-cell cytokines
and chemokines in healthy men. Psychoneuroendocrinology 33:1041-50, 2008;
3. EVERSON, S.A., KAUHANEN, J., KAPLAN, G.A., et al.-Hostility and increased risk of mortality and acute myocardial
infarction: the mediating role of behavioral risk factors. Am J Epidemiol 146:142-52, 1997;
4. SMITH, T.W., GLAZER, K., RUIZ, J.M., et al.-Hostility, anger, aggressiveness, and coronary heart disease: an
interpersonal perspective on personality, emotion, and health. J Pers 72:1217-70, 2004;
5. BUNDE, J., SULS, J.,- A quantitative analysis of the relationship between the Cook-Medley Hostility Scale and
traditional coronary artery disease risk factors. Health Psychol 25:493-500, 2006;
6. CHRISTENSEN, U., LUND, R., DAMSGAARD, M.T., et al. -Cynical hostility, socioeconomic position, health
behaviors, and symptom load: a crosssectional analysis in a Danish population-based study. Psychosom Med 66:572-7,
2004;
7. MATTHEWS, K.A., GUMP, B.B., HARRIS, K.F., et al.- Hostile behaviors predict cardiovascular mortality among men
enrolled in the Multiple Risk Factor Intervention Trial. Circulation 109:66-70, 2004;
8. BURAZERI, G., KARK, J.D.,- Hostility and acute coronary syndrome in a transitional post-communist Muslim country:
a population-based study in Tirana, Albania. Eur J Public Health 21:469-76, 2011;
9. SURTEES, P.G., WAINWRIGHT, N.W., LUBEN, R., et al.-Prospective cohort study of hostility and the risk of
cardiovascular disease mortality. Int J Cardiol 100:155-61, 2005;
10. HELMER, D.C., RAGLAND, D.R., SYME, S.L.,- Hostility and coronary artery disease. Am J Epidemiol 133:112-22,
1991;
11. RECHEL, B., MCKEE, M.,- Healing the crisis: a prescription for public health action in South Eastern Europe. New
York: Open Society Institute Press, 2003;
12. JERLIU, N., TOÇI, E., BURAZERI, G., RAMADANI, N., BRAND, H. ,-Socioeconomic conditions of elderly people in
Kosovo: a cross-sectional study. BMC Public Health 12:512. DOI: 10.1186/1471-2458-12-512, 2012;
13. BURAZERI, G., GODA, A., TAVANXHI, N., SULO, G., STEFA, J., KARK, J.D.,- The health effects of emigration on
those who remain at home. Int J Epidemiol 36:1265-72, 2007;
14. GREENGLASS, E.R., JULKUNEN, J.,- Construct validity and sex differences in Cook-Medley hostility. Person Ind Diff
10:209-18, 1989;
15. COOK, W.W., MEDLEY, D.M.,- Proposed hostility and pharisaic-virtue scale for the MMPI. J Appl Psychol 38:414-8,
1954;
16. BAREFOOT, J.C., LARSEN, S., VON DER LIETH, L., et al.- Hostility, incidence of acute myocardial infarction, and
mortality in a sample of older Danish men and women. Am J Epidemiol 142:477-84, 1995;
17. KOSKENVUO, M., KAPRIO, J., ROSE, R.J., et al.- Hostility as a risk factor for mortality and ischemic heart disease in
men. Psychosom Med 50:330-40, 1988.
43