PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII

ÎN ERA DIGITALĂ
TIMPUL ȘI SPAȚIUL ONLINE
• În 2015, Organizația Salvați copiii atăta că vârsta medie la care copiii declară că
au început să folosească internetul este de 8 ani. (studiul ”Utilizarea internetului
în familie”)
• În anul 2020, ca urmare a adoptării pe scară largă a învățământului online, vârsta
medie de accesare dirijată a platformelor digitale corespunde preșcolarității.
• Elevii cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani folosesc telefonul, tableta, laptop-ul, în
medie, între 5 și 6 ore pe zi, fără a avea drept scop realizarea temelor sau
proiectelor pentru școală.
• Conform cercetărilor sociologice, copiii cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani se
expun, în medie, până la 4 ore și 30 de minute, iar cei cu vârste mai mici de 9 ani
– 3 ore și 30 de minute, zilnic.
• Odată cu introducerea orelor de școală și a temelor/proiectelor de studiu în sistem digital,
timpul de ecran va crește automat.
• Este necesară o restructurare a conceptelor de timp și spațiu online, în ceea ce îi privește pe
copii și adaptarea acestora în funcție de cerințele educaționale pentru care sunt alocate.
• Se impune, organizarea (de către cadrele didactice și părinți) timpului petrecut de elevi în
mediul virtual, ținând cont de câteva elemente:
-Nevoile diferite de învățare
-Timpul optim de expunere la ecran
-Programa școlară și programa de examen
-Nevoia de socializare
-Nivelul de digitalizare în funcție de vârsta copiilor
• Timpul trebuie privit prin prisma frecvenței, duratei și a intervalelor
orare ale lecțiilor digitale (în funcție de particularitățile de vârstă și
dezvoltare, de recomandările specialiștilor în legătură cu timpul de
ecran, de rutinele zilnice ale copiilor).
• Spațiul virtual dedicat învățării este divers(rețele sociale, softuri
educaționale, jocuri, videoclipuri, prezentări) și oferă multe resurse
educaționale adecvate temelor din programa școlară. Gestionarea
acestuia revine acum atât profesorilor, cât și părinților și copiilor și
implică participare activă și inițiativă în ceea ce privește selectarea
surselor de informare și de documentare pentru consolidarea
cunoștințelor.
TIMPUL ȘI SPAȚIUL DE ÎNVĂȚARE
ONLINE LA GRĂDINIȚĂ
• Dezvoltarea vizează domeniile:
- socio-afectiv
- cognitiv
- comunicare și limbaj
- psihomotor
Frecvența optimă a activităților este de 2-3 sesiuni online pe săptămână, cu
participare directă, iar durata acestora trebuie să fie adaptată timpului
optim de ecran pentru această vârstă (între 15 și 30 de minute). Resursele
educaționale propuse, prezentate motivant, trebuie folosite de către copii
ca muncă independentă, în afara spațiului digital.
TIMPUL ȘI SPAȚIUL DE ÎNVĂȚARE O NLINE
PENTRU C O PIII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

• Dezvoltarea vizează formarea deprinderilor de autocunoaștere, comunicare asertivă, gândirea critică, interesul pentru
noile tehnologii (devin autonomi în utilizarea tehnologiei).
• Sunt recomandate 3-4 întâlniri școlare online săptămânal, a câte 1-2 sesiuni de lucru pe zi – cu durata de 30-35 de
minute fiecare – durata va fi adaptată în funcție de structura orei și a numărului de participanți, dar nu va depăși 45 de
minute. Se impune o pauză de 10 minute între sesiuni.
• Lecțiile online vor dedica scurte secvențe de timp pentru socializare colegială, la începutul fiecărei sesiuni sau pentru
captarea atenției, prin metode specifice spațiului virtual. Pentru 3-5 minute, copiii au ocazia să joace un joc de
energizare fizică, mentală, emoțională sau să urmărească un clip video.
• Momentul optim din zi pentru programarea sesiunilor instructiv-educative online poate fi modificat, pe parcurs, în
funcție de observațiile cadrului didactic în ceea ce privește disponibilitatea copiilor de a participa activ la orele din școala
online, motivație, interesele, starea psihologică, curba de efort.
TIMPUL ȘI SPAȚIU DE ÎNVĂȚARE
ONLINE – LA GIMNAZIU

• Etapa școlară gimnazială corespunde pubertății și începutului adolescenței și reprezintă momentul

diversificării intereselor privind formarea de deprinderi în toate domeniile vieții, cu o dinamică deosebită în
zona socio-afectivă și cognitivă – cunoaștere de sine, intercunoaștere și cunoaștere intelectuală. Cei mai mulți
dintre copii sunt utilizatori ai platformelor de socializare, sunt creatori de conținut, urmăresc conturile
formatorilor de opinie și în funcție de ceea ce este foarte popular într-un moment sau altul, în spațiul online.
• Sunt recomandate 4-5 întâlniri online săptămânal, a câte 2-3 sesiuni de lucru pe zi – cu durata de 35-40 de
minute fiecare – durata va fi adaptată în funcție de structura orei și a numărului de participanți, dar nu va
depăși 45 de minute. Se impune o pauză de 10 minute între sesiuni.
• Învățarea poate fi completată de înregistrări, materiale, linkuri cu conținut educațional, planșe explicative și
alte materiale utile transmiterii cunoștințelor, consolidării sau evaluării acestora, dezvoltarea competențelor
prevăzute în programa școlară.
• Mediul digital de învățare trebuie să stimuleze și studiul în mediul natural al copilului, deci și în afara spațiului
online. În acest sens, sunt foarte utile proiectele care necesită metode art creative, lectura clasică, scrisul de
mână, lucrul în echipă – la distanță, mijlocite de instrumentele digitale.
TIMPUL ȘI SPAȚIUL DE ÎNVĂȚARE O
NLINE – LA LICEU
• Preocupați de cunoaștere, într-o manieră mult mai centrată pe domenii de interes, din perspectivă școlară și profesională, liceenii
sunt în plin proces de luare a deciziei de carieră. Mai mult decât în etapele anterioare, abordarea didactică și pedagogică trebuie
construită într-o manieră care antrenează competențe precum: autodisciplina, inițiativa și luarea deciziei, autonomia, gândirea
critică și rezolvarea de probleme. Spațiul și timpul online sunt acum condiționate de ceea ce au nevoie liceenii să învețe, atât
conform programelor de examene, cât și în concordanță cu interesele lor de cunoaștere. Fără a putea exercita un control direct
asupra zonelor online accesate de către elevi, la liceu, profesorul este un mentor, pentru că recomandă, sprijină, adaptează și
dirijează în procesul instructiv-educativ, înțelegând nevoile elevilor adolescenți. Este momentul parteneriatului și al negocierii,
fără ca profesorul să își piardă autoritatea și rolul său modelator.
• Sunt recomandate 4-5 întâlniri online săptămânal, a câte 2-4 sesiuni de lucru pe zi – cu durata de 40-45 de minute fiecare –
durata va fi adaptată în funcție de structura orei și a numărului de participanți, dar nu va depăși 50 de minute. Se impune o pauză
de 10 minute între sesiuni.
• Datorită gradului ridicat de autonomie în învățare, elevii de liceu pot cerceta independent sursele de informație, pot elabora
proiecte de studiu, pornind din spațiul online și cu resursele dezvoltării procesului de autoinstruire. Îmbinarea celor două tipuri
de învățare – clasică și digitală – conferă echilibru vieții de elev și ajută la formarea unor deprinderi de adaptare necesare
studentului, angajatului și antreprenorului viitorului.
• Spațiul online reprezintă și un mediu în care elevii pot fi cu ușurință distrași, dacă nu le este suficient captat interesul pentru
activitățile derulate de profesor. Acum, elevul are la dispoziție, în același spațiu de învățare, programe și aplicații pe care le poate
accesa cu ușurință și fără a putea fi controlat. Apare riscul ca elevul să piardă contactul cu informația livrată, ceea ce întărește
ideea că metodele didactice și sarcinile de învățare trebuie adaptate cu scopul menținerii atenției și participării active a elevilor.
Timpul și spațiul online: componenta psiho-
relațională
• Acolo unde elevii și preșcolarii sunt cooptați în activitățile instructiv-
educative online, aceștia și părinții lor resimt o normalizare a:
• rutinelor zilnice;
• orarului săptămânal al activităților;
• raportării la o serie de evenimentele socio-economice actuale;
• relațiilor familiale;
• Motivației, optimismului, perseverenței.
Școala online are un rol semnificativ în cultivarea rezilienței, în organizarea
timpului zilnic și în îndeplinirea nevoilor copiilor de socializare în afara
mediului familial.
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
• Pentru organizarea activităților online, profesorii au nevoie să
cunoască câteva date despre volumul de timp și despre spațiul virtual
accesat de copii, în general. Fie că este vorba despre spațiul de joacă
virtual, de socializare alternativă sau despre o zonă dedicată filmelor,
videoclipurilor, podcasturilor din sfera lor de interes, în funcție de
vârsta copiilor și de materia predată, aceste date pot contribui la
gestionarea timpului și spațiului online dedicat învățării.
• Vă recomandăm să aplicați acest chestionar părinților elevilor de la
clasă/clase