_____________________________________________________
 __________________________ _______________________________ 
____ 
AVUȚIA ÎN MIȘCARE
 __________________________ 
  INTRODUCERE
Toate cărţile sunt scrise într-o perioadă destul de lungă – intervalul dintre concepţia din
mintea autorului şi apariţia exemplarului
exemplarului tipărit. Şi, aşa cum un embrion aflat în pântecele mamei
este afectat de ceea ce se întâmplă în exterior,
exterior, o carte în curs de redactare este afectată de
evenimentele care îl impresioneaă pe autor în timpul gestaţiei. !in acest punct de vedere, c"iar
şi o carte despre viitor este, inevitabil, produsul propriei sale felii de istorie.
#$elia% necesară pentru scrierea lucrării de faţă a constat din cei doispreece ani care
cuprind la mi&loc sosirea secolului al ''(-lea, şi nici o persoană cât de cât interesată de lumea
încon&urătoare
încon&urătoare n-ar fi putut rata spectaculoasele titluri de pe primele pagini ale iarelor din
această perioadă. )tacul cu ga sarin comis de o grupare obscură în metroul din To*+o, clonarea
oiţei !oll+, procedura de impeac"ment contra lui ill linton, decodarea genomului uman,
neapariţia temutului efect al mileniului asupra computerelor noastre, răspândirea (!), )/ şi
a altor boli, atentatele de la 00 septembrie, răboiul din (ra*, marele tsunami din 1223, urmat de
uraganul 4atrina din 1225.
)ceste ştiri de presă au fost însoţite şi de drame în domeniul economic şi de afaceri –
cria asiatică din 0667-0668,
0667-0668, boom-ul, prăbuşirea şi revenirea pe piaţa bursieră a dotcom-urilor,
introducerea
introducerea euro, creşterea exploivă a preţurilor petrolului,
petrolului, şirul de scandaluri corporative,
corporative,
deficitele comercial şi fiscal ale tatelor 9nite, cu totul ieşite din comun, şi, mai presus de toate,
ascensiunea "inei.
Totuşi, oricât am fi fost bombardaţi cu reporta&e despre afaceri şi economie în presa
scrisă, pe (nternet, la televior şi pe telefonul mobil, cea mai mare poveste dintre toate –
transformarea
transformarea avuţiei, fără precedent în istorie – a fost omisă sau îngropată într-o avalanşă de
informaţii mai puţin importante.
importante. arcina noastră, în aceste pagini, este de a spune această poveste
lipsă.
)vuţia nu provine numai din terenuri, fabrici, birouri şi maşinării. (ar avuţia revoluţionară
revoluţionară
nu se referă doar la bani.
!e acum, c"iar şi observatorii
observatorii mai puţin perspicace recunosc că tatele 9nite şi multe alte
ţări parcurg tradiţia spre economiile #cunoaşterii%, propulsate de inteligenţă. !ar impactul
complet al acestei sc"imbări – asupra indiviilor, ţărilor şi continentelor – nu a fost încă resimţit.
9ltima &umătate de secol nu a repreentat decât un prolog.
(mportanţa cunoaşterii pentru crearea de avuţie a crescut constant şi acum este pe cale de
a sări la un nivel mult mai înalt şi de a traversa alte frontiere, pe măsură ce tot mai multe părţi ale
lumii se conecteaă la o bancă planetară a creierelor care este din ce în ce mai mare şi mai
accesibilă. !rept urmare, noi toţi, bogaţi sau săraci, vom trăi şi vom munci în mediul generat de
avuţia revoluţionară
revoluţionară sau de consecinţele ei.
Termenul revoluţie este folosit cu atâta nonşalanţă în ilele noastre, atribuit atât noilor
regimuri de slăbit cât şi tulburărilor politice,
politice, încât o mare parte a semnificaţiei lui a dispărut. :n
cartea de faţă îl vom folosi în sensul cel mai larg. :n comparaţie cu scara revoluţiei pe care o
trăim acum, prăbuşirea bursei sau o sc"imbare de regim, introducerea unor noi te"nologii sau
c"iar răboaiele şi destrămarea unor naţiuni par minore.
 c"imbarea revoluţionară
revoluţionară asupra căreia ne vom concentra aici este similară, dar cu efecte
mult mai importante decât revoluţia industrială – când mii de transformări aparent independente
s-au reunit pentru a forma un nou sistem economic, însoţit, nici mai mult, nici mai puţin decât de
un nou mod de viaţă, o nouă civiliaţie numită #modernitate%.
;entru ca avuţia să fie considerată cu adevărat revoluţionară,
revoluţionară, trebuie să sufere modificări
nu doar în cantitate, ci şi în modul cum este creată, distribuită, transferată, c"eltuită, economisită
economisită
şi investită. :n plus, aşa cum vom explica ulterior, gradul în care este tangibilă sau intangibilă
trebuie să se sc"imbe. <umai atunci când transformările se produc la toate nivelurile avem
dreptul de a numi avuţia #revoluţionară%.
:n preent, după cum vom demonstra,
demonstra, toate acestea se întâmplă, la o viteă fără precedent
şi la scară globală.
ât despre celălalt cuvânt din titlu, avuţia, în timp ce aproape toţi trăim într-o economie
 baată pe bani, avuţia, în această lucrare, nu se va referi doardoar la bani. Trăim, în acelaşi timp,
timp, într-
o economie paralelă fascinantă şi neexplorată, în care ne satisfacem numeroase nevoi vitale fără
 plată. ombinaţia
ombinaţia dintre acestea două – economia
economia baată pe bani şi cea nemonetară
nemonetară – formeaă
ceea ce numim #sistemul avuţiei%.
/evoluţionând
/evoluţionând simultan ambele economii aflate în interacţiune, creăm un sistem al avuţiei
extrem de puternic, fără precedent în istorie.
;entru a putea înţelege semnificaţia acestui lucru, trebuie să recunoaştem că nici un
sistem al avuţiei nu există iolat. istemul avuţiei este doar un element, deşi unul foarte
important,
important, dintr-un macrosistem încă şi mai vast, în care celelalte componente – socială,
culturală, religioasă, politică
politică – întreţin un feedbac* permanent cu el şi una cu cealaltă. =aolaltă,
ele formeaă o civiliaţie sau un mod de viaţă compatibil cu sistemul avuţiei.
!in acest motiv, atunci când vorbim despre avuţia revoluţionară
revoluţionară ţinem seama mereu de
legăturile ei cu toate celelalte subsisteme. )şadar, revoluţionarea averii înseamnă introducerea
sc"imbării – şi a reistenţei faţă de interesele specifice – în acestea şi în alte sfere ale vieţii.
)vuţia revoluţionară
revoluţionară se baeaă pe acest nucleu de idei care, o dată decelat, ne a&ută să
înţelegem transformările şi conflictele contradictorii, aparent "aotice din &urul nostru.
!esi nu suntem economişti de profesie, ne-am petrecut cea mai mare parte a carierelor
scriind despre politicile economice şi sociale, strategiile de devoltare şi problemele mediului de
afaceri. :n decursul timpului am ţinut prelegeri la nenumărate universităţi,
universităţi, am depus mărturie în
faţa omitetului >conomic omun al ongresului tatelor 9nite, ne-am întâlnit cu lideri
corporatişti
corporatişti din întreaga lume şi am consiliat preşedinţi şi prim-miniştri cu privire la traniţia de
la o economie industrială la una "ig"-tec", baată pe cunoaştere.
>conomia, c"iar mai mult decât alte discipline, are însă nevoie de o fundamentare în
lumea reală. ;entru noi, #viaţa reală% a însemnat, în tinereţe, cinci ani de neuitat cât am muncit în
fabrici, la prese de stanţat şi linii de asamblare, construind automobile,
automobile, motoare de avion, becuri,
 blocuri motoare
motoare şi alte produse,
produse, târându-ne prin ţevi într-o turnătorie
turnătorie de oţel, spărgând
spărgând asfaltul cu
 pic*"ammerul şi efectuând alte forme forme de muncă fiică. )m luat c"iar de la sursăsursă lecţii despre
activitatea industrială.
industrială. !e asemenea, am ştiut cum e să fii în şoma&.
!e la publicarea Şocului viitorului,
viitorului, prima dintre cărţile noastre despre transformare
transformare şi
viitor, editarea ei în aproximativ o sută de ţări ne-a oferit posibilitatea extraordinară de a întâlni
tot felul de oameni – copii din ma"alalele veneuelene, favelele brailiene şi villas miserias din
)rgentina, miliardari din ?exic, @aponia (ndia şi (ndoneia, criminale aflate la înc"isoare în
alifornia, miniştri de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale, laureaţi ai ;remiului <obel, ca
să nu mai vorbim de regi şi regine. (nterlocutorii
(nterlocutorii noştri repreintă multe tipuri de personalitate
personalitate
toate religiile, Aşi niciunaB, toate ideologiile politice, toate nivelurile de lăcomie sau preocupare
 socială, idealism şi cinism. )ceste experienţe variate ne-au oferit un context ancorat în viaţa reală
 pentru toate
toate abstracţiunile economice.
economice.
!esigur, nimeni nu cunoaşte cu certitudine viitorul – mai ales momentul când un anumit
lucru se va întâmpla. )cesta este motivul pentru care, în aceastăacea stă lucrare, verbele la viitor vor fi
interpretate ca o versiune prescurtată pentru #probabil că.% sau #în opinia noastră.%. :n felul
acesta, vom fi scutiţi de a repeta necontenit reervele şi punerile în gardă şi nu vom mai risca să-l
adormim pe cititor.
Trebuie, de asemenea, să ţinem cont că în ilele noastre faptele au o viaţă din ce în ce mai
scurtă, iar oamenii au o mobilitate foarte mare, încât un director asociat corporaţiei ) sau un
 profesor asociat
asociat universităţii
universităţii  pot să se fi transferat
transferat de& la corporaţia
corporaţia sau colegiul  până în clipa
clipa
lecturii. :n plus, cititorii nu ar trebui să uite o realitate inevitabilăC toate explicaţiile sunt
simplificări.
>ste important să mai devăluim două aspecte în legătură cu scrierea cărţii de faţă.
;erioada de doispreece ani cât a durat ămislirea ei ar fi fost c"iar mai lung dacă soarta
n-ar fi făcut ca teve "ristensen să poată accelera procesul. =a un moment dat, i-am cerut lui
teve să ne recomande un redactor bun care să ne a&ute în partea de finaliare. pre încântarea
mea, s-a oferit pe sine. @urnalist cu experienţă, fost redactor la !epartamentul Dccident al 9nited
;ress (nternational, pe atunci una dintre principalele agenţii de ştiri din lume, şi apoi editor şi
director general la =os )ngeles Times +ndicate, teve ni s-a alăturat a lăturat în urmă cu aproape trei ani.
-a dovedit a fi un redactor intern de prima mână şi, mai mult, ne-a adus disciplină, inteligenţă,
căldură umană, bună dispoiţie şi un minunat simţ sardonic al umorului.umorului. >l a făcut ca terminarea
acestei cărţi să fie o plăcere şi, în plus, începutul unei prietenii.
:n sfârşit, din caua îndelungatei suferinţe a singurului
singurului nostru copil, 4aren, Eeidi a stat
ani în şir la căpătâiul ei, luptând cu boala, birocraţia spitalicească şi ignoranţa medicală.
ontribuţiile
ontribuţiile sale la munca de i cu i în vederea scrierii cărţii au fost, de aceea, sporadice, însă
multe dintre ipoteele, ideile şi modelele ce stau la baa )vuţiei revoluţionare
revoluţionare sunt reultatul
călătoriilor noastre comune, al interviurilor luate de noi amândoi şi al unei vieţi întregi de discuţii
şi argumentaţii stimulative.
)u fost momente când Eeidi, din diverse motive, nu a vrut ca numele să-i apară pe
coperta unei cărţiF a acceptat doar în 066G, când a apărut /ăboi şi antirăboi, şi în 0665, când a
fost publicată rearea unei noi civiliaţii. !ar cititorii ar trebui să ştie că toate cărţile Toffler sunt
 produsul
 produsul vieţii noastre
noastre comune, pline de dragoste.
dragoste.
)lvin Toffler.

PARTEA ÎNTÂI

  Revoluţia

CAPITOLUL 1

AVUŢIA CA VÂRF DE LANCE

 artea aceasta este despre viitorul avuţiei, atât al celei viibile, cât al celei inviibile – o
formă revoluţionară
revoluţionară de avuţie care ne va reconfigura vieţile, întreprinderile
întreprinderile şi lumea în anii care
se îndreaptă cu grăbire spre noi.
;entru a explica ce înseamnă, paginile ce urmeaă vor trata subiecte ce merg de la viaţa
de familie şi locurile de muncă până la presiunile
presiunile temporale şi complexitatea crescândă a traiului
cotidian. Hor face referire la adevăruri, minciuni, pieţe şi bani. Hor pune într-o lumină
surprinătoare
surprinătoare coliiunea dintre sc"imbare şi antisc"imbare ce se produce în lumea din &urul
nostru şi în noi înşine.
/evoluţia contemporană a avuţiei va desc"ide nenumărate oportunităţi
oportunităţi şi noi traiectorii de
viaţă, nu doar pentru întreprinătorii inventivi din domeniul afacerilor, ci şi pentru aceia care se
ocupă cu probleme sociale, culturale şi educaţionale. Ha crea posibilităţi
posibilităţi pentru reducerea
considerabilă
considerabilă a sărăciei atât pe plan intern, cât şi pe glob. !ar această invitaţie pentru un viitor
luminos va fi însoţită de un avertismentC riscurile
riscurile nu numai că se multiplică, ci cresc exponenţial.
Hiitorul nu este pentru cei slabi de fire.
:n ilele noastre suntem bombardaţi de e-mailuri şi bloguri. >a+ a făcut din noi toţi
specialişti în mar*eting. ?egascandalurile corporatiste
corporatiste răbufnesc pe prima pagină a iarelor. ee
lanseaă medicamente pentru cancerul la sân, scleroa multiplă şi eci de alte boli. )lte
medicamente sunt proclamate prea târiu ca fiind prea periculoase şi sunt scoase de pe piaţă. ;e
?arte sunt trimişi roboţi care ateriea cu o preciie desăvârşită. !ar computerele, softIare-ul,
softIare-ul,
telefoanele celulare reţelele se strică tot timpul. istemele de încălire duc la încălirea globală.
elulele pe baă de "idrogen sună promiţător. Jenele şi celulele-suşă stârnesc aprige
controverse. <ano este noul Jraal te"no.
:n acelaşi timp, bandele criminale din =os )ngeles bântuie prin )merica entrală şi
organieaă o adevărată armată, 0 iar puşti de treispreece ani aspiranţi la titlul de terorist pleacă
din $ranţa în Drientul ?i&lociu.1 =a =ondra, prinţul Earr se îmbracă în uniformă naistă tocmai
când antisemitismul
antisemitismul îşi scoate iarăşi capul "âd.G :n )frica, (!) şterge o generaţie de pe faţa
 pământului,
 pământului, în vreme ce no& maladii ciudate,
ciudate, apărute în )sia, ameninţă
ameninţă să se răspândească în
întreaga lume.
;entru a scăpa de "aos, sau măcar pentru a-l uita, milioane de oameni se îndreaptă spre
televiiune, unde #realit+ TH-ul% falsifică realitatea. ?ii de indivii formeaă #flas" mobs%K Şi se
adună să se bată cu perne.3 :n alte locuri, participanţii la &ocurile ordine plătesc mii de dolari
adevăraţi pentru săbii virtuale pe care ego-urile lor virtuale le pot utilia pentru a cuceri castele
sau domniţe virtuale5. (realitatea se răspândeşte tot mai mult.
$apt mai important,
important, instituţiile
instituţiile care odinioară îi confereau societăţii coerenţă, ordine şi
stabilitate – şcoli, spitale, familii, tribunale, agenţii de reglementare, sindicate – sunt cuprinse de
criă.
;e acest fundal, deficitul comercial al )mericii atinge niveluri fără precedent.L ugetul
naţional se împleticeşte ca după beţie. ?iniştrii de finanţe ai lumii se întreabă cu glas tare dacă ar
trebui să rişte declanşarea unei crie globale cerând înapoi miliardele pe care le-au dat cu
împrumut
împrumut Mas"ingtonului. >uropa se laudă cu extinderea 9niunii >uropene, dar şoma&ul din
Jermania este la cel mai înalt nivel din ultimii cincieci de ani, 7 iar franceii şi olandeii resping
într-o proporţie
proporţie covârşitoare propusa onstituţie europeană. :ntre timp, ni se repetă permanent că,
în mod cert, "ina va deveni următoarea superputere.
ombinaţia dintre mersul pe sârmă în arena economică şi eşecurile instituţionale
instituţionale face ca
indiviii obişnuiţi
obişnuiţi să se confrunte direct cu probleme personale extrem de complicate. >i se
întreabă dacă vor primi vreodată pensiile pentru care au muncit sau dacă-şi vor permite costurile
 beninei şi îngri&irii
îngri&irii medicale, care cunosc
cunosc o creştere dramatică. unt îngroiţi
îngroiţi de starea
starea
 deastruoasă a şcolilor. unt îngri&oraţi că drogurile, criminalitatea şi moralitatea ultrapermisivă
vor distruge viaţa socială. Toată lumea vrea să ştie cum ne va afecta acest "aos aparent
 portofelele. !ar vom mai avea măcar portofeleK
MODA LUNII
<u numai muritorii de rând găsesc că e greu să răspundă la aceste întrebări, ci şi experţii.
!irectorii generali ai corporaţiilor se succed ca pasagerii ce se împing printr-o uşă rotativă la o
oră de vârf, fuionând, deinvestind, făcând temenele în faţa bursei, propovăduind competenţele
centrale luna asta, sinergia luna următoare şi ultimul răcnet în materie de management peste încă
o lună. >i studiaă cele mai recente prognoe economice, dar mulţi economişti de profesie rămân
stupefiaţi atunci când rătăcesc prin cimitirul ideilor moarte.
;entru a decodifica această nouă lume trebuie să ne croim drum prin vorbăria
economiştilor şi consilierilor de afaceri care dondănesc despre #principiile fundamentale ale
afacerilor%. Ha trebui să demonstrăm adevărurile evidente şi perimate. !e aceea, în aceste pagini
ne vom concentra asupra #principiilor ultra-fundamentale% de care depind aşa-numitele principii
fundamentale.
D dată ce o vom face, lucrurile vor arăta altfel, mai puţin ciudat, iar unele oportunităţi,
 până atunci neobservate, vor ieşi din umbră. e vădeşte că "aosul este numai o faţetă a medaliei,
iar "aosul însuşi genereaă noi idei.
>conomia de mâine, de exemplu, va oferi posibilităţi semnificative de afaceri în domenii
 precum "iperagricultura, îngri&irea medicală adaptată fiecărui pacient, baată pe neurostimulare,
 produsele farmaceutice obţinute cu a&utorul nanote"nologiilor, noi surse biare de energie,
sistemele de plăţi continue, cu urmărire în timp real, pieţele instantanee, noi forme de educaţie,
armele neletale, procesele industriale realiate de la computerul de birou, banii programabili,
gestionarea riscurilor, senorii de încălcare a intimităţii care ne anunţă când suntem observaţi – şi
senorii de toate tipurile – plus o cantitate uluitoare de alte bunuri, servicii şi experienţe.
<u putem spune cu preciie când se vor dovedi profitabile, dacă vor aduce beneficii sau
cum vor converge, însă înţelegerea principiilor ultrafundamentale va devălui, c"iar şi acum,
existenţa unor noi trebuinţe şi a unor industrii şi sectoare anterior neidentificate – de pildă, o
enormă #industrie a sincroniării% şi o #industrie a singurătăţii%.
;entru a preice viitorul avuţiei va trebui să luăm în considerare nu doar munca pe care o
 prestăm pentru bani, ci şi munca neplătită pe care o efectuăm cu toţii, în calitate de
#prosumatori%. AHom explica mai târiu, însă ma&oritatea oamenilor ar fi şocaţi să afle ce
cantitate de muncă neplătită realiăm în fiecare i.B Hom analia, de asemenea, #cea de-a treia
slu&bă%, inviibilă, pe care mulţi dintre noi o avem fără să ştim măcar.
!eoarece #prosumul% este pe cale să explodee, viitorul economiei monetare nu mai poate
fi înţeles, darmite prevăut, separat de cel al economiei de #pro-sum%. ele două sunt, de fapt,
inseparabile. =aolaltă, ele constituie un sistem al avuţiei. !e îndată ce vom înţelege acest lucru –
şi canalele prin care cele două se alimenteaă reciproc – vom obţine o viiune pătrunătoare
asupra vieţilor noastre private de acum şi din viitor.
CONSTRÂNGERI RELAXATE
<oile sisteme ale avuţiei nu apar frecvent şi nu sunt iolate. $iecare aduce cu sine un nou
mod de viaţă, o civiliaţie. <u este vorba doar de noi structuri de afaceri, ci de noi formate
familiale, noi genuri de muică şi arte, noi mâncăruri, mode şi standarde de frumuseţe fiică, noi
 valori şi noi atitudini faţă de religie şi libertatea personală. Toate acestea interacţioneaă cu noul
sistem al avuţiei şi-l modeleaă.
)merica de astăi este vârful de lance al unei asemenea noi civiliaţii construite pe un
mod revoluţionar de a crea avuţie. :n bine sau în rău, miliarde de vieţi din întreaga lume sunt de&a
transformate de această revoluţie. <aţiuni şi regiuni ale globului se devoltă sau decad pe măsură
ce-i resimt impactul.
:n ilele noastre, milioane de oameni din toată lumea nutresc antipatie faţă de )merica
sau c"iar o urăsc. 9nii fanatici şi-ar dori să incineree tatele 9nite şi pe toţi locuitorii lor.
?otivele pe care le indică merg de la politicile Mas"ingtonului în Drientul ?i&lociu şi refuul său
de a semna diverse tratate internaţionale până la presupusele sale ambiţii imperiale.
;e de altă parte, c"iar dacă pacea ar domni în Drientul ?i&lociu, c"iar dacă toţi teroriştii
lumii s-ar transforma în pacifişti şi democraţiile ar înflori ca margaretele pe câmp, restul globului
ar continua să simtă fiori pe şira spinării, în cel mai bun ca, când ar aui de tatele 9nite.
)ceasta se datoreaă faptului că noul sistem al avuţiei pe care, prin propria lor natură, îl
creeaă tatele 9nite ameninţă vec"ile interese financiare şi politice adâncF înrădăcinate în lume.
?ai mult, naşterea noului sistem al avuţiei a fost însoţită în )merica de sc"imbări controversate
în rolul femeilor, al minorităţilor etnice şi rasiale, al "omosexualilor şi altor grupuri.
!eoarece cultura emergentă a )mericii promoveaă o individualitate mai accentuată, ea
este văută ca o ameninţare la adresa comunităţii. ?ai grav, din cauă că a relaxat constrângerile
sexuale, morale, politice, religioase şi ţinând de stilul de viaţă care-i fuseseră impuse individului
în epocile economice anterioare, se consideră că îi atrage pe tineri spre ni"ilism, imoralitate şi
decadenţă.
;e scurt, combinaţia dintre avuţia revoluţionară şi sc"imbările sociale şi culturale asociate
 până acum cu ea ar putea să fie un motiv mai plauibil pentru antiamericanismul global decât
cele citate de obicei de mass-media.
)şa cum vom vedea însă, sistemul revoluţionar al avuţiei nu mai este un monopol
american. )lte ţări se străduiesc să ţină pasul şi nu este clar cât timp îşi vor mai păstra tatele
9nite locul întâi.
CHITARE ŞI ANTIEROI
Driginile avuţiei revoluţionare pot fi plasate temporal în 065L – anul în care, pentru prima
dată, #gulerele albe% şi lucrătorii din servicii au depăşit, ca număr, #gulerele albastre%, muncitorii
industriali, în tatele 9nite.8 )ceastă modificare a compoiţiei forţei de muncă a fost punctul de
 pornire al traniţiei de la o economie industrială, baată pe munca manuală, la o economie baată
 pe cunoaştere sau pe munca intelectuală.
istemul de avuţie baat pe cunoaştere este încă numit #noua economie% – şi, pentru
simplificare, vom continua să-l numim astfel aici – dar primele computere, uriaşe şi scumpe,
migrau de&a din birourile guvernamentale spre lumea afacerilor pe la mi&locul deceniului şase.6
!e asemenea, nu mai târiu de 06L1, economistul $rit ?ac"lup de la ;rinceton arăta că în anii
N52 producţia de cunoaştere din tatele 9nite creştea mai rapid decât produsul intern brut.02
)nii N52 sunt preentaţi adesea ca un deceniu îngroitor de plicticos. !ar în octombrie
0657 /usia lansa putni*-ul, primul satelit artificial ce a încon&urat ;ământul pe orbită,
declanşând o cursă spaţială cu tatele 9nite care a accelerat spectaculos devoltarea teoriei
sistemelor, a ştiinţelor informaţiei, a programării pe computer şi a instruirii în domeniul
managementului de programe. ) promovat şi predarea ştiinţelor şi matematicii în şcolile
 americane. Toate acestea au pompat o nouă cunoaştere, importantă pentru crearea avuţiei, în
economia tatelor 9nite.
ultura şi politica au început şi ele să se sc"imbe. )şa cum revoluţia industrială de acum
două secole a adus, laolaltă cu noua te"nologie, noi idei, forme de artă, valori şi mişcări politice,
la fel s-a întâmplat şi cu economia cunoaşterii în tatele 9nite.
)stfel, în anii N52 s-a produs universaliarea televiiunii şi au apărut >lvis ;resle+, c"itara
electrică $ender tratocaster şi roc* NnN roll-ul.00 Eoll+Ioodul a trecut de la eroi şi sfârşituri
fericite la antieroi morocănoşi &ucaţi de actori precum @ames !ean şi ?arlon rando. criitorii
 beat şi adepţii lor "ippie aveau drept deviă #să faci ce vrei, după capul tău% – un atac la adresa
conformităţii preţuite în societăţile industriale masificate.
)nii NL2 au fost marcaţi de protestele contra /ăboiului din Hietnam şi apariţia mişcărilor
 pentru drepturi civile, pentru drepturile femeilor şi "omosexualilor. :n 06LL, Drganiaţia
 <aţională a $emeilor A<ational Drganiation for Momen, <DMB arăta că #te"nologia de astăi
OPQ a eliminat practic criteriul forţei musculare pentru anga&area în ma&oritatea posturilor,
intensificând, în sc"imb, nevoia de inteligenţă creatoare a industriei americane.%01 <DM solicita
ca femeile să aibă dreptul să participe pe picior de egalitate la #revoluţia creată de automatiare%
şi la activitatea economică în general.
:n timp ce mi&loacele de informare din lume se concentrau asupra acestor evenimente
dramatice, aproape nimeni nu a acordat atenţie cercetărilor efectuate de câţiva oameni de ştiinţă
 prestigioşi, finanţaţi de ;entagon, cu privire la o nouă te"nologie obscură numită )/;)<>T –
 precursorul (nternetului, care avea să sc"imbe lumea.0G
ŞTIRILE VESELE
(storia consemneaă nenumărate exemple de #revoluţii% care au înlocuit vec"ile
te"nologii şi c"iar guverne fără a transforma semnificativ societatea însăşi şi oamenii ce o
alcătuiesc. :n sc"imb, revoluţiile reale sc"imbă atât instituţiile, cat şi te"nologiile. ?ai mult, ele
destramă şi reorganieaă ceea ce psi"ologii sociali numesc #structura de roluri% a societăţii.
:n preent, rolurile tradiţionale se modifică extrem de rapid în ţările ce parcurg traniţia
spre economiile cunoaşterii. /olurile soţilor şi soţiilor, părinţilor şi copiilor, profesorilor şi
studenţilor, şefilor şi muncitorilor, rudelor şi activiştilor, directorilor şi liderilor de ec"ipă au, cu
toatele, implicaţii nu doar psi"ologice, ci şi economice. =a fel de importante, pe lângă sarcinile şi
funcţiile unei persoane, sunt aşteptările sociale generate de acestea.
)cum ai o slu&bă, mâine eşti şomerC reultatul este o ambiguitate crescândă, un grad
ridicat de incertitudine, complexitate şi conflict, pe măsură ce însărcinările şi rangurile sunt
negociate permanent. Hedem cum stresul şi epuiarea, ce caracterieaă rolurile medicilor şi
asistentelor, avocaţilor şi stagiarilor, poliţiştilor şi lucrătorilor comunitari, sunt redefinite şi
combătute de o manieră nemaiîntâlnită de la apariţia revoluţiei industriale.
!e asemenea, revoluţiile sparg graniţe. ocietatea industrială a stabilit o frontieră clară
între viaţa de acasă şi viaţa de la locul de muncă. :n ilele noastre, pentru milioanele de oameni
care lucreaă la domiciliu, demarcaţia aceasta nu mai există. <u se mai ştie foarte exact nici cine
lucreaă pentru cine. /obert /eic", fost secretar american al ?uncii, arată că o parte
semnificativă a forţei de muncă este alcătuită din colaboratori cu contract, agenţi liberi şi alte
 persoane care lucreaă la compania ), dar sunt anga&ate de fapt la compania . #:n câţiva ani%,
spune /eic", #o companie va fi definită prin cine are acces la care date şi cine ia ce parte dintr-un
anume flux de venituri pe care perioadă de timp. -ar putea să nu mai existe deloc #anga&aţi#, în
sensul strict al cuvântului.%03
 CU RADARUL PREGĂTIT
<imeni nu poate da un răspuns ştiinţific la această întrebare, căci nu există datele utile. u
toate acestea, este relevant să vedem ce se întâmplă cu instituţiile importante din )merica, unde
cursa către economia secolului al ''(-lea este, cel puţin deocamdată, în stadiul cel mai avansat.
!e aici decurge o primă sc"iţă, baată pe deducţii şi cu siguranţă controversată, care i-ar
 putea a&uta nu doar pe liderii mediului de afaceri şi pe planificatorii guvernamentali, ci şi pe noi
toţi, în încercarea de a face faţă sc"imbărilor rapide. !eşi folosim drept obiect de studiu tatele
9nite, implicaţiile sunt internaţionale.
a ne concentrăm, aşadar, asupra ritmului sc"imbării. Hom porni cu imaginea mentală a
unei autostrăi. ;e margine, un poliţist stă călare pe motocicletă, aţintind antena radarului spre
şosea. ;e autostradă ruleaă nouă maşini, fiecare repreentând o instituţie importantă din
)merica. $iecare maşină merge cu o viteă corespunătoare ritmului de sc"imbare al instituţiei
respective.
Hom începe cu ve"iculul cel mai rapid.
LIDERI ŞI CODAŞI
D sută de mile pe orăC cu această viteă goneşte pe autostrada noastră imaginară o maşină
ce repreintă instituţia cu cea mai mare rată a sc"imbării din )merica ilelor noastre – compania
sau întreprinderea. >a este, de fapt, motorul multor transformări din restul societăţii. ompaniile
nu numai că se mişcă repede, dar îi forţeaă pe furniori şi distribuitori să se transforme la rândul
lor, cu toţi fiind mânaţi de concurenţa acerbă.
!rept urmare, vedem cum firmele se grăbesc să-şi modifice obiectul de lucru, funcţiile,
activele, produsele, mărimea, te"nologia, forţa de muncă, relaţiile cu clienţii, cultura internă şi
orice altceva. $iecare dintre aceste sfere se sc"imbă în alt ritm.
:n lumea afacerilor, te"nologia ţâşneşte prima, adesea mai rapid decât pot suporta
managerii şi anga&aţii. Şi finanţele se transformă cu o viteă uimitoare, reacţie nu doar la
te"nologie, ci şi la noile scandaluri, reglementări, diversificări ale pieţelor sau ca răspuns la
volatilitatea financiară. :ntre timp, sistemele de contabilitate şi alte structuri fac eforturi să nu se
 piardă pe drum.
<ouăeci de mile pe orăC e o maşină aflată c"iar în spatele companiei, iar ocupanţii ei s-ar
 putea să vă surprindă, aşa cum ne-au surprins şi pe noi. )m constatat că instituţia numărul doi
este societatea civilă luată laolaltă şi îng"esuită, ca o ec"ipă de clovni de la circ, în acest al doilea
ve"icul.
ocietatea civilă este ca o seră în perioada de înflorire, cu mii de D<J-uri vioaie, în
continuă sc"imbare – coaliţii pro şi contra mediului de afaceri, grupuri profesionale, federaţii
sportive, ordine catolice şi mănăstiri budiste, asociaţii ale fabricanţilor de mase plastice, activişti
ostili maselor plastice, culte, organiaţii de luptă împotriva impoitelor, iubitori de balene şi mulţi
alţii.
<umeroase grupuri de acest fel au sc"imbarea ca obiect al revendicărilor – în ceea ce
 priveşte mediul încon&urător, reglementările guvernamentale, c"eltuielile pentru apărare,
împărţirea teritoriului la nivel local, finanţarea cercetărilor medicale, standardele alimentare,
drepturile omului şi mii de alte caue. !ar altele se opun cu înverşunare anumitor sc"imbări şi fac
tot ce pot pentru a le împiedica sau măcar a le încetini.
 $olosind procesele, pic"etările şi alte mi&loace, ecologiştii au încetinit multiplicarea
centralelor nucleare în tatele 9nite întâriind construcţia şi mărind costurile &udiciare până când
 profiturile potenţiale s-au apropiat de ero. (ndiferent dacă suntem sau nu de acord cu poiţia
mişcării antinucleare, ea ilustreaă utiliarea timpului şi a temporiării ca armă economică.
!in cauă că mişcările conduse de D<J-uri sunt alcătuite în general din unităţi mici,
rapide şi flexibile, organiate în reţele, ele pot încercui marile instituţii corporatiste şi
guvernamentale. ;er total, se poate demonstra că niciuna dintre principalele instituţii ale societăţii
americane nu se apropie de ratele de sc"imbare pe care le observăm la aceste două sectoareC
afacerile şi societatea civilă.
Şaieci de mile pe orăC şi cea de-a treia maşină are ocupanţi surprinători. )ici găsim
familia americană.
Timp de mii de ani, gospodăria tipică din ma&oritatea părţilor lumii a fost mare,
cuprinând mai multe generaţii. c"imbările semnificative au început numai atunci când ţările s-
au industrialiat şi s-au urbaniat, dimensiunea familiei reducându-se. ?odelul familiei nucleare,
mai potrivit pentru condiţiile industriale şi urbane, a devenit dominant.
>xperţii arată că, nici măcar la mi&locul deceniului şapte al secolului al ''-lea, familia
nucleară – definită oficial ca un tată ce munceşte, o mamă casnică şi doi copii sub optspreece ani
 – nu-şi pierduse dominaţia. :n preent, mai puţin de 15V din gospodăriile americane se
încadreaă în această categorie.G
;ărinţii singuri, cuplurile necăsătorite, cuplurile recăsătorite Ao dată, de două sau mai
multe oriB, cu copii din relaţiile anterioare, căsătoriile geriatrice şi, mai recent uniunile civile ale
"omosexualilor, dacă nu c"iar căsătoriile lor, au apărut dintr-o dată sau au devenit publice.
)stfel, în câteva decenii, sistemul familial – până atunci, una dintre instituţiile sociale cele mai
reistente la sc"imbare – s-a transformat, iar o nouă sc"imbare rapidă este pe cale de a se
 produce.
:n cursul mileniilor agrare, unitatea familială avea numeroase funcţii importanteC activa ca
ec"ipă de producţie la câmp sau în staul, îşi educa odraslele, îi îngri&ea pe cei bolnavi şi pe
 bătrâni.
;e măsură ce ţările se industrialiau una după alta, munca s-a mutat de acasă în fabrică.
>ducaţia a fost externaliată, fiind preluată de şcoli. :ngri&irea medicală a căut în sarcina
medicilor şi a spitalelor. :ngri&irea vârstnicilor a devenit o obligaţie a statelor.
)stăi, în timp ce corporaţiile îşi externalieaă funcţiile, familia americană le
internalieaă. ;entru eci de milioane de familii americane, munca s-a mutat de&a înapoi acasă,
cu normă întreagă sau cu &umătate de normă. )ceeaşi revoluţie digitală care faciliteaă munca la
domiciliu transferă acasă şi mersul la cumpărături, investiţiile, &ocul la bursă şi multe alte
activităţi.
>ducaţia rămâne înc"isă în sala de clasă, dar, în paralel cu munca, va migra, cel puţin
 parţial, înapoi acasă şi în alte locuri pe măsură ce accesul la (nternet, conexiunile fără fir şi
comunicaţiile prin celular se răspândesc în întreaga societate. !e asemenea, îngri&irea vârstnicilor
se va efectua tot mai mult la domiciliu, graţie planurilor guvernului şi ale companiilor de
asigurări care urmăresc să diminuee costurile mari ale spitaliării şi caării în ailuri.
$ormatul familiei, frecvenţa divorţurilor, activitatea sexuală, relaţiile dintre generaţii,
tiparele întâlnirilor amoroase, creşterea copiilor şi alte dimensiuni ale vieţii de familie se
sc"imbă, toate, foarte rapid.
Treieci de mile pe orăC dacă firmele, D<J-urile şi aran&amentele familiale se sc"imbă cu
mare viteă, ce putem spune despre sindicateK
 )şa cum am văut, vreme de &umătate de secol tatele 9nite au efectuat transferul de la
munca manuală la cea a intelectului, de la aptitudinile interşan&abile la cele unice fiecărei
 persoane şi de la sarcinile repetitive la cele inovative. ?unca e caracteriată de o mobilitate tot
mai mare, având loc în avioane, în maşini, la "oteluri şi restaurante. :n loc să rămână ani de ile
în aceeaşi organiaţie, cu aceiaşi colegi, indiviii pleacă dintr-o ec"ipă de proiect în alt grup de
lucru, pierând şi câştigând permanent noi colaboratori. ?ulţi sunt #agenţi liberi% cu contract, nu
anga&aţi ca atare. u toate acestea, deşi corporaţiile se transformă la o sută de mile pe oră,
sindicatele americane rămân pietrificate, împovărate cu modul de organiare, metodele şi
modelele moştenite din anii NG2 şi din epoca producţiei de masă.
:n 0655, sindicatele din tatele 9nite repreentau GGV din totalul forţei muncă.3 :n
 preent, proporţia este de 01,5V.5
;roliferarea D<J-urilor reflectă demasificarea rapidă a intereselor şi modurilor de trai
dintr-o )merică aparţinând, în cea mai mare parte, celui de-al Treilea Hal. !eclinul simultan al
sindicatelor reflectă decăderea societăţii de masă a cel de-al !oilea Hal. indicatele au de &ucat
un rol reidual, însă pentru a supravieţui au nevoie de o nouă foaie de drum şi de un ve"icul mai
 performant.
CÂND ELEFANŢII NU VOR SĂ SE MIŞTE
!ouăeci şi cinci de mile pe orăC bătându-se pe banda întâi, birocraţiile guvernamentale
şi agenţiile reglementatoare.
;ricepute să respingă criticile şi întâriind sc"imbarea cu decenii întregi, birocraNiile
 piramidale gestioneaă treburile cotidiene ale guvernelor din toată lumea. ;oliticienii ştiu că e
mult mai uşor să înfiinţei o nouă birocraţie decât să înc"ii una vec"e, indiferent cât ar fi aceasta
de perimată sau lipsită de noimă. <u numai că ele se sc"imbă lent, dar încetinesc şi reacţiile
mediului de afaceri la modificările rapide ale pieţei.
9n exemplu edificator este timpul enorm de care are nevoie )dministraţia pentru
)limente şi ?edicamente din tatele 9nite pentru a testa şi aproba noi medicamente, în vreme ce
victimele disperate ale bolii aşteaptă şi, uneori, mor. ;rocesele de luare a deciiilor la nivel
guvernamental sunt atât de greoaie, încât în general dureaă un deceniu sau mai mult pentru a
obţine aprobarea de construcţie a unei noi piste de acces la aeroport, L iar în unele situaţii sunt
necesari peste şapte ani pentru demararea unui proiect de autostradă.7
Sece mile pe orăC c"iar şi birocraţii, dacă se uită în oglinda retrovioare, pot ări o maşină
departe în urma lor. )ceasta se târăşte, cu pană la un cauciuc şi abur ieşind din radiator,
încetinind tot traficul din spate. >ste oare posibil ca întreţinerea acestei grămei de fiare vec"i să
coste 322 de miliarde de dolariK 8 /ăspunsul este da, în fiecare an. > vorba de sistemul şcolar
american.
!estinate producţiei de masă, funcţionând ca nişte fabrici, administrate birocratic,
 prote&ate de sindicate puternice şi de politicieni ce depind de voturile profesorilor, şcolile din
tatele 9nite constituie o reflectare perfectă a economiei de la începutul secolului al ''-lea. el
mai bun lucru pe care-l putem spune despre ele este că nu sunt mai rele decât şcolile din
ma&oritatea celorlalte ţări.
:n timp ce companiile sunt îndemnate spre sc"imbare de competiţia în continuă
accelerare, sistemele şcolilor de stat sunt monopoluri prote&ate. ;ărinţii, profesorii cu spirit
novator şi mass-media solicită ve"ement sc"imbări, însă, în ciuda numărului crescând de
experimente educaţionale, nucleul educaţiei publice din tatele 9nite rămâne şcoala de tip
fabrică, aparţinând epocii industriale.
 ?anagerii de softIare care insistă că au nevoie de mult timp pentru a duce la bun sfârşit
un proiect intră sub tirul şefilor şi altor conducători de departamente a căror activitate ar putea fi
încetinită sau perturbată. ;e de altă parte, managerii (T care promit reultate rapide sunt
concediaţi frecvent atunci când defectele descoperite ulterior împiedică înaintarea operaţiunilor.
ând diversele unităţi sunt desincroniate şi se impune o reviuire a planificării, intră în
 &oc bugetele, ego-urile şi puterea, făcându-se apel la artileria grea. Timpul ca atare, sub forma
unor întârieri deliberate sau a unor termene forţate, poate fi utiliat ca o armă în răboiul intern.
ătăliile pe seama timpului sunt c"iar mai des întâlnite în domeniile cercetării şi
devoltării. ;resaţi de investitorii care cer profituri mai rapide, directorii generali se simt adesea
obligaţi să reducă drastic c"eltuielile pentru cercetare şi devoltare. =a fel de bine pot să mute
finanţarea de la cercetare la devoltare şi să redistribuie ce mai rămâne dinspre cercetarea
fundamentală către cea aplicată. :n consecinţă, inovaţia va fi încetinită tocmai atunci când e mai
multă nevoie de ea.
)ceste bătălii din cadrul unei firme ce suferă transformări rapide pot lua şi alte forme. >le
 pot duce la deastru unele afaceri importante şi, ca o ironie a sorţii, pot consuma o parte atât de
mare din atenţia şi energia conducerii, încât să diminuee considerabil capacitatea globală a
firmei de a se adapta la sc"imbări.
TRISTEŢEA DE DUPĂ FUZIUNE
=ucrurile se complică şi mai mult atunci când sunt implicate două sau mai multe
companii, fiecare cu propria ecologie internă a timpului. =uptele pe tema sincroniării creeaă
 probleme în parteneriate, &oint ventures şi alte alianţe şi sunt deosebit de stresante înainte şi după
fuiuni.
"iar şi după depăşirea tuturor obstacolelor importante, încercarea de a sincronia
ritmurile celor două firme după #căsătorie% ia timp, costă bani, distrage atenţia de la alte
 probleme, perturbă operaţiunile şi îi supără pe oamenii care sunt de&a supăraţi. Damenii detestă să
fie grăbiţi – sau încetiniţi – de alţii. !eşi se scrie puţin despre asta, multe parteneriate şi fuiuni
dau greş tocmai pentru că sincroniarea se dovedeşte a fi atât de dificilă. Jândiţi-vă la )D= Time
Marner.0 !e asemenea, nu c"estiunile te"nologice sunt neapărat cele mai complicate.
:n orice firmă, desincroniarea poate apărea între departamente, funcţii, niveluri ierar"ice,
 birouri regionale, precum şi în alte dimensiuni. )desea, cultura este variabila crucială.
)cum câţiva ani, când un nou director general a preluat iemens <ixdorf, el părea, după
cum se scria în $inancial Times, #mai preocupat de unităţile de timp decât de dolari. iemens,
gigantul german al electronicii, cumpărase <ixdorf, o firmă de computere, pentru a-şi completa
afacerile cu computere industriale.
!irectorul ştia că o parte a firmei trebuia să #suporte o renovare te"nică ma&oră o dată la
şase luni.% :nsă compania-mamă era mai vec"e, cu o structură mai ierar"iată şi reacţii mai lente.
ă sc"imbi un produs e una, dar, aşa cum s-a plâns el la o conferinţă de presă, #să sc"imbi
mentalitatea unei corporaţii dureaă de obicei între trei şi cinci ani, iar noi nu avem timpul ăsta.%
;ersoana respectivă nu se mai află la iemens – şi, de altfel, nici <ixdorf nu mai e acolo.1
Trecând la niveluri superioare faţă de acela al companiilor, vom găsi exemple şi mai
impresionante ale costurilor impuse de desincroniare asupra unor industrii întregi. 9nele, într-
adevăr, sunt vestite pentru defaarea permanentă.
IMPOZITUL PE TIMP
 :ntrebaţi-l pe orice american care a anga&at vreodată o firma să-i construiască ori să-i
renovee casa. u o mare probabilitate, data estimată pentru terminarea lucrărilor e un basm de
adormit copiii. :ntârierile pot fi de ordinul lunilor. omponentele necesare – de la vasele de M
 până la cordoanele draperiilor – sosesc rareori la timp. ingura experienţă mai frustrantă decât
aceasta este repreentată de pertractările cu birocraţii de la primărie şi de la inspecţia în
construcţii care trebuie să acorde diverse autoriaţii.
=-am rugat pe un developer important din alifornia să analiee mai atent problema
întârierilor pe care le suferă activităţile de construcţie în cadrul proiectului său de ridicare a sute
de case într-un centru "ig"-tec". #)m fost şocat%, mi-a spus omul acesta de afaceri, pe care ar fi
greu să-l şoc"ei cu ceva.G
(ncluând pământul, construcţia caselor noastre costă 118.222 de dolari. ;rocesul ar trebui
să duree 012 de ile, dar pentru unele case a ţinut c"iar 082 de ile. )ceasta înseamnă L2 de ile
de dobâni suplimentare la un împrumut de 002.222 de dolari, adică un plus de 0.730 de dolari
 pentru fiecare casă – mai mult, desigur, dacă dobânile cresc. Şi asta numai pentru construcţia
efectivă – n-am inclus costurile legate de întârierea autoriaţiilor municipale şi de mediu sau
cele generate de incapacitatea firmelor de utilităţi să instalee liniile electrice şi conductele de ga
şi de apă după programul stabilit.
ubcontractorii nu vin la timp. ;rimim c"iuvete defecte – trebuie să le trimitem înapoi şi
să aşteptăm înlocuirea lor. ;e de altă parte, dacă îi întârii pe subcontractori, la contractul următor
vor cere mai mulţi bani, ca să se acopere în eventualitatea timpului pierdut ?ai trebuie adăugate
şi alte c"eltuieli. e să mai ici de impoitele pe proprietateK !e onorariile pentru managementK
>u plătesc o firmă de management să superviee proiectul. <ota lor de plată creşte văând cu
oc"ii. e se întâmplă dacă, din caua întârierilor, cumpărătorii renunţă la ac"iiţieK
=-am pus pe contabilul meu să cuantifice costurile cunoscute ale problemelor legate de
timp. ompania mea este gestionată foarte strict şi totuşi, cel puţin la acest proiect, ele repreintă
aproape 3V din costul unei case. ;oate că firmele mai mari reuşesc să le mai reducă întrucâtva,
dar dacă aş fi doar un particular care şi-ar construi o casă pentru sine, întârierile s-ar traduce prin
costuri procentuale mai importante. Tot timpul pierdut se adună într-un fel de amendă sau
impoit pe timp la fiecare proiect.
um în tatele 9nite se c"eltuiesc aproximativ 533 de miliarde de dolari pe an pentru
noile construcţii reidenţiale, 3 un #impoit pe timp% de G-5V – costul total al operaţiunilor
desincroniate, niciodată realiate la vreme – ar a&unge, anual, la 0L-17 miliarde de dolari.
=a o valoare de 052.222 de dolari pe locuinţă, 5 suma aceasta ar acoperi construirea a
 peste 0,3 milioane de case sau apartamente pentru americanii cu venituri mici în fiecare deceniu.
:n felul acesta s-ar putea reolva parţial problema celor fără acoperiş deasupra capului.
)ceasta este însă doar suma ce corespunde segmentului reidenţial al industriei
construcţiilor. omportamentul său inconsecvent şi costisitor reflectă Asau provoacăB
desincroniarea în rândul industriilor furnioare şi al forţei de muncă. =ipsa din stoc a gips-
cartonului sau materialelor iolante ori dificultatea de a găsi tâmplari pricepuţi, de exemplu, sunt
 probleme frecvente. !acă mergem de-a lungul întregului lanţ, costurile cresc simţitor.
!acă industria locuinţelor este un sac fără fund de operaţiuni nesincroniate, ce se poate
spune despre un ca foarte diferit, cel al giganticei industrii americane de apărareK
)ici avem companii enorme care produc orice, de la te"nologie înaltă pentru comunicaţii,
sateliţi şi sisteme de armament până la produse relativ simple de felul cămăşilor şi g"etelor. >ste
o industrie atacată permanent de ongres pentru depăşirea costurilor, risipă şi ineficientă.
iocanul sau scaunul de toaletă de şapte sute de dolari – fie că ştirea despre ele este un von sau
nu – au devenit un simbol naţional al risipei scandaloase.
 ?erită însă să remarcăm că uneori desincroniarea dintr-o industrie poate să fie impusă
 parţial din afară, iar în caul acesta aşa stau lucrurile. )stfel, pentru a evita corupţia şi a
maximia eficienţa, procesele de ac"iiţie ale !epartamentului american al )părării, multe dintre
ele mandatate de ongres, sunt atât de biantine, complexe şi neplăcute, încât numeroase firme
refuă c"iar şi să licitee pentru un contract cu ;entagonul.L ?ai grav, acelea care acceptă să
lucree în domeniul apărării se găsesc adesea înc"ise într-o cuşcă de oţel construită de ongres
însuşi. 7
9n redactor de la )rmed $orces @ournal (nternational reuma situaţia într-o singură fraă
greu de uitatC #:n faţa unei ameninţări pe douăeci de ani, guvernul răspunde cu un program pe
cincispreece ani cuprins într-un program de apărare pe cinci ani, gestionat de un personal
anga&at pe trei ani care e plătit cu sume repartiate pe un singur an.%8
)m văut ce impact are desincroniarea asupra firmelor, grupurilor de firme şi asupra
unor industrii întregi, însă fenomenul acesta apare şi la un nivel superior, atunci când două
industrii înrudite se devoltă cu vitee diferite.
BALETUL TEHNOLOGIEI
)scensiunea computerului personal, începută în anii 72, a fost marcată de un fel de pas de
deux te"nologic în care ?icrosoft lansa versiuni din ce în ce mai mari şi mai puternice ale
sistemului său de operare pentru ;-uri, MindoIs, iar (ntel devolta microprocesoare tot mai
rapide şi mai puternice care să le poată susţine.
)ni în şir, mass-media vorbea despre cele două companii simbiotice de parcă ar fi fost o
singură firmă numită #Mintel%. incroniarea, deşi uneori imperfectă, a propulsat fenomenala
răspândire a ;-urilor pe tot cuprinsul lumii. :n mod diametral opus, însă, două industrii strâns
legate, cea a computerelor şi cea a comunicaţiilor, s-au treit deseori fără partener de dans. )ici
n-am avut parte de balet.
:n tatele 9nite, evoluţia industriei computerelor din ultima &umătate de secol a fost
furtunoasă, confuă şi nereglementată.6 $abricanţii de computere erau frustraţi de sc"imbările
mult mai lente din industria telecomunicaţiilor, care era normată &uridic mult mai strict.02 ;e
măsură ce te"nologiile de baă ale celor două industrii se apropiau, ratele sc"imbării erau
divergente. ;otrivit multor analişti, progresele din domeniile microprocesoarelor, computerelor şi
altele înrudite s-ar fi produs şi mai repede dacă n-ar fi existat această discrepanţă. =a fel, iar
acesta este un aspect şi mai interesant, în ultimii ani devoltarea reţelelor a rămas mult în urma
creşterii de viteă a microprocesoarelor.00 :n 1225 însă, această desincroniare şi-a inversat
sensul.
;ur şi simplu nu cunoaştem costurile agregate ale efectului desincroniării la nivelul
companiilor şi industriilor, dar putem doar să ne imaginăm cu cât sunt mai mari consecinţele
asupra unor sectoare întregi ale economiei în epoca avuţiei revoluţionare.
CINĂ FĂRĂ SUSHI
ând ?inoru <aito, proprietarul unei mici întreprinderi, a "otărât să serbee iua de
naştere a fiicei sale la un restaurant elegant cu sus"i din To*+o, era într-o i de sâmbătă. a dus la
un bancomat din apropiere pentru a retrage bani g"eaţă, însă era L după-amiaa, iar maşinăria
înc"isese la 5. )şadar, fără sus"i în seara aceea.01
$aptul că băncile îşi înc"ideau bancomatele atât de devreme era, după cum arată <i"on
4eiai "imbun, un fel de Mall treet @ournal al @aponiei, #deosebit de ciudat, pentru că tot mai
 <e vom îndrepta acum atenţia către cea mai controversată dintre toate sc"imbările
spaţiale de astăi, cea care a scos în stradă demonstranţi bătând toba Ala propriuB la ;orto )legre,
în railia, pe când apărătorii săi se delectau cu peşte la !avos, în >lveţia, încercând să se facă
simpatici manifestanţilor. $ireşte, vom discuta despre cel mai prost înţeles, înşelător şi greşit
utiliat termen din lexicul economicC Jlobaliarea.
)re ea un viitorK
CAPITOLUL 12

O LUME NEPREGĂTITĂ
:n 0622, trecerea la noul secol a fost serbată la ;aris printr-o >xpoiţie 9niversală
dedicată progresului, iar iarul =e $igaro, fără a se putea abţine, a proclamatC #ât de fericiţi
suntem noi, cei care trăim în această primă i a secolului ''(%0 9nul dintre ivoarele
entuiasmului era progresul omenirii, înţeles de naţiunile devoltate ca o integrare economică
globală – un proces raţional, care, modificând relaţiile spaţiale şi economice, ar fi făcut economia
să înflorească.
)proape la fel ca adepţii fervenţi ai economiei globaliate de astăi, economiştii vorbeau
cu entuiasm despre cât de mult se unea sau se lipea lumea. omerţul exterior, ca procenta& din
outputul mondial, a crescut aproape de nouă ori între 0822 şi 06221 – o parte mergând în
coloniile din )sia şi )frica.G Dricine ar fi proiectat aceste tendinţe în viitor ar fi tras concluia că
 procesul se va înc"eia înainte de anul 1222. !ar tendinţele nu sunt permanente, viitorul nu vine în
linie dreaptă, iar lumea nu era pregătită pentru ceea ce va urma.
=a paispreece ani de la >xpoiţia 9niversală, #conexiunile% şi #lipiturile% lumii se
desfăceau, iar măcelul ;rimului /ăboi ?ondial întrerupea violent circuitele comerciale şi
financiare. :n 0607 s-a produs revoluţia bolşevică, în 06G2, ?area riă, între anii 06G6 şi 0635,
al !oilea /ăboi ?ondial, în 0636, cucerirea "inei de către comunişti, iar între anii N32 şi NL2,
decoloniările succesive din (ndia, )frica şi )sia.
:mpreună, aceste evenimente şi multe altele mai mici, mai puţin viibile, au guduit
acorduri comerciale înc"eiate cu mult timp înainte, au încura&at protecţionismul şi au delănţuit
violenţa şi instabilitatea – fenomene care nu pot decât sa descura&ee comerţul internaţional,
investiţiile şi integrarea economică. ;e scurt, lumea a trecut printr-o &umătate de secol de de-
globaliare.
MAI CAPITALIST DECÂT DUMNEAVOASTRĂ
:n anii de după cel de-al !oilea /ăboi ?ondial, )merica, cu baa industrială intactă, ba
c"iar oarecum întărită, avea nevoie de pieţe pentru bunurile sale şi, mai mult decât de orice, de
capital. =umea tân&ea după produsele americane, adeseori singurele disponibile.
:n plus, progresul te"nologic făcea mai uşoară satisfacerea unor pieţe mai mari decât cea
internă. )stfel, convinse că reintegrarea economică globală va servi propriilor scopuri, în timp ce
va devolta, în general, creşterea economica mondială, elitele americane au început să
construiască pieţe transfrontaliere prin care bunurile, capitalul, informaţia şi pregătirea puteau
circula din nou, cu pierderi minime. )cest gest a luat ulterior forma unei lupte ideologice pentru
reglobaliare.
=a sfârşitul anilor N62, mari părţi ale lumii erau încă înc"ise sc"imburilor libere de bunuri,
monede, oameni şi informaţii. <umai un miliard de persoane trăiau într-o formă de economie
desc"isă. =a sfârşitul anului 1222, conform unor estimări, această cifră sărise de patru miliarde.3
 "ina, cu peste un miliard de locuitori, a adoptat #socialismul de piaţă%, descris poate mai
 bine de expresia #capitalism social%, desc"iându-şi frontierele fabricilor, produselor şi banilor
străini. >uropa de >st şi republicile foste sovietice din auca şi )sia entrală au urmat aceeaşi
tendinţă. D mare parte a )mericii de ud, îndemnată de tatele 9nite şi condusă de "ile şi
)rgentina, a dereglementat, a privatiat şi a invitat capitalul de pe Mall treet, ţările acestea
devenind pentru o vreme #mai capitaliste decât dumneavoastră.%5
!upă cum am constatat, şi monedele s-au eliberat de ţările de origine. )m desc"is accesul
spaţial nu doar pentru corporaţiile gigantice, cu ambiţii globale, ci şi pentru firme mici,
întreprinderi săteşti microfinanţate din regiuni greu accesibile, L am încura&at visul unei economii
complet integrate – una din care nu va lipsi nici o bucăţică din cei 502 de milioane de metri
 pătraţi ai suprafeţei Terrei.7
)depţii reglobaliării erau pe val.
TESTUL EVIAN ŞI ,ETCHUP
>ste adevărat că această goană după reglobaliare nu a mers aşa de repede şi de departe
 pe cât s-ar fi aşteptat prietenii şi duşmanii ei. !upă /. (. Meingarten, preşedinte al M"ite"all
$inancial Jroup, c"iar şi în interiorul sectorului financiar termenul prea imprecis de globaliare
#marc"eaă viibil rate de sc"imb diferite. :n timp ce pieţele financiare sunt într-adevăr globale,
 pieţele obligaţiunilor rămân în urmă, iar cele ale acţiunilor continuă să fie în mare parte
naţionale.%
$inancial Times nota că în >uropa, unde presiunile intense pentru integrarea economică
au dus la introducerea monedei unice şi a băncii centrale, #pieţele acţiunilor rămân înalt
fragmentate, cu un moaic de reguli şi reglementări.%8 :n pofida sutelor de reglementări şi legi,
adeseori discutabile, care urmăreau să producă uniformitatea, aceeaşi sticlă de >vian costa, în
122G, 2,33 euro în $ranţa şi 0,86 euro în $inlanda, iar aceeaşi sticlă de *etc"up Eein costa 2,LL
euro în Jermania şi 0,G8 euro în (talia – nu tocmai ce şi-ar fi dorit să vadă autocraţii de la
ruxelles.6
?ult mai important la scară globală, după cum sublinia Sann+ ?inton eddol în $oreign
;olic+, #numai 08 ţări în curs de devoltare au cu regularitate acces la capitalul privat%F c"iar
dacă ar fi mai multe, #asta nu ar demonstra existenţa unei pieţe globale unificate de capital.%02
=a un alt nivel, reglementările contabile diferă de la ţară la ţară, în ciuda eforturilor recente
 pentru adoptarea unui standard universal.
u toate acestea, de&a din anii N62, între G5.222 şi 32.222 de corporaţii multinaţionale
controlau 122.222 de companii subordonate sau afiliate din întreaga lume.00 !epoitele
mondiale în valută străină au crescut de la 0 miliard de dolari în 06L0 la G,5 trilioane la sfârşitul
secolului.01 (nvestiţiile directe străine la nivel global au crescut la 0.G trilioane. !atoriile statelor
au a&uns la 0,7 trilioane de dolari în 1220,0G iar comerţul mondial la L,G trilioane.03
9na dintre cele mai cuprinătoare încercări recente de a determina dimensiunile
globaliării este un index realiat de ) T. 4earne+ şi revista $oreign ;olic+. >l măsoară variabile
 precum comerţul, investiţiile străine directe, fluxul investiţiilor de portofoliu, te"nologia,
transportul şi turismul, apoi compară ţările. !easemenea, trateaă un set larg de alte variabile, de
la cultură şi comunicaţii până la numărul de ambasade ale unui stat şi numărul de instituţii
interguvernamentale din care acesta face parte.
;e aceste bae, studiul lui 4earne+ din 122G analieaă L1 de ţări şi stabileşte că în
fruntea listei de state globaliate se găsesc cele mai mici dintre ele – (rlanda, >lveţia, uedia,
ingapore şi Dlanda. tatele 9nite se claseaă pe locul 00, $ranţa pe 01, Jermania pe 07, oreea
de ud pe 18, înaintea @aponiei, care ocupă locul G5. 05
:n realitate, nivelul integrării transfrontaliere a cunoscut un declin în 1221, fenomen
cauat de încetinirea ritmului de creştere al economiei americane şi de scăderea investiţiilor
străine directe în 1220. !ar nivelul total se situa totuşi peste cel anterior lui 0666. :n ciuda acestor
cifre, $oreign ;olic+ nu se îndoia foarte tare de faptul că reglobaliarea lumii va continua. (ar
dacă la aceste măsuri vom adăuga tot mai frecventa fertiliare încrucişată a monedelor pe care am
descris-o, avem motive solide de optimism.
PRAFUL GALBEN
a o ironie a sortii, un alt motiv se ascunde în observaţia lui Earriet abbit fost
administrator ad&unct al )genţiei americane pentru !evoltare (nternaţională A9)(!B, conform
căreia #ne globaliăm viciile mai repede decât virtuţile.%0L
!rogurile ilegale, de exemplu, constituie o afacere de 322 de miliarde de dolari după
D<9, repreentând circa 8V din economia mondială.07 (ndustria narcoticelor, folosind
te"nologii de vârf, formeaă o uriaşă economie subterană, în mult ţări depăşind economia
formală, de la suprafaţă, şi întinându-se pe tot cuprinşi planetei. !in )fganistan şi olumbia
 până în sălile de clasă şi ma"alalele din /io de @aneiro şi pe aleile din "icago, narcotraficanţii
administreaă una dintre cel mai globaliate industrii din lume. <ici un guvern nu o poate
controla, oricât şi-a da silinţa.
(ndustria sexului este la fel de globală. :ntr-o tabără de refugiaţi din )lbania, tinere femei
răpite din /omânia aşteaptă vaporul care le va transporta în (talia unde vor servi ca sclave
sexuale. =a ucureşti, aşa-ise #agenţii% caută #dansatoare% pentru comerţ sexual în Jrecia,
Turcia, (srael şi c"iar @aponia.08 onform 9<(>$, circa un milion de tineri săraci, în general
femei, sunt implicaţi în comerţul sexual în fiecare an.06
:ntr-un articol impresionant, ?oises <aim, redactor la $oreign ;olic+, explicăC
#!rogurile, armele, proprietatea intelectuală, oamenii şi banii nu sunt singurele bunuri
comercialiate ilegal, cu profituri uriaşe, de reţelele internaţionale. >le se ocupă şi de traficul cu
organe umane, specii pe cale de dispariţie, reiduuri toxice şi opere de arta furate.% Tocmai
 pentru că aceste activităţi sunt ilegale şi nu trebuie să fie detectate, traficanţii sc"imbă constant
rutele pe care îşi transportă #produsele%.
ontrabandiştii, înarmaţi cu documente false şi a&utaţi de oficiali corupţi, se strecoară cu
uşurinţă printre controalele vamale, dar poliţiştii care-i urmăresc 9 îndâr&ire sunt opriţi adeseori
la graniţă. !upă cum arată Eaim, guvernele îşi păesc în continuare cu geloie spaţiul #suveran%
de alte guverne. u toate acestea, aceeaşi suveranitate spaţială #este compromisă ilnic, nu de
statele naţionale, ci de reţelele non-statale care încalcă legile şi frontierele.% Heneuela, de
exemplu nu ar permite avioanelor de luptă americane să acţionee în spaţiul său aerian pentru a
vâna traficanţii de droguri din olumbia – care violeaă nepedepsiţi aşa-isa suveranitate.
<aim trage concluia că eforturile noastre de a controla aceste activităţi ilegale şi
antisociale vor eşua deoarece strategiile guvernelor sunt înrădăcinate în #idei greşite, premise
false şi instituţii depăşite.% ?esa&ul său este clarC pentra le opri este necesar un efort global sau,
cel puţin, multilateral.
)poi, să nu uităm de ploaia de #praf galben% provenit din "ina, care acoperă periodic
eulul, în oreea, 12 de incendiile din (ndoneia, care dega&ă un fum sufocant, provocând
afecţiuni grave unui număr important de oameni din ?alaeia şi ingapore, 10 sau de cianurile
din /omânia, care otrăvesc râuri ce a&ung în 9ngaria şi în erbia.11 :ncălirea globală, poluarea
aerului, distrugerea stratului de oon, deşertificarea şi lipsa apei potabile, la fel ca şi traficul de
droguri şi de fiinţe umane, sunt probleme care necesită un efort organiat, pe plan regional sau
c"iar global. (ndiferent dacă ne convine sau nu.
CREDINCIOŞII FERVENŢI
)stăi, o controversă larg răspândită – în realitate, globală – se referă la beneficiile şi
costurile unei integrări transfrontaliere mai puternice. 9n lucru este clar. Hiaţa e nedreaptă.
(ntegrarea economică şi consecinţele sale spaţiale nu oferă nimic de tipul unui #mediu ec"itabil%K
Z 9n concept metafiic, fără ec"ivalent în realitate.
<u trebuie să reluăm toate argumentele despre beneficiile şi costurile extinderii accesului
spaţial şi economiilor globaliante. "iar şi identificarea aspectelor pro şi contra se dovedeşte
mai complexă decât ar părea. )stfel, economistul mag"iar )ndras (notai, directorul general al
(nstitutului pentru >conomie ?ondială de la udapesta, a analiat plusurile şi minusurile pentru
ţările care se vor integra în 9niunea >uropeană. Teele sale se aplică şi asupra integrării
economice la nivel global.
/eferindu-se la cele două principii ultrafundamentale discutate până acum aici, el
subliniaă faptul că #beneficiile şi pierderile nu sunt răspândite egal în spaţiu% şi că reultatele
#diferă şi în timp%. âştigurile sau pierderile pe termen scurt, observă el, se pot transforma în
opusul lor pe termen lung. 9nele beneficii sau pierderi sunt aici şi acum. )ltele se realieaă
acum, dar nu aici.1G
)mbele părţi reduc aceste complexităţi la sloganuri şi etic"ete.
=iteratura proşi antiglobaliare ameninţă să ne copleşească, o simplă căutare pe Joogle
aducând peste 0,5 milioane de documente relevante. D monitoriare realiată de <eIsIee* pe
 patrueci de iare şi reviste a găsit numai 085 de articole despre globaliare în 0660. :n 1222,
numărul lor se ridica la 07.LG8.13
)bordându-le cu toată atenţia, este uşor să scoţi în evidenţă păcatele globaliării – deşi
multe dintre ele ţin în cea mai mare parte de corupţie, degradarea mediului şi implementarea
forţată decât de integrarea economică în sine.
u toate acestea, realitatea vorbeşte de la sine. "ina a fost şi este vinovată de toate aceste
 păcateC corupţie până la cele mai înalte niveluri, pagube ecologice masive, oprimarea violentă a
 protestelor sociale.
Toate aceste aspecte negative trebuie însă ec"ilibrate cu faptul real că ţara s-a integrat
sistematic în economia globală şi a utiliat capitalul global pentru a-şi scoate cetăţenii din sărăcia
rurală extremă, reuşind acest lucru cu nu mai puţin de 172 de milioane de oameni până în 1220,
 potrivit revistei T"e >conomist.15
$orţele favorabile globaliării, cu un entuiasm oarecum moderat de critici şi de
slăbiciunea actuală a economiei mondiale, rămân totuşi optimiste pe termen lung. 9nii cred cu
religioitate că globaliarea deplină este destinul nostru – oricare ar fi regresele şi şovăielile
înregistrate, ea va triumfa până la urmă, conectând nu doar toate persoanele, ci şi toate locurile
într-o reţea globală asemănătoare cu aceea a neuronilor.
)ceşti credincioşi fervenţi susţin că A0B nici o ţară nu va întoarce definitiv spatele
 potenţialului #extraordinar% al globaliării în ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de traiF A1B ne
vom confrunta cu probleme noi, care nu vor putea fi reolvate fără globaliare şi AGB noile
te"nologii vor facilita tot mai mult globaliarea.
=a toate acestea, scepticii ar putea replica următoareleC A0B beneficiile păcii sunt la fel de
#extraordinare%, şi totuşi sunt trecute cu vederea în mod repetatF A1B nu toate problemele pot fi
ca să nu vorbim despre un sistem de fireIalls, compartimente etanşe, salvări de reervă şi aşa
mai departe.
(ntegrându-ne
(ntegrându-ne mai repede decât ne vaccinăm împotriva
împotriva contagiunii,
contagiunii, nu sincroniăm cele
două procese, pregătind astfel scena pentru o pandemie care ar putea avârli naţiuni întregi la
adăpostul coc"iliilor
coc"iliilor lor financiare protecţioniste. /ăspunsurile
/ăspunsurile lor panicate ar putea include
respingerea investiţiilor
investiţiilor străine, reinstaurarea barierelor comerciale, rearan&area modelelor de
import-export
import-export şi relocaliarea afacerilor, locurilor de muncă şi a capitalului – pe scurt, inversarea
ultimei direcţii a transformării.
transformării.
SUPRAÎNCĂRCAREA EXPORTULUI
e alte evenimente sau condiţii ar putea limita sau inversa reglobaliareaK $oarte multe.
)m intrat într-o epocă de supraîncărcare a exporturilor.
exporturilor. au, dacă nu într-o epocă, într-un
interval. :ncepând din anii 72, @aponia a a&uns la prosperitate combinând designul şi fabricaţia
computeriate, pieţele interne relativ apropiate şi exporturile agresive.
)ceastă strategie a fost copiată repede de oreea de ud, TaiIan, Eong 4ong, ingapore
şi, mai târiu, de ?alaieia şi (ndoneia. Toate aceste ţări şi-au pompat produsele pe pieţele
americane şi europene, mai multe #lucruri% decât niciodată fiind trimise peste ;acific în
containere, vapoare şi avioane de transport. >xportul
>xportul – un fenomen spaţial prin definiţie – a
început să fie considerat glonţul magic pentru devoltare.0L
:n toate aceste ţări asiatice, exporturile
exporturile au crescut mai repede decât cererea internă – un alt
exemplu de desincroniare pe scară largă. :n acel moment, "ina a intrat năvalnic în scenă,
îndesând produse
produse c"iar mai ieftine în piaţa globală, de&a încărcată, şi mai ales în tatele 9nite.07
rusc, )merica a fost invadată de uscătoare de păr, şosete şi genţi, ceasuri şi calculatoare de
 buunar, scule şi &ucării c"ineeşti. upracapacitatea
upracapacitatea şi rapacitatea mergeau mână
mână în mână, iar
economia globală a început să se clatine.
<u mai trebuie să spunem că dacă economia americană, care repreintă peste G2V din
cererea mondială, ar intra în cădere liberă, relocarea avuţiei la scară globală ar avea efecte
guduitoare
guduitoare pentru multe alte ţări, inclusiv unele dintre cele mai sărace.08
;rintre cele mai serios afectate vor fi ţările ale căror guverne sunt extrem de dependente
de un singur tip de export pentru veniturile
veniturile lor uuale. )cesta ar putea fi cuprul, ca în Sambia.06
)r putea fi şi bauxita, a"ărul, cafeaua, nuca de cocos sau cobaltul. au ar putea fi petrolul.
u preţurile ţiţeiului a&unse la cote record, acest lucru poate părea neverosimil. u toate
acestea, incredibilul se repetă, iar o încetinire dramatică a creşteri în tatele 9nite sau o prăbuşire
în "ina ar putea, în ciuda eforturilor producătorilor
producătorilor de a controla oferta, să scadă dramatic preţul
 petrolului.
 petrolului. "iar dacă declinul este temporar,
temporar, reultatele ar putea înlătura
înlătura de la putere multe
multe
guverne.
<u mai puţin de 82V din veniturile
veniturile guvernului
guvernului nigerian provin din petrol, 12 la fel ca în
)rabia audită, cu 75V.10 am acelaşi lucru poate fi spus şi despre 4uIeit, Dman, >miratele
)rabe 9nite11 şi )ngola1G. ;entru Heneuela, proporţia
proporţia este de 52V, 13 iar în caul /usiei, de
G2V.15 (nstabile
(nstabile sau, în cel mai bun ca, fragile politic, guvernele finanţate din petrol ar putea fi
forţate să reducă subvenţiile interne şi a&utoarele sociale, riscând să provoace revolta străii. Şi
mai multe veşti proaste pentru reglobaliare.
:n deceniile care vor urma vom asista în continuare la formarea unor blocuri şi grupări
comerciale supranaţionale, în contextul devoltării 9niunii >uropenei.
!e la ?ercosur, în )merica de ud, până la grupările emergente din )sia, aceste blocuri,
dat fiind că au creat pieţe mai mari decât cele naţionale, pot fi privite ca borne pe calea către
 integrarea globală şi către un comerţ mai desc"is.1L )şa sunt descrise de obicei. !ar, deşi nu vor
s-o recunoască, sub presiuni extreme ele pot vira spre protecţionism şi deveni factori de
descura&are ma&ori pentru continuarea desc"iderii şi globaliării. :n privinţa integrării globale,
 blocurile supranaţionale
supranaţionale regionale
regionale se pot dovedi
dovedi o sabie cu două tăişuri.
tăişuri.
LINGURIŢA NANOMETRICĂ
=a fel ar putea fi considerată şi următoarea exploie a realiărilor ştiinţifice şi te"nice.
!eclanşată de fuiunea informaţiei şi a te"nologiilor biologice,
biologice, ea ar putea reduce nevoia de
materii prime şi alte bunuri importate.
importate. ?iniaturiarea extremă, adaptarea la dorinţele clientului şi
substituirea
substituirea parţială a materiei prime cu c u elemente de cunoaştere ar putea conduce economiile
viitorului
viitorului la o cerere mai mică de mărfuri en-gros, care astăi constituie
constituie o mare parte a pieţei
globale. ?âine, linguriţe de produse nanometrice ar putea înlocui materialele care astăi trebuie
transportate
transportate cu vaporul peste oceane. !esigur, această transformare
transformare nu va veni imediat, dar
efectele sale se vor resimţi în toate porturile
porturile principale ale lumii, de la ]ingdao la =os )ngeles şi
/otterdam. !in nou, toate acestea accentueaă nevoia unor procese interne, a unei dependenţe
mai mici de piaţa globaliată.
?ai departe, nu putem pierde din vedere răboiul şi partenerul său, teroarea, cei mai
evidenţi factori deglobaliatori.
deglobaliatori. )mbele pot distruge fiic producţia de energie electrică şi
infrastructurile
infrastructurile necesare transportării
transportării petrolului, gaelor, materiilor prime, produselor finite şi nu
numai. !e asemenea, cele două pot provoca fuga capitalului şi valuri seismice de refugiaţi peste
graniţe. )mbele vor lovi infrastructuri informaţionale
informaţionale esenţiale pentru economii tot mai baate pe
cunoaştere.
!in păcate, în perioada imediat următoare este mai probabil să asistăm la o instabilitate
instabilitate
geopolitică
geopolitică crescută şi la ibucnirea frecventă a unor conflicte armate, care nu produc doar morţi
şi răniţi, precum în trecut, ci şi deintegrarea a ceea ce fusese de&a integrat.
SCENARII DE TIP MAD MAX
!incolo de aceşti factori deglobaliatori
deglobaliatori se găsesc &o*erii, cum îi numesc futurologii,
futurologii,
scenarii care, deşi sunt extrem de improbabile, nu pot fi respinseC noi pandemii şi carantine,
impactul cu un meteorit, catastrofe ecologice care ar putea scoate economia de pe traiectoria
actuală, reducând-o la condiţiile din filmul ?ad ?ax. >ste util să ne reervăm măcar un colţişor
al minţii pentru a gândi inimaginabilul,
inimaginabilul, deoarece, într-o oarecare măsură, istoria nu înseamnă mai
mult decât succesiunea unor evenimente cu impact ma&or, care încep prin a fi complet
improbabile
improbabile şi intră impetuos în actualitate.
<u putem cunoaşte cu preciie care dintre aceşti factori ai transformării
transformării violente s-ar
 putea materialia, sau cum ar putea
putea a&unge la convergenţă.
convergenţă. !ar fiecare dintre ei s-ar
s-ar putea dovedi
mult mai puternic, inversând sensul globaliării într-o măsură incomparabil mai mare decât
oponenţi săi intens mediatiaţi.
mediatiaţi. >ste uşor să ne imaginăm două sau mai multe evenimente de
acest tip acţionând simultan – şi nu în viitorul prea îndepărtat. >ste mai greu să ne imaginăm un
viitor fără ele.
el mai probabil scenariu pentru globaliare este o ruptură – o posibilă încetinire a
integrării economice ca atare, c"iar în timp ce cresc presiunile internaţionale
internaţionale pentru acţiune
globală coordonată în domenii ca terorismul, crima organiată, drepturile omului, sclavia şi
genocidul.
)rgumentele de mai sus ar trebui să îndepărtee orice vis de progres liniar către o
economie pe deplin integrată, cu adevărat globală, şi orice iluii despre un guvern global în
viitorul previibil.
previibil. :n sc"imb, ele indică mai multe şi mai rapide salturi spaţiale ale pieţelor
locurilor de muncă, te"nologiilor,
te"nologiilor, banilor şi oamenilor pe suprafaţa planetei. (ndică o epocă de
turbulenţă
turbulenţă spaţială accelerată.
;rin urmare, ceea ce am constatat până acum nu este numai o mişcare masivă a avuţiei
către )sia, o creştere a importanţei regiunilor-state şi o transformare a criteriilor spaţiale în
economiile avansate, ci şi un proces gigantic – deşi reversibil – de reglobaliare. Dricare dintre
acestea, în sine, repreintă o sc"imbare importantă a modului în care avuţia revoluţionară este
legată de principiul ultrafundamental al spaţiului. Totuşi, după cum vom vedea, o transformare
spaţială ma&oră le-ar putea depăşi într-o i pe toate celelalte la un loc.
CAPITOLUL 1!

GOANA CĂTRE SPAŢIU

iviliaţia noastră este prima care a aşeat obiecte făcute de mâna omului departe de
suprafaţa planetei, folosindu-le
folosindu-le pentru a crea avuţie. )cest eveniment, ca atare, marc"eaă epoca
noastră ca pe un moment revoluţionar în istorie.
u toate acestea, prea puţine se cunosc despre impactul acestui fapt asupra vieţilor şi
economiilor
economiilor noastre. ;uţini oameni sunt conştienţi că, de fiecare dată când folosesc un bancomat
sau un telefon, sunt a&utaţi de o te"nologie aflată la 01 mii de mile de ;ământ0 sau că fiecare
 pacient care face dialiă1 ori poartă
poartă un stimulator
stimulator cardiacG este dator
dator te"nologiei şi,
şi, în anumite
cauri, celor care au părăsit suprafaţa planetei pe care o numim casa noastră.
ateliţii de comunicaţii şi sistemul de poiţionare
poiţionare globală AJ;B – devoltaţi, de
!epartamentul american al )părării timp de patrueci de ani, la un cost de circa 03 miliarde de
dolari – fac parte dintr-o infrastructură
infrastructură spaţială emergentă, care va fi devoltată enorm de-a
lungul deceniilor
deceniilor şi secolelor următoare, cu un impact tot mai mare asupra modului în care creăm
valoare economică.3 <imic nu simbolieaă mai clar transformările produse astăi în relaţia
avuţiei cu principiile
principiile ultrafundamentale.
ultrafundamentale.
:n forma sa preentă, încă primitivă – adesea calificată cu miopie drept lux inutil – goana
către spaţiu a transformat de&a multe aspecte ale vieţii de i cu i. 9nul dintre reultate este
industria
industria mondială a sateliţilor, de peste 022 de miliarde de dolari, 5 formată din fabricanţi
 precum oeing, >)!Y)strium
>)!Y)strium şi )lcatel pace, firmefirme de la lansare cum ar fi "ina
"ina Jreat Mall
(ndustr+ orporation,
orporation, operatori şi coordonatori,
coordonatori, ca (ntersputni*
(ntersputni* în /usia, plus nenumărate firme
de servicii, distribuitori
distribuitori de imagini şi furniori de ec"ipamente la sol.
:n timpul anilor N62, secţiunile de afaceri ale iarelor scriau că investitorii
investitorii au pierdut
miliarde în acţiuni din industria
industria aerospaţială şi că multe firme din domeniu erau la pământ !ar un
studiu recent al atellite (ndustr+ )ssociation
)ssociation relateaă lucruri destul de diferite – o creştere a
ratei veniturilor
veniturilor constantă, de 05 procente pe an, începând de la mi&locul anilor N62.L ?ai mult, în
ciuda supracapacităţii temporare,
temporare, tot mai multe iniţiative comerciale şi state concureaă să intre
în clubul #spaţial%. railia şi 9craina, de exemplu, au un parteneriat pentru lansarea rac"etelor
ucrainene +clone-3 de la centrul de lansare )lcantara, din railia7 – considerat unul dintre cele
mai bune din lume.8 (ar la nivelul anului 1225, firmele de valori mobiliare cumpărau acţiuni la
operatori de satelit precum (ntelsat, ;an)mat şi <eI*ies.6
=a fel, în timp ce 022 de miliarde de dolari pot părea o nimica toată într-o economie
mondială în valoare de mai multe trilioane de dolari, cifra ascunde cea mai mare parte a realităţii.
>a nu include creşterile valorice ascunse, generate de numeroasele industrii care, într-un fel sau
altul, se baeaă pe spaţiul cosmic – marile reţele de televiiune, te"nologia medicală, ec"ipele
sportive,
sportive, agenţiile de publicitate, companiile
companiile de telefonie şi furnioare de acces la (nternet şi
furniorii
furniorii de informaţii financiare, ca să cităm
c ităm numai câteva domenii.
DE LA DIALIZA LA POMPELE CARDIACE
9n consorţiu foarte puţin cunoscut, numit ?apping )lliance ;rogram, oferă la ora actuală
control la distanţă, imagini din spaţiu şi softIare pentru design computeriat, supraveg"ere,
supraveg"ere,
cartografiere automată şi alte servicii. lienţii ?); includ companii specialiate în petrol şi
gae, apă, utilităţi de gae şi electricitate, agricultură şi minerit, transport,
transport, precum şi manageri din
domeniul resurselor naturale.02
!e asemenea, cunoaşterea provenită din operaţiunile
operaţiunile spaţiale a&ută companiile să
anticipee, să-şi reducă şi să-şi acopere riscurile. ;rin urmare, datele din spaţiu &oacă un rol
central pe pieţele financiare în care se realieaă tranacţii futures ce depind de vreme.00
:n cuvintele lui (an !udden, de la =ondon (nternational
(nternational $inancial $utures and Dptions
>xc"ange A=($$>B, variaţiile climei pot avea #un impact ma&or asupra productivităţii, cifrei de
afaceri şi profitabilităţii în general%, în domenii extrem de diverse, #de la fabricanţi şi detailişti
 până la băuturi răcoritoare
răcoritoare şi medicamente
medicamente împotriva răcelii%, ca să nu mai mai vorbim de
#organiatorii
#organiatorii festivalurilor pop şi agenţii de turism.%01 :n tatele 9nite, conform
!epartamentului omerţului,
omerţului, o şeptime din întreaga economie de 02 trilioane de dolari, la nivelul
anului 1220, era expusă riscurilor climatice.0G Tranacţiile futures dependente de vreme,
efectuate la =($$> şi nu numai, oferă o cale de asigurare împotriva
împotriva riscurilor.03
(ndustria
(ndustria sănătăţii constituie
constituie un alt beneficiar nerecunoscut al activităţii spaţiale. ei
152.222 de cetăţeni americani care trăiesc astăi datorită dialiei îşi datoreaă tratamentul, într-o
oarecare măsură, <)) şi astronauţilor săi.05 9n proces c"imic devoltat de agenţia spaţială
 pentru a înlătura
înlătura reiduurile toxice
toxice din fluidele
fluidele pentru dialiă îi a&ută astăi
astăi pe pacienţi să trăiască.
:n acelaşi timp, o companie numită tel+s, folosind te"nologii
te"nologii sau idei ac"iiţionate de
la <)), lucreaă la devoltarea unui ec"ivalent al dialiei pentru pacienţii cărora nu le
funcţioneaă ficatul.0L )lte cercetări spaţiale promit să îmbunătăţească tratamentul tumorilor
tumorilor
cerebrale, orbirii, osteoporoei şi altor boli responsabile pentru c"eltuirea a miliarde de dolari
dintr-un buget pentru sănătate tot mai mic.07
)stăi, europenii testeaă clinic o pompă pentru inimă baată pe te"nologia
te"nologia pompelor de
combustibil
combustibil ale navetelor spaţiale. ostul anual al bolilor de inimă şi al infarctelor în tatele
9nite este estimat la peste G52 de miliarde de dolari.08 e economii s-ar putea realia cu a&utorul
acestor pompeK are ar fi valoarea economică
e conomică pe care am putea-o conferi unui #bioreactor%
 proiectat pentru creştea celulelor în spaţiu06
spaţiu06 – un nou
nou instrument
instrument folosit astăi de laboratoarele
laboratoarele
care cultivă ţesuturi pentru inimi umaneK 12
:ntrebări asemănătoare pot fi puse şi în ce priveşte orbirea, pierderea unui membru şi
nefuncţionarea
nefuncţionarea rinic"ilor asociată cu diabetul – o boală care costă la ora actuală tatele 9nite cel
 puţin 0G1 de miliarde de dolari
dolari anual, previiunile
previiunile indicând o creştere
creştere pe măsură ce populaţia
populaţia
îmbătrâneşte.10
:n acelaşi timp, spaţiul &oacă un rol crucial în monitoriarea
monitoriarea mediului încon&urător.
încon&urător. <aveta
franceă ;DT-3, de exemplu, poartă un aparat american, ;D)? ; D)? ((( care măsoară oonul şi
aerosolii din ona polară.11 onform unui studiu al laboratorului american de ercetări <avale,
#în fiecare an, porţiuni uriaşe din pădurile )las*ăi, anadei de <ord, /usiei şi "inei sunt
distruse de incendii, din luna mai până în octombrie, când vânturile de mare altitudine poartă
uneori fumul pe mii de *ilometri.% ;DT-3Y;D)? ((( îl urmăreşte.1G
 :n acelaşi mod, un proiect spaţial railia-<)) studiaă efectele globale ale
transformărilor
transformărilor ecologice din regiunea amaoniană.13 D #pasăre% a <)) măsoară ritmul de
topire a banc"ielor polare.15 )lte proiecte ecologice spaţiale se concentreaă pe domenii
diverse, de la utiliarea apei şi pescuit până la ecosistemele estuarelor şi efectele uraganului >l
 <ino.1L
pecia umană nu a dispus niciodată de o cunoaştere atât de precisă şi de detaliată a
suprafeţei terestre. <avete spaţiale, ca >ndeavor, au produs cantităţi enorme de date, necesare
 pentru realiarea imaginilor
imaginilor de înaltă
înaltă reoluţie ale tundrei, deşerturilor
deşerturilor şi &unglei,
&unglei, unde trăiesc
trăiesc
gorilele pe cale de dispariţie, sau ale ruinelor antice precum )ng*or Mat şi 9bar. ;rintre alte
utiliări, aceleaşi date uluitor de precise ne pot a&uta să detectăm emiţătoarele J?, să
identificăm pericolele la adresa curselor de linie sau să preicem inundaţiile.17
PILOŢI AVIOANE ŞI PACHETE
=a baa aeriană c"riever din olorado, douăeci şi patru de ore din douăeci şi patru, o
mână de anga&aţi ai 9. . )ir $orce – nu mai în vârstă de optspreece sau nouăspreece ani – stau
în faţa computerelor şi controleaă sateliţii care încon&oară pământul la 01.222 de mile nautice
distanţă. >i opereaă peste douăeci de sateliţi, care împreună formeaă <)HT)/ Jlobal
;ositioning
;ositioning +stem, reţeaua care-i poate indica locaţia precisă pe "artă oricui este dotat cu un mic
receptor ieftin.18
$olosit de serviciile online, de autostopişti,
autostopişti, şoferi, camionagii, vapoare, bănci şi companii
de telefonie, ca să nu mai menţionăm forţele armate, J;-ul este una dintre minunile epocii
noastre.
)tât de importante
importante sunt implicaţiile lui în domeniul securităţii şi în cel al afacerilor, încât
>uropa plănuieşte, deşi cu mare întâriere, să-şi lansee propriul sistem, numit Jalileo.16
9n lucru prea puţin cunoscut despre J; este acela că el ne a&ută să ne aflăm şi poiţia în
timp, nu numai în spaţiu. )stfel, în plus faţă de localiarea noastră spaţială, sistemul funcţioneaă
şi ca un sincroniator.
sincroniator. :n cuvintele
c uvintele lui Jlen Jibbons de la )dvanstar ommunications,
ommunications, #de
fiecare dată când scoatem bani de la un bancomat sau formăm un număr de telefon Aindiferent de
reţeaB, sincroniarea vocii şi fluxului de date în aceste OPQ reţele de comunicare este aproape cu
siguranţă baată pe timing-ul J; OPQ care a făcut sincroniarea la nanosecundă accesibilă peste
tot în lume, datorită ceasurilor atomice cu cesiu şi rubidiu aflate la bordul sateliţilor J;.%
eneficiul programării
programării precise şi al sincroniării în economie nu a fost calculat încă. Şi nu am
înc"eiat enumerarea.
!e la atacurile de pe 00 septembrie, experţii în lupta antiteroristă
antiteroristă au dedicat o atenţie
sporită celor 122 de milioane de containere care circulă pe mări şi oceane în fiecare an. Dricare
dintre acestea poate ascunde o armă biologică, un terorist, arme, droguri sau alte produse de
contrabandă. )stăi, numai două procente sunt inspectate la intrarea în tatele 9nite. )dăugaţi
containerele care sosesc pe pământ şi prin aer.G2
ateliţii J; pot urmări, în principiu,
principiu, coordonatele
coordonatele acestor containere. :n viitor, nu doar
containerele, ci şi fiecare produs din ele va fi urmărit permanent în cursul transportului de la
 producător lala angrosist, la detailist,
detailist, pe rafturi şi în locuinţa clientului.
clientului. ;rototipurile
;rototipurile unor sisteme
sisteme
de urmărire sunt de&a studiate sau testate de companii precum Mal-?art, Target, ears sau
4mart.G0
?ai mult, va veni o i în care multe pac"ete cu mâncare, spre exemplu, vor fi dotate cu
cipuri care vor raporta permanent transportatorului
transportatorului starea produselor în cursul deplasării.
 )lte pac"ete, inteligente% îşi vor procesa conţinutul pe drum. onectarea acestora la J;
sau la sisteme de sateliţi similare va transforma largi sectoare din domeniul transporturilor sau
industriei alimentare, vor asigura produse mai proaspete şi o calitate mai bună a "ranei şi altor
mărfuri ambalate, vor sc"imba economia producţiei şi distribuţiei în diverse domenii – şi vor
îmbunătăţii securitatea.
a orice te"nologie, J;-ul are şi un potenţial negativ. >l ne poate face vieţile mai
sigure, poate urmări un autove"icul plin cu terorişti )l ]aeda prin deşertul Remenului, dar poate
devălui şi o viită la bordel sau la o bancă elveţiană. :nsă acelaşi lucru îl pot face şi coo*ie-urile
dintr-un computer sau vecinii vorbăreţi. eneficiile şi sacrificiile trebuie puse în balanţă.
9nul dintre cele mai importante avanta&e economice ale J;-ului se va concretia însă
numai atunci când sistemele de control ale traficului aerian, astăi aflate la sol, vor deveni doar o
 plasă de siguranţă pentru alternativa localiată în spaţiu. )stăi, planurile de bor obligă cele mai
multe avioane să boare de la un semnal radio terestru către altul, adeseori prin one de trafic
intens. apacitatea este limitată în &urul oraşelor importante.G1 9n sistem de control J; poate
mări această capacitate, ca şi preciia.GG !e asemenea, el poate permite ateriarea în condiţii care
astăi sunt considerate pro"ibitive, inclusiv pe aeroporturi îndepărtate sau mici, şi poate îmbogăţi
navigaţia aeriană peste ocean, totul la costuri mult mai mici decât cu a&utorul sistemului actual,
terestru.G3
:ncă şi mai remarcabil este J;-ul diferenţial global elaborat recent de <)) la @et
;ropulsion =ab din ;asadena, alifornia şi testat în Jroenlanda şi tatele 9nite. )cum este
capabil să poiţionee avioanele cu o preciie de G,6 inci pe oriontală şi 7,6 inc"i pe verticală
oriunde în lume. @;= se laudă că aceasta este o #îmbunătăţire de ordin 02% faţă de preciia
sistemelor actuale.G5
FRONTIERELE NEEXPLORATE ALE AVUŢIEI
)şadar, activitatea spaţială se dovedeşte rentabilă pentru economia emergentă – adeseori
în moduri nevăute – şi oferă motive de optimism. 9n studiu al institutului ?idIest /esearc" a
estimat că fiecare dolar investit de <)) adaugă nouă dolari la produsul intern brut al tatelor
9nite.GL D altă analiă, efectuată de "ase >conometrics, a sugerat că cercetarea spaţială anunţă
creşteri ale productivităţi care s-ar traduce în profituri de 3GV în raport cu investiţia.G7 )ceste
estimări sunt relativ depăşite, nesigure şi incomplete. u toate acestea, c"iar dacă le reducem
arbitrar, tot vor sugera convingător că activitatea spaţială este deosebit de rentabilă pentru
economie. Şi totuşi nu utiliăm decât o mică parte a potenţialului său.
=a oriont se profileaă mii şi mii de noi sateliţi pe firmament. )lgeria, ;a*itanul şi
 <igeria au ac"iiţionat de&a micro-sateliţi care cântăresc puţin mai mult de 35 de *ilograme,
capabili să transporte ec"ipamente de înregistrare video, ale căror costuri de lansare sunt net
inferioare celor ale sateliţilor convenţionali.G8 ;rofesorul ?artin Ieeting, anga&at al companiei
 producătoare, urre+ atellite Tec"nolog+ din ?area ritanie, susţine că în ece ani vom lansa
sateliţi de mărimea unei cărţi de credit. ;e măsură ce scad dimensiunile şi costurile, ei vor deveni
mai ieftini, dând posibilitatea companiilor mici, organiaţiilor neguvernamentale, grupurilor
 private şi c"iar indiviilor – buni sau răi – să şi-i permită.
;e scurt, este momentul să recunoaştem că, până şi în termeni strict economici, goana spre
spaţiu nu poate fi ignorată. ;rimii paşi ai omenirii în spaţiul cosmic creeaă de&a o valoare
importantă pe pământ, în moduri la care civiliaţiile anterioare nu puteau decât să visee. (ar
acesta este numai începutul.
 )stăi, peste cincieci de naţiuni susţin că au programe spaţiale.G6 !ar guvernele nu sunt
singure în spaţiu. :n 1223, douăeci şi şase de companii se luptau pentru premiul )nsari ',
acordat primei companii private care va construi o navetă capabilă să poarte trei oameni în spaţiul
suborbital şi va repeta testul cu acelaşi ve"icul, la un interval de două săptămâni. copulC
accelerarea devoltării turismului spaţial comercial.32
;e 3 octombrie 1223 – la exact 37 de ani de la iua în care a fost lansat putni* –
pace"iDne a a&uns în spaţiul suborbital şi a câştigat premiul. <aveta nu a fost finanţată din
fonduri guvernamentale, cei 12 de milioane de dolari necesari fiind furniaţi de ;aul )llen, co-
fondator al ?icrosoft. ;ilotul său, rian innie, a fost a 3G3-a fiinţă umană care a părăsit Terra şi
s-a aventurat în spaţiu.30
u câteva luni mai devreme, când pirit şi Dpportunit+, două ve"icule ale <)), au
ateriat în siguranţă pe ?arte, directorul ad&unct al laboratorului @et ;ropulsion, >ugene Tattini, a
estimat că evenimentul a adus ece miliarde de clic*-uri pe (nternet, de la oameni care doreau să
urmărească ştirile şi să participe la importanţa momentului.31
"iar dacă nu mai operam alte sc"imbări ale locaţiei avuţiei – dacă nu am fi transferat-o
către )sia şi către regiunile-state în formare, dacă nu ar fi existat locuri cu valoare adăugată mare,
dacă nu am fi globaliat şi reglobaliat economia mondială, saltul dincolo de planeta noastră, în
sine, ar fi constituit un moment revoluţionar în crearea avuţiei.
!e aceea, doveile cumulate sunt copleşitoare. Transformăm simultan relaţia avuţiei atât
cu timpul cât şi cu spaţiul – două dintre principiile ultrafundamentale care au stat la baa întregii
economii, încă de când eram vânători şi culegători.
)stăi, avuţia nu este doar revoluţionară, ea devine din ce în mai mult astfel. <u este nici
exclusiv o problemă de te"nologie. )vem de-a face, aşa cum vom demonstra în continuare, şi cu
o revoluţie a minţii.

PARTEA A CINCEA

Încrederea $n cunoa%tere

CAPITOLUL 1"

LIMITA CUNOAŞTERII
<gu+en T"i in", un ţăranca de vreo cincieci de ani, cultivă ore într-o grădiniţă, la L2
de mile sud faţă de Eanoi.0 <oi nu putem face acest lucru.
Tatiana /asei*ina, la vreo douăeci de ani, monteaă mânerele portierelor automobilele
)vtoH)S ce parcurg linia de asamblare a fabricii din Togliatti, oraş industrial din sudul
?oscovei.1 Şi, la fel ca în caul ţărăncii din Hietnam, noi nu putem utilia această linie de
 producţie.
 Hieţile şi culturile celor două femei sunt extrem de diferite. 9na simbolieaă producţia
agrară, iar cealaltă, producţia industrială. u toate acestea, ambele trăiesc în economii în care
 principalele valori, resurse şi produse sunt, în cuvintele economiştilor, #rivale% – utiliarea lor de
către o parte elimină utiliarea simultană de către o alta.
:ntrucât cele mai multe economii sunt încă agrare sau industriale, nu trebuie să ne mire
faptul că ma&oritatea economiştilor şi-au dedicat carierele colectării de date, analiării şi
teoretiării cu privire la mi&loacele rivale de creare a avuţiei.
!intr-o dată, ca să spunem aşa, apare un sistem diferit de creare a avuţiei, iar acesta nu
este provocat doar de sc"imbări dramatice ale relaţiei noastre cu timpul şi spaţiul, ci şi de un al
treilea principiu ultrafundamentalC cunoaşterea.
/ăspunsul economiştilor retrograi a fost fie negarea importanţei sale, continuând să
lucree ca şi cum nu ar fi existat, fie studierea cunoaşterii cu mi&loace nepotrivite. 9n motiv este
acela că, spre deosebire de ore şi mânerul portierei, cunoaşterea este intangibilă, iar încercările
de a o defini duc, de obicei, la un labirint din care nu există o ieşire decentă.
!in fericire, pentru scopurile noastre nu avem nevoie de o trecere în revistă ex"austivă a
nenumăratelor definiţii concurente. <u avem nevoie nici de preciie desăvârşită şi de
 particulariarea împinsă la extrem. Dricât de nesatisfăcător ar putea părea, pentru scopurile
noastre nu avem nevoie decât de o definiţie de lucru care să ne a&ute la descoperirea modului în
care este transformată baa noastră globală de cunoaştere – şi a modului în care transformările de
astăi vor afecta viitorul.
D abordare folosită adeseori separă cunoaşterea de date şi informaţii. !atele sunt descrise,
de obicei, ca fiind obiecte discrete, lipsite de context – de exemplu, #trei sute de acţiuni%. ând
datele sunt plasate în context, ele devin informaţii – de exemplu, #avem trei sute de acţiuni de la
compania farmaceutică '%.
<umai atunci când informaţia este configurată în modele superioare, mai largi şi
conectate cu alte modele, a&ungem la ceva ce am putea numi cunoaştere – de exemplu, #avem trei
sute de acţiuni de la compania farmaceutică ' care au urcat cu două puncte pe o piaţă în creştere,
dar volumul este mic şi este posibil ca /eerva $ederală să crească rata dobânilor.%
)cesta este sensul pe care îl dăm termenilor în continuare, dar, evitând repetiţia
obositoare a fraei #date, informaţii şi cunoaştere%, vom folosi acolo unde este posibil, cuvintele
cunoaştere sau informaţie pentru a desemna toate cele de mai sus.G
:n cel mai bun ca, aceste distincţii luate împreună oferă numai o definiţie grosieră a
cunoaşterii, însă aceasta este adecvată pentru noi, atunci când descriem ceea ce ar putea fi numit
#sursa de cunoaştere% a sistemului avuţiei revoluţionare.
?iliarde de cuvinte despre economia cunoaşterii au fost scrise, rostite, digitiate şi
disputate în aproape toate limbile pământului, dar puţine dintre ele arată cu claritate cât de
diferită este cunoaşterea în raport cu orice alte resurse sau mi&loace care intră în crearea avuţiei.
ă ne oprim asupra câtorva dintre ele.
0. unoaşterea este inerent non-rivală. !umneavoastră şi un milion de alţi indivii puteţi
utilia aceeaşi porţiune de informaţie fără a o micşora. :n realitate, cu cât mai mulţi oameni o
folosesc, cu atât este mai mare posibilitatea ca cineva să generee şi mai multă cunoaştere pe
 baa ei.
(nexistenţa unui rival al cunoaşterii nu are nimic de-a face cu costul sau gratuitatea
folosirii ei. ;atentele, cop+rig"t-urile sau te"nologia anti-piratare pot prote&a o anumită parte a
cunoaşterii, nepermiţând celor care nu plătesc să o utiliee. !ar aici este vorba de construcţii
legale, nu de caracterul inerent al cunoaşterii înseşi, care este prin natura sa inepuiabil.
)ritmetica nu se consumă atunci când o aplicăm.
 :n economiile avansate de astăi, marea ma&oritate a lucrătorilor se ocupă cu crearea sau
sc"imbul de date non-rivale, informaţii şi cunoaştere. !ar nu am auit de nici o teorie care să
expună sistematic interacţiunea sectoarelor rivale şi non-rivale în întreaga economie şi să ne
explice ce se petrece atunci când unul dintre talerele balanţei se înclină.
1. unoaşterea este intangibilă. <u o putem atinge, îndoi sau lovi. !ar o putem manipula
 – ceea ce şi facem.
G. unoaşterea este non-liniară. (dei minore pot aduce reultate uluitoare. tudenţii de la
tanford @err+ Rang şi !avid $ilo au întemeiat Ra"ooX ;ur şi simplu aşeând pe categorii site-
urile lor favorite.3 $red mit", tot pe vremea studenţiei a realiat că într-o economie accelerata
oamenii vor plăti mai mult pentru viteă şi a fondat $ederal >xpress, cea mai bună companie de
coletărie din lume.5
3. unoaşterea este relaţională. Drice bucăţică individuală de cunoaştere a&unge să aibă
sens numai atunci când este &uxtapusă cu alte părţi, care îi furnieaă contextul. âteodată,
contextul poate fi comunicat fără cuvinte, printr-un âmbet sau o încruntare.
5. unoaşterea este colegială. u cât este mai multă, cu atât sunt mai complexe, mai
numeroase şi mai variate posibilele combinaţii folositoare.
L. unoaşterea este mai uşor transportabilă decât orice alt produs. onvertită în 2 şi 0, ea
 poate fi trimisă instantaneu unei persoane din vecinătate sau către ece milioane de persoane, din
Eong 4ong până la Eamburg, la acelaşi preţ infim.
7. unoaşterea poate fi comprimată în simboluri şi abstracţiuni. :ncercaţi să comprimaţi
un pră&itor de pâine #tangibil%.
8. unoaşterea poate fi stocata în bucăţele din ce în ce mai mici. Tos"iba a intrat în artea
recordurilor, în 1223, cu un "ard dis* de computer mai mic decât un timbru poştal.L :n curând
vom avea stocarea la nivel nanometric, adică de ordinul miliardimilor de metru, ba c"iar şi la o
scară mai mică, în caul în care cunoaşterea de care dispunem este corectă.7
6. unoaşterea poate fi explicita sau implicită, exprimata sau nu, împărtăşită sau tacita.
 <u există o masă, un camion sau orice alt #tangibil% tacit.
02. unoaşterea este greu de iolat. >a se răspândeşte.
!acă punem toate aceste caracteristici la un loc, sfârşim prin a avea ceva atât de diferit de
tangibile, preocuparea tradiţională a economiştilor, încât mulţi dintre ei îşi scutură capul
neîncreători şi, la fel ca mulţi alţii, caută refugiu în lumea pe care o cunosc – cea a tangibilelor
rivale.
Totuşi, nici măcar toate aceste diferenţe nu epuieaă modurile în care cunoaşterea refuă
să se înscrie în categoriile economice existente.
LOVIREA CAUCIUCURILOR
;atrimoniul cunoaşterii are caracteristici stranii, paradoxale. Jândiţi-vă la diferenţa dintre
a cumpăra o maşină şi a cumpăra cunoaşterea proprietarului despre acea maşină.
;roprietarii sau producătorii unei cunoaşteri extrem de valoroase sunt prote&aţi de lege.
 <u cu mult timp în urmă, corporaţia =oc*"eed-?artin a dat în &udecată oeing, susţinând că un
inginer de la =oc*"eed plecase cu mii de pagini despre sistemele de lansare a rac"etelor şi
estimări ale costurilor, care au a&uns la compania rivală. )cuarea susţinea că documentele au
fost utiliate de oeing pentru a câştiga un contract de multe miliarde de dolari.8
)cest exemplu ne duce la ceea ce profesorul ?ax oisot de la >)!> A=a >scuela
uperior de )dministracion + !ireccion de >mpresasB, a numit un paradox. #Haloarea bunurilor
fiice este stabilită prin compararea lor.% umpărătorul unei maşini loveşte pneurile, se uită sub
 capotă, cere sfatul prietenilor, conduce de probă o To+ota, un $ord sau un Hol*sIagen. )cţiunile
sale nu reduc valoarea maşinii.
;rin contrast, să spunem că în caul =oc*"eed-oeing, o altă companie din domeniu,
 <ort"rop, ar fi dorit să cumpere datele secrete ale firmei =oc*"eed. ;entru a le stabili valoarea,
 <ort"rop ar fi trebuit să ştie ce conţin. !ar în clipa în care ar fi aflat acest lucru, secretul ar fi
dispărut şi cel puţin o parte din valoarea sa ar fi fost pierdută.
:n cuvintele lui oisot, #informaţia despre bunurile informaţionale OPQ nu poate fi
răspândită fără să i se afectee raritatea% – c"iar raritatea pe care se baeaă valoarea sa. )r fi ca
şi cum te-ai uita sub capota unei maşini şi i-ai fura sistemul de alimentare cu combustibil.
:ntr-o economie tot mai baată pe cunoaştere şi inovaţie, acest paradox creeaă o
 problemă serioasă nu doar pentru economişti, ci şi pentru economie. )stfel, continuă oisot,
#când informaţia înceteaă să &oace doar un rol de suport al tranacţiilor economice, când devine
 principalul lor obiectiv, logica ce reglementeaă producţia şi sc"imbul bunurilor fiice înceteaă
să se aplice.%6
)ccentuarea rolului cunoaşterii nu este numai un obstacol minor. >conomiştii sperând să
transforme economia într-o ştiinţă la fel de precisă şi de predictibilă ca fiica lui <eIton, şi-au
imaginat-o la un moment dat ca fiind deterministă, ec"ilibrată, cu o funcţionare aproape
mecanică. "iar şi astăi, o mare parte a economiei, în care intră moştenirile lui )dam mit",
!avid /icardo şi, mai târiu, ?arx, 4e+nes şi ?ilton $riedman, se baeaă, măcar în parte, tot pe
mecanica neItoniană şi pe logica carteiană.
Totuşi, cu aproape un secol în urmă, teoria cuantică, relativitatea şi principiu
nedeterminării au produs o criă care i-a dus întâi pe fiicieni şi apoi pe profani la o mai bună
înţelegere a limitărilor modelului mecanic. ) reieşit că nu toate lucrurile din univers se comportă,
întotdeauna, cu regularitatea, predictibilitatea şi legitatea unei maşinării. :n cuvintele lui oisotC
#?esa&ul OPQ este deconcertant pentru cei care cred că economia este sau ar trebui să fie o ştiinţă
exactăC bunurile informaţionale sunt nedeterminate sub aspectul valorii. Şi, aşa cum descoperirea
nedeterminării în procesele fiice a inaugurat o mutaţie paradigmatică, de la fiica clasică la cea
cuantică, la fel, nedeterminarea bunurilor informaţional cere o economie politică distinctă a
informaţiei.%
)cum, să combinăm întrebările fără răspuns despre cunoaştere cu cele ridicate de
transformările radicale ale relaţiei noastre cu timpul şi spaţiul, şi vom începe să realiăm cât de
 puţine lucruri cunoaştem despre sistemul avuţiei revoluţionare ce transformă astăi )merica şi se
răspândeşte pe tot globul.
;entru începători, de câtă cunoaştere este vorbaK
CAPITOLUL 1$

PETROLUL ZILEI DE MÂINE

Dricât de surprinător ar putea părea, la fix cincieci de ani după inaugurarea economiei
cunoaşterii, cunoaştem foarte puţine lucruri despre #cunoaşterea% pe care se baeaă ea. !acă, de
exemplu, cunoaşterea este petrolul economiei de mâine, aşa cum s-a sugerat în numeroase
rânduri, atunci care sunt reervele de acest #ţiţei% intangibilK ompaniile petroliere, armatele,
traderii de pe Mall treet şi şeicii din Drientul ?i&lociu c"eltuiesc averi întregi pentru a estima
cantitatea reală – diferită cea pretinsă – a reervelor globale de ţiţei.0 !ar ştie cineva cât de mult
cunoaşte lumeaK au cum se modifică stocul mondial de cunoaştereK ât de mult merită
cunoscutK Şi cât valoreaăK
lui ?ic"ael @ac*son, milioane de telespectatori au urmărit uluiţi, timp de luni întregi, modul în
care fiecare parte, acuarea şi apărarea, subliniau discrepanţele din doveile preentate de
cealaltă. $iecare părticică de informaţie era studiată atent în căutarea contradicţiilor interne ca şi
cum non-contradicţia ar fi dovedit adevărul.
Şi în afaceri, coerenţa câştigă puncte, deşi este posibil ca ea să fie în mod coerent falsă.
ând o ec"ipă de auditori gen M)T descinde la o firmă pentru a lua aşa-numitele #măsuri
necesare% în pregătirea unei fuiuni sau ac"iiţii, primul lucru la care se uită sunt incoerenţele.
unt trecute aceleaşi date în registrele contabile, la diferite niveluriK Drice incoerenţă genereaă
suspiciunea că adevărul este deformat. :ncepând cu scandalurile financiare de la >nron,
Morldom, )delp"ia, T+co şi o sumedenie de alte firme de mare succes, criteriul coerenţei a fost
aplicat cu tot mai multă coerenţă.
  AUTORITATEA
:n viaţa de i cu i, o mare parte a #adevărului% acceptat se baeaă pe autoritate – laică
sau divină. Timp de ani de ile, în tatele 9nite, dacă celebrul investitor Marren uffett emitea o
silabă despre tendinţa bursei de pe Mall treet, aceasta trebuia să fie adevărată.G ;entru alţii,
regula se aplică ibliei sau oranului. )utoritatea este testul.
)utoritatea poate fi personificată de un imam sau un a+atola" musulman. :n cuvintele
unui lider şiit, ?arele )+atola" )li al-istani, #$aci ceea ce îţi spune să faci opinia expertă Oa
lideruluiQ şi te abţii de la ceea ce opinia expertă interice, fără nici o cercetare proprie.% 3
)lternativ, autoritatea poate fi localiata la Hatican, unde, în 0872, ;apa a fost declarat
#infailibil%.5 redincioşii presupun că astfel de personalităţi religioase deţin o cunoaştere
 profundă a oranului sau a ibliei, în timp ce consideră că aceste cărţi, la rândul lor, conţin
opiniile unei autorităţi supreme.
;entru unii, dacă principalele surse de ştiri, ca <eI Ror* Times, =e ?onde sau 
 <eIs, relateaă un lucru, acesta trebuie să fie adevărat. !esigur, aşa stăteau lucrurile înainte ca
 să recunoască faptul că a difuat o emisiune baată pe documente falsificate despre serviciul
 preşedintelui us" în Jarda ivilă.L :nainte, T"e <eI Ror* Times recunoscuse public că a
tipărit nenumărate relatări ale unui colaborator care minţea, inventa şi plagia materiale.7 ?ai
devreme, în $ranţa se vânduse ca pâinea caldă o carte care demonstra că redactorii din
conducerea iarului =e ?onde plantau articole care serveau propriilor interese private.8
)utoritatea este, de asemenea Aadeseori în mod absurdB, atribuită celebrităţilor din mass-
media. )ctorul /ic"ard Jere este considerat o autoritate în ce priveşte Tibetul, 6 cântăreaţa
arbra treisand în politica externă02 şi "arlton Eeston în iblie – să nu uităm că el &ucase
rolul lui ?oise într-un film. u toate acestea, puţini au fost veneraţi atât de orbeşte de cadrele
executive ca directorii generali ai marilor companii. )ni în şir, autoritatea supremă în lumea
afacerilor americane a fost @ac* Melc", de la Jeneral >lectric, astăi la pensie.00
:n ilele noastre este necesară atât de multă cunoaştere pentru a lua o deciie bună, încât
cei mai deştepţi oameni ştiu ceea ce nu ştiu. !e aceea, autoritatea este de multe ori împărtăşită
sau trecută de la unul altul. =a şedinţa board-ului unei corporaţii, directorii pot urma linia unui
membru în c"estiuni financiare, îl pot asculta pe altul în c"estiunile de compensare executivă şi
 pe altul pentru opinii te"nologice.
$oarte rar testăm într-un mod coerent capacitatea reală a autorităţii pe care ne baăm,
alegând în sc"imb imaginea de autoritate oferită de un titlu, o diplomă sau o altă acreditare de
acelaşi tip. :n fiecare ca, ne înclinăm în faţa autorităţii ce oferă certificarea. )ceasta devine
autoritatea autorităţii.
  REVELAŢIA
;entru unii, adevărul este baat pe ceea ce se presupune a fi revelaţia mistică. >a nu poate
fi pusă sub semnul întrebării. ;ur şi simplu, este. =uaţi-o de la mine. A!esigur, dacă acceptaţi
acest lucru şi credeţi pentru că eu cred asta, atunci eu devin autoritatea credibilă, iar criteriile pe
care vă baaţi sunt cele ale autorităţii.B
  REZISTENŢA
:n acest ca, testul adevărului se fundamenteaă pe vârsta şi pe reistenţa. ) #reistat%
adevărul #testului timpului%K >ste el #verificat şi autentic% sau este nou, aşadar c"estionabilK
)utoritatea nu este un eu, o carte sau o persoană, ci uriaşa felie de timp numită trecutul.
;oate că supa de pui este bună la tratarea răcelilor, dar oare faptul că reţeta a fost
transmisă de-a lungul unei lungi serii de bunici îi conferă aceste proprietăţiK
)stăi, celor mai mulţi dintre noi ne este greu să apreciem cât de important fost adevărul
moştenit înainte de (luminism şi de revoluţia industrială. (storic )lan 4ors de la 9niversit+ of
;enns+lvania arată că #răsturnarea autorităţii preumtive a trecutului a fost una dintre cele mai
 profunde evoluţii din întreaga istorie a Dccidentului.%01
  ŞTIINŢA
Ştiinţa este diferită de toate celelalte criterii de testare a adevărului. >a este singura care
depinde intrinsec de testarea riguroasă.
u toate acestea, dintre toate aceste criterii variate, ştiinţa este probabil cea pe care ne
 baăm cel mai puţin în viaţa de i cu i. !e obicei, nu alegem un căţeluş pentru că reuşeşte să
treacă un test ştiinţific, ci pur şi simplu ne îndrăgostim de el. <u facem teste de laborator pentru a
ne "otărî ce film să urmărim sau cu cu să ne împrietenim. !intre toate deciiile noastre ilnice,
 personale sau de afaceri cele pe care le luăm ştiinţific nu constituie decât excepţii. Totuşi, dintre
cele şase criterii ale adevărului, în ultimele secole, niciunul nu a avut un impact mai mare asupra
avuţiei. Şi niciunul, după cum vom vedea, nu este mai expus pericolului.
Ştiinţa nu este o colecţie de fapte. >a este un proces – adeseori confu şi nesecvenţial – de
testare a ideilor. )ceste idei trebuie să fie verificabile, cel puţin în principiu, şi, ar adăuga cineva,
falsificabile. Testele implică observaţia şi experimentarea. unoaşterea care nu a trecut aceste
teste nu este ştiinţifică.
"iar şi cele mai convingătoare descoperiri ştiinţifice sunt, prin urmare, considerate
incomplete sau nesigure – supuse întotdeauna unor noi investigaţii, reviuirii sau respingerii, în
lumina noilor descoperiri testate ştiinţific.
!in acest motiv, ştiinţa este singurul criteriu din cele şase care se opune inerent
fanatismului de orice fel, religios, politic, naţionalist rasist şi aşa mai departe. ertitudinea
fanatică "răneşte persecuţia, terorismul, inc"iiţiile, bombele sinucigaşe şi alte atrocităţi, iar
ştiinţa înlocuieşte c"iar această certitudine fanatică, recunoscând că până şi cele mai solide
descoperiri ştiinţifice sunt, în cel mai bun ca, adevăruri parţiale sau temporare, aşadar
nesigure.0G
)ceastă idee – că fiecare descoperire ştiinţifică ar putea şi ar trebui îmbunătăţită sau
abandonată – aşaă ştiinţa într-o clasă aparte. !intre toate filtrele adevărului, consens, coerenţă,
autoritate, revelaţie sau reistenţă, numai ştiinţa are capacitatea de a se autocorecta.
:n timp ce celelalte cinci criterii au fost utiliate încă de la începutul timpurile şi reflectă
caracterul static sau reistent la sc"imbare al societăţilor agrare, ştiinţa ţine desc"isă uşa
sc"imbării.
 @osep" <eed"am, marele istoric al ştiinţei c"inee şi biolog de formaţie, a demonstrat cât
de avansaţi au fost c"ineii în comparaţie cu europenii, până la un moment de cotitură – când
ştiinţa Dccidentului a depăşit-o pe cea c"ineă. eea ce a contat pentru marele salt către viitor al
Dccidentului nu a fost o descoperire ştiinţifica anume, ci ceva infinit mai puternic. :n cuvintele
lui <eed"am, #în timpul /enaşterii din )pus, în timpul lui Jalilei, OPQ a fost descoperită cea mai
eficientă metodă de a face descoperiri.%03
>lemente ale #metodei ştiinţifice% pot fi identificate tocmai în islamul timpuriu, în
/enaştere şi în opera lui $rancis acon, din secolul al 'H(-lea şi începutul secolului al 'H((-
lea.05 !ar a mai trebuit multă vreme până când s-a cristaliat ca o metoda clară, general
acceptată, pentru a determina adevărul oricărei aserţiuni sau ipotee.
(storicul canadian (an @o"nston de la colegiul universitar ?alaspina explicăC
#întreprinderea cercetărilor ştiinţifice nu a fost întotdeauna o activitate coordonată, disciplinată,
cu un sentiment clar şi împărtăşit al metodei. OPQ Ştiinţa încă stătea să aleagă ce fel de activitate
urma să desfăşoare, existând multe metode, teorii şi sisteme rivale în aproape toate domeniile%
 până în secolul al 'H(((-lea şi c"iar la începutul secolului al '('-lea.0L
)poi, treptat, elementele legate de observaţia empirică şi experiment, de cuantificarea,
diseminarea, reproducerea sau respingerea reultatelor s-au unificat, împreună cu controale oarbe
aleatorii şi cu alte te"nici, folosite pe scară largă astăi.
(nventarea metodei ştiinţifice a constituit un dar oferit umanităţii, un nou filtru sau test al
adevărului, un meta-instrument puternic pentru defrişarea necunoscutului şi – aşa cum s-a dovedit
mai târiu – pentru răspândirea transformării te"nologice şi a progresului economic.
!upă cum afirmam anterior, dintre toate deciiile economice luate într-o anumită i,
numai despre câteva se poate spune că au o baă ştiinţifică. Totuşi, acea urmă aproape inviibilă
a transformat capacitatea lumii de a produce şi a răspândi avuţia. >a va continua să aibă acelaşi
efect în viitor – dacă îi permitem.
MUTAŢIILE ADEVĂRULUI
:n realitate, desigur, nu ne baăm pe o singură formă de validare. )m putea apela la ştiinţă
 pentru a&utor medical, la religia revelată pentru consiliere morală şi la autorităţi directe sau
intermediare pentru alte probleme. Trecem de la un criteriu la altul sau utiliăm o combinaţie a
acestor criterii.
?ulte companii, partide politice, mişcări religioase, guverne sau alte grupuri încearcă să
ne manipulee punând în evidenţă unul sau altul dintre filtrele adevărului. ;riviţi, de exemplu,
modul în care reclamele televiate folosesc medici reali pentru a promova medicamente,
sugerând că mesa&ul este real deoarece se baeaă pe ştiinţă.07 )lte reclame introduc celebrităţi –
ob !ole pentru Hiagra sau =ance )rmstrong pentru ristol-?+ers Wuibb – ca şi cum ei ar fi
autorităţi relevante.08 ?esa&ul computerelor !ell este transmis de un tânăr îmbrăcat le&er, cam de
aceeaşi vârstă cu consumatorii la care doreşte să a&ungă firma – sugerând telespectatorilor că,
dacă vor cumpăra produse !ell, se vor alătura consensului acelei grupe de vârstă.
;roduse cum ar fi cerealele ]ua*er sau compoiţia de clătite )unt @emima – ca şi multe
altele a căror denumire începe cu #Dld-$as"ioned% Aca pe vremuriB – implică faptul că, fiind
vec"i, produsul este mai bun, aşa cum credea bunica. :n aceste moduri, diferitele criterii ale
adevărului sunt, ele însele, exploatate comercial. :n următoarea etapă, experţii în mar*eting îi vor
separa şi targeta pe consumatori, folosind pentru fiecare filtrul cu eficienţă optimă.
 !ar nu numai indiviii "otărăsc asupra adevărului şi falsului. ulturi şi societăţi întregi au
ceea ce am putea numi #un profil al adevărului% – o preferinţă caracteristică pentru unul sau mai
multe criterii ale adevărului.
D societate poate fi dominată de încrederea în autoritatea şi în revelaţia religioasă –
(ranul, de pildă, după revoluţia teocratică din 0676. D alta poate avanta&a ştiinţa şi pandantul său,
te"nologia – ca @aponia, din 06L2 până în preent.
;rofilul de adevăr al unei societăţi afecteaă profund cantitatea şi tipul de avuţie pe care le
va produce. >l va afecta sumele alocate construirii mosc"eilor şi bisericilor, în opoiţie cu
cercetarea şi devoltarea, sau intensitatea nostalgiilor post-imperiale, ca în )nglia şi $ranţa. >l
influenţeaă propensiunea litigioasă, natura sistemului &uridic, importanţa tradiţiei şi gradul de
reistenţă la sc"imbare.
:n sfârşit, alegerea filtrelor adevărului încetineşte sau accelereaă ceea ce economistul ce"
>ugen =oebl numea #câştig% – ritmul în care fiinţele umane acumuleaă cunoaşterea adiţională
necesară pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de viaţă. 06
$orma economiilor de mâine va fi dată "otărâtor de filtrele adevărului pe care le folosim
 pentru a valida cunoaşterea. :ncă o dată, ne transformăm relaţia cu un principiu ultrafundamental
al avuţiei, fără a anticipa consecinţele – şi punând în pericol una dintre principalele surse ale
 progresului economic.
?ia este viitorul ştiinţei.
CAPITOLUL 2*

DISTRUGEREA LABORATORULUI
!in tot ceea ce se găseşte în întreaga baă de cunoaştere a omenirii, inclusiv cunoaşterea
curentă şi cea perimată, nimic nu a mărit durata vieţii, nutriţia, sănătatea şi avuţia speciei noastre
mai mult decât elementul esenţial pe care-l numim ştiinţă. Totuşi, printre multele semne ce indică
transformarea principiilor ultrafundamentale ale avuţiei, unul dintre cele mai importante este
intensificarea răboiului de g"erilă contemporan împotriva ştiinţei.
)cest răboi nu este doar o încercare de a sfida realităţile ştiinţifice, ci şi de a discredita
ştiinţa însăşi. copul său este să sc"imbe modul în care este coordonată ştiinţa şi să dictee ceea
ce au voie sau nu să cercetee oamenii de ştiinţă. =a cel mai profund nivel, are ca obiectiv o
mutaţie a adevărului la nivel global, pentru a reduce biuirea pe ştiinţă ca mi&loc de validare a
adevărului. !acă ar avea succes, această ofensivă ar putea deraia viitorul economiei cunoaşterii şi
şansele de a reduce sărăcia şi promiscuitatea globală, aruncând în întuneric secolele următoare.
=a suprafaţă ar putea părea că, pe plan global, ştiinţa înfloreşte. :n toată lumea, numărul
oamenilor de ştiinţă şi al inginerilor este în creştere, 0 aşa cum cresc c"eltuielile în domeniul
cercetării şi devoltării A/esearc" \ !evelopment, /\!B – 183 de miliarde de dolari în 122G,
numai în tatele 9nite.1
D porţiune importantă din aceste fonduri pentru cercetare şi devoltare a mers la
cercetătorii străini şi imigranţii din toate părţile lumii care au invadat comunitatea ştiinţifică
americană. tatele 9nite au constituit şi locul de pregătire pentru nenumăraţi oameni de ştiinţă
care lucreaă acum pretutindeni pe glob, din "ina şi (ndia până în Drientul ?i&lociu şi ?exic.G
:n sectorul de afaceri, numai (? a c"eltuit 5 miliarde de dolari pe cercetare şi devoltare
în 1223.3 >c"ipa sa de cercetători, condusă de ;aul Eorn, a brevetat un total de G.138 de inovaţii
 – aproape una la fiecare 1,L ore, 13 de ore pe i, GL5 de ile.5 ) primit cu L8V mai multe patente
americane în acel an decât compania de pe locul 1, ?atsus"ita. )ceste inovaţii nu numai că au
 îmbunătăţit produsele fiice ale (?, ci, mai important, repreintă o proprietate intelectuală ce
 poate fi vândută, aducând companiei un profit de 0,1 miliarde de dolari numai din licenţe – circa
05V din venitul net al anului 1223.L ;rincipalele produse ale (? nu mai sunt cele fiice – ele
constau în servicii şi cunoaştere.
ăile specifice prin care ştiinţa se traduce în creştere economică generală sunt extrem de
complexe şi fac astăi obiectul unei debateri aprinse, dar, în cuvintele lui Jar+ ac"ula, fostul
subsecretar american al omerţului, #economişti de frunte identifică astăi progresul te"nologic
ca pe un factor ma&or, dacă nu cel mai important, al creşterii economice susţinute, repreentând
 &umătate din creşterea economică americană din ultimele cinci decenii.%7
:n ultimii ani, conform unui raport al $undaţiei <aţionale pentru ştiinţa, #alte naţiuni îşi
cresc investiţiile în cercetare şi devoltare, concentrându-se pe domenii ca ştiinţele fiice şi
ingineria, care primesc fonduri mai mici, prin comparaţie, în tatele 9nite.%8
!esigur, este un clişeu să spuiC #cunoaşterea ştiinţifică e o sabie cu două tăişuri, pentru că
unele descoperiri pot fi exploatate în moduri distructive.%6 )celaşi lucru este valabil pentru
religie şi pentru cunoaşterea non-ştiinţifică – deşi niciuna dintre acestea nu a delănţuit un val
comparabil de descoperiri, contribuind la sănătatea, alimentaţia ori siguranţa globală şi aducând
multe alte beneficii sociale.
LAME DE RAS ŞI DREPTURI
:n lumina acestor contribuţii, v-aţi putea imagina că oamenii de ştiinţa, nu doar în tatele
9nite, ci peste tot în lume, ar fi ţinuţi la mare stimă, aşa cum au fost odată.
:n loc de asta, atunci când cercetătorii medicali din universităţile americane şi-au desc"is
corespondenţa, acum câţiva ani, ei au găsit lame de ras ascunse în plicuri – un avertisment din
 partea extremiştilor ecologişti pentru oprirea experimentelor pe animale – când nu a fost mai rău.
#?ai rău% însemna maşini-capcană, incendieri şi alte forme de intimidare violentă.02 ?ai recent,
în 122L, căruntul cântăreţ pop tep"en ;atric* ?orrisse+ a a&uns pe prima pagină a iarelor cu
afirmaţia că spri&ină demersurile ?iliţiei pentru !repturile )nimalelor pentru că oamenii de
ştiinţă înşişi acţioneaă violent şi #acesta este singurul limba& pe care ei îl înţeleg.%00
)părătorii fanatici ai drepturilor animalelor nu sunt decât o ramură a unei largi coaliţii
antiştiinţifice ai cărei membri sunt recrutaţi din aripile cele mai radicale ale feminismului,
ecologismului, marxismului şi altor aşa-ise grupuri progresiste. usţinuţi de simpatianţi din
lumea universitară, din politică şi de celebrităţi mediatice, ei acuă ştiinţa şi oamenii de ştiinţă de
ceea ce unii consideră ipocriie, în cel mai bun ca, respectiv cruime şi criminalitate, în cel mai
rău.
!e exemplu, ei susţin că cercetătorii din domeniul farmaceutic îşi vând obiectivitatea
companiei care le oferă cel mai mult.01 A!esigur, unii c"iar aşa fac, dar lipsa principiilor nu este
monopolul unei profesiuni.B
oncentrându-ne atenţia într-o altă direcţie, neofeminiştii acuă Ape buna dreptateB că, în
multe ţări, femeile suferă de discriminare sexuală în domeniul educaţiei, iar femeile din ştiinţă se
lovesc de bariere sexiste în recrutare şi promovare. !esigur, aceasta este o luptă meritorie – astfel
de practici sunt stupide şi incorecte, lipsindu-ne de forţa intelectuală a unei &umătăţi din specia
umana. !ar, din nou, discriminarea sexuală nu este specifică ştiinţei ca atare, regăsindu-se din
 plin şi în nenumărate alte profesiuni.
imultan, ştiinţa este asediată de ecologiştii radicali. <i se spune că oamenii de ştiinţă
ameninţă să distrugă populaţii întregi prin alimentele modificate genetic.
emisiuni precum rossing Dver Acare te a&uta să comunici cu rudele decedateB sau ;et ;s+"ic
Acare te a&ută să comunici cu iguana personalăB.
:n ?area ritanie corul antiştiinţific a devenit atât de puternic, încât atunci când un
specialist de frunte în biologia reproducerii, /ic"ard Josden, a plecat în anada, ocietatea
/egală ritanică s-a temut că gestul său va declanşa un val de emigrări în rândul oamenilor de
ştiinţă.13 imultan, în $ranţa, după multe proteste, orbona acorda titlul de doctor în astrologie
unei foste ?iss $rance care întocmeşte "oroscoape săptămânale pentru o revistă de programe TH.
a o ironie a sorţii, susţinerea teei sale s-a desfăşurat în faţa unei mulţimi de celebrităţi la
9niversitatea /en^ !escartes din ;aris.15
POLITICA SCHIMBĂTOARE
:n trecut, în >uropa şi în tatele 9nite, ostilitatea faţă de ştiinţă provenea, de obicei, din
mediile de dreapta tradiţionaliste, câteodată profasciste sau c"iar naiste. Şi în preent, mulţi
oameni de ştiinţă americani se plâng de un #răboi republican împotriva ştiinţei%, acuând că
acest partid şi, în particular, administraţia lui Jeorge M. us", s-au făcut vinovaţi de manipularea
sau distorsionarea descoperirilor ştiinţifice pe teme ca încălirea globală, controlul naşterilor,
 ploaia acidă şi celule-suşă. tânga, din contra, a susţinut în general ştiinţa. :ntr-adevăr, marxismul
se învelea cu mantaua socialismului #ştiinţific%.
)stăi, într-o extraordinară răsturnare de situaţie, steagul antiştiinţific este fluturat cu mai
multă ve"emenţă de elementele de stânga. )ceastă atitudine poată fi găsită mai ales la
departamentele de literatură, ştiinţe sociale, studii feminista şi ştiinţe umane din universităţile
americane şi europene. :n timp ce stânga din )merica se opune ve"ement dreptei religioase în
c"estiuni sociale cu mare încărcătură emoţională, ca avortul sau subvenţionarea publică a şcolilor
religioase, aceeaşi stângă strânge rândurile cu dreapta în răboiul de g"erilă contra ştiinţei.1L
<u sugere câtuşi de puţin, prin cele de mai sus, că oamenii de ştiinţă sunt fără pri"ană, că
frauda nu poate fi găsită în laboratoare, că nu se petrec niciodată experimente iresponsabile sau
c"iar periculoase, ori că beneficiile ştiinţei sunt împărţite ec"itabil între bogaţi şi săraci. ?ai
mult, extinderea globală rapidă a cercetării ştiinţifice a depăşit în viteă capacitatea guvernelor,
universităţilor şi a profesiunii înseşi de a monitoria proiectele frauduloase, ceea ce constituie un
alt exemplu de desincroniare.17
orectarea acestor deficienţe este, cu siguranţă, necesară, însă răboiul împotriva ştiinţei
are obiective cu mult mai largi.
>l survine într-un moment în care descoperirile ştiinţifice ma&ore apar tot mai repede, într-
un domeniu după altul. !e pildă, o dată cu decodarea genomului uman, baa de cunoaştere a
omenirii s-a extins dramatic, iar rata posibilităţii de #câştig% sau de acumulare a cunoaşterii a
crescut. Totuşi, în formularea biogeografului ;"ilip tott de la 9niversitatea din =ondra, #ne
aflăm pe un vârf înalt şi o ţară nouă se află la picioarele noastre. !ar nu toată lumea vrea să o
exploree.% :n loc de asta, scrie el, #unii încearcă cu disperare să ascundă, să încorsetee şi să
încarceree noua ştiinţă.%18
PATRIARHIA ŞI CITITUL ÎN PALMA
?a&oritatea criticilor ştiinţei nu atacă fundamenteleC ei nu pun la îndoială metoda, care
este esenţa ei. :n sc"imb, se plâng că numai GV din cercetările în domeniul medicamentelor, de
exemplu, sunt direcţionate către bolile săracilor lumii, 16 că prea multe fonduri sunt investite în
remedii pentru bărbaţi, mai curând decât pentru femei, G2 că animalele sunt rău tratate în
cercetarea unor produse fără relevanţă pentru sănătate, cum ar fi cosmeticele, G0 ori că o parte
 prea mare a ştiinţei este dedicată îmbunătăţirii armamentuluiG1 – acuaţii care sună ca nişte
adevăruri inconfortabile. c"imbarea acestor condiţii nu ar dăuna ştiinţei, ci c"iar ar a&uta-o.
!e asemenea, criticii se plâng, pe bună dreptate, că, în ciuda imaginii sale, ştiinţa nu este
şi nu poate fi neutră. 9nele feministe acuă că ea este c"iar prin natura sa androcentrică şi
masculină. )ltele se plâng că este prea poitivistă şi cantitativă, altfel spus, lipsită de intuiţie. :n
sfârşit, există o şcoală care se întreabă dacă nu ar putea exista o ştiinţă alternativă, feministă, care
să nu se baee pe metoda ştiinţifică.
D altă provocare vine din direcţia religiei, a spiritualismului pop <eI )ge şi a altor
 promotori ai ocultului. D plimbare prin orice onă comercială te va duce obligatoriu pe lângă un
magain ce vinde cărţi <eI )ge, beţişoare aromatice şi drăngănele cu i oriental. Dricine este
interesat să-şi desc"idă un astfel de magain poate să localiee pe (nternet 01.222 de angrosişti,
care vând patru mii de tipuri de produse <eI )ge sau legate cumva de vră&itorie. 9n singur
vânător on-line oferă nu mai puţin de nouă sute de postere din #32 de categorii <eI )geC
astrologie, c"a*re, eiţe, vră&itorie, citire în palmă, Tarot, locuri misterioase, şamanism, îngeri,
+oga, balene, delfini, ţigani, egipteni, en şi aşa mai departe.%GG
ultura este atât de copleşită de paranormal, ocult şi iraţional, încât revista <eI Ror* îşi
dedică coperta #<eI Ror*-ului spiritist% şi #uperstarurilor supranaturale ale oraşului%. Jrafica
repreintă o palmă desc"isă încon&urată de cuvinte #clarvăătoriP ?ediumuri. Telepaţi. ?istici.
Şamani.%G3
!omeniul <eI )ge-ului acoperă o uluitoare varietate de practici şi credinţe dar mişcarea,
în general vorbind, este dominată de o atitudine sc"iofrenica atât faţă de ştiinţă, cât şi faţă de
religie.
)şa cum o defineşte Mouter Eanegraaff în lucrarea sa magistrală, <eI )ge /eligion and
Mestern ulture, <eI )ge-ul este un sistem de credinţe care #nu respinge nici religia şi
spiritualitatea, şi nici ştiinţa şi raţionalitatea%, pretinând că le combină într-o #sinteă mai
înaltă%. :nsă, cu permanenta sa invocare a, fiinţelor de nivel superior%, susţinând că realitatea este
o proiecţie imateriala a credinţelor noastre, la care se adaugă amestecul său de păgânism, canale
energetice, experienţe din vieţi anterioare şi promisiuni de paradisuri pure, <eI )ge-ul ne cere sa
credem în afirmaţii care nu sunt verificabile şi falsificabile ştiinţific.G5
LAS VEGAS-UL CA MODEL
9n alt atac la adresa ştiinţei ca filtru al adevărului vine din partea postmodernismului
reidual, confua filosofie franceă care acum câteva decenii a început să infiltree catedrele de
literatură şi de ştiinţe sociale – şi c"iar şcolile de afacerii din lumea întreagă.GL ompaniilor li s-a
spus să adopte #managementul postmodern%. =or li se oferă sisteme de transmitere a datelor
 pentru #(??-uri postmoderne%. tudenţii pot studia #etica postmodernă a afacerilor% la
9niversitatea runei din =ondra sau la 9niversitatea imon $raser din anada şi sunt îndemnaţi
să meargă la =as Hegas pentru a vedea un #model de afaceri% postmodern.G7
;ostmodernismul, sau ;D?D, nu ar fi fost prea important astăi – fiind, în mare parte,
înlocuit de alte obscurantisme – dacă nu ar fi atacat adevărul însuşi. :n ofensiva lor împotriva
ştiinţei ca test al adevărului, adepţii ;D?D ne spun că adevărurile ştiinţifice nu sunt universale,
iar afirmaţia are sens. ?ulţi oameni de ştiinţă s-ar putea c"iar să fie de acord. um nu cunoaştem
limitele universului AuniversurilorB pe care îl locuim, şi poate nici nu le vom putea cunoaşte, nu
 putem dovedi logic universalitatea vreunei teorii.
;ostmoderniştii – împreună cu criticii feminişti şi nu numai – au dreptate şi atunci când
afirmă că adevărurile ştiinţifice nu sunt în întregime neutre. =a urma urmei, banii determină
 adeseori cercetările care vor fi întreprinse, iar valorile a&uta la stabilirea întrebărilor pe care aleg
să le studiee cercetătorii, a ipoteelor pe care le concep, şi c"iar a limba&ului pe care îl folosesc
 pentru a-şi comunica reultatele.
!ar, c"iar în acest punct, argumentele lor trec de la pe-&umatate-corecte la pe-&umătate-
contrafăcute. <i se spune că toate adevărurile sunt relative, aşa că nici o explicaţie nu este mai
 bună decât oricare alta. u toate acestea, adevărata întrebare este #mai bună pentru ceK% !acă
vrem să burăm de la ?[nc"en la ?aui avem nevoie de un pilot competent la comeni, sau de
cel mai bun florar din lumeK
:n acest moment, postmodernii ne spun că toate adevărurile, ştiinţifice sau nu, sunt
subiective şi există numai în capetele noastre. )stfel, ei o iau complet rana şi se aruncă într-un
solipsism infatuat. onform propriei lor teorii, aserţiunile lor sunt inerent neverificabile. "iar
dacă ar fi adevărate, ar fi trebuit să ne ducem vieţile ca şi cum nu ar fi fost. :ncercaţi să plătiţi o
factură cu bani care există mai în mintea dumneavoastră.
Teoria ;D?D nu încearcă doar să discreditee ştiinţaC împinsă la extrem ea submineaă
de fapt toate criteriile adevărului, deoarece pune sub semnul întrebării însuşi conceptul de adevăr.
)cesta este locul în care postmoderniştii se întâlnesc cu vânătorii de ulei de şarpe, liderii
diverselor culte, falsificatorii şi inşi care încearcă să profite la maximum de naivitatea noastră,
neavând răpuns mai bun la întrebarea #!e ce ar trebui să te credK% decât #!e-aia.%
  ECO-MISIONARII
Ştiinţa, după cum am văut, este asaltată simultan de elemente ale mişcării ecologiste –
mişcare care îmbracă tot mai mult, la rândul ei, un caracter religios.
;rofesorul /obert E. <elson de la 9niversitatea din ?ar+land scrieC #;e măsură ce se
apropia sfârşitul secolului '', în societatea occidentală s-a instalat un vid religios. OPQ :n
această situaţie, mişcarea ecologistă contemporană a apărut drept singura modalitate de a-l
umple. OPQ ;entru mulţi dintre susţinătorii săi de astăi, ecologismul repreintă un substitut al
 principalelor credinţe creştine şi progresiste, care cunosc un declin dramatic.%
:n timp ce ecologiştii se baeaă, desigur, pe informaţii ştiinţifice, ecologismul, subliniaă
 <elson, #este posedat de un puternic spirit misionar%. ?ai mult, limba&ul său este #explicit
religiosC #salvarea# ;ământului de la viol şi &afF construirea unor #catedrale# în sălbăticieF crearea
unei noi #)rce a lui <oe#, cu legi de tipul celei referitoare la speciile pe cale de dispariţieF
concretiarea unei noi #c"emări# viând conservarea ultimelor regiuni sălbaticeF în fine,
întreprinderea eforturi pentru prote&area a ceea ce a mai rămas din #reaţie# pe Terra.%
)celaşi autor arată că #în inima mesa&ului ecologist se ascunde o nouă poveste despre
căderea speciei umane dintr-o epocă anterioară, mai fericită, mai naturală şi mai inocentă – o
viiune laică a alungării biblice din Jrădina >denului.%
;e scurt, spune <elson, #în ciuda aparenţei sale moderne, ecologismul este mai aproape
de o formă demodată a fundamentalismului religios.%G8
ŞTIINŢA SECRETĂ
!acă acestea ar fi singurele ameninţări la adresa ştiinţei – un pilon central al economiei
 baate pe cunoaştere – îngri&orarea ar fi &ustificată. !ar la oriont se profileaă un atac inedit,
mult mai periculos, care ar putea oferi muniţie puternică tuturor celor care urăsc ştiinţa. !in nou,
acest atac nu se îndreaptă contra metodei ca atare, ci loveşte în două elemente ale eticii care-i este
asociată – ideile conform cărora cunoaşterea produsă de ştiinţă ar trebui să circule liber şi că
oamenii de ştiinţă ar trebui să fie liberi să cercetee orice.G6
 =ibera circulaţie a descoperirilor ştiinţifice se află sub focul încrucişat al corporaţiilor şi
guvernului. Tot mai multe cercetări ştiinţifice sunt finanţate sau organiate de corporaţii care, din
importante raţiuni comerciale, se întrec să brevetee realiările sau să le ascundă. :n acelaşi timp,
guvernele, reacţionând la ameninţarea autentică a terorismului, solicită ca tot mai multe
descoperiri ştiinţifice să fie păstrate secrete din raţiuni de securitate.
>ra #individului cu puteri extraordinare% – teroristul, criminalul sau deec"ilibratul dotat
cu arme de distrugere în masă – se apropie cu paşi mari. :n vreme ce este evident că presa şi
(nternetul nu mai pot continua să ofere manuale de instrucţiuni pentru construirea bombelor sau
 pentru manipularea substanţelor toxice, au loc debateri îngri&orătoare despre câtă ştiinţă trebuie
să fie ascunsă de oc"ii publicului.
;e de o parte, având în vedere ameninţarea teroristă, înregistrarea laboratoarelor şi
supraveg"erea activităţii de cercetare ar putea fi necesare în ilele noastre, în opinia lui !avid
altimore, şeful de la alifornia (nstitute of Te"nolog+ şi laureat al premiului <obel. !ar, pe de
altă parte, spune tot el, #cel mai periculos lucru este secretul%, observând că armamentul biologic
însuşi a fost reultatul unor cercetări secrete.32
altimore preideaă la )cademia <aţională de Ştiinţe din tatele 9nite o masă rotundă
 pe tema libertăţii comunicării ştiinţifice. #>ste foarte dificil să distingi care cunoaştere este
 periculoasă şi ar trebui cenurată.% !e exemplu, afirma el, #distincţia dintre utiliările ofensive şi
cele defensive ale agenţilor biologici ţine mai mult de modul în care este folosită informaţia,
decât de informaţie însăşi. Trebuie să ştii cum să te aperi împotriva bioterorismului, dar,
cunoscând acest lucru, ştii şi cum să faci bioterorism.%30
;revenirea răspândirii noilor descoperiri este una, dar şi mai îngri&orătoare sunt
 propunerile de a transforma categorii întregi ale cunoaşterii în one inaccesibile cercetării. 9nele
dintre acestea provin c"iar din rândurile oamenilor de ştiinţă, care imagineaă scenarii
apocaliptice pentru a-şi susţine teele.
ill @o+, şeful departamentului de cercetare de la un ?icros+stems, a provocat furia
generală atunci când a cerut ştiinţei să lase deoparte cercetările care ar putea duce, în opinia sa, la
dominarea speciei umane de către tot mai rapida #auto-replicare distructivă% a te"nologiilor
făcute posibile astăi prin progresele din genetică, robotică şi nanote"nologie. ;ână în 12G2, a
 prevăut el, computerele ar putea deveni mai deştepte decât oamenii – destul de capabile pentru a
se reproduce şi a lua puterea.31
cenarii c"iar mai îngroitoare a lansat ?artin /ees, astronomul regal al )ngliei. :n
cartea sa Dur $inal Eour, /ees descrie experimentele apocaliptice care sunt debătute la ora
actuală de fiicieni şi care ar putea – în viiunea sa – nu numai să şteargă viaţa de pe faţa
;ământului, ci şi să distrugă întregul cosmos. )lţi oameni de ştiinţă nu-i iau în serios afirmaţiile.
usţinând că nu ştim suficient de multe nici măcar pentru a evalua riscurile, /ees propune
diferiţi paşi care ar trebui urmaţi înainte de iniţierea unor experimente periculoase în orice
domeniu, nu doar în fiică. >l citeaă o sugestie delicată a fiicianului $rancesco alogero care
 prevede o înfruntare între două ec"ipe de oameni de ştiinţă, o #ec"ipă roşie% urmând să ofere
argumente pentru care experimentul nu ar fi sigur, în timp ce #ec"ipa albastră% ar susţine
contrariul. /ees cere implicarea repreentanţilor opiniei publice în autoriarea unor astfel de
experimente.
u toate acestea, după cum subliniaă c"iar /ees, încercarea de a evita riscurile comportă
 propriile riscuri – astfel, #o politică extrem de precaută OPQ ar paralia pur şi simplu ştiinţa.%3G
Şi, o dată cu ea, economia baată pe cunoaştere a viitorului.
)utocritica este o componentă esenţială a ştiinţei, iar ştiinţa şi oamenii de ştiinţa nu ar
trebui să se situee niciodată deasupra criticilor publicului. Ştiinţa este prin ea însăşi o activitate
 socială, dependentă, într-o măsură pe care mulţi cercetători o subestimeaă, de ideile,
epistemologiile şi supoiţiile implicite ale culturii încon&urătoare. :n acelaşi timp, oamenii de
ştiinţă nu trebuie să fie unicii coordonatori ai ştiinţei, din moment ce, la fel ca toată lumea, ei au
 propriile interese egoiste.
:n orice ca, la ora actuală nu asistăm doar la o serie de atacuri disparate împotriva
ştiinţei, ci la impunerea convingerii că influenţa ştiinţei trebuie redusă, că ea trebuie lipsită de
respectul pe care şi l-a câştigat – pe scurt, detronată din funcţia de test principal al adevărului.
ătălia pentru adevăr nu se reduce însă la ştiinţă. !iverse grupuri din societate încearcă
activ, din diferite motive, să ne administree minţile modificând filtrele de adevăr cu a&utorul
cărora, la rândul nostru, vedem lumea – testele pe care le folosim pentru a discerne adevărul de
fals.
)ceastă bătălie nu poartă un nume, însă ea va avea un efect profund asupra sistemului
avuţiei revoluţionare care îl înlocuieşte acum pe cel al epocii industriale.
CAPITOLUL 21

MANAGERII ADEVĂRULUI
:n filmul andidatul ?anciurian, un soldat american este capturat de inamic şi supus unor
 proceduri de control mental care îl transformă într-un asasin. )ceeaşi temă – spălarea pe creier a
individului – formeaă baa pentru studiul unor subiecte precum comportamentul consumatorului
sau cultul atentatorilor sinucigaşi.
:n aceasta privinţă este mult mai eficient să se sc"imbe motivul pentru care o persoană
gândeşte într-un anumit fel decât ceea ce gândeşte, asta însemnând că trebuie să i se modifice
filtrele pe care le foloseşte la stabilirea adevărului. =ucrul acesta nu este valabil doar pentru
spălarea creierului indiviilor, ci şi pentru aplicarea procedurii respective la nivel social şi
cultural.
ercetări ample examineaă modul în care publicitarii şi mass-media încearcă să ne
manipulee pe noi toţi. >xistă şi o literatură importantă dedicată modului în care elitele
dominante manipuleaă psi"ologic şi cultural populaţiile coloniate, pentru a-şi asigura
 pasivitatea lor politică. u toate acestea, mai puţin observate şi studiate au fost mi&loacele prin
care economii şi culturi întregi sunt afectate de sc"imbarea definiţiilor pe care le dau ele
adevărului.
9na dintre raţiunile omisiunii este aceea că sc"imbările se petrec de-a lungul unor
 perioade lungi de timp şi uneori sub limita conştiinţei la nivel individual. Totuşi, putem afirma că
fiecare val revoluţionar a fost însoţit de transformări importante ale filtrelor de care s-au folosit
oamenii pentru a determina adevărul sau falsitatea – şi că acestea au influenţat cantitatea şi
tipurile de avuţie produse.
:n timpul (luminismului şi în primele ile ale revoluţiei industriale, occidentalii au încetat
să mai creadă în dreptul divin al regilor, începând să-şi răstoarne monar"ii. )pariţia democraţiei,
 baată pe vot şi pe conducerea ma&orităţii, a transformat consensul pe scară largă într-un filtru
mai important al adevărului decât înainte, şi nu doar în politică. ?ai târiu, introducerea educaţiei
 pentru mase şi transmiterea unor mesa&e uniforme către tineri au favoriat şi mai mult consensul
ca test al adevărului.
;e măsură ce standardele de viaţă s-au îmbunătăţit, iar avuţia s-a răspândit,
industrialiarea a dus la noi produse folositoare, de la ceasuri şi maşini de cusut până la
 CAPITOLUL 23

'UMĂTATEA ASCUNSĂ
<i se spune adesea că peste un miliard de oameni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe i.0
?ulţi supravieţuiesc – la limită – cu o sumă mult mai mică. !e fapt, există încă un număr foarte
mare de indivii care nu au bani deloc. >i nu au intrat în sistemul monetar mondial, descurcându-
se asemenea strămoşilor noştriC consumă doar ce pot produce ei înşişi. D parte substanţială a
acestei populaţii sărace ar face orice pentru a pătrunde în economia monetară.
;entru asta, trebuie să treacă prin ceea ce s-ar putea numi #ele şapte porţi către bani%. ă
ne imaginăm un culoar lung cu şapte uşi încuiate. D mulţime obosită, murdară, flămândă se
târăşte disperată pe coridor. $iecare uşă are o inscripţie scurtă care explică ce trebuie făcut pentru
a o desc"ide. )nalfabeţii le cer agitaţi celorlalţi să le citească textele. )cestea sună astfelC
9şa unuC />>)S_ >H) H)<!)(=. ultivă cereale în surplus. !eseneaă un
 portret. $ă o perec"e de sandale. Jăseşte un cumpărător şi ai reuşit.
9şa doiC ()-( D =9@) apătă bani în sc"imb. >şti în sistemul monetar. a atare,
acum faci parte din economia viibilă.
9şa treiC ?DŞT><>ŞT>. !acă părinţii sau unc"iul $ran* îţi lasă moştenire nişte bani,
uşa aceasta se va desc"ide. )şa vei intra în sistem. -ar putea să nu ai niciodată nevoie de o
slu&bă.
9şa patruC D(<> 9< !)/. ineva – oricine – ţi-ar putea da bani sau un lucru pe care
l-ai putea preface în bani. (ndiferent despre ce este vorba, o dată ce îl ai, poţi intra.
9şa cinciC :<D)/_-T> Asau recăsătoreşte-teB. )lege o soţieYun soţ care a intrat de&a pe
una dintre uşi şi va împărţi cu tine banii pe care îi are. !upă aceea şi tu poţi intra.
9şa şaseC ;/D$(T) !> )(J9/_/(=> D()=>. u inima strânsă, guvernul îţi va
transfera nişte bani. ;oate că sumele sunt deriorii, dar şi aşa vei fi în sistemul monetar.
9şa şapteC $9/_. :n sfârşit, ai întotdeauna la îndemână furtul, prima metodă la care
recurg infractorii şi ultima la care recurg cei disperaţi de sărăcie.
!esigur, există variaţiuni minore – estre, mită, găsirea accidentală a unor bani şi aşa mai
departe – dar acestea şapte sunt principalele porticuri prin care, în decursul secolelor, omenirea a
 pătruns în economia monetară.
:n preent, producţia anuală a economiei monetare mondiale – pe care am denumit-o
economie viibilă – este de ordinul a cincieci de trilioane de dolari. )ceasta este, ni se spune,
valoarea economică totală creată pe planetă în fiecare an.1
!ar ce s-ar întâmpla dacă am produce anual nu 52 de trilioane de dolari în bunuri, servicii
şi experienţe, ci aproape 022 de trilioaneK e-ar fi dacă, în plus faţă de cele 52 de trilioane, ar mai
fi alte 52 de trilioane în afara registrelor contabile, ca să icem aşaK redem că este posibil să se
întâmple aşa, iar vânătoarea acestor 52 de trilioane lipsă face subiectul următoarelor capitole.
Hom trece, astfel, de la supercomputere la Eoll+Iood şi muica "ip-"op, ameninţările biologice,
 pirateria drepturilor de proprietate intelectuală şi căutarea vieţii în spaţiul cosmic.
ECONOMIA DE PROSUM
pre deosebire de economia monetară, cu cele şapte porţi ale sale, economia ascunsă, din
afara registrelor contabile, are o mie de porţi. )cestea le sunt desc"ise tuturor, indiferent dacă au
 bani sau nu. <u sunt cerinţe la intrare. u toţii suntem calificaţi din naştere.
)ceastă economie inviibilă nu trebuie să fie confundată cu economia subterană sau
#neagră% în care se spală bani, se comite evaiune fiscală, iar teroriştii, dictatorii şi marii
 traficanţi de droguri prosperă. :nsuşi faptul că economia neagra este folosită pentru a transmite şi
ascunde bani o plaseaă în interiorul economiei monetare, nu în cea nemonetară de care ne
ocupăm aici.
Earta economică pe care o folosim în preent – şi pe care se baeaă liderii mediului de
afaceri şi politicienii – este, de fapt, un fragment, un detaliu al unei "ărţi mult mai mari, întrucât
repreintă doar economia viibilă.
>xistă însă şi o importantă economie #ascunsă%, în care se produc activităţi gnomice
nedetectate, nemăsurate şi neplătite. >ste vorba de >conomia de ;rosum.
ând oamenii genereaă bunuri, servicii sau experienţe pe care le vând în economia
monetară, îi numim #producători%, iar procesul – producţie. !ar nu sunt cuvinte omoloage, cel
 puţin în engleă, care să descrie ce se întâmplă în economia din afara registrelor contabile,
nemonetară.
:n )l Treilea Hal A0682B am inventat, prin urmare, termenul prosumator pentru aceia
dintre noi care creăm bunuri, servicii sau experienţe pentru propriul u sau propria satisfacţie, nu
 pentru vânare sau sc"imb. )tunci când, în calitate de indivii sau grupuri, producem şi
consumăm simultan ceea ce generăm, înseamnă că #prosumăm%.G
!acă facem o plăcintă şi o şi mâncăm, suntem prosumatori. !ar prosumul nu este doar un
act individual. :n parte, scopul pregătirii plăcintei poate fi acela de a o împărţi cu rudele, prietenii
sau comunitatea fără a aştepta bani în sc"imb. :n preent, cum lumea e tot mai mică datorită
evoluţiei transporturilor, comunicaţiilor şi te"nologiei informaţiei, conceptul de prosum poate
include munca neplătită pentru crearea de valoare care să fie împărtăşită cu străinii aflaţi la mii de
*ilometri distanţă.
u toţii suntem prosumatori la un moment dat şi toate economiile au un sector de prosum,
deoarece multe dintre nevoile şi lipsurile noastre personale nu pot fi reolvate pe piaţă sau sunt
 prea scumpe. !e asemenea, este posibil ca pur şi simplu să ne facă plăcere practicarea
 prosumului sau s-o considerăm o necesitate stringentă.
D dată ce ne îndepărtăm privirea de la economia monetară şi nu mai auim toată vorbăria
economică, descoperim lucruri surprinătoare. :n primul rând, că economia aceasta de prosum
este enormăF în al doilea rând, că ea cuprinde unele dintre cele mai importante activităţi ale
noastreF în fine, c"iar dacă nu stârneşte interesul economiştilor, economia de 52 de miliarde de
dolari pe care o studiaă ei nu ar putea supravieţui nici ece minute fără ea.
Damenii de afaceri şi economiştii conformişti nu rostesc nici o maximă cu mai multă
convingere decât #<u există prân pe gratis.% ei mai mulţi dintre noi mormăim această
 propoiţie tocmai în timp ce ne mâncăm prânul. <ici o deviă nu este însă mai înşelătoare.
;roducţia de prosum este temelia pe care se baeaă întregul sistem monetar. ;roducţia şi
 prosumul sunt inseparabile.
?a&oritatea oamenilor, incluându-i aici şi pe economişti, ar accepta fără eitare că
lucrurile pe care le facem în calitate de prosumatori – indiferent că e vorba de îngri&irea unui tată
 bolnav sau de voluntariatul efectuat la o organiaţie comunitară ori la garnioana de pompieri –
au valoare socială. !ar, în măsura în care stau să se gândească la asta, tot ei ar accepta şi ideea
comună că o ortină de $ier impenetrabilă sau un Sid al erlinului separă ceea ce facem pentru
 bani şl ceea ce facem ca prosumatori.
<oi, în sc"imb, vom arăta că aceasta nu este doar o c"estiune abstractă, reervată
studiului economiştilor. >a este importantă pentru părinţii care plătesc taxele şcolare ca să le
ofere copiilor o educaţie pentru viitor. >ste importanta pentru directorii de mar*eting şi manageri,
 pentru agenţiile de publicitate şi investitori, pentru directorii generali şi speculatorii financiari,
 banc"eri, lobişti şi planificatorii strategici. >ste deosebit de importanta pentru specialiştii în
 politici publice şi liderii politici care vor să ne conducă în siguranţă spre iua de mâine.
O MAMĂ DINTR-UN MILION
;rosumul îmbracă mii de forme, de la scrierea de soft s"are-Iare sau lipirea firului unei
veioe până la pregătirea de pră&ituri pentru serbarea de caritate a scolii. ;oate cuprinde
detectarea antraxului, salvarea victimelor unui cutremur, construirea de biserici sau căutarea vieţii
în spaţiul extraterestru. ;oate fi realiat cu ciocanul şi nişte cuie sau cu un supercomputer gigant
şi cu a&utorul (nternetului.
;rosumul este ceea ce face "aron ates din )lvaston, )nglia, atunci când îşi îngri&eşte
soţul bolnav de epilepsie, c"iar dacă ea însăşi suferă de artrită. <u primeşte nici o plată pentru
asta, deşi a fost nominaliată pentru premiul #D mamă dintr-un milion.%3 A)re şi doi copii de
crescut.B
;rosumul repreintă ceea ce a făcut bunul nostru prieten >n*i Tan când a contramandat o
cină cu noi în alifornia pentru a bura preţ de o noapte până în )ce", în (ndoneia, regiune
devastată de tsunami-ul din decembrie 1223.5 ?edic de profesie, >n*i a banda&at copii, a operat,
s-a bătut să menţină victimele în viaţă, fără instrumente adecvate, în condiţii de neimaginat –
unul dintre miile de voluntari din 18 de ţări care au sărit să a&ute victimele acestei tragedii.L
=a fel şi medicul canadian ruce =ampard, care umblă prin <igeria şi udan pentru a
înfiinţa clinici în sate fără electricitate şi apă potabilă.7
?arta Jarcia, o mamă singură cu trei copii, nu poate merge prin lume, dar, pe lângă
munca salariată de şase ore pe i, face voluntariat în biblioteca şcolii din apropiere, etic"etând
cărţile, şi este secretara asociaţiei de cartier.8
=a Ro*osu*a, în @aponia, 4atsuo a*a*ibara, un funcţionar de bancă, dă a&utor în fiecare
an la un eveniment sportiv pentru persoanele cu diabilităţi mentale, 6 iar la elo Eorionte, în
railia, ?ariana ;imenta ;in"eiro, în pofida avertismentelor referitoare la criminalitate şi
violenţă, urcă săptămânal pe o scară îngustă dintr-o favela – aşeare de bordeie la marginea
oraşului – pentru a le preda copiilor englea şi utiliarea computerului, pregătindu-i pentru
evadarea din mierie.
:n această economie inviibilă de prosum ne alinăm prietenii care au pierdut un copil,
strângem &ucării pentru copiii fără casă, scoatem gunoiul, separăm produsele reciclabile, îl ducem
cu maşina pe fiul unui vecin la locul de &oacă, organiam corul bisericii şi îndeplinim nenumărate
alte însărcinări acasă şi în cadrul comunităţii.
?ulte dintre aceste activităţi cooperative genereaă coeiune socială, după cum afirmă
autoarea şi activista Eael Eenderson.02 >le contrabalanseaă activităţile la fel de preţioase din
economia plătită. )mbele categorii creeaă valoare. /ecunoscând acest aspect, ministerul
 &apone al ănătăţii, ?uncii şi unăstării afirma, citat de !ail+ Romiuri, că munca nu înseamnă
#doar activităţi remunerate, ci şi activităţi voluntare pentru organiaţii non-profit şi servicii
comunitare.%00
oncentrându-se asupra familiei, sociologul norvegian tein /ingen de la 9niversitatea
Dxford explicăC #)tunci când o familie stă la masă, membrii ei se bucură de produsul unui set de
activităţi întreprinse în exterior, pe piaţa, şi în gospodărie. !e pe piaţă ei profită de pe urma
agriculturii şi pescuitului, prelucrării, ambalării, transportului şi vânării cu amănuntul. $amilia
contribuie făcând cumpărături, pregătind ingredientele, gătindu-le, punând masa şi spălând după
aceea vasele.%01
 Toate aceste activităţi necontabiliate constituie producţie, scrie el #în aceeaşi măsură ca
activităţile similare oferite pe piaţă.% :ntr-un cuvânt, ele constituie prosum – producţia în
economia nemonetară. Şi, dacă ar trebui să-i anga&ăm şi să-i plătim pe alţii pentru a face aceste
lucruri în locul nostru, nota de plată ne-ar ului.
TESTUL OLIŢEI
)firmaţia potrivit căreia economia monetară n-ar putea supravieţui nici ece minute fără
inputuri de la economia de prosum nu este o exagerare aiuristică. ;oate că #ece minute% e cam
 puţin, însă ideea de baă rămâne în picioare.
:n fiecare i, o parte a forţei de muncă se pensioneaă sau moare, trebuind să fie înlocuită.
D generaţie intră atunci când alta părăseşte mediul activ. !acă acest proces s-ar opri, la un
moment dat economia plătită s-ar opri cu un scârţâit de frâne. <-ar mai rămâne nimeni să
muncească pentru salariu, iar ceea ce economiştii marxişti numesc #reproducţia% economică ar
înceta.0G upravieţuitorii ar trebui să se limitee la necesităţile de prosum, aşa cum procedau şi
strămoşii noştri.
)cest lucru explică de ce economia monetară depinde într-un asemenea grad de forma cea
mai elementară de prosum din societateC creşterea copiilor. ;ărinţii Asau înlocuitorii lorB au fost
dintotdeauna principalii agenţi a socialiării şi aculturaţiei, pregătind fiecare nouă generaţie să se
încadree în orânduirea sociala existentă şi în economia respectivă.
;atronii recunosc rareori cât de mult le datoreaă părinţilor anga&aţilor lor. =e-am
demonstrat acest lucru directorilor de corporaţii punându-le o întrebare simplă, poate nedelicatăC
#ât de productivă ar fi forţa dumneavoastră de munca dacă n-ar fi fost învăţată de cineva să
meargă la toaletăK% )cesta este #testul oliţei%.
)nga&atorii consideră, în general, că acest lucru este firescF de fapt, instruirea aceasta a
fost realiată de cineva, cel mai probabil de o mamă. !esigur, părinţi mai fac şi altceva decât să-
şi educe copiii. >i petrec ani în şir – şi o cantitate enormă de energie calorică şi efort mental –
încercând să-şi pregătească odraslele pentru lunga perioadă de strădanie care-i aşteaptă. =e oferă
instrumentele necesare pentru a lucra împreună cu alţi oameni, unul dintre cele mai importante
fiind limba&ul.
ât de productivi ar fi lucrătorii care n-ar putea comunica prin cuvinteK =imba&ul este o
aptitudine umană fundamentală, astfel că e considerată de la sine înţeleasă. >ste foarte importantă
în economia monetară, însă e şi mai importantă în cea baată pe cunoaştere.
!eşi, ca specie, suntem destinaţi să învăţăm limba&ul, de fapt obţinem aptitudinile
necesare acasă, în copilărie, ascultându-i pe membrii familiei şi vorbind cu ei. ?amele şi taţii
sunt primii profesori. >i sunt prosumatorii primordiali, căci fără contribuţiile lor nici nu ne putem
imagina o economie a producătorilor plătiţi.
?ai general, cât de productivă ar fi o economie dacă părinţii nu ar transmite cultura –
regulile de comportament care le permit oamenilor să conlucree în ec"ipe, grupuri şi
comunităţiK
Tinerii care se încadreaă astăi în câmpul muncii au nevoie de mult mai multă pregătire
decât predecesorii lor, care îşi foloseau la lucru doar mâinile. )nga&atorii se plâng permanent de
lipsa unei pregătiri adecvate a forţei de muncă. >i cer mai multă matematică şi cunoştinţe
ştiinţifice, mai multe teste standardiate. u toate acestea, principalul eşec la locul de muncă nu
este cauat doar de aptitudinile inadecvate pentru slu&ba respectivă.
>ste vorba de un eşec mai general al culturii – valori confue şi autodistructive, lipsa de
motivaţie, slabe calităţi de comunicare interpersonală, imagini nerealiste despre viitor. Toate
 acestea constituie baa pe care se clădesc aptitudinile specifice fiecărei slu&be. ât de multă
 productivitate a economiei monetare se pierde atunci când oamenii dau greş în rolul de părinţiK
:ntr-o bună i, dacă economia va atinge vreodată capacitatea ştiinţifico-fantastică de a
funcţiona autonom, fără oameni, sau dacă oamenii vor obţine nemurirea, creşterea copiilor ar
 putea să nu mai fie necesară din punct de vedere economic. ;ână atunci, la nivelul cel mai
 profund, producţia depinde pe viaţă şi pe moarte de prestaţiile neplătite efectuate de miliarde de
 părinţi prosumatori.
CARE ESTE PREŢUL DEZINTEGRĂRII#
a outsideri, noi, la fel ca mulţi alţii, i-am criticat cu regularitate pe economişti pentru că
nu apreciaă corect rolul crucial pe care-l &oacă prosumul în generarea de avuţie. :n această
 privinţă am mers pe urmele lui Jar+ ec*er şi )mart+a en. !in interiorul profesiei, ei au făcut
eforturi timpurii şi solide din punct de vedere intelectual pentru a-şi convinge colegii de
însemnătatea acestei economii ascunse. )u avut parte, decenii în şir, doar de o indiferenţa
 politicoasă, până când, cu mare întâriere, au primit ;remiul <obel.
Şi din rândul activiştilor, Eael Eenderson, în ;aradigms în ;rogess şi alte cărţi
remarcabile, >dgar a"n, în Time !ollars, <ona R. Jlaer, în MomenNs ;aid and 9npaid =abor,
şi alţii au atacat oc"elarii de cal pe care-i poartă de bună voie economiştii din curentul principal
de gândire.03 :n sfârşit, şi poate este faptul cel important, nenumărate D<J-uri din multe ţări au
reluat aceste critici.
Totuşi, c"iar şi în preent, se face prea puţin pentru a descrie sistematic legăturile
 biunivoce care conecteaă economia monetară şi enormul său dopel-g`nger necuprins în
registrele contabile.
;rosumatorii &oacă rolul de liant al familiilor, comunităţilor şi societăţilor în mod firesc,
fără a calcula efectele activităţii lor asupra economiei viibile a ţării. )r fi însă foarte instructiv
dacă economiştii ne-ar putea spune cât valoreaă coeiunea socială în dolari, +eni, +uani sau
euro. au cât costă deintegrarea socială.
)şadar, cât valoreaă toată această muncă neplătităK
PRODUSUL IMPERFECT BRUT 0PIB
:ntr-o lucrare de referinţă, publicată tocmai în 06L5, Jar+ ec*er, pe atunci în vârstă de
G3 de ani, arăta că #timpul în care nu se munceşte este, probabil, mai important pentru bunăstarea
economică decât timpul de muncă, însă atenţia acordată de economişti ultimului este
incomparabil mai mare.%05
)naliând raportul dintre cele două categorii, el a calculat valoarea unor activităţi
nelucrative de genul dobândirii educaţiei. ) cuantificat valoarea acesteia presupunând că fiecare
oră petrecută în clasă ar fi fost dedicată muncii, apoi a adunat câştigurile pierdute astfel.
=ucrarea sa, mult mai complicată decât reiese din această descriere simplă, a repreentat
un strălucit pas înainte în teoria economică, fiind preentată în termeni matematici care ar fi
trebuit să stârnească respectul economiştilor. u toate acestea, au trecut 17 de ani până în 0661,
când ec*er a primit ;remiul <obel, în parte datorită lucrării respective. :n preent, în pofida
numeroaselor studii existente, prosumul şi munca neplătită, mai ales aceea a femeilor, rămân în
afara preocupărilor economiei convenţionale, de i cu i.
Şi sociologii şi experţii în politici sociale au făcut eforturi pentru a calcula valoarea
 prosumului. >stimând orele petrecute cu munca neplătită şi întrebându-se cât ar fi costat dacă
activităţile ar fi fost realiate de anga&aţi plătiţi, unii specialişti au a&uns la concluii uimitoare ce
 $ranţa proporţia era de 6,7V, în ?area ritanie – 7,7V, în @aponia – 7,8V, iar în oreea de ud –
5,0V. :n tatele 9nite depăşea 03V.6 ât de departe pot merge aceste cifre înainte de sosirea
executorilor &udecătoreştiK
)şa cum am văut, ;(-ul este distorsionat din caua incapacităţii economiştilor de a lua
în considerare outputul prosumului. !acă ei i-ar atribui o valoare, atunci costurile totale ale
îngri&irii medicale ar apărea în adevărata lor dimensiune gigantică.
;otrivit iroului pentru uget din cadrul ongresului american, îngri&irea medicală pe
termen lung pentru persoanele vârstnice a&unge la 012 miliarde de dolari anual. !ar @ames /.
4nic*man şi >mil+ 4 nell de la fundaţia /obert Mood @o"nson afirmă că această cifră
#subestimeaă resursele economice dedicate asistenţei medicale pe termen lung OPQ deoarece, în
cea mai mare parte, îngri&irea este realiată de membrii familiei şi de prieteni şi nu este inclusă în
statisticile economice. OPQ -a estimat că valoarea economică a acestor îngri&iri informale este, în
tatele 9nite, de 122 miliarde de dolari pe an – o dată şi &umătate cât se c"eltuieşte pe asistenţa
oficială.%02
)lţi cercetători sugereaă că doar îngri&irea acordată de familie bolnavilor de )l"eimer
depăşea ca valoare, în tatele 9nite, 022 miliarde de dolari în 1223.00 Şi niciunul dintre aceste
studii nu include asistenţa neremunerată pentru probleme pe termen scurt.
Juvernele şi oficialii din industria sănătăţii avertieaă că îmbătrânirea populaţiei se va
reflecta în sporirea îmbolnăvirilor şi, prin urmare, în creşterea costurilor. :n tatele 9nite, după
cum susţine "ain !rug /evieI, farmaciile onoreaă, în medie, 06 reţete pe an pentru clienţii
 peste 55 de ani, în comparaţie cu 8 pentru clienţii mai tineri.01 T"e @ournal of t"e )merican
!ietetic )ssociation estimeaă că în tatele 9nite #costurile asistenţei medicale pentru
 persoanele peste L5 de ani sunt de trei până la cinci ori mai mari decât pentru cei sub această
vârstă.%0G
:n sfârşit, dacă adăugăm la toate acestea falimentul potenţial al sistemelor de pensii,
întreaga discuţie publică, de&a foarte ve"ementă, intră în ona de panică.
Tabloul general are însă numeroase defecte. :n primul rând, multe dintre cifre se baeaă
 pe proiecţii liniare ale experienţelor din trecut. /eultatul ar putea fi foarte departe de realitate în
vremuri de criă sau revoluţie. <oua generaţie, cu o viaţă mai lungă, va fi, după toate
 probabilităţile, mai sănătoasă decât cea anterioară. :n al doilea rând, aceleaşi fenomene
demografice care măresc procenta&ul vârstnicilor vor reduce proporţia tinerilor şi, astfel, vor
diminua costurile şcolariării. unt posibile şi alte compensări financiare. u toate acestea,
niciunul dintre amendamente nu atenueaă nevoia de a reconceptualia întreaga problemă a
sănătăţii din secolul al ''(-lea.
!in nefericire, reformele bine intenţionate care se întemeiaă pe premisele epocii
industriale nu fac decât să înrăutăţească lucrurile. ;entru a reduce costurile, politicienii caută o
#eficientiare% care se traduce într-o asistenţă medicală pe bandă rulantă, un sistem
#manageriat% ce oferă tratamente standardiate, pe acelaşi calapod pentru toată lumea.
>xact ca în fabricile slab te"nologiate, se fac eforturi pentru accelerarea benii rulante
medicale, medicii fiind plasaţi în cabinete minuscule şi având la dispoiţie doar câteva minute
 pentru fiecare pacient. )ceasta este o strategie a celui de-al !oilea Hal care nu are nici o şansă de
succes într-o situaţie ce are nevoie cu disperare de o reacţie specifică celui de-al Treilea Hal.
:ntr-un domeniu care a rămas mult în urma altor industrii, companiile farmaceutice
inspirate vor face în curând traniţia spre produse demasificate, personaliate, care ar putea
reduce reacţiile adverse şi costurile suplimentare impuse de acestea.
 :ntre timp, reformatorii obsedaţi de reducerea costurilor caută exact opusul – asistenţa
medicală de masă sub forma unor protocoale, proceduri şi medicamente standardiate, croite cu
şablonul.
:ntrucât costurile şi ineficienţa vor continua să crească, nu vom putea reolva cria din
economia sănătăţii decât dacă vom abandona soluţiile industriale, îndreptându-ne atenţia către
oportunităţile extraordinare pe care le oferă instalarea economiei baate pe cunoaştere şi noile
 posibilităţi ale asistenţei medicale de prosum.

 ASEDIAŢI DE DESCOPERIRI EPOCALE

<u doar creşterea fantastică a cunoştinţelor medicale din ultimele decenii deţine
 potenţialul revoluţionar de a îmbunătăţi starea de sănătate, ci şi modificarea înregistrată simultan
în controlul asupra acelor cunoştinţe.
;acienţii de astăi sunt inundaţi cu ştiri despre descoperiri epocale şi informaţii medicale,
atât pe (nternet, cât şi în programele de ştiri, dintre care multe au emisiuni găduite de medici.
9n anumit nivel de cunoştinţe medicale este transmis, cu diverse grade de preciie, şi de
serialele populare cu titluri precum TraumaC viaţa la spitalul de urgenţa, !octorii, crubs şi
pitalul din Eouston. ând pitalul de urgenţa a avut un episod despre virusul papilloma uman
AE;HB – care, deşi nu prea este cunoscut sub acest nume, repreintă cea mai frecventă boală cu
transmitere sexuală din tatele 9nite – peste cinci milioane de privitori au învăţat câte ceva
despre el într-o seară.03
e produc o sumedenie de documentare medicale. D emisiune despre implanturile
co"leare Apartea osoasă a labirintului urec"ii interneB la copiii suri a obţinut un premiu important
în @aponia.05 :n "ina s-a transmis un serial cu 01 episoade despre (!) şi s-au încălcat
străvec"ile tabuuri cu un serial de educaţie sexuală pentru adolescenţi, intitulat um să-ţi spunK
0L
:ncepând cu 0667, când )dministraţia pentru )limente şi ?edicamente A$ood and !rug
)dministration, $!)B din tatele 9nite le-a permis marilor companii farmaceutice să-şi facă
reclamă televiată la medicamentele eliberate pe baă de reţetă, telespectatorii au fost bombardaţi
cu reclame pentru orice, de la medicamente antiinflamatoare şi cu efect de scădere a
colesterolului până la anti"istaminice. ?a&oritatea clipurilor enumera în grabă reacţiile adverse
şi-i îndeamnă pe privitori să le ceară medicilor informaţii suplimentare.07 $ără îndoială,
acceptarea acestui gen de publicitate a încura&at crearea canalului !iscover+ Eealt", care emite
nonstop pe cablu.
)ceastă avalanşă de informaţii medicale, deinformări şi cunoştinţe autentice care se
năpusteşte asupra oamenilor este foarte neuniformă din perspectiva obiectivităţii şi credibilităţii,
însă orienteaă atenţia opiniei publice spre c"estiuni legate de sănătate şi modifică relaţia
tradiţională dintre medic şi pacient, încura&ând o implicare sporită din partea celui din urmă.
a o ironie a sortii, în vreme ce pacienţii au mai mult acces la informaţii medicale de o
calitate inegală, medicii lor, presaţi să se grăbească, au din ce în ce mai puţin timp să citească
ultimele &urnale ştiinţifice, indiferent dacă online sau pe "ârtie, şi să comunice adecvat cu
specialiştii şi cu pacienţii.
?ai mult, pe când medicii trebuie să aibă cunoştinţe despre o gamă vastă de boli şi să
consulte şiruri de pacienţi cărora le uită feţele între două viite, pacienţii educaţi, stăruitori şi
 pricepuţi în ale (nternetului pot să fie la curent cu cele mai recente cercetări despre suferinţa lor,
având informaţii mai bune decât doctorul.
;acienţii vin la cabinet cu materiale imprimate de pe (nternet, copii ale unor pagini din
;"+sicianNs !es* /eference sau tăieturi din &urnale medicale şi reviste de sănătate. >i pun
întrebări şi nu se mai lasă impresionaţi de "alatul alb al medicului.
e poate spune, aşadar, că sc"imbarea suferită de relaţiile cu principiile ultrafundamentale
ale spaţiului şi cunoaşterii a modificat radical realitatea medicală.
:n termeni economici, medicul, vânând servicii, este în continuare #producător%.
;acientul, în sc"imb, este un #prosumator% mai activ, capabil de a aduce o contribuţie tot mai
mare la outputul de sănătate al economiei. 9neori, producătorul, şi prosumatorul conlucreaăF
alteori acţioneaă independentF în alte cauri au obiective contradictorii. u toate acestea,
statisticile şi prognoele convenţionale ignoră sc"imbările rapide pe care le înregistreaă în
 preent aceste roluri şi relaţii.
?ulţi dintre noi ne modificăm regimul alimentar, ne lăsăm de fumat sau de băut şi ne
apucăm de făcut exerciţii. !acă ulterior sănătatea noastră se îmbunătăţeşte, cât se datoreaă
medicului şi cât propriilor noastre eforturiK :n altă exprimare, cât din outputul asistenţei medicale
este creat de producători şi cât de prosumatoriK Şi de ce ma&oritatea economiştilor ţin seama
numai de prima componentă, nu şi de cea de-a douaK
;otrivit lui =oIell =evin, profesor emerit la $acultatea de ănătate ;ublică de la Rale,
#între 85 şi 62V din asistenţa medicală din tatele 9nite este furniată de oamenii obişnuiţi.%
)utomedicaţia include aspirina pentru durerile de cap, compresele cu g"eaţă pentru entorse,
unguentele pentru arsuri şi multe altele. !upă cum afirmă persoana care l-a intervievat pe =evin
în 0687 pentru T"e Morld and (, =evin #consideră că medicii şi spitalele sunt rele sociale
necesare, dar indeirabile, asemenea înc"isorilor.%08
Dricare ar fi procenta&ul real de astăi, combinaţia dintre aspectele demografice,
 presiunile legate de costuri şi cunoaştere indică o creştere radicală a factorului de prosum. !ar
toate acestea ignoră sc"imbarea care s-ar putea dovedi cea mai importantă dintre toateC te"nologia
de mâine. )dăugaţi-o la amestec şi observaţi ce se întâmplă.
'OCUL DIABETULUI
;acienţii nu prosumă sănătate doar făcând mai multe exerciţii fiice sau lăsându-se de
fumat. >i îşi investesc banii în te"nologii care-i pot a&uta să se îngri&ească mai bine de ei înşişi şi
de familiile lor.
:n 06L5, potrivit lui Tom )ntone, pe atunci director al )sociaţiei )mericane pentru
îngri&irea la !omiciliu, cum se numeşte astăi, #singurele ec"ipamente disponibile acasă erau
 bastoanele, câr&ele, cadrele de mers şi paturile.%06 :n 0682, când am atras pentru prima dată
atenţia asupra prosumului de sănătate în )l Treilea Hal, piaţa instrumentelor medicale pentru u
la domiciliu era încă restrânsă.
:n preent, după cum susţine "aron DN/eill+, preşedinte al ?edTec", o companie de
cercetări de piaţă în domeniul medical, pacienţilor le revin 66V din responsabilităţile legate de
tratarea diabetului, iar vânările de produse pentru diabet ce pot fi utiliate la domiciliu sunt
estimate la 05 miliarde de dolari în 1202.12 !ar te"nologia îngri&irii la domiciliu nu se mai
limiteaă doar la câteva produse de baă precum trusele de in&ectare cu insulina, aparatele de
măsurat tensiunea arterială şi testele de sarcină. )par permanent noi te"nologii care-i a&ută pe
 prosumatori să-şi menţină sănătatea.
 Dricine intră pe (nternet poate găsi şi cumpăra ec"ipamente de testare pentru o mulţime
de afecţiuni, de la alergii la E(H, de la cancerul de prostată la "epatită.10 )veţi probleme la
mânăK atalogul $lagEouse pentru #populaţii speciale% oferă un #goniometru de deget% care
măsoară amplitudinea mişcării la nivelul înc"eieturii dintre metacarpian şi falangă. =a pac"et
 puteţi primi un dinamometru "idraulic şi o &o&ă "idraulică pentru alte măsurători ale funcţionării
mâinii.11
)veţi probleme cu respiraţiaK ;uteţi cumpăra un pulveriator cu ultrasunete, un
spirometru, c"iar şi un ec"ipament de ventilaţie care vă poate salva viaţa. ;uteţi obţine un
ciocănel de neurolog sau un stetoscop pediatric.
$emeile îşi pot monitoria sistematic nivelurile de estradiol, testosteron şi progesteron.
)cum există teste portabile pentru osteoporoă şi cancerul de colon.1G
;otrivit )dministraţiei )limentelor şi ?edicamentelor, sistemele de îngri&ire la domiciliu
sunt de&a #segmentul cu creşterea cea mai rapidă din industria ec"ipamentelor medicale.% !ar
toată această te"nologie care le permite oamenilor să-şi reolve singuri problemele este încă
 primitivă în comparaţie cu ceea ce ne reervă viitorul.
2 revistă a $!) relateaă că #lista aparatelor medicale aflate în stadiu de proiect pare a fi
desprinsă dintr-un roman ştiinţifico-fantastic. OPQ (maginaţi-vă o periuţă de dinţi cu un cip
 biosensibil care vă verifică glicemia şi preenţa bacteriilor în sânge în timp ce vă spălaţi. OPQ
Dc"elari computeriaţi ce înglobeaă un displa+ minuscul care-i a&ută pe purtători să-şi
amintească oameni şi lucruri. OPQ 9n banda& inteligent OPQ care poate detecta bacteriile sau
virusurile dintr-o rană şi-i poate spune purtătorului dacă se impune tratamentul cu antibiotice şi
ce substanţe să folosească.%
Tot aici se vorbeşte despre un #tricou inteligent% care #a monitoriat semnele vitale ale
alpiniştilor ce au participat la o expediţie recentă pe >verest% şi despre un aparat "ands-free care
le permite persoanelor cu "andicap să acţionee diverse maşinării prin clipirea oc"ilor sau prin
activitatea cerebrală.13 #(maginaţi-vă că vă puteţi face analie )T Acomputeried axial
tomograp"+, tomografie axială computeriatăB în intimitatea sălii dumneavoastră de baie. )nalie
automate de urină de fiecare dată când trageţi apa. ;ronosticuri computeriate cu privire la
speranţa de viaţă, actualiate după fiecare masă%, speculeaă T"e <eI Ror* Times ?againe.15
a în caul tuturor prognoelor, nu toate aceste produse vor vedea lumina ilei, după cum
nu toate se vor dovedi ieftine, practice sau sigure, însă ele repreintă doar câteva picături din
torentul te"nologic care va să vină. )cesta va transforma atât îngri&irea la domiciliu, cât şi
asistenţa medicală plătită şi va repreenta un alt mod în care economia de prosum, în mare parte
neluată în considerare, va interacţiona cu cea monetară.
;rosumatorii investesc bani pentru a cumpăra bunuri care să-i a&ute să se descurce mai
 bine în economia nemonetară, ceea ce le va permite să-şi reducă apoi costurile în economia
monetară.
Dare #outputul% global al sănătăţii nu ar creşte dacă s-ar recunoaşte rolul esenţial al
 prosumului şi dacă s-ar sc"imba raportul dintre inputul medicului şi cel al ;acientuluiK
(ndiferent dacă ne uităm la aspectele demografice sau la costuri, la cunoştinţele
disponibile sau la descoperirile te"nologice din viitorul apropiat, este clar că prosumatorii vor
 &uca un rol încă şi mai important în enorma economie a sănătăţii de mâine.
) venit, aşadar, timpul ca economiştii, în loc să considere economia nemonetară drept
irelevantă sau neînsemnată, să urmărească sistematic cele mai semnificative moduri în care aceste
două economii se alimenteaă reciproc şi se integreaă una în cealaltă pentru a forma un sistem
global de sănătate.
 !acă am înţelege mai bine aceste relaţii, ele ar clarifica într-o măsură considerabilă cria
globală din domeniul sănătăţiiF la minimum, ar putea introduce noi subiecte esenţiale în
debaterile politice pe teme de sănătate care, deşi se desfăşoară necontenit în multe ţări, au
devenit foarte previibile.
!acă prosumatorii aduc enorme contribuţii neremunerate la starea de sănătate a populaţiei
şi dacă-şi investesc propriii bani pentru a realia aceste contribuţii, n-ar fi logic să reducem
costurile globale ale sistemului de sănătate prin educarea şi instruirea prosumatorilor exact aşa
cum procedăm acum cu producătoriiK
=oIell =evin crede că una dintre cele mai bune investiţii pe care le-ar putea face
guvernele în domeniul asistenţei medicale ar fi educarea elevilor în sensul prosumului optim de
sănătate. )ici s-ar încadra preentarea #unor teme care se predau şi la şcolile de medicină –
anatomie şi fiiologie umană la nivel de baă şi cauele şi tratamentul bolilor. OPQ ă-i învăţăm
să diagnostic"ee şi să tratee probleme minore de sănătate. )r trebui, de asemenea, să-i învăţăm
ce tipuri de probleme medicale necesită cu adevărat asistenţă profesionistă.%1L
Hi*ram . 4umar de la entrul @oslin pentru !iabet lucreaă la un #&oc predictiv, baat pe
activitatea în comunitate% pentru copiii ce suferă de diabet de tip (. !iaet<et vieaă
devoltarea unor modele mentale ale fenomenelor fiiologice şi motivarea copiilor de a-şi
verifica mai frecvent glicemia. @ocul îi încura&eaă pe micuţii diabetici, conectaţi într-o reţea fără
fir, să se &oace la computer şi să preică propriile niveluri ale a"ărului din sânge şi pe acelea ale
celorlalţi. (deea este de a #descătuşa dinamica socială latentă% în loc de a face apel doar la
instrucţiunile date de medic sau la sfaturile părinţilor.17
:ntr-o economie baată pe cunoaştere, strâns interconectată, de ce să privim cria din
sănătate şi cria din educaţie ca pe două procese separateK <u ne putem utilia oare imaginaţia
 pentru a revoluţiona ideile şi instituţiile din ambele domeniiK ?ilioane de prosumatori sunt gata
să sară în a&utor.

CAPITOLUL 2"

A TREIA SLU'BĂ
uperstresaţiK ;rea ocupaţiK Hă întrebaţi unde s-a dus timpulK um economia monetară
opereaă la vitee cosmice, comprimarea timpului a devenit o sursă de supărare universală.
Damenii se plâng că primesc două sute de e-mailuri pe i, în vreme ce sunetul necontenit al
telefoanelor celulare face imposibilă gândirea fluidă, neîntreruptă. ?ultitas*er-ii combină
televiiunea, apelurile telefonice, &ocurile online, rapoartele bursiere şi ?-urile într-o
interacţiune permanentă şi bârnâitoare cu lumea din &ur.
)ccelerarea şi trecerea de la activitatea secvenţială la cea aproape simultană, propulsată
de "iperconcurenţă, repreintă o transformare ma&oră a modului în care ne raportăm la principiul
ultrafundamental al timpului – şi la munca noastră, la prieteni şi la familie. :n tot mai multe case
şi companii, accelerarea pe banda a treia se traduce printr-un conflict dureros între timpul alocat
slu&bei şi cel dedicat familiei.
:n plus faţă de orele petrecute la serviciu, prestând muncă remunerată, cu toţii ne dedicăm,
fără plată, o parte din timp pentru sarcinile personale şi familiale de i cu i. ;ovara este foarte
 ;e mapamond, criticii tatelor 9nite afirmă că armata şi economia lor sunt principalele
surse ale dominaţiei. :nsă cunoaşterea în cel mai larg sens şi nu te"nologii baate pe ea sunt cele
care integreaă puterea militară şi cea financiară a )mericii şi le propulseaă spre viitor.
>ste adevărat că avanta&ul te"nologic al )mericii începe să fie pus sub semnul întrebării.
;otrivit omitetului
omitetului <aţional pentru Ştiinţă, studenţii străini obţin aproape 52V din doctoratele în
matematică, informatică şi inginerie acordate în tatele 9nite, iar tinerii americani manifestă un
interes tot mai scăut pentru aceste domenii.0 Dficialii de la <)) se plâng că la agenţia spaţială
oamenii de ştiinţă cu vârsta peste L2 de ani sunt de trei ori mai mulţi decât cei sub G2 de ani.1
"irle+ )nn @ac*son, fost preşedinte al )sociaţiei )mericane pentru ;rogresul Ştiinţei,
avertieaă că #pe planetă se răspândesc rapid centrele de activitate, instruire şi iniţiativă în
afaceri pe baa noilor te"nologii.
te"nologii. )stfel, pentru tatele 9nite c"iar şi statu Wuo-ul repreintă
scăderea ponderii pe piaţa globală a inovaţiilor şi ideilor.%G
u toate acestea, )merica ocupa încă locul întâi în ma&oritatea domeniilor
domeniilor legate de
te"nologia
te"nologia digitală, microbiologic şi în ştiinţă în general. >a c"eltuieşte 33V din bugetul mondial
 pentru cercetare şi devoltare.3
devoltare.3 !e asemenea, dintre cei G8 de laureaţi ai premiului
premiului <obel pentru
c"imie, fiică şi medicină din intervalul 0666-122G,
0666-122G, aproape două treimi fie erau americani, fie
lucrau în instituţii americane atunci când au primit distincţia.5 el putin deocamdată, tatele
9nite rămân principalul sediu al ştiinţei mondiale.
;oate că şi mai importantă
importantă este vitea cu care descoperirile ştiinţifice şi te"nice de
 pretutindeni
 pretutindeni sunt convertite
convertite în aplicaţii sau produse
produse ce pot fi comercialiate
comercialiate şi sunt larg răspândite
în industrie, finanţe, agricultură, apărare, biote"nologie
biote"nologie şi alte sectoare. Toate acestea
impulsioneaă
impulsioneaă productivitatea economică, accelereaă suplimentar sc"imbările
sc"imbările şi duc la creşterea
capacităţii tatelor 9nite de a concura la nivel global.
unoaşterea nu este însă doar o c"estiune de biţi şi b+tes sau de ştiinţă şi te"nologie.
te"nologie.
GUNOIUL TINERILOR
!in economia baată pe cunoaştere face parte şi producţia de artă şi divertisment,
divertisment, iar
)merica este cel mai mare exportator mondial de cultură populară. )ceasta include moda,
muica, emisiunile TH, cărţile, filmele şi &ocurile pe computer.L
)mericanilor li s-a spus întotdeauna că mesa&ul lor cel mai important către restul lumii
este legat de democraţie, libertate individuală, toleranţă, preocupare pentru #drepturile
#drepturile omului% şi,
mai recent, pentru drepturile femeilor. :n ultimele trei decenii însă, pe măsură ce mass-media
americane s-au răspândit pe pieţele străine anterior înc"ise sau inexistente, a fost comunicat un
set foarte diferit de mesa&e, în mare parte viând populaţia tânără.
u siguranţă nu în totalitate, dar o cantitate considerabilă
considerabilă din aceste materiale ridică în
slăvi proxeneţii, gangsterii,
gangsterii, traficanţii de droguri şi utiliatorii de narcotice, cu oc"ii afundaţi în
orbite, şi celebreaă violenţa extremă, marcată de urmăriri cu maşini, efecte speciale şi cântece
care picură venin sexist. (mpactul a fost intensificat de reclamele dure, depăşind limita bunului-bunului-
simţ, folosite pentru promovarea acestor produse.
Eoll+Ioodul,
Eoll+Ioodul, de pildă, înfăţişeaă o )merică fanteistă în care "edonismul
"edonismul adolescenţilor
adolescenţilor
este atotstăpânitor, iar figurile întruc"ipând autoritatea – poliţişti,
poliţişti, profesori, politicieni,
politicieni, lideri ai
cercurilor de afaceri – fac, de obicei, obiectul satirei necruţătoare.
necruţătoare.
9n film după altul, un spectacol TH după altul le spun tinerilor privitori ceea ce mulţi
dintre ei tân&esc să audăC că adulţii sunt proşti şi bat câmpii, că e D4 să fii #tăntălău şi gogoman%,
7 că #n-avem nevoie de educaţie%, 8 că a fi #rău% înseamnă să fii bun şi că sexul, în infinita lui
varietate, este sau ar trebui să fie nonstop.
 :n această lume înc"ipuită,
înc"ipuită, femeile sunt disponibile
disponibile oricând, dar pot trece peste clădiri
uriaşe dintr-o singură săritură Aca upermanB, pot împuşca şi ucide Aca @ames ondB şi practică
artele marţiale Aca ruce =eeB.
<i se spune în mod repetat că extremele sunt bune şi înfrânarea e reaF şi apropo, )merica
este atât de bogată, încât până şi secretarele, poliţiştii, funcţionarii
funcţionarii şi alte persoane obişnuite
obişnuite
trăiesc în apartamente luxoase din vârful gârie norilor sau în conace din ?alibu – imagini care-i
stârnesc pe adolescenţi de la Taipei până în Tombuctu.
eea ce par să ştie doar puţini dintre criticii străini ai culturii pop americane este că,
 paradoxal, multe
multe dintre firmele aparent americane
americane care produc şi distribuie
distribuie cele mai infecte
infecte
lucruri de acest gen sunt sau au fost deţinute nu de americani, ci de capitalul european şi &apone.
!e asemenea, nu toată lumea înţelege că spectacolele sunt realiate adesea de un regior
european, să spunem, cu o vedetă australiană, un consultant c"ine pentru arte marţiale, un
specialist &apone în animaţie şi alţi participanţi străini.6
:ntre timp, influenţa acestui gunoi este atât de puternică, încât alte societăţi se tem pentru
supravieţuirea propriilor culturi.
POVESTEA LUI PAUL
ecole în şir, cuvântul Tombuctu a fost utiliat în Dccident ca prescurtare pentru cel mai
îndepărtat loc cu putinţă. <u cu mult timp în urmă, prietenul nostru australian, cunoscutul scriitorscriitor
şi aventurier ;aul /affaele, a viitat Tombuctu după o călătorie de două ile cu maşina spre nord,
 pornind dede la ama*o, capitala statului
statului ?ali din vestul )fricii.
)fricii. 9lterior,
9lterior, ne-a trimis un e-mail înîn
care povestea cum a fost.
;uţine s-au sc"imbat la Tombuctu în ultimele sute de ani. OPQ <omaii mână turmele de
măgari la piaţă, în timp ce tuaregii cu turbane, "aine largi şi văluri, lăsându-şi la vedere doar
oc"ii, umblă pe străduţe, trecând pe lângă mosc"eea de lut din secolul al '(H-lea. OPQ !ar în faţă
văd ceva ce pare a fi un mira&.
Seci de adolescenţi, negri, albi şi măslinii, cu "aine în stilul g"etourilor
g"etourilor americane, merg
 pe mi&locul drumului.
drumului. ăieţii poartă
poartă pantaloni de trening
trening înc"işi
înc"işi la culoare, pantofi de sport
sport "ig"-
tec" şi tricouri de basc"et lungi şi lălâi pe care se răsfaţă numele unor ec"ipe precum =a*ers. OPQ
$etele poartă blugi strâmţi, tenişi şi tricouri.
e îndreaptă spre primărie, iar ;aul li se alătură. #)vem un concurs de rap%, explică un
 băiat. Tinerii din
din Tombuctu, îi spune
spune el lui ;aul, #au descoperit
descoperit rap-ul acum câţiva
câţiva ani, dar acum
este muica lor preferată. OPQ )cum la Tombuctu avem televiiune prin cablu şi vedem tot
timpul rap la ?TH.% :n "olul primăriei, sute de puşti îmbrăcaţi asemănător – arabi, tuaregi, fulani
şi song"ai – strigă şi bat din picioare când patru tineri apucă microfoanele.
:n următoarele două săptămâni însă, ;aul rareori a văut altceva decât vesmintele
tradiţionale
tradiţionale pe străile din Tombuctu şi în deşert. #Dare
# Dare în după-amiaa aceea%, scria el, #când
 puştii din
din Tombuctu şi-au afişat pasiunea pentru
pentru "ainele şi muica
muica modernă, am avut o viiune
viiune a
viitoruluiK%
:ntrebarea lui /affaele era aceeaşi pe care ar fi pus-o milioane de părinţi din întreaga lume
care văd cum sunt atacate culturile lor şi au senaţia că tatele 9nite le seduc copiii.
:i atrag, bine, dar ce lasă ei în urmăK ;aul oferă un indiciu preţiosC #:l întreb pe un băiat de
ce în public nu sunt fete mai mari de şaispreece ani. #;ăi la vârsta asta părinţii le mărită, şi îşi
 petrec cea mai mare parte a timpului
timpului în casă.# :ntreb dacă fetele
fetele aleg cu cine să se mărite. #igur
că nu#, răspunde el. #ăsătoria e prea importantă pentru ca fata sau băiatul să facă alegerea.
;ărinţii noştri "otărăsc întotdeauna.%02
întotdeauna.%02
 )şadar, după cum reiese limpede din povestea lui ;aul, convertirea celor din Tombuctu la
modul de viaţă american are limite stricte.
HEDONISMUL HOLL+OODIAN
;e când Eoll+Ioodul
Eoll+Ioodul îşi transmitea mesa&ul potrivit căruia libertatea înseamnă "edonism
neînfrânat, Mall treet lansa un mesa& paralel care afirma că afacerile şi comerţul fără restricţii
oferă cea mai bună cale către avuţie.
/eluând această temă, Mas"ingtonul
Mas"ingtonul cânta pe toate vocile că un comerţ liber,
nereglementat, şi un #teren de &oc neted%, la fel pentru toată lumea, ar aduce beneficii tuturor.
tuturor.
)cestea se combinau cu formula magicăC liberaliare  globaliare  democraţie.
)stfel, timp de câteva decenii )merica a spus întregii lumi – şi sieşi – că politica de
laisse-faire Amai ales privatiarea şi dereglementareaB aduce democraţia, de parcă orice formulă
mecanicistă ar funcţiona peste tot, depăşind deosebirile
deosebirile de religie, cultură, istorie şi devoltare
economică şi instituţională.
instituţională.
!acă imaginea )mericii în lume este una de lipsă totală de înfrânare, şi dacă aceasta este
definiţia libertăţii,
libertăţii, nu e de mirare că adulţii din alte culturi nu o consideră libertate, ci "aos.
Eedonismul delănţuit şi idolatriarea pieţei libere nu sunt, însă, fenomene inerente sau
inevitabile pentru devoltarea
devoltarea economică din cel de-al Treilea Hal.
:n loc de asta, ele reflectă faptul că procesul de trecere de la o societate şi o economie
industriale
industriale la o economie şi o societate baate pe cunoaştere nu are precedent. <ici o generaţie
anterioară nu a parcurs o asemenea traniţie, darmite s-o ducă şi până la capăt. <u există nici un
model.
!e aceea, )merica, deşi pare adesea arogantă, şovăie şi arată nesiguranţă
nesiguranţă pe măsură ce
experimenteaă noi idei, structuri sociale şi valori. e prea poate să respingă o parte din lipsa
actuală a constrângerilor o dată ce va încerca şi abandona modelele nefuncţionale de
comportament.
ând criticii din toată lumea se plâng că tatele 9nite încearcă să le domine şi să le
omogeniee cultura, ei nu reuşesc să înţeleagă că forţarea omogeniării nu vine din partea
sectoarelor avansate ale economiei şi societăţii americane, specifice celui de-al Treilea Hal, ci de
la exponenţii celui de-al !oilea Hal, care încearcă să se menţină pe poiţii.
?i&loacele de informare în masă, mar*etingul
mar*etingul de masă şi metodele de distribuţie
distribuţie în masă
care stau la baa exportului
exportului american al culturii şi valorilor
valorilor de masă sunt expresii perfecte ale
societăţii industriale
industriale masificate de ieri, nu ale
a le economiei de mâine, baate pe cunoaştere şi
caracteriate de personaliare şi demasificare.
!e fapt, însăşi varietatea ce însoţeşte devoltarea baată pe cunoaştere garanteaă că alte
ţări vor adopta traiectorii economice, sociale şi politice foarte diferite. >le nu vor arăta ca
)merica. :nsă nici )merica de mâine nu va arăta astfel.
UN PAS ÎN RÂU
)devăratul mesa& pe care-l transmite )merica, mai important decât retorica sa ideologică
şi comercială, este >vang"elia c"imbării.
)cesta este mesa&ul dominant pe care-l primesc miliarde de oameni din societăţile cu
sc"imbare lentăC sc"imbarea este posibilă – şi nu doar într-un viitor îndepărtat, ci curând, în
cursul vieţii lor sau a copiilor lor.
>vang"elia nu specifică dacă sc"imbarea va fi în bine sau în rău. =ucrul acesta va fi
interpretat diferit şi disputat cu înverşunare, dar însăşi ideea că sc"imbarea este posibilă are un
 caracter revoluţionar pentru multe
multe populaţii de pe glob – mai ales pentru cei mai săraci tineri ai
lumii. Şi, aşa cum o arată nenumărate exemple, atunci când oamenii consideră sc"imbarea
imposibilă,
imposibilă, rareori încearcă să-construiască
să-construiască singuri viitorul.
!acă generaţia pe cale de consolidare este inspirată de >vang"elia c"imbării,
sc"imbările care se vor produce nu vor mulţumi neapărat )merica şi pe americani. :n Drientul
?i&lociu ar putea lua forma unor regimuri teocratic-fasciste, alese democratic. :n )frica şi
)merica =atină reultatul ar putea fi cu totul altul.
>vang"elia c"imbării este extrem de periculoasă pentru instituţiile
instituţiile şi ordinea existente
tocmai pentru că nu este intrinsec de stânga sau de dreapta, democratică sau autoritară. ?eta-
mesa&ul ei implicit este că toate societăţile noastre, toate modurile noastre de viaţă şi c"iar şi
credinţele noastre sunt, prin natura lor, temporare.
<u este mesa&ul lui )dam mit" sau al lui 4arl ?arx. <u este mesa&ul revoluţionarilor
revoluţionarilor
francei sau americani. >ste mesa&ul celui mai revoluţionar
revoluţionar dintre toţi filosofii, Eeraclit, reumat
de cea mai cunoscută dintre afirmaţiile
afirmaţiile saleC #<u poţi păşi în acelaşi râu de două ori, deoarece
 până la al doilea pas el se va va fi sc"imb de&a.% 00 Totul
Totul este proces. Totul
Totul este transformare.
transformare.
Eeraclit ne lasă să deducem că toate ideologiile,
ideologiile, toate religiile, la fel ca toate instituţiile,
instituţiile,
sunt tranitorii
tranitorii din punct de vedere istoric. )cesta este adevăratul mesa& transmis de tatele
9niteF la cel mai profund nivel, el tulbură visele – şi declanşeaă coşmarurile – a miliarde de
oameni.
tatele 9nite nu se pot abţine de la emiterea acestui mesa& deoarece ele însele exemplifică
sc"imbarea.
?ulte ţari din preent au început traniţia de la un sistem de avuţie şi o civiliaţie
industriale
industriale la un sistem de avuţie baat pe cunoaştere, însă nu au realiat că un nou sistem de
avuţie este imposibil fără noul mod de viaţă corespunător. )merica este pe muc"ia acestei
transformări
transformări atotcuprinătoare, iar sc"imbarea este exportul ei cel mai important.
)cesta este motivul pentru care c"iar şi aliaţii de acum şi din trecut sunt tot mai îngri&oraţi
îngri&oraţi
de rolul )mericii în lume. u toate că şi ei suferă sc"imbări semnificative – recenta extindere a
9niunii >uropene şi respingerea onstituţiei
onstituţiei de către unele state membre, de exemplu – ritmul
general al transformării este mai lent şi mai puţin revoluţionar. ;e măsură ce se luptă să-şi
clădească propriul viitor,
viitor, ele văd cum tatele 9nite se îndepărteaă, accelerând spre necunoscut
şi trăgând alte culturi şi ţări în vârte&ul lor.
!ar dacă totul este, de fapt, temporar, aşa este şi puterea americană.
CAPITOLUL 32

  IMPLOZIA
?ilioane de oameni tot mai neliniştiţi,
neliniştiţi, adesea mânioşi, din întreaga lume sunt îngri&oraţi
îngri&oraţi
de dominaţia americană, dar cât timp poate o societate, fie ea superputere sau nu, să-şi păstree
 puterea în exterior
exterior dacă instituţiile
instituţiile interne sunt în criăK Dare )merica se confruntă
confruntă cu o
imploieK
;ână acum am vorbit despre deteriorarea treptată a instituţiilor
instituţiilor americane din cel de-al
!oilea Hal, sau din epoca industrială, însă doar când ne vom extinde analia şi le vom privi în
interacţiune vom putea obţine o imagine clară.
!acă tatele 9nite sunt atât de puternice, de ce sistemul lor de sănătate se află în criăK
!e ce există o criă în sistemul de pensii, în cel de învăţământ, în sistemul &uridic
&uridic şi c"iar şi în
 politică – toate
toate în acelaşi timpK
 SINGURĂTATEA PANDEMICĂ
Şi de ce familia nucleară americană – presupusă a fi instituţia de temelie a societăţii – este
într-o asemenea degringoladăK :n )merica, mai puţin de un sfert din populaţie
populaţie trăieşte în
gospodării
gospodării în care bărbatul merge la lucru şi soţia stă acasă, cu unul sau mai mulţi copii sub
optspreece ani – o sc"imbare radicală faţă de anii NL2.0 :n preent, G0V dintre copiii americani
locuiesc cu un singur părinţi sau cu niciunul.1 am G2V dintre americanii peste L5 de ani trăiesc
singuri.G !e ce se sfârşesc prin divorţ 52V dintre căsătoriiK 3 Tinerii americani
a mericani vorbesc acum
despre o #căsătorie de probă% oficialiată – o primă căsătorie fără copii, înainte de adevărata
asumare a răspunderii.5 <u e de mirare că singurătatea este pandemică în tatele 9nite.
Toate aceste c"estiuni stârnesc dispute aprige, însă transformările
transformările sunt comentate, în
general, de o manieră fragmentară, fără a se recunoaşte existenţa unei legături între criele
suferite de diverse instituţii. ria familiei nucleare face parte dintr-un fenomen mult mai amplu.
FABRICILE POST-GRĂDINIŢĂ
rescuţi într-un sistem familial destrămat care traverseaă sc"imbări rapide, dar este prost
adaptat la cerinţele secolului ''(, cincieci de milioane de copiic opii americani intră ilnic pe porţile
şcolilor unui sistem de învăţământ falimentar.L
)şa cum am remarcat, tatele 9nite c"eltuiesc aproape 322 de miliarde de dolari anual
 pentru educaţia
educaţia publică, de la grădiniţă
grădiniţă până la liceu, cu o medie de aproximativ
aproximativ 7.222
7.222 de dolari
 pe elev.7 u toate acestea, L2VL2V dintre liceeni nu pot
pot citi destul de
de bine încât să-şi poată
poată parcurge
manualele, 8 o treime dintre absolvenţi nu pot face calculele matematice necesare unui ucenic de
tâmplar6 şi aproape o treime dintre adulţi nu pot situa pe "arta Dceanul ;acific.02
apitala tatelor 9nite, Mas"ington
Mas"ington !. ., c"eltuieşte peste 02.222 de dolari pe cap de
elev în fiecare an – mai mult decât 36 dintre cele 52 de state ale )mericii.00 Totuşi, şcolile din
Mas"ington
Mas"ington sunt pe ultimele locuri în clasamentul naţional al reultatelor academice.
a cademice. =a testele
din 1221 s-au clasat, potrivit publicaţiei T"e Mas"ington ;ost, mai &os decât omoloagele din toate
cele 52 de state.01
$ocurile de armă, violenţa şi drogurile
drogurile din şcoli a&ung pe prima pagină a iarelor ori de
câte ori are loc un masacru de genul celui de la olumbine, dar acestea sunt doar simptomele
unui sistem educaţional construit după modelul fabricii, care, cu foarte puţine excepţii, nu a fost
reconceptualiat, ca să nu mai vorbim de restructurare, pentru a-i pregăti pe tineri în vederea
economiei baate pe cunoaştere.
)şa cum familia falimentară îi trimite pe copii în şcoli falimentare, şcolile, la rândul lor, îi
trimit într-un alt set de instituţii
instituţii falimentare.
CONTABILITATEA CREATOARE
!acă nişte instituţii
instituţii fundamentale, precum familia şi şcoala, au mari necauri în tatele
9nite, de ce am fi şocaţi să descoperim că şi unele părţi esenţiale ale economiei funcţioneaă
 prostK ;atronii
;atronii de pe tot cuprinsul
cuprinsul )mericii deplâng
deplâng incapacitatea părinţilor
părinţilor de a le inculca
odraslelor valorile
valorile muncii şi incapacitatea şcolilor de a le oferi pregătirea necesară secolului ''(.
>şecul unei instituţii afecteaă mersul treburilor în altele.
Jeneraţii în şir, americanii s-au mândrit cu faptul că au cel mai curat şi mai eficient
sistem financiar din lume, cel mai capabil să aloce capitalul către utiliările cele mai productive.
!upă ce au crescut în familii destrămate şi au trecut printr-un
printr-un sistem educaţional deficitar,
lucrătorii americani născuţi imediat după cel de-al !oilea /ăboi ?ondial – mulţi dintre ei şi
 investitori – n-ar fi trebuit să fie uimiţi de scandalurile în lanţ ce au urmat spectaculoasei
 prăbuşiri a companiei >nron.0G
:n vârte&ul fără precedent de scandaluri corporative sau la nivelul conducerii, de eşecuri,
excese, &onglerii contabile şi minciuni au fost prinse Morldom, T+co, /ite )id, )delp"ia
ommunications, RIest, 'erox şi multe alte firme americane uriaşe, dimpreună cu banc"erii lor
de investiţii, dornici ca întotdeauna să acorde favoruri. Toate acestea au fost urmate de încă şi
mai multe concedieri.
:n acest timp, principalele firme de contabilitate din tatele 9nite, care ar fi trebuit să
auditee activitatea companiilor şi s-o menţină în limitele legii, au început şi ele să transpire sub
reflectoarele anc"etatorilor. )rt"ur )ndersen, auditorul lui >nron, a avut un sfârşit rapid şi, după
cum se afirmă în revista $ortune, #ei ;atru ?ari – care, împreună, auditeaă o proporţie
uluitoare de 78V dintre cele 05.222 companii americane cotate la bursă – continuă să se târască
de la un titlu umilitor de iar la următorul.%03
9moriştii povesteau cum ece mii de directori generali fug peste graniţă în ?exic.05
(nvestitorii păcăliţi ţipau. :ncrederea în bursele americane şi în sistemul american de afaceri ca
întreg s-a dus pe apa âmbetei. D dată cu ea s-au scurs şi locurile de muncă şi economiile strânse
 pentru pensie de sute de mii de anga&aţi.0L
?etodele de reglementare şi aplicare a legii, reticente la transformare, precum şi normele
 &uridice şi sociale au fost lăsate în urmă de sc"imbările ultrarapide din mediul de afaceriF drept
urmare, s-au creat turbulenţe, derută şi, pentru unii, noi oportunităţi ireistibile în onele
estompate ale fostelor graniţe clare, într-o altă manifestare a efectului desincroniării.
TERAPIE INTENSIVĂ
imultan, în infrastructura instituţională a unicei superputeri mondiale se lărgea o altă
fisură, companiile şi anga&aţii lor luptându-se să facă faţă costurilor tot mai mari ale asigurărilor
medicale.
ineva ar putea întrebaC cum se poate ca sistemul american de sănătate să aibă o nevoie
disperată de terapie intensivă, când în 1222 a c"eltuit ec"ivalentul a 3.366 de dolari pe cap de
locuitor, în comparaţie cu cei 5L de dolari c"eltuiţi în Eaiti, de pildăK 07
!efiniţiile criei variaă, desigur, dar realitatea este că aproximativ 32 de milioane de
americani nu au asigurare de sănătate, 08 în spitalele cel mai bine finanţate din lume se petrec
ilnic erori letale, 06 iar maniile medicale recurente se răspândesc asemenea unor virusuri prin
întreaga societate – mai întâi împotriva tutunului, apoi împotriva obeităţii şi în favoarea dietelor
cu conţinut redus de a"aruri. e urmeaăK
;este toate acestea, un director din domeniul medical avertieaă un subcomitet al
ongresului că #sistemul american de sănătate este pe cale să sufere o imploie, iar maladia
)l"eimer va fi detonatorul%, deoarece generaţia bab+-boom se apropie de vârsta declanşării
acestei boli cumplite.12
$aptul că în ma&oritatea celorlalte ţări condiţiile de îngri&ire a sănătăţii sunt mai proaste nu
sc"imbă cu nimic realitatea. el mai scump sistem medical din lume manifestă disfuncţii
 profunde care nu fac decât să se accentuee.
ANII DE AUR
!upă ce s-au luptat toată viaţa cu locuinţele, şcolile şi instituţiile medicale deficitare, după
ce au fost &umuliţi de instituţiile financiare corupte şi, în sfârşit, au a&uns la pensie, lucrătorii
 americani se gândesc la #anii de aur% – vremea mult aşteptată când să ia un respiro şi să se plimbe
 până la cutia poştală pentru a lua cecul cu pensia.
)mericanii, tineri şi vârstnici deopotrivă, se confruntă cu încă un deastru instituţional, de
data aceasta în sistemul de pensii. riticii situaţiei actuale avertieaă cu privire la o iminentă
#prăbuşire financiară%. Ddinioară considerate ereii aceste îndoieli au fost exprimate până şi de o
autoritate ca secretarul Treoreriei. 10
;otrivit revistei usiness Mee*, #!aunele create de pierderile planurilor corporatiste de
 pensii se aglomereaă ca vagoanele unui tren deraiat.%11 :n ultimii trei ani, activele fondurilor
 private de pensii din tatele 9nite s-au redus cu 05V, în timp ce pasivul a crescut cu aproape
L2V.
#?ama fondurilor de pensii subfinanţate%, relata revista, este nimeni altcineva decât
uriaşa companie Jeneral ?otors, iar alţi fabricanţi de automobile sau transportatori aerieni nu
sunt foarte departe. ;er total, în 122G, planurile corporatiste de pensii din )merica le datorau
lucrătorilor cu G52 de miliarde de dolari mai mult decât puseseră deoparte.
;entru a linişti 35 de milioane de anga&aţi şi pensionari că nu vor fi lăsaţi de ibelişte,
guvernul de la Mas"ington s-a anga&at să le asigure pensiile prin corporaţia ;ension enefit
Juarant+. :n 122G însă, ;J însăşi avea un deficit de 00.1 miliarde de dolari şi, potrivit
directorului său, teven ) 4andarian, se îndrepta spre imploie.1G
:mbătrânirea rapidă a populaţiei şi subfinanţarea sistemului de pensii ascut răboiul
intergeneraţional dintre pensionari şi tinerii lucrători, care se tem că nu le va mai rămâne nimic
atunci când se vor retrage din câmpul muncii.
onfruntându-se cu instituţii falimentare în toate domeniile, mulţi americani caută
a&utorul organiaţiilor caritabile, considerate în general mai oneste decât sectorul lucrativ. =ucrul
acesta era valabil înainte ca unele dintre cele mai prestigioase entităţi nonprofit, printre care
9nited Ma+13 şi rucea /oşie )mericană15 să fie investigate pentru contabilitate falsă ori
utiliarea incorecta a fondurilor primite prin donaţie.
:ntre timp, încotro s-au îndreptat numeroşi americani pentru a afla mai multe despre toate
aceste crieK pre (nternet, desigur. !ar, aşa cum se străduiesc iarele să demonstree, o mare
 parte dintre materialele apărute pe net sunt neverificate, părtinitoare sau greşite. eea ce este
necesar, spun editorii, e o informaţie credibilă, precisă, atent verificată şi reverificată.
;resa scrisă şi audioviuală traverseaă însă şi ea o criă de credibilitate care-i ameninţă
viitorulC cele mai recente exemple sunt scandalurile ibucnite la T"e <eI Ror* Times, 9)
Toda+,  <eIs, <eIsIee* şi alte instituţii media.1L
)ceste scandaluri se produc pe fundalul scăderii numărului de cititori şi telespectatori.
)şa cum remarca =os )ngeies Times, ţinându-şi respiraţia, #tira&ele cotidienelor au scăut în
1225 cu aproape 6 milioane, de la cifra de vârf din 0683, LG.G milioane, în timp ce populaţia
tatelor 9nite a crescut cu aproximativ 58 de milioane.% :ntre 06L2 şi 1223, adăuga autorul, au
dispărut G2L iare.17

POLITICA SUPRAREALISTA
=ista colapsurilor instituţionale din superputernică )merică ar putea fi extinsă pentru a
cuprinde eşecul agenţiilor de informaţii şi contrainformaţii – în combinaţie cu asa )lbă atât pe
vremea lui ill linton, cât şi sub Jeorge M. us" – de a împiedica deastrul de la 00 septembrie
1220, în pofida diverselor avertiări timpurii, sau incapacitatea lor de a estima corect ameninţarea
armelor ira*iene de distrugere în masă.18
:n sfârşit, după această enumerare a eşecurilor înregistrate de instituţiile armericane,
a&ungem la cel care s-ar putea dovedi cel mai important dintre toate. (storicii din viitor vor nota
că secolul al ''(-lea a început cu un preşedinte pus sub acuaţie, urmat de un preşedinte
înscăunat efectiv de cinci dintre cei nouă &udecători de la urtea upremă. !e două ori în doi ani,
ţara s-a aflat la câţiva milimetri de o criă gravă a instituţiilor sale politice fundamentale.
Totul a culminat, la scurt timp după aceea, cu demersul suprarealist de a-l scoate din
funcţie pe Jra+ !avis, guvernatorul aliforniei. ampania pentru alegere succesorului său a atras
0G5 de candidaţi, printre care un editor de publicaţii porno, un măcelar pensionar, un luptător de
sumo, un vânător de maşini la mâna a doua şi o femeie bătrâioară cunoscută numai pentru că şi-
a pus numele şi pieptul pe afişe imense. :n cele din urmă, !avis a fost dat &os şi înlocuit de
musculosul actor )rnold c"Iarenegger.16
COLAPSUL SISTEMIC
9nii ar spune că existenţa criei depinde de cel care priveşte faptele sau de mesa&ul
 partidelor direct interesate, care cer sc"imbări dramatice. !ar, c"iar dacă admitem că avem
inadecvări statistice, extrapolări statistice ale tendinţelor şi o retorică exagerată, şi recunoscând că
sunt diferite ca însemnătate, intensitate şi urgenţă, aceste cauri, tocmai prin multiplicitatea lor,
spun ceva importantC întregul înseamnă mai mult decât părţile sale însumate.
;ână de curând, ma&oritatea observatorilor, americani sau nu, au considerat că toate aceste
crie instituţionale din tatele 9nite nu au legătură între ele. !ar această poiţie nu mai poate fi
susţinută. riele aparent separate şi distincte ale )mericii sunt interconectate într-o măsură tot
mai mare. ănătatea şi pensiile. ;ensiile şi cria corporativă. $amilia şi educaţia. ria politică şi
toate celelalte se alimenteaă reciproc.
;rin urmare, în tatele 9nite asistăm la conturarea unul colaps sistemic a infrastructurii
instituţionale tocmai când mulţi cred că puterea mondială a ţări este în scădere.
O EPIDEMIE A EŞECURILOR
;entru a pătrunde înţelesul acestei imploii iminente, nu este de a&uns să ne uităm doar la
)merica, întrucât se vădeşte că tatele 9nite nu sunt nicidecum singure. !in Jermania, $ranţa şi
?area ritanie până în oreea de ud şi @aponia, descoperim o adevărată epidemie a eşecurilor –
fisuri tot mai largi în instituţiile-c"eie, începând, ca în tatele 9nite, cu familia nucleară.
:n @aponia, rata divorţurilor, mai ales la cuplurile căsătorite de peste douăeci de ani, a
atins niveluri fără precedent.G2 ?ult mai uimitoare sunt însă reultatele unui studiu efectuat de
(nstitutul nipon de ercetări pentru ;roblemele Tineretului. ;otrivit revistei usiness 1.2, studiul
arăta că 75V dintre elevele americane erau de acord cu afirmaţia #Toată lumea ar trebui să se
căsătorească%, dar #o proporţie şocantă de 88V dintre elevele &aponee şi-au exprimat
deacordul.%G0
/ata divorţurilor din oreea de ud, în mod tradiţional scăută, a devenit una dintre cele
mai ridicate din lume.G1 :n ?area ritanie, iarul londone T"e Times relateaă despre #un
declin continuu al familiei nucleare.% !e fapt, remarcă autorul, #numărul gospodăriilor conduse
de cupluri căsătorite a scăut pentru prima dată sub 52V, reflectând transformările extraordinare
 pe care le suferă viaţa de familie a britanicilor.%GG
 :n aceste exemple foarte diferite, implicând instituţii foarte diferite, vom constata aceeaşi
subestimare a caracterului revoluţionar al sistemului avuţiei baate pe cunoaştere, aceeaşi
ignoranţă în privinţa principiilor fundamentale şi aceeaşi speranţă disperată că transformările de
faţadă pot fi salvatoare.
APARATE FOTO ŞI POLIŢIŞTI
Transformarea reală a unei corporaţii, şcoli sau oricărei alte instituţii implică sc"imbări
semnificative în ceea ce priveşte funcţiunile principale, te"nologia, structura financiară, cultura,
 personalul şi organiarea.
9n exemplu bun este strategia prin care (? s-a transformat dintr-o corporaţie care avea
ca principal obiect de activitate fabricarea de #lucruri% într-una a cărei prioritate a devenit
vânarea de servicii. Heniturile din servicii au atins 3L miliarde de dolari în 1223 – 38V din
veniturile totale ale (?, 01 iar departamentul de servicii, cu 075.222 de anga&aţi, este acum cea
mai mare componentă a firmei.0G
Şi la 4oda*, deciia mult amânata de a intra pe piaţa aparatelor foto digitale a stat la baa
transformării.03 Timp de aproape un secol, una dintre principalele funcţii ale companiei era
fabricarea, developarea şi imprimarea filmului cu "alogenură de argint – proces eliminat în mare
măsură de fotografia digitală. :n 1223 a&unsese de&a să domine acest nou domeniu.05
Transformarea reală este posibilă şi în sectorul public, fapt demonstrat de Milliam @.
ratton în 0663, când a preluat comanda poliţiei din <eI Ror*, 0L G7.222 de anga&aţi.07 >l a
declarat că menirea instituţiei nu mai era doar să prindă infractorii, ci să se concentree asupra
viitorului şi să prevină comiterea de infracţiuni.
;ână la sosirea lui ratton, <R;! A<eI Ror* ;olice !epartment, !epartamentul de
;oliţie din <eI Ror*B îşi măsura performanţele în raport cu alte deptamente de poliţie pe baa
datelor $(, furniate numai o dată la şase luni. ratto i-a obligat pe căpitanii reticenţi, copleşiţi
de muncă şi uneori ostili să alcătuiască rapoarte săptămânale pentru noua sa baă de date,
D?;T)T, care indica tipurile de infracţiuni ce se înmulţeau sau scădeau în districtele
respective.08 )poi le-a cerut – o dată pe săptămână – să explice cum abordau această situaţie.
$eedbac* mai bun şi mai rapid din teren a îmbunătăţit în scurt timp performanţele.
ea mai comentată inovaţie a fost implementarea politicii #geamului spart%, conform
căreia poliţiştii aveau ordin să acţionee ferm c"iar şi în caul unor delicte minore precum
spargerea geamurilor, pictarea de graffiti sau deran&area şoferilor prin spălarea parbrielor şi apoi
cererea de bani.06 ?ăsurile luate împotriva acestor delicte legate de #calitatea vieţii% a u
descura&at comiterea unor infracţiuni mai grave şi le-au demonstrat cetăţenilor că poliţia era pusă
 pe treabă.
;e plan organiaţional, ratton a descentraliat puterea, transferând-o secţiilor locale, iar
din punct de vedere cultural a ridicat moralul poliţiştilor acţionând cura&os împotriva corupţiei şi
folosind cuvinte dure la adresa infracţionalităţii. =e-a conferit subordonaţilor săi respect de sine şi
convingerea că el va lupta cu politicienii şi opinia publică în numele lor.
u inovaţii la toate aceste niveluri, ratton a îmbunătăţit net activitatea <R;!. "iar şi
acum, statisticile referitoare la criminalitate trebuie citite cu mare precauţieF 12 cu toate acestea,
lui ratton i se atribuie reducerea omuciderilor cu 33V şi a #infracţiunilor grave% cu 15V în cele
17 de luni ale mandatului său.10 !upă ce a transformat acest departament, el încearcă să facă
acelaşi lucru pentru poliţia din =os )ngeles.11
CREAREA DE NOI INSTITUŢII
 (?, 4oda* şi <R;! sunt, toate, organiaţii mari şi vec"i, însă prevenirea imploiei care
ne pândeşte necesită mai mult decât transformarea instituţiilor existente. >ste nevoie şi să se
creee noi tipuri de companii, organiaţii şi instituţii, mari şi mici, la toate nivelurile societăţii. :n
acest scop trebuie să avem inventatori sociali pregătiţi să facă faţă resurselor inadecvate,
rivalităţii, suspiciunii, cinismului şi prostiei pure.
Dricât de descura&ant ar suna, afirmaţia aceasta ne a&uta să ne amintim că niciuna dintre
instituţiile familiare de astăi – nici (?, nici 4oda*, nici Drganiaţia <aţiunilor 9nite, nici
$ondul ?onetar (nternaţional, nici poliţia sau oficiile poştale – nu a căut din cer gata devoltată.
Toate instituţiile noastre, de la băncile centrale la cele de sânge, de la fabrici la
garnioanele de pompieri, de la mueele de artă la aeroporturi, au fost concepute iniţial de
inovatorii mediului de afaceri şi de inventatorii sociali care s-au confruntat cu o reistenţă mult
mai aprigă la sc"imbare decât se manifestă în economiile avansate din preent. (ar multe dintre
inovaţiile lor, în afaceri şi în societate, au fost cel puţin la fel de importante ca acelea te"nologice.
unoaştem numele multora dintre marii inovatori din domeniul te"nologiei -aver+ şi
 <eIcomen şi motorul cu aburi, M"itne+ şi maşina de egrenat bumbacul, >dison şi iluminatul
electric, ?orse şi telegraful, !aguerre şi fotografia, ?arconi şi radioul, ell şi telefonul. Şi, pe
 bună dreptate, glorificăm enormele lor contribuţii.1G
!in păcate, puţini oameni în afară de specialişti şi istorici, dacă o fac şi aceştia, pot rosti
numele inventatorului social care a lansat conceptul de corporaţie cu răspundere limitată sau al
 persoanei care l-a înscris în Jesellsc"aft mit besc"ran*ter Eaftung, legea germană din 0861 care
l-a prevăut pentru prima dată.13 :şi poate imagina cineva cum ar arăta economia şi sistemul
financiar mondial de astăi dacă nu ar exista răspunderea limitată a investitorilorK ) fost aceasta
o realiare mai puţin importantă decât telegraful, să icemK
<u mulţi dintre investitorii de ai ar construi o casă, un bloc, o clădire de afaceri, un
centru comercial, un cinematograf sau o fabrică fără să cumpere o asigurare contra incendiilor.
!ar care a fost inovatorul de la ompania de )sigurări ;"oenix care, pe la 0762, l-a anga&at pe
cartograful /ic"ard EorIood să alcătuiască prima "artă a =ondrei concepută pentru a a&uta firma
să evaluee proprietăţile şi să ofere asigurări contra incendiilorK 15
ine a avut atâta imaginaţie şi cura& încât să întemeiee primul fond mutual, prima
orc"estră simfonică, primul club automobilistic şi atâtea alte companii şi instituţii a căror
existenţă este considerată firească în preentK Şi unde este premiul <obel pentru invenţiile
socialeK
!acă o fracţiune infimă din sumele c"eltuite pentru cercetare şi inovaţie ştiinţifică şi
te"nologică ar fi repartiată unor laboratoare care să elaboree şi să testee noi structuri
organiaţionale şi instituţionale, am putea avea o gamă mult mai largă de opţiuni cu care să ne
întâmpinăm imploia ce ne aşteaptă.
INOVAŢII CARE NASC INOVAŢII
?u"ammad Runus a trebuit să-şi lase imaginaţia să boare pentru a crea o bancă ce dă
 bani cu împrumut unora dintre cei mai săraci oameni din lume – întreprinători rurali care au
nevoie de treieci sau cincieci de dolari pentru a porni o mică afacere. ăncile convenţionale nu-
şi permiteau să ofere împrumuturi atât de insignifiante, iar debitorii nu aveau garanţii şi nu
luaseră anterior alte credite, astfel că nu-şi puteau dovedi bonitatea.1L
:n 067L, Runus, un economist din anglades", a creat banca Jrameen. :n loc să solicite
garanţii, le-a cerut clienţilor să găsească un grup de membri ai comunităţii care să garantee
restituirea împrumutului. Jrupul avea un interes colectiv în succesul micii afaceri demarate de
 debitor şi putea să exercite o presiune socială ori să dea o mână de a&utor dacă acesta rămânea în
urmă cu plăţile. =a rândul lor, dacă împrumutul era restituit, componenţii grupului puteau cere
noi credite.17
;ână în 1225, Jrameen dăduse împrumuturi unui număr de 3,G milioane de oameni, în
sume mici totaliând 3,7 miliarde de dolari. )proape toţi debitorii erau femei, care s-au dovedit
mai capabile de a reuşi în afaceri şi, de asemenea, s-au ac"itat mai bine de sarcina restituirii
datoriei.18 Jrameen a iniţiat operaţiuni similare în cel puţin G3 de ţări şi a întemeiat o fundaţie
care să a&ute D<J-urile şi alte organisme să-i reproducă modelul.16
:n preent, microfinanţarea este o industrie globală de dimensiuni apreciabile. !ouă dintre
cauele succesului ei sunt dobânile la împrumuturi – foarte ridicate după standardele americane
sau europene – şi remarcabila rată a restituirilor, de 68V, pe care o proclamă.G2 !e fapt,
Jrameen întâmpină dificultăţi la recuperarea banilor, însă <anc+ arr+, preşedinta organiaţiei
MomenNs Morld an*ing, spune că #aceşti debitori preintă riscuri mai mici decât !onald Trump
şi cei de soiul lui.%
9n aspect încă şi mai interesant al acestei invenţii sociale este impactul transformator pe
care-l are asupra altor instituţii. :n primul rând, Jrameen a avut mulţi imitatori pentru modelul
lansat în anglades". ;otrivit celor de la T"e Mall treet @ournal, în 1220, #proprietarii de
magaine care &ucau cărţi în satul agil aar puteau cita din memorie condiţiile oferite de şapte
firme concurente specialiate în microcredite.%G0
!eoarece profiturile companiei Jrameen sunt neobişnuit de solide, 1L de D<J-uri care
lucreaă în ţările sărace şi-au creat bănci de microfinanţare proprii, cu scopul de a strânge fonduri
 pentru activităţile lor caritabile.
=a rândul ei, răspândirea microfinanţării a determinat înfiinţarea ?icro/ate, o agenţie de
rating pentru băncile axate pe microfinanţare. onform fondatorului său, !amian von
tauffenberg, tot mai multe bănci ale D<J-urilor se vor transforma în bănci convenţionale în
deceniul următor, pentru că aşa îşi vor spori considerabil capacitatea de a da împrumuturi şi de a
acumula depoite. <u mai puţin de două sute au parcurs de&a etapele preliminare.
9nele vor intra în competiţie cu băncile convenţionale, ceea ce, în opinia lui tauffenberg,
va încura&a marile bănci globale de retail şi băncile comerciale locale să intre în afacerea cu
microcredite.G1
;e scurt, o nouă organiaţie, Jrameen, a avut un impact transformator nu doar asupra
vieţilor întreprinătorilor săraci pe care i-a a&utat, ci şi asupra modului în care D<J-urile strâng
 bani pentru activităţile lor. )r putea modifica şi sistemul bancar convenţional, pe măsură ce
estompeaă graniţele dintre lumea profitului şi cea a filantropiei.
Jrameen nu este singurul exemplu de invenţie socială cu impact considerabil.
)maon.com a creat librăria fără magain. >a+ a înfiinţat un birou de licitaţii în care clienţii
înşişi se ocupă de toate procedurile. Joogle, Ra"ooX Şi alte motoar de căutare prelucreaă L22 de
milioane de cereri pe i, modificând activitate bibliotecilor şi forţând sc"imbări – poate c"iar o
transformare radicală – în leneşa industrie editorială.GG
)tacând modelul de asistenţă socială al epocii industriale, australianul Hern Eug"es
afirmă acuator că #politicienii încă pot să iasă basma curată promiţând mai multe şcoli, mai
multe spitale, mai multe asistente medicale şi mai mulţi poliţişti%, de parcă vărsarea unor sume
mai mari de bani în instituţiile respective ar vindeca automat criele cu care se confruntă.
:n acest model, numeroasele agenţii sociale presteaă servicii uniformiate pentru
#clienţii% deconectaţi, pasivi şi lipsiţi de putere.%
 !upă orice standarde materiale, ma&oritatea americanilor de astăi o duc mult mai bine
decât, să spunem, bunicii lor din anii N52, când a luat startul #noua% economie. ;e atunci, familia
americană medie îşi c"eltuia aproape o cincime din venitul disponibil doar pentru a se "răni. :n
1221 era nevoie numai de o ecime.0 :n acele vremuri de mult apuse, îmbrăcămintea îng"iţea
00V din c"eltuielile personale. :n 122G, în ciuda vorbăriei pe tema modei, proporţia scăuse la
LV.1
)cum o &umătate de secol, doar 55V dintre americani erau proprietarii locuinţelor lor.G :n
 preent, cifra este de 72V, iar casele sunt mult mai mari.3 :n plus, în 1222 0GV din vânările
imobiliare se refereau la case de vacanţă.5 ât despre sănătate, în pofida tuturor problemelor,
speranţa de viaţă a crescut de la L8,1 ani în 0652 la 7L,6 ani în 1222.L
!ar dacă toate aceste lucruri sunt adevărate – şi un munte de dovei le confirmă – de ce
 par americanii să fie atât de nefericiţiK
"eia reidă în termenul material, care este antonimul intangibilului. )stfel, pe măsură ce
atât economia monetară, cât şi omoloaga ei nemonetară trec de la munca manuală şi folosirea
muşc"ilor la crearea de avuţie pe baă de cunoaştere şi intangibilitatea aferentă acesteia, asistăm
la o altă sc"imbare istoricăC renaşterea valorilor ca preocupare centrală.

RĂZBOIUL VALORILOR
!acă am asculta cu atenţie ce-şi spun unul altuia americanii de rând din ilele noastre, am
aui nenumărate lamentări despre inegalitatea crescândă a veniturilor, intensificarea traficului şi
reducerea timpului liber, despre computerele care se bloc"eaă şi convorbirile pe mobil care se
întrerup.
)scultaţi mai mult, însă, şi va reieşi un tipar. )uim plângeri despre ineficienta, lăcomia,
corupţia, iresponsabilitatea sau prostia cu care oamenii aceia se întâlnesc i de i la şcoală, la
 birou, la spital, în presă, la aeroport, la secţia de poliţie şi la secţia de votare – în aproape toate
interacţiunile lor cotidiene cu instituţiile americane aflate în pragul imploiei.
>moţiile se amplifică atunci când se aduce vorba despre valori. :n conversaţiile
 particulare şi în retorica politică deopotrivă, auim diatribe asuritoare despre moartea #valorilor
familiei%, #valorilor morale%, #valorilor tradiţionale%, #valorilor religioase% şi dispariţia eticii
 personale şi corporative.
Totuşi, ceea ce puţini par să fi observat este legătura directă dintre imploia instituţiilor şi
imploia sistemului de valori al ilei de ieri.
Halorile iau naştere din surse multiple, dar în orice societate instituţiile reflectă valorile
întemeietorilor, iar aceia care slu&esc instituţia îşi &ustifică existenţa promovând valorile care
merg în acest sens. !acă instituţiile noastre principale nu pot supravieţui în forma lor actuală, nu
 pot supravieţui nici valorile şi normele pe care le întruc"ipeaă şi le promoveaă aceste instituţii.
Trebuie să ne aşteptăm la dispariţia unora dintre valorile contemporane şi la ivirea altora noi.
Dricum am defini virtutea sau viciul, de ce ar trebui să ne aşteptăm ca un sistem de
familie care acum cuprinde o mare varietate de formate să transmită ori să exprime acelaşi set de
valori pe care-l propaga sistemul familiei nucleare în vremea când )merica era încă o societate
industrialăK au valorile marilor familii plurigeneraţionale, atât de des întâlnite în societăţile
agrare preindustrialeK
 !e ce ar trebui să ne aşteptăm ca acele corporaţii care nu mai depind de forţa fiică să
reflecte valorile mac"o ale companiilor şi industriilor care se baau pe munca manuală a
anga&aţilorK /ic"ard Tom*ins scria în $inancial Times, doar pe &umătate ironicC #:n ilele noastre,
ma&oritatea marilor companii din Dccident vor să fie iubite. OPQ Hocabularul afacerilor s-a
sc"imbat complet. Şefii care odinioară erau ţepoşi, duri, mac"o, dominatori şi îndrăneţi trebuie
acum să fie desc"işi, abordabili, gri&ulii, persuasivi şi amabili. istemele de comandă şi control
managerial, cu ierar"iile lor rigide şi regulile lor stricte, au lăsat loc flexibilităţii, colaborării şi
muncii în ec"ipă.% >l descrie acest fenomen ca pe #feminiarea% managementului.
Tom*ins explică această modificare a valorilor prin scăderea nevoii de muncă fiică şi
noua importanţă dobândită de elementele intangibile de tipul mărcilor. eea ce vând în realitate
tot mai multe companii, spune el, este #setul de emoţii, idei şi credinţe pe care îl înglobeaă
mărcile lor.%7 e pot ridica obiecţii, dar în esenţă are dreptate. )şa cum au, însă, dreptate şi cei
care văd implicaţii mai sumbre în imploia sistemului de valori.
EXTREMELE EXTREME
ă ne gândim la sporturile instituţionaliate, de pilda. Ddinioară practicat de amatori
 pentru propriul amuament şi apoi organiat în cluburi şi ligi, sportul a devenit doar în ultimele
decenii o instituţie cu adevărat globală, o industrie a mar*etingului care, valorând multe miliarde
de dolari, este foarte ocupată să vândă tot felul de produse şi, la rândul ei, se subordoneaă
nevoilor industriei televiiunii.
orupţia din sport nu este, desigur, ceva nou. oxerii care #trântesc% meciuri8 şi
scandalul lac* ox din baseballK 6 ;oveste vec"e. $olosirea drogurilor de către atleţii olimpiciK
02 anal. $iecare ca de mituire din megaafacerea cunoscută drept Dlimpiadă a stat ani de ile pe
 primele pagini ale iarelor.00 !ar corupţia din =iga ?icăK 01 :n rândul băieţilor cărora încă nu
le-au dat tuleieleK au lanţul de arestări ale atleţilor de top pentru consum de droguri, viol,
infracţiuni violente, c"iar crimă – toate deplânse amarnic de oficiali, dar recunoscute de cel puţin
un proprietar de club ca fiind minunate pentru rating-urile TH şi veniturile din publicitateK 0G
!acă instituţia este bolnavă, ce fel de valori transmite eaK
D mare parte din comportamentul aparent biar pe care-l observăm în &urul nostru reflectă
 bătălia dintre decădere şi renaşterea revoluţionară a societăţii contemporane. :n decursul istoriei,
căutarea extremelor a fost o trăsătură comună decadenţei şi renaşterii. :n preent, se regăseşte în
aplicarea ad&ectivului extrem la orice substantiv cu putinţă. )stfel, ni se oferă #sporturi extreme%,
#softIare extrem%, #modă extremă%, #coafuri extreme%, #scobirea extremă a dovlecilor% şi,
desigur, #>lvis extrem% online, site de pe care poţi afla mai multe lucruri decât ai vrea să ştii
despre el.
Toate acestea sunt, ca să spunem aşa, preludiul site-urilor #porno fetişiste extreme%.03 :n
domeniul sexului, diversitatea şi experimentul sunt din ce în ce mai viibile pentru publicul larg.
)stfel, emisiunile TH au persona&e "omosexuale, sado-masoc"iste, travestite şi transsexuale. :n
 presă, o reclamă la ompletel+ are pa, oferind #Jucci outure%, este ilustrată de o fată
debrăcată împodobită cu logo-ul Jucci pe pubis.05 9n catalog )bercrombie \ $itc", destinat
adolescenţilor, identifică subtil marca respectivă de "aine cu sexul în grup.0L (ar =os )ngeles
Times vă este furniat în faţa uşii într-o pungă de plastic ce face reclamă la o loterie Hegas.com.
âştigătorii vor bura până la =as Hegas într-un avion în care #"ainele pot fi scoase, dar centura
de siguranţă trebuie să rămână strânsă.%07
Toate acestea, la rândul lor, stârnesc, în mod previibil, reacţii extreme din partea
grupurilor religioase ultragiate şi a altor moralişti dornici să reinstauree virtutea victoriană –
 care, pe măsură ce istoricii o despoaie de văluri, se dovedeşte a fi fost mai puţin virtuoasă decât
credeam.
exul e una, violenţa e alta. e ne facem cu popularul &oc online numit Jrand T"eft )utoC
Hice it+, în care participanţii câştigă puncte pentru uciderea de poliţişti, vânarea de cocaină şi
 brutaliarea prostituatelor de pe ecranK 08 au cu rapperii #gangsta% care fac înregistrări pentru
companii denumite fermecător rima ) sau uloarul ?orţii şi îşi dobândesc faima cântând
despre uciderea poliţiştilor sau maltratarea femeilorK 06
Şi ce să mai spunem despre canibalul german care, pe (nternet, a recrutat un partener
aparent dornic să fie mâncat de viu, astfel încât unul dintre ei sau amândoi să poată avea o
experienţă cu adevărat extremăK ;oftă bunăX A(nstituţiile &udiciare germane au constatat că sunt
nepregătite pentru această noutate, întrucât nu exista nici o lege care să prevadă intericerea
canibalismului.B12
<u avem nevoie de un doctorat ca să ne dăm seama că o mare parte din comportamentul
extrem are ca scop şocarea părinţilor, a societăţii în general şi a ţărănoilor care au mai rămas
 printre noi. Totuşi, ţărănoii sunt din ce în ce mai greu de găsit. >i formeaă un grup tot mai
restrâns, fiind înlocuiţi de o clasă mi&locie în ascensiune pe care supraexpunerea la şocuri a
imuniat-o. $ranceii foloseau expresia #^pater le bourgeois%, însemnând #să şoc"ei clasa de
mi&loc.% !eosebirea din ilele noastre este că acum clasa mi&locie se scuipă singură şi râde în
"o"ote de asta.
)ceste exemple fac parte dintr-un proces mult mai amplu de punere la încercare a tuturor
limitelor comportamentale impuse de instituţiile epocii industriale. (ar acţiunea nu vine doar din
 partea obişnuiţilor boemi şi activişti. !upă cum afirma revista lac*oo*, #mişcările culturale
arată că mulţi oameni duc o viaţă de inadaptaţi. <u mai e vorba de rebeli şi excluşii societăţii, ci
de banc"eri, finanţişti de pe Mall treet, costumele la patru ace şi salopetele deopotrivă. 9nde
vor duce toate asteaK%10
eea ce transpare de aici nu este numai decăderea sau dispariţia infrastructurii
instituţionale de ieri, ci agonia culturii, a sistemului de valori şi a caracterului social care au
crescut o dată cu ea.
?irosul urât din aer este cel al decadenţei.
  ANTIDECADENŢA
e simte însă şi o adiere de reînnoire.
/evoluţiile au întotdeauna două faţete, iar cea din preent nu face excepţie. ;e de o parte
avem c"ipul mânios al deintegrării. =ucrurile vec"i se demembreaă şi se sfărâmă în bucăţele.
!e cealaltă parte avem figura âmbitoare a integrării. =ucrurile, atât vec"i cât şi noi, sunt
conectate în maniere novatoare.
c"imbarea de astăi este atât de rapidă, încât ambele procese au loc aproape simultan. D
dată cu mieria antisocială şi decadenţa apar şi nenumărate inovaţii poitive, adaptări prosociale
la economia emergentă, baată pe cunoaştere.
"iar şi grupurile de rap simt asta. !upă ce au devenit mari întreprinderi comerciale care
vând mode, deodorante şi multe alte produse, unii rapperi au început să-şi sc"imbe imaginea.
!upă cum spune )non+mous, !e-acuma diplomele să ni le arătam.
:n loc să scoatem armele şi să-mpuşcăm.
;oate că e doar o c"estie de-o lună, !ar rap-ul e cu siguranţă pe calea cea bună.
 âteva grupuri de rap au lansat recent campanii prin care oferă burse la colegiu şi-i
îndeamnă pe tinerii alegători să se înscrie pe listele electorale – un mic progres faţă de epoca în
care le cereau să ucidă poliţişti.11
9nii inovatori caută modele în trecutul îndepărtat, preindustrial, apoi le revoluţioneaă
astfel încât orice asemănare cu iua de ieri să fie mai curând cosmetică decât reală. 9n exemplu
elocvent îl constituie intermedierea căsătoriilor.
:n mediul rural, cuplurile sunt reunite adeseori de o peţitoare locală. :n condiţiile
industrial-urbane, viaţa cotidiană stă sub semnul anonimităţii, iar contactele sunt mai
impersonale. Tinerii singuratici bântuie prin baruri în căutarea perec"ii ideale. u milioanele sunt
constrânşi să cercetee cu disperare anunţurile de mică publicitate pentru a găsi un potenţial
 partener de viaţă.
:n preent, peţitoarea satului a revenit în formă electronică, tot mai mulţi oameni
căutându-şi perec"ea pe Meb, iar combinarea online fiind din ce în ce mai sofisticată. :n loc să-i
 pună în legătură pe 4evin şi tace+ pe baa câtorva trăsături presupus comune, eEarmon+ îi cere
utiliatorului să răspundă la 382 de întrebări menite să evidenţiee 16 de caracteristici pe care
 psi"ologii site-ului le consideră vitale pentru succesul pe termen lung al căsătoriei.1G
;rocesul acesta pare, cel puţin teoretic, că-i va a&uta pe indivii să-şi clarifice şi să-şi
ordonee valorile. :ntr-o societate sfâşiată între valorile trecutului şi incertitudinile unui viitor ce
se apropie cu o viteă ameţitoare, o asemenea autoexaminare se poate dovedi foarte utilă.
;eţitoarele de mâine ar putea merge mai departe, cerându-le clienţilor să participe la &ocuri online
special concepute, de tip ims, pentru a le identifica stilul de gândire şi distorsiunile
comportamentale inconştiente înainte de a-i preenta altor clienţi. Şi ar putea cere o taxă
suplimentară dacă totul se sfârşeşte cu o căsătorie sau ar putea organia nunta pentru încă nişte
 bani.
erviciile online care-i a&ută pe oameni să-şi găsească prietenii sau prietenii prietenilor ar
 putea elabora &ocuri similare pentru a reuni persoanele cu o gândire asemănătoare. )lte site-uri,
construite de agenţiile de turism, l-ar putea preenta pe un călător verificat în prealabil unei
familii din oraşul viitat. )ceasta, verificată la rândul ei, îi va oferi o cină gătită în casă şi o seară
de boIling sau muică de cameră. <umeroase site-uri, cum ar fi meetup.com, aran&eaă de&a
întâlniri între tot felul de oameni, de la activişti politici la &ucători de po*er, de la studenţi la limbi
străine la pasionaţi de filme.13
:n acest timp, recunoscând dorinţa larg răspândită de a avea contacte sociale, unele
companii precum tarbuc*s şi orders se preintă ca locuri ce faciliteaă întâlnirile.15 )ceasta
este cafeneaua din ?itteleuropa unor epoci de mult apuse, numai că acum oferă puncte Mi$i
 pentru ca, prin intermediul laptop-ului, să puteţi comunica cu lumea în vreme ce beţi un
$rappucino.1L
Toate acestea sunt eforturi de vindecare a solitudinii dureroase provocate, în bună măsură,
de prăbuşirea instituţiilor familiare care, până de curând, au oferit inimilor singuratice locuri,
contacte şi un sentiment al comunităţii.
ÎN CONTACT CU MOGULII
:n alte părţi găsim eforturi pline de imaginaţie menite să compensee eşecurile sistemului
educaţional masificat al societăţii de masă.
ând a fost introdusă pe scară largă educaţia în masă, profesorii erau, de obicei,
 persoanele cele mai educate din cartier. :n preent, părinţii sunt adesea mult mai bine instruiţi
decât profesorii cărora le încredinţeaă copiii.
 /ecunoscând rolul pe care-l pot &uca părinţii în promovarea alfabetiării prin lecturile
oferite copiilor, iblioteca (maginaţiei, întemeiată de cântăreaţa !oll+ ;arton, le trimite părinţilor
o carte gratuită în fiecare lună, de la naşterea bebeluşului până la împlinirea vârstei de cinci ani –
cu totul, şaieci de titluri.17 ;rogramul, activ în G6, de state, a furniat aproape un milion de cărţi
numai în 1223. 18
:ntre timp, tot mai mulţi părinţi americani nemulţumiţi îşi retrag copiii de scoală şi le fac
educaţia acasă.16 >i sunt spri&iniţi de o gamă din ce în ce mai diversificată de servicii şi
instrumente online, permanent aduse la i.G2
D obiecţie faţă de instruirea la domiciliu se referă la lipsa contactului cu alţi copii. !ar, pe
măsură ce şcolile de stat decad, în multe locuri devenind periculoase, marcate de consumul
drogurilor, părinţii se întreabă dacă socialiarea oferită de ele este sănătoasă. !acă părinţii îşi ţin
copiii acasă, le pot devolta aptitudinile de socialiare încura&ându-i să &oace fotbal sau, atunci
când mai cresc, să facă muncă voluntară la un D<J unde pot întâlni alţi tineri implicaţi în
activităţi în slu&ba comunităţii.
Şi aici găsim o practică preindustrială – ma&oritatea copiilor erau educaţi acasă înainte de
epoca industrială – transformată astfel încât să corespundă nevoii postindustriale.
Şcolile c"arter repreintă o încercare de introducere a inovaţiilor în cadrul sistemului.
)cestea sunt şcoli de stat cărora li se acordă un grad limitat de libertate în privinţa experimentării.
:n tatele 9nite ele sunt urmate deocamda de numai 1V dintre elevi, iar reultatele lor sunt, fără
îndoială, inegale, însă inovaţiile utile elaborate acolo sunt incontestabile.G0
=a centrul pentru ercetare )vansată şi Te"nologie A)/TB din lovis, afornia, 0.122
de liceeni folosesc te"nologia informaţiei pentru a reolva problemele comunităţii lor. ;rintre
mentori se numără oamenii de afaceri locali. >levii sunt încura&aţi să-şi ia slu&be cu &umătate de
normă şi să lucree împreună cu adulţii la proiecte de cercetare în domeniile afacerilor, industriei,
comerţului sau alte servicii.G1 9na dintre principalele misiuni ale centrului este să le demonstree
tinerilor relevanţa temelor academice pentru problemele practice, aşteptările faţă de locul de
muncă şi comportamentul în colectivul de lucru.
)stfel, elevii sunt invitaţi să creee noi produse care pot fi lansate pe piaţă şi pot a&uta la
reolvarea unor probleme reale. Tinerii de la )/T au inventat un baston cu ultrasunete pentru
orbi şi alte servicii pentru persoanele cu "andicap, GG dar principala realiare a şcolii este
repreentată de puştii inteligenţi, pregătiţi pentru realităţile secolului ''(.
(nstituţionaliarea invenţiei şi experimentării câştigă teren şi în alte domenii. :n celălalt
capăt al continentului, la <eI Ror*, medicul et" er*le+, care lucrase ca epidemiolog în
9ganda şi railia, a fondat (niţiativa (nternaţională pentru un vaccin contra (!) A()H)B. ;ână
în 1220 strânsese 1G2 milioane de dolari pentru a finanţa cercetările în vederea creării unui vaccin
contra (!).
uma era egală cu cea c"eltuită în acel an de guvernul american pentru toate cercetările
legate de vaccinuri şi este utiliată la finanţarea câtorva linii diferite de c ercetare în mai multe
ţări.G3 )spectul remarcabil al ()H) este că orice medicament împotriva (!) reultând din
cercetările sale trebuie să fie vândut la preţ redus în ţările sărace.
:ntreprinătorii sociali de felul acesta se înmulţesc rapid. :n preent, peste G2 de şcoli de
afaceri din tatele 9nite, printre care tanford, Earvard, Rale, olumbia şi !u*e, oferă cursuri de
activităţi în domeniul social.G5 9niversitatea anta lara din ilicon Halle+ a creat un (ncubator
 pentru eneficiul ocial Jlobal care să-i a&ute pe inovatori să aplice te"nologia la nevoile sociale
urgente şi să-i asiste în redimensionarea eforturilor lor la o scară superioară.GL
!e asemenea, în atelierul ideologic al capitalismului contemporan, cum este socotit de
mulţi $orumul >conomic ?ondial desfăşurat în fiecare an la !avos, în >lveţia, liderii D<J-
 urilor şi întreprinătorii sociali se strecoară printre moguli şi magnaţi, intrând în contact cu
 preşedinţii, premierii şi alţi factori de deciie de la cele mai înalte niveluri.G7
9nii întreprinători sociali caută să îmbunătăţească activitatea fundaţiilor şi D<J-urilor
existente aplicându-le metode preluate din lumea afacerilor. )lţii înfiinţeaă noi organiaţii care
să tratee problemele sociale de îndată ce apar. Şi unii, şi ceilalţi se baeaă, în general, pe
voluntari. !in acest punct de vedere, cel puţin, se încadreaă în economia nemonetară sau de
 prosum care, aşa cum am văut, creeaă capitalul social şi oferă #prânul pe gratis% de care
depinde sistemul monetar.
/emarcabila devoltare a spiritului antreprenorial în sfera socială oglindeşte restrângerea
 plaselor de siguranţă guvernamentale, concepute iniţial pentru condiţiile industriale, incapacitatea
instituţiilor din era coşului de fum de a genera soluţii imaginative, particulariate pentru noile
 probleme sociale, şi, în sfârşit, nerăbdarea milioanelor de oameni din întreaga lume care au
renunţat să aştepte ca guvernele şi instituţiile oficială să le reolve necaurile.
!ar în societăţile bogate reflectă altceva. :n trecut, foarte puţine persoane aveau timpul,
energia şi educaţia necesare pentru a se dedica imaginării şi inventării unor noi instituţii pentru
viitor. :n iua de ai, un număr din ce în ce mai mare de bărbaţi şi femei, incluându-i pe cei mai
instruiţi şi mai creativi dintre noi, dispun de timp, bani şi acces la omologii lor prin excepţionalul
creator de sc"imbare cunoscut sub denumirea de (nternet.

INVENTAREA NOILOR MODELE

<u toţi inovatorii sociali sunt adepţii democraţiei, atitudinii civiliate şi non-violenţei.
$anaticii – religioşi, politici sau pur şi simplu bolnavi psi"ic – se pot implica şi ei în domeniul
social. :ntr-adevăr, unele organiaţii teroriste au şcoli şi spitale menite să &ustifice şi să camuflee
acţiunile lor de strângere de fonduri.G8 Şi, desigur, ca în caul tuturor comportamentelor umane,
c"iar şi activismul social cel mai bine intenţionat poate genera efecte negative neaşteptate.
u toate acestea, deşi nu trebuie să supraestimăm posibilele realiări ale antreprenorilor
sociali, c"iar şi în democraţii, am comite o greşeală şi mai gravă daca le-am subestima, căci prin
experimentarea lor – reuşită sau nu – pot lua naştere modelele unor noi tipuri de instituţii. >le
constituie un laborator esenţial de cercetare şi devoltare în bătălia pentru conceperea unui viitor
mai bun.
Totuşi, valoarea lor în orice societate, ba c"iar însăşi existenţa lor, depinde de gradul în
care statul şi societatea tolereaă debaterile interne, disidenţa şi îndepărtarea de convenţii.
:ntreprinătorii sociali şi inovatorii în general nu se pot manifesta plenar atunci când sunt
oprimaţi de guvern, ca în oreea de <ord, de poliţia religioasă, ca în (ran sau )rabia audită, sau
 pur şi simplu de copleşitoarea forţă a tradiţiei. ;rin contrast, în tatele 9nite au găsit o gadă
 primitoare.
riticii sociali şi liderii religioşi americani sunt, desigur, revoltaţi de estomparea valorilor
tradiţionale şi de apariţia unei etici de tip #merge orice% care poate să ducă spre decadenţă.
)ceste temeri, însă, sunt contrabalansate de desc"iderea )mericii, de modul în care
glorifică ea experimentul şi inovaţia şi de dorinţa ei să rişte investind în noi te"nologii, produse,
forme organiaţionale şi idei, trăsături care au propulsat devoltarea economiei baate pe
cunoaştere începând cu anii N52.
>ste uşor să discredităm ori să minimaliăm această ascensiune arătând că acum o familie
are nevoie de doi salariaţi ca să menţină standardul de viaţă al clasei mi&locii. cepticii scot în
 )bia începem să constatăm efectele acestei transformări. 9na dintre cele mai importante
este nerăbdarea acută a capitalului. ând capitalul este mai mobil, el nu stă blocat în investiţii
 proaste, aşa cum se întâmpla odinioară. )nga&amentele de capital devin tot mai volatile.
!upă economistul Jlenn Rago, un pionier al mişcării de democratiare a accesului la
capital şi coautor, împreună cu usanne Trimbat", al unei lucrări despre extinderea pieţelor de
mare randament, mobilitatea capitalului şi dispersarea riscului ar fi putut împiedica adâncirea
recesiunii economice americane din primii ani ai secolului ''(.12
9n alt efect al mutaţiei către noua infrastructura a capitalului este mai puţin poitiv şi mai
 problematic. )ceastă mutaţie poate desincronia finanţele de mare viteă în raport cu economia
#reală%, lentă.
:n cria asiatică din 0667-0668, rata de sc"imb a monedei indoneiene a căut cu 72V
aproape peste noapte.10 #anii fierbinţi% au ieşit din ţară, ca şi cum 72V din mâna de lucru ar fi
intrat în grevă şi 72V dintre magaine s-ar fi înc"is. !ar nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.
;ur şi simplu, vitea şi "iperactivitatea finanţelor au dărâmat economia în loc să o ridice.
u certitudine, în viitor ne aşteaptă multe efecte colaterale – atât poitive cât şi negative –
ale revoluţiei capitalului şi infrastructurii financiare. (n ce direcţie suntem conduşiK
ontinuarea în linie dreaptă a acestor transformări ar putea duce la o piaţă unică a
capitalului, complet integrată. <e putem imagina, la un moment dat în viitor, 12 de milioane sau
c"iar 022 de milioane de investitori indieni intrând pe bursa britanică luni, pentru a ieşi marţi.
au licitaţii încinse, care ar depăşi experienţa Joogle organiate peste noapte. !ar extrapolarea
tendinţelor este un instrument slab pentru previiuni, mai ales în mi&locul unor transformări
 precum cele pe care le trăim. <ici istoria şi nici viitorul nu se mişcă în linie dreaptă.
9n scenariu alternativ, mult mai complicat, ar modifica însuşi sensul capitalului,
recunoscând şi, poate, cuantificând monetar în diverse feluri alte forme ale sale – capitalul de
cunoaştere, capitalul social, capitalul ecologic şi contribuţii aduse în preent de prosumatorii
neplătiţi.
;ână acolo, deocamdată, am transformat de&a capitalul până la punctul în care el este greu
de recunoscut. (-am sc"imbat furniorii, modul în care este alocat, modul în care este împac"etat,
vitea cu care circulă, locurile unde se duce, cantitatea şi tipurile de informaţii despre el şi
 procentul tangibilităţii şi intangibilităţii formei de proprietate din care derivă capitalul.
;e măsură ce atât proprietatea, cât şi capitalul se transformă în ceva cu totul nou, unele
transformări încă şi mai influente afecteaă celelalte caracteristici cruciale ale capitalismuluiC
 pieţele şi banii.
CAPITOLUL 3(

PIEŢE IMPOSIBILE
ăutarea cuvântului avuţie pe (nternet aducea – ultima dată când am verificat – 51 de
milioane de documente, număr depăşit clar de cele 031 de milioane de referinţe la !umneeu.
?amona este ţinut cu fermitate la respect, se pare. !ar dacă nu e c"iar aşaK
;roblema a apărut atunci când un alt cuvânt a fost listat de 325 milioane de ori – de două
ori mai mult decât !umneeu şi avuţie luate la un loc. )cel cuvânt era piaţa. ;rivite cu respect de
liderii cercurilor de afaceri, directorii executivi, economiştii şi politicienii din Dccident, şi cu o
ostilitate apropiată de degust de criticii capitalismului, pieţele – ca şi proprietatea sau capitalul –
sunt transformate de avuţia revoluţionară.
 ;entru a aprecia la &usta măsură aceste sc"imbări – şi, mai ales, pe cele care vor urma, ne
este utilă o scurtă privire în urmă.
BANI RARI
(storia plină de culoare a pieţelor antice include caravanele ce străbăteau !rumul ?ătăsii
între "ina şi )pus, piraţii, baarele din agdad şi rivalităţi bancare sângeroase între Heneţia şi
Jenova. )ceste poveşti au fost relatate de nenumărate ori, iar comerţul a avut cu siguranţă efecte
 politice, militare şi economice disproporţionate.
u toate acestea, cel mai important aspect al pieţelor, de-a lungul a mii de ani din istoria
umană, nu este mărimea lor, ci dimensiunea lor redusă şi raritatea lor relativă.
;ână în secolele din urmă, marea ma&oritate a strămoşilor noştri trăiau într-o lume pre-
 piaţă. >xistau mici buunare comerciale, dar cei mai mulţi indivii nu cumpărau şi nu vindeau
nimic pe tot parcursul vieţii.
!upă cum am văut în capitolele anterioare, strămoşii noştri – cu excepţia unei minorităţi
nesemnificative – erau ţărani prosumatori, care trăiau cultivând, construind, ţesând sau producând
mai ales ceea ce consumau c"iar ei. !upă cum arăta istoricul ;atricia rone de la (nstitutul de
tudii )vansate de la ;rinceton, #fiecare sat sau conac era mai mult sau mai puţin autar"ic
AautosuficientBF banii erau rari, iar comerţul – foarte limitat.%
"iar şi pieţele pentru terenurile de la ţară, atât de importante pentru agricultură, erau
 puţine şi răspândite pe distanţe mari. ea mai mare parte a pământurilor era deţinuta de regi sau
de stat şi încredinţata familiilor nobile printr-o înţelegere restrictivă. ;roprietăţile funciare aveau
tendinţa de a se transmite lent, de la tată la fiu, de la o generaţie la alta.
!e asemenea, cu excepţia sclaviei, nu exista nici o piaţă a muncii. rone ne reaminteşte
că #mâna de lucru era mai mult luată cu forţa decât anga&ată%, pe lângă sclavie funcţionând
numeroase forme de servitute feudală. ?unca salariată era, în cel mai bun ca, necunoscută.0
:ncă şi mai îndepărtate de viaţa individului mediu erau pieţele financiare. el puţin două
oraşe din "ina, "engdu şi ;ing+ao, pretind că au inventat prima bancă din lume, cu
aproximativ o mie de ani în urmă. (talienii susţin că anca ?onte dei ;asc"i din iena este #cea
mai vec"e din lume%, datând de la 0371. 1 !esigur, au apărut numeroase pretenţii de acest tip,
dar, indiferent care a fost prima bancă, este clar că tranacţiile financiare aveau loc mai ales între
elite, 68V sau 66V din totalul populaţiei rămânând în afara lor. :n acest sens, ma&oritatea
oamenilor trăiau într-o lume care nu era doar precapitalistă, ci şi într-un stadiu pre-piaţă.
EFECTUL DE MASĂ
/evoluţia industrială – aducând al !oilea Hal al avuţiei revoluţionare – a modificat relaţia
dintre pieţe, agenţii lor şi oamenii obişnuiţi peste tot în lume.
(ndustrialiarea a transformat milioane de ţărani, care până atunci trăiseră ca prosumatori
în afara economiei monetare, în producători şi consumatori aflaţi în interiorul acesteia – ceea ce i-
a făcut dependenţi de piaţă.
)ctivitatea salariată a înlocuit sclavia şi relaţiile feudale pe piaţa mâinii de lucru, apărând
o cantitate mare de forţă de muncă. ;entru prima dată, lucrătorii era plătiţi cu bani, c"iar dacă
sumele erau mici.
/ăspândirea producţiei industriale de masă a generat devoltarea pieţelor de masă,
încura&ată de trei forţe convergente.
;rima a fost urbaniarea, pe măsură ce populaţia rurală se muta în oraşe. :ntre 0822 şi
0622, populaţia =ondrei a explodat, de la 8L2.222 de persoane la L,5 milioaneF la ;aris, de la
 552.222, la G,G milioaneF iar la erlin, de la 072.222, la 0,6 milioane.G oncomitent cu creşterea
 populaţiei s-au extins şi oraşele, mai ales după ce calea ferată a făcut posibil saltul uriaş de la
 pieţele locale la cele naţionale.
:n sc"imb, pieţele şi producţia de masă erau susţinute de mi&loacele de informare în masă.
)stfel, )nglia de la începutul secolului al '('-lea a asistat la apariţia aşa numitei prese
 populare3 – publicaţii înţesate de reclame adresate #maselor% – pe măsură ce pieţele distribuiau
ceasuri făcute în fabrică, mobilă, oc"elari, tapete, diverse aparate şi nenumărate alte produse.
(novaţiile în domeniul te"nologic şi în producţie au fost urmate de inovaţii în domeniul
 presei şi mar*etingului. ;e la 0851, pariienii îşi puteau face cumpărăturile la =e on ?arc"^,
 primul magain universal împărţit în raioane specialiaţe. Sece ani mai târiu, în ?an"attan, era
construit magainul de opt eta&e ast (ro ;alace.5 ?againele universale din centru deveniseră un
lucru obişnuit în toate oraşele importante din lume.
;entru a vinde bunuri de masă şi în onele rurale, )aron ?ontgomer+ Mard a inventat în
0871 omologul de "ârtie al supermar*etului. ;rofitând de progresele din domeniul poştal, el a
construit o reţea de vânare prin poştă prin care trimitea către trei milioane de cămine din tatele
9nite un catalog de două *ilograme, împărţit în ec"ivalentele raioanelor.L
9lterior, pe măsură ce producţia de masă, mass-media şi pieţele de masă au continuat să
se alimentee reciproc, detailiştii inovatori şi promotorii imobiliari au inventat acele catedrale ale
consumerismului – mall-urile – răspândindu-le şi pe acestea în )merica, >uropa, )merica =atină
şi )sia.
;e scurt, valul transformărilor interconectate pe care îl numim revoluţia industrială a
extins în mod uluitor rolul pieţelor în viaţa de i cu i a ma&orităţii oamenilor.
  PIEŢE-FULGER
Traniţia actuală la un sistem de avuţie baat pe cunoaştere transformă încă o dată pieţele
ca răspuns la sc"imbările de la nivelul principiilor fundamentale. !upă ce înţelegem acest lucru,
 putem întrevedea viitorul.
:n economiile cu rula& rapid, pieţele sunt inundate cu produse noi care, adesea, sunt legate
între ele în moduri nebănuite până acum. ;e măsură ce viteele continuă să crească odată cu
 pieţele monedelor şi acţiunilor, operând de&a la vitee orbitoare, fulgerătoare, viaţa pe piaţă a
 produselor Aşi a produselor dependente de eleB va continua să se scurtee. incroniarea pieţelor
multiple, alimentate de companii aparent fără legătură, va deveni o necesitate urgentă. !e&a
asistăm la colaborarea corporaţiilor în acest sens.
:n acelaşi timp, încercarea unor specialişti în mar*eting de a crea legături solide între un
client şi o marcă sau un produs este susceptibilă de a se dovedi tot mai dificilă, dacă nu c"iar
imposibilă. Hitea va accelera, nu va prelungi, relaţiile temporale – incluând loialitatea clienţilor
faţă de mărci.
;e de altă parte, mutaţia spaţială către pieţele globale adaugă competiţia străină celei
interne, nu numai în domeniul produselor fixate sau familiare, ci şi în ritmurile inovaţiei.
ompaniile din diferite părţi ale lumii se concureaă pe arene atât de perisabile, încât pot fi
numite fără a greşi #pieţe-fulger%.
imultan, nivelurile tot mai mari ale intangibilităţii şi complexităţii solicită creşteri vaste
ale fluxurilor de date, informaţii şi *noI-"oI. !epartamentele de mar*eting vor avea de-a face
tot mai mult cu consumatori înarmaţi cu propriul lor arsenal de cunoştinţe. ?ulţi dintre ei vor
revendica dreptul de a participa la designul propriilor produse – şi să fie plătiţi pentru datele,
informaţiile şi cunoaşterea pe care le oferă.
 CARDUL ANTIOBEZITATE
9n torent de noi te"nologii
te"nologii vor face posibile variaţiuni nesfârşite ale para-banilor.
para-banilor. )stfel,
cardurile s-ar putea să ne lase în curând să decidem câtă interşan&abilitate dorim. anca )rabă
?alaieiană din 4uala =umpur le-a oferit clienţilor săi musulmani un card care nu poate fi
utiliat în saloane de masa& sau cluburi de noapte.16
<u peste multă vreme, mişcările politice antisistem vor putea emite milioane de #carduri
de boicot%, care vor putea fi folosite pentru a cumpăra orice, cu excepţia pantofilor <i*e, beninei
"ell, "ainelor de la Jap sau a produselor
produselor altor companii de pe lista lor neagră.G2 oţiile şi soţii
vor putea programa restricţii pe cardul partenerului. au părinţii vor putea oferi copiilor lor
cârduri ce nu le vor permite ac"iiţionarea dulciurilor, alcoolului,
alcoolului, tutunului sau produselor fast-
food.
;este noapte, oamenii care doresc să scape de mâncărurile grase de la fast-food dar nu
reuşesc să reiste vor putea primi a&utor de la un card programat să bloc"ee orice plată la ;ia
Eut, Taco ell sau la toţi vânătorii de fast-food. !ecideţi-vă să nu mai umblaţi cu cas" şi lăsaţi
cardul să vă întărească voinţa.
Te"nologii c"iar mai noi fac cardurile însele perimate. :n oreea de ud, telefoanele
celulare constituie de&a ec"ivalentul portofelelor electronice. onţinând un cip emis de o bancă
 parteneră, telefonul
telefonul poate autoria detailistul
detailistul să facă o retragere din
din contul dumneavoastră.
dumneavoastră. )stfel
de telefoane sunt de&a în u în magainele de "aine scumpe, automate sau staţii de tren, printre
alte locuri publice.G0
:n >uropa, bănci importante precum 9, arcla+s, <; ;aribas şi !eutsc"e an* s-au
alăturat companiei Hisa pentru explorarea potenţialului unor te"nologii similare.
similare. u un entuiasm
ireistibil,
ireistibil, =iisa 4anniainen, unul dintre vicepreşedinţii băncii <ordea, spuneC #<u mă aştept să
ucidem banii lic"ii la anul, dar sper că ceva mai târiu.%G1 eea ce nu a menţionat a fost
ameninţarea mortală pe care aceste te"nologii
te"nologii o repreintă şi pentru carduri, nu doar pentru banii
lic"ii.
Trei noi forţe convergente vor oferi o varietate încă şi mai mare de opţiuni de plată.
:n primul rând, avem de-a face cu te"nologiile
te"nologiile dedicate verificării identităţii unui
utiliator.
utiliator. D serie de metode de identificare tot mai sigure intră în u. :n @aponia, de exemplu, cel
mai mare emiţător de cărţi de credit, @, a introdus un sistem care identifică individul prin
modelul unic al vaselor de sânge de la deget.GG ăncile şi companiile de carduri, folosind
cercetările accelerate de lupta împotriva terorismului,
terorismului, exploreaă, la rândul lor, alte metode
 biometrice, inclusiv
inclusiv scanarea retinei sau recunoaşterea
recunoaşterea vocală şi facială.G3
facială.G3
:n al doilea rând, apar noile te"nologii
te"nologii fără fir, prea sc"imbătoare şi numeroase pentru a le
detalia aici.
:n al treilea rând, nu trebuie să omitem progresele ma&ore în miniaturiare.
aându-se pe inovaţii în toate cele trei domenii, multe companii, printre care on+,
;"ilips, un ?icros+stems
?icros+stems şi (?, lucreaă la alternative şocante faţă de cărţile de credit din
 plastic. :n cuvintele
cuvintele lui @o"n Jage,
Jage, de la un, #cărţile de credit nu sunt decât o variantă
variantă fiica a
identităţii,
identităţii, aşadar, orice mod în care poţi identifica pe cineva poate fi un mod de a-l pune la
 plată.%G5
 ă combinăm aceste te"nologii
te"nologii cu principiul
principiul lui Jage şi nu va fi prea greu să ne
imaginăm posibila
posibila implantare sub pielea noastră a unui – să spunem – microcip, care ne va oferi
 posibilitatea
 posibilitatea să cumpărăm orice, de oriunde,
oriunde, prin simpla
simpla sa activare.
9n astfel de implant i-ar permite unui comerciant să ne verifice identitatea, ar putea oferi
datele contului bancar şi ar putea autoria simultan banca să plătească suma potrivită. >xpresia #a
da cuiva un deget% ar putea căpăta
că păta noi înţelesuri.
)ceastă diversificare rapidă a formelor de plată şi a gradelor de interşan&abilitate
interşan&abilitate reflectă
îndepărtarea generală a economiei avansate de societatea de masă a trecutului, caracteriată de
 principiul
 principiul #o măsură pentru toţi%.
toţi%.
;osibilităţi
;osibilităţi c"iar mai radicale, inclusiv valute în întregime noi, sunt studiate de cele mai
mari companii din lume. on+, de exemplu, a analiat posibilitatea
posibilitatea emiterii unei valute proprii,
 pentru u în interiorul
interiorul companiei.
companiei. )cest lucru ar putea
putea permite filialei c"inee, de exemplu,
exemplu, a
firmei on+ să facă afaceri cu filiale surori din @aponia sau din alte părţi ale lumii, fără a mai
transforma
transforma totul în +eni.GL ;rincipalul obiectiv ar fi reducerea riscurilor valutare. D altă
 posibilitate
 posibilitate ar fi crearea unei valute comune
comune cu companii precum
precum Eonda sau anon.
!olarul s-ar putea să nu repreinte pentru totdeauna un refugiu de risc scăut pentru
investitorii
investitorii străini. Şi, oricât de imposibil ar părea astăi, ar putea sosi iua când vom avea în
 buunar o mulţime
mulţime de #Jateses% de la ?icrosoft
?icrosoft sau #?oritas% de la on+,
on+, în loc de euro sau
sau
dolari. au, de ce nu, o monedă susţinută
susţinută colectiv de topul $ortune 522 – ori, într-o i, de
#'in"ua 522%.
SCURGEREA BANILOR
;rintre celelalte funcţii, para-valutele au scopul de a accelera sau de a încetini plăţile.
)stfel, cărţile de credit încura&eaă plata întâriată Aîn sc"imbul unei dobâni, desigurB. ărţile de
debit, în loc să întârie plata, o accelereaă,
acc elereaă, deducând imediat preţul ac"iiţiei din contul
titularului.
<oul sistem al avuţiei desc"ide, de asemenea, calea pentru transformări
transformări radicale în modul
şi, mai ales, momentul în care suntem plătiţi pentru muncă.
:n trecutul industrial,
industrial, muncitorii erau plătiţi, de obicei, intermitent, la sfârşitul unei
săptămâni sau luni. :n cele mai multe cauri, lucrurile stau la fel şi astăi. )sta înseamnă că
anga&atorii dispun
dispun cum doresc, timp de o săptămână sau de o lună, de banii datoraţi anga&aţilor.
)ceastă #perioadă de traniţie% constituie un împrumut fără dobândă acordat de anga&aţi
anga&atorilor
anga&atorilor lor.
(nvers, facturile la utilităţi, de exemplu, sunt plătite, de obicei, după ce consumatorul
consumatorul a
 primit de&a timp
timp de o lună gaul sau electricitatea
electricitatea în valoarea ec"ivalentă.
ec"ivalentă. :n acest ca, de
 perioada de traniţie
traniţie beneficiaă clientul.
:n alte sectoare ale economiei, unele companii sau industrii – editorii revistelor cu
abonaţi, de exemplu – trăiesc de pe urma perioadei de traniţie. !ar acesl interval, considerat de
unii economişti drept ineficient pentru economie în ansamblu, ar putea dispărea în curând.
Ddată ce companiile şi clienţii sunt interconectaţi adecvat, prin cabluri sau fără, iar
facturile sunt plătite electronic, este posibil ca furniorii de utilităţi să solicite plata instantanee –
un contract prin care să li se permită retragerea sumelor aferente din conturile noastre de fiecare
dată când le utiliăm serviciile. $irmele şi-ar obţine banii mai repede, ar a r fi capabile să-i
investească mai devreme şi ar putea – teoretic, cel puţin – să reducă preţul pe care ni-l factureaă.
!e asemenea, am putea vedea grupuri de muncitori cerând să fie plătiţi electronic
instantaneu pentru
pentru munca depusă, în loc să aştepte ilele de salariu.
 ;lăţile imediate sunt pandantul firesc al mişcării din economiile avansate, baate pe
cunoaştere, de la producţie de stoc, sau intermitentă, către fluxul continuu, cu operaţiuni de tip 13
de ore din 7 ile. u cât este mai instantaneu fluxul încasărilor şi plăţilor, cu atât sunt mai
apropiate efectele de tranacţiile în bani lic"ii directe.
)ceste inovaţii cu efecte de accelerare au dat naştere multor previiuni de tipulP ?oartea
 banilor%. =a un moment
moment dat, ele păreau doar o modă
modă trecătoare. !ar oare aşa stau lucrurile
lucrurile în
realitateK
PEPSI VOD,A
:n timpul ?arii rie din anii NG2, un film satiric france, numit =e ?illion, înfăţişa doi
fermieri care savurau un pa"ar de ordeaux pe terasa unui bistrou. ând c"elnerul le aduce nota,
lNaddition,
lNaddition, unul dintre fermieri bagă mâna într-un sac şi îi oferă un pui. "elnerul se întoarce cu
restul, constând în două ouă, iar fermierul lasă unul pe masă ca bacşiş sau pourboire.
)bsurditatea
)bsurditatea scenei surprinde
surprinde perfect realităţile vieţii unor milioane de oameni care trăiau
în economii unde banii îşi pierduseră valoarea, aşa cum s-a întâmplat recent în )sia de ud->st,
în /usia şi în )rgentina.G7
u toate acestea, mâine s-ar putea să nu trebuiască să aşteptam criele pentru a ne anga&a
în tranacţii fără bani. Trocul, considerat multă vreme nepractic pe pieţe complexe, capătă o nouă
viaţă.
;entru omul de rând, cuvântul troc sugereaă imaginile unei societăţi primitive sau a
sc"imburilor
sc"imburilor la scară mică, între particulari. 9n avocat scrie un testament pentru un prieten, care
îi dă, în sc"imb, o lecţie de tenis. )stfel de tranacţii se petrec i de i şi sunt atât de naturale
încât par favoruri. !ar, din punct de vedere economic, ele sunt forme minore de barter.
!ar barterul înseamnă şi afaceri importante.
:n timp ce statistici globale demne de încredere sunt greu de realiat, datorită variaţiei
definiţiilor,
definiţiilor, conform revistei $orbes, #se estimeaă că peste L2V dintre companiile listate în topul
$orbes 522 utilieaă barterul. "iar corporaţii de categorie grea, printre care Jeneral >lectric,
?arriott şi arnival ruise =ines, sunt cunoscute pentru sc"imburile de bunuri şi servicii.%
$ortune relateaă că două treimi din totalul companiilor globale importante intră constant în
operaţiuni de barter şi au înfiinţat departamente
departamente speciale pentru astfel de tranacţii.G8
:n )rgentina, în 1221, pe când economia se prăbuşea, împreună cu vânările de maşini,
To+ota şi $ord au acceptat să primească grâne în sc"imbul maşinilor.G6
maşinilor.G6 ând 9craina a a&uns la
o datorie importantă pentru gae naturale, /usia a luat opt bombardiere Tu-0L2 lac*&ac* ca
 plată parţială.32 =a rândul
rândul ei, /usia a plătit
plătit cu votcă tolic"na+a
tolic"na+a în valoare de G miliarde de
dolari pentru un import de concentrat ;epsi-ola. )lte guverne au sc"imbat prin barter orice, de
la stofă alpaca până la inc.30
=a nivel global, după ernard =ietaer, fost şef al planificării la anca entrală elgiană şi
unul dintre ar"itecţii monedei euro, barterul internaţional corporatist,
corporatist, cunoscut şi drept
countertrade,
countertrade, #este utiliat frecvent între nu mai puţin de 122 de state, cu un volum care a&unge
astăi la valori între 822 de miliarde şi 0,1 trilioane de dolari pe an.% (ar creşterea barterului se
accelereaă.31
9nul dintre motive este acela că s-ar putea să ne aştepte decenii de condiţii economice
dificile. :n cuvintele aceluiaşi ernard =ietaer, valutele importante de astăi #preintă o
volatilitate
volatilitate de patru ori mai mare decât cea din 0670.%3G
Holatilitatea crescută sugereaă că un număr tot mai mare de state se vor confrunta cu
lipsuri periodice de sc"imburi financiare internaţionale. arterul oferă guvernelor şi companiilor
 un mod de a face comerţ atunci când nimeni nu doreşte moneda propriei ţări. !e asemenea, el
repreintă un mi&loc de a reduce riscul, atunci când valutele oscileaă fără control. onvenind să
sc"imbe bunuri sau servicii în locul banilor, riscul valutar este eliminat în mare parte.
;ână acum, principala obiecţie faţă de barter a fost dificultatea
dificultatea ec"ilibrării a ceea ce o
 persoană doreşte
doreşte să vândă cu ceea ce o alta doreşte să ofere
ofere în sc"imb – raport
raport numit de
economişti necesara #coincidenţă a nevoilor%.
u toate acestea, ascensiunea (nternetului
(nternetului reduce radical aceste impedimente, făcând
 posibilă
 posibilă aproape instantaneu localiarea
localiarea potenţialilor
potenţialilor parteneri comerciali de oriunde
oriunde din lume
lume şi
lărgind varietatea bunurilor ce pot fi sc"imbate.
<u numai că este mai uşor – ţinând cont de remarcabilele reţele financiare de astăi – să
găseşti un partener pentru comerţ bilateral, dar disponibilitatea
disponibilitatea existentă de&a a datelor şi
comunicaţiilor
comunicaţiilor globale preintă posibilitatea ec"ilibrării ofertelor simultane şi nevoilor mai
multor participanţi.
participanţi. )ceastă evoluţie ne indică tendinţa apariţiei unor operaţiuni de barter mult
mai extinse şi mai mari în viitor.
ât de mariK !estul de mari pentru a înlocui banii în cursul vieţilor noastreK
#<u există nici un motiv pentru care produsele şi serviciile să nu poată fi transferate prin
sc"imb direct de consumatori şi de producători – în esenţă, o economie de masă tip barter.%
)ceastă concluie îi aparţine
a parţine lui ?erv+n 4ing, fost guvernator ad&unct al ăncii )ngliei.33
;uneţi la un loc următoareleC 0B ascensiunea para-banilorF
para-banilorF 1B creşterea barteruluiF GB
creşterea intangibilităţiiF
intangibilităţiiF 3B răspândirea unor reţele financiare globale tot mai complexeF 5B noi
te"nologii
te"nologii radicale, care vor fi puse curând în practicăF LB o economie mondială tot mai aplatiată,
gâlţâită de speculaţii în mare parte nereglementate şi 7B aceeaşi economie înfruntând
înfruntând decenii de
transformări
transformări seismice în cadrul geopolitic mondial, timp în care banii convenţionali,
convenţionali, din epoca
industrială,
industrială, s-ar putea să nu dispară – dar să devină obiecte de colecţie.
c olecţie.
PLATA PROSUMATORILOR#
)stăi, pe măsură ce aceste forţe converg, observăm experimente iolate, pe scară mică,
cu valute alternative, de obicei la nivelul comunităţilor, combinate adeseori cu elemente de
 barter.
9n program lansat în (t"aca, <eI Ror*, şi copiat astăi în eci de alte comunităţi,
comunităţi, le
 permite consumatorilor
consumatorilor şi comercianţilor
comercianţilor să folosească
folosească bonuri în loc
loc de bani reali pentru
pentru a
sc"imba bunuri şi servicii pentru orice, de la c"irii şi facturi medicale până la bilete de teatru.35
9n alt sistem, creat de >dgar a"n şi descris în cartea sa Time !ollars, le permite
oamenilor să acumulee credite pentru servicii ca, de exemplu, însoţirea unui vecin bătrân la
cumpărături, care pot fi utiliate apoi pentru obţinerea temporară a unei bone pentru copii de la
un alt participant la reţea.3L
:n propriile
propriile lor moduri, toate aceste asocieri caută să recunoască şi să confere o valoare
cvasi-monetară
cvasi-monetară multor contribuţii
contribuţii economice aduse de prosumatori
prosumatori =uând în considerare uriaşele
oportunităţi
oportunităţi desc"ise de sc"imbul electronic, ar putea fi posibil să extindem astfel de experimente
şi să devoltăm valute alternative cu răspândire largă pentru anumite tipuri de activităţi ale
 prosumatorilor
 prosumatorilor descrise în capitole
capitole anterioare.
:n partea opusă a spectrului, ;roiectul Terra invită la o monedă supranaţională,
supranaţională, baată nu
 pe aur sau pe rate de sc"imb
sc"imb oscilante, ci pe un coş de bunuri şi servicii comercialiate
comercialiate pe plan
internaţional.
:ntrebarea mai largă care se ridică, însă, nu implică numai soarta banilor, ci şi, după cum
am văut, viitorul proprietăţii, capitalului, pieţelor – şi interacţiunilor dintre ele.
 >le implică mutaţia dinspre munca salariată către #munca de portofoliu%
portofoliu% şi auto-
anga&areaF de la prosumul artianal la cel baat pe te"nologieF de la producţia baată pe profit
către contribuţiile
contribuţiile gratuite la softIare, medicină şi alte domeniiF şi de la valoarea intrinsecă
maşinăriilor
maşinăriilor şi materiilor prime, către valoarea baată pe idei, imagini, simboluri şi modele din
miliarde de creiere. !intre principiile
principiile fundamentale ale avuţiei, ele implică utiliări complet
diferite ale spaţiului, timpului şi cunoaşterii.
!in toate aceste motive, pe măsură ce al Treilea Hal al sc"imbării înlocuieşte
industrialismul
industrialismul şi se întinde mult dincolo de originile sale din tatele 9nite, capitalismul se
confruntă cu o criă a redefinirii. ând redefinirea revoluţionară se va înc"eia, reultatul ar putea
fi numit tot capitalismK
(ar dacă preumţiile convenţionale
convenţionale despre capitalism devin perimate, atunci la fel vor fi şi
ideile noastre convenţionale despre modul în care putem pune capăt sărăciei globale, după cum
vom vedea în secţiunea următoare.

PARTEA A NOUA(

  &arada

CAPITOLUL !1

VECHIUL VIITOR AL SĂRĂCIEI

)vuţia revoluţionară
revoluţionară aduce un nou viitor sărăciei.
:n timp ce nici un viitor nu este livrat cu garanţie, sosirea economiei baate pe cunoaştere
a celui de-al Treilea Hal aduce cu sine cea mai mare şansă de a pune capăt sărăciei globale pe
care am avut-o vreodată.
)r fi o utopie să sugerăm că am putea elimina în întregime sărăcia materială peste tot pe
glob. ărăcia are prea multe surse – de la politici economice stupide şi instituţii politice
politice
defectuoase până la transformări climaterice, epidemii şi răboi. !ar nu este o utopie să
recunoaştem că acum avem – sau suntem pe punctul de a devolta – instrumente noi, deosebit de
 puternice, împotriva
împotriva sărăciei.
e presupune că sărăcia este inamicul tuturor. )proape că nu există guvern în lume care
să nu afirme că doreşte eradicarea ei. ?ii de organiaţii neguvernamentale colecteaă bani pentru
a "răni copiii flămâni, a purifica apa şi a oferi îngri&iri medicale în onele rurale.
/eoluţii pioase sunt emise de Drganiaţia <aţiunilor 9nite, de anca ?ondială, de
$ondul ?onetar (nternaţional,
(nternaţional, de Drganiaţia pentru )limentaţie şi )gricultură şi de alte agenţii
internaţionale
internaţionale însărcinate, cel puţin parţial, cu combaterea sărăciei. (ar ad&ectivele aplicate
sărăciei globale se înscriu într-un crescendo de la #guduitor%, până la #digraţios%, #tragic%,
#ruşinos%, #scandalos%, #şocant% #inimaginabil%
#inimaginabil% sau #de neiertat%.
?ii de reuniuni şi de conferinţe au fost dedicate acestei probleme. Eoarde de experţi bine
intenţionaţi
intenţionaţi au burat în regiuni îndepărtate pentru a oferi asistenţă te"nică şi o #industrie
#industrie de
a&utorare% uriaşă, de câteva miliarde de dolari, s-a devoltat în &urul luptei globale contra sărăciei.
:ntre 0652 şi 1222, peste un trilion de dolari s-au scurs din lumea bogată către cea săracă,
sub forma #a&utoarelor% sau #asistenţei pentru devoltare%.0
devoltare%.0 D parte a acestor bani au salvat vieţi
 şi au îmbunătăţit condiţiile de viaţăC programul de eradicare a variolei din anii NL2, imuniarea
copiilor din anii N82 şi campaniile împotriva onc"ocerciaei, trac"omei, leprei şi poliomielitei.1
u toate acestea, anca ?ondială ne informeaă că aproape 1,8 miliarde de oameni – aproape
 &umătate din populaţia planetei – încă trăiesc cu ec"ivalentul a 1 dolari pe i sau c"iar mai puţin.
!intre aceştia, circa 0,0 miliarde supravieţuiesc în sărăcie extremă sau absolută, cu mai puţin de
un dolar pe i.G
eea ce este însă cu adevărat surprinător – în afară de eşecul eradicării globale a sărăciei
după o &umătate de secol de efort internaţional concertat – este remarcabilul succes pe care îl
devăluie aceste cifre, dacă le citim invers.
<u doresc în nici un ca să minimalie tragedia sărăciei în secolul ''(. !ar un călător
temporal din secolul al 'H((-lea, a&uns în preent, nu ar fi şocat de sărăcia speciei umane, ci de
mărimea şi de bogăţia ei.
=ăsând în urmă o lume care susţinea cu greu o populaţie de 522 de milioane de indivii,
 bântuită periodic de foamete şi molime, 3 călătorul ar fi cu siguranţă uluit să afle că peste şase
miliarde de oameni supravieţuiesc pe ;ământ astăi, inclusiv cei G,G miliarde care trăiesc peste
limita sărăciei de doi dolari pe i.
ATINGEREA LIMITEI
:naintea revoluţiei industriale, sărăcia extremă nu se concentra doar în )frica, )sia sau
)merica =atină. !upă istoricul $ernand raudel, în regiunea eauvaisis din $ranţa, în secolul al
'H((-lea, rata mortalităţii infantile era de aproximativ GGV. <umai L2V dintre copii a&ungeau la
vârsta de cincispreece ani.5
raudel descrie o >uropă secătuită de boli şi de foametea periodică. ăracii se aglomerau
în oraşe, cerşind sau furând pentru a trăi. )bandonarea soţiilor şi copiilor era frecventă, iar mulţi
oameni erau condamnaţi să-şi sfârşească ilele în ailuri, printre bătrâni şi infirmi.
/obert $ogel, istoric al economiei şi laureat al premiului <obel, subliniaă că #valoarea
energetică a dietei tipice în $ranţa, la începutul secolului al 'H(((-lea, era la fel de redusă ca şi
cea din /Ianda anului 06L5, ţară care a fost declarată cel mai rău alimentată din lume în anul
respectiv.%L
$ranţa nu constituia o excepţie. Timp de ece mii de ani, numai o fracţiune infimă a
 populaţiei lumii trăia peste nivelul subistenţei, iar cele mai bogate ţări din lume nu erau decât de
două ori mai bogate decât cele mai sărace.7
!acă, în general, asta era situaţia pretutindeni pe glob, în ciuda diversităţii popoarelor,
culturilor, religiilor şi metodelor agricole, înseamnă că, la un moment dat, agricultura ţărănească
îşi atinsese limita maximă a productivităţii.
SĂRĂCIA STRATEGIILOR
Damenii au început să se înmulţească şi să iasă din mierie numai după ce sistemul
avuţiei industriale a început să înlocuiască agricultura.
)ceastă istorie i-a condus pe economişti şi pe decidenţi la o reţetă comună pentru ceea ce
încă numim #devoltare% sau #moderniare% – o strategie pentru a împinge mâna de lucru şi
economia unei ţări de la agricultură către manufacturi şi serviciile asociate, în ideea creşterii
 productivităţii şi a valorii adăugate.
!e la începutul anilor N52, această strategie a celui de-al !oilea Hal a fost propagată în
nenumărate variante de experţi din tatele 9nite, >uropa, fosta 9niune ovietică, D<9 şi de
 agenţiile de devoltare neguvernamentale. ?esa&ul său a fost, în esenţă, acela că fiecare ţară
trebuia să realiee revoluţia industrială.
:ntr-adevăr, nu exista un model alternativ realist.
!upă anii NL2, unii critici au atacat această strategie şi au propus concentrarea eforturilor
asupra te"nologiilor la scară mică, #fireşti% sau #alternative%, care sunt sustenabile şi folosesc
resursele locale, în locul industrialiării şi urbaniării.
!e atunci, această mişcare şi-a lărgit obiectivele, încura&ând microfinanţări şi crearea
întreprinderilor mici în ţările din lumea săracă, îmbrăţişând ştiinţa şi devenind mai sofisticată.
?işcarea despre care discutăm a generat multe inovaţii imaginative, dar scopul ei central
este acela de a opri sau a încetini industrialiarea şi a ţine pe loc populaţiile rurale. ?ai mult, în
convingerea lor că #mic este minunat%, mulţi dintre militanţii ei continuă să aibă o viiune
romantică asupra vieţii la ţară. >i resping orice, în afară de maşinăriile primitive, şi nu prea fac
distincţie între te"nologiile industriale şi cele baate pe cunoaştere.
)firmând că ambele te"nologii îi servesc numai pe bogaţi, criticii ignoră beneficiile pe
care le-au adus ele, în realitate, milioanelor de oropsiţi ai lumii. ?ai mult, ei nu înţeleg că
te"nologiile celui de-al Treilea Hal au scos de&a un număr uriaş de oameni din mierie, oferind,
 pentru prima dată în decurs de trei secole, modalităţi noi şi puternice de a combate sărăcia celor
mai săraci dintre noi.
BĂLEGAR 'APONEZ TIPIC
:n trecut, devoltarea economică şi reducerea sărăciei depindeau mai ales de factorii
interni ai unei ţări – disponibilitatea capitalului, resursele locale şi mediul încon&urător, la un loc
cu dorinţa populaţiei de a economisi, cu energia, obiceiurile sale de lucru şi aşa mai departe.
=ucrurile au început să se sc"imbe încă de la mi&locul anilor N52. ;e măsură ce economia
mondială a devenit mai integrată, comerţul, oamenii, capitalul şi, mai ales, cunoaşterea trecând
graniţele, factorii externi au căpătat o importanţă mult mai mare.
>ste vorba şi de efectele indirecte, de ordin secundar, adeseori neobservate sau ignorate.
Hiitorul sărăciei nu poate fi înţeles fără a lua în calcul şi aceste implicaţii marginale.
9n bun exemplu este reacţia în lanţ care a a&utat la propulsarea economiei )siei – o
ascensiune care a produs ridicarea unui număr de peste 522 de milioane de asiatici peste pragul
sărăciei de doi dolari pe i în numai douăeci de ani.8
:n realitate, povestea a început în anii N52, când tatele 9nite au început devoltarea unui
sistem al avuţiei baat pe cunoaştere.
!e cealaltă parte a ;acificului, economia industrială a @aponiei, distrusă de cel de-al
!oilea /ăboi ?ondial, încă nu-şi revenise. )rmata sa înfrântă nu mai exista, iar situaţia politică
era, în cel mai bun ca, instabilă.
:n acest moment de cumpănă, tatele 9nite, înfruntând o 9niune ovietica -în plin avânt,
dotată cu arma nucleară, au înc"eiat o triplă înţelegere cu @aponia !in punct de vedere militar,
@aponia s-ar fi aliat cu tatele 9nite împotriva ameninţării repreentate de puterea comunistă.
!rept răsplată, pe plan politic, tatele 9nite ar fi susţinut tacit ;artidul =iberal !emocratic, de
orientare conservatoareF la nivel economic, )merica şi-ar fi desc"is porţile industriei &aponee.
;roblema cu ultimul punct era aceea că @aponia nu prea avea ce vinde americanilor. ;este
tot în lume, produsele &aponee erau dispreţuite. "iar şi în anii N72 într-o piesă britanică, actorul
/obert ?orle+ încă obţinea râsete când pomenea #bălegarul &apone tipic%. =a momentul
respectiv însă, marfa &aponeă nu mai era de multă vreme #bălegar%.
 @aponia a reolvat problema baându-se pe două inovaţii americane. ;rima implica
metodele statistice de control al calităţii, introduse în @aponia de @osep" ?. @uran şi M. >dIards
!eming, în timpul deceniilor şase şi şapte.6 ;erfecţiunea pe linia de asamblare a devenit o
 pasiune naţională. A;entru activitatea lor, împăratul le-a acordat celor doi americani Drdinul
Teaurului acru.B
alitatea a devenit un cuvânt-c"eie al fabricilor americane abia peste ece sau douăeci de
ani. "iar şi astăi, maşinile To+ota, Eonda şi <issan le depăşesc pe cele fabricate la !etroit sau
în >uropa în ce priveşte calitatea.02
ealaltă contribuţie americană a fost robotul industrial, a cărui poveste este asemănătoare.
:n 065L, inginerul @osep" >. >ngelberger şi antreprenorul Jeorg . !evol s-au întâlnit într-o
seară la un pa"ar şi au discutat despre romanul clasic al lui (saac )simov, >u, robotul.00
:mpreună, ei au înfiinţat o companie numită 9nimation Ade la universal automationB şi,
cinci ani mai târiu, au livrat lumii primul robot industrial funcţional.01 Jeneral ?otors l-a
introdus în fabrica sa de lângă Trenton, 0G dar alte companii americane au manifestat un
entuiasm redus faţă de noua te"nologie.
#)m avut de luptat cu industriaşii americani%, spunea mai târiu >ngelberger. !in contră,
continua el, #&aponeii au preluat imediat ideea. (ată de ce robotica este o industrie de 7 miliarde
de dolari, dominată de @aponia.%03
:n 06L5, conform )sociaţiei @aponee a ;roducătorilor de )utomobile, #noile te"nologii
OPQ au devenit o prioritate de vârf.% ?ai precis, până în 0672, te"nologia digitală, în mare parte
importată din tatele 9nite, #a dus într-un interval scurt la computeriarea întregului proces de
fabricaţie%, în timp ce roboţii #au eliminat treptat nevoia ca oamenii să execute munci
 periculoase.%05
@o"n ) 4u*oIs*i şi Milliam / olton arătau, într-un raport al entrului @apone pentru
>valuare, că, pe la sfârşitul deceniului opt, #@aponia devenise liderul mondial în domeniul
roboţilor industriali de asamblare, iar în 0661, ea opera L6V dintre toţi roboţii industriali instalaţi
în lume, în comparaţie cu 05V în >uropa 01V în tatele 9nite.%0L
:narmată cu aceste instrumente baate pe cunoaştere, dar nu numai, @aponia a început, în
mai puţin de ece ani, să uluiască lumea nu numai prin produse de înaltă calitate, ci şi prin unele
 pe care nimeni nu se gândise să le fabrice înainte.
urând, nume ca on+, $u&itsu, Eitac"i, Tos"iba şi ?itsubis"i au început să să se afirme
 pe bursele din toată lumea. :n 0657, To+ota a vândut exact 188 de maşini în tatele 9nite. :n
0675 i-a eliminat pe europeni de pe piaţă, devenind cea mai vândută marcă străină din
)merica.07 :n 1221, americanii au cumpărat 0,7 milioane de maşini &aponee, dintre care multe
 produse în fabrici din tatele 9nite, conduse de &aponei.08
ombinaţia dintre cunoaşterea te"nologică americană şi cererea amencană de produse
 &aponee, la care se adaugă înţelepciunea te"nologică şi inventivitatea &aponeilor, a in&ectat
adrenalină în economia niponă.
:n timp ce fabricile sale inundau lumea cu produse ca televioare, videocasetofoane,
camere video şi aparate stereo, propria inteligenţă te"nologică a @aponiei a împins-o în lumea
semiconductorilor şi a componentelor de computer pentru piaţa americană, navigând tot mai
departe către producţia baată pe cunoaştere.
:n 0676, @aponia era principalul rival al (? în asamblarea computerelor, 06 iar o carte
numită @apan as <o. 0 suscita interes pe ambele maluri ale ;acificului. >a atribuia o mare parte a
succesului repurtat de corporaţiile &aponee dorinţei sfâşietoare de cunoaştere şi accentului pus pe
 pregătire – aducând în ţară consultanţi străini şi trimiţând nenumărate ec"ipe să viitee centrele
mondiale ale cercetării te"nologiei avansate.
 actuală electrificarea satelor, ar fi nepractic din punct de vedere te"nic şi financiar să ne aşteptăm
ca satele neelectrificate să fie acoperite, c"iar şi în următorii douăeci de ani.%
;rin contrast, continuă raportul, #descentraliarea furniării de energie va fi posibilă cu
a&utorul surselor de energie inepuiabile, cum ar fi energia solară, biomasa, micile "idrocentrale
şi energia eoliană.%3L
;uţini planificatori iau în considerare cu serioitate eventualitatea ca, într-o generaţie sau
două, prin convergenţele te"nologiilor vec"i şi noi, să apară reultate "ibride puternice şi
 progrese impresionante în domeniul energiei care ne vor surprinde pe toţi, aşa cum se întâmplă
de&a în alte domenii.
  HIPERAGRICULTURA
e apropie iua în care atât ferma ţărănească, cât şi afacerile agricole de tip industrial vor
fi perimate şi înlocuite tot mai mult de o formă de #"iperagricultură%, care poate avea un impact
mult mai mare pe termen lung asupra sărăciei globale decât toate subvenţiile, barierele vamale şi
 pac"etele de a&utorare combinate.
D lume transformată aşteaptă copiii satelor de mâine. arcina noastră este să o aducem
mai aproape.
)&utorul de urgenţă, ştergerea datoriilor, eliminarea subvenţiilor din ţările bogate şi alte
măsuri iolate sau pe termen scurt continuă să fie necesare, fără îndoială. !ar transformările
 progresive de acest tip nu pot ridica miliarde de ţărani din sărăcie, aşa cum plasturii nu pot
vindeca o boală cronică.
=umea trebuie să recunoască faptul că ţările ai căror ţărani formeaă nucleul masiv al
sărăciei globale, "ina şi (ndia, respingând sc"imbarea secvenţială şi, îmbrăţişând strategia
devoltării paralele, verifică drumul de urmat pentru restul lumii sărace.
;entru a înţelege semnificaţia demersului lor trebuie să privim dincolo de problemele
imediate, cum ar fi ratele dobânilor, relaţiile comerciale şi finanţele, oricât de importante ar fi
acestea. "ina şi (ndia sunt anga&ate, acţioneaă la un nivel mult mai profund decât ar putea
recunoaşte c"iar liderii lor.
>le accelereaă sc"imbarea şi sfideaă ritmul lent al vieţii ţărăneşti – transformându-şi
relaţia cu principiul ultrafundamental al timpului.
imultan, ele mută axa puterii economice globale peste ;acific – funcţie a principiului
ultrafundamental al spaţiului.
!incolo de toate acestea, "ina înţelege Aiar (ndia încă învaţăB importanţa centrală a
cunoaşterii pentru economia sa. "ina se baeaă tot mai mult pe date, informaţii şi cunoaştere –
autogenerate, furate, cumpărate sau piratate – şi le pune la lucru, transformându-şi economia şi
modificându-şi relaţia cu principiul ultrafundamental al cunoaşterii.
Timp de milenii, ţăranii au trăit în iolare aproape deplină – despărţiţi informaţional de
restul lumii şi c"iar de satul cel mai apropiat. >rau necesare luni de ile, dacă nu c"iar ani, pentru
ca informaţiile cele mai relevante să a&ungă la ei. )ceastă cunoaştere ar putea salva milioane de
copii de boală sau de moarte. unoaştere despre metode agricole. unoaştere despre preţuri.
unoaştere a cărei respingere îi aruncă tot mai departe în urma populaţiilor urbane ca standarde
de viaţă.
)ceastă tăcere este sparta astăi de te"nologiile care le aduc imagini, idei şi informaţii,
dându-le dreptul de a le adopta sau a le respinge – şi scurtând timpul necesare recuperării pentru
eliminarea sărăciei.
 trategia sc"iţată în aceste pagini nu este destinată atât transformării vieţii rurale, cât
reducerii radicale a presiunilor periculoase, tot mai ridicate, exercitate asupra oraşelor de valurile
mareice ale ţăranilor care fug din calea sărăcie ucigaşe – presiuni care ar putea exploda în orice
moment.
Transformările actuale, bune sau rele, desc"iându-le mintea asupra unor noi posibilităţi,
le vor da o urmă de speranţă. (ar acesta ar putea fi cel mai important, cel mai motivant progres
dintre toate.
;este tot, i de i, suntem bombardaţi de descrieri nesfârşite, repetitive, ale necaurilor pe
care le suferă săracii lumii. (magini ale copiilor înfometaţi. ?anifeste din partea grupărilor şi
guvernelor bine intenţionate. /eoluţii D<9. !incolo de retorica oficială aparent poitivă şi de
apelurile organiaţiilor neguvernamentale pentru salvarea copiilor, se ascunde o descura&are
teribilă. Şi o teribilă lipsă de soluţii.
ăracii nu au nevoie de străini care să le explice costurile sărăciei. (ar dacă lumea
exterioară doreşte să a&ute, ea trebuie să înlocuiască strategiile care eşueaă, să urgentee
devoltarea unor mi&loace revoluţionare şi să înlocuiască pesimismul morbid cu o cultură a
speranţei.
:n timp ce se răspândea în lume, în secolele al 'H(((-lea şi al '('-lea, industrialismul a
sc"imbat întreaga distribuţie mondială a avuţiei şi bunăstării. )vuţia revoluţionară, după cum
vedea în paginile ce urmeaă, o va face din nou, în moduri care ne vor şoca.

PARTEA A )ECEA

Noua tectonica

CAPITOLUL !!

URMĂTOAREA SURPRIZĂ A CHINEI#

 Trei conflicte tragice din secolul al ''-lea – ;rimul /ăboi ?ondial, cel de-al !oilea
/ăboi ?ondial şi /ăboiul /ece – au repreentat punctul culminant al epocii industriale şi au
dat naştere ciocnirii dintre valurile avuţiei la care asistăm în preent la scară globală.
istemul de avuţie al celui de-al !oilea Hal este în retragereF în sc"imb, sistemul celui de-
al Treilea Hal, cu originea în tatele 9nite, a traversat de&a ;acificul, în câteva decenii, şi a
transformat )sia. :n anii următori vom vedea cum valul se va revărsa şi peste ţărmurile )mericii
=atine şi )fricii. e întrevăd de&a unele semne.
:n spatele acestei transformări mondiale se află, aşa cum am văut, sc"imbări fără
 precedent la nivelul principiilor fundamentale ale avuţiei. =ucrul acesta nu este nicăieri mai clar
sau mai revelator decât în ascensiunea impresionantă a )siei şi în marea treire a "inei.
!eşi este menţionată permanent în ştirile financiare, )sia rămâne insuficient înţeleasă atât
 pe Mall treet, cât şi la Mas"ington, locuri care, din caua istoriei şi a geografiei, sunt orientate
mai mult spre )tlantic decât spre ;acific.
!e la 00 septembrie încoace, campania împotriva terorismului a determinat )merica să
acorde o atenţie specială )fganistanului şi ;a*istanului. !ar între 1220 şi 1225, când tatele
9nite au desc"is negocieri în vederea liberaliării comerţului cu 12 de ţări, numai una era din
)sia.
/eferindu-se critic la acest aspect, un senator american le-a reamintit celor de la
Mas"ington că în )sia #se găsesc şase dintre primele ece economii în funcţie de rapiditatea
creşterii din ultimul deceniu, cinci dintre principalii ece parteneri comerciali ai tatelor 9nite şi
 peste &umătate dintre locuitorii lumii.%0 )r fi putut adăuga că tot aici se află şi marea ma&oritate a
musulmanilor de pe glob şi că )sia este regiunea încon&urată de cele mai multe arme nucleare.
?ai presus de orice, în )sia este situată "ina. (ar dacă tatele 9nite, >uropa şi restul
lumii nu vor înţelege ce se întâmplă cu adevărat în "ina – acea "ina care stă ascunsă sub
 potopul de statistici economice şi financiare pe care nu se poate pune nici o baă – va fi dificil să
se înţeleagă ce reervă viitorul, căci ceea ce se va întâmpla aici, într-un sens sau în altul, va
redistribui radical avuţia şi va gudui planeta.

O UMBRĂ ENORMĂ PESTE LUME

:n 1223, "ina depăşise @aponia, urcând pe locul al treilea în topul sc"imburilor
comerciale, după tatele 9nite şi Jermania.1 :n acelaşi an, "ina poseda reerve valutare de
 peste 522 de miliarde de dolari, G din totalul mondial de G trilioane.3 !eţinea obligaţiuni ale
Treoreriei americane valorând aproape 075 miliarde de dolari – fiind întrecută numai de @aponia
 – aflându-se în poiţia de a arunca în aer întreaga economie globală dacă ar alege să înlocuiască
dolarii cu euro sau cu un coş alcătuit din alte monede.5 :n puţin mai mult de două decenii, "ina
devenit o forţă gigantică a cărei umbră planeaă peste economia mondială.
>ste oare posibil ca această creştere spectaculoasă să continueK Ha deveni oare "ina
superputerea globală a anului 1212, aşa cum preic mulţi futurologiK
;entru a răspunde la aceste întrebări va trebui să trecem peste clişeele referitoare la
această ţară şi să înţelegem care este factorul care a permis ascensiune "inei.
Dpinia generală explică progresul uimitor al "inei prin despărţirea de comunism şi
traniţia spre o economie de piaţă, însă nu reuşeşte să convingă. )lte ţări au încercat să se
 lumea. !e exemplu, ce era mai improbabil decât drobirea a două avioane comerciale de Morld
Trade enter. =a fel, şi "ina ne-ar putea surprinde.
Trebuie să recunoaştem că rândurile următoare preintă un scenariu foarte improbabil,
însă convergenţa unor evenimente cu mare probabilitate, ca acelea citate mai sus – un colaps
financiar, de pildă, produs simultan cu ibucnirea unei epidemii şi un răboi cu TaiIanul – poate
declanşa cu uşurinţă o criă mult mai gravă cu probabilitate scăută.
ă ne imaginăm, aşa cum unele oficialităţi de la ei&ing o fac fără îndoială, un coşmar în
care ar apărea un alt ?ao, ?ao al (l-lea. 9n lider c"arismatic care profitând de nemulţumirile
sociale, ar putea înlătura conducerea actuală şi introduce un regim care să depăşească orice
înc"ipuire a Dccidentului. <u ar fi un ?ao comunist, nici măcar un ?ao capitalist, ci, într-o ţară
tân&ind după un înlocuitor pentru cvasireligia marxismului, un ?ao care va reuni sub un stindard
religios muncitorii, ţăranii şi tinerii exponenţi ai celui de-al Treilea Hal.
/eligia aceasta ar putea fi creştinismul, care se extinde rapid pe întregul teritoriul
c"ine.37 ?ai probabil, totuşi, va fi o nouă religie biară devoltată din una dintre nenumăratele
culte care abundă acolo în preent.38 T"e <eI Ror* Time relateaă că activitatea şi concurenţa
religioasă şi cvasireligioasă sunt în plină efervescenţă, mai ales în mediul rural, şi estimeaă că
minimum 122 de milioane de c"inei sunt adepţi consecvenţi sau ocaionali ai diverselor credinţe
religioase din ţară. #ectele creştine se constituie şi se transformă OPQ urmărind să atragă aceleaşi
clase defavoriate. OPQ >xistă cântăreţi de gospel şi iserica piritualistă, )sociaţia )postolilor
şi oarele )lb, iserica Eolistă şi $acţiunea =amentaţie. ?ulte sunt apocaliptice. âteva a u o
atitudine ferm anticomunistă. ele Trei Jrade de lu&itori şi =umina /ăsăritului sunt printre cele
mai mari, fiecare pretinând că are milioane de membri.%36
ă ne imaginăm acum că S"ongnan"ai ar fi în mâna unei conduceri noi, potenţial
fanatice, care ar controla armele nucleare şi rac"etele "inei. au lideri răboinici ai cultelor care
ar stăpâni diferite provincii, concurându-se între ei.
9n scenariu atât de extrem pare imposibil, c"iar de neconceput pentru cititorii şi liderii
occidentali, dar nu ar fi pentru prima dată când o mişcare de masă pornită de un cult religios ar
 provoca vărsare de sânge la scară naţională, ar încerca să răstoarne guvernul şi să facă una cu
 pământul mari părţi ale "inei.
>xact asta s-a întâmplat atunci când Eong 'iuWuan, după ce s-a convins pe sine că e
fratele lui (isus şi, prin urmare, fiul lui !umneeu, a recrutat adepţi, întemeiat o armată, s-a
năpustit la atac în nordul provinciei Juangxi şi, în 0850 a încercat să răstoarne dinastia
?anc"u.52
Trupele lui, care includeau unităţi de luptă de o ferocitate rară, formate numai din femei,
au ocupat provincia Rongan, au pătruns în Eunan şi au capturat Rue"ou, Ean*ou, Muc"ang şi
 <an&ing, pe care le-a ocârmuit vreme de unspreece ani, până când, în cele din urmă, /ăscoala
Taiping a fost înăbuşită, lăsând în urmă cel puţin 12 de milioane de morţi.50
"ineii îşi amintesc prea bine de această poveste, ceea ce explică de ce scenariu de tipul
celui cu ?ao al ((-lea le pare mai puţin improbabil decât străinilor. )ceastă amintire dureroasă
 poate fi un alt motiv pentru duritatea cu care guvernul reprimă secta $alun Jong.
)tunci când Dccidentul îi cere "inei să-şi acceleree traniţia spre democraţie, răspunsul
este, de obicei, un ecou al afirmaţiei făcute de S"ao Si+ang, pe atunci secretar general al
;artidului omunist, în 0688. ând am insistat în privinţa nevoii de democraţie, S"ao ne-a spusC
#tabilitatea este necesară pentru realiarea de progrese democratice.%
Dccidentalii pot să privească stabilitatea cu indiferenţă. "ineii nu pot, ţinând seama că
moartea a eci de milioane de conaţionali în timpul ?arelui alt înainte şi al /evoluţiei ulturale
este încă o amintire proaspătă, dureroasă şi foarte personală.51
 "ina a traversat în aceste perioade propria versiune a iadului, iar Dccidentul a stat pe
margine, neafectat, din cauă că relaţiile economice erau pe atunci nesemnificative. )stăi, în
sc"imb, străinii – americani, europeni, &aponei, sud coreeni, singaporei şi alţii – deţin miliarde
de dolari investiţi în fabricile, proprietăţile imobiliare şi alte active fixe din "ina.5G
!acă violenţele din această ţară s-ar intensifica, guvernul central n-ar putea să păstree
 prea multă vreme secretul faţă de propriul popor, care acum este înarmat cu telefoane celulare şi
computere conectate la (nternet. !acă protestatari vor începe să ceară secesiunea unor regiuni
Aproblemă care se pune de&a în nord vestul ma&oritar musulmanB, 53 iar tulburările sociale vor
coincide cu alte crie reultând o #exploie vulcanică%, după cum se exprima 4ennet" ourtis,
vicepreşedinte al Joldman ac"s )sia, este greu de creut că lumea exterioară va asista pasiv,
 privind cum investiţiile îi sunt puse în pericol.
!ată fiind escaladarea scăpată de sub control, străinii ar putea nu doar să-şi retragă
investiţiile financiare, ci şi să se amestece discret în politica internă a "inei, într-un efort de a-şi
 prote&a fabricile şi alte mi&loace fixe – poate c"iar făcând înţelegeri cu oficialii locali corupţi şi
comandanţii militari ai rebelilor. )şa s-a întâmplat în "aoticul deceniu patru al secolului al ''-
lea, când "ina era atacată de @aponia şi sfâşiată de revoluţie. <u trebuie să se întâmple din nou.
>voluţia "inei spre statutul de putere mondială prosperă poate fi deturnată, stopată,
inversată pentru ani în şir. ;oate fi marcată de o tragedie. !ar este în interesul speciei umane ca
atare ca experimentul ei şovăielnic, corupt, înfricoşător şi dureros de reducere a sărăciei prin
strategia căii duble să nu dea greş, căci modul în care va aborda ciocnirea dintre valurile avuţiei
va afecta locurile de muncă portofoliile de acţiuni şi produsele, până la "ainele pe care le poartă
copiii noştri şi computerele pe care le folosesc.
)cum, "ina face parte din noi toţi.
CAPITOLUL !"

URMĂTORUL INEL DE BAMBUS AL 'APONIEI

ând premierul nipon Ea+ato (*eda a viitat $ranţa, în anii NL2, se spune că "arles de
Jaulle ar fi întrebatC #ine e vânătorul ăsta de tranistoareK%0 Jafa a rămas în istorie, dar în
 privinţa forţei şi importanţei economice nici o ţară nu a fost mai subestimată de restul lumii decât
@aponia în deceniile şapte şi opt. ATranistorul a fost şi mai subestimat, dar asta e altă poveste.B
:n anii N82 şi la începutul anilor N62, situaţia s-a inversat. !intr-o dată, +enul ameninţa să
guduie poiţia dolarului, banii &aponei cumpărau Eoll+Iood-ul şi entrul /oc*efeller, iar
@aponia era ridicată în slăvi ca #<r. 0%. Temerile legate de un superstat nipon se profilau în
 paginile financiare din întreaga lume.
=a sosirea noului mileniu, o armată întreagă de economişti, mărşăluind la unison, asigura
întreaga lume că în curând "ina va fi <r. 0, iar @aponia era pe cale să devină #pudelul% ei
economic şi politic. u toate acestea, @aponia ar mai putea surprinde o dată.
c"imbările fundamentale pe care le va face – sau va refua să le facă – în deceniul
următor vor afecta nu doar maşinile pe care le conducem, energia pe care o utiliăm, &ocurile cu
care ne amuăm şi muica pe care o ascultăm, ci şi, foarte probabil, modul în care ne tratăm
rudele vârstnice, preţul apartamentului în care ne vom retrage la pensie şi viitorul dolarului.
eea ce va face @aponia va avea o importanţă deosebită mai ales pentru ţările care,
asemenea tatelor 9nite, membrelor 9> şi oreii de ud, parcurg traniţia spre economia baată
 pe cunoaştere. <eîmpovărate de o populaţie rurală numeroasă, ele nu sunt trisectoriate, ca (ndia,
"ina, ?exicul sau railia, ci bisectoriate – diviate intern între sectorul coşurilor de fum, în
declin, şi cel al cunoaşterii, în creştere.
VREA CINEVA LATTE#
<enumărate analie se străduiesc să explice de ce miracolul &apone a intrat într-un punct
mort în anii N62. eea ce s-a întâmplat a fost un accident ciudat.
!acă te plimbai în To*+o pe Dmotesando, unde străinii şi adolescenţii adepţi ai ultimei
mode se opreau pentru un latte cu vanilie, alune şi soia, nu vedeai prea multe semne ale criei.
!upă cum scria ulterior 4enic"i D"mae în cartea sa T"e (nvisible ontinent, #9nde sunt
cerşetoriiK OPQ 9nde sunt ratele şoma&ului cu două cifreK% Hânările de apă minerală de firmă
atingeau cote excepţionale. =a vasele de croaieră, toate locurile erau ocupate, iar tinerele
 &aponee cumpărau #destule produse Eermes, ;rada, Jucci, =ouis Huitton şi altele din această
categorie pentru ca @aponia să fie pe locul întâi în topul cumpărăturilor de lux.%1
Totuşi, economia niponă resimte şi acum efectele cra"ului din domeniul imobiliar care a
făcut ca preţurile proprietăţilor să scadă cu L2V între 0662 şi 122G. =a To*+o, preţurile s-au
 prăbuşit cu aproape 82V.G
;roblemele pieţei imobiliare nu explică în totalitate de ce, c"iar şi în 122G, băncile
 &aponee aveau în continuare credite neperformante de aproximativ 322 miliarde de dolari. ?ai
grav, producţia industrială din 122G era cu 02V mai mică decât cea din 0660 şi, potrivit unui
raport al onsiliului pentru /elaţii >xterne, partea @aponiei din producţia şi exporturile globale #a
scăut pentru prima dată în o sută de ani.%3
e s-a întâmplatK um de superstatul s-a deumflatK A)r putea oare "ina să comită
aceleaşi greşeliK ria de pe piaţa ei imobiliară pare să urmee modelul nipon.B !ar problemele
din domeniile imobiliar şi bancar nu explică într-o măsură mulţumitoare ceea ce s-a petrecut cu
@aponia. omba care a aruncat în aer economia &aponeă, şi care ticăia de mult, repreenta, de
fapt, un eşec la nivelul principiului fundamental al timpului.
SALTUL DEZECHILIBRAT AL 'APONIEI
)m văut de&a cum la început @aponia şi-a folosit te"nologia avansată a informaţiei ca să-
şi revoluţionee baa industrială, să îmbunătăţească radical calitatea exporturilor şi, înainte de
orice, să introducă produse novatoare pe pieţele mondiale. imultan cu aceste sc"imbări a lansat
şi noi instrumente de management cu efecte spectaculoase, cum ar fi livrarea #&ust-in-time%, în
cadrul căreia componentele sunt produse sau livrate doar atunci când este nevoie de ele.
"iar şi astăi, după lunga criă din ultimii ani, @aponia este în continuare lider mondial în
numeroase domenii ştiinţifice şi te"nologice. elulele cu "idrogen pentru alimentarea motoarelor
de autove"icule şi energia alternativă în general, roboţii industriali şi umanoii, cercetările
 privind sângele artificial şi glicobiologia, electronica digitală, industria &ocurilor şi multe altele
sunt doar câteva dintre domeniile în care @aponia se află în frunte.5 :n 1223, guvernul a investit
622 de milioane de dolari – mai mult decât toată >uropa la un loc – în cercetările legate de
nanote"nologie, iar oamenii de ştiinţă şi inginerii niponi sunt obişnuiţi să împingă frontierele tot
mai departe.L
)şa cum am subliniat însă pe tot parcursul cărţii de faţă, ştiinţa şi te"nologia nu sunt de
a&uns pentru a contura o economie avansată, iar succesul unei economii baate pe cunoaştere
depinde şi de alţi factori decât cel industrial. <ecesită, de pildă, şi un sector avansat al serviciilor,
dar @aponia, care şi-a accelerat producţia industrială şi a mărit vitea lanţurilor de aproviionare
din întreaga lume, a aplicat mult mai lent computerele şi te"nologia informaţiilor, sau noile
 :n pofida reistenţei întâmpinate, unele sc"imbări au, totuşi, loc. !e pildă, vestitul sistem
de anga&are pe viaţă este pe cale de dispariţie. onform obiceiului, cel mai mari corporaţii
anga&au anual o mulţime de absolvenţi, aşteptându-se ca aceştia să rămână în cadrul firmei până
la pensionare. (ndividul primea astfel securitate, însă oportunităţile sale erau limitate drastic.
;atronii nu anga&au aproape niciodată pe cineva care părăsise o companie rivală, ceea ce însemna
că demisia înc"idea posibilitatea obţinerii unui nou loc de muncă. :n consecinţă, anga&aţii
 preferau să stea cuminţi. !e fapt, într-o vreme reglementările pieţei muncii le intericeau
muncitorilor calificaţi să plece fără aprobarea şefului. istemul încura&a inflexibilitatea.02
/elaţiile blocate îşi găseau corespondent la toate nivelurile. )stfel, în timp ce fabricanţii
occidentali erau în general liberi să-şi aleagă furniorii de materiale componente sau servicii,
marile firme &aponee făceau parte dintr-un *eiretsu – o familie de companii cu relaţii financiare
strânse, care se spri&ineau reciproc, grupate în &urul unei mari întreprinderi comerciale şi al unei
singure bănci importante.
istemul *eiretsu le conferea marilor firme o putere mult mai mare asupra micilor
furniori decât se obişnuieşte în Dccident, filialelor corporative cerându-li-se adesea să cumpere
în cadrul familiei c"iar dacă unele componente mai bune sau mai ieftine erau disponibile în altă
 parte. Şi *eiretsu limita flexibilitatea.00
:n această privinţă, @aponia a făcut progrese care ar fi fost greu de imaginat. Drganiaţia
@aponeă pentru omerţ >xterior afirmă că în cinci ani proporţia contractelor înc"eiate între
membrii aceluiaşi *eiretsu a scăut de la 72V la 12V.01 Dscilaţiile sunt însă mariC ?itsubis"i şi-
a înc"is organiaţia *eiretsu în 1221, numai pentru a o reînfiinţa în 1223.0G
?anagerii şi oficialii &aponei se agaţă şi de altă rămăşiţă a industrialismulu >ste vorba de
ideea că #mai mare% înseamnă AaproapeB întotdeauna #mai bun%, provenită din teoria economiilor
de scară în producţia de masă.
>a trece însă cu vederea problemele apărute la dimensiuni enorme, ca atunci când în
organiaţiile mari stânga nu ştie ce face dreapta sau nu-i pasă. !e asemenea, ignoră diferenţa
dintre industriile tradiţionale şi cele noi în care, după ce un produs intangibil este creat de o firmă
minusculă, acesta poate fi reprodus şi răspândit pe piaţa mondială la costuri aproape nule.
?ai importantă este, însă, inflexibilitatea care însoţeşte gigantismul. ărcuţele pot
executa un vira& mai rapid decât crucişătoarele, iar în mediul contemporan, caracteriat prin
accelerare permanentă, vira&ele rapide sunt esenţiale pentru supravieţuireP
9nul dintre învăţămintele pe care le putem trage din modul cum s-a manifestat cel de-al
Treilea Hal până în preent este acela că micile întreprinderi pot sc"imba lumea, fapt dovedit de
ilicon Halle+. !ar, asemenea oricăror noi microorganisme, micile companii, mai ales cele
te"nologice, au nevoie de un mediu propice, ceea ce înseamnă o cultură în care eşecul să nu fie
considerat înc"eierea carierei, ci o experienţă utilă, ca în povestea, poate apocrifă, despre T"omas
Matson, fostul preşedinte al (?.
:ntrebat dacă va concedia un director care pierduse câteva milioane de dolari într-un
 proiect eşuat, se spune că Matson ar fi replicatC #ă-l concedieK :n nici un caX Tocmai i-am
 plătit taxele de facultateX%
$irmele tinere din domeniul te"nologiei au nevoie de capital, care se găseşte greu în
@aponia. D cultură-gadă propice înseamnă finanţe democratiate, companiile având acces la
finanţare prin multe canale aflate în concurenţă. :n @aponia, în afară de familie, băncile sunt
 principala sursă de finanţare a micilor afaceri, însă aceşti bani se dau numai cu garanţii
serioase.03 a o consecinţă a acestui fapt şi a altor reglementări şi norme culturale tradiţionale,
eforturile @aponiei de a crea ceva asemănător cu ilicon Halle+ n-au a&uns prea departe. ând
 domnii cărunţi de la 4eidanren, principala organiaţie niponă de afaceri, au acceptat în sfârşit să
 promovee o politică de #<eI !eal digital%, n-a reultat mare lucru.05
9lterior s-a produs o revenire în industria telecomunicaţiilor, o dată cu răspândirea pe
scară largă a telefoanelor mobile şi a altor te"nologii. !ar cât din această evoluţie se va
transforma în exercitarea spiritului întreprinătorK :n tatele 9nite, 02V dintre cetăţeni sunt
anga&aţi într-o activitate antreprenorială. :n @aponia, proporţia este de 0V.0L
!upă cum scriu Eenr+ . /oIen şi ). ?aria To+oda într-un raport comandat de entrul
de ercetări pentru Sona ;acificului de la 9niversitatea tanford, #firmele &aponee nu duc lipsă
de idei. @aponia a fost lider mondial în ceea ce priveşte creşterea numărului de brevete de invenţie
între 0661 şi 0666 Acu tatele 9nite pe locul al doileaB şi s-a aflat în topul ţărilor cu cele mai
multe patente (T OPQ !ar în sectorul (T, în ciuda atuurilor ţării în ceea ce priveşte capitalul fiic,
forţa de muncă educată şi disponibilităţile te"nologice, acestea nu s-au tradus printr-o mărire a
 părţii din piaţa globală sau prin noi produse de valoare.%07
ocietăţile industriale separă instituţiile în "ornuri birocratice. =a un moment dat,
legislaţia niponă c"iar a interis cooperarea economică dintre universităţi şi companii. !ispariţia
acestor graniţe rigide este esenţiala pentru devoltarea unei economii baate pe cunoaştere. :n
tatele 9nite, ilicon Halle+ nu ar fi apărut niciodată dacă frontiera dintre universităţi şi firme nu
ar fi fost trecută – dacă 9niversitatea tanford, (nstitutul de Te"nologie din alifornia, ?(T şi
altele nu s-ar fi asociat cu investitorii capitalişti pentru a înfiinţa noi companii "ig"-tec".08
;otrivit revistei <i**ei Mee*l+, între 0682 şi 1222, universităţile americane au lansat
1.L13 firme tinere. ;rin contrast, cifra corespunătoare din @aponia a fost de numai 132.
:n 1223 totuşi, @aponia a spart în sfârşit idul de fier care îi separa pe inovatorii academici
de comunitatea de afaceri, adoptând legi care încura&au firmele create de universităţi. :n opinia
cercetătorilor de la 9niversitatea din To*+o, reultatul va fi întemeierea a două sute de noi
companii nu în două decenii, ci în fiecare an.06
ÎNTÂRZIEREA DECIZIEI
;entru a crea o cultură-gadă propice pentru o economie flexibilă, baată pe cunoaştere,
@aponia va trebui şi să reviuiască regulile sociale care contribuie la rigiditate, inclusiv modul de
luare a deciiilor.
-au scris multe despre accentul pus pe luarea "otărârilor în @aponia, mai ales despre
faptul că, o dată ce se a&unge la consens în privinţa deciiei, implementarea ei este rapidă
deoarece toate părţile relevante sunt de&a convinse de importanţa obiectivului şi înţeleg ce trebuie
făcut.
/eversul medaliei este însă durata necesară pentru obţinerea "otărârii şi dificultatea de a
întreprinde sc"imbări rapide ca reacţie la noile informaţii sau condiţii. )m constatat acest lucru în
timp ce realiam un documentar de televiiune cu o ec"ipă formată din &aponei, canadieni şi
americani. @aponeii erau extrem de buni profesionişti şi, în cursul numeroaselor luni cât am
lucrat împreună, au legat relaţii strânse cu occidentalii. $iecare parte a avut posibilitatea de a o
observa pe cealaltă şi de a învăţa de la ea.
!e obicei, în noaptea de dinaintea filmării într-o nouă locaţie, &aponeii stăteau tre&i până
târiu, debătând fiecare aspect al misiunii lorC cine va face ce, exact când şi unde. !imineaţa,
ec"ipa era perfect pregătită.
)mericanii şi canadienii, în sc"imb, îşi petreceau seara sporovăind şi bând o bere sau
două, după care se duceau la culcare.
 !ar Mall+ =ongul, regiorul canadian, se treea foarte devreme şi se ducea să verifice
 personal locaţia. :ntr-o dimineaţă a descoperit un loc din apropiere unde credea că filmările vor
ieşi mai bine. ând le-a sugerat &aponeilor că ar trebui să ne mutăm în cealaltă parte, a fost
întâmpinat cu un id de refu încăpăţânat, c"iar dacă niciunul dintre ei nu văuse locul propus.
?otivul acestei reistenţe aparent nemotivate era limpede. @aponeii risipiseră o cantitate
mare de energie şi timp "otărându-se pentru prima situaţie. ?utare într-un loc mai bun, care ar fi
 putut constitui o deciie mai bună în împre&urările respective, era exclusă. Totuşi, în economia şi
societatea de astăi, caracteriate prin accelerare şi sporirea complexităţii, capacitatea de a
sc"imba planurile răpid, de a lua deciii cu iuţeală, este un mecanism de supravieţuire esenţial.
<e putem aştepta ca procesul de luare colectivă a deciiilor să sufere un declin sub
 presiunea sc"imbărilor foarte rapide şi o dată cu ascensiunea unei noi generaţii mult mai
individualiste.
GATA CU PRĂ'ITURILE DE CRĂCIUN
;entru ca economia ei să progresee într-o perioadă de sc"imbări rapide, adesea
derutante, @aponia va trebui şi să-şi relaxee rigida structură a rolurilor sociale nu doar în sfera
 profesională şi la locul de muncă în general, ci şi la nivelul mai profund al vieţii de familie şi al
relaţiilor dintre sexe.
Hec"ile premise despre căsătorie şi familie – şi conexiunile lor cu economia -încep să-şi
 piardă valabilitatea. onform unui document guvernamental, în 0671 82V dintre &aponei,
 bărbaţi şi femei, afirmau că numai bărbaţii ar trebui să aibă o slu&bă, pe când soţiile ar trebui să
fie casnice. :n 1221, 31V dintre bărbaţi şi 50V dintre femei îşi exprimau deacordul faţă de
această diviiune a muncii.12
Tinerele se căsătoresc mai târiu, iar celibatul nu mai este stigmatiat. !intre cele între G2
şi G3 de ani, 17V nu s-au căsătorit niciodată – o dublare remarcabilă într-un singur deceniu.
$emeile necăsătorite de astăi, mult mai conştiente de drepturile lor, refuă să fie categorisite
drept #pră&ituri de răciun%, o sintagmă deonorantă care le compară cu resturile aruncate la
gunoi a doua i după sărbătoare.10
ele care se mărită au mai puţini copiiC rata natalităţii este cea mai scăută din ultimii
şaieci de ani, de 0,16 nou-născuţi per cuplu. :n plus, o proporţie mai mare dintre femei muncesc,
cu 0GV mai mult în 122G decât în 0685. Totuşi, mai este cale lungă până la tratamentul egal.
)stfel, dacă oportunităţile de promovare ale femeilor sunt mai bune în companiile (T şi
legate de (nternet, T"e @apan Times arata, că în 122G femeile repreentau numai 6,6V din
 personalul de conducere din @aponia, în comparaţie cu 35,6V în tatele 9nite şi peste G2V în
?area ritanie, $ranţa, Jermania şi uedia, 11 iar veniturile obţinute de femeile &aponee
însemnau doar 3LV din cele ale bărbaţilor.1G
:n acest timp, sperând să oprească scăderea ratei natalităţii, guvernul a cerut companiilor
să le ofere taţilor concedii de paternitate, în ideea că-şi vor a&uta soţiile şi se vor ataşa mai
 puternic de nou-născuţi. )tât de puţini bărbaţi au profitat însă de acest avanta&, încât
municipalitatea din Dta a decis că era nevoie de măsuri mai ferme, mai creatoare Aşi
 procreatoareB.
;rin urmare, în 1223 a "otărât ca toţi bărbaţii anga&aţi ai primăriei vor fi obligaţi să-şi ia
 patrueci de ile de concediu după naşterea copilului, să ia notiţe şi să raportee ce au învăţat din
această experienţă. onform unei oficialităţi locale, se urmărea ca #bărbaţii să se implice în
creşterea copiilor%, combătându-se ideea că acesta ar fi un semn de efeminare.13
 D componentă a problemei >uropei Dccidentale este aversiunea adânc înrădăcinată faţă
de te"nologie. indicatele se tem de pierderea locurilor de muncă, iar D<J-urile se opun automat
noilor te"nologii din caua unor pericole reale sau imaginare. :n timp ce )sia te"nofilă se
grăbeşte să adopte ultimele noutăţi, vest-europenii te"nofobi aşeaă obstacole în calea devoltării
şi aplicării lor.
)ceastă te"nofobie se estompeaă pe măsură ce ne îndreptăm spre est, în fostele ţări
comuniste. e"ia, cu unul dintre cele mai mari procente de absolvenţi de facultăţi ştiinţifice şi
te"nice din lume, 35 a atras proiecte de la (?, )ccenture =ogica şi Dl+mpus.3L lovenia, se
scrie în $inancial Times, are #toate atributele unei destinaţii ideale pentru proiectele la scară
redusă din cadrul economiei baate pe cunoaştere, pentru centrele "ig"-tec", nodurile de
distribuţie şi logistică şi centrele de telefonie.%37
9ngaria se laudă de&a cu cel mai mare centru de cercetare şi devoltare înfiinţat de <o*ia
în afara $inlandei, iar >xxon?obil a desc"is un nou sediu la udapesta pentru a-şi consolida
operaţiunile europene de (T şi contabilitate.38 :n 1220 potrivit 9niunii >uropene înseşi,
exporturile de înaltă te"nologie ale 9ngariei rivaliau de&a cu acelea ale !anemarcei sau
paniei.36
tatele membre din >uropa de >st se vor insinua în curând în nişele "ig"-tec", cu valoare
adăugată mare, pe care le ignoră vest-europenii mai lenţi şi vor putea c"iar să-şi depăşească unii
dintre vecini.
;rin urmare, cu privire la toate cele trei principii fundamentale pe care le-am explorat,
timpul, spaţiul şi cunoaşterea, )merica şi >uropa se îndepărteaă tot mai mult una de cealaltă, iar
fenomenul acesta s-ar fi produs c"iar dacă nu s-ar fi pus problema neînţelegerilor pe tema
răboiului din (ra*.
;entru a inversa sensul acestui proces, tatele 9nite ar trebui să se oprească ori să dea
înapoi, pe măsură ce >uropa, cu o nouă "artă, îşi va accelera traniţia spre sistemul de avuţie al
celui de-al Treilea Hal.
:ntr-o bună i, dacă stăm să-i ascultăm pe entuiaşti, >uropa ar putea deveni o
contrapondere globală faţă de puterea americană, pe care mulţi o consideră excesivă. :nsă puterea
geopolitică a ţărilor este condiţionată de forţa economică şi cea militară, ambele depinând acum,
tot mai mult, de cea mai soft dintre toate resurseleC cunoaşterea.
:n mod regretabil, se pare că >uropa încă n-a primit acest mesa&. D fi oare din caua
încetinelii poşteiK
CAPITOLUL !%

ÎN INTERIORUL AMERICII
9n nou stil de viaţă se contureaă în )mericaC slu&be flexibile, strălucire superficială şi
 publicitate extravagantă, viteă, comercialism, divertisment nonstop, viteă, aer mai curat,
televiiune mai murdară, şcoli putrede, viteă, un sistem de sănătate în ruine şi o viaţă mai
îndelungată, iar viteă, ateriări perfecte pe ?arte, supraîncărcare cu informaţie, complexitate a
surplusurilor, rasism în declin, "iper-regimuri alimentare şi copii "iperactivi. ), da, şi viteă.
=a acest caleidoscop trebuie să adăugăm contradicţiile multiple care se acumuleaă în
viaţa americană de astăi. /eclame la Hiagra şi marşuri împotriva avortului. ;ieţe libere, dar
tarife şi subvenţii în favoarea firmelor americane. )mericani care sunt provinciali – nu ştiu limbi
străine, nu sunt interesaţi de alte culturi. !ar trăiască globaliareaX
 trăinii nu ştiu cum să interpretee tot acest "aos gomotos. !upă cum afirmă !ominiWue
?oisi, un expert france în probleme internaţionale, #nu că am fi atât de antiamericani, dar nu
 putem înţelege evoluţia acestei ţări.%0 !ar nici americanii n-o înţeleg, iar străinii nu ştiu că
americanii nu ştiu.
)r fi, poate, util să ne gândim la )merica nu doar ca la cel mai puternic stat-naţiune din
lume, ceea ce şi este la ora de faţă, ci ca la cel mai mare laborator social şi economic de pe glob.
>ste principalul loc în care noile idei şi moduri de viaţă sunt testate cu mare entuiasm –
şi uneori împinse până la extreme stupide, c"iar pline de cruime – înainte de a fi respinse. :n
acest laborator se desfăşoară experimente nu doar în domeniul te"nologiei, ci şi cu privire la
cultură şi arte, tiparele sexuale, structura familială, modă, regimuri alimentare şi sport, noi religii
şi modele de afaceri.
imultan, tatele 9nite fac experimente cu toate cele trei principii fundamentale ale
avuţiei. )cesta este motivul accelerării şi, deopotrivă, motivul pentru care atât de mulţi oameni
tân&esc după o viaţă mai domoală. !e aceea este nevoie ca maşinile să lucree mai repede şi
oamenii mai încet. )merica face experimente şi cu spaţiul şi cu modul în care este el împărţitC
gândiţi-vă la permeabilitatea crescândă a graniţelor economice. ?ai presus de toate, desigur, face
experimente cu nenumărate căi de a transforma datele, informaţiile şi cunoaşterea în avuţie.
tatele 9nite sunt locul în care greşelile sunt permise şi uneori duc la descoperiri epocale,
 preţioase din punct de vedere economic ori social. )ici, aproape orice eşec poate fi răscumpărat,
iar cei care revin după o perioadă de digraţie sunt admiraţi, în loc să fie respinşi Adeşi în unele
cauri aşa ar trebui să se întâmpleB.
?arile laboratoare sunt libere să comită erori. !acă nu risca să greşească, înseamnă că nu
sunt orientate spre viitor, iar )merica este, cu siguranţă.
;roblema e că nu toată lumea suportă să trăiască într-un laborator sau în apropierea unuia.
Jreşelile de laborator pot duce la pierderea slu&belor, influenţei, puterii, ba c"iar şi a vieţii. ?ulţi
americani se tem de sc"imbare şi &induiesc după întoarcerea la aşa-numitele ile bune de demult
de la începutul anilor N52, când )merica era o ţară din cel de-al !oilea Hal, iar al Treilea Hal de-
abia dacă se întreărea la oriont.
9itând în mod convenabil de munca fiică epuiantă, ura rasială şi sub&ugarea femeilor
care marcau încă economia şi societatea din tatele 9nite în acele vremuri presupus #bune%,
temându-se pe bună dreptate să nu-şi piardă slu&bele, poiţia, prestigiul sau influenţa, ei
minimalieaă preentul şi se opun viitorului. ;rin urmare, în )merica, la fel ca în "ina,
@aponia, >uropa şi în alte părţi, reultatul este conflictul dintre valuri.
ând apare un sistem revoluţionar de creare a avuţiei, unul dintre primele lucruri pe care-l
face este să dea naştere contrarevoluţionarilor. /egretatul banc"er Malter Mriston, şef al
onsiliului de ;olitici >conomice de pe lângă asa )lbă în timpul preşedintelui /eagan, s-a
exprimat fără ocolişuriC #Dri de câte ori există o modificare în modul de creare a avuţiei, vec"ile
elite îşi abandoneaă poiţiile şi un nou grup de persoane se ridică şi preia controlul asupra
societăţii. )cum suntem c"iar în mi&locul unui asemenea proces.%1 eea ce nu a menţionat el este
faptul că #vec"ile elite% nu renunţă fără luptă.
RĂZBOIUL VALURILOR
:n tatele 9nite şi în ma&oritatea democraţiilor bogate, conflictul dintre valuri este, de
obicei, mai subtil decât în lumea săracă, însă, totuşi, exista. )pare la multe niveluri diferite, de la
 politica energetică şi transporturi până la reglementările corporative şi, mai presus de toate,
educaţie.
 )merica industrială a fost clădită pe baa combustibililor fosili ieftini şi a unei imense
infrastructuri pentru distribuirea energiei în întreaga ţară. ostisitor şi mult prea dependent de
 petrolul şi gaul din import, sistemul american de distribuire a energiei cuprinde 058.222 de mile
de linii electrice şi 1 milioane de mile de conducte petroliereG care, din cauă câ repreintă
mi&loace fixe în sensul propriu al cuvântului, sunt greu de modificat ca reacţie la sc"imbările
rapide.
tatele 9nite se grăbesc să construiască o economie avansată, baată pe cunoaştere, dar
rămân împovărate de un sistem energetic moştenit din epoca industrială pe care unele dintre cele
mai mari şi mai influente corporaţii din lume îl apără faţă de cererea de sc"imbare exprimata tot
mai ve"ement de opinia publică. onflictul nu se exprimă de regulă în aceşti termeni, însă avem
aici un exemplu clar de răboi al valurilor.
2! DE MILIARDE DE ORE
9n conflict paralel, înrudit, are loc pe tema sistemului american de transporturi, începând
cu cele aproape patru milioane de mile de autostrăi, şosele şi drumuri publice.3 )cestea sunt
străbătute de 1G de milioane de camioane comerciale gestionate de peste 522.222 de companii5
care transportă mai mult de trei sferturi din toate mărfurile deplasate prin tatele 9nite.L =aolaltă,
repreintă o industrie de aproape L22 de miliarde de dolari7 care, împreună cu alte căi de
transport, însumeaă 00V din ;(.8 !ar nu sunt transportate doar mărfuri, ci şi persoane.
)ceastă infrastructură uriaşă a constituit un răspuns la societatea de masă care a evoluat o
dată cu producţia de masă, urbaniarea şi sistemul de muncă în care mulţimile de lucrători erau
obligaţi să facă naveta pe aceleaşi trasee, potrivit unor orare constante.
:n anul 1222, 006 milioane de americani au irosit aproximativ 13 de miliarde de ore
mergând şi întorcându-se de la serviciuF 6 cu siguranţă, este una dintre cele mai contraproductive
activităţi. :n preent, pe măsură ce producţia de masă a făcut loc producţiei baate pe cunoaştere,
tot mai personaliată, demasificată şi descentraliată, foarte mulţi oameni nu mai lucreaă în
centrele urbane. Tipare de muncă nu mai au orare fixate, trecând la un program flexibil desfăşurat
oriunde, inclusiv la domiciliu. )stfel se modifică din nou modul în care se foloseşte timpul şi
spaţiul.
:ntre 0660 şi 0667, !epartamentul american al Transporturilor a căutat o alternativă
 pentru al Treilea Hal. !enumit #transport inteligent%, planul prevedea utiliarea te"nologiilor
inteligente pentru creşterea siguranţei şi capacităţii autostrăilor existente. ;otrivit revistei
Jovernment Tec"nolog+, !epartamentul a tras concluia că #sistemele inteligente de
management al autostrăilor% puteau #reduce accidentele cu 07V în timp ce ar fi permis un trafic
cu 11V mai intens, la vitee mai mari.% <umai introducerea semnaliării computeriate ar fi
 putut scădea timpul de călătorie cu 03V, iar întârierile cu G7V.02
;resiunea lobb+-urilor cu devia #să turnăm cât mai mult beton% depăşea însă cu mult
influenţa politică a sectorului (T, abia născut. :n 0668, când preşedinte linton a semnat un decret
 prin care se alocau 12G miliarde de dolari pentru repararea şi #construirea de şosele, poduri,
sisteme de tranit şi căi ferate%00, suma reervată sistemelor inteligente era de aproximativ
2,0V.01 )sta din partea unei administraţii care se lăuda cu spri&inul acordat #autostrăii
informaţionale.%0G
istemul american de transporturi, de care depinde direct sau indirect activitatea oricărei
firme, este încă ţinut în c"ingi de o triadă cu mare putere politică, formată din companiile
 petroliere, producătorii de autove"icule şi constructorii de autostrăi, adesea corupţi.
 :n consecinţă, în timp ce sistemul de comunicaţii din tatele 9nite a introdus un şir
extraordinar
extraordinar de inovaţii, permiţând distribuirea cunoaşterii în moduri care n-au fost niciodată
 posibile
 posibile înainte, americanii încă nu au parte
parte de sisteme energetice
energetice şi de transport care să fie
fie mai
eficiente, mai sigure şi mai curate. )ceste elemente-c"eie ale infrastructurii )mericii, deopotrivă
cu subsistemele ce le compun, sunt desincroniate şi prinse în lupta dintre interesele
repreentanţilor
repreentanţilor epocii industriale şi inovatorii care promoveaă sistemul de avuţie baat pe
cunoaştere. !in nou, conflictul
c onflictul dintre valuri.
9n tipar asemănător poate fi observat în multe lupte duse pe seama practicilor în afaceri.
!e exemplu, disputa privind contabiliarea acţiunilor acordate drept recompensă conducătorilor
conducătorilor
unei corporaţii a plasat într-o tabără onsiliul
onsiliul pentru tandarde de ontabilitate $inanciară
Aporeclit $abeeB, care în mod tradiţional a favoriat activele tangibile în detrimentul celor
intangibile,
intangibile, şi, în cealaltă tabără, firmele baate pe cunoaştere, aflate în dificultate.03
dificultate.03 a reultat,
acestora din urmă le-a fost mult mai greu să atragă capital şi tineri talentaţi pe care să-i anga&ee.
)cestea sunt doar instantanee ale răboiului de mică intensitate care se poartă în preent
în aproape toate instituţiile
instituţiile americane, pe măsură ce ele încearcă să se adaptee la rapidele
sc"imbări te"nologice
te"nologice şi sociale. !enodământul acestui conflict nu este nicăieri mai important
decât în şcolile din )merica.
FURTUL VIITORULUI
tatele 9nite nu-şi vor păstra rolul de vârf de lance în revoluţia mondială a avuţiei, nu-şi
vor menţine puterea globală şi nu vor reduce prăpastia tot mai largă dintre bogaţii şi săracii lor
dacă nu vor înlocui sistemul educaţional moştenit din epoca industrială.
industrială. ubliniem că este vorba
de înlocuire, nu de o simplă reformare.
onflictul dintre valuri pe tema educaţiei publice, precum şi costurile de 322 de miliarde
de dolari pe care le îng"ite sistemul în fiecare an Afără a pune la socoteală costurile sociale ale
eşecului său şi costurile indirecte pe care le impune asupra firmelor prin forţa de muncă prost
 pregătităB, vor amplifica
amplifica pasiunile
pasiunile personale şi politice
politice în anii ce vor urma.
urma.
!upă toate probabilităţile,
probabilităţile, cele mai mari costuri ale conflictului dintre valuri vor fi
suportate
suportate în )merica de cei aproape 52 de milioane de copii înscrişi obligatoriu
obligatoriu la nişte şcoli care
încearcă, fără prea mare succes, să-i pregătească pentru slu&be care nu vor exista.05 ;utem numi
acest proces #furtul viitorului%.
>ducaţia nu înseamnă defel numai locuri de muncă, dar şcolile, cu excepţii infime, nu
reuşesc să-i pregătească pe copii nici pentru rolurile de consumatori şi prosumatori. !e asemenea,
sistemul nu-i a&ută nici să facă faţă complexităţii crescânde şi noilor opţiuni de care au parte în
sex, căsătorie, etică şi alte dimensiuni
dimensiuni ale societăţii pe cale de consolidare. u atât mai putin
reuşeşte să le formee însăşi plăcerea de a învăţa.
COALIŢIA FĂRĂ NUME
:n pofida conotaţiei negative pe care o are astăi, educaţia de masă a fost, la vremea ei, un
element progresist în raport cu realitatea preindustrială
preindustrială în care doar un procent redus dintre copii
mergeau la şcoală, iar cititul şi socotitul le erau aproape
a proape necunoscute săracilor.
săracilor. ) fost nevoie de
generaţii în şir, c"iar şi după ascensiunea industrialismului,
industrialismului, pentru ca, de la cea mai mică vârstă,
copiii să meargă la şcoală şi nu la fabrică.
:n preent continuăm să ţinem toate aceste milioane de copii în şcoli de tip fabrică
deoarece aici îi doreşte o coaliţie improbabilă, fără nume, de interese speciale.
 ;entru a înţelege această coaliţie trebuie să ne întoarcem la originile
originile ei de la sfârşitul
secolului al '('-lea. ;e atunci, deşi mulţi părinţi nu voiau să-şi trimită copiii la şcoală deoarece
trebuia să-i trimită la muncă pe câmp ori în fabrici, tot mai multe persoane, tot mai ve"emente,
luptau pentru educaţia publică gratuită. !ar coaliţia pro-educaţie a dobândit o putere reală doar
atunci când mediul de afaceri a înţeles că şcolile pot contribui la productivitate
productivitate prin impunerea
#disciplinei
#disciplinei industriale% asupra tinerilor lucrători veniţi mai ales din mediul rural.
#Halorile şi atitudinile
atitudinile asociate cu disciplina industrială%,
industrială%, scrie =aIrence ) remin în
)merican >ducation, #erau OPQ disciplina interioară, munca susţinută, punctualitatea,
austeritatea, serioitatea, simţul ordinii
ordinii şi cumpătarea.% Şcoala le preda #nu doar prin textele din
manuale, ci şi prin însuşi caracterul organiaţieiC gruparea, periodiarea şi impersonalitatea
obiectivă nu se deosebeau de aspectele corespunătoare din fabrică.%0L
:n plus, sosirea milioanelor de imigranţi ce vorbeau diverse limbi a însemnat apariţia unei
mâini de lucru ieftine din multe ţări şi culturi diferite. ;entru a fi productivi în economia
industrială,
industrială, ei trebuiau să fie asimilaţi sau omogeniaţi în cultura americană dominantă a epocii,
astfel că între 0875 şi 0615 una dintre principalele funcţii ale şcolii a fost americaniarea celor
născuţi în străinătate.
;e scurt, mediul de afaceri avea acum un interes direct în masificarea armatelor de tineriC
în felul acesta devenea posibilă economia epocii industriale, cu producţia ei de masă.
;e măsură ce industrialismul
industrialismul a continuat să se devolte în secolul al ''-lea, au apărut
marile organiaţii menite să apere interesele muncitorilor.
muncitorilor. !e regulă, sindicatele spri&ineau ferm
educaţia publică – nu doar pentru că membrii doreau o viaţă mai bună pentru copiii lor, ci pentru
că şi sindicatele aveau un interes ascuns sau neobservat în sistem. u cât era mai restrânsă forţa
de muncă disponibilă, cu atât era mai redusă concurenţa pentru slu&be, iar salariile erau mai mari.
indicatele nu purtau doar lupta dreaptă împotriva muncii infantile, ci făceau şi campanii pentru
 prelungirea
 prelungirea educaţiei obligatorii,
obligatorii, menţinând astfel milioane de tineri în în afara pieţei munci pentru
pentru
 perioade din ce în ce maimai mari.
indicaliarea profesorilor
profesorilor a creat o categorie numeroasă de persoane cu motivaţii încă şi
mai puternice, personale, de a spri&ini sistemul educaţiei de masă conceput pentru epoca
industrială.
;e lângă părinţi, afacerişti şi sindicate, şi guvernul avea motive pentru a susţine educaţia
generaliată. )genţiile publice recunoşteau avanta&ele economice ale sistemului,
sistemului, însă aveau şi o
raţiune secundară, mai puţin evidentă pentru a-l promova. ând a început să funcţionee,
educaţia obligatorie a strâns de pe străi milioane de adolescenţi agitaţi, îmbunătăţind ordinea
 publică şi reducând
reducând infracţionalitate
infracţionalitate şi costurile
costurile legate de activitatea poliţiei
poliţiei şi înc"isorilor.
înc"isorilor.
)şadar, pe tot parcursul epocii industriale
industriale a existat o coaliţie indestructibilă
indestructibilă care a
conservat modelul şcolii de tip fabrică – un sistem educaţional de masă care se potrivea perfect în
matricea producţiei de masă, mi&loacelor de informare în masă, culturii de masă, sportului de
masă, divertismentului
divertismentului şi politicii de masă.
!upă cum afirmă ir 4en /obinson, consilier pe probleme de politici educaţionale al
 preşedintelui
 preşedintelui vestitei fundaţii
fundaţii Jett+ din =os )ngeles
)ngeles şi autor al cărţii
cărţii losing of Dur ?indsC
=earning to e reative, #întregul aparat al educaţiei publice a fost modelat de nevoile şi
ideologiile
ideologiile industrialismului OPQ baate pe vec"ile premise despre cererea şi oferta de mână de
lucru. uvintele-c"eie ale acestui sistem sunt liniaritatea, conformitatea şi standardiarea.%07
FORŢELE SCHIMBĂRII
 :n preent, un nou conflict al valurilor se profileaă la oriont, şi nu doar în tatele 9nite.
iocnirea iminentă îi va pune pe apărătorii fabricilor educaţionale existente faţă în faţă cu o
mişcare tot mai amplă, decisă să-i înlocuiască. ?işcarea aceasta cuprinde patru elemente
esenţiale.
;rofesoriiC sistemul actual îi limiteaă pe profesori la instruirea mecanică, pe baa
manualelor, şi la evaluarea standardiată, eliminând şi ultimul strop de creativitate atât de la ei,
cât şi de la elevi. :n şcolile de astăi există milioane de profesori cu resursele epuiate, resemnaţi
să se târască până la pensie susţinând pasiv statu Wuo-ul.
:n aceleaşi şcoli avem însă eci, poate sute de mii de profesori eroici, plătiţi mierabil,
care luptă din interior contra sistemului. :n pofida constrângerilor care le sunt impuse, unii
reuşesc să facă lucruri remarcabile pentru copii şi lanseaă idei care pot contribui la extragerea
educaţiei din epoca industrială. u un spri&in minim din exterior, ei rămân o avangardă, aşteptând
să se alăture mişcării pentru sc"imbări radicale, nu treptate.
;ărinţiiC şi în rândurile părinţilor
părinţilor se observă semne clare de nemulţumire faţă de vec"ea
coaliţie. ?ulţi susţin numărul
numărul mic, dar în creştere de şcoli #c"arter%K au #magnet%K Şi alte
experimente limitate în cadrul sistemului educaţional existent. )lţii anga&eaă meditatori privaţi
sau îşi înscriu copiii la programe de după orele de şcoală, cum este &u*u în @aponia. /adioul
 public naţional
naţional A<;/B relateaă că #meditaţiile au devenit
devenit atât de larg răspândite,
răspândite, încât se poate
afirma că sc"imbă aspectul învăţământului american.%08 !e asemenea, nu sunt limitate
geografic. <;/ observăC #;rofesori din (ndia (ndia îi mediteaă la matematică pe copiii americani pe
(nternet.%06
)lţi părinţi, care au abandonat cu totul vec"iul sistem, îşi instruiesc progeniturile
progeniturile acasă, şi
asta nu doar din motive religioase. Meb-ul le oferă peste un milion de site-uri cu materiale
auxiliare pentru învăţământul la domiciliu.
u cât este mai defaat sistemul şcolar al epocii industriale
industriale faţă de necesităţile unei
economii baate pe cunoaştere, cu atât este mai probabil ca protestele părinţilor să îmbrace forme
tot mai dure. $urioşi şi încura&aţi de posibilităţile
posibilităţile oferite de (nternet, părinţii activişti vor renunţa
la asociaţiile de cartier, formate împreună cu profesorii, şi se vor organia în mişcări locale,
naţionale şi c"iar globale care să ceară metode, conţinuturi şi instituţii educaţionale
educaţionale complet noi.
>leviiC în secolele trecute, copiii nu dispuneau de suficientă putere încât să aibă un cuvânt
de spus în mişcarea pentru educaţia de masă. )stăi, ei pot a&uta la doborârea sistemului. !e&a
 poartă un răboi
răboi anar"ic împotriva
împotriva lui. /evolta lor are
are două componente,
componente, una în afara sălii de
clasă, cealaltă în interior.
opiii s-au răsculat dintotdeauna
dintotdeauna contra şcolilor, dar în trecut nu aveau acces la telefoane
celulare, computere, >cstas+, pornografie
pornografie sau (nternet, iar când au crescut nu s-au confruntat cu o
economie care să aibă nevoie de creierul şi nu de muşc"ii lor. :n preent, mulţi elevi, dacă nu
c"iar ma&oritatea, ştiu instinctiv că şcoala îi pregăteşte pentru iua de ieri, în locul celei de mâine.
;rima şi cea mai familiară formă de revoltă constă în abandonul şcolar, factura revenindu-
ne nouă. :ntr-un manifest guduitor
guduitor intitulat =eaving c"oolC $inding >ducation, doi specialişti în
educaţie, @on Miles de la 9niversitatea <ort" $lorid şi @o"n =undt de la 9niversitatea din
?ontana, calculeaă că G2V dintre elevii din clasele ('-'(( abandoneaă şcoala în tatele 9nite,
după ce instruirea fiecărui dintre ei a costat între 52.222 şi 75.222 de dolari, c"iar dacă profesorii
lor erau plătiţi prost D dată ieşiţi din sistemul de învăţământ, ei intră în ceea ce se numea acum un
secol lumpenproletariat,
lumpenproletariat, alcătuit din oamenii străii, infractori, mici traficanţi de droguri, bolnavi
mintal sau indivii ce nu-şi pot găsi un loc de muncă.
ealaltă revoltă se desfăşoară în sala de clasă. )tacând premisele fundamentale ale
şcolilor de tip fabrică, Miles şi =undt se întreabă dacă educaţia ar trebui să rămână obligatorie.12
 >ste o problemă pe care şi-o pun, fără îndoială, şi numeroşi profesori
profesori forţaţi să &oace rolul de
gardieni de înc"isoare atunci când trebuie să reprime un comportament asemănător cu acela al
deţinuţilor
deţinuţilor răsculaţi.
;rofesorii nu se pot apăra de flagelul violenţei din mass-media. <u se pot apăra de
venerarea celebrităţilor, inclusiv a persona&elor sportive care trişeaă folosind droguri, îşi mint
soţiile, se îmbată, se bat şi sunt acuaţi de viol. <ici ei, nici părinţii nu se pot apăra de pedofilii
care bântuie Meb-ul în căutare de copii. 9nele şcoli sunt atât de afectate de violenţă – la adresa
 profesorilor
 profesorilor şi a copiilor
copiilor deopi trivă – încât
încât apeleaă la poliţişti care să patrulee
patrulee pe coridoare.
Tinerii s-au educat întotdeauna singuri, mai bine sau mai rău, însă astăi o fac cu a&utorul
dubios al mi&loacelor de informare în masă. @ocurile şi celularele sunt ascunse între copertele
manualelorF ?-urile îşi iau borul de îndată ce profesorul începe să-şi depene lecţia.
Totul se întâmplă de parcă, în timp ce profesorii îi încarcereaă pe copii în clase, urec"ile,
oc"ii şi minţile acestora din urmă evadeaă în universul cibernetic. !e la o vârstă foarte fragedă,
ei sunt conştienţi că nici un profesor şi nici o şcoală nu le pot oferi nici măcar o fracţiune infimă
din datele, informaţiile, cunoştinţele şi distracţia disponibile online. >i ştiu că într-un univers sunt
 prionieri,
 prionieri, dar în celălalt sunt liberi.
liberi.
?ediul de afaceriC atât timp cât şcolile au continuat, generaţie după generaţie, să le
furniee companiilor
companiilor o forţă de muncă disciplinată pentru viaţa în fabrică, acea coaliţie de spri&in
 pentru învăţământul
învăţământul epocii industriale
industriale a rămas ferm pe poiţii.
poiţii. :ncepând de la mi&locul
mi&locul secolului
secolului
al ''-lea însă, o dată cu apariţia noului sistem de avuţie, au devenit necesare aptitudini noi pe
care şcolile existente nu le puteau oferi. !ecala&ul s-a mărit atât
a tât de mult, încât în anii N62
N 62 presa de
afaceri era plină cu articole despre elF în cele din urmă, în 1225, ill Jates a pus degetul pe ranăC
#=iceele americane sunt perimate. ;rin asta nu vreau să spun numai că sunt vai de capul lor, cu o
mulţime de nea&unsuri şi subfinanţate.
subfinanţate. OPQ ;rin perimat înţeleg faptul că liceele noastre, c"iar şi
atunci când funcţioneaă conform planificării,
planificării, nu-i pot învăţa pe copii noştri ceea ce trebuie să
ştie în iua de ai. OPQ <u este un accident sau un defect al sistemuluiF de vină este însuşi
sistemul.%10
)cest apel răsunător la înlocuirea şi nu doar reformarea sistemului a fost important nu
numai pentru că aducea o confirmare a criticilor anterioare, ci şi pentru că marca o separare clară
a companiilor baate pe cunoaştere de vec"ea coaliţie care a întreţinut şcoala modelată după
fabrică.
(nteresele firmelor din cel de-al !oilea Hal diverg acum de cele ale firmelor din al Treilea
Hăl. ;entru prima dată în peste un secol, va fi posibil ca părinţii mânioşi, profesorii frustraţi,
frustraţi,
companiile ce au nevoie de personal bine pregătit, inovatorii din educaţie, cei ce predau online,
designerii de &ocuri şi copiii înşişi să formee o nouă coaliţie care să aibă puterea nu doar de a
reforma, ci de a înlocui cu altceva educaţia pe bandă rulantă.
PASUL URMĂTOR
istemul energetic, infrastructura
infrastructura pentru transporturi
transporturi şi şcolile nu sunt singurele instituţii
instituţii
în care progresul este frânat de interesele industriale reiduale.
)părătorii manierelor de ieri ocupă în continuare fotolii în consiliile de administraţie
administraţie ale
marilor corporaţii.
corporaţii. )lţii activeaă în partidele politice, pe când membrii altei categorii, pe care-i
 putem vedea de obicei
obicei de&unând la cluburile
cluburile universitare,
universitare, produc motivaţii
motivaţii ideologice
ideologice pentru
ceilalţi. $ăţiş sau camuflat, conflictul dintre valuri poate fi observat acum în aproape toate
instituţiile
instituţiile din )merica, pe măsură ce acestea devin tot mai şubrede, mai desincroniare
desincroniare şi mai
disfuncţionale.
 ?ai mult, avem aici o lecţie pentru lumea din afară şi pentru toate ţările care întreprind
traniţia spre economiile baate pe cunoaştere. Trecerea fără precedent de la munca fiică la cea
intelectuală, de la coşurile de fum la softIare, nu e doar o c"estiune de te"nologie. Toate
 progresele te"nologice rapide din ultimele decenii şi lucrurile încă şi mai uimitoare pe care le
descoperă în preent oamenii de ştiinţă sunt doar partea simplă a unei revoluţii care cuprinde
fiecare aspect al vieţii.
!acă sc"imbările instituţionale nu vor tine pasul, desincroniarea va desprinde
laboratoarele americane de restul societăţii şi va lăsa iua de mâine în seamaP "ineiK >uropeiK
(slamuluiK
u aceasta, ne îndreptăm spre >xteriorul )mericii.
CAPITOLUL !&

ÎN EXTERIORUL AMERICII
>fectuaţi un sonda& la nivel mondial şi veţi descoperi că foarte mulţi oameni cred că
marea avuţie a )mericii a fost obţinută prin furt sau extorcarea săracilor lumii. (deea aceasta
constituie fundalul loincilor scandate de protestatarii antiamericani şi antiglobalişti, dar aceeaşi
 premisă îndoielnică stă la baa recentului val de cărţi şi articole aparent academice care pretind că
tatele 9nite sunt noua /omă, într-o reeditare a imperialismului clasic, sau că sunt, aşa cum
 preferă să spună c"ineii, noul "egemon.
;roblema acestor analogii este că nu se potrivesc cu modelul tatelor 9nite din secolul al
''(-lea. !acă )merica este un "egemon atât de bogat şi puternic, cum se face că în 1223
aproape 32V dintre obligaţiunile emise de Treoreria americană erau deţinute de străiniK 0 )şa
stăteau lucrurile în vremea când /oma ori )nglia stăpâneau o mare parte a lumiiK
!e ce tatele 9nite n-au trimis colonişti permanenţi în diversele state pe care se
 presupune câ le dominăK /oma a făcut-o. paniolii au făcut-o. ritanicii, franceii, germanii şi
italienii au făcut-o pe tot cuprinsul )fricii. @aponeii au făcut-o în )sia.1 are universitate
americană pregăteşte o elită de adrninistratori coloniali pentru a-şi petrece viaţa conducând
regiuni îndepărtate, cum făceau Dxford şi ambridgeK Şi există oare un curent de opinie în
rândul americanilor în favoarea ocupaţiei militare îndelungate a unei alte ţăriK
tatele 9nite sunt puternice şi, cu siguranţă, îşi fac simţită forţa peste tot în lume. !ar
ceva e greşit în modul în care )merica – şi lumea – sunt preentate şi înţelese aici. riticii
gândesc încă în termenii trecutului agrar şi industrial. D dată cu amplificarea rolului cunoaşterii,
întregul &oc global are alte reguli şi alţi participanţi. =a fel se întâmplă şi în caul viitorului
avuţiei.

VECHIUL 'OC
:n trecutul industrial, ?area ritanie, cu un imperiu #în care soarele nu apunea niciodată%,
 putea cumpăra bumbac la preţuri foarte mici de la una dintre coloniile sale înapoiate, agrare –
>giptul, să spunem. ;utea să transporte bumbacul pe mare până la fabricile din =eeds sau
=ancaster, să-l transforme în "aine şi apoi să trimită aceste bunuri cu valoare adăugată mare
tocmai în >gipt, vânându-le localnicilor la preţuri crescute artificial. #uper-profiturile%
reultate se întorceau în )nglia, unde a&utau la finanţarea altor fabrici. $lota, trupele şi
administratorii britanici prote&au pieţele coloniale de revolte în interior şi de concurenţa din
exterior.
!esigur, aici am caricaturiat un proces mult mai complex, însă c"eia &ocului imperial
consta în păstrarea te"nologiei avansate a epocii – fabricile de textile, de pildă – la =eeds sau
=ancaster.
)stăi, în sc"imb, pe măsură ce economiile avansate se baeaă tot mai mult pe
cunoaştere, fabricile au o însemnătate mai mică. eea ce conteaă este cunoaşterea de care
depind ele. !ar cunoaşterea nu este fixată, după cum o arată furtul de proprietate intelectuală, tot
mai pregnant la nivel mondial, iar )merica pierde lupta pentru apărarea ei.
!e asemenea, nu se poate spune că toate cunoştinţele preţioase din punct de vedere
economic sunt te"nologice. )stfel, )lain ?ine, controversatul fost preşedinte al cotidianului
france =e ?onde, desfiinţeaă opinia potrivit căreia tatele 9nite ar fi comparabile cu /oma sau
?area ritanie din trecut. )merica nu este o putere imperială, ci, după cum se exprimă el, prima
#ţară mondială%. (ar misiunea universităţilor sale, spre deosebire de cea a britanicelor Dxford şi
ambridge, nu este de a instrui o elită naţională, ci de a transmite cunoaşterea care-i va forma pe
#viitorii lideri ai lumii.%G
criind la scurt timp după asprirea controalelor asupra imigraţiei în tatele 9nite, ca
urmare a atentatelor de la 00 septembrie, ?ine arată că în cele cinci decenii precedente numărul
studenţilor străini din )merica crescuse de 07 ori. )r fi putut adăuga că o proporţie tot mai mare
dintre aceştia se întorc acasă înarmaţi cu cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice şi te"nologice în
domenii de vârf precum integrarea reţelelor la scară largă, nanote"nologia şi genetica – nu tocmai
lucrurile pentru care erau cunoscuţi imperialiştii şi neocolonialiştii.
UN GEST NE'OSNIC4
el de-al !oilea /ăboi ?ondial a coincis cu începutul sfârşitului pentru colonialismul
epocii industriale clasice.
:nc"eiat în 0635, acest răboi se şterge rapid din memorie, însă ar putea a&uta la stabilirea
unui context în care să ne amintim că nimic de atunci încoace nu se compară cu distrugerile
 provocate de el sau cu sc"imbările economice pe care le-a determinat.
;ierderile suferite în cel deal !oilea /ăboi ?ondial de peste două duini de ţări, inclusiv
tatele 9nite, au fost de cel puţin 52 de milioane de oameni.3 /espiraţi adânc pentru a putea
cuprinde cu mintea acest număr. >ste ca şi cum 072 de tsunami-uri de aceeaşi intensitate cu cel
care a decimat )sia de ud->st în 1223 ar fi lovit lumea într-un interval de şase ani, adică un
tsunami cam la două săptămâni.5
/usia – pe atunci 9niunea ovietică – a pierdut, doar ea, 10 de milioane de oameni.L
Jermania, înfrântă, a pierdut peste 5 milioane.7 ?ulte dintre industriile >uropei Dccidentale au
fost distruse. fârşitul răboiului a adus foamete şi "aos în cea mai mare parte a continentului. =a
celălalt capăt al lumii, @aponia a pierdut aproape 1,5 milioane de oameni înainte de a capitula.8 Şi
aici, industriile esenţiale, precum cele carboniferă, metalurgică, siderurgică şi a îngrăşămintelor
c"imice au a&uns în ruine.
:n toate aceste regiuni, lucrurile s-au petrecut ca şi cum revoluţia industrială ar fi fost
întoarsă în timp. /ăboiul de masă drobise mi&loacele producţiei de masă.
pre deosebire de celelalte ţări participante la conflict, tatele 9nite au pierdut mai puţin
de G22.222 de militari şi doar câţiva civili.6 (nfrastructura lor nu a fost bombardată, astfel că la
înc"eierea răboiului )merica era singura ţară industrialiată cu o economie pe deplin
funcţională şi fără o concurenţă semnificativă.
 =a trei ani după încetarea focului, tatele 9nite – aşa-numita putere imperială de astăi –
au făcut un lucru foarte ciudat.
:n loc să ceară reparaţii de la Jermania şi să ia de acolo toate ec"ipamentele industriale
rămase în picioare, de la vagoane până la maşinile industriale, aşa cum a procedat /usia, 02 şi în
loc să profite de slăbiciunea concurenţei, tatele 9nite au lansat programul ce avea să fie
cunoscut drept ;lanul ?ars"all. ub egida lui, )merica a pompat, în doar patru ani, 0G miliarde
de dolari în >uropa, inclusiv 0,5 miliarde în Jermania, pentru reconstruirea capacităţilor de
 producţie, întărirea monedelor şi demorţirea sc"imburilor comerciale.00
:n cadrul altor programe, @aponia a primit 0,6 miliarde de dolari din partea tatelor 9nite,
din care 56V pentru "rană şi 17V sub forma materiilor prime şi materialelor industriale, precum
şi a ec"ipamentelor de transport.01
Minston "urc"ill, marele conducător al /egatului 9nit din timpul răboiului, a denumit
;lanul ?ars"all #cel mai ne&osnic gest din istorie.%0G !ar aceste programe de spri&in pentru aliaţi
şi inamici deopotrivă nu erau nicidecum caritabile, ci făceau parte dintr-o strategie economică pe
termen lung care a dat roade excelente.
;lanul ?ars"all a a&utat la refacerea pieţelor pentru mărfurile americane, a împiedicat
orice tendinţă a Jermaniei de a reveni la naism şi, mai presus de toate, a salvat >uropa
Dccidentală şi @aponia, pândite de îmbrăţişarea glaciară a 9niunii ovietice, şi le-a reintrodus în
economia mondială. :n retrospectivă, a fost una dintre cele mai inteligente investiţii din istorie.
ât despre imperialism, până la sfârşitul răboiului ?oscova obţinuse controlul militar şi
 politic asupra tuturor ţărilor est-europene. :n fiecare dintre ele a implantat trupe şi regimuri
comuniste şi ameninţa să procedee la fel în >uropa Dccidentală, unde partidele comuniste
spri&inite de sovietici revendicau o amplă susţinere populară, mai ales în $ranţa şi (talia.
:n acest mod, sovieticii creaseră o regiune vastă, întinându-se de la Hladivosto* până la
erlin, cu economii planificate centraliat, monede neconvertibile şi multe alte bariere care au
separat voit 02V din populaţia lumii de restul economiei mondiale.03
:n 0636, "ina se alăturase blocului comunist, astfel că încă 11V dintre locuitorii planetei
au fost scoşi din economia globală. ;e la mi&locul anilor N52, când a început revoluţia avuţiei, o
treime din populaţia lumii era decuplată de rest în ceea ce priveşte comerţul şi finanţele.
:n acelaşi timp, )frica, )merica =atină şi )sia de ud erau într-o stare de sărăcie
cumplită, unele regiuni traversând procesul turbulent, adesea violent de decoloniare pe măsură
ce stăpânii europeni se retrăgeau.
;rin urmare, la începutul deceniului al şaselea, tatele 9nite, cu doar LV din populaţia
mondială, realiau aproape G2V din ;(-ul global05 şi &umătate din producţia industrială a
 planetei, 0L iar concurenţa de care aveau parte era insignifiantă.
RIPOSTĂ ŞI UIMIRE
:n preent, lumea este de nerecunoscut din punctul de vedere al economiei. Dutputul
global a crescut exponenţial, de la 5,G trilioane de dolari în 0652 Aîn dolarii internaţionali din
0662B07 la 50 de trilioane în 1223, iar rolul )mericii în economia monetară internaţională s-a
modificat dramatic.
u timpul, o dată ce s-au refăcut, >uropa, "ina şi alte regiuni au devenit competitori
 puternici din cel de-al !oilea Hal. !rept urmare, partea tatelor 9nite din outputul global a
scăut la 10,5V. ;e scurt, în termeni relativi, )merica stăpâneşte o felie mult mai mică din
economia globală decât o făcea odinioară. tatele 9nite s-au aflat în declin relativ timp de
 &umătate de secol.
  EPILOG/

PROLOGUL APARŢINE TRECUTULUI

)sumarea pesimismului este una dintre cele mai facile căi de a ne preface înţelepţi. Şi
avem o sumedenie de motive pentru a fi pesimişti, însă pesimismul permanent este un substitut
 pentru gândire.
#<ici un pesimist nu a descoperit vreodată secretele stelelor, nu a navigat spre un tărâm
netrecut pe "artă şi nu a desc"is o nouă poartă pentru spiritul uman%, spunea Eelen 4eller,
autoarea oarbă şi surdă care a călătorit în G6 de ţări, a scris unspreece cărţi, a inspirat două filme
laureate cu Dscar şi a luptat pentru drepturile nevăătorilor până la moartea sa, survenită la 87 de
ani.0
!Iig"t >isen"oIer, care a orc"estrat debarcarea )liaţilor din <ormandia, în timpul celui
de-al !oilea /ăboi ?ondial, şi a devenit apoi cel de-al '''(H-lea preşedinte al tatelor 9nite,
s-a exprimat mai directC #;esimismul n-a câştigat nici o bătălie.%1
;e măsură ce intrăm mai adânc în secolul al ''(-lea, lista potenţialelor orori pare fără
sfârşitC un răboi între "ina şi tatele 9nite, un cra" global de genul celui din anii NG2, care să
arunce în stradă milioane de oameni şi să şteargă cu buretele decenii întregi de progres economic,
atacuri teroriste cu arme nucleare, antrax, gae letale sau un asalt cibernetic asupra computerelor
guvernamentale şi ale firmelor cu importanţă strategică, o penurie deastruoasă de apă din ?exic
şi (ran până în )frica de ud, lupte armate între D<J-urile rivale, noi boli la nivel nano-metric,
răspândirea te"nologiilor de control al minţii, dispariţia intimităţii, intensificarea fanatismului şi
violenţei religioase, clonarea umană, precum şi combinaţii ale acestor factori şi convergenţa lor –
şi nici n-am a&uns cu enumerarea la cutremure, tsunami-uri, despăduriri şi încălirea globală.
Toate acestea stârnesc o îngri&orare legitimă, dar o mare parte din pesimismul de astăi
face parte din modă, aşa cum se întâmpla şi pe la mi&locul secolului al '('-lea, când revoluţia
industrială mătura >uropa şi îi îngroea pe oponenţii ei.
!in teama şi mânia lor împotriva modernităţii, cu secularismul şi raţionalitatea ei, s-a
născut pesimismul romantic exprimat în poeie de =ord +ron şi Eeinric" Eeine, în muică de
/ic"ard Magner şi în filosofie de c"open"auer, cu al său pessimismus. <u trebuie uitat filosoful
anar"ist care l-a tradus pe )dam mit" în germană şi a fost un adevărat expert în pesimism.
?ama lui tirner era nebună. ;rima lui soţie şi-a dat sufletul la naşterea unui copil mort. )
investit averea cele de-a doua soţii şi a pierdut-o, moment în care a pierdut-o şi pe ea.G
BRIGADA NOSTALGIEI
Hăând cum o nouă civiliaţie o strânge în cleşti pe cea vec"e, nelăsându-i nici o
 posibilitate de scăpare, suntem tentaţi, pe bună dreptate, să facem o comparaţie între ele. ei care
au profitat de pe urma trecutului sau au a&uns să se acomodee cu el formeaă o brigadă a
nostalgiei care laudă iua de ieri sau o plaseaă într-o lumină romantică, punând-o în opoiţie cu
viitorul deocamdată incomplet.
uferind la dispariţia elementelor familiare, şocaţi de ritmul sc"imbărilor, milioane de
occidentali privesc cum decad rămăşiţele economiilor industriale.
:ngri&oraţi cu privire la slu&bele lor şi asistând la ascensiunea )siei, ei, mai ales cei tineri,
sunt bombardaţi cu imagini distopice ale viitorului în filme, serialele TH, &ocuri şi mesa&ele
online. Hedetele fabricate de mass-media sunt preentate drept modele de viaţa personificând
tâl"ari de la colţ de stradă, muicieni care-şi distrug camerele de "otel şi atleţi dopaţi. /eligiile
 dau asigurări că sfârşitul e aproape, iar ampla mişcare ecologistă, odinioară progresistă, îi inundă
cu mesa&e apocaliptice, în timp ce sloganul ei se reumă la #!oar spune nu.%
u toate acestea, perioada următoare va scoate la iveală surprie de toate felurile care nu
se vor încadra în di"otomia bine-rău, iar cea mai mare surpriă dintre toate ar putea fi faptul că
sistemul avuţiei revoluţionare şi civiliaţia pe care le-am descris în aceste pagini vor desc"ide, în
 pofida obstacolelor, oportonităţi enorme de trai mai bun, mai sănătos, mai îndelungat şi mai util
din punct de vedere social pentru miliarde de oameni.
)m subliniat că sistemul de avuţie pe cale de apariţie nu poate fi înţeles în cadrul ideatic
al economiei convenţionale şi că, pentru a-i întreări viitorul, trebuie să analiăm principiile
fundamentale care stau dintotdeauna la baa creării de avuţi.
)şa cum am văut, aici se înscriu tipurile de muncă, diviiunea muncii, sisteme de
sc"imb, sursele de energie, structura familială şi mediul încon&urător, dar principiile
fundamentale cel mai puţin studiate, deşi preintă cea mai mare relevanţă pentru viitorul nostru,
sunt timpul, spaţiul şi cunoaşterea, fiecare meritându-şi propria bibliotecă.
>ste limpede că economia de i cu i, care este subiectul atâtor discuţii mai mult sau mai
 puţin utile în mediile academice, se concentreaă asupra unei fracţiuni infime din realitatea
economică. :ntr-adevăr, date fiind constrângerile spaţiului tipografic, până şi încercarea noastră
de a extinde opina generală despre factorii creării de avuţie oferă o imagine incompletă.
)m arătat de ce, în ilele noastre, milioane de oameni resimt o lipsă de timp epuiantă
atât la serviciu, cât şi acasă, şi am descris modul în care ne flexibiliăm orarul ilnic şi cum
companiile ne fură timpul şi ne impun o #a treia slu&bă% neremunerată. )m văut cum sc"imbăm
ratele la care bunurile sunt scoase la vânare şi apoi retrase şi am demonstrat că, sincroniându-
ne unele activităţi, le desincroniăm obligatoriu pe altele, la costuri necunoscute. /evoluţionăm
componenta temporală a avuţiei.
/evoluţia aceasta este însoţită de mutaţii spectaculoase în localiarea spaţială a avuţiei şi
a întreprinderilor şi te"nologiilor care o produc. )m arătat cum, c"iar dacă toţi antiglobaliştii de
astăi şi-ar strânge rucsacurile şi s-ar duce acasă, ne putem aştepta ca integrarea economică să
încetinească pe măsură ce alte dimensiuni ale integrării globale accelereaă – un alt ca de
desincroniare în punctul de intersecţie al sc"imbărilor în timp şi spaţiu.
<umai atunci când vom proiecta aceste sc"imbări pe fundalul revoluţiei din sistemul
cunoaşterii vom putea întreări însă pe deplin forţa transformatoare a evenimentelor
contemporane. )ceste evoluţii nu afecteaă doar economia, iar firmele nu pot să-şi instalee un
#sistem de management al cunoaşterii% şi să-şi continue neperturbate activitatea.
c"imbările de astăi afecteaă modul în care luăm deciii, inclusiv adevărul şiYsau
minciunile pe care ne baăm atunci când le adoptăm. Traversăm o perioadă în care până şi
criteriile bine înrădăcinate pentru separarea adevărului de falsitate sunt puse sub semnul
întrebării, iar ramura cunoaşterii cea mai necesară pentru progresul economic, ştiinţa, este victima
unor atacuri de amploare.
)şa cum afirmam anterior, ştiinţa este într-o situaţie mai proastă decât ar bănui
ma&oritatea oamenilor, aflându-se într-o criă care depăşeşte cu mult problemele imediate, de
genul scăderii fondurilor pentru cercetarea fundamentală. Ştiinţa supravieţuieşte prin mărinimia
culturii-gadă, iar aceasta devine ostilă, după cum se constată din atacul tot mai virulent lansat de
creaţionişti asupra evoluţioniştilor Abătălie despre care se credea că a luat sfârşit o dată cu
 procesul copes din 06153B şi din aşa-numita mişcare a creaţiei inteligente.5
:n preent, ştiinţa se confruntă cu furtuna de nisip stârnită de subiectivismul pe care-l
alimenteaă postmodernismul în curs de dispariţie şi înfloritorul #spiritualism% <eI )ge.
(nfluenţa ei este subminată şi de caurile de corupţie în care sunt implicaţi oameni de ştiinţă şi
 companii farmaceutice şi din alte sectoare industriale, de repetatele relatări din mass-media prin
care oamenii de ştiinţă sunt preentaţi ca întruc"ipări ale răului, precum şi de teama faţă de
iminentele descoperiri din biologie care ameninţă definiţiile tradiţionale ale umanităţii.
?ai important, metoda ştiinţifică însăşi este atacată de #managerii adevărului% care
 preferă deciiile luate pe alte criterii, de la revelaţia mistică până la autoritatea politică sau
religioasă. ătălia care se desfăşoară pe seama adevărului face parte din transformarea relaţiilor
noastre cu principiul fundamental al cunoaşterii.
O CALE A PROSUMATORILOR#
;e fundalul acestor sc"imbări revoluţionare în modul cum folosim timpul, spaţiul şi
cunoaşterea se desfăşoară un alt eveniment istoric neanticipat – renaştere a ceea ce noi am
denumit prosum.
Ştim că în vremurile din vec"ime strămoşii noştri se "răneau, se îmbrăcau şi se
adăposteau cu mult înainte de apariţia banilor. ;roduceau ce le trebuia pentru consum. ?ai ştim
şi că treptat, în decursul mileniilor, oamenii au prosumat mai puţin şi s-au baat mai mult pe bani
şi pieţe. (potea împărtăşită de cei care şi-au dat osteneala să meditee la acest subiect era că
 prosumul va continua să scadă, că oamenii care creeaă valoare neremunerată, în afara pieţei, vor
deveni o cantitate negli&abilă.
u toate acestea, asistăm exact la procesul invers. !acă e în declin în formele specifice
;rimului Hal, prosumul se extinde rapid în noile modele ale celui de-al Treilea Hal. ; roduce o
valoare economică sporită, oferind, pe mai multe canale, mai multe #prânuri gratuite% economiei
monetare. !e fapt, măreşte productivitatea în sectorul monetar şi, aşa cum au dovedit-o Morld
Mide Meb-ul şi =inux, lanseaă provocări unora dintre cele mai puternice guverne şi corporaţii
din lume.
-ar putea c"iar ca prosumul să transforme modurile în care abordăm unele probleme
 precum şoma&ul. !e la ?area riă din anii NG2 şi apariţia economiei *e+nesiene, soluţia cea mai
 priată pentru şoma& a fost in&ectarea de fonduri publice în economia monetară pentru a stimula
cererea de consum şi, prin aceasta, crearea locurilor de muncă. (potea reonabilă era aceea că,
dacă un milion de lucrători nu aveau slu&be, crearea unui milion de slu&be avea să reolve
 problema.
:ntr-o economie baată pe cunoaştere, însă, această ipoteă nu se adevereşte. :n primul
rând, tatele 9nite şi alte ţări nici măcar nu mai ştiu câţi şomeri au sau ce înseamnă acest cuvânt,
din moment ce atâţia oameni sunt liber profesionişti şiYsau creeaă valoare prin prosum.
?ai important, nici crearea a cinci milioane de locuri de muncă nu poate reolva
 problema dacă acei un milion de muncitori fără slu&bă nu posedă cunoştinţele sau aptitudinile
specifice, cerute de noua piaţă a muncii. )stfel, c"estiunea şoma&ului capătă o conotaţie calitativă
 puternică. <ici metodele convenţionale de limitare a şoma&ului nu sunt atât de utile pe cât s-ar
crede, întrucât, până la deprinderea noilor aptitudini, se prea poate ca cerinţele economiei în
materie de cunoaştere să se fi modificat iarăşi. ;e scurt, şoma&ul din economiile baate pe
cunoaştere se deosebeşte de cel din economiile baate pe linia de asamblareC este structural.
/ealitatea rareori observată este aceea că până şi şomerii lucreaă. >i sunt ocupaţi, noi toţi
suntem, cu crearea de valoare neremunerată. )cesta este încă un motiv pentru a reexamina
întreaga relaţie dintre sectorul monetar şi cel nemonetar ale sistemului de avuţie – cei doi lobi ai
economiilor de mâine, baate pe creier.
<oile te"nologii, mai puternice, vor spori productivitatea prosumatorilor. um poate fi
utiliat mai eficient acest fapt pentru stimularea economiei monetareK >xistă căi mai bune pentru
 )semenea tuturor lucrurilor şi făpturilor pe care le conţine, inclusiv oamenii, este supus
sc"imbării. <u numai că nu există viaţă fără sc"imbareF nu există nici univers fără sc"imbare.
"iar în timp ce unii oameni de ştiinţă extindeau concepţia despre cosmos, alţii analiau
 bucăţele tot mai mici din natură şi aplicau cunoştinţele obţinute în scopuri practice. )şa au apărut
descoperirile actuale din domeniul nano. <anote"nologia promite să realiee o sumedenie de
lucruri care înainte ne erau inaccesibile, de la crearea de noi materiale de construcţii până la
transmiterea precisă a medicamentelor, diagnosticarea fină şi înlocuirea circuitelor integrate pe
 baă de siliciu.11
altul iminent spre nanoproducţie şi nanoproduse – sursa entuiasmului actual de pe
 pieţele de valori mobiliare – trebuie să fie văut numai ca un pas spre controlarea viitoare a unor
fenomene la scară şi mai mică. :ncă îndepărtate, următoarele etape ar putea permite crearea de
avuţie la niveluri tot mai minuscule, de la cele de ordin nano, pico, femto, atto şi epto până la,
cine ştie, iocto, un ioctometru însemnând 02A-13B metri.1G
eea ce este extraordinar în trecerea la nivelul nano – grosier în raport cu cele enumerate
mai sus – este faptul că, pe măsură ce pătrundem mai adânc în micro cosmos, lucrurile nu sunt
doar tot mai mici, ci şi tot mai stranii. e comportă diferit. (ar dacă nanote"nologia promite noi
tratamente pentru boli, imaginaţi-vă ce poate face deplasarea la scări şi mai mici, în sens negativ,
cât şi poitiv.
)tât în microcosmos, cât şi în macrocosmos, noi, membrii acestei generaţii am învăţat
mai multe despre natură şi specia noastră decât toţi strămoşii noştri luaţi la un loc.
)m acceptat provocarea răsunătoare pe care i-a lansat-o omenirii $rancis acon în 0L2G,
de a nu crea vreo #invenţie anume, oricât de folositoare%, ci de a reuşi să #aprindem o lumină în
natură, o lumină care, prin însăşi apariţia ei, va atinge şi va scoate la vedere toate onele de
graniţă care înc"id cercul cunoaşterii noastre de acum.%13
!upă ce am generat mai multe date, informaţii şi cunoştinţe noi decât toţi strămoşii noştri
la un loc, le-am organiat diferit, le-am distribuit diferit şi le-am combinat şi recombinat în tipare
noi şi mai puţin durabile. !e asemenea, am creat lumi cibernetice în care trilioane de idei,
magnifice şi înspăimântătoare deopotrivă, se ciocnesc una de alta ca nişte mingi de ping-pong
inteligente.
:n viitorul previibil, printr-o combinaţie între neuroştiinţă, cibernetică şi manipularea
mass-media, vom crea în sfera virtuală experienţe senoriale, senuale şi de alte genuri. Hom
simula în lumea digitală evenimente viitoare, personale sau nu, înainte de a participa la ele #în
direct%, şi vom interacţiona virtual sau în carne şi oase cu oameni de pe tot cuprinsul planetei.
;entru infractori va fi sărbătoare, dar la fel va fi şi pentru sfinţi.
:n sfârşit, ne aflăm în momentul când până şi cuvinte precum viu şi mort sau uman şi
inuman pot fi redefinite în lumina noilor perspective care i s-au desc"is speciei noastre, atât pe
;ământ, cât şi în coloniile din spaţiu. ;e scurt, nimeni nu promite o utopie. /evoluţia care se
desfăşoară acum nu va pune capăt răboaielor, terorismului sau bolilor. <u poate garanta
ec"ilibrul ecologic perfect.
>a promite însă că fiii şi fiicele noastre vor trăi într-o lume fascinantă, rădical diferită de a
noastră, cu avanta&ele, pericolele şi provocările ei. <u putem spune dacă această lume emergentă
va fi în cea mai mare parte #bună% sau #rea%, deoarece înseşi definiţiile acestor termeni se vor
sc"imba, iar &udecata nu o facem noi, ci o vor realia copiii noştri şi copiii lor, în funcţie de
 propriile lor valori.
Trăind în orii acestui secol, suntem participanţi direcţi sau indirecţi la conceperea unei
noi civiliaţii ce are în nucleu un sistem revoluţionar al avuţiei. Dare acest proces se va înc"eia
lin, sau revoluţia avuţiei, încă incompletă, va eşua dramaticK
 (storia revoluţiei industriale ne oferă un indiciu.
:ntre mi&locul secolului al 'H((-lea, când a început această revoluţie, şi mi&locul secolului
al ''-lea, când a apărut economia baată pe cunoaştere, lumea a parcurs nenumărate crie.
/ăboaie fără sfârşit. /ăboaiele ivile din )nglia. (nvadarea ;oloniei de către suedei. /ăboiul
turco-veneţian. /ăboiul dintre Dlanda şi ;ortugalia pentru railia. Toate acestea, şi nu numai,
într-un singur deceniu începând cu 0L52.
)u venit apoi răboaiele duse de /egina )nne împotriva spaniolilor, răboaiele france şi
indian, răboiul pentru succesiunea la tronul ambodgiei şi aşa mai departe – asta înainte de
revoluţiile americană şi franceă, valul napoleonian care a măturat întreaga >uropă, /ăboiul
ivil american, ;rimul /ăboi ?ondial, /evoluţia din /usia şi, cel mai cumplit dintre toate, cel
de-al !oilea /ăboi ?ondial. 15
)ceste conflicte s-au intercalat cu epidemii de gripă, cra"uri bursiere, declinul familiei
mari, multigeneraţionale, crie economice, scandaluri de corupţie, sc"imbări de regim, apariţia
aparatului de fotografiat, a electricităţii, a automobilului, avionului, cinematografului şi radioului,
 precum şi succesiunea unor şcoli de artă în Dccident, de la prerafaeliţi şi romantici până la
impresionişti, futurişti, suprarealişti şi cubişti.
;rintre toate aceste transformări şi crie, un lucru iese în evidenţă. <iciuna dintre ele, nici
toate laolaltă nu au oprit progresul revoluţiei industriale şi răspândirea noului sistem de avuţie
adus de ea.
?otivul a fost acela că al !oilea Hal nu era doar o c"estiune de te"nologie sau de
economie. >l şi-a avut originea şi în forţele sociale, politice şi filosofice, precum şi în conflictul
dintre valuri în cadrul căruia elitele epocii agrare au cedat, treptat, puterea forţelor noului.
)l !oilea Hal a dus la econocentrism, adică ideea că religia, cultura şi artele au o
însemnătate secundară şi, potrivit lui ?arx, sunt determinate de economie.
!ar avuţia revoluţionara a celui de-al Treilea Hal se baeaă într-o măsură din ce în ce
mai mare pe cunoaştere şi aşaă economia la locul ei, ca parte dintr-un sistem mai vast în care
unele probleme precum identitatea culturală, religia şi moralitatea revin în prim-plan.
)ceste c"estiuni ar trebui să fie privite acum ca parte dintr-un proces de feed-bac* cu
economia, şi nu ca elemente subordonate acesteia din urmă. /evoluţia celui de-al Treilea H al
 poartă masca te"nologiei deoarece te"nologiile pe care le aduce sunt atât de spectaculoase, însă,
ca şi industrialiarea sau #moderniarea%, ea constă într-o transformare completă a civiliaţiei. Şi,
în pofida oscilaţiilor bursiere şi a altor accidente, avuţia revoluţionara îşi va continua marşul
inexorabil pe cea mai mare parte a planetei.
;e măsură ce economia şi societatea de mâine încep să capete contur, noi toţi – indivii,
companii, organiaţii şi guverne – participăm la cea mai năvalnică şi mai rapidă cursă spre viitor
din istorie.
Toate acestea fiind spuse, este un moment extraordinar pentru a fi în viaţă.
ine aţi venit în vâltoarea secolului ''(X

$/Ş(T