TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Curs I
Teoria general a Dreptului este filozofia Dreptului.
Coercitie constrngere
Dreptul desemneaz ansamblul regulilor asigurate i garantate de ctre stat care au ca scop
organizarea i disciplinarea comportamentului uman.
Privitor la aparitia Dreptului (originea Dreptului), se confrunt dou mari conceptii:
- una majoritar i care consider c Dreptul a aprut o dat cu statul (fiindc numai statul a putut
asigura Dreptului organe specializate in crearea i impunerea normelor). oi optm pentru
aceast conceptie.
- o conceptie sustinut de unii mari antropologi potrivit crora Dreptul apare inaintea statului, inc
din societtile tri!ale.
otiunea de Drept are mai multe semnificatii:
Drept o!iectiv " reprezint ansam!lul normelor legale care prefigureaz scopurile generale ale societtii.
#e mai numete i Drept pozitiv c$nd desemneaz totalitatea normelor juridice aflate in vigoare intr%un stat.
Drept su!iectiv " desemneaz facultatea (posi!ilitatea) unui su!iect de a%i formula, apra i valorifica un
anumit interes, legalmente protejat.
&actorii de configurare (influentare) a Dreptului:
'ai multe categorii de factori influenteaz in mod evident at$t crearea c$t i aplicarea Dreptului:
(. Cadrul natural, format din mediul geografic, factorii !iologici, factorii demografici, influenteaz in
mod evident crearea i e)ecutarea Dreptului.
*. Cadrul social " politic influenteaz de asemenea crearea i e)ecutarea Dreptului.
+. &actorul uman, calitatea acestuia influenteaz de asemenea actul legislativ dintr%o tar.

Curs II
Esenta Dreptului const in vointa general oficializat, adic vointa majorittii e)primat in legi.
,ltfel spus, o lege tre!uie s e)prime mcar vointa majorittii cettenilor din acel stat.
Tipologia Dreptului:
Din punctul de vedere al succesiunii or$nduirilor sociale, avem urmtoarele tipuri istorice de
Drept:
- Dreptul sclavagist
- Dreptul feudal
- Dreptul !urg-ez
- Dreptul socialist
Din punctul de vedere al nivelului de civilizatie juridic, identificm mai multe familii de Drept:
(. &amilia Dreptului romano%german (este Dreptul utilizat in statele europene continentale)
*. &amilia Dreptului anglo%sa)on (aplica!il in 'area .ritanie, in #/, i in majoritatea fostelor
colonii engleze)
+. &amilia Dreptului musulman (fundamentalist sau laic)
0. &amilia Dreptului 1)tremului " 2rientul (-indus, c-inez, japonez)
3. &amilia Dreptului ,fricii egre
4. &amilia Dreptului /niunii 1uropene
Principiile generale ale Dreptului: sunt ideile conductoare ale continutului tuturor normelor
juridice, adic ele sunt regulile fundamentale care dirijeaza crearea i aplicarea Dreptului.
1
Principiile generale sunt importante nu doar in crearea i aplicarea Dreptului ci i in
perfectionarea acestuia. De asemenea, in Dreptul Privat (Dreptul Civil, Comercial), acolo unde legea
tace, dar judecatorul este o!ligat s dea o solutie, el o va da pe !aza principiilor generale ale
Dreptului.
#pecialitii mentioneaz urmtoarele principii generale ale Dreptului:
- asigurarea !azei legale de functionare a statului
- principiul li!erttii i egalittii
- principiul rspunderii (responsa!ilittii)
- principiul democratiei
- principiul ec-ittii (corectitudinii) i al justitiei
&unctiile Dreptului: sunt acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic.
Identificm urmtoarele functii ale Dreptului:
(. &unctia de institutionalizare (Dreptul asigur cadrul de functionare legal a intregului sistem de
organizare social)
*. &unctia de conservare i aprare a valorilor fundamentale a societtii (de e): Dreptul ocrotete i
garanteaz ordinea constitutional5 proprietatea i rolul individului in societate).
+. &unctia de conducere a societtii % Dreptul este mijlocul cel mai eficace de realizare a scopurilor
social%politice ale statului (deci statul conduce prin intermediul actelor normative).
0. &unctia normativ (Dreptul creaz norme juridice)
Curs III

orma juridic
Norma juridic este o regul general i obligatorie de conduit al crui scop de a asigura
ordinea social i care poate fi aplicat chiar i prin constrngere.
6rsturile normei juridice:
(. orma juridic are caracter general i impersonal : aceasta inseamn c in principiu norma se aplic
tuturor si pe intreg teritoriul trii, in mod difuz, adic nu se adreseaz unei persoane.
1)ist situatii in care:
% unele norme ii pastreaz caracterul general dei nu se aplic pe intreg teritoriul trii sau nu se aplic
asupra tuturor cettenilor ci numai asupra unor categorii.
% norma juridic rm$ne general c-iar dac reglementeaz conduita unor organe unipersonale.
*. orma juridic are caracter tipic (norma are form standardizat i promoveaz o conduit codificat,
standardizat i ea.
+. orma juridic reprezint un raport intersu!iectiv (fiindc norma reglementeaz relatiile dintre
oameni).
0. orma juridic are caracter o!ligatoriu " indiferent de domeniile in care actioneaz sau de forta lor
juridic toate normele juridice au caracter o!ligatoriu. Caracterul o!ligatoriu provine din garantiile pe
care statul le d normei c ea va fi aplicat c-iar i prin constr$ngere (e)igi!ilitate). 'entionm c
o!ligativitatea unei norme nu decurge din frecventa cu care se aplic norma i nici din forta lor juridic
diferit.
#tructura normei juridice:
7or!im de dou structuri ale normei juridice:
o structura logic (formal)5
o structur te-nic (redirectional)
Structura logic (formal) a normei juridice:
#tructura logic reprezint latura intern, static i sta!il a normei juridice. ,stfel orice norm juridic
tre!uie s ai!a: ipotez, dispozitie (continut) i sanctiune.
Ipoteza:
% Descrie imprejurrile in care intr in actiune dispozitia normei sau calitatea persoanelor asupra crora se
rsfr$nge actiunea normei (cui i se adreseaz legea).
% Ipotezele sunt: % determinate5
% relativ determinate (su!intelese)5 e): 8&urtul se sanctioneaz cu 9 8
2
Dispozitia:
% :eprezint continutul propriu%zis al normei, drepturile i o!ligatiile pe care ea le pretinde, adic conduita
pe care norma o cere.
% In acest sens, o norma poate:
% s ordone o conduit
% s interzic (o!ligatia de a!tinere ; norme pro-i!itive)
% s permit (norma permisiv)
Dispozitia este elementul esential al unei norme, fr dispozitie normele neput$nd e)ista.
#anctiunea:
% :eprezint urmrile nefavora!ile ce survin ca urmare a nerespectrii ipotezei sau dispozitiei (in cazul
sanctiunilor negative)5 sanctiunea poate cuprinde ins i msurile de cointeresare a su!iectului in vederea
promovrii conduitei dorite (sanctiunea pozitiv).
% De o!icei ins sanctiunea este negativ fiindc numai astfel se asigur eficienta normei juridice dei
normele nu se aplic de fiecare dat prin utilizarea sanctiunii ci prin respectarea lor !enevol de cetteni.
,parent unor norme le lipsete sanctiunea (vezi normele de Drept Constitutional).
Clasificarea sanctiunilor:
a) Dup gradul de determinare, e)ist urmtoarele tipuri de sanctiuni:
% sanctiuni determinate (legea le specific. 1): 9.se pedepsete cu + ani de inc-isoare)
% sanctiuni relative determinate (nu este clar precizat. 1): 9 se pedepsete cu inc-isoare de la + la < ani)
% sanctiuni alternative (la alegere: amenda penal sau inc-isoare, munc in folosul comunittii etc)
% sanctiuni cumulative
!) Dup ramura de Drept, sanctiunile sunt:
% civile
% disciplinare (in Dreptul 'uncii)
% administrative (amenzi pecuniare)
% financiare (majorare)
% penale
c) Dup natura lor, sanctiunile sunt:
% sanctiuni privitoare la patrimoniul persoanei
% sanctiuni privitoare la drepturile persoanei (decderea din drepturi)
% sanctiuni privitoare la actele persoanei (nulittile)
% sanctiuni privitoare la persoan (privarea de li!ertate)
Curs I7
Structura tehnico-legislativ a normei juridice:
1ste structura e)terioar, dinamic a legii care depinde de conditiile in care norma a fost redactat
(valoarea unei norme depinde de talentul i competenta celor care o formuleaz dar i de conte)tul istoric i
politic in care se adopt. ,stfel calitatea unei norme juridice poate fi influentat de micri revendicative,
micri sindicale, conte)t international).
Clasificarea normelor juridice:
Pentru aceasta vom utiliza mai multe criterii:
(. In functie de criteriul ramurii de Drept, avem:
% norme de Drept Civil
% norme de Drept Penal
% norme de Drept Constitutional etc
*. Dup criteriul fortei juridice (;puterea unei norme de a modifica o alt norm) a actului normativ in care
sunt incluse, avem norme incluse in:
% legi (legea are fort juridic suprem)
% ordonante de =uvern
% -otr$ri de =uvern
3
% decrete prezidentiale
% ordinele i instructiunile minitrilor
% -otr$rile consiliilor locale
% ordinele prefectului
% dispozitiile primarului
+. In conformitate cu criteriul structurii logice, avem urmtoarele tipuri de norme:
% norme complete
% norme incomplete
ormele incomplete sunt de dou feluri:
% norme incomplete de trimitere (pentru a se completa ele fac trimitere la
alte norme deja e)istente)
% norme incomplete in al! (ele urmeaz s se completeze cu dispozitii ale unor acte normative care nu
e)ist inc, dar urmeaz s apar).
0. In functie de criteriul sferei de aplicare, avem:
% norme generale: au sfera cea mai larg de aplica!ilitate intr%un domeniu sau o ramur datorit marii lor
generalitti, unele norme dintr%o ramur de Drept se numesc Drept comun in materie fiindc au
aplica!ilitate i in alte ramuri.
3. Conform criteriului gradului i intensittii reglementrii, avem dou categorii de norme:
% norme de ma)im generalitate (norm " principii)
% celelalte mijloace normative
4. In raport de criteriu modului de reglemetare a conduitei avem urmtoarele categorii de norme:
% norme onerative: normele care o!lig su!iectul la o anumit actiune, norme care ordon, norme care
poruncesc.
% norme pro-i!itive: acestea o!lig su!iectul s se a!tin de la sv$rirea unei actiuni.
,ceste dou categorii de norme se numesc i norme imperative i sunt specifice Dreptului Pu!lic.
% norme permisive: acestea nici nu o!lig nici nu interzic o conduit ci o las la aprecierea su!iectului.
,stfel de norme sunt specifice Dreptului Privat.
% e)ist o a patra categorie de norme, denumite norme supletive.
>a origine aceste norme au fost permisive, dar fiindc su!iectul nu s%a folosit de li!ertatea acordat, au
devenit imperative.
<. orme organizatorice:
:eprezint o categorie special de norme, deoarece ele se refer la organizarea institutiilor i
organismelor sociale. De aceea, in continutul lor, ele cuprind reglementri privind:
- modul de infiintare al institutiei
- scopurile institutiei
- competentele institutiei
- relatiile cu alte institutii
?. orme punitive (pedepsitoare) i norme stimulative:
#unt tot o categorie special de norme care se diferentiaz prin sanctiune:
- c$nd sanctiunea este negativ, normele pedepsesc
- c$nd sanctiunea este pozitiv, normele rspltesc, devin mijloace de cointeresare.
Aplicarea normei jurice:
ormele juridice sunt adoptate in vederea aplicrii lor. De aceea coordonatele fundamentale ale
actiunii normei juridice sunt spatiul, timpul si persoanele.
In principiu, o norm juridic actioneaz:
- pe timp nedeterminat
4
- intr%un spatiu dominat de teritoriu (teritoriul unui stat)
- actioneaz asupra persoanelor aflate in interiorul acestui spatiu
,ctiunea in timp a normei juridice:
6impul normei juridice ii definete durata acesteia, rezistenta ei. 2ric$t de !ine intocmit ar fi o norm, ea
se uzeaz in timp i la un moment dat tre!uie inlocuit cu o alta, modern. #uccesiunea in timp a normelor,
dar i coe)istenta lor se desfaoar dup anumite reguli.

Curs 7
(. Intrarea in vigoare a normei juridice:
Intrarea in vigoare este important de cunoscut deoarece norma devine o!ligatoriu de respectat.
2 norma intr in vigoare:
a) cele mai multe la trei zile de la pu!licarea in 'onitorul 2ficial5
!) la o dat ulterioar pu!licrii ei, dat prevzut e)pres in te)tul normei5
c) la data comunicrii5
De la aceste reguli e)ist dou e)ceptii:
- norma nu intr in vigoare pe acel teritoriu care din motive de fort major a rmas izolat de restul
trii5
- e)ist e)ceptii i in material conventiilor civile sau comerciale (8eroarea de Drept@)5
*. ,ctiunea legii:
Principiile actiunii in timp a normei juridice:
2 norm, din momentul intrrii in vigoare, actioneaz intotdeauna pentru viitor (ex nunc = de acum
inainte). Prin urmare, actiunea ei in timp este guvernat de dou principii:
norma juridic nu retroactiveaz (adic nu%i e)tinde efectele asupra raporturilor e)istente inaintea
intrrii ei in vigoare)5
norma juridic nu ultraactiveaz (nu%i e)tinde efectele dup ieirea ei din vigoare).
De la principiul neretroactivittii legii e)ist urmtoarele e)ceptii:
o in materie penal, infractorilor li se aplic legea penal cea mai !l$nd (mitior le))5
o in domeniul interpretrii legii, norma de interpretare se consider c face corp comun cu norma
interpretat5
o de asemenea, sunt norme care retroactiveaz in mod e)pres (normele reparatorii)5
o retroactivitatea produce i consecinte controversate in material Dreptului Civil, cu privire la
contractile cu e)ecutare succesiv5
Principiul neultraactivittii (o lege nu mai produce efecte dup ieirea ei din vigoare) are la r$ndul
su o e)ceptie:
o normele cu caracter temporar sau e)ceptional ultraactiveaz pentru a nu lsa nepedepsit
inclcarea lor i pentru ca fptuitorul s nu se poat sustrage judectii, tegivers$nd procesul.
+. Ieirea din vigoare a normei juridice:
Dei in principiu normele sunt ela!orate pe termen nelimitat, treptat ele se perimeaz i tre!uie
inlocuite cu altele.
#unt trei modalitti de ieire din vigoare a unei norme:
a) ajungerea la termen: sunt norme care cuprind in te)tul lor i termenul p$n la care actioneaz. C$nd se
ajunge la acest termen legea iese din vigoare.
!) desuetudinea: norma iese din vigoare atunci c$nd nu se mai aplic, dei formal este inc in vigoare.
c) a!rogarea: cea mai important modalitate de ieire din vigoare a unei norme. 1ste i calea preferat de
ieire din vigoare deoarece se face conform unor indicatii precise. ,!rogarea este de dou feluri:
% e)pres, care este de dou feluri: % direct (in noua norm se precizeaz
e)plicit c prin intrarea ei in vigoare iese
din vigoare vec-ea norm. 1ste cea mai
!un form de ieire din vigoare).
% indirect (in noua norm se precizeaz
5
c prin intrarea ei in vigoare se a!rog
toate dispozitiile contrare acesteia).
% tacit (implicit): c$nd noul act normativ adoptat nu prevede nimic cu privire la vec-iul act normativ, dar d
o reglementare cu totul diferit de vec-ea norm.
De asemenea in unele situatii se utilizeaz suspendarea actiunii in timp a unor norme pentru cauze
determinate.
In Dreptul International se utilizeaz de asemenea a!rogri ale unor tratate internationale.
Abrogarea tratatelor este de dou feluri:
% e)pres (c$nd se face prin acord a!rogativ sau prin retragerea unilateral dintr%un tratat)5
% tacit (care se petrece cu ocazia succesiunii in timp a tratatelor)5

Actiunea normelor juridice in spatiu i asupra persoanei:
2rice norm juridic este din acest punct de vedere teritorial (actioneaz asupra teritoriului statului) i
personal (actioneaz asupra persoanei aflate pe acel teritoriu).
De la principiul teritorialittii e)ist mai multe e)ceptii care vizeaz e)traneitatea normei juridice5 e):
norma juridic ii prelungete actiunea i dincolo de teritoriul statului, i anume:
% ea se aplic pe teritoriul misiunilor diplomatice i consulare ale statelor aflate peste -otare5
% legea national se aplic de asemenea la !ordul navelor i aeronavelor care poart pavilionul respectiv5
In ceea ce privete personalitatea legii pro!lemele ridic conflictele de legi din Dreptul International Privat
precum i regimul juridic aplicat strinilor care poate fi de trei feluri:
a) regimul national: strinului i se acord aceleai drepturi cu acelea ale statului respective (cu e)ceptia
drepturilor politice)5
!) regimul special: strinului i se acord doar anumite drepturi e)pres prevzute5
c) regimul natiunii celei mai favorizate: strinului i se aplic acelai regim pe care statul il acord cettenilor
unui stat favorizat5
6
Curs 7I
Tehnica elaborrii actelor normatie:
Prtile constitutive ale unui act normativ (lege):
(. 1)punerea de motive: are caracter facultativ fiind utilizat de o!icei pentru acte normative de
insemntate deose!it. In ea se face o prezentare succint a actului normativ, a conditiilor care au impus
adoptarea acestuia, precum i a scopurilor urmrite prin acest act.
*. 6itlul: este elementul de identificare al legii. 6re!uie s fie scurt i sugestiv.
+. Pream!ulul: este tot o parte facultativ, o introducere in legtur cu motivatia social%politic a adoptrii
acestei legi. #e folosete numai la legile de mare important.
0. &ormula introductiv: cuprinde temeiul constitutional sau legal al reglementrii (adic se mentioneaz
normele de competent ale organului care adopt acea lege).
3. Dispozitii generale: ele cuprind prevederile prin care se determin o!iectul i scopul legii i dac este
cazul se definesc anumite notiuni utilizate in te)tul legii.
4. Dispozitiile de continut: reprezint continutul propriu%zis al actului normativ, adic comportamentul pe
care il pretinde legea, precum i sanctiunile consecutive nerespectrii acestui comportament (o serie de
drepturi i o!ligatii).
<. Dispozitii finale i tranzitorii: ele cuprind prevederi in legtur cu intrarea in vigoare a legii, modalittile de
punere in aplicatie a ei, relatiile legii cu reglementri deja e)istente.
?. ,ne)ele: atunci c$nd e)ist, ane)ele fac corp comun cu legea i au aceeai fort juridic cu aceasta. In
ane)e se pot include:
% organigrame
% sc-ite
% ta!ele
% statistici
1lemente de structur ale actului normativ:
1lementul structural esential este articolul5 continutul normei este redat in articole. De regul, articolul
contine o dispozitie de sine stttoare. #unt ins i cazuri in care o norm este cuprins in mai multe
articole.
,rticolele unui act normativ tre!uie s se afle in legtur str$ns iar structurarea pe articole tre!uie s se
fac intr%o ordine de e)punere logic.
'entionm urmtoarele:
a. uneori un articol se poate su!divide in paragrafe sau alineate.
!. articolele se numeroteaz cu cifre ara!e5 de o!icei paragrafele i alineatele nu se numeroteaz.
c. pentru actele normative care modific reglementri din alte acte normative se utilizeaz numerotarea cu
cifre romane.
d. pentru legile de mare important, cum ar fi Constitutiile sau Codurile, articolele au i note marginale care
redau sintetic continutul articolului respectiv.
e. introducerea de articole noi fr sc-im!area numerotrii se face prin utilizarea de indici.
f. pentru o mai !un sistematizare, articolele se pot grupa in sectiuni, capitole, titluri. /nele Coduri se
organizeaz c-iar i pe prti (parte general " parte special). #ectiunile, capitolele i titlurile au denumiri.
6e-nica sistematizrii actelor normative:
7arietatea actelor normative impune sistematizarea lor, adic organizarea lor dup criterii precise care s
permita o simplificare, dar i o reducere si o concentrare a reglementrilor.
&ormele de sistematizare sunt: % incorporarea
% codificarea
,. IC2:P2:,:1,
1ste o form inferioar de sistematizare, care utilizeaz criterii e)terioare, cum ar fi criteriul cronologic,
alfa!etic, criteriul ramurii de Drept etc.
Incorporrile sunt de dou feluri:
7
a) oficiale: sunt realizate de ctre organe de stat su! forma colectiilor sau a culegerilor de acte
normative. In ela!orarea acestor culegeri se im!ina criteriul cronologic cu cel al fortei juridice
(Culegeri de legi, Culegeri de 2rdonante etc).
!) neoficiale: sunt realizate de persoane particulare su! forma indrumarelor legislative.
Precizm c in continutul incorporrilor nu se prelucreaz materialul normativ i nu se opereaz
modificri in continutul normelor juridice colectate. #e admite doar corectarea erorilor sau a greelilor de
ortografie.
.. C2DI&IC,:1,:
1ste forma superioar de sistematizare, care presupune reunirea intr%un singur Cod (o mega%lege) a
tuturor normelor juridice apartin$nd aceleiai ramuri de Drept. Prin urmare, Codificarea implic o activitate
comple) de prelucrare, indeprtarea normelor perimate, completarea lacunelor, inovatia legislativ i
ordonarea logic a materialului normatv. Codul are forta juridic a unei legi. Primele Coduri au fost
ela!orate in &ranta, incep$nd cu (?A0 (8Codul lui apoleon@). In (?43 din initiativa lui ,l. I. Cuza in
:om$nia s%a ela!orate primul Cod Civil.

:ealizarea dreptului:

Desemneaz procesul de transpunere in viat a continutului normelor juridice, astfel c normele
juridice sunt fie e)ecutate i respectate !enevol (imensa majoritate) fie sunt aplicate de organe specializate,
inclusiv prin constr$ngere.
&azele procesului de realizare a dreptului:
,ceste fapte se intreptrund i se interconditioneaz, nee)ist$nd o ordine fi) a desfurrii lor. 6otusi,
am putea identifica urmtoarele patru faze:
1 Sta!ilirea strii de fapt: inseamn cunoaterea circumstantelor respective. 7erificarea i clarificarea
strii de fapt esre fcut de ctre organul de aplicare pe care !aza legii retine numai acele imprejurri
relevante numite fapte juridice. 2ricum, pentru a emite un act de aplicare intemeiat, organul de aplicare
tre!uie s posede informatii veridice, drept pentru care:
% consult documente oficiale
% ascult martorii
% recurge la reconstituiri
% utilizeaz rezultatele unor cercetri tiintifice
Curs 7II
" #legerea normei de drept:
% norma juridic este selectionat in vederea calificrii juridice, a strii de fapt sta!ilite.
% calificarea juridic a strii de fapt, necesit urmtoarele operatiuni preala!ile:
% nominalizarea normei juridice
% verificarea autenticittii acelei norme
% verificarea fortei juridice a normei
% verificarea raporturilor normei cu alte norme
$ %nterpretarea normei juridice:
% lmurirea i concretizarea continutului normei
& Ela!orarea 'i emiterea actului de aplicare:
% actul este emis de ctre organul de aplicare, cu referire strict la un caz concret
Interpretarea normelor juridice
% este necesar pentru clarificarea te)tului normei i sta!ilirea compati!ilittii acesteia cu starea de fapt.
% in istorie au fost dou tendinte:
o de interzicere a acestei interpretri
o posi!ilitatea de a interpreta legea (a doua jumtate a secolului BIB)
8
!elurile interpretrii normei "uridice:
1)ist dou feluri de interpretri:
a) oficial: este o!ligatorie i are fort juridic5
!) neoficial: este facultativ i este o interpretare doctrinar5
Interpretarea oficial:
- este realizat de ctre organe de stat care au atri!utii fie in domeniul crerii legii, fie in domeniul
aplicrii legii
Interpretarea oficial este de dou feluri:
Interpretarea autentic:
% specific organelor care emit acte normative si care ulterior ii interpreteaz propriile acte normative
% interpretarea unui act normativ c-iar de ctre organul care l%a ela!orate este o interpretare general.
Interpretarea cauzal:
% realizat de organelle judectoreti sau administrative
% este o interpretare de caz
% nu este general
% este o!ligatorie pentru cauza respectiv i pentru participantii la acea cauz
Interpretarea neoficial:
% se numete i doctrinar, deoarece este cuprins in doctrin.
% nu are fort juridic: opiniile formulate de specialiti pot fi evocate in procesul aplicrii dreptului, dar nu
sunt o!ligatorii.
% este i pledoaria avocatului, care poate fi luat in consideratie sau respins de organele de aplicare.
#etodele interpretrii normei "uridice:
'etodele sunt cele prin care se sta!ilesc:
- sensul e)act al normei
- c$mpul ei de aplica!ilitate
- efectele i scopul normei
#unt utilizate urmtoarele metode:
'etoda gramatical:
% inseamn sta!ilirea sensului normei prin recurs la analiza gramatical, morfologic i sintactic a te)tului.
% prin aceasta interpretul va sta!ili sensul cuvintelor, precum i modul lor de folosire in te)t, modul de
im!inare al cuvintelor, propozitii i fraze i mai ales sensul unor conjunctii: 8i@, 8sau@.
'etoda sistematic:
% privete modalitatea de sta!ilire a sensului unei norme prin incadrarea ei in economia actului normativ din
care face parte.
% de e): normele juridice din partea special a Codului Civil nu pot fi aplicate dec$t din partea general a
Codului Civil.

'etoda istoric:
% urmrete s e)plice intelesul normei prin e)aminarea imprejurrilor social " juridice, care au stat la !aza
ela!orrii i adoptrii legii.
% interpretul poate recurge la e)aminarea documentelor preparatorii ale actului normativ, e)punerea de
motive, amendamentele propuse, reactiile din pres a vremii5 /lterior poate compara reglementri
anterioare cu cele actuale.

'etoda logic:
% este procedeul interpretativ cel mai frecvent
% relev ratiunea legii
% in acest sens sunt utilizate urmtoarele argumente preluate din logica formal:
reducerea la a!surd
argumentul per a contrario (in cazul notiunilor contradictorii doar una e adevrat, cealalt e fals,
iar a treia variant nu e)ist)5 este un controversat in Drept
argumentul 8cine poate mai mult, poate i mai putin@ (a majori ad minus)
9
argumentul 8cine poate mai putin, poate i mai mult@ (a minori ad majus) %C dac o lege interzice
mai putin, automat interzice i mai mult
argumentul a fortiori (a necesittii): ratiunea aplicrii unei norme este i mai puternic intr%o alt
ipotez, dec$t aceea indicat de lege
argumentul a pari (al parittii ; egalitate): pentru situatii identice tre!uie s se promulge solutii
identice
organului de aplicare nu ii este ingduit s disting acolo unde legea nu distinge
'etoda analogiei:
% c$nd organul de aplicare nu gsete o norm corespunztoare face apel la o norm asemntoare
(analogia%legis) sau dac nu gsete o astfel de lege, face apel la principiile generale ale Dreptului
(analogia%juris).
% in Dreptul modern, Dreptul Privat judectorul tre!uie s se pronunte, c-iar i atunci c$nd norma nu este
clar sau lipsete (legea tace).
% judectorul fie va incerca o analogie cu norme asemntoare, fie va face analogie cu principiile de Drept.
% Codurile Civile rom$n, francez, german o!lig pe judectori s se pronunte c-iar i atunci c$nd legea
tace, iar Codurile italian i elvetian o!lig pe judector la analogia cu principiile de Drept.
% analogia nu este permis in domeniul Dreptului Penal unde functioneaz principiile legalittii incriminrii
(nu se pedepsesc dec$t faptele prevzute de lege) i principiul legalittii pedepsei (se aplic numai
pedepselor prevzute de lege).
Curs 7III
$imitele interpretrii normei "uridice:
Din punct de vedere al rezultatelor, interpretarea poate fi:
- literal (ad literam) " legea se aplic in litera ei
- e)tensiv " interpretarea este mai larg dec$t sfera relatiilor sociale reglementate de lege
- restrictiv " interpretarea este mai restr$ns dec$t sfera relatiilor reglementate de lege
Raportul juridic
%aportul "uridic desemneaz legtura social reglementat de norma juridic i aprat de stat,
inclusiv prin constr$ngere.
Trsturi:
(. :aportul juridic este un raport social, se sta!ilete intre oameni.
*. 1ste un raport de supra%structur, deoarece apartine supra%structurii juridice.
+. 1ste un raport de voint
% el determin int$lnirea a dou vointe (vointa statal, e)primat in norme juridice i vointa su!iectelor)
% este adevrat c sunt ramuri de Drept in care majoritatea raporturilor juridice se nasc pe !aza vointei
su!iectelor (Drept Civil, Drept Comercial, Dreptul &amiliei etc)
% c-iar i aici acordul de voint al su!iectelor este vala!il numai cu respectarea legii
% in ramurile de Drept Pu!lic esential este vointa de stat, e)primat in norm.
0. 1ste un raport valoric (in el ii gsesc concretizarea valorile esentiale ale societtii).
3. 1ste o categorie istoric (difer de la o or$nduire la alta).
&ubiectele raportului "uridic:
Conceptul de su!iect de Drept:
- in conceptia modern, omul, considerat individual sau oameni grupati in forme organizate, sunt
singurele su!iecte de Drept.
- in acest sens raportul juridic este o legtur ce tine alturi, pe toat durata desfurrii sale,
oamenii ca su!iecte de Drept care ii satisfac interesele legitime (((
Capacitatea juridic este o premis a calittii de su!iect de Drept:
Desemneaz aptitudinea omului de a avea drepturi i o!ligatii, aptitudine recunoscut prin
lege. Prin urmare, legea fi)eaz: % momentul aparitiei capacittii juridice
% intinderea capacittii juridice
10
% volumul drepturilor i indatoririlor
Prin urmare, capacitatea reprezint o premis a calittii de su!iect de Drept atunci c$nd e
recunoscut de lege.
'entionm c su!iectele de Drept care dispun de capacitate juridic nu apar automat ca
purttori de drepturi i o!ligatii concrete.
2amenii apar ca titulari ai faculttii (posi!ilittii) recunoscute de lege de a avea drepturi i
o!ligatii in viitor.
#unt dou categorii de capacitti juridice:
o Capacitate juridic general
% este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi i o!ligatii, in principiu in toate
raporturile juridice
o Capacitate juridic special
% este posi!ilitatea recunoscut de lege de a participa ca su!iect de Drept in
raporturile in care tre!uie indeplinite anumite conditii.

Clasificarea su!iectelor raporturilor juridice
In raport de forma activittii umane, su!iectele raportului sunt, fie individuale (persoana), fie colective.
Persoana, su!iect de Drept:
% inseamn omul cruia legea ii confer aceast calitate
% mentionm c in anumite limite, intr%un stat pot participa ca su!iecte de Drept i cettenii strini i apatrizii
(numai c participarea lor este de competenta reglementrilor nationale)

Curs IB

#u!iectele colective, ca su!iect de Drept:
% Statul) su!iect de Drept:
,) %n Dreptul intern statul apare ca su!iect de Drept in urmtoarele tipuri de raporturi:
a. In raporturile de Drept Constitutional:
% statul apare ca su!iect de Drept in raporturile de cettenieD privind constituirea unei federatii, precum i in
raporturile dintre stat i unittile administrativ%teritoriale.
!. #ui " generis (inedit) in raporturile de Drept Civil:
% el este reprezentat atunci de 'inisterul de &inante
% statul apare ca su!iect de Drept in raporturile de comert e)terior i apare ca su!iect de Drept i in alte
raporturi juridice (cum ar fi cele privind !unurile in des-erent, donatiile i legatele, precum i !unurile fr
stp$n sau confiscate).
.) %n Dreptul international
% statul este su!iect de Drept international indiferent de intinderea lui datorit suveranittii sale.
% poporul, este i el considerat su!iect de Drept international.
%% *rgani+atiile internationale *rganele statului
% pot deveni su!iect secundar de Drept international numai dac statele recunosc aceast calitate.
% organele celor trei puteri ale statului: puterea legislativ, administratia pu!lic, autoritatea judectoreasc,
pot deveni su!iecte de Drept in e)ercitarea competentelor lor.
%%% ,ersoanele juridice
% au ca elemente constitutive o organizare de sine stttoare precum i un patrimoniu utilizat in scopuri
legale.
% identificm urmtoarele categorii de persoane juridice:
societti comerciale (interprinderile, regiile autonome, companiile) " apar ca su!iecte o!iectivul de
Drept in raporturile de Drept Privat
institutiile " unitti care desfoar o anumit form de activitate de stat in domenii distincte
(sntate, cultura etc) activitti care nu au caracter economic fiind finantate de la !ugetul de stat.
organizatiile economice nestatale cu operatiile meteugreti, de consum i de credit prin li!erul
consimtm$nt i prin punerea in comun a activittii i a mijloacelor de productie.
alte organizatii nestatale (sindicatele, uniunile de creatie, alte asociatii care in principiu s ai! scop
nepatrimonial).
11

Continutul raportului "uridic:
Continutul raportului "uridic desemneaz ansam!lul drepturilor i o!ligatiilor su!iectelor dintr%un raport
juridic determinat, drepturi i o!ligatii prevzute de norme juridice.
'biectul raportului "uridic:
'biectul raportului "uridic desemneaz actiunea pe care titularul dreptului su!iectiv le intreprinde sau
le solicit in procesul desfurrii raportului juridic.

Faptul juridic:
% !aptul "uridic desemneaz o imprejurare care are efecte juridice.
% creeaz, modific sau stinge raporturile juridice.
% prin urmare nu orice imprejurare este fapt juridic, ci numai imprejurarea de e)istenta creia normele de
Drept leag consecinte juridice (de regul sunt descrise in ipoteza normei juridice).
% de aceea unele imprejurri sunt ocrotite de normele juridice, altele sunt interzise.
Clasificare:
In conformitate cu criteriul interventiei sau neinterventiei normei umane, avem:
(. 1venimentele
% sunt imprejurri ce nu depend de vointa oamenilor, dar ale cror rezultate produc consecinte juridice dac
legea prevede acest lucru. 1): fenomenele naturale (calamittile, naterea etc).
*. ,ctiunile
% sunt manifestri de voint ale oamenilor care produc efecte juridice dac legea prevede astfel.
% sunt: licite i ilicite.
% cele licite sv$rite in scopul producerii de efecte juridice se numesc acte juridice.
% cele licite sunt fie o!ligatii pentru su!iecte de Drept, fie permisiuni.
Curs B
+. #trile
#trile sunt fapte juridice, de dou feluri:
% au caracter volitional sau volitiv (cstoria, starea de neutralitate)
% fr caracter volitional (starea de rudenie).

Rspunderea juridic:
Desemneaz o!ligatia persoanei de a suporta consecintele nerespectrii unor reguli de conduit. De
aceea, notiunea de rspundere "uridic este str$ns legat de notiunea de sanctiune.
In principiu, fiecrei ramuri de Drept ii corespunde o form de rspundere. ,stfel, avem:
a) -aspundere civil, reglementat de Codul Civil, care este de * feluri:
- rspundere contractual (prevzut in contract)
- rspundere delictual
!) -spundere penal " se nate intre stat i infractor ca un raport de const$ngere (dreptul statului de a
sanctiona).
&orme de rspundere penal:
- privarea de li!ertate
- amenda penal
- interzicerea unor drepturi
- confiscarea (!unuri care au fost o!tinute prin sv$rirea unor fapte ilicite sau au fost folosite in
scopul sv$ririi unor fapte ilicite.
12
c) -spundere disciplinar " este specific functionarilor de stat care ii incalc o!ligatiile de serviciu,
comit$nd abateri.
- mustrare
- reducere din salariu
- retrogradare
- suspendarea din functie
- am$narea la promovare
- destituirea din functie

Prin urmare, formele de rspundere utilizate in Drept au urmtoarele trsturi comune:
- legalitatea rspunderii
- principiul rspunderii pentru vin
- prezumtia de nevinovtie
- principiul proportionalittii (sanctiunea s fie proportional cu gravitatea faptului)
Conditiile rspunderii juridice:
Pentru ca rspunderea juridic s se declaneze este nevoie de e)istenta cumulativ a urmtoarelor
trei conditii (elemente):
(. Conduita ilicit
% inseamn comportamentul care nesocotete o prevedere legal. 'entionm c prin comportament
intelegem fie o actiune, fie o inactiune. Prin urmare, conduita ilicit prezint pericol social i tocmai gradul
de pericol social delimiteaz formele rspunderii juridice.
*. 7inovtia
% inseamn atitudinea psi-ic a celui ce comite o fapt ilicit fat de fapta sa i fat de consecintele
acesteia. Deci vinovtia presupune li!ertatea vointei individului, caracterul deli!erat al actiunii sale,
asumarea riscului acestui comportament. Prin urmare, dac factori naturali sau umani impiedic individul s
actioneze cu discernm$nt rspunderea juridic nu se mai declaneaz (adic actul ilicit s%a sv$rit darn u
cu vinovtie).
Cazuri de e)onerare (e)cludere) a rspunderii:
- starea de minoritate (discernm$ntul insuficient)
- alienatia mintal (iresponsa!ilitatea)
- legitima aprare
- starea de necesitate
- cazul fortuit (int$mplarea)
- constr$ngerea moral (antajul)
- !etia involuntar
+. >egtura cauzal
% intre fapta ilicit i fptuitor tre!uie s e)iste o legtur direct de cauzalitate. In ultimele secole ins
relatia de cauzalitate a fost analizat mai cu seam din perspectiva evalurii conditiilor in care relatia cauz
" efect se produce.

13