Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode de învățământ
în școala online
2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Daniela Ionescu, Diana-Gabriela Chiriță
Ploieşti: Editura Casei Corpului Didactic Prahova, iunie 2020
ISBN 978-606-047-078-6
3
Argument
Cursul de formare continuă „Metodica predării online” a apărut în anul școlar 2019/2020 ca
o necesitate stringentă în condițiile nou create de pandemie și a venit în întâmpinarea dorinței
cadrelor didactice de a deprinde cât mai multe competențe de accesare a mediului virtual de
calitate în activitatea didactică cu elevii. Această lucrare prezintă experiența în predarea online
a cadrelor didactice care au urmat acest curs în perioada 11-31 august și 9-11 septembrie, grupele
7 și 9, sub coordonarea formatorilor Ionescu Daniela și Chiriță Diana și se dorește a fi o culegere
de bune practici pentru cei ce doresc să își îmbunătățească demersul didactic în acest sens.
Studiul metodelor de predare și evaluare s-a făcut în permanență prin exemplificarea practică
a modului în care pot fi utilizate în predarea online, pe baza modelelor oferite de cursanți și
completate cu noi posibilități ale aplicațiilor propuse și prezentate. A fost un interesant schimb de
idei și exemple de bune practici pentru toți cei prezenți și o ocazie de îmbogățire a stocului de
informații dar și de deprinderi utile în predarea online , dar nu numai în acest sens.
Scopul propus al acestui curs a fost de a justifica faptul că se pot desfășura activități didactice
de calitate în mediul online, că există o gamă foarte variată de opțiuni în acest sens, că formația
dascălului de vocație poate face față prin studiu și interes și acestei provocări , dar mai ales că
împreună, se pot accepta și învăța mai ușor foarte multe lucruri noi, considerate inabordabile
4
inițial. Orice cadru didactic al secolului al XXI-lea trebuie să accepte că învățământul de azi nu
se mai poate face numai cu creta la tablă, că digitalizarea predării se impune ca necesitate, că
viața reală nu poate fi concepută fără computer, internet și abilități de utlizare a tehnologiei
computerizate . Atragerea elevilor în studiul disciplinelor școlare se va putea face din acest
moment numai folosind metode variate, care să includă obligatoriu aplicații susținute de internet.
Volumul prezentat este o dovadă că aceste cadre didactice și-au însușit aceste idei încă
dinainte de participarea la cursul „Metodica predării online” , că au utilizat platforme, aplicații
și resurse educaționale online , că vor dezvolta informațiile noi primite și le vor disemina colegilor
doritori de perfecționare, prin intermediul materialelor realizate.
Așadar tradițional, modern și ultra-modern, într-un complex omogen în slujba elevilor noștri
și a optimizării demersului didactic în învățământul românesc .
5
INSTRUMENTUL WORDWALL
Prof.înv. primar Alexandrescu Cătălina
Am folosit instrumentul Wordwall în activitățile de predare online pentru a face lecțiile mai
captivante. Mi-a fost destul de ușor, deoarece am folosit multe resurse digitale în proiectele
internaționale desfășurate pe platforma eTwinning.
Eu am utilizat pentru energizarea clasei jocurile cu roata provocărilor , roata emoțiilor .La
mai multe discipline am folosit joculețe existente pe această platforma pentru a dinamiza acele
lecții . Am și creat unele jocuri . Sunt ușor de realizat. Pot fi create cinci materiale interactive
gratuite. Activitățile sunt create folosind un sistem de șabloane, care include șabloane clasice
familiar, precum Chestionarul, Spânzurătoarea, Adevărat sau Fals și Cuvintele încrucișate..Elevii
iubesc joculețele de pe această platforma.
6
Jocurile respectă cerințele resurselor educaționale deschise.
Bibliografie :
Călin Iepure, Răzvan Curcubăta, Bogdan Vaida -Captivează-ți elevii în online mai ceva că în
clasa !
www.sellification.org
7
Conversaţia didactică este metoda care „ vehiculează cunoştinţele prin intermediul
dialogului, discuţiilor sau dezbaterilor”. Este, de fapt, o convorbire sau un dialog ce se desfăşoară
între profesor şi elev, prin care se stimulează şi se dirijează activitatea de învăţare a acestora. Se
bazează pe întrebări şi răspunsuri ce se întrepătrund pe cele două axe, pe verticală, între profesor
şi elevi, pe orizontală, între elevii înşişi.
• Euristică
• Dezbaterea.
Conversaţia euristică, adică astfel concepută încât să ducă la „descoperirea” a ceva nou
pentru elev. Se prezintă sub forma „unor serii legate de întrebări şi răspunsuri, la finele cărora
să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învăţării”.
Esenţial, este de asemenea, că profesorul orientează în permanenţă gândirea elevului prin felul şi
ordinea în care formulează întrebările, astfel ca „din aproape în aproape” să ajungă la noutatea
propusă. Posibilitatea de utilizare a conversaţiei euristice nu este limitată, ci condiţionată de un
fapt esenţial. Anume, de experienţa de cunoaştere de până atunci a elevului, care să-i permită să
dea răspuns la întrebările ce i se pun.
8
(adaptarea la sarcini de lucru online) și aspecte de feedback (colectarea răspunsului elevilor față
de eficiența metodei).
Metoda conversației este frecvent utilizată la orele de matematică și în mediul online, în cadrul
demersurilor de predare-învățare.
După partajarea ecranului, elevii erau solicitați în mod aleator pentru a continua conversația
(examinatoare, euristică, dezbatere), iar eu notam pe tabla partajată informațiile corecte emise de
ei. Copiii notau în caiete de pe tabla ce o vedeau pe ecranul device-ului folosit și interveneau acolo
unde aveau neclarități. Am solicitat din partea elevilor, acolo unde se putea, mai multe soluții pe
care le notam, de asemenea, pe tablă. Am utilizat diverse culori pentru a face unele construcții
ajutătoare, pentru a evidenția informațiile importante, noi metode, formule sau ” cheia”
problemei/exercițiului. La sfârșitul orei, după ce toate neclaritățile erau discutate, tot ce era scris
pe tabla virtuală se salva și se încărca în googleclassroom pentru o eventuală consultare ulterioară
sau pentru elevii care, din diverse motive, nu au fost prezenți la oră.
În prima captură atașată este o astfel de tablă, scrisă la clasa a VIII-a. A fost lucrată o problema
dintr-un test-model propus de MEC (Subiectul III), în vederea pregătirii pentru Evaluarea
Națională.
A doua captură atașată reprezintă o parte a unei lecții de transmitere de noi cunoștințe la clasa
a VI-a. Folosind metoda conversației am ”descoperit” împreună cu elevii anumite aspecte noi.
9
10
Metoda conversației actualizează conținuturi dobândite de elevi, repetă deprinderi, abilități
și dezvoltă atitudini față de învățare și față de sine și de ceilalți. Este o metodă eficientă într-un
proces de învățământ eficient și adecvat care pune elevul în centrul învățării, profesorul fiind
expertul ce-l sfătuiește, îi creează contexte de învățare și îi orientează pașii spre formarea unei
personalități autonome și responsabile.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, Ioan : Metode de învățământ , ediția a IV-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom,
2006
2. Cucoș, Constantin: Pedagogie , ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006
11
METODE TRADIȚIONALE ȘI MODERNE ÎN EDUCAȚIA ONLINE
Prof. Andronescu V. Mihaela Daniela
Metoda expunerii se încadrează fară doar și poate în metodele de predare tradiționale fiind
îndelung folosită în procesul de învățământ peste tot în lume.
Metoda expunerii constă din ”prezentarea verbală monologată a unui volum de informație
de către educator către educați, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice
ale comunicării ”(C-tin Cucoș). În lucrările de didactică reprezentative metoda expunerii apare în
mai multe clasificări, lucru explicabil prin schimbarea demersului didactic ce a impus o
diversificsre a metodelor de învățământ. Astfel, după S.Stoian , ”expunerea este o metodă clasică
simbolică , care în funcție de scopul urmărit este ”o metodă de predare a materialului nou, de
fixare a cunoștințelor , de formare a priceperilor și deprinderilor”, Iar după I. Cerghit ”expunerea
este o metodă de comunicare orală de transmitere și însușire a cunoștințelor . ”
De cele mai multe ori expunerea se sprijină și pe alte metode, ajungându-se astfel la
combinarea metodelor de învățământ în scopul realizării unui demers didactic eficient în cadrul
căruia profesorul trebuie să țină cont de nivelul clasei , particularitățiilor grupului , dar și de
contextul social actual. În zilele noastre, se observă o necesitate a schimbării în didactica tuturor
disciplinelor , accentul punându-se pe metode de predare – învățare-evaluare folosite în ,mediul
on-line. Astfel , metodele moderne de predare-învățare-evaluare și-au făcut loc în procesul de
învățare și completează cu succes metode tradiționale.
Quizz-ul este un instrument de lucru colaborativ atât cât și pentru elevi cît și pentru
profesori, o metodă modernă aplicabilă atât în clasă cât și de acasă. Are mai multe caracteristici:
interactiv, distractiv, motivant, competitiv , ușor de utilizat. Profesorul își poate crea propria
colecție de quizz-uri pe nivele de competență obținând astfel o mare varietate de materiale pe
diferite domenii : gramatică, vocabular , cultură și civilizație . În același timp quizz-ul este un
instrument eficient de evaluare, autoevaluare, feedback , recapitulare sau testare inițială . Cum îl
12
putem folosi? La începutul lecției , pentru a testa cunoștințele elevilor referitoare la lecția ce
urmează a fi predată , pentru a verifica înțelegerea conținutului predat anterior, pentru
brainstorming , pe parcursul lecției clasice în locul exercițiilor clasice, la sfârșitul orei pentru feed-
back sau evaluare , ca test.
Activitatea prezentată în rândurile următoare este pentru clasa a X-a , disciplina limba
franceză L1, unitatea 6, lecția ”Les secrets d”un dîner en famille”. Pentru a asigura feed-back-ul
elevii sunt conectați la contul Google Classroom unde este postat un material power -point despre
viața și activitatea lui Jules Verne. Materialul power-point poate fi înlocuit sau completat cu un
link către filmul ”Voyage au centre de la terre”. Am considerat că expunerea, metodă didactică
tradițională , poate fi modernizată și îmbunătățită prin preocuparea profesorului de a stimula
interesul elevilor prin introducerea unor povești, glume , detalii mai puțin știute , a unor imagini
reprezentative despre ceea ce urmează a fi prezentat. Următorul pas: postarea în google classroom
a unui link către un chestionar googleforms , generat anterior în Drive. Timp de 20 de minute elevi
au lucrat independent . După rezolvare, elevii au trimis răspunsurile și s-a generat raportul de către
googleform. La final s-a postat cheia răspunsurilor și s-au discutat rezolvările.
Bibliografie:
13
1. C. Cucoș , Metode de învățământ, Iași , Editura Polirom, 2006
2. I. Cerghit, Metode de învățământ , București, Editura Didactică și Pedagogică, 1997
„Termenul metodă derivă etimologic din două cuvinte greceşti (odos-cale; metha-spre,
către) şi are înţelesul de „drum (către) ...", „cale (spre)...". În didactică, metoda se referă la calea
care e urmată, drumul ce conduce la atingerea obiectivelor educaţionale. […] Metoda didactică
este o cale eficientă de organizare şi desfăşurare a predării-învăţării şi se corelează cu celelalte
componente ale instruirii.”1 Adresându-se elevilor, aflați în plin proces de conturare a
personalității, scopurile metodelor didactice sunt de cunoaștere, de instruire și de formare.
Metodele didactice sunt modurile prin care educabilii, coordonați de educatori, ajung la
dobândirea de cunoștinte, abilități și deprinderi, din acestea decurgând îmbunătățirea capacităților
intelectuale și aprofundarea aptitudinilor individuale. Așadar, metoda didactică este o procedură
care vizează atât educatorul cât și educabilul și care se folosește pentru efectuarea demersului de
predare-învățare. Ea transpune în practică realizarea unei activități proiectate, care se bazează pe o
strategie didactică. Atât pentru învățământul clasic cât și pentru cel on-line metodele de învățământ
au funcție:
-cognitivă - de dirijare a cunoașterii în scopul însușirii de cunoștințe;
-normativă - aspecte metodologice, modul cum predă profesorul și cum învață elevul;
-motivațională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;
-formativ-educativă- de practicare, antrenare și dezvoltare a proceselor psihice.
Metodele didactice se aplică în raport cu nivelul și profilul, cu specificul disciplinei, cu
nivelul de pregătire, cu vârsta celor cărora li se adresează și contribuie la realizarea obiectivelor
didactice. Ele devin eficiente dacă educatorul le utilizează creativ, adaptat la situația din
clasă/de pe platforma on-line.(S.n.)
1
Cucoș, Constantin, „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 1996, p.81
14
Pornind de la o literatură de specialitate, (Palmade, 1975, Cerghit, 1980, Mucchielli, 1982,
Cerghit, 1988) profesorul Constantin Cucoș propune următoarea clasificare a metodelor2:
a. din punct de vedere istoric:
metode tradiţionale, clasice (expunerea, conversaţia, exerciţiul etc.);
metode moderne, de dată mai recentă (algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea
programată etc).
b. în funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate:
metode generale (expunerea, prelegerea, conversaţia, cursul magistral etc.);
metode particulare sau speciale (restrânse la predarea unor discipline de învăţământ sau aplicabile
pe anumitetrepte ale instrucţiei şi educației, cum ar fi exerciţiul moral sau exemplul, în cazul
educaţiei morale).
c. pornind de la modalitatea principală de prezentare a cunoştinţelor:
metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit;
metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor şi fenomenelor
realităţii sau a substitutelor acestora.
d. după gradul de angajare a elevilor la lecţie:
metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă;
metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realităţii.
e. după funcţia didactică principală:
cu funcţia principală de predare şi comunicare;
cu funcţia principală de fixare şi consolidare;
cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor muncii.
f. în funcţie de modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită
metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, construite dinainte
g. după forma de organizare a muncii:
metode individuale, pentru fiecare elev în parte;
metode de predare-învăţare în grupuri (de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene);
metode frontale, cu întreaga clasă;
metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus.
h. în funcţie de axa învăţare mecanică (prin receptare) - învăţare conştientă (prin descoperire):
2
Cucoș, Constantin, idem, p.85
15
metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia cu caracter expozitiv);
metode care aparţin preponderent descoperirii dirijate (conversaţia euristică, observaţia dirijată,
instruirea programată, studiul de caz etc.);
metode de descoperire propriu-zisă (observarea independentă, exerciţiul euristic, rezolvarea de
probleme, brainstorming-ul etc.) (cf. Moise, 1993).
Așa cum am mai spus, aceste metode educaționale devin cu adevărat eficiente în raport cu
modul creativ în care ele sunt folosite. Indiferent de mediul de învățare în care se aplică, cel clasic
sau cel on-line, metodele prezentate mai sus nu funcționează autonom, chiar dacă, în procesul
predării-învățării, una dintre ele predomină, sunt prezente în proporții diferite și alte metode
didactice.
În cele ce urmează mă voi opri asupra uneia dintre metodele de învătământ pe care le-am
folosit la orele de limba engleză, ținute în mediul on-line, în perioada 11.03.2020-12.06.2020. La
început, activitatea mea didactică on-line a presupus interacțiunea sincron cu elevii pe Zoom și
Skype, asincron pe Whats app și Facebook, iar în ultimele două luni am interacționat atât sincron
cât și asincron pe platforma oficială a școlii, Adservio. De fiecare dată am încercat să folosesc o
metodă care să aibă o anume flexibilitate pentru a putea fi aplicată on-line, dar să conțină totodată
și o componentă ludică pentru a fi mai atractivă pentru elevi. „Jocul-cum remarcă J. Brunner-
constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să participe activ la procesul de învățare.
Elevul se găsește aici în situația de actor, de protagonist și nu de spectator, ceea ce corespunde
foarte bine dinamismului gândirii, imaginației și vieții lui afective, unei trebuințe interioare de
acțiune și afirmare.”3 Pe lângă alte metode folosite în școala on-line, am ales și utilizat atât la
clasele de liceu (X) cât și la cele de gimnaziu (V), metoda quiz-ului, atât ca metodă alternativă de
evaluare, cât mai ales ca metodă interactivă și dinamică, urmărind păstrarea atenției elevilor
participanți la ora on-line.
Astfel, la clasa a X-a C, profilul filologie, la secvența elemente de vocabular, la începutul
perioadei de pandemie, prin aprilie, după ce am lucrat exercițiile de vocabular din manualul de la
clasă (Mission 2), pe care-l aveam și în format pdf, am partajat ecranul cu linkul unui quiz
conținând elemente de vocabular de nivelul la care se aflau elevii mei, cu itemi obiectivi. În acel
moment nu știam dacă erau sau vor apărea platforme unde se puteau genera astfel de quiz-uri și de
aceea la ore foloseam resurse externe de pe internet, pe care le identificam înaintea orelor și fie
aveam pregătit linkul, fie partajam ecranul.
3
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, p.171
16
Testul a avut alocate cinci minute și fiecare elev răspundea individual. În final, elevii au
interacționat, împărtășind răspunsurile găsite, astfel încât după aceasta, cu toții își notau în caiete
cuvintele găsite și sinonimele lor, urmând ca apoi să le folosească în enunțuri-ca temă pentru acasă.
Iată câteva dintre link-urile care conțin quiz-urile folosite la unele dintre orele on-line, la liceu:
https://www.sporcle.com/games/beforever/m-vocabulary-medium, https://www.merriam-
webster.com/word-games/vocabulary-quiz,
https://learnersdictionary.com/quiz/vocabulary/learners%20dictionary%20vocabulary%20quiz%
20n.%209
În altă situație, pentru a afla dacă elevii și-au însușit noile conținuturi, am folosit și o altă
modalitate, asincronă de data aceasta, de aplicare a unui quiz, realizat de mine, la limba și literatura
română, pe care am încercat să-l concep astfel încât să fie atractiv, ușor de abordat și util. Le-am
cerut elevilor clasei a X-a A, profil matematică-informatică, pe Whats app ca, după ce citesc
notițele din caiet și lecția din manual, să accepte o provocare, aceea de a rezolva un quiz realizat
pe baza lecției de zi, „Moromeții”. Le-am spus că testul va fi deschis spre rezolvare doar pe
parcursul unei ore. Le-am menționat că pot rezolva quiz-ul ori de câte ori este nevoie pentru a
obține 100 de puncte, fără a primi notă. Am procedat așa pentru a nu genera o presiune
suplimentară cauzată de teama de a primi o notă mică. Redau mai jos testul și, partial, statistica
acestuia:
Your Score Score 0/100, All (25) Unanswered (7) , Answered (18
Questions
1. Principala muncă la câmpie, vara, este..................................
2 Tudor Bălosu vrea să cumpere ........................de la Ilie Moromete.
3 Agentul fiscal merge prin sat pentru a aduna....................................
4 Sora lui Moromete se numește............
5 În Poiana lui Iocan, Moromete și alți săteni se întâlnesc.............(ziua)
6 Polina, fata lui Tudor Bălosu, este îndrăgostită de............................
7 Copiii lui Moromete și ai Catrinei sunt..............................(numele)
8 Dumitru al lui Nae este omorât de..................................
9 La începutul romanului, „timpul avea nesfârșită............cu oamenii.”
10 La sfîrșitul volumului II, „timpul................... cu oamenii”.
După cum poate observa, nu toți elevii au fost interesați de provocarea mea, șapte elevi dintre
cei 25 nu au trimis răspunsuri la acest quiz. Am aflat ulterior că lipsa unei recompense (nota), pe
17
care eu o considerasem a fi un avantaj în economia desfășurării secvenței didactice, a făcut ca
motivația elevilor de a rezova quiz-ul să scadă. Chiar dacă l-am conceput pentru a fi la un nivel
abordabil de către orice elev din clasă fără a face investigații mai ample în vederea găsirii
răspunsurilor, testul nu a antrenat în rezolvare toți elevii din clasă. Am înțeles că pentru a-i atrage
în rezolvarea unor asemenea teste este necesar să generez și o motivație puternică, nota sau altceva.
Sunt de părere că metoda didactică de evaluare tip quiz poate fi utilă însă ar trebui folosită
judicios. Aceste teste, din punct de vedere conceptual și organizațional, beneficiază de simplificarea
creării, colectării, corectării și oferirii de feed back datorită ajutorului tehnologic pe care-l oferă Google
Classroom sau Google Drive. Unii specialiști au rezerve serioase față de eficiența folosirii metodelor de
evaluare on-line, indiferent care ar fi acestea. Este bine să ținem cont de ele atunci când alegem să
recurgem la astfel de metode de evaluare. „Este clar că un echilibru între digital și non-digital sau on-line
și offline este bun. Este clar că digitalizarea aduce un plus”, spunea prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară, director
al Departamentului de Formare a Profesorilor din cadrul Facultății de Stiințele Educației a Universității
Bucuresti într-un interviu acordat Radio București FM. (27.05.2020) O altă personalitate a pedagogiei
românești, Constantin Cucoș, într-o conferință on-line inițiată de I.O.Pânișoară, afirma: „Dintr-o dată
conținuturile au trebuit să fie convertite, dar într-un mod uneori neprofesionist. Fiecare învățător,
profesor a lucrat cum s-a priceput, dar dacă învățământul on-line se va dezvolta, el trebuie regândit
din temelii. Probabil că în viitor se vor statornici secvențe ale procesului de învățământ care se vor
derula și în învățământul offline-zona administrativă, managementul învățării, temele pentru acasă
etc. (Conferință on-line ținută pe Facebook, pe 2 mai 2020, la care au mai participat conf.dr. Cătălin
Glava-Universitatea „Babeș Bolyai”, Cluj-Napoca și conf.dr. Marian Ilie-Universitatea de Vest,
Timișoara, directori ai DPPD-Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.)4
În încheiere, aș adăuga că în contextul actual nu putem să excludem evaluarea on-line,
indiferent de felul ei, dar asta nu înseamnă că trebuie să o folosim exagerat pentru a cântări
considerabil în stabilirea unei medii sau a unei situații școlare. Probabil că, în viitorul apropiat,
datorită (din cauza?) acestei pandemii, învățământul și educația vor acorda mult mai multă atenție
digitalizării, componentei on-line din procesul de predare învățare evaluare.
Cum spuneam și la începutul articolului nostru, referindu-ne la practicarea metodelor de
învățământ, acestea ar trebui folosite în funcție de mai mulți factori care să țină cont de elevi în
primul rând, dar și să contribuie la realizarea obiectivelor didactice propuse. Educatorul va trebui
4
„O discuție despre învățământul online - cu bune și cu rele, pornind de la rezultatele cercetării naționale:
Școala online - elemente pentru inovarea educației”. Link:
https://www.facebook.com/performante.ro/videos/252107922580294
18
să dovedească flexibilitate și creativitate atunci când aplică diferite metode didactice. Acestea își
vor atinge scopul doar dacă sunt utilizate creativ, cu simțul umorului, ludic și adaptate la situația
din clasă sau de pe platforma on-line.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoș, Constantin, Pedagogie, ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006
Clasa a VII-a
Lecție de consolidare
Subiectul lecției: Pronumele
Scopul lecției: Consolidarea noțiunilor despre pronume
Competențe specifice:
4.1 Folosirea structurilor morfo-sintactice ale limbii române standard pentru înțelegeerea
și exprimarea clară și precisă a intențiilor comunicative complexe.
5
https://tech.proeurocons.eu/mod/lesson/view.php?id=21 accesat la data de 26.08.2020, ora 18:34.
6
https://revistaprofesorului.ro/gamificarea-procesului-de-educatie/ accesat la data de 26.08.2020, ora 19:56.
7
Nica Marius, Elemente de didactica predării limbii și literaturii române, Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești, 2013, pag. 89.
20
4.2 Exprimarea clară a intenției comunicative prin corelarea achizițiilor lexicale și
semantice cu cele sintactice și morfologice din limba română standard8
Obiective operaționale/Competențe derivate:
1. Să identifice pronumele
2. Să diferențieze pronumele studiate
3. Să analizeze morfologico-sintactic pronumele studiate, conform modelului oferit la
clasă
4. Să construiască un enunț după o schemă sintactică oferită în care să implice pronumele
cu o anumită funcție sintactică.
Metode didactice utilizate: problematizarea, descoperirea (learning by doing).
Mijloace didactice: laptop/telefon/tabletă/PC
Evaluare: test docimologic online în aplicația Kahoot.
Problematizarea este învățarea prin rezolvare de situații problemă, care antrenează gândirea
elevilor, stimulează spiritul de observație, reflecția adâncă, capacitatea de a formula întrebări, de a
găsi rezolvări ingenioase pe bază de raționamente deductive, de a generaliza.
Învățarea prin descoperire (learning by doing) este o metodă didactică modernă care se bazează
pe forța personală de cunoaștere, pe instrumentele de cunoaștere pe care le posedă fiecare elev
bazată, prioritar, pe autodirijare.9
Kahoot este un joc popular de clasă gratuită pentru teste, care permite profesorilor să folosească
mai multe întrebări de alegere sau de secvențiere.
Testul fulger efectuat, folosind ca instrument de evaluare digitală aplicația Kahoot, îi implică
pe toți elevii care se pot conecta de pe un dispozitiv (laptop/telefon/tabletă/PC) într-un timp de 10
minute. Gradul de dificultate al întrebărilor este stabilit de către profesor la fel și întrebările și
răspunsurile asociate acestora. Fiecărui răspuns îi este asociat un anumit punctaj, stabilit în
prealabil, de către profesor din aplicație. Bonusarea participanților se realizează în funcție de
rapiditatea răspunsului fiecărui participant. Elevul urmărește întrebările pe dispozitivul său de pe
care selectează răspunsul corect. Elevul care deține ceșe mai multe puncte, primite în urma
răspunsurilor corecte, este declarat câștigător și poate fi recompensat cu notă. În ceea ce îi privește
pe ceilalți participanți, profesorul are acces la răspunsurile lor și poate vedea punctele slabe pentru
8
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasa a VII-a, București, 2017, pag. 16.
9
Parfene Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii în școală, Editura Polirom, București, 1999, pag. 53-56.
21
care să stabilească măsuri de remediere. Exemple de întrebări în cadrul testului din aplicația
Kahoot:
Acasă Eu
Avion Treisprezece
Exemplul 2.
Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv.
Adevărat Fals
În cadrul lecției această activitate este potrivită pentru etapa de feedback, deoarece stimulează
atenția elevilor, spiritul competitiv și dorința de afirmare, verifică achizițiile elevilor și implică
mijloace moderne.
22
Pentru dezvoltarea celor patru skills-uri este necesară folosirea metodelor potrivite, fie ele
tradiționale sau moderne.
La vârsta școlarității mici toate activitățile în care sunt integrați copiii sunt în special
ludice. Copiii din învățământul școlar manifestă dorința de a se implica în astfel de activități, astfel
că predarea limbii engleze trebuie să se producă prin intermediul jocurilor, cântecelor, jocurilor de
rol, filme și foarte multă comunicare.
Tehnicile folosite sunt: discuții, dezbateri, joc de role, activități comunicative scrise, dramă,
etc. Principalul avantaj al metodei comunicative este acela că se axează pe dezvoltarea tuturor celor
patru skills-uri: reading, writing, speaking, listening. De asemenea, ea este antrenantă, în sensul că
oferă elevului un limbaj funcțional, pe care acesta îl poate lega de nevoile lui directe.
În perioada aceasta de lecții online, la clasele mici eu am folosit predarea sincron pe Zoom.
De ce? Pentru că am vrut să-i pot auzi cum se exprimă în limba engleză, să-i corectez acolo unde
este cazul și am vrut ca lecțiile să fie interactive.
De exemple, la lecția ”My new clothes” de la clasa a III-a m-am folosit de manualul digital,
prezentându-le filmulețul despre haine. Ei au vizional materialul, apoi au citit din manual dialogul.
Toate aceste activități au fost posibile cu funcția Share de la Zoom. Au urmat întrebări pe baza
textului citit și audiat. ”What is Emma wearing?”, ”What is Mona wearing?”, ”What colour is
Mona’s T-shirt?”, ”What colour is Emma’s skirt?”
23
Pentru exersarea vocabularului și a noțiunii de gramatică nou introduse am folosit exerciții
de speaking de genul:” Look at the picture! What are they doing?”
Și pentru că jocul reprezintă metoda cel mai des folosită în predarea limbii engleze la cei
mici, dar și o metodă eficientă le-am propus elevilor un joculeț realizat în wordwall ”Clothes”.
Scopul jocului este de consolidare a vocabularului legat de obiectele de îmbrăcăminte predate.
Consider că această metodă completată de joc, în cazul de față, oferă elevilor posibilitatea
de a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitatea de a vorbi într-o limbă străină, interacționând cu alții,
transferând ”achizițiile” în contexte noi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Adriana Vizental, Metodica predării Limbii Engleze, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
2. Andrew Wright, David Betteridge and Michael Buckby, Games for Language Learning,
Cambridge University Press, 1983
3. Jenny Dooley, Virginia Evans, Fairyland 3B – Pupil s book, Express Publishing, 2014
ROMANUL REBRENIAN –
EXPERIMENT DIDACTIC IN MEDIUL ONLINE
Prof.Gheorghe Tatiana
„Autorul și cititorul poartă în sine și împart jocul fanteziei,[. ..]pentru că lectura devine doar
atunci plăcere, când productivitatea noastră intră în joc, adică acolo unde textele ne oferă șansa
de a ne activa capacitățile.” (Wolfgang Iser, Actul lecturii)
Lucrarea mea își propune să descrie un experiment didactic realizat la clasa a X-a N2, profil
real, pornind de la romanul Ion de Liviu Rebreanu. Premisa studiului se referă la capacitatea
textului de a releva modul în care emoțiile morale influențează pozitiv sau negativ sistemul de
valori pe care se clădește o societate. Demersul didactic s-a axat pe acele secvențe narative
ofertante pentru definirea unor valori precum rușinea, vinovăția, violența.
Nivelul 1: funcția magică a lecturii .Elevii au citit romanul Ion de Liviu Rebreanu care figurează
in programa școlară a clasei a 10-a participand astfel activ la validarea si la producerea
sensului(metode:observarea independenta,verificarea orala). Au evidentiat constructia
subiectului. Intâlnire de 40 de minute pe ZOOM. După verificarea lecturii operei canonice „Ion
„le-am incarcat pe Google Classroom fise referitoare la concepte
precum:vinovatia,rusinea,violenta,familia,umilinta.Le-am cerut sa se documenteze si sa posteze pe
WhatsApp sau pe Classroom ,sub forma fiselor de studiu,ceea ce au gasit.
Nivelul 3: interogare sistem de valori al personajelor Vasile Baciu, Ana Baciu, Ion Pop
Glanetașu, George Bulbuc în capitolul “Rușinea” .Am urmarit realizarea achiziţiilor teoretice şi
practice, si posibilitatea de transfer,prin metoda exercitiului.
25
Impart elevii în trei grupe virtuale,in functie de afinitati(metoda activitatii pe grupe). Intâlnire
de 40 de minute pe ZOOM.Fiecare grupa rezolva sarcinile proprii in aprox. 10 min. )
Participarea la sesiunea sincron-ZOOM,este urmata de cea asincron pe Google Classroom-
fiecare grupa va incarca materiale -format audio,video,observatii scrise legate de
comportamentul personajelor,fise-citate).
Grupa 1. Elevii analizează rușinea - emoție negativă, generată de eșecul indivizilor sau al
colectivităților de a atinge standardele și responsabilitățile sociale. Actualizează secvența în
care, după discuția cu Titu Herdelea, Ion se hotărăște să obțină consimțământul lui Vasile Baciu
prin constrângere (astfel distrugând o străveche normă morală) Personajul se transformă astfel
în agent tulburător al ordinii, se abate de la etica tradițională și generează rușinea răsfrântă
asupra fetei și a familiei sale..
Elevii interpreteaza, din perspectiva emoțiilor negative, comportamentul lui Vasile Baciu „Se
întoarse acasă, fără să știe cum, năucit, bălăbănindu-se pe picioare mai rău decât dacă ar fi băut
trei zile și trei nopți. Drumul i se păru nesfârșit. De-abia aștepta să sosească, să se izbească cu
capul de toți pereții, cel puțin astfel să-și astâmpere chinul ce-l rodea neîncetat”).
Sunt urmarite consecintele incalcarii unor norme morale.” — Rapandulă!... Rapandulă!... Amu
te omor!... Nerușinată!... Feciorul Glanetașului îți trebuia?... Na, rapandulă!...”(…)“— Las-o,
bade Vasile, c-ai omorât-o... Tulai!... Uite-o că nu mai suflă!... Vai de mine și de mine c-a ucis-
o!... Săriți, oameni buni, c-o omoară!... Tulai!(…)” Conduita tatălui este agresivă, cu finalitate
punitivă la care se adaugă teroarea exercitată de semeni.
Grupa 2. Elevii explorează acele situații care determină și susțin violența - semnul unei crize
individuale și al unui determinism social opresiv. Pornirile instinctuale izvorâte dintr-un fond
acultural nasc violențe(reflectia personala).
Ana trăiește într-o continuă agresare a celor doi bărbați (tatăl și soțul/Ion). „Deoarece însă
strigătele fetei nu slăbeau, ci se îngroșau ca și când ar izvorî acum din pântece, ochii lui umflați
de mânie zăriră din nou burta batjocoritoare și îndată începu să o lovească cu piciorul, icnind
mai mulțumit, parcă prin fiecare izbitură și-ar fi răcorit sufletul. Mâinile Anei, încrucișate, se
26
sileau instinctiv să prindă loviturile crâncene care-i amenințau rodul păcatului. Și cizmele grele
cădeau mereu, sfărâmându-i carnea zdrelită de ger, zdrobindu-i oasele.{…}Ca niște păsări
speriate alergau țipetele fetei, se risipeau chemătoare prin sat, se răsfrângeau peste dealurile
zgribulite de frig... Baciu o lovea mereu, parcă tot mai nesăturat. Apoi, ca să-i înăbușe vaietele,
o trânti cu capul în zăpada care se roși îndată de sângele ce-o podidi pe gură și pe nas, pe când
pieptul ei tot mai horăia de gemetele neputincioase” Întocmai ca fiara care, cu privirea
stăpânitoare și-a amețit prada, dar totuși spre a-și spori plăcerea sângeroasă, mai așteaptă un
răstimp înainte de-a o zdrobi, tot astfel și Vasile Baciu stătu pe loc sorbind cu ochii deznădejdea
Anei și ascultându-i strigătele îngrozite care îl întărâtau ca niște îndemnuri vrăjmașe... În sfârșit,
cu pași grei și rari, se apropie de ea, își înfipse mâna în părul ei și, cu o smucitură setoasă, o
trânti jos. Apoi porni să-i care pumni în cap, în coaste, în burtă, cu o iuțeală fulgerătoare, gâfâind
și mugind”. Violența se identifică prin bătăi, expresii verbale dure, injurii. Umilința trăită de
personaj (Ana Baciu) - este o forma de auto-depreciere, fata este este lipsită de curaj și inițiativă,
se simte frustrată și marginalizată.
Grupa 3. Elevii consideră că experiența durerii, a umilinței poate duce la suicid, la nevoia de
refugiu, la conduite de dependență și regresiune. Așază într-un context social-cultural vinovăția
– emoție negativa prin care individul se abate de la legea morală, de la valorile
morale(problematizarea) .
„Flăcăul dădu drumul găleții, își șterse mâinile pe cioareci și veni lângă Vasile, pășind foarte
greoi și având pe față un zâmbet compătimitor care-ți plesnea obrajii. Se uită drept în ochii lui
Baciu și vorbi cumpătat, ca și când ar vrea să risipească din mintea lui orice îndoială:
— Apoi să știi că greșești, bade Vasile, că eu nu-s de vină! Nu, crede-mă! Eu pot să pun mâna
pe cruce că nici nu m-am atins de ea... Mie mi-a fost tare dragă Anuța și am venit pe la
dumneavoastră și m-am silit în fel și chip să facem cum e mai bine. Apoi dacă s-a întâmplat
altfel, nu-i vina mea, bade Vasile. Că eu m-am dat la o parte când am văzut cum a ieșit altul
noaptea din casă și încă am auzit ce-am auzit...
Vasile Baciu pricepu îndată și simți ca și când l-ar fi trăsnit cu o măciucă în creștetul capului.
Ochii i se roșiră și ograda începu să se clatine mereu mai tare, apoi să se învârtească parcă s-ar
fi zdruncinat pământul. Mai ascultă o vreme jelania flăcăului, imputările lui, mângâierile lui,
dar nu le mai înțelegea. Văzu ca prin vis cum vine spre dânșii mama lui George, care vorbi mult
27
cu glasu-i plângător, își frânse mâinile, se închină, se uită spre cer... În creierii lui însă nu mai
pătrundea nimic. Acolo se zăvorâse singur gândul că George nu-i vinovat și acuma se zvârcolea
ca o fiară prinsă în capcană.”
Elevii problematizează și dezbat emoțiile morale ilustrate de fiecare personaj, propun căi de
restaurare morală precum conștientizarea vinovăției, mărturisirea, împăcarea prin stingerea
conflictelor. Consideră rușinea și vinovăția – emoții cu rol important în privința
comportamentului personal și în funcționarea relațiilor interpersonale. Restaurarea stimei de
sine constituie astfel o condiție pentru comunicarea sociala.
Bibliografie
CHESTIONAR
1. Sunteti de acord cu următorul motto? „Daca un lucru ți se pare corect, fă-l. Ascultă-ți inima!”
a) da b) nu
2. Care din valorile de mai jos sunt importante pentru Dvs.? Numerotați primele 3, în ordinea
importanței:
28
……….Onoare ………Corectitudine ……….Integritate
3. Cum apreciați rolul societății în stabilirea normelor morale după care vă ghidați?
4. Apreciați procentual probabilitatea tipului de reacție personală față de un coleg care a fost
prins copiind la teza.
…..Îl disprețuiți …..Îl ignorați …..Îl umiliți …..Îi aplicați o corecție fizică …..Nu aveți nicio
reacție
5. Apreciați procentual probabilitatea tipului de reacție personală față de un prieten care v-a
trădat încrederea.
…..Îl disprețuiți …..Îl ignorați …..Îl umiliți …..Îi aplicați o corecție fizică …..Nu aveți nicio
reacție
6. Cu care dintre emoțiile de bază din coloana stânga ați asocia sentimentele din coloana
dreapta? Trasați câte o linie pentru a indica corespondențele.
Frica Neputința
Furia Vinovăție
Tristețea Ura
Bucuria Frustrare
Împlinire
Umilința
Iubire
7. În opinia dvs. care ar fi cel mai indicat comportament atunci când aveți un acut sentiment de
vinovăție.
29
a) să discuți cu prietenii, în vederea disoluției sentimentului;
8. În ce măsură considerați eficient pentru comunitatea în care activați felul în care societatea
sancționează abaterile morale?
31
În concluzie, lecția despre personaj a demonstrat faptul că o metodă tradițională, cum este
problematizarea, poate fi utilizată cu succes și în cadrul orelor online. A lipsit însă, cum se poate
înțelege, și cum s-a discutat, acea interacțiune directă cu elevii de care și ei și noi avem nevoie.
Metodele de învăţământ reprezintă căile prin care profesorul pune elevii în legătură cu un
anumit sistem de cunoştinţe şi le stimulează activitatea pentru a şi le însuşi mai uşor. Folosirea
acestora urmăreşte realizarea obiectivelor informativ-formative stabilite în vederea pregătirii
temeinice a elevilor şi în vederea integrării lor socio-profesionale eficiente .
Termenul de metodă provine din grecescul " methodos", care înseamnă cale spre, drum,
modalitate de acţiune. Metodele de învăţământ se bazează pe principiile didactice şi acţionează în
strânsă legătură cu tehnicile, mijloacele şi formele de activitate didactică. Noţiunea de " metodă de
învăţământ" trebuie înţeleasă într-un sens mai larg. Metoda serveşte nu numai la transmiterea
cunoştinţelor, ci şi la dezvoltarea capacităţilor creatoare, a deprinderilor practice, a însuşirilor de
caracter, calităţi foarte necesare pentru integrarea rapidă şi socio-profesională a elevilor. Nu există
metode bune sau rele, noi sau învechite, în sine. Valoarea lor este dată de modul în care sunt folosite
sau combinate, pentru a servi cât mai bine obiectivele învăţămâtului. O metodă care duce la
promovarea originalităţii şi creativităţii este o metodă modernă, chiar dacă este folosită de mult
timp. Metodele de învăţământ actuale prezintă o serie de caracteristici:
sunt elaborate şi acţionează în conformitate cu datele şi cerinţele conţinutului
învăţământului, ale principiilor, mijloacelor şi formelor de activitate didactică;
rezolvă probleme de tipul: cum să predăm şi cum să învăţăm? ce şi cât predăm, ce şi cât
învăţăm?
sunt în acelaşi timp, ştiinţă, tehnică şi chiar artă de predare-învăţare, ca şi strategii
euristice de cunoaştere şi de investigare, contribuind nu numai la aplicarea ştiinţei
pedagogice, ci şi la dezvoltarea ei;
îndeplinesc obiective cognitiv-formative şi educative, creative şi acţionale, de organizare
şi evaluare didactică;
32
se realizează în strânsă legătură cu operaţiile logice ale gândirii (compararea, analiza,
sinteza, abstractizarea, generalizarea, inducţia, deducţia, analogia etc.) şi cu
experimentare în vederea verificării adevărului;
ajută la pregătirea elevilor pentru autoeducaţie şi educaţie permanentă;
dovedesc atât un caracter dinamic, deschis înnoirilor, cât şi un unul conservator, în sensul
că îşi îndeplinesc funcţiile stabilite şi îşi menţin performanţele în condiţii date pentru o
anumită perioadă.
Conversația este o metodă verbală, activă, care constă în valorificarea didactică a întrebărilor
și răspunsurilor. Specificul acestei metode este acela că activitatea instructiv-educativă se
desfășoară pe baza unui dialog între educator și copil, pe verticală și pe orizontală. Este o metodă
care cere din partea elevilor un efort intelectual, solicitând predominant capacități cognitive.
Această formă de conversaţie a mai fost numită şi socratică, sau maieutică (a moşi, a naşte).
Socrates considera dialogul didactic ca act de creaţie, de " naştere " a cunoştinţelor. Metoda oferă
elevului posibilitatea de a prezenta cunoştinţele asimilate şi într-o formă personală, desigur cu
respectarea adevărului ştiinţific, dar şi posibilitatea de a descoperi adevărul ce trebuie asimilat.
Este forma de conversaţie care a dovedit viabilitate, care s-a menţinut în metodologia didactică
contemporană, bineînţeles aducându-i-se îmbunătăţirile corespunzătoare progresului ştiinţifico-
tehnic şi pedagogic.Prin aceste îmbunătăţiri metoda conversaţiei a evoluat în decursul timpului
spre forme diverse, din ce în ce mai active şi eficiente. De la o metodă în cadrul căreia profesorul
punea întrebări iar elevii răspundeau s-a ajuns la o situaţie mult mai normală în care profesorul
întreabă şi este întrebat, dirijeajă conversaţia şi stimulează dialogul cu elevii, ceea ce sporeşte
foarte mult valoarea pedagogică a metodei.
33
Conversaţia de comunicare are rolul de a mobiliza elevii în stabilirea noţiunilor noi. În
această situaţie conversaţia trebuie să solicite capacitatea elevilor de soluţiona anumite
probleme, de a descifra noi relaţii cauzale, de a face comparaţii şi asociaţii între
cunoştinţele asimilate anterior, pentru a ajunge la unele formulări, concluzii, definiţii.
Conversaţia de generalizare şi sistematizarea cunoştinţelor constituie un mijloc de
aprofundare, de precizare şi diferenţiere a cunoştinţelor predate într-o serie de lecţii
precedente. Conversaţia de sistematizare nu trebuie să se confunde cu o simplă repetare.
Profesorul va căuta ca în această discuţie să introducă unele aspecte noi, o noua tratare a
materialului sau o nouă ordine de examinare a acestuia.
Conversaţia de evaluare este forma de conversaţie prin care se verifică gradul de însuşire
şi temeinicia cunoştinţelor predate anterior, sau gradul de înţelegere şi fixare a noţiunilor
din lecţia de zi. Rolul şi importanţa acestui tip de conversaţie constă în aceea că
informează profesorul cu privire la nivelul general de însuşire a cunoştinţelor, la greşelile
frecvent întâlnite la elevi, la părţile din materie rămase neînţelese, oferind posibilitatea
înlăturării lacunelor din pregătirea elevilor prin reveniri asupra anumitor părţi din materie
sau chiar asupra metodelor folosite anterior.
Conversaţia de aplicarea cunoştinţelor evidenţiază însemnătatea teoriei pentru realizarea
practică a anumitor acţiuni şi tehnica de realizare a acestora.În funcţie de momentul în
care este introdusă în structura lecţiei deosebim:
conversaţie introductivă-folosită la începutul studiului unui nou capitol;
conversaţie finală -cu scopul precizării unor concluzii, după studierea unui
capitol,efectuarea unei excursii (lecţie-vizită), a unei lucrări practice etc.
Oricare ar fi tipul de conversaţie folosit, pentru ca aceasta să-şi atingă scopul trebuie să se ţina
seama de o serie de cerinţe, între care:
-necesitatea de desfăşurare a conversaţiei după un plan bine stabilit;
34
Profesorul trebuie să cunoască cât mai exact ce anume vrea să obţină de la elevi şi la ce se poate
aştepta ca răspuns din partea acestora, trebuie să dea posibilitatea tuturor elevilor să participe la
discuţii, în felul acesta se realizează mobilizarea atenţiei elevilor, o mai uşoară înţelegere şi însuşire
a materiei predate şi accentuarea efectelor formative ale metodei.
Participarea activă a elevilor depinde în primul rând de modul cum sunt formulate întrebările,
de ordinea acestora. Întrebările reprezintă principalul instrument al acestei metode. Formularea
întrebărilor se face în funcție de potențialul intelectual individual al elevilor.
Conversația trebuie sã respecte anumite condiții pentru ca rezultatul sã fie pozitiv şi anume :
Claritatea şi precizia ȋn formularea ȋntrebãrilor;
Respectarea logicii punerii ȋntrebãrilor;
Sã nu sugerãm rãspunsul prin ȋntrebãrile pe care le punem;
Sã fie solicitatã inteligența;
Sã stimuleze curiozitatea şi spiritul critic;
Sã nu solicite sau sã accepte rãspunsuri monosilabice de tip ,,da sau nu “;
Întrebãrilor care trebuiesc puse , nu trebuie sã puna ȋn dificultate elevii;
Tonul folosit de profesor sã nu fie autoritar , acceptându-se şi formele de rãspuns
alternative;
Sã formuleze o noua ȋntrebare numai dupã ce s-a primit rãspunsul la cea
anterioara;
Întrebãrile puse de profesor trebuie sã aibe rolul de a stimula ,analiza , sintetiza,
compara, abstractiza ,generaliza .
Răspunsurile elevilor vor fi urmărite, apreciate şi după caz completate de către profesor. Elevii,
ca parteneri ai dialogului, trebuie să aibă şi ei iniţiativă în comunicare şi pentru aceasta este bine
să fie stimulaţi şi ajutaţi să înveţe, să poarte o convorbire şi să facă din aceasta o formă de
cunoaştere. În timpul dialogului,profesorul trebuie să dovedească exigenţă faţă de elevi, să
dovedească înţelegere dar să evite tolerarea greşelilor. Elevii trebuie solicitaţi şi îndrumaţi să
adreseze şi ei întrebări cadrului didactic sau colegilor.
În perioada martie-iunie 2020, cu toții am fost obligați sã folosim predarea online. Acest lucru
a fost şi o provocare ȋn a face fațã unor situații noi, la extinderea timpului de pregãtire şi planificare
a lecțiilor. Metoda cel mai des folositã de mine, ȋn aceea perioadã a fost conversația euristicã, atât
ȋn predarea introductivã, ȋn cea de fixare a cunoştințelor cât şi de verificare a acestora.
Am ales ca exemplu pentru acest articol, predarea la clasa a VII-a a unei lecții de fixare a
cunoştințelor la limba engleza, şi anume Present Perfect Continuous vs.Present Perfect Simple.
Am folosit manualul digital de limba engleza, L1, Editura Litera.
35
Conversația euristicã se bazeazã pe cunoştințele anterioare ale elevilor. În cazul de fațã, m-am
folosit de faptul cã elevii ştiau deja modul de formare ale celor 2 timpuri. De aici am pornit lecția
de fixare, recapitulând ȋmpreunã cu elevii, sincron, pe platforma Webex. Dupã fixarea acestor
moduri de formare, elevii au fost ȋndrumați sã copieze pe caiete exemplele de la ex.1/pag.62 şi sã
descopere timpurile folosite. Prin conversația dintre profesor-elev, pe rând, fiecare elev citea câte
un exemplu şi apoi spunea timpul folosit. Întrebãrile folosite au fost: „Ce timp s-a folosit ȋn aceasta
propozitie?” „De ce?”În cazul ȋn care rãspunsul era greşit, profesorul ruga un alt elev sã rãspunda
şi sã explice greşeala sau explicam eu dacã era cazul. Pasul urmator a fost de rezolvare a ex.2, de
la aceeaşi paginã, ȋn care elevii erau rugați sã potriveasca cele 4 definiții cu exemplele de la ex.1.
Întrebãri folosite: „ Care exemplu se potriveşte cu aceastã descriere?” ;„De ce?”. Dupa verificarea
rãspunsurilor, elevii au definit folosirea timpurilor şi au identificat diferențele dintre ele. O altã
activitate de fixare a fost aceea de alegere a timpului corect din exemplele de la ex.3. Verificarea
a avut loc ȋn acelasi mod. S-a trecut apoi la o activitate individualã, profesorul fixând o limita de 5
minute ȋn care elevul trebuia sã rezolve propozitiile de la ex.4 şi ȋn caiet.
Verificarea s-a fãcut apoi de cãtre colegul de bancã (cel de la şcoală), profesorul intervenind cu
sugestii când era necesar (imaginea nr.1).
Imaginea nr. 1
36
Imaginea nr.2
Ultima activitate de fixare a acestor noțiuni a fost una de creație şi joc, şi anume, elevii au fost
rugați sã dea câte un exemplu pentru cele 4 situații discutate. Timp de lucru -5 min. Exemplele nu
trebuiau sã fie adevãrate, ceilalți ghicind dacã au spus sau nu adevãrul, dupa ce fiecare ȋsi citea
propoziția scrisã pe caiet. La finalul lecției, am explicat elevilor cã au o testare asincron, pe Google
Classroom (imaginea nr.2), testare la care o sã primeasca şi note şi care trebuie rezolvatã pânã la o
anumitã datã. Notele obtinute de elevi la această evaluare asincron au fost bune şi foarte bune.
În concluzie, folosirea conversaţiei euristice se poate folosi cu succes şi în mediul online.
Pentru un demers didactic mai atractiv, aceasta poate fi asociată cu alte metode de predare cum ar
fi: observaţia, lucrul pe perechi/grupuri, jocul, proiectul, etc.
BIBLIOGRAFIE
1. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti 1997.
2. Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion Ovidiu, Prelegeri
pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
37
PROIECTUL - METODĂ ACTIVĂ DE EVALUARE ÎN ACTIVITATEA
ONLINE
Prof. Mic Mihaela Alina
1. Context
Ideea învăţării bazate pe proiect a fost lansată de William H. Kilpatrick, prin lucrarea The
Project Method (1918).
În ,,pedagogia proiectivă modernă” proiectul este înţeles ca o temă de cercetare orientată spre
atingerea unui scop bine precizat care urmează să fie realizat prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice
cu activitatea practică. Pentru aceasta, elevii îşi aleg sau primesc o temă relativ cuprinzătoare, pe
care o realizează în forme variate de studiu, de investigaţie şi de activitate practică, individual, sau
prin efort colectiv, în echipă. Astfel, proiectul devine concomitent şi acţiune de cercetare şi acţiune
practică, subordonată îndeplinirii unor sarcini concrete de instrucţie şi educaţie.
38
capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;
Obiective
3. Desfăşurare
39
b) Etapa de realizare
elevii au desfăşurat activităţile stabilite, în funcţie de responsabilităţilor asumate;
s-a monitorizat activitatea fiecărui grup şi s-a oferit sprijin dacă a fost cazul;
s-a intervenit pentru reglarea disfuncţionalităţilor identificate în planul comunicării şi
relaţionării grupului.
c) Etapa de prezentare şi evaluare
s-au evaluat produsele finale prezentate de elevi, prin raportare la criteriile stabilite încă
din etapa de organizare a proiectului (evaluare făcută de elevi prin interevaluare,
evaluare făcută de cadrul didactic);
s-a evaluat modul de realizare a proiectului, cu accent pe relaţionarea dintre elevi.
Proiectul de evaluare interdisciplinară ,,Planul meu de afaceri" s-a realizat cu elevii claselor a
X-a, în cadrul orelor de geografie, desfăşurate online, pentru capitolul ,, Agricultura”. În elaborarea
proiectului s-a plecat de la următoarele materiale/ lecţii- suport: ,, Evolutia în timp şi spaţiu a
practicilor agricole”, ,, Tipuri şi structuri teritoriale agricole’’, ,, Regiuni şi peisaje agricole’’.
40
Materialele primite au fost foarte interesante. Pentru că elevii trebuiau să vadă cum au
gândit şi colegii de la clasele paralele, am făcut o selecţie de întrebări din care prezint câteva,
mai jos:
4.-,, Dacă ați avea posibilitatea de a schimba ceva în agricultura acestei țări
5.-,,Dacă ați putea lua măsuri pentru a dezvolta agricultura periurbană, care ar fi acelea?”
7.-,,De ce nu ştim să apreciem ceea ce este al nostru? Cum s-ar putea îndrepta acest lucru
?”
8.-,,Dacă atunci s-a putut (când România era grânarul Europei și campioană la producția de
porumb, când importam și nu exportam, sau după terminarea primului război mondial când o
importantă sursă de trai era agricultura), acum de ce nu se mai poate? Ce soluţii găsiţi ?”
41
O întrebare selectată s-a transformat în provocare şi a devenit tema proiectului intitulat:
,, Planul meu de afaceri ”. Trebuia să cuprindă cele mai bune soluţii descoperite.
S-a lucrat în echipe ( individual, doar câţiva elevi care ştiam că lucrează aşa, de obicei).
Asocierea elevilor în echipe s-a realizat astfel încât să poată fi valorificate abilităţi, priceperi
şi deprinderi, iar produsele muncii să fie unele de calitate. S-a valorificat, astfel, şi teoria
inteligenţelor multiple, ca o altenativă a muncii diferenţiate, ca o strategie modernă de instruire
interactivă ce a permis elevilor talentaţi, şi nu numai, să îşi atingă potenţialul creativ într-o clasă
obişnuită.
4. Prezentare
Echipele au prezentat proiecte realizate cât mai ingenios, folosind o varietate de surse
informaţionale, cu argumente şi un suport bine realizat. Produsele finale obţinute au contribuit la
reuşita şcolară a elevului, la mulţumirea sufletească a lui si a profesorului, pentru că au generat
sentimentul utilităţii. S-a realizat, practic, transferul achiziţiilor învăţării în viaţa de fiecare zi.
42
Prezint un exemplu de produs al unui astfel de proiect în care s-au valorificat competenţe
logico-matematice şi de strategie .
43
Secvenţe din alte proiecte…..
44
5.Concluzii
Deşi acest lucru a constituit o provocare pentru elevi, cei mai mulţi au considerat activitatea
proiectului plină de semnificaţie, mai relevantă pentru viaţa lor şi interesantă. Concentrându-se pe
ideile importante, care au o valoare durabilă, dincolo de sala de clasă, elevii au devenit în mod
activ implicaţi şi autonomi în luarea deciziilor şi orientarea propriilor acţiuni .
45
Din punctul meu de vedere , daca nu peste câţiva ani, în viitorul nu prea îndepărtat, procesul
educaţional îl văd ca pe un sistem deschis, predominant interactiv, iar eu, profesorul- un mentor
educaţional care să-l orienteze pe elev în acest proces de autocunoaştere şi cunoaştere. Accesul la
informaţie se va face predominant din surse digitale, iar noi va trebui să pregătim elevii pentru
profesiile/meseriile care încă nu există.
Referinţe bibliografice:
Bocoş,M., Instruirea interactivă, Cluj-Napoca, 2001
Cartaleanu ,T., Predarea interactivă centrată pe elev, Ch.: Ed. Ştiinţa, 2007.
Cerghit,I., Metode de învăţământ, Bucureşti : EDP, 1997
https://www.didactform.snsh.ro/
https://edict.ro/proiectul-metoda-alternativa-de-evaluare/
46
În contextul actual, profesorului îi revine rolul de a identifica, de a selecta și de a utiliza metode
didactice care pot fi adaptate mediului online, astfel încât să capteze interesul elevilor, să îi
motiveze și să primească un feedback pozitiv din partea acestora.
Hărțile mentale sau hărțile conceptuale pot fi definite drept ,,oglinzi ale modului de gândire,
simțire și înțelegere ale celui/celor care le elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie,
constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învățare, cercetare și evaluare la toate
nivelurile și la toate disciplinele.” ( Oprea, 2009, p. 255). Acestea au fost introduse și descrise de
către psihopedagogul Joseph D. Novak pe baza teoriilor cognitive ale lui David Ausubel. Mai
târziu, psihologul Tony Buzan a introdus termenul de ,,mind map” și a explicat tehnica grafică a
hărții mentale. Concret, o hartă mentală este un organizator grafic care folosește casete, bule, linii,
imagini, conexiuni logice care ajută și stimulează dezvoltarea memoriei, a gândirii critice,
organizând astfel informația.
Harta mentală poate fi utilizată atât în procesul de predare-învățare, cât și în evaluare, deoarece
îi permite cadrului didactic să evalueze nu doar cunoștințele pe care le dețin elevii, ci, mult mai
important, relațiile pe care aceștia le stabilesc între diverse concepte, modul în care își construiesc
structuri cognitive, asociind și integrând cunoștințe noi în experiențele ulterioare. Având în vedere
taxonomia lui Bloom, această metodă presupune operații de analiză, de sinteză, de identificare a
semnificației, comparații, raționamente, clasificări.
În demersul didactic desfășurat atât în clasă, cât și în mediul online am utilizat metoda hărții
mentale în diverse secvențe ale lecției, în funcție de tipul acesteia și domeniul de conținut vizat. În
practică am observat că poate fi aplicată cu succes atât în lecțiile de literatură, cât și în cele de
limbă. Elevii sunt familiarizați cu această tehnică încă din clasele primare, astfel încât etapele
realizării hărții sunt cunoscute. Modul de realizare poate să fie strict dirijat de profesor sau lăsat la
aprecierea elevilor. Informațiile dintr-o lecție sau text se organizează în jurul unor
concepte/termeni-cheie care se notează în centru. Din acestea decurg alte concepte conectate prin
linii/săgeți, marcându-se astfel relațiile de supraordonare/subordonare/derivare/coordonare
47
stabilite între concepte/idei. Se pot nota pe săgețile/liniile de interconectare un cuvânt sau mai
multe care explică relația dintre concepte. Prezentarea schematică a cunoștințelor ajută la o
consolidare mult mai eficientă, vizează memoria involuntată, o stocare a informației pe termen
lung.
Dacă în sala de clasă harta se realizează pe tablă sau pe foi de flipchart, în mediul online pot fi
accesate diverse aplicații online. O astfel de aplicație este bubbl.us (https://bubbl.us/). Poate fi
utilizată pentru crearea de hărți conceptuale colaborative online. Hărțile pot fi stocate sau exportate
ca imagini, pot fi printate sau trimise pe mail. Este ușor de utilizat, având o interfață simplă și
intuitivă. Aceasta facilitează organizarea vizuală a ideilor, interactivitatea, creativitatea elevilor,
iar sarcina de lucru este atractivă. Bineînțeles, există și alte platforme și aplicații digitale prin
intermediul cărora se pot realiza astfel de hărți. Unele au acces gratuit, dar limitat: wordwall.net,
coggle.it, miro.com. În cadrul întâlnirilor sincron pe Zoom am partajat ecranul astfel încât elevii
să aibă acces la aplicație și să poată colabora. Acest lucru se realizează prin trimiterea unui link de
conectare. Colaborarea în timp real face sarcina de lucru mult mai ușoară, elevii devin activi în
procesul de învățare, sunt motivați, fac conexiuni logice.
48
Figura 1 Harta mentală-Adjectivul
Un alt exemplu îl constituie folosirea metodei în cadrul lecțiilor de literatură. Lectura, fiind un
proces mental, antrenează gândirea vizuală, formând în imaginea cititorilor scheme, care
încadrează informația factuală într-o ordine logică, ceea ce contribuie la înțelegerea și memorizarea
ei pe termen lung. La clasa a VII-a, după studierea textului epic am propus elevilor realizarea unei
hărți mentale pentru a sistematiza și consolida noțiunile învățate. Am notat conceptul în centru, iar
prin întrebări de control am ghidat elevii în identificarea trăsăturilor textului studiat. Aceștia s-au
implicat într-un dialog proactiv, au colaborat, au emis idei pertinente, au corectat ideile enunțate
greșit de anumiți colegi dezvoltându-și astfel competențe precum: competența de comunicare în
limba maternă, competența digitală, a învăța să înveți, spiritul de inițiativă etc.
Așadar, prin această metodă am stimulat gândirea vizuală, logică și operațiile acesteia: analiza,
sinteza, generalizarea și interpretarea, dar și creativitatea, interactivitatea facilitând astfel
dezvoltarea competențelor.
Bineînțeles, metoda cunoaște și limite care derivă din intervalul de timp destul de mare solicitat
de conceperea și punerea în practică a metodei, de lipsa implicării unor elevi, de absența unor
criterii de evaluare.
49
În concluzie, metoda hărții mentale își dovedește eficiența în demersul didactic online prin
formarea și dezvoltarea competențelor elevilor. Aceasta asigură integrarea noilor concepte în
structura existentă de cunoștințe, deschide perspective către un proces de învățare activ și conștient,
facilitează interactivitatea și creativitatea.
Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
2. Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Polirom, București, 2008
3. Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2009
4. Suport de curs Metodica predării online
50
1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii, dacă le este deja familiar acest
tip de activitate).
2. Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.
3. Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.
4. Planificarea activităţii (individuale sau de grup)
- formularea obiectivelor proiectului;
- constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul);
- distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de elevi;
- distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului;
- identificarea surselor de documentare.
5. Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.
6. Realizarea produselor/materialelor.
7. Prezentarea rezultatelor obţinute/proiectului.
8. Evaluarea proiectului.
La clasa a IX-a teme propuse(la alegere):Adolescenţa sau Joc şi joacă, Familia sau Şcoala,
Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi, Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (inclusiv SF) ,
Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele
La clasa a X-a în funcție de autorii canonici din următoarea listă: Mihai Eminescu, Ion Creangă,
I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu,
Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda,
Nichita Stănescu, Marin Sorescu.
La clasele mari am împletit metoda proiectului cu cea a studiului de caz. Studiu de caz –
presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei
51
sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; după o documentare prealabilă, elevii vor realiza
o prezentare generală a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate
realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu
de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar, astfel încât o grupă
să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii
pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua activitatea grupelor.
La clasa a XI-a în funcție de studiile de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind
fundamentele culturii; Dimensiunea religioasă e existenţei; Formarea conştiinţei istorice; Rolul
literaturii în perioada paşoptistă; Criticismul junimist; Diversitate tematică, stilistică şi de viziune
în opera marilor clasici; Simbolismul european; Modele epice în romanul interbelic
La clasa A XII-a temele propuse: Fronda în literatura interbelică; Diversitate tematică, stilistică
şi de viziune în poezia interbelică; Literatura aservită ideologiei comuniste;Tipuri de roman în
perioada postbelică; Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile - apariții editoriale după
1990;Tendințe în literatura română actuală.
Apoi se formează grupele. I-am lăsat pe elevi să își aleagă partenerii, dar temele pentru fiecare
grupă au fost trase la sorți. Proiectul presupune şi o schimbare a rolului elevului. În cadrul
proiectelor, este necesar ca ei să ia multe decizii, să lucreze prin colaborare, să preia iniţiativa, să
realizeze prezentări în faţă unui public şi să construiască singuri baza proprie de cunoştinţe. Deşi
acest lucru poate constitui o provocare pentru elevi la început, cei mai mulţi vor considera
activităţile proiectului mai pline de semnificaţie, mai relevante pentru viaţa lor şi mai interesante.
Astfel, elevii sunt în general mai motivaţi, au rezultate mai bune prin proiecte şi reţin noi
cunoştinţe. Să lucrezi într-un grup reprezintă o competenţă pentru viaţă şi o parte importantă a unui
mediu de învăţare bazat pe proiecte.Această provocare poate fi abordată în mai multe feluri.
Oferindu-le elevilor posibilitatea de a realiza sarcini specifice, personalizate, în cadrul grupului şi
prin includerea evaluărilor din partea colegilor sau a unor liste personale de verificare, elevii devin
response, bili pentru munca lor şi contribuţia proprie adusă la activitatea şi rezultatele grupului.
Astfel elevul exersează responsabilitatea personală și flexibilitea în contexte legate de propria
persoană, loc de muncă și comunitate; stabilirea și atingerea unor standarde și ţeluri ridicate pentru
sine și pentru ceilalţi; tolerarea ambiguităţii, dar si capacităţi de colaborare și interpersonale ,
demonstrarea capacităţiilor de lucru în echipă și de conducere; adaptarea la diverse roluri și
responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; conduită empatică; respectarea altor puncte de
vedere, identificarea, formularea și soluţionarea problemelor.
52
Următorul pas îl reprezintă împărțirea sarcinilor de lucru. Beneficiind de avantajele
tehnologiei elevii au de realizat :
- un referat de maxim patru pagini într-un document word. (a.Pagina de titlu (include tema
proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare); b. Cuprinsul (se
precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor, dacă este cazul); c. Introducerea (se fac referiri la
importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic); d. Dezvoltarea elementelor de conţinut
prezentate în cuprins; e. Concluzii; f. Bibliografie; g. Anexe)
- un publisher
De asemenea elevilor li se prezintă grila de evaluare ce are în vedere: utilizarea unei surse
bibliografice variate, științifice; utilizarea corespunzătoare a metodelor de lucru alese și a
bibliografiei; aplicarea unor tehnici de observare, sistematizare; aplicarea, generalizarea și
interpretarea logică a datelor, rezultatelor; organizarea riguroasă a ideilor și a materialelor în
prezentarea finală; gradul de implicare a participanților în sarcina de lucru; realizarea materialelor
la termenele stabilite; redactarea cu acuratețe a materialelor; impresia artistică ; calitatea prezentării
raportului final.
Dezavantaje: Elevii pot pierde concentrarea asupra ceea ce fac, dacă durata proiectului este prea
mare și tema prea puțin interesant; Elevii pot avea probleme cu atingerea termenelor de finalizare;
Necesita timp special pentru organizare, desfășurare; Unii dintre elevi nu se achită cum trebuie de
sarcini, dar primesc aceeași notă cu ceilalți.
Metoda s-a bucurat de un real interes din partea elevilor care își prezentau în fața colegilor
rezultatul muncii, fără a citi, exersându-și asfel competențe de comunicare . De asemenea se
dezvoltă gândirea critică și gândire sistemică, dar și abilităţile media , având un rol deosebit și în
auto-formare prin monitorizarea propriilor nevoi de înţelegere și învăţare; localizarea resurselor
corespunzătoare; transferul cunoștinţelor dintr-un domeniu în altul.Mai ales momentul artistic era
cel mai așteptat pentru că le dezvoltă competențe de creativitate și curiozitate intelectuală ;
deschidere și receptivitate la nou, perspective variate, mulți dintre elevi alegând pentru mai târziu
cariere în domeniu : film, teatru, mass-media.
Incepând cu luna martie a acestui an am adaptat metoda noului context educațional. Din cauza
distanțării sociale, momentul creativ a dispărut din cadrul proiectului și unele proiecte au devenit
individuale. Exemplific cu o activitate la clasa a XI-a, care a necesitat familiarizarea elevilor cu
aplicația SWAY de la Microsoft. Activitatea mea didactică online presupune interacțiune sincron
cu elevii în googleclassroom și pe Zoom, Skype sau Meet și interacțiune asincron în
googleclassroom.Pentru lecția Orientări tematice în romanul interbelic de la clasa a XI-a am
folosit mai multe materiale (prezentări PPT, fișe de lucru). Lecția s-a desfășurat conform orarului
școlii de la ora 10.00 la 10.40 pe Zoom (sincron). Activitatea s-a desfășurat frontal. Am folosit
opțiunea Screen Share astfel încât toți elevii să vadă slide-urile prezentării Power Point în timp ce
le explicam noțiunile noi și le scriau în caiete.
54
Sarcina de lucru pentru elevi: Individual, fiecare elev, cu ajutorul aplicației Sway de la
Microsoft, a creat o prezentare a unui roman interbelic, plecând de la citatul preferat. În prezentare,
au argumentat alegerea citatului, dar și opinia față de personajul/ personajele principale ale
romanului; viziunea autorului, ținând cont de aspectele următoare: caracteristicile tipul de narator
regăsit în text, perspectiva narativă, titlul și tema romanului. NOTĂ! Axați-vă pe imagini
reprezentative. Eventualele informații scrise le puteți insera în prezentare drept linkuri către
paginile de internet respective. Îmbinați textul argumentării voastre cu imaginile alese.
Omogenitatea relației context istoric/ social – operă trebuie să fie destul de vizibilă.Timpul de lucru
disponibil: o săptămână. Linkurile la prezentările Sway vor fi trimise pe grupul virtual al clasei.
Apoi, la finalul fiecărei ore de curs, veți prezenta proiectele în fața clasei, timp de cinci minute, în
ordine aleatorie.Mult succes! Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective): Să
recunoască trăsăturile fundamentale ale perioadei interbelice, atât pe cele literare, dar și pe cele ale
societății, plasând astfel mai facil opera unui anume scriitor într-un context istoric sau cultural. Să-
și argumenteze pertinent opiniile asupra unui tip de roman studiat la clasă. Să folosească și sfera
vizualului pentru o prezentare cât mai expresivă a unui roman. Să aprofundeze opera unui scriitor
și din alte puncte de vedere – cultural, social, politic.
Modul probabil de desfășurare a activității: Individual, elevii vor căuta pe internet imagini
sugestive ale epocii interbelice (recomandăm și vizitarea Muzeului Național al Literaturii) pentru
o mai bună plasare în contextul perioadei. Informațiile despre modă, viață socială și mai ales despre
autorii romanelor respective le vor fi utile în argumentare. Se vor folosi de instrumentele aplicației
Sway - de la palete de culori, la fonturi și imaginile propuse pentru epocă pentru a da prezentării
un aspect original și reprezentativ în același timp. Pot folosi template-urile din Sway sau să creeze
propriul stil de abordare a prezentării. Aplicația Sway (https://sway.com/) se poate utiliza online.
De asemenea, se poate descărca de pe Microsoft Store, Apple App Store și Magazin Play – Android
și se poate instala pe orice tip de device. Pe aceeași platformăGoogle classroom, elevii au prezentat
clasei proiectelecare s-au dovedit interesante.
În concluzie metoda proiectului oferă un mediu bogat şi semnificativ, în care elevii îşi dezvoltă
competenţe complexe, inerente funcţionării eficiente într-o lume modernă. Metoda proiectelor,
bine aplicată, este o modalitate atractivă şi dinamică de a dezvolta competenţele elevilor, le
stimulează imaginaţia şi facilitează transferul achiziţiilor învăţării în viaţa de fiecare zi. Consider
că utilizarea acesteia în cadrul activităţilor didactice va favoriza descoperirea plăcerii de a învăţa,
va spori încrederea în propriile forţe, îi va face pe elevi să se simtă împliniţi.
55
Referinţe bibliografice:
[1]. Apăștinii E., Proiectul – metodă de evaluare interdisciplinară, Revista Educaţiei, nr.7,
2004
[4]. Cârja M., Proiectul, metodă alternativă de evaluare, Revista EDICT, ian. 2018
[5]. Marinescu M., Educaţia omului de azi pentru lumea de mîine, Oradea , Ed. Univ. 2008..
Un răspuns la cea din urmă problemă menționată, dar cu efecte pozitive și asupra celorlalte, îl
poate reprezenta utilizarea claselor virtuale de tip Bitmoji. Acestea creează pentru elevi un mediu
asemănător unei clase reale, ducându-i mai aproape de ideea de școală chiar și atunci când se află
acasă, în fața calculatorului. Activitățile unei lecții – sau ale mai multora – sunt simplu de organizat
în clasa virtuală, creându-se astfel o rutină, un mediu predictiv pentru elevi, ceea ce ajută mult la
etapizarea lecției. Totuși, interactivitatea este cuvântul cheie în cazul claselor Bitmoji; rutina
56
locurilor cunoscute din clasa virtuală se împletește cu noutatea resurselor ascunse în hyperlinkuri,
astfel încât elevii sunt atrași de lecție și motivați să participe.
Articolul de față își propune să prezinte modul în care se poate crea și utiliza o clasă Bitmoji,
atât în învățământul sincron cât și în cel asincron.
Cum începem
O clasă virtuală se poate crea, după preferințe, în PowerPoint sau în Google Slides.
Instrucțiunile ce urmează se vor referi cu prioritate la Google Slides, întrucât unele funcții oferite
de Google nu sunt disponibile și în PowerPoint. Mai mult, pentru a beneficia de toate funcțiile
disponibile, este preferabil să folosiți browserul de internet Chrome, întrucât unele instrumente nu
sunt disponibile în Internet Explorer, Mozilla Firefox și alte browsere. Clasa creată în Google se
poate folosi cu atât mai ușor în cazul în care folosiți Google Classroom și celelalte aplicații G-Suite
în învățământul online.
Așadar, odată ce ați deschis Google Slides din Google Drive, puteți începe. Deoarece clasa
virtuală este compusă, de fapt, din imagini suprapuse, vom avea nevoie, în primul rând, să colectăm
acele imagini. Pentru a găsi imagini potrivite, puteți folosi motorul de căutare Google în browserul
de internet, sau puteți căuta direct din Slides, utilizând funcția Insert -> Image -> Search the web
(Inserează -> Imagine -> Căutați pe web). În bara care se deschide
57
tastați ce anume doriți să căutați.
Un aspect esențial îl reprezintă tipul imaginilor pe care le veți alege. Un criteriu îl reprezintă
transparența. Imaginile de care avem nevoie trebuie să aibă fundal transparent, astfel încât,
suprapuse peste altele, să nu le acopere decât ca obiecte individuale. Aveți mai jos diferența dintre
un obiect transparent și unul netransparent într-o clasă virtuală.
Așa cum observați, în imaginea din dreapta planta nu are fundal transparent, astfel că fundalul
alb acoperă o parte din cameră.
Dacă vă doriți să utilizați o anumită imagine, însă acea imagine nu este transparentă, trebuie să
știți că există softuri și aplicații specializate în a crea diverse efecte printre care și eliminarea
fundalului. Însă, pentru cei care vor să se descurce folosind cât mai puține aplicații, eliminarea
fundalului se poate face și în PowerPoint, urmând pașii următori:
- imaginea se selectează și se aduce cu Copy-Paste (Copiere și Lipire) într-un slide gol din
PowerPoint
- ultimul pas este salvarea imaginii modificate folosind Click dreapta -> Save as picture ->
Scrieți numele pe care vreți îl dați imaginii și selectați tipul de fișier .png.
58
Acum aveți salvată o imagine transparentă pe care o puteți trage pur și simplu în slides.
Un alt aspect care nu trebuie neglijat se referă la drepturile de autor. Atunci când alegeți o
imagine, asigurați-vă că aceasta este “liberă” și gratuită, sau, măcar, că oferă dreptul de a fi utilizată
în scopuri necomerciale.
Amenajarea propriu-zisă
Amenajarea este partea cea mai simplă a procesului. Tot ce aveți de făcut este să trageți în Slides
imaginile de care aveți nevoie, sau să le inserați pe rând din funcția de căutare ilustrată mai sus.
Mai întâi, veți avea nevoie de un fundal: un perete cu podea, un colț de cameră, o cortină etc.
reprezintă idei bune de fundal. Odată stabilit fundalul, puteți adăuga o tablă, un birou sau o catedră,
un scaun, un raft cu cărți, un covor, și multe, multe alte lucruri. Posibilitățile sunt infinite.
Pentru ca sala de clasă să arate natural, obiectele selectate vor fi mărite sau micșorate, după caz,
trăgând de colțul fiecărei imagini. Combinația de taste Ctrl+↓ duce o imagine în spatele alteia, iar
combinația Ctrl+↑ o aduce mai în față.
Un truc pentru a da „adâncime” clasei este folosirea, pentru fiecare imagine, a comenzii Format
-> Format options -> Drop shadow (Formatare -> Opțiuni de formatare -> Lasă umbră). Umbra dă
senzația de tridimensionalitate, ceea ce face clasa să pară mai reală.
Inserarea hyperlinkurilor
Ceea ce face ca o clasă virtuală să fie cu adevărat interactivă este posibilitatea de a accesa
diverse resurse, pe baza unui scenariu stabilit de a început. Aceste resurse pot cuprinde o varietate
59
de instrumente și aplicații, fișiere video și audio, jocuri și fișe sau minisofturi de lucru. Așadar,
puteți crea linkuri către resurse externe de pe Internet, dar și către resurse (documente, fișe de lucru
etc.) pe care le-ați încărcat în prealabil în folderul Google Drive al clasei.
Inserarea unui hyperlink se face simplu. Linkul de pe site-ul către care vrem să creăm legătura
se copiază (prin funcția Click dreapta -> Copy sau prin combinația de taste Ctrl+C). Selectăm locul
unde vrem să inserăm linkul, fie că este vorba despre o imagine (click simplu) sau un text (dublu
click). Mai departe, facem click pe simbolul unei verigi de lanț10 din bara de meniu sau utilizăm
combinația Ctrl+K, și se deschide o mică fereastră unde „vărsăm” linkul copiat mai devreme, fie
prin Click dreapta -> Paste, fie prin combinația Ctrl+V. Hyperlinkul este acum creat.
În primul rând, în clasa virtuală se pot insera linkuri către principalele instrumente de lucru pe
care le folosiți. De exemplu, dacă folosiți Jamboard de la Google, puteți insera un link rapid către
el chiar în tabla din clasă. Dacă folosiți jocuri Kahoot!, puteți avea un poster cu link către aplicație,
astfel încât elevii să ajungă cu ușurință la joc. De asemenea, un loc bine stabilit (în imaginea unei
cărți, a unui dosar, a unui semn de întrebare etc.) se poate afla tema elevilor, pe care ei vor ști în
fiecare zi unde să o găsească. Tema respectivă poate fi, foarte bine, creată chiar în Google, sub
formă de chestionar sau temă cu chestionar.
10
link, în engleză, înseamnă legătură sau verigă
60
În al doilea rând, pot exista locuri definite pentru alte
resurse pe care doriți să le folosiți pe parcursul orei. În loc să
le trimiteți elevilor link după link către un video pe youtube
(sau, preferabil, safeyoutube), un text de citit, și așa mai
departe, le puteți insera în biblioteca clasei. În exemplul de mai
jos, cărțile din bibliotecă reprezintă linkuri către varianta lor
audio sau către text în format electronic, în funcție de vârstă și
de formatul activității.
Titlul lecției de pe tablă duce elevul către pagina de manual online la care trebuie să deschidă.
Globul pământesc îl duce către Google Maps, aplicație ce poate fi utilizată cu succes în diverse
activități la materii precum istoria, geografia, educația socială, limbile străine și nu numai.
Un element foarte important și la îndemână în cadrul școlii online îl reprezintă jocul didactic.
Metoda jocului înglobează explicația, demonstrația, exercițiul, și încurajează atât creativitatea cât
și motivația elevului de a participa activ la ore. Clasa virtuală facilitează organizarea jocurilor
educaționale.
Câteva exemple de site-uri care oferă jocuri ce pot folosi ca suport pentru diverse activități sunt
toyteather.com, pencilkids.com, jocuri-kids.ro. Există site-uri pentru anumite materii, de tipul
mathplayground.com, geogra.ro, europa.eu (secțiunea play-games_ro) și multe altele.
Un joc descoperit de elevi și aplicat la momentul potrivit în lecție are rol de fixare și
sistematizare a cunoștințelor. Desigur, jocurile desfășurate la clasă nu este obligatoriu să folosească
site-uri externe, ele se pot organiza și în mod clasic, atunci când învățarea se desfășoară online,
live, video. Totuși, pentru momentele de învățământ online asincron, jocurile oferite de site-uri
specializate sunt foarte utile.
Dincolo de toate acestea, clasa poate conține anumite elemente permanente, la îndemână atât
pentru elev cât și pentru profesor. Unul dintre ele este ascunderea unui link către time.is în ceasul
din clasă. Astfel, cu doar un click pe ceas, elevul poate afla ora exactă din locul unde se află.
61
Hyperlinkurile inserate în clasă țin toate aceste instrumente organizate, astfel încât nu mai este
nevoie să le căutăm și identificăm de fiecare dată, ușurându-ne activitatea online și putând astfel
să punem la dispoziția elevilor o serie de resurse și legături utile în orice moment.
Inserarea avatarului
“Vedeta” oricărei clase bitmoji este avatarul care reprezintă profesorul. Deși nu joacă un rol
esențial în procesul de predare-învățare, avatarul creează o senzație de apropiere a elevilor față de
profesor, pe care îl simt prezent chiar și atunci când nu îl văd. Avatarul profesorului dă o notă
personală și totodată amuzantă clasei.
Inserarea avatarului se face prin intermediul aplicației Bitmoji, pe care trebuie să o descărcați
în telefon. Vi se va cere să vă faceți un selfie, iar pe baza acelui selfie se creează un avatar. Puteți
modifica apoi detalii precum culoarea părului, a pielii, forma feței sau a corpului, îmbrăcăminte și
încălțăminte etc. Creați și salvați avatarul respectiv.
La crearea contului de avatar vi se va cere adresa de gmail. Prin intermediul acestei adrese se
va face legătura cu clasa creată în Google, astfel încât să puteți insera avatarul acolo. Pentru a
insera un avatar Bitmoji, este obligatoriu să folosiți Google Chrome. Bitmoji este una dintre
funcțiile care nu pot fi utilizate decât în browserul Chrome.
Pentru a adăuga extensia Bitmoji, scrieți „bitmoji chrome extension” în bara de căutare Google
și dați click pe primul rezultat, sau urmați linkul de mai jos.
https://chrome.google.com/webstore/detail/bitmoji/bfgdeiadkckfbkeigkoncpdieiiefpig?hl=ro
Utilizare
Odată ce clasa virtuală a fost creată, tot ce aveți de făcut este să o distribuiți elevilor prin butonul
share, fie adăugând adrese de email sau grupuri către care doriți să distribuiți, ori folosind funcția
62
Get link – Copy link, pe care îl dați elevilor în secțiunea de Stream a Google Classroom sau acolo
unde comunicați cu ei.
Nu este nevoie să fie creată o clasă nouă pentru fiecare oră, an de studiu etc. Clasa odată creată,
poate fi multiplicată, fiind practic un slide pe care îl duplicați. Cel mai mult timp este consumat de
identificarea sau crearea materialelor și inserarea linkurilor. Totuși, nu trebuie să faceți acest lucru
la fiecare oră. O clasă creată, cu hyperlinkuri către resurse, poate fi material de studiu pentru o
întreagă unitate de învățare.
Desigur, putem profita de opțiunile pe care ni le oferă acest tip de clasă pentru a crea săli
deosebite pentru anumite sărbători sau evenimente, desigur cu resurse specifice. Clasa de mai jos
este pregătită pentru o lecție de Halloween la clasa a opta, lecție ce conține informații despre
tradițiile celtice, semnificația străveche a sărbătorii și originea obiceiului colindatului (Trick or
Treat).
Concluzie
Crearea claselor virtuale bitmoji poate reprezenta, inițial, o provocare pentru orice cadru
didactic, indiferent de nivelul de performanță în utilizarea calculatorului. Totuși, întregul proces
este mai simplu decât pare la prima vedere.
Descrierea din acest articol nu este una exhaustivă. Se pot face mult mai multe lucruri folosind
acest tip de clasă și tehnologia disponibilă în zilele noastre, dar totul necesită curajul de a explora,
de a încerca ceva nou, de a călca pe un tărâm nefamiliar, dar care ascunde o varietate de posibilități.
Începeți prin a descărca o clasă gata creată din resursele de mai jos, și continuați personalizând-
o și învățând, încet-încet, să creați chiar dumneavoastră una de la zero. Veți observa o mai mare
63
implicare activă la ore, o dezvoltare a creativității și a abilităților de lucru pe calculator a elevilor,
și o mai bună organizare a activităților mixte sau online. Elevii vă vor mulțumi!
Bibliografie:
Resurse:
https://www.teacherspayteachers.com/Browse/Search:bitmoji%20classroom/Price-Range/Free
https://www.pencilkids.com/
https://www.geogra.ro/joc/ro/index.php
https://toytheater.com/
https://www.mathplayground.com/
https://www.jocuri-kids.ro/jocuri-educative.html
https://europa.eu/learning-corner/play-games_ro
A-l instrui pe elev cum să studieze, înseamnă a-l învăţa tehnici pe care el le va aplica în mod
autonom şi, datorită cărora, îşi va mări şansele de a reţine ceea ce a văzut şi a auzit. (Skinner)
Jocul didactic reprezintă activitatea care facilitează trecerea acţiunilor copilului de la joc la
învăţare. În cadrul jocului didactic se îmbină armonios elementul distractiv cu cel instructiv-
64
educativ, imprimându-se astfel activităţii didactice un caracter mai atrăgător, mai vioi şi mai vesel.
Starea de bună dispoziţie şi de destindere ce se poate creea ajută la relaxare, la învingerea timidităţii
pentru toţi copiii şi totodată se previne apariţia plictiselii, monotoniei, oboselii. Se asigură astfel o
unitate deplină între sarcina didactică şi acţiunea de joc.
Orice sarcină didactică, în aparenţă greoaie, poate fi rezolvată prin joc, dacă acesta întruneşte
formele cele mai accesibile şi atractive pentru copii. Predarea se realizează mai uşor dacă este
inclus jocul, iar cunoştinţele sunt mult mai temeinice. Sfera instructiv-educativă a jocului didactic
e largă. Ea se referă la toate problemele pe care le ridică dezvoltarea vorbirii la copil, îmbogăţirea
vocabularului şi activizarea lui, însuşirea corectă, din punct de vedere gramatical, verificarea şi
precizarea cunoştinţelor.
Atunci când formăm noţiuni sau deprinderi despre limba română, matematică, geografie,
istorie, ştiinţe, arte, trebuie să procedăm în aşa fel încât elevii să nu rămână cu impresia că aceste
noţiuni au caracter strict aplicativ sau de lectură. Dimpotrivă, ei trebuie să-şi formeze convingeri
11
Ursula Şchiopu, Psihologia copilului, E. D. P., Bucureşti, 1967, p. 53.
65
legate de caracterul practic şi aplicativ al tuturor disciplinelor, care vor fi folositoare, nu numai pe
perioada şcolarităţii, ci în întreaga viaţă.
Jocurile didactice pot contribui la atingerea unor obiective educaţionale complexe şi variate
ce ţin de dezvoltarea fizică sau psihică a copilului. Fireşte, ele pot contribui şi la rezolvarea unor
sarcini specifice educaţiei morale şi estetice.
Prin joc, copiii învaţă să folosească analiza, sinteza, inducţia, să emită ipoteze pe care, mai
apoi, să le verifice, să facă generalităţi, să descoperere adevăruri şi să se convingă de acestea.
Strategiile jocului sunt strategii euristice deoarece se manifestă spontaneitatea, atenţia, isteţimea,
voinţa, răbdarea, curajul, inventivitatea. Nu trebuie uitat însă scopul principal al jocului didactic.
Acesta nu este divertismentul, ci învăţătura, deoarece copilul se pregăteşte pentru viaţă învăţând.
Pentru a avea această finalitate, jocul didactic trebuie folosit şi aplicat cu scopul de a consolida
cunoştinţe şi nu de a distra, trebuie să fie instructiv. Astfel, jocul didactic devine metodă de instruire
deoarece capătă o organizare şi se desfăşoară într-o ordine clar stabilită cu reguli impuse.
Jocul didactic are o structură aparte şi cuprinde următoarele componente:
scopul jocului;
conţinutul jocului;
sarcina didactică;
regulile jocului;
acţiunea şi elementele de joc.
Toate acestea trebuie îmbinate corect pentru a avea ca finalitate consolidarea, sintetizarea
şi
îmbogăţirea cunoştinţelor de către copii.
Scopul jocului reprezintă acea finalitate spre care tinde jocul respectiv şi se formulează în
concordanţă cu prevederile programelor şcolare pe baza obiectivelor ce trebuie atinse în activităţile
instructiv-educative. Scopurile jocului didactic pot fi diferite pornindu-se de la consolidarea unor
cunoştinţe sau deprinderi teoretice, dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă, de analiză,
de comparare, de sintetizare, de relaţionare cu cei din jur şi, nu în ultimul rând, de formare a unor
caractere. Scopul trebuie să aibă caracter de ordin cognitiv, dar şi formativ. În jocurile în care se
urmăreşte predarea sau fixarea de cunoştinţe se realizează un exerciţiu cu caracter formativ prin
comparaţie, analiză. Totodată se vizează şi caracterul cognitiv prin introducerea noţiunilor noi în
joc.
66
Conţinutul jocului presupune totalitatea cunoştinţelor anterioare ale copiilor sau nou-
asimilate în cadrul activităţilor desfăşurate în clasă, priceperilor şi deprinderilor cu care copiii vor
opera în joc. Bineînţeles acesta este corelat cu particularităţile de vârstă ale elevilor şi trebuie să
fie accesibil tuturor elevilor, dar şi atractiv. În cadrul disciplinei limba şi literatura română,
conţinutul jocului poate fi extrem de variat vizând dezvoltarea vorbirii elevilor prin jocuri pentru
activizarea, îmbogăţirea şi diversificarea vocabularului, jocuri didactice folosite pentru însuşirea
structurilor gramaticale ale limbii, dar şi pentru dezvoltarea exprimării orale şi scrise etc.
Sarcina didactică este legată strict de conţinutul jocului şi reprezintă esenţa activităţii. Ea
indică ce trebuie să realizeze copiii pe parcursul jocului pentru a atinge scopul propus. Este de
preferat ca ea să fie formulată sub forma unui obiectiv operaţional pentru ca elevul să înţeleagă
clar ce are de făcut. Aceasta trebuie să fie accesibilă tuturor elevilor şi în concordanţă cu nivelul
lor de dezvoltare. Nu trebuie să fie nici prea grea, nici prea uşoară. Este absolut obligatorie
antrenarea operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, abstractizarea, dar şi
creativitatea copiilor şi imaginaţia acestora.
Regulile jocului sunt menite să arate copiilor cum să se joace, cum să rezolve sarcina
didactică propusă fiind condiţionate de conţinut şi sarcina didactică. Ele realizează legăturile dintre
acestea şi acţiunea propriu-zisă de joc. Regulile vizează: reglementarea repartizării rolurilor,
rezolvarea problemelor intelectuale implicate în joc, succesiunea acţiunilor în joc şi comportarea
copiilor în timpul jocului (ce este permis şi ce nu este permis).
Aceste reguli sunt prestabilite, discutate, înţelese de către participanţi şi devin obligatorii o
dată cu explicarea lor. Formularea lor trebuie să fie simplă, accesibilă tuturor, uşor de reţinut şi
posibil de respectat. Cu cât regulile sunt mai precise şi mai uşor de însuşit, cu atât sarcinile sunt
mai uşor de dus la bun sfârşit. Jocul este cu atât mai atractiv şi interesant. Regulile sunt foarte
importante pentru că reprezintă punctul cheie al jocului deoarece stârnesc curiozitatea şi
stimulează. Se reglementează prin reguli conduita participanţilor şi acţiunile acestora pe durata
desfăşurării jocului didactic. Totodată ele indică acţiunile jocului precizând ordinea şi succesiunea
etapelor desfăşurării jocului. Regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii
şi acţiunile acestora, stimulează sau inhibă anumite comportamente.
Exemplu folosit în școala online la lecția de recapitulare a adjectivului, la clasa a VI-a. Ppt-
ul a fost prezentat elevilor prin partajarea ecranului pe Zoom. Aceștia au fost împărțiți în 4 grupe
și au trebuit să răspundă la 5 întrebări:
Vrei să vezi dacă ai înţeles bine adjectivul?
Acum ai ocazia să te verifici!!!
67
Acţiunea de joc face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută de elevi şi cuprinde
momente de întrecere, competiţie, cooperare, aşteptare, surpriză, ghicire, cuvinte stimulatoare,
recompensă, penalizare. Aceste elemente de joc conţin mijloacele prin care activitatea capătă o
coloratură atractivă, dinamică, distractivă şi întreţin interesul. Stările emoţionale create sunt
complexe.
Jocurile didactice pot fi grupate după obiectivele urmărite şi după tipul lecţiei. El poate veni
în completarea acesteia sau poate fi folosit în captarea atenţiei elevilor de-a lungul activităţii
propuse pentru înlăturarea dezinteresului, a oboselii şi a plictiselii. În funcţie de tipul lecţiei, jocul
poate fi folosit ca mijloc de predare şi asimilare de noi cunoştinţe, mijloc de consolidare,
sistematizare, recapitulare, recuperare şi evaluare a acestora.
68
pentru fiecare joc elemente de joc cât mai variate, complexe, dar şi diferite faţă de ceea ce s-a mai
folosit. Dacă se reiau diferite elemente de joc ce au mai fost utilizate există riscul ca jocul să fie un
eşec deoarece se pierde atractivitatea şi originalitatea, compromiţându-se astfel totul.
Succesul unui joc didactic depinde şi materialele didactice utilizate, ce trebuie să fie variate
şi atractive şi trebuie să fie potrivite conţinuturilor. Le putem trimite planşe, jetoane, animaţii,
jucării, figuri, îndemnuri. Iată câteva exemple:
E de rău!
Aici trebuie
neapărat
revizuit
ceva!
AI O MINTE LUMINATĂ!
Felicităr
i!
Imi plac
elevii isteţi!
Ha,
ha, ha!
69
CORECT! BRAVO!
FELICITĂRI!
EŞTI BUN!
Există riscul ca elevii participanţi la joc să nu răspundă pozitiv în faţa provocărilor jocului
didactic dacă maniera în care acesta este prezentat, este plictisitoare, neatractivă, elementele de joc
sunt artificiale şi nestimulative. Se îngreunează astfel şi învăţarea, riscul eşecului total fiind foarte
mare.
Participarea cu plăcere la joc este singurul argument pentru recurgerea la acesta. Indiferent
de modul de folosire, jocul didactic ajută elevii să-şi antreneze în totalitate potenţialul psihic, să-şi
cultive spiritul de cooperare şi de lucru în echipă, flexibilitatea în gândire, ingeniozitatea şi
iniţiativa. Jocurile didactice devin metode de instruire în momentul în care scopul utilizării lor este
bine precizat. El devine procedeu didactic atunci când este folosit pentru a demonstra o
caracteristică a unei lecţii.
70
Clasamentul final trebuie să vizeze munca depusă şi să evidenţieze totodată şi reuşita activităţii.
La sfârşit este obligatorie discutarea şi analizarea rezultatelor.
Acti
vitatea mea didactică online a presupus interacțiune sincron cu elevii pe Zoom și Whatsapp.
În cadrul unei lecții de receptare a unui text narativ literar și anume Pâslea cel voinic și
merele de aur
am încercat să îmbin literatura cu artele plastice. Moderând activitatea elevilor de clasa a V-a,
aceștia au reușit să ilustreze, în desenele următoare, etapele narațiunii (le numim în acest fel pentru
că noțiunea de momente ale subiectului se studiază în clasa a VI-a). Rezultatele sunt:
SITUAȚIA INIȚIALĂ
71
DESFĂȘURAREA ACȚIUNII
CAUZA ACȚIUNII
72
SITUAȚIA FINALĂ
De asemenea, am folosit Jocuri literare (de creație). Jocurile literare nu se pot rezuma
numai la probleme de cunoaștere sau recunoaștere a unor scriitori și opere, ci și – mai important –
la acțiuni menite să stimuleze observația, să favorizeze asociațiile de idei, să contribuie la găsirea
unor metode practice de a combina faptele de viață, observațiile, ideile, sentimetele, emoțiile în
imagini artistice vii, originale, bogate în conținut și să le găsească un mod de exprimare adecvată
potrivind cuvintele într-un stil propriu. Deci, unele jocuri pot contribui la stimularea de aptitudini
și factori care intră în sfera creației literare și artistice, în general, antrenând, adesea, emoții estetice.
Tocmai din această categorie face și jocul care urmează, dar el nu trebuie să fie considerat ca o
rețetă, ci doar o invitație la fantezie.
Să născocim o poveste
Joc de fantezie și creativitate pentru cel puțin trei participanți. Am stabilit de la bun început și
le-am comunicat criteriile de care se va ține seama la judecata scrierilor, de exemplu: grad de
fantezie, inventivitate, folosirea judicioasă a figurilor de stil, umor, dinamism, portretizarea izbutită
a personajelor, folosirea dialogului, întinderea lucrării (vor fi preferate cele mai concentrate, dar
izbutite) etc.
Am invitat elevii să se gândească la diferite cuvinte, apoi i-am numit să răspundă. Un copil
a spus un cuvânt și anume - elev, altul a rostit al doilea cuvânt – stilou – iar cel de-al treilea a ales
cuvântul pisică. Le-am cerut apoi ca fiecare participant la acest joc să compună, într-un timp dat,
o scurtă poveste în care să figureze – ca personaje active – toate cele trei noțiuni desemnate de
cuvinte. Firește, animalele, plantele, obiectele sau fenomenele naturii pot fi personificate (li se pot
atribui însușiri, calități și comportamente omenești).
73
De exemplu, și-au imaginat că, într-o zi, elevul, plecând de-acasă, unde nu mai era nimeni,
și, neavând câine de pază, a lăsat gospodăria în grija stiloului său, care trebuia s-o apere de
răufăcători. Văzându-l plecând, o pisică din vecini s-a furișat în casă căutând să fure ceva de
mâncare. Dar stiloul, care veghea, a început lupta cu intrusa, căutând s-o alunge.
Cum și-au imaginat copiii că s-au luptat cele două personaje? Stiloul a luptat, nu lătrând sau
trăgând cu pistolul, ci folosind arme și procedee care-i sunt proprii, la îndemână: stropind cu
cerneală, înțepând cu vârful peniței, scriind o telegramă în care cere ajutor, ori încărcându-se cu
un lichid miraculos care-l face să crească de o sută de ori, sau – dimpotrivă – îl micșorează până la
dimensiunile unui purice și se strecoară în blana pisicii pe care-o înțeapă până când aceasta își ia
lumea-n cap și așa mai departe.
Creatorii improvizați ai acestor povești au fost îndemânaţi să scrie cât mai plastic, alcătuind
pe cât este posibil (în funcție de vârstă) imagini artistice, folosind epitete, comparații, metafore,
personificări interesante etc. Scrierea a avut de câștigat și pentru că s-a apelează la un stil umoristic,
la dialog, acțiunea imaginată a fost dinamică, vie și a devenit tot mai atractivă până către sfârșit.
Când timpul de scris a trecut, fiecare participant și-a citit lucrarea. După ce toate scrierile au
fost citite, s-a trecut la aprecierea lor colectivă. Mi-au trimis ulterior fotografii ale
povestioarelor scrise.
Acest joc, ce poate fi inclus în programul unor cercuri literare, are certe calități educative,
conduce la dezvoltarea imaginației, contribuie la formarea spiritului critic și a judecății estetice
într-o formă atractivă, emulatoare. Aș putea spune după acest joc că participanții pot găsi singuri
multe variante. Astfel, povestea ar putea fi scrisă folosind câte un cuvânt dat de fiecare dintre
jucători sau unii ar putea scrie sub forma unei fabule, ori epigrame, ori o anecdotă. Apoi se poate
admite că este sau nu este permis a introduce în acțiune și alte personaje etc. Dacă se dispune de
timp suficient, este bine ca lucrările să fie discutate mai înainte de aprecierea finală.
Astfel, putem spune că jocul didactic îmbină perfect atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini
specifice învăţării, având o mare influenţă formativ-educativă asupra copilului. Psihologii au ajuns
la concluzia că se pot obţine performanţe mai bune dacă activitatea se desfăşoară sub forma jocului.
Învăţăm prin joc. Totuşi nu trebuie uitat faptul că în jocul didactic predominantă este învăţarea, nu
distracţia.
BIBLIOGRAFIE:
1. Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ – distractive, E.D.P. RA,
74
Bucureşti, 1993.
2. Cerghit, Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983.
3. Chateau, Jean, Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti, 1972.
4. Coordonator Dr. Silvestru, Patiţa, Enciclopedia practică a copiilor, vol. 2: Jocuri şi
jucării, Ion Creangă, Bucureşti, 1981.
5. Elkonin D.B., Psihologia jocului, E.D.P, Bucureşti, 1980.
6. Huizinga, Johan, Homo ludens, Humanitas, Bucureşti, 2003.
7. Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, E.D.P, Bucureşti, 2008.
8. Şchiopu, Ursula, Psihologia copilului, E.D.P., Bucureşti, 1967.
WEBOGRAFIE:
www.didactic.ro
http://www.scribd.com/doc/73048419/4/JOCUL-DIDACTIC
http://staticlb.didactic.ro/uploads/assets/51/38/20//jocul.pdf
Acest tip de lecții se pretează atât pentru învățarea online cât și pentru cea față în față și se
apropie foarte mult de Metodele interactive : a predării învățării în reciproce și Jigsaw sau Mozaic.
În ce constă de fapt o astfel de metodă:
Elevii sunt împărțiți inițial în mai multe echipe de lucru în funcție de numărul de părți ale
lecției care trebuie discutată
Echipelor le sunt puse la dispoziție materiale detaliate despre subiecte importante ce țin de
tema de predat și li se cere într-un timp determinat să parcurgă acel material, să îl esențializeze și
apoi să scrie concluzia într-un document Google docs sau Jamboard pregătit în prealabil de către
profesor și care este proiectat pe tablă (pentru învățare față în față ) sau pe ca prezentare pe Meet
sau Zoom.
În tot acest timp echipele primesc suportul permanent al profesorului(fie direct în varianta
față în față sau prin intermediul Whatsapp ) care lămurește noțiunile și nuanțele mai puțin înțelese.
După ce echipele Au încheiat de scris propriile concluzii în aplicație(Docs sau Jamboard)
pe tablă acestea apar ca un tablou al lecției. profesorul invită acum din partea fiecărei echipe unu-
doi elevi care să lămurească concluzia lor scrisă în aplicația sheruita (Docs,Jamboard). Astfel elevii
participă direct la predarea lecției care devine interesantă, interactivă și colaborativa.
75
Acest tip de lectie poate fi folosit la mai toate disciplinele umaniste -literatura
romana(ex:pentru a realiza colaborativ un rezumat pe capitole) , istorie( descrierea mai multor
evenimente) , filosofie şi sociologie dar si la discipline ca Informatica (colborarea prin scrierea
unor secvente de cod care unite sa creeze o aplicaţie) sau chiar chimie (descrierea mai multor
transformari ale unei substante)
76
După încheierea acestui pas elevii din fiecare echipă vor fi rugați să își citească concluziile de pe
Docs(Jamboard) iar apoi să prezinte în amănunt întâmplările petrecute în apropierea Învierii lui
Hristos. Expunerile succesive ale echipelor de elevi sprijinite de profesorul de religie creează
imaginea generală a întâmplărilor petrecute, a minunilor ce au avut loc generând atmosferă de
optimism, dragoste de Hristos și evlavie.
În încheiere trebuie menționat că elevii vor avea acces si ulterior la linkul pe care au lucrat
la clasă materialul respectiv funcționând ca un caiet de notițe, de pe care își pot reîmprospăta
memoria în cazul în care se uită ceva.
Linkul de mai jos face trimitere la un Google Docs în care am lucrat cu elevii mai multor clase a
11-a această lecție
https://docs.google.com/document/d/1PDUCXfqkMfhlcqThAlt9STA1zN1tD4HxjYm4U8hVAj0
/edit?usp=sharing
Din punct de vedere etimologic, termenul „metodă“ provine din cuvântul grecesc
„methodos“ care înseamnă „cale spre/ drum/ modalitate de acțiune“. Metodele de învățământ,
bazate pe principii didactice bine definite, se află în strânsă legătură cu tehnicile, mijloacele și
formele de activitate didactică.
Se impun însă câteva observații: pe de o parte faptul că, până în acest momet, nu putem vorbi
despre o clasificare unanim acceptată a metodelor didactice, pe de altă parte, se constată
modernizarea metodelor clasice și integrarea celor moderne în sistemul tadițional, dar și
posibilitatea utilizării metodelor pasive pe un suport activ, prin implicarea elevilor în procesul de
predare – învățare – evaluare. Pornind de la aceste considerente, voi prezenta în cele ce urmează
metoda exercițiului, o metodă încadrată în rândul celor tradiționale, ca pe o metodă activă care
poate stimula interesul elevilor prin modul creativ în care este aplicată de către profesor în mediul
online.
În științele pedagogice, conceptul „exercițiu didactic“ este definit în diferite moduri. Astfel,
Constantin Cucoș susține că „exercițiul didactic constituie o modalitate de efectuare a unor operații
și acțiuni mintale și motrice în vederea achiziționării unor cunoștințe și abilități“ (2006, p. 245).
Mușata Bocoș propune următoarea definiție: „metoda exercițiului ... presupune operaționalizarea
conceptelor însușite, urmată de formarea abilităților (priceperilor și deprinderilor) de utilizare a
acestora în vederea soluționării unor aspecte educaționale, la nivel teoretic sau practic-educațional“
(2008, pg. 237).
78
Pentru a descoperi tema/ titlul lecției, profesorul va partaja elevilor ecranul său, aceștia
vizualizând imagini care înfățișează diferite sortimente de fructe, ordonate astfel încât, denumind
fructul respectiv și notând litera inițialădin cuvânt, să obțină la final titlul lecției. În acest caz, au
fost utilizate imagini cu următoarele fructe: Dattel, Ananas, Stachelbeere (după acestea se face o
mică pauză, moment în care profesorul precizează că elevii au descoperit primul cuvânt din titlu),
Pfirsich, Erdbeere, Ringlotte, Feige, Esskastanie, Kiwi, Traube (punând inițialele într-un cuvânt,
elevii descoperă restul titlului). Elevii scriu denumirile acestor fructe în chat-ul Google Meet, dar
și pe caietele de notițe. Prin acest exercițiu elevii sunt motivați să afle titlul lecției, să-și
reamintească o parte din vocabularul învățat și se regăsesc într-o oarecare competiție pentru a nota
primul/ prima, în chat, cuvântul potrivit.
Așadar, activitatea propusă are ca temă „Das Perfekt/ Timpul perfect compus“. În continuare,
lecția se derulează sub forma unor stații de lucru, fapt sugerat cu ajutorul imaginilor folosite în
cadrul orei de curs, reprezentând locomotiva unui tren, urmată de mai multe vagoane (în cazul
acestei activități sunt șapte vagoane, însă numărul lor poate varia în funcție de tema lecției,
obiectivele acesteia, interesele și vârsta elevilor). Pe fiecare vagon apare câte un exercițiu adecvat
temei. Aceste exerciții sunt puse la dispoziție elevilor în Google Classroom sub forma a șapte fișe
de lucru, pe care le vor rezolva pegrupe, conform indicațiilor profesorului, fapt anunțat pe Google
Meet.
Pe Google Meet, profesorul precizează ce stație/ exercițiu/ fișă de lucru este repartizată
fiecărei grupe, la fiecare 5 – 6 minute, astfel încât elevii să aibă timp să rezolve exercițiile, să scrie
79
răspunsurile pe caietele de notițe, să scaneze sau să fotografieze pagina cu soluțiile exercițiilor și
să posteze totul pe Google Classroom.
Pentru a avea suficient timp să verificăm în plenum, pe Google Meet, rezolvările exercițiilor,
este recomandat să fie lucrate cinci din cele șapte stații, celelalte două rămânând temă pentru acasă.
Fiind cinci grupe și tot cinci stații de lucru, fiecare grupă desemnează un reprezentant care citește
în fața celorlalți (având camera pornită) rezolvarea unui exercițiu, în vederea verificării. Pentru
elevii care nu reușesc să efectueze verificarea și corectura exercițiilor, profesorul va posta pe
Google Classroom un document care cuprinde cheia acestora.
Lernstation 1. Lesen Sie Sabines E-Mail und unterstreichen Sie die sieben Perfektformen!
Liebe Hanna,
ich bin im August in London gewesen. Ich habe Paul getroffen. Er war in einem Restaurant. Er
war mit einem Freund. Er hat mich gesehen. Er hat nach dir gefragt. Ich habe ihm gesagt, dass du
viel Arbeit und wenig Zeit hast. Er will im Oktober nach Deutschland fahren.
Ich habe in London englische Bücher gekauft. Ich habe aber noch keines gelesen. Ich will immer
mehr tun, als ich kann.
Am Wochenende bin ich in Berlin. Wir können uns in einem Café treffen.
Liebe Grüße,
deine Sabine
Lernstation 2. Was fehlt? Ergänzen Sie die Lücken mit dem richtigen Verb im Perfekt.
81
3. Um wie viel Uhr ____________ der Film ____________ ? (anfangen)
Waagerecht Senkrecht
2. aufstehen 1. schlafen
4. essen 3. frühstücken
7. machen 5. gehen
8. fernsehen 6. trinken
82
12. fahren 10. spielen
Consider că, prin realizarea unor astfel de activități în mediul online, elevii sunt pregătiți
sub aspect teoretic și motivațional pentru executarea acțiunilor, cunosc o altă modalitate de
interacțiune între ei, își îmbunătățesc competențele digitale și controlul asupra propriilor acțiuni.
Bibliografie:
83
(puerocentriste) devine esenţială într-o şcoală modernă. Prin metode de tip activ-participative
elevii sunt solicitaţi, scoşi din ipostaza de obiect al formării, fiind transformaţi în subiecţi activi,
coparticipanţi la propria formare.
Limba şi literatura română, prin specificul disciplinei, valorifică mult metodele expozitive,
având un rol esenţial în formarea unei competenţe majore pentru existenţa individului în societate:
competenţe de comunicare în limba română şi le atinge sau înglobează pe altele: competenţa de
sensibilizare şi de expresie culturală, competenţa de a învăţa să înveţi.Depăşirea matricii
educaţionale behavioriste în practica predării şi a evaluării este deja o realitate şi nu doar un
deziderat al şcolii româneşti, accentul deplasându-se de la procesul rutinant al transmiterii şi
reproducerii de cunoştinţe la cel al internalizării, restructurării şi alchimizării conţinutului
cunoaşterii în care elevul este un element activ, iar profesorul un facilitator, un mediator în procesul
de învăţare, privit din perspectivă cognitiv-constructivistă.
Intre metodele expozitive- care sunt modele sau un ansambluri organizate ale procedeelor
sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun
de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat (programat) şi eficace la realizarea
scopurilor propuse preponderent verbal (după Cerghit)”-1 se distinge problematizarea, variantă a
învăţării prin descoperire. Metoda problematizării facilitează activitatea independentă, gândirea şi
efortul intelectual, oferă posibilitatea de a căuta soluţii proprii, e un proces cognitiv activ, care
solicită aplicarea întregului potenţial intelectual, ingeniozitatea şi capacitatea de muncă
independentă sau în grup. Definiţiile problematizării gravitează în jurul situaţiei- problemă care
generează o stare conflictuală între fondul aperceptiv şi conţinutul ce trebuie integrat prin
descoperire. Privită sub raport funcţional şi structural, metoda constă în punerea elevului în faţa
unor dificultăţi create în mod deliberat, în depăşirea cărora, prin efort propriu, elevul învaţă ceva
nou2, în stimularea spiritului problematizant presupune crearea şi formularea de probleme sau
situaţii problemă, pe care elevii le analizeză şi le rezolvă, prin propriile lor eforturi, avansând astfel
în procesul învăţării, al cunoaşterii şi al formării (după Ionescu M., 2003, 216); problematizarea e
o strategie didactică ce are în centru crearea de situaţii-problemă şi rezolvarea acestora prin
aport sporit de cunoştinţe3.
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale
formularea unor enunţuri privind mesajul unor texte de diverse tipuri (continue,
discontinue sau multimodale);
identificarea trăsăturilor specifice unui text epic, liric sau dramatic.
2.3Adecvarea atitudinii şi a practicilor de lectură în funcţie de scopul lecturii.
La nivelul proiectării didactice, acestea s-au concretizat în obiective operaţionale ce au modelat
strategia abordată, în vederea obţinerii unor acumulări concrete, a unor abilităţi observabile şi
măsurabile de tipul: (la sfârşitul orei) elevii vor identifica trăsăturile textului dramatic la nivel
formal şi de conţinut; vor numi minimum două asemănări şi două deosebiri între textul dramatic şi
textul narativ.
Fiind primul contact cu textul dramatic, scenariul didactic a presupus inţial familiarizarea cu
opera literară, care s-a realizat prin dramatizare, jocul de rol şi conversaţia euristică, prin
observarea particularităţilor formale: prezenţa actelor, a scenelor, a didascaliilor şi locului în care
acestea apar - externe (titlul, listei de personaje, repere spaţio-temporale), sau interne -a
parantezelor explicative asociate replicilor personajului etc.
Secvenţa lecţiei în care învăţarea s-a realizat prin problematizare a fost aceea în care li s-a
solicitat elevilor ca printr-o diagramă Venn să identifice asemănări şi deosebiri între textul dramatic
şi cel narativ, pornind de la cuvintele cheie ce definesc narativul. Elevii au lucrat pe grupe de câte
5, comunicând pe Whats App. Timpul de lucru acordat a fost de 5 minute. Apoi fiecare grupă şi-a
desemnat un vorbitor care a comunicat întregii clase modul în care au rezolvat sarcina. Profesorul
a însumat/notat caracteristicile specifice şi cele comune pe măsură ce au fost identificate de elevi
într-un document Word/ pe jamboard vizibil elevilor prin partajarea ecranului, fiecare având
posibilitatea completării propriei liste.
85
Trăsături doar ale Trăsături comune Trăsături doar ale textul
narativului literar dramatic
Studiind lista ce includea asemănările dintre textul narativ şi cel dramatic, s-a construit şi
situaţia conflictuală prin conversaţie euristică: Se poate rezuma o scenă? Dar un act? Răspunsul
evident afirmativ conduce la întrebările cheie:
Problematizarea este o metodă didactică interesantă care reprezintă vârful de lance a întregii
strategii didactice a secvenţei de lecţie sau a lecţiei care facilitează descoperirea şi integrarea
informaţiei prin reflecţie personală, prin inducţie şi/sau deducţie, prin intuiţie şi analogie, făcând
86
procesul de învăţare provocator, generând satisfacţie şi entuziasm. Avantajele sunt evidente:
integrarea cunoştinţelor noi cu ajutorul celor vechi; contextualizarea şi personalizarea
experienţelor cognitive sau acţionale noi prin exemplificări, analiză, explicitări suplimentare,
introducerea unor informaţii de relaţie (cunoştinţe ce facilitează stabilirea de relaţii optime între
concepte, explicaţii, metodologii etc.) ataşate obligatoriu informaţiei de bază, fondului aperceptiv
construit concentric şi lărgit prin fiecare experienţă de învăţare, de viaţă.
Bibliografie:
1.Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ediţia a III-a, Editura Polirom, 2006, Iaşi.
Procesul de învățământ a trecut prin o serie de transformări de-a lungul timpului. În esență,
acesta rămâne o formă sistematizată și organizată de desfășurare a ansamblului procesual
predare -învățare- evaluare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități
psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de
metode și procedee și supusă legilor evaluării. Metoda este un element intrinsec al acestui
proces care s-a transformat, schimbat. Conceptul „metodă de învăţământ” îşi păstrează şi în
87
prezent semnificaţia originară, împrumutată din grecescul „ methodos”, ceea ce înseamnă
„drum sau cale de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea
scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor”, așa cum
menționează Constantin Cucoş în „Psihopedagogie pentru examenele de definitavare şi grade
didactice”. Într- adevăr, această semnificaţie s-a păstrat până în zilele noastre, însă sfera şi
conţinutul noţiunii s-au extins, surprinzându-se noi caracteristici ale metodelor didactice.
Este bine cunoscut faptul că există diferite tipuri și categorii de metode. În lucrarea de față voi
prezenta proiectul ca metodă mai complexă de evaluare ce poate furniza informaţii mai bogate
în legătură cu competenţele elevilor. Iniţiată de J. Dewey (1859-1952), „Project method” a fost
încă de la început fundamentată pe principiul învăţării prin acţiunea practică, cu finalitate reală
(„learning by doing”) ceea ce-i conferea şi motivaţia necesară. Ce este proiectul? Proiectul este
o acţiune individuală sau colectivă care este planificată cu atenţie în scopul de a obţine un
obiectiv. Strategie didactică, apărută la începutul secolului al XX-lea, proiectul permite
centrarea instruirii pe elevi şi creează condiţii de „a învăţa cu mintea, inima şi mîinile”
(J.H.Pestalozzi). Metoda proiectului este o metodă activ- participativă, cu multiple valenţe
didactice care presupune transferul de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, facilitînd abordările
interdisciplinare şi consolidarea abilităților sociale ale elevilor.
În continuare voi aborda tema proiectului ca metodă de evaluare atât din punct de vedere
teoretic cât și practic. Aspectul practic va cuprinde informații despre evaluarea prin proiectele
prezentate de elevii clasei a XI-a, filologie bilingv. Prin această metodă am ales să îi evaluez atât
în activitatea față în față cât și în activitatea on line. Activitatea de proiect impune respectarea
parcurgerii succesive a unor paşi:
88
elevii au inclus în proiect un paragraf introductiv care se axa pe o scurtă prezentare a
autorului și a perioadei sociale/ literare în care a scris respectivul romancier, dramaturg.
Paragraful din cuprins se referea la subiectul (prezentat pe scurt) operei literare alese pentru
proiect, precum și la personaje (o descriere succintă). De asemenea, am setat limita de timp
pentru prezentare, aspectul grafic al proiectului(coală A4, scris de mână). Le-am explicat
elevilor care sunt itemii urmăriți în evaluare: respectarea sarcinii de lucru, conținutul,
respectarea structurii, prezentarea (fără să citească de pe foaie), structuri gramaticale și de
vocabular.
4. Delegarea sarcinilor. Fiecărei teme i s-a atribuit un număr, elevii au făcut bilete cu câte un
număr scris pe fiecare bilet. Apoi, au extras câte un bilet aflând astfel tema pe care o aveau
de pregătit și de prezentat.
5. Studierea surselor, procesarea materialului, elaborarea proiectului. Aceasta a fost o
etapă în care elevii au lucrat singuri, acasă.
6. Prezentarea proiectului. Pentru această etapă am ales varianta simplă, de prezentare în fața
clasei. Prezentările online s-au desfășurat pe Skype. Aici, deși se logau toți elevii, reușeam să
văd pe cameră doar 4 elevi. De aceea, cei care aveau de prezentat au fost rugați să își
deschidă și camera video.
7. Asigurarea feed-back–ului. La finalul fiecărei activități, elevii au primit aprecieri, întrebări
din partea colegilor și din partea mea.
După cum se observă, informaţiile pe care le poate obţine evaluatorul sunt variate şi, în esenţă,
fac referire la următoarele aspecte: motivaţia pe care o are elevul faţă de domeniul din perimetrul
căruia a selectat tema; capacitatea elevului de a se informa şi de a utiliza o bibliografie centrată
pe nevoile de tratare a subiectului luat în discuţie; capacitatea elevului de a concepe un parcurs
investigativ şi de a utiliza o serie de metode care să-l ajute să atingă obiectivele pe care şi le-a
propus; modalitatea de organizare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor dobândite ca urmare
a utilizării diverselor metode de cercetare; calitatea produsului (produselor) obţinute în urma
finalizării proiectului, care se pot distinge prin originalitate, funcţionalitate, calităţi estetice
deosebite. Este o metodă eficientă de evaluare şi de învăţare interactivă; plasează elevul într-o
situaţie de cercetare autentică; cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele
acesteia; posibilitatea unei abordări interdisciplinare şi transdisciplinare a temei; oferă şansa de
a analiza în ce măsură elevul utilizează adecvat cunoştinţele, instrumentele şi materialele
89
disponibile în atingerea finalităţilor propuse; asigură implicarea tuturor elevilor în realizarea
sarcinilor propuse; consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de
colectare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor); stimularea iniţiativei şi independenţei
elevilor în activităţi; dezvoltarea structurilor cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora;
asigură dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de comunicare; stimulează
creativitatea; promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea; facilitează dezvoltarea
încrederii în propriile forte. În conlcuzie, proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare
care se poate aplica și în activitățile instructiv- educative desfășurate online.
Bibliografie:
Cucoş C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom,
1998, p.143.
Webografie:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Aspecte%20ale%20utilizarii%20metodei%20p
roiectului%20in%20activitatea%20didactica.pdf (vizualizat pe data de 26.08.2020)
În procesul didactic de studiere a prozei narative, se poate utiliza o gamă variată de metode
şi procedee, oferite fie de practica şcolară tradiţională, fie de didactica modernă. Folosirea acestor
metode şi procedee trebuie să fie determinată de realizarea unei învăţări active, proces în care
relaţia profesor-elevi să fie pusă sub imperativul activizării elevilor, profesorul îndeplinind rolul
unui ghid competent şi abil, care să pună discipolii săi în situaţii concrete de învăţare prin efort
propriu. Așadar, metoda de învățământ reprezintă o modalitate de acțiune, un instrument cu
ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, își însușesc și dezvoltă
90
competențe. O metodă didactică servește la atingerea a trei scopuri fundamentale: scopuri de
cunoaștere, scopuri de instruire și scopuri formative.
Totodată, metodele de învăţământ fac parte din condiţiile externe ale învăţării, dar care
determină eficienţa acesteia. De aici decurge importanţa alegerii judicioase a metodelor
corespunzătoare fiecărei activităţi didactice. Aplicarea metodelor interactive se pretează atunci
când profesorul este convins că elevii dispun de cunoştiinţele prealabile necesare şi că activitatea
lor iniţială este suficient de dezvoltată pentru elucidarea în grup a anumitor probleme şi pot să
recunoască interdependenţa datelor. Profesorului i se cer discernământ şi simţ pedagogic spre a
putea decide asupra sarcinilor didactice care pot fi rezolvate în grup, asigurându-le doar o
îndrumare discretă.
- organizarea pe grupe;
- lucrul pe text;
91
- realizarea învăţării reciproce;
- aprecieri şi comentarii.
rezumatori (cei care fac un scurt rezumat al textului citit, expun ceea ce este important)
întrebători (cei care pun întrebări clarificatoare: unde se petrece acţiunea?, de ce personajul a
reacționat aşa?, ce înseamnă?)
clarificatori (ei trebuie să aibă o viziune de ansamblu, să încerce să răspundă întrebărilor grupului
și să discute termenii necunoscuți)
În fluxul aplicației Google Classroom a fost precizată cerința pentru fiecare echipă, pe care
și-au notat-o în caiete. Timp de 20 minute, le-am dat posibilitatea elevilor să lucreze pe grupe, pe
Skype, având la dispoziție textul suport al operei Ion de Liviu Rebreanu. Prin această metodă
didactică, elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori, de a explica celorlalți colegi
rezolvarea unor cerințe. Apoi au prezentat rezultatele în mediul online, pe Zoom, astfel:
Exemplu: Învăţaţi-vă reciproc trăsăturile romanului realist având în vedere opera Ion de Liviu
Rebreanu
Clasa: a X-a
ECHIPA CERINŢA REZULTATE AŞTEPTATE
Elevii vor prezenta subiectul operei
Prezentaţi pe scurt accentuând unele momente:
REZUMATORII subiectul romanului -destinul lui Ion;
Ion. -influența dorinței de a avea pământ;
- atitudinea lui Ion față de Ana.
Elevii se vor referi la :
Menţionaţi trăsăturile
-personaje tipice care acționează în situații
ÎNTREBĂTORII realismului prezente în
tipice,
roman.
-întâmplări veridice
92
-perspectiva narativă obiectivă.
− ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală
pe care le poate folosi apoi şi în mod independent;
Metodele de predare – învăţare au evoluat la rândul lor, astăzi fiind preferate cele
preponderent interactive, participative şi colaborative, centrate pe elev, în defavoarea celor
expozitive, centrate pe profesor.
În consecinţă, metodele activ – participative trebuie utilizate cu prudenţă, la nivelul şi în
momentele în care folosirea lor este cu adevărat oportună. Meritul lor incontestabil este acela că,
prin diversificarea demersului didactic, se dinamizează procesul de învăţare şi se creşte nivelul de
motivaţie al elevilor.
Bibliografie:
93
1. Cerghit, Ioan (2006). Metode de învăţământ, Iaşi: Edutura Polirom.
2. Cucoș, Constantin (2008). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,
Iași: Editura Polirom.
3. Ilie, Emanuela (2008). Didactica literaturii române, Iași: Editura Polirom.
4. Parfene, Constantin (1999). Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Iași: Editura
Polirom.
5. Costache, Adrian; Ioniţă, Florin; Lascăr, M. N., Săvoiu, Adrian (2005). Limba şi literatura română,
Manual pentruclasa a X-a, Bucureşti: Editura Art.
Modificările apărute de-a lungul timpului atât în ceea ce privește aspectul, cât și în ceea ce
privește structura și conținutul manualelor școlare au fost influențate de evoluția generală a
sistemului de învățământ. Modernizarea sistemului educaţional românesc a vizat, printre altele,
adoptarea unor noi planuri şi programe de învăţământ, apariția manualelor alternative, impunerea
unui Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Sunt adoptate astfel noi programe
pentru învăţământul primar şi gimnazial şi se pun bazele programelor pentru liceu, schiţându-se
trecerea de la obiective la competenţe. Un punct forte al acestei etape de modernizare este, în opinia
mea, apariţia manualelor alternative, dublate de manualele digitale. Chiar dacă la început aceste
manuale au avut un efect mai degrabă bulversant atât asupra cadrelor didactice, cât şi asupra
elevilor şi părinţilor, totuşi ele au adus un plus de valoare sistemului educaţional, oferind
94
profesorului posibilitatea de a alege manualul pe care îl consideră potrivit, în funcţie de capacităţile
elevilor cu care lucrează şi cu propriul stil de lucru. În afara materialului prezentat și pe suport de
hârtie (manualul tradițional), manualele digitale cuprind secvențe multimedia (filme didactice,
animaţie interactivă, clipuri audio), jocuri educative, exerciții de tip colaborativ (căutare,
subliniere, adnotări, rezolvarea sarcinilor de lucru), sarcini de evaluare și autoevaluare, elemente
care transformă manualul într-un mijloc de învățământ modern, care integrează activități de
învățare complexe.
În activitatea didactică, manualul digital poate fi utilizat atât în clasă, cât și individual,
acasă, de către elevi, fiind un produs software ce poate fi folosit pe orice tip de dispozitiv. (desktop,
laptop, tabletă, telefon), pe orice sistem de operare şi pe orice browser.
În etapa de evocare, de pildă, am apelat la filmulețele video din manual, pentru a capta
atenția elevilor sau pentru a-i face să descopere informații noi despre anumiți scriitori.
95
Manual de Limba și literatura română,cls. a V-a, Editura Art
Manualele digitale și-au dovedit însă cu adevărat utilitatea odată cu instalarea stării de
urgență care a generat trecerea școlii în mediul on-line. Noua realitate cu care ne-am confruntat
ne-a obligat să găsim rapid soluții pentru ca educația să continue, indiferent de mediul de
desfășurare. Pentru aceasta, am realizat videoconferințe pe platforma ZOOM și am comunicat cu
elevii prin intermediul platformei Google Classroom. În cadrul videoconferințelor, am partajat
ecranul și, accesând manualele digitale, am citit cu elevii anumite secvențe, am rezolvat exerciții,
am urmărit filmulețe. Deși ei aveau textul și în format editat în manualul tradițional, am considerat
că folosirea manualului digital partajat este varianta cea mai bună, elevilor fiindu-le mai ușor să
96
urmărească doar ecranul computerului / al telefonului, decât să privească alternativ manualul și
dispozitivul electronic.
În concluzie, lucrul cu manualul digital este o metodă care oferă avantaje multiple,
dovedindu-și eficiența atât în mediul online, cât și în mediul offline. Față de manualele clasice,
acestea sunt interactive, ușor de accesat și captează mult mai bine atenția elevilor prin intermediul
elementelor video și audio inserate. Prin elementele de feedback imediat, prin posibilitatea oferită
elevilor de a parcurge activitățile de învățare într-un ritm propriu, prin caracterul ludic al
exercițiilor propuse, aceste manuale contribuie la creșterea motivației pentru învățare.
În contextul actual, în care elevii sunt atrași din ce în ce mai mult de tehnologie, iar
învățarea online a devenit nu doar o alternativă, ci o obligativitate, manualul online reprezintă una
dintre resursele educaționale principale și ar trebui folosit cu încredere.
BIBLIOGRAFIE
1. Potolea, Dan (coordonator), Proiectarea modulară a programelor şcolare. Ghid
metodologic, Bucureşti, 2012
2. Railean, Elena, Bazele psihopedagogice ale elaborării manualului electronic, Iaşi, Lumen,
2015.
3. Vlada, Marin, Manuale digitale şi resurse universitare digitale – întrebări şi definiţii, 2013
(http//www.elearning.ro)
4. http//www.manuale.edu.ro
,,Problema naturii predării (artă sau știință?) se înscrie în contextul mai larg al problemei
naturii pedagogiei, cunoscând aceeași imposibilitate de a decide din exact același motiv: nu există
argumente constrângătoare nici în favoarea afirmației că predarea este artă, nici în favoarea
afirmației că predarea este știință.” spune prof. dr. univ. Emil Stan în cartea ,,Teoria și metodologia
instruirii” (2003, pag 131).
99
Indiferent de perspectiva din care privim actul predării, ,,predarea cu succes” este o
sintagmă care implică, în mod clar, învățarea. Ea este sinonimă cu ,,binomul lingvistic predare-
învățare”.
Efectuând observații sistematice asupra acțiunilor concrete ale profesorilor în sala de clasă,
specialiștii în științele educației au ajuns la concluzia că activitatea de predare se compune din două
tipuri esențiale de acțiuni: logice și strategice.
-a explica -a motiva
-a demostra -a disciplina
-a compara -a întreba
Observăm că prima acțiune esențială a predării este ,,a explica”, ceea ce ne duce cu gândul
la metodele folosite de profesor în activitatea didactică. Explicația este una dintre metodele folosite
cu cea mai mare frecvență la toate disciplinele de învățământ și la toate ciclurile școlare. Constantin
Cucoș o consideră o variantă expunerii, presupunând ,,o dezvăluire a unui adevăr pe baza unei
argumentații deductive”(Pedagogie, 2006, pag 87). Obiectul explicaţiei (un concept, un fenomen,
un principiu, o lege, o regulă) este prezentat astfel încât să devină inteligibil pentru elevi. La baza
prezentării poate sta, fie un demers inductiv (un fapt particular este explicat prin trimitere la
general, la lege), fie un demers deductiv (se pleacă de la un principiu, o lege şi se analizează
cauzele, premizele, consecinţele, aplicaţiile).
Explicația, ca metodă didactică, este o cale ușoară, rapidă și eficinetă de dezvăluire, pe baza
unei argumentații deductive, a unor date noi. În felul acesta, elevii sunt ajutați să-și clarifice și să-
și adâncească înțelegerea noilor cunoștințe prin raportarea lor la structuri de ordin inferior acestora.
Deși este foarte des utilizată, se consideră că metoda explicației are multe dezavantaje, devenind,
în anumite condiții, plictisitoare pentru elevi. Dar, Constantin Cucoș precizează că ,,o metodă nu
este bună sau rea în sine ci, prin raportarea ei la situația didactică respectivă, criteriul oportunității
sau adecvării la o anumită realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai puțin eficientă. În
același timp, nu numai adecvarea externă constituie un indicator al pertinenței metodei, ci și
congruența secvențelor care o compun (respectiv, a procedeelor didactice) precum și alternanța,
100
succesivitatea artificiilor metodologice, calitatea coordonării și articulării între metode, între un
procedeu și o metodă etc” (Pedagogie, 2006, pag 83). Tocmai de aceea, profesorii folosesc
explicația în combinație cu alte metode sau procedee didactice (observația, conversația,
demonstrația etc) pentru a atinge obiectivele urmărite.
Întrebarea care se pune este cum pot folosi profesorii această metodă cu rezultate bune, în
situația activității online, când distractorii sunt mult mai numeroși, determinați fiind de cauze
multiple (comunicarea online, probleme tehnice etc). Cum vor face predarea atractivă, explicându-
le elevilor conceptele, algoritmii, sarcinile într-un mod în care să îi motiveze și să îi mobilizeze
pentru învățare?
Așa cum am menționat mai devreme, explicația va fi ajutată, completată de alte metode și
procedee didactice, așa cum se va arăta în exemplele următoare. Foarte important, aplicațiile
digitale aduc explicațiile profesorului la un alt nivel, ajutându-l pe elev să câlătorească în spațiu și
timp, să vadă acolo unde ochiul nu ar putea desluși, să urmărească procesele în derulare înțelegând,
astfel, mult mai bine relația cauzalitate-efect. De asemenea, cu ajutorul aplicațiilor digitale,
profesorul poate conferi sarcinilor un cadru ludic de desfășurare, îi provoacă pe copii să participe,
să întrebe, să caute, într-o trecere lină de la actul predării la cel al învățării. Câteva exemple vor
susține aceste afirmații.
Platformele educaționale își propun, în mod expres, să facă învățarea incitantă pentru elevi.
Pentru a explica evoluția elemenntelor din mediul înconjurător, procese istorice, fizice, chimice,
elemente specifice artelor etc elevii pot fi invitați să urmărească filme de tip Science, Național
Geographics sau videouri, animații 3D pe platforma Mozaik Education, prezentări pe YouTube,
Google Earth, Google Arts etc. Profesorul selectează acele elemente pe care le consideră
importante pentru că aplicații cum ar fi Edpuzzle îi dau posibilitatea de a selecta, de a adăuga
întrebări și propria narațiune vocală, de a invita elevul să facă predicții.
Chiar și pentru a explica cum se realizează o temă sau o sarcină didactică, profesorul
poate apela la aplicații jucăușe cum ar fi Voki, Animaker, Blaberrize, Chatter Kids Pix ș.a.
Avatarele sunt foarte îndrăgite de copii și pot fi folosite și de către profesori și de către elevi
pentru a genera explicații. Este mai atractiv când o floare vorbitoare îi învață pe elevi cum să
realizeze un text despre primăvară sau un roboțel îi învață să facă un obiect din materiale
reciclabile. Explicațiile și sarcinile didactice pot fi date de personaje din desene animate cum ar fi
Superman, Spiderman etc. Elevii, la rândul lor, pot folosi avatarele ca să explice cum au realizat
o temă, o sarcină, un produs sau un proiect.
101
În locul clasicei explicații, profesorul poate folosi o prezentare Animaker, foarte vioaie și
colorată, care le oferă elevilor indicații clare, ilustrate sugestiv, motivându-i să se implice activ în
realizarea sarcinii didactice și, apoi, să își prezinte tema, produsul în același mod. Sau poate
folosi un panou/afiș de tip Padlet sau Canva invitând elevii să realizeze apoi o galerie cu
produsele lor.
Există multe aplicații digitale care transformă explicația dintr-o metodă aparent pasivă
(profesorul explică, elevul ascultă) într-o metodă activizatoare, care antrenează elevii, solicitându-
le intens procesele de cunoaștere. Totul depinde de măiestria cadrului didactic care trebuie să
reconsidere propria paletă metodologică în contextul condițiilor/cerințelor educației actuale
susținută de numeroase aplicații digitale.
Biblografie:
[2]. Emil Stan, Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității din Ploiești, 2003;
b. https://www.mozaweb.com/ro/
c. https://www.youtube.com/watch?v=iDg13jnAz20
[3]. https://artsandculture.google.com/story/xwWB2GX4gEJSCg?hl=ro
[4]. https://edpuzzle.com/content
[5]. https://www.voki.com/site/create
[6]. https://app.animaker.com/editproject/HTya7edp5ECHzpIT
102
REBUSUL ISTORIC CA METODĂ INTERACTIVĂ
ÎN PREDAREA ONLINE
PROF. ȘERBAN LAURA
O strategie didactică pusă în aplicare la clasă are șanse să fie eficientă dacă se ține cont de
o serie de factori cum ar fi atmosfera de lucru, modul în care profesorul stăpânește o metodă sau o
tehnică de învățare, personalitatea cadrului didactic dar și a elevilor și capacitatea acestuia de a
stimula gândirea productivă și de a incita curiozitatea elevilor (D. Potolea, 2008, p. 501)
În momentul în care un cadru didactic își concepe lecția trebuie să înceapă de la următoarele
idei:
- deplasarea accentului dinspre activitatea de predare spre cea de învățare, centrată pe elev.
- reconsiderarea rolului profesorului ca organizator și facilitator al procesului de învățare
în care sunt implicați elevii săi.
- conștientizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării lor în procesul propriei formări.
- încurajarea și stimularea participării active a elevilor în planificarea și gestionarea
propriului parcurs școlar.
103
- diferențierea demersurilor didactice în raport cu diferitele stiluri de învățare practicate de
elevi. (L. Drăghicescu, L. Petrescu, A.M. Stăncescu, 2008, p. 94)
”Activ” nu este elevul care se menține la nivelul acțiunii concret senzoriale, intuitive și nici
la cel al acțiunii fizice, manuale, practice, ci acela care gândește, care depune un efort de reflecție
personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și
redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. (I. Cerghit, 2006, p. 68-71)
Modelul școlii pentru diversitate oferă profesorului statutul de partener de învățare al
elevului, iar un parteneriat presupune realizarea unei echipe ce își propune obiective comune. Dacă
elevul este un partener al profesorului atunci de ce să nu participe direct la realizarea unei lecții?
(S.P.Bolovan, 2008, p. 24)
În mediul on-line elevii pot interveni direct în lecție, pot fi chiar creatori ai acesteea. În
predarea la distanță profesorul poate folosi aceeași varietate de metode, numai că utilizează diverse
platforme și aplicații cu ajutorul cărora stimulează curiozitatea elevilor, le dezvoltă anumite
atitudini și aptitudini în dorința de a atinge obiectivele lecției.
Una din metodele folosite des în școala la distanță este rebusul istoric.
Rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice
în orice tip de lecție și poate fi util atunci când se aplică teoria inteligențelor multiple pentru elevii
cu inteligență logico-matematică.
Rebusul şcolar, parte integrantă a jocurilor de cuvinte încrucişate, dezvoltă elevului
procesele psihice: gândirea, memoria, atenţia, creativitatea, voinţa. Rebusul şcolar poate fi folosit
şi ca metodă sau mijloc de învăţare şi evaluare ori ca procedeu în cadrul unei metode.
Rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului, poate fi folosit cu succes în captarea
atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice, conducând la evitarea plictiselii şi dezinteresului.
Folosit ca joc, face ca elevul să înveţe de plăcere, şi să devină interesat faţă de activitatea
ce se desfăşoară şi îi ajută şi pe cei mai timizi să devină mai activi, să capete mai multă siguranţă
şi încredere în abilitățile și aptitudinile lor.
104
Dacă prin teoria inteligenţelor multiple s-a ajuns la concluzia că orice elev poate asimila
un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu acesta, se poate deduce faptul că
adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt ori nu să obţină
rezultatele vizate de şcoală, ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru acesta. Rebusul şcolar
sprijină succesul şcolar atât prin cunoştinţele însuşite, capacităţile intelectuale, abilităţile de
aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme, formarea unor trăsături de personalitate, dar
şi prin evaluare - măsura în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice.
O 7
B S 1 1 1
2
2 4 6
T R U 9 1 B L V
0
R O L R L R U A
I G 6 T O I A N R
1 B 3 4 E B A 8 V T 1 S 1 G 1 N
1 3 5
L U P T A A N T I O T O M A N A
U T O I I A N V A V A I
X S M A R E O R H C
E A U Z A I Z O O
M D R I N I M P
B A D I I E O
U D L
R E
105
La clasa a IX-a, la tema ”Țările Române și statele vecine” unde este vorba despre lupta
antiotomană a voievozilor români în Evul Mediu, am folosit rebusul istoric pentru realizarea feed-
back-ului.
M P
Q T A M O L Z L W
C V E
X A A L R P A F
B A
N O H N U R M B E
P Z U S O X I A E O I
L A M A Z U N Z P R L
V I N L C A E B X A E
N V W I S N M O O T R
Z Q P T M E O I L O O
106
16. Aici au
A O I A U I D B I R S
fost înfrânți
creștinii pentru
M R L T N P Q C I E A că regele a murit
pe câmpul de
E M I E M F E U D S B luptă.
107
PREZENTAREA UNEI SECVENȚE DIDACTICE REALIZATE ÎN
ȘCOALA ONLINE
Prof. înv. primar Țîrdea Teodora
Un proverb chinezesc spune: Aud și uit, văd și îmi amintesc, fac și învăț.
108
e) Descrierea şi reconstituirea constă în descrierea verbală a unei structuri realizate din piese
sau module de diferite forme şi culori (cuburi, piese Lego) de către un elev şi reconstituirea,
de către un al doilea elev, a structurii descrise, fără a vedea originalul. I se poate permite
celui care reconstituie să pună întrebări şi se va constata o îmbunătăţire a rezultatelor.
f) Descrierea / explicarea are drept obiectiv principal descrierea unui obiect sau a unei
proceduri. Celui evaluat i se prezintă o listă de 5-7 teme, din care acesta îşi va alege una,
se va pregăti câteva minute, după care va răspunde.
Probele scrise. Ca şi examinările orale, probele scrise sunt mijloace de evaluare utilizate la
toate nivelurile de şcolaritate şi la marea majoritate a disciplinelor de învăţământ.
Tema pentru acasă este o formă de activitate independentă, asemănătoare cu cea efectuată în
clasă, dar are în vedere obiective de mai mare amploare şi se desfăşoară în condiţiile de acasă ale
elevului. Pregătirea temei începe chiar în clasă, unde cadrele didactice trebuie să le dea indicaţii
elevilor în legătură cu modul de rezolvare a sarcinilor. Se pot da teme pentru acasă în funcţie de
particularităţile elevilor, de înclinaţiile lor pentru disciplina respectivă. Se poate acorda o notă
pentru modul de efectuare a temelor.
Așadar, la disciplina Limba și literatura română (clasa a III-a) a fost predat textul Tomi, după
Adrian Oprescu. Elevii au avut de realizat un ebook utilizând aplicația Story Jumper cu subiectul:
Imaginați-vă o poveste asemănătoare celei prezentate în textul Tomi, după Adrian Oprescu – în
care personajul principal să fie însuși Tomi.
Pasul 1. Pentru această activitate de evaluare, vom utiliza platforma Kinderpedia (unde elevii
deja au predat tema în timp util). Zoom.ul fiind integrat în Kinderpedia, nu mai este nevoie ca
profesorul să genereze vreun link de întâlnire/videoconferință cu elevii (întâlnirea online fiind
realizată facil pentru ambele părți).
109
Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri sc
urte – toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
110
Pasul4.Autoevaluarea, co-evaluarea și notarea (în Kinderpedia) lucrărilor cu
argumentele/încurajări/observații/felicitările aferente.
Pasul 5. Realizarea feedback.ului se realizează prin completarea unui chestionar Google
Forms cu scopul de a-i oferi elevului un ghid despre învăţare şi un instrument de motivare şi
responsabilizare (link.ul se inserează în chatul de la Zoom, astfel încât elevii să-l poată accesa).
https://forms.gle/Csz2YuK5w1d8THk27
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține
feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste
scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca
material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe
variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt.
Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici
măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un
proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații
pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În
plus, elevii pot relua testul.
(*într-o oră viitoare, pe baza cărților digitale create de elevi, se pot exersa părțile de vorbire
învățate, utilizând : https://quizlet.com/517043034/comunicare-in-limba-romana-substantivul-
flash-cards/).
111
CONCLUZII. Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate,
flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea
tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi
cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare. Evaluarea online poate fi utilizată:
1. Stanciu M., Teoria instruirii și a evaluării, Ed.”Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2015
2. Iepure C., Curcubătă R., Vaida B., Captivează-ți elevii în online mai ceva ca în clasă!,
ed. SELLification, 2020
3. https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-intai-
apoi-tehnologia/
4. http://alem.aice.md/resources/instrumente-web-pentru-evaluarea-
online/?fbclid=IwAR2pBmLejKfaC3JFxoqoZEfENvPqXO8nHeCYQVVgebKwRvFJ
peUiPUP6Mz4
Că sunt moderne sau tradiționale, de comunicare orală sau scrisă, de explorare a realității sau
bazate pe acțiune, prin funcțiile lor – cognitivă, formativ-educativă, motivațională, instrumentală
sau normativă, metodele didactice se constituie ca piatră de temelie în angrenajul complex al
învățării, trasând căile prin care profesorul își determină elevii să găsească ei înşişi calea proprie
de urmat în vederea construirii propriei cunoaşteri.
113
învățarea prin descoperire, „learning by doing”, de a dezvolta atitudinea pozitivă faţă de relaţiile
umane, faţă de importanţa muncii în echipă şi o deschidere faţă de cooperare.
114
proprii; competențe sociale și civice, multe dintre proiecte conducând spre înțelegerea diverselor
aspecte civice, sociale, economice, religioase etc. ale lumii în care trăim și spre implicare
atitudinală; spirit de inițiativă și antreprenoriat, proiectul solicitând abilitatea de a pune în practică
ideile în mod creativ, dar și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte; sensibilizare și exprimare
culturală, proiectele încurajând și exprimarea emoțiilor, manifestarea propriei sensibilități prin
folosirea unor coduri (pictura, fotografia, muzica, teatrul etc.) care se adresează afectivității.
Activitatea mea didactică din perioada învățării online s-a desfășurat cu ajutorul unor platforme
ca Google Met sau Google Classroom, cele două completându-se pentru a realiza atât învățarea
sincron, cât și cea asincron. Dintre provocările învățării online, evaluarea a rămas poate cea mai
importantă, pe lângă alte metode folosind, ca metodă complementară sau alternativă, proiectul.
Disciplinar sau interdisciplinar, proiectul are un real potenţial formativ, fiind superior altor metode
de evaluare, deoarece este centrat asupra elevului, profesorul devenind doar facilitator al învățării,
pune elevul în situaţia de a căuta, de a analiza, de a sintetiza, de a asocia şi compara informaţia,
strategiile de instruire sunt mai variate, combină metode de învățare ca rezolvarea de probleme,
luarea deciziilor, lucrul cu manualul şi cu alte materiale auxiliare, brainstorming-ul, conversaţia,
demonstraţia și urmărește atât obiective cognitive, cât și obiective formative, permițând atât
evaluarea de către profesor, cât și autoevaluarea sau interevaluarea.
Am ales metoda proiectului încă de la începutul anului școlar anterior ca metodă de realizare a
evaluării sumative, dar și având ca obiectiv realizarea unor produse care să evidențieze rolul
metodelor alternative/ neconvenționale în învățarea școlară.
În etapa inițială a activității, am propus deci elevilor mai multe teme de proiect, acestea
concentrându-se însă toate asupra conținuturilor propuse de programa școlară pentru limba și
literatura română de clasa a X-a, asupra creațiilor epice, obiectivul central urmărit fiind o lectură
„altfel”, dintr-o altă perspectivă, neconvențională a biografiei școlare. Dintre temele propuse
enumerăm: Atlas zoologic al personajelor (realizarea unui atlas al „speciilor” de personaje care
populează scrierile lecturate, prin reliefarea asemănărilor dintre un animal și un personaj), Botanica
personajelor (o identificare a „personajelor” cu rol terapeutic sau toxic, prin asemănare cu plantele
medicinale sau otrăvitoare), Zodiacul personajelor (un „minitratat” despre zodii, din perspectiva
zodiacului european sau chinezesc, ilustrat cu ajutorul personajelor din operele studiate), Tratat de
morală literară (Ilustrarea unor proverbe cu ajutorul unor scene din operele studiate), Monografia
satului Pripas (tratat monografic realizat pornind de la informațiile oferite de roman), Agenție
115
literară de turism (realizarea unor „trasee” turistice prin literatura română prezentate prin broșuri,
realizarea unor ghiduri de călătorie prin spații literare reale identificate în textele literare), Agenție
de evenimente „literare” (organizarea nunții lui Harap-Alb sau a lui Ion, a Laurei, organizarea
petrecerii de la Odobești, organizarea unui botez la Moara cu Noroc etc.- portofoliu de organizare),
Bazar literar (prezentarea și promovarea unor obiecte simbolice dintr-un text literar), Viață vs.
literatură (realizarea unui album foto cu „personaje” din viața reală care seamănă unor personaje
literare), Tratat de psihologie literară (ilustrarea tipurilor de temperament printr-un personaj),
pagina de Facebook cu grup închis „Greu de ...citit” (pagină de Facebook în care să fie postări
însoțite de imagine, memeuri, gifuri etc. raportate la cărțile citite), afiș de tip Wanted, ecranizarea
unui fragment dintr-o operă literară, realizarea unui documentar/ prezentări ppt. cu titlul ”Condiția
femeii” etc.
Evaluarea propriu-zisă, în mediul online, s-a realizat în cadrul orelor din ultima săptămână
de școală, pe parcursul a mai multe ore decât era prevăzut în orarul elevilor sau în planificare
datorită entuziasmului deosebit pe care aceștia l-au manifestat, niciunul dintre ei nefiind de acord
cu simpla postare a materialului realizat în Google Classroom. De altfel, prezentarea fiecăruia a
fost urmată de aprecieri (aplauze la propriu!), criticile nefiind decât constructive, analiza
rezultatelor evidențiind plăcerea, interesul deosebit cu care au lucrat, cu toții fiind de acord că
evaluarea poate fi și plăcută atunci când și-au putut alege ei înșiși forma prin care pot arăta
abilitățile lor, priceperile, talentele, competențele deosebite pe care le au și în alte domenii.
Lecția de evaluare s-a deschis prin folosirea metodei jocului, ca exercițiu de spargere a
gheții, mai ales într-o lecție de evaluare cu încărcătură emoțională. Profesorul a propus ca elevii
care doresc să completeze enunțul: „Dacă aș fi un personaj literar, aș vrea să fiu......., pentru
că.......”, în enunț identificând o trăsătură proprie asemănătoare cu a unuia dintre personajele
studiate. Răspunsurile lor au fost în toate registrele, de la foarte serioase, la amuzante, exercițiul
116
căpătând nu doar rol fatic, ci și rol în dezvoltarea competenței de comunicare proactivă sau de
cunoaștere/autocunoaștere.
Autoevaluarea s-a realizat imediat după prezentarea proiectului, fișele de interevaluare fiind
încărcate în Google Clasroom. Am remarcat plăcerea cu care au realizat prezentarea proiectelor și
competențele de autoevaluare ale elvilor, bucuria comunicării cu ceilalți în discutarea aspectelor
privitoare la realizarea proiectelor și toleranța în a accepta criticile, emoțiile mai mici decât cele pe
care, de obicei, le generează evaluarea.
Așadar, prin caracterul său interactiv, prin dimensiunea formativă sau prin prin faptul că
este centrat asupra elevului și asupra competențelor ori prin capacitatea sa de a permite învățarea
inter-/pluri-/transdiscilpinară, dar și prin adaptabilitatea sa la contexte de învățare-evaluare diverse,
prin caracterul său flexibil și interactiv, proiectul poate să fie una dintre cele mai bune metode de
învățare și evaluare și în mediul online, iar experiențele din acest an școlar mi-au dovedit-o.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, Ioan: Metode de învățământ , ediția a IV-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006
2. Cucoș, Constantin: Pedagogie , ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006
3. Ionescu, Miron, Bocoș, Mușata: Tratat de didactică modernă, Pitești, Paralela 45, 2009
4. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile: Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, Cluj, 1992
5. Negreț- Dobridor Ion și Pânișoară Ion- Ovidiu: Știința învățării: de la teorie la practică ,
Iași, Polirom, 2005
117
METODA DISCUȚIEI DIRIJATE ÎN PREDAREA ONLINE,
LA GEOGRAFIE
Prof. Uruc Maria Marilena
118
Pentru operaționalizarea acestei metode, am pregătit o prezentare Power-Point în Google
Drive
(https://docs.google.com/presentation/d/1qXmKdNRaO50PpxRpOmJeS9sUNZQ4tAwO25kLsF
V5V48/edit?usp=sharing). Pe fiecare slide am inserat o hartă tematică a Italiei și/sau informații
utile și/sau imagini sugestive (în funcție de aspectul abordat). De exemplu, pe slide-ul cu titlul
Poziția geografică a Italiei, am inserat o hartă mută, pe care este marcat statul Italia în cadrul
Europei. Pe baza acestei hărți, ca material intuitiv, elevii au fost provocați să indice poziția
geografică a Italiei în Europa, să identifice vecinii statului și să numească grupările regionale din
care face parte Italia alături de România. Sau, pe slide-ul cu titlul Hidrografia Italiei, pe lângă
informațiile hidrografice specifice statului analizat, elevilor li s-a solicitat să explice regimul de
scurgere al fluviului Pad. Sau, la analiza Industriei, pe baza resurselor de sol şi de subsol
prezentate, elevii au identificat industriile pe care le dezvoltă Italia (de exemplu, pe seama
resurselor de cărbune și de gaze naturale, Italia dezvoltă industria energetică, mai exact
termoenergia. Dar are și resurse de ape curgătoare, deci, poate dezvolta hidroenergia.). Provocarea
pentru elevi a fost să menționeze ce tipuri de energi alternative poate folosi/dezvolta Italia. Sau, la
analiza Economiei, prezentarea conflictului economic dintre nordul industrializat și sudul agrar al
Italiei, a născut următoarele întrebări: Care sunt cauzele care au determinat o asemenea dezvoltare
economică a Italiei?; Care sunt efectele sociale și demografice determinate de această asimetrie
în dezvoltare economică a Italiei?
Pentru a eficientiza discuția, am organizat-o în paralel cu activitatea de transmitere a unor
informații structurate, care au avut ca scop ghidarea învățării şi generarea de întrebări.
Metoda discuției dirijate pe suport slide, este o metodă care poate suplini actul de predare-
învățare desfășurat în sala de clasă. Presupune pregătirea atentă a materialului suport, alegând cele
mai sugestive hărți/imagini şi stabilirea locurilor în care se întrerupe transmiterea de informații
pentru a se adresa întrebările. Întrebările stimulează gândirea la diferite nivele şi din perspective
diferite, purtându-l pe elev prin toate etapele cadrului de învăţare, în mod ciclic, cu evocări, care
determină realizări ale sensului, şi reflecţii, care duc, la rândul lor, la noi întrebări şi evocări.
Deasemenea, trebuie să confirme utilitatea informațiilor primite sau aflate în alte contexte şi să
surprindă aspecte observate în realitatea geografică.
Discuţia dirijată are următoarele avantaje: crearea unui climat psihologic destins,
facilitarea comunicării și acceptarea unor puncte de vedere diferite, optimizarea relațiilor profesor-
elev, statornicirea unui mediu democratic, crearea ocaziilor de exersare a abilităților de ascultare
activă și de respectare a regulilor dialogului, dar şi riscul, ca profesorul să lanseze mai multe
119
întrebări decât şi-a planificat, ca o reacţie la intervenţiile elevilor. (Dogaru - Ulieru, Drăghicescu,
2011)
În general, metoda discuţiei dirijate poate fi folosită în toate momentele lecției și poate să
pornească de la o figură structurală (relieful carstic, relieful glaciar, elementele unei văi, elementele
unui torent etc.), de la o schemă (analiza geomorfologică a reliefului), de la o fotografie (în care
este prezentat un proces/fenomen geografic - o alunecare de teren), de la un grafic (în care este
prezentată evoluția populației/evoluția natalității în ultimi 50 de ani). La acest curs am învățat să
folosesc Jamboard, pe care aș putea să prezint elevilor prin desen, contactul plăcilor tectonice,
modul de formare al deltei sau estuarului ș.a. și pe seama lor să generez întrebări.
Prin urmare, pentru a folosi o metodă care vizează dezvoltarea competențelor
comunicaționale în predarea on-line, consider, că trebuie analizate caracteristicile comunicării
didactice în noul context.
Comunicarea didactică este o formă particulară a comunicării umane, indispensabilă în
vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică și asistată.
Potrivit Dicționarului de pedagogie (Cristea, 2000), comunicarea didactică ”presupune
un mesaj educațional elaborat de subiectul educației (profesorul), capabil să provoace reacția
formativă a obiectului educației (elevul), evaluabilă în termeni de conexiune inversă externă și
internă”.
În online, comunicarea didactică se remodelează în funcție de limitele pe care le impune
distanța. O prezentare comparativă între caracteristicile comunicării didactice față în față și
caracteristicile comunicării didactice on-line, evidențiază plusurile, minusurile și forma diferită în
care se poate realiza comunicarea cu elevii.
Comunicarea didactică are caracter bilateral, ceea ce evidențiază necesitatea instituirii
unei legături performante între profesor și elev; această legătură se realizează și în on-line, sincron
și asincron pe diferite platforme educaționale.
Discursul didactic are un pronunțat caracter explicativ, deoarece el vizează învățarea prin
înțelegere, de unde și întrebarea profesorului ”deci, ați înțeles?”, axată pe antrenarea potențialități
cognitive a elevului (Zlate, 2008). Pentru a face ca discursul didactic să aibă caracter explicativ și
în on-line, comunicarea didactică trebuie să se realizeze, mai ales, sincron. Însă, în lipsa unui
feedback imediat (obținut în sala de clasă printr-un gest, aprobare verbală), în on-line (cererea
feedback-ului nu este recomandată, deoarece presupune consum mare de timp, nu oferă
certitudinea că este un feedback majoritar/minoritar/serios, este o rupere de ritm în explicație)
120
profesorul trebuie să-și arate măiestria didactică și să găsească strategiile didactice potrivite pentru
a asigura învățarea prin înțelegere.
Comunicarea didactică este structurată conform logicii pedagogice (rolul comunicării
didactice este de a facilita înțelegerea unui adevăr, nu doar enunțarea lui. De aceea, profesorul
explică, demonstrează, completează, problematizată etc.) (Zlate, 2008). În comunicarea on-line,
sincron, acest aspect poate fi realizat, dacă comunicarea este însoțită de material digitalizat
(documente, prezentări, formulare), table de scris (Jamboard, Miro); mai mult, comunicarea
informațiilor cu ajutorul materialelor digitalizate are efectul dorit dacă prezentarea este partajată
cu elevii.
De asemenea, profesorul are rol activ în comunicarea conținuturilor științifice (el filtrează
informațiile, accesibilizându-le, organizându-le, personalizându-le, în funcție de destinatar și de
cadrul în care se transmit). Există riscul în relaționarea asincron, de a comunica elevilor mult mai
mult decât s-ar putea comunica într-o oră de curs. În relaționarea sincron, comunicarea este limitată
în timp, structurată și personalizată clasei, căreia se adresează.
O altă caracteristică a comunicării didactice se referă la calitatea strategiei folosite (care
poate fi proiectată în funcție de scopul activității didactice, personalitatea profesorului/elevului,
locul de desfășurare, stilul educațional adoptat). Locul de desfășurare, mediul on-line, este cel care
condiționează stabilirea și calitatea strategiei didactice. Depinde, de seriozitatea ambelor părți
implicate, profesor și elevi, în comunicarea didactică.
Și nu în ultimul rând, comunicarea didactică este evaluativă și autoevaluativă, lucru care
se poate realiza atât sincron cât și asincron (teste).
Comunicarea didactică în on-line prezintă avantajul de a înlătura barierele de comunicare
(determinate de relațiile reci, birocratice dintre profesor și elev, de a beneficia de resurse materiale
diverse), dar și dezavantajul coeziunii grupului de elevi. Menționez și unele riscuri: este expusă
pericolului de a fi supusă transferului de autoritate asupra conținuturilor (mai ales în comunicarea
asincron, aceasta înseamnă că pentru cei care învață, apare riscul ca un enunț să fie considerat
adevărat/fals pentru că parvine de la o sursă autorizată - carte, profesor, link, nu pentru că este
demonstrabil) și tutelarea de către profesor a actului de comunicare (din diferite motive: calitățile
statutare ale cadrului didactic, programa școlară stufoasă).
În concluzie, într-o perioadă a schimbărilor impuse de pandemie, comunicarea didactică
este o provocare atât pentru profesori cât și pentru elevi. Activitatea de predare - învățare - evaluare
a ajuns la un alt nivel, depinde de fiecare parte implicată să găsească metodele și strategiile
didactice optime, care să conducă la finalitățile educaționale propuse.
121
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Iași,
Polirom, 2001.
2. Dogaru-Ulieru, V., Drăghicescu L., Educație și dezvoltare profesională, Craiova -
Scrisul Românesc Fundația - Editura, 2011.
3. Pânișoară, I.O., Comunicarea eficientă, Iași, Polirom, 2002.
4. Zlate, Ș., Comunicarea didactică. Tipuri de comunicare și blocaje în actul
comunicării., Târgoviște, Editura Valahia University Press, 2008.
(In)certitudini
Prof. Vlad Marta-Mihaela
Din păcate, luna martie a însemnat un șoc – mindset-ul cu siguranță s-a prăbușit, astfel încât
ceea ce era clar și predictibil în urmă cu puțin timp, a devenit incert și cu multiple variante actionale
și consider că, după ruptura de ceea ce numeam noi scoală și ‘normalitate’, cu toții am trecut (mai
mult sau mai puțin) prin ceea ce psihologii numesc cele cinci etape ale durerii, sau modelul lui
Kubler-Ross, după cea care l-a descoperit: negare, furie, târguială, depresie și acceptare. În
momentul în care am acceptat situația așa cum este, ne-am mobilizat rapid pentru a reuși să predam
eficient online și am înțeles că definiția metodei de învățământ ca fiind un „ drum sau cale de urmat
în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului,
adică pentru informarea şi formarea educaţilor” (C. Cucoș, 1998, p.143 ) trebuie aplicată, inclusiv
online. Desigur, am testat și aplicat multe metode, însă am ales să prezint experiența avută prin
folosirea metodei jocurilor educative.
122
În clasificarea metodelor de învățământ, I. Cerghit încadrează jocul în grupa „metodelor de
simulare” ce valorifică, sub forma ludicului, capacitatea elevului de a se implica în propria
instruire. Încorporarea elementelor de joc în activitatea didactică imprimă acesteia un caracter mai
atrăgător, aduce „varietate şi destindere”. Astăzi, jocul didactic este recomandat la toate ciclurile
de învățământ, de la cel al preșcolar până la cel liceal, transpus în forme specifice în toate etapele
demersului instructiv-educativ. Profesorul va organiza activitatea, va enunţa obiectivele, va preciza
sarcinile, va urmări desfăşurarea „jocului” şi va aprecia rezultatele împreună cu elevii.
Unii cercetători, precum Constantin Parfene și Alina Pamfil, încadrează jocul didactic la
metoda exerciţiilor cu caracter predominant „ludic” şi exemplifică prin diferite tipuri de exerciții
prezentate la metoda exercițiilor.
Există multe tipuri de jocuri ce pot fi utilizate in cadrul orelor online care pot fi clasificate astfel:
Prin utilizarea platformei Google Classroom și crearea de grupuri pentru fiecare clasă, am reușit
să adaug odată cu postarea temelor și programarea ședințelor pe Zoom. Linkul către întâlnirile
sincron a putut fi transmis cu ușurință și pe grupurile de Whatsapp.
123
Ca site-uri cu resurse suplimentare pentru profesori, în special pentru cei de limba și literatura
engleză, recomand
https://infocus.eltngl.com/ -blog;
https://webinars.eltngl.com/ -webinare;
https://eltngl.com/assets/html/digitalresources/;
https://www.youtube.com/channel/UCrbSazjHtYVjpJdm0aZMTGQ.
Pentru că, din fericire, în afară de manualele digitale online care există, la limba engleza putem
avea acces la restul manualelor și în format pdf, am reușit prin partajarea ecranului în întâlnirile
sincron, să realizăm tot felul de jocuri didactice direct de pe manual, astfel elevii și-au putut
îmbunătăți abilitatea de ‘speaking’, ei pot fi împărțiți și pe camere de lucru, iar profesorul le poate
supraveghea activitatea. După aceea, ei pot primi feedback și continuarea activității asincron prin
postarea unei teme pe Classroom care să continue discuția avută mai devreme. Astfel, elevii își pot
dezvolta abilitatea ‘Writing’- de exemplu, prin realizarea unui eseu argumentativ pe tema dată,
care poate fi corectat ulterior de către profesor sau cea de ‘Listening’- prin atașarea unui fișier
audio și a unei fișe cu exerciții pe baza lui, care să continue tema respectivă.
124
În plus, partajarea ecranului permite fixarea și testarea cunoștințelor prin utilizarea jocului
didactic online. De exemplu, platforma Kahoot este foarte îndrăgită de toți elevii mei, de la cei
mici până la cei mari. Pentru că am avut posibilitatea să o testăm și înainte de școala online, ei au
fost deja familiarizați cu întreg procesul și au fost foarte încântați de faptul că am putut să o utilizam
și online. Kahoot! este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie educatională.
Lansat în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste 50 milioane de oameni din
180 de țări. A fost proiectat pentru a fi accesibil la clasă și alte medii de învățământ din întreaga
lume. Jocurile de învățare Kahoot! pot fi create de oricine, pe orice subiect și pentru elevi de toate
vârstele. A câștigat rapid popularitate datorită faptului că se poate accesa folosind orice dispozitiv,
calculator sau laptop care dispune de un browser web. Dar cum funcționează? Simplu! Pe baza
utilizării a trei verbe: concepe, joacă, distribuie
125
Concepe
Concepe un joc distractiv în câteva minute; il numim "kahoot". Poţi face o serie de întrebări ,
formatul şi numărul de întrebări depinde doar de alegerea ta. Poţi adăuga imagini, clip-uri video şi
diagrame întrebărilor tale pentru a face testul cât mai plăcut.
Joacă
Kahoot-urile se joacă cel mai bine în grup, de exemplu, o clasă. Jucătorii răspund întrebărilor
de pe propriile dispozitive, în timp ce întrebările şi răspunsurile sunt afişate pe un ecran comun,
pentru a uni lecţia. Jocul creaza un "moment-foc de tabără" , încurajând jucătorii să interacţioneze.
Pe lângă puterea de a creea propriul kahoot, jucătorii pot să caute prin milioanele de jocuri deja
existente.
Distribuie
Învăţarea prin joc promovează discuţia şi impactul pedagogic, chiar dacă jucătorii sunt în
aceeaş cameră sau în părţi diferite ale lumii. După un joc, încurajează jucătorii să creeze şi să
distribuie propriile lor kahoot-uri pentru a aprofunda înţelegerea, stăpânirea şi scopul, precum şi
pentru a se angaja în discuţii peer-led .
126
https://learnenglishkids.britishcouncil.org/games
http://www.eslgamesworld.com/members/games/levels/high/index.html
https://freerice.com
Bibliografie
1.Ioan Cerghit, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, p. 47.
2.Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom,
1999, p. 50.
3. https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/kahoot.html
Dacă vrem să definim cumva ultimele luni de activitate școlară, cu siguranță că ne vom
reporta la această perioadă pornind de la concepte ca: adaptare, studiu, tatonare, inventivitate. Nu
doar profesorii, ci și elevii au fost nevoiți să se reinventeze, să facă față unei situații noi și inedite,
care i-a luat cumva prin surprindere. Am învățat să operăm cu noi intrumente online, să acceptam
127
distanțarea, să adaptăm metode care funcționau cu brio atunci când eram față în față, testând
metode de predare sau de învăre, corectând și îmbunătățind tehnici.
Există, din fericire, foarte multe site-uri online care permit profesorului de limbă engleză
să implice elevii în activități interactive. Marele avantaj al acestora este faptul că ele contribuie
prin modernitate și tehnologizare la crearea unei lecții atractive. Elevii, obișnuiți să acceseze
diferite platforme și programe, pot îngloba abilități deja dobândite, asociate cu distracția și
confortul universului personal.
Nu trebuie să uităm faptul că, atunci când sunt acasă, elevii se află într-un context familiar,
care prezintă diferite elemente care le pot distrage atenția și pe care le pot accesa concomitent
(televizor, tabletă, telefon) iar faptul că petrec mai multe ore în fața unui ecran, fără să se miște sau
să socializeze în pauze poate duce la plictiseală și incapacitatea de a se concentra pe parcursul
programului de 6-7 ore.
Un prim exercițiu propus este chain sentences (propoziții în lanț). Pentru o bună orgazirare,
este ideală o platformă care să îi permită profesorului să folosească funcțiile mute și unmute. Fie
profesorul, fie unul dintre elevi trebuie sa înceapă o propoziție sau o mini-povestire. De exemplu,
profesorul începe prin a spune: Tom is driving through a forest (Tom merge cu mașina printr-o
pădure). Profesorul numește un elev, folosește funcția unmute și îi cere acestuia să repete ce a spus
și să adauge o informație la povestirea în lanț ( ex. Tom is driving through a forest with his friend
Bill/ Tom merge cu mașina printr-o pădure cu prietenul său Bill .) Fie profesorul, fie elevul
128
respectiv numesc un alt povestitor care va reproduce ce s-a spus până în acel moment adăugând,
la rândul lui, o informație. Jocul se termină în momentul în care povestitorul nu își poate aminti
elementele poveștii.
Acest exercițiu are avantajul de a îi motiva pe elevi sa fie atenți la oră. Datorită faptului că
ei nu pot ști când sunt numiți (de aceea ar fi ideal ca profesorul să numească viitorul povestitor),
elevii vor fi cumva implicați activ în joc iar atenția lor va fi stimulată din primele minute. De
asemenea, ei au ocazia de a interacționa oral și de a se juca chiar dacă se află la distanță.
Un alt exercițiu care poate fi folosit cu succes este cel al povestirii în lanț (chain stories).
Pe lângă faptul că elevii sunt stimulați să vorbască în engleză, ei își folosesc imaginația pentru a
creea o povestire cât mai interesantă. Pentru a începe jocul poveștii, fie profesorul, fie un elev,
încep prin o propoziție: Jim woke up and, as soon as he opened his eyes, he realized he wasn’t in
his room ( Jim s-a trezit și, indediat ce a deschis ochii și-a dat seama că nu se afla în camera lui).
Profesorul numește următorul povestitor care are dreptul de a adăuga o sigură propoziție povestirii.
Astfel, mai ales în cazul în care lucrăm cu grupe de elevi, avem ocazia de a implica activ toată
clasa. De asemenea, aceast exercițiu poate servi ca punct de plecare pentru o eventuală temă sau
proiect. Elevii pot schimba acasă firul poveștii, încorpora în firul narativ personaje, locuri, aspecte
descoperite în textele citite sau discutate la oră. Tocmai de aceea, acesta este un exercițiu care poate
fi cu ușurință adaptat predării limbii române sau istoriei, geografiei etc.
Avantajul incorporării unor exerciții ludice de tip warm-up este faptul că elevii vor fi
antrenați activ în cadrul orei din primele clipe și vor fi stimulați de elementele ludice și
comunicative, asociând astfel lecția unei experiențe plăcute, care le permite să comunice direct.
Prin intermediul acetui tip de exercițiu asigurăm flexibilitatea lecției și le dăm posibiliatatea
elevilor să se simtă în largul lor, reușim să păstrăm dimensiunea umană în timpul actului educativ.
129
Cuprins
Argument .................................................................................................................................... 4
Prof.Gheorghe Tatiana 24
Colegiul Național Mihai Viteazul, Ploiești ....................................................................... 24
PERSONAJ - ............................................................................................................................ 30
130
OTILIA DIN ROMANUL ENIGMA OTILIEI DE G. CĂLINESCU ...................................... 30
131
Prof.Nițu Alina Gabriela 77
Școala Gimnazială Sfântul Vasile, Ploiești ....................................................................... 77
132
ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE ALE UTILIZĂRII METODEI PROIECTULUI ÎN
ACTIVITĂȚILE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ONLINE ................................... 112
Cuprins.................................................................................................................................... 130
133
Colectivul redacţiei:
Coordonatori Ionescu Daniela
Chiriță Diana-Gabriela
134
Editura Casa Corpului Didactic Prahova
Adresa: Ploieşti, Str. Democraţiei, Nr. 35
Tel./Fax: 0244577338
Email: ccdprahova@ccdph.ro
135