Curs 1 Actiunea in revendicare Este acea actiune in justitie, prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui

bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia ,solicita obligarea paratului care stapaneste bunul respectiv sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul . Actiunea in revendicare este : O actiune reala care poate fi exercitata impotriva oricarei persoane care detine bunul . O actiune petitorie ( Juridic despre ac!iuni, cereri etc." Care are ca obiect recunoa#terea sau ap$rarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. " deoarece prin intermediul ei se urmareste apararea unui drept real adica tinde sa se stabileasca existenta dreptului de proprietate asupra bunului pe care il are reclamantul . Sediul materiei art. %&' C.civil (apararea dreptului de proprietate )
Art. 563. Actiunea in revendicare. (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept . El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul . (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel. ( ) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut. (!) "otararea #udecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile $odului de procedura civila.

Actiunea in revendicare imobiliara Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor (otrivit art. )1) C.civ. posesorul este considerat proprietar pana la proba contrara asupra tuturor bunurilor imobile inscrise in Cartea funciara . *eci, cel care este proprietar ( adica reclamantul " trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate . +rt. %&% C.civ. prevede ca proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se va face cu extrasul de carte funciara. *reptul de proprietate asupra imobilului revendicat se presupune ca a intrat in patrimoniului reclamantului printr-un mod original de dobandire sau printr-un mod derivat. ,n categoria modurilor originale de dobandire a proprietatii intra uzucapiunea si ascensiunea naturala .( art %&- , %&., %&) ". ,n aceste situatii se considera ca proba existentei acestui drept care consta in dovedirea unui fapt juridic, are un caracter cert, absolut. *aca dreptul de proprietate a fost dobandit printr-un mod derivat adica printr-un act juridic translativ de proprietate , dovada acestui drept implica producerea inscrisului constatator , iar proba dreptului de proprietate nu mai are un caracter cert absolut, motiv pentru care aceasta dovada intampina dificultati de ordin material si de ordin juridic. /aloarea probatorie a inscrierii imobilului in cartea funciara presupune ca inregistrarea s-a facut in urma verificarii titlului de proprietate asupra bunului respectiv Prin titlu, se intelege actul juridic sau jurisdictional sau administrativ care genereaza o prezumtie de proprietate in favoarea persoanei care il invoca. Exemple : %cte #uridice translative de proprietate sunt Contractul de van0are-cumparare 1 Contractul de donatie 1 2egatul cu titlu particular1 Conventia de partaj1 ,n categoria actelor #urisdictionale intra 3otararea judecatoreasca de partaj1 4ran0actia judiciara 1 3otararea judecatoreasca ce tine loc de contract 1 ,n categoria actelor administrative intra

+ctele emise de organele administratiei publice prin care se reali0ea0a transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil . 5otiunea de comparare a titlurilor presupune ca actiunea in revendicare poate fi introdusa in situatia in care paratul pretinde ca si el este proprietar al bunului repectiv. ,nstantei de judecata ii revine obligatia de a compara modurile de dobandire a proprietatii , pentru a putea stabili care dintre ele este preferabil . +stfel, un mod original de dobandire a proprietatii este preferat unui mod derivat de dobandire a proprietatii . *aca ambele parti se prevalea0a (+ ocupa o po0i!ie dominant$ pe moduri derivate , compararea titlurilor se face dupa anumite reguli si anume 1) (rima situatie atunci cand ambele parti , atat reclamantul care se pretinde proprietar cat si paratul care exercita posesia asupra imobilului, pre0inta cate un titlu cu privire la imobilul in litigiu. ,n aceasta situatie , instanta trebuie sa aiba in vedere provenienta titlurilor dupa cum urmea0a *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si numai unul dintre dobanditori si-a inscris titlul in cartea funciara acesta va avea castig de cau0a . *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si ambii dobanditori si-au inscris titlurile in cartea funciara va avea castig de cau0a cel care a inscris primul actul , c6iar daca acel act a fost inc6eiat ulterior celuilalt. *aca ambele titluri provin de la acelasi autor si nici unul dintre dobanditori nu l-a inscris in cartea funciara va avea castig de cau0a titlul care are data mai vec6e. *aca cele 7 titluri provin de la autori diferiti , instanta urmea0a sa compare titlurile pe care se intemeia0a drepturile autorilor lor , adica cei care au transmis dreptul de proprietate reclamatului , respectiv paratului. 2) + doua situatie este aceea in care numai una dintre parti are un titlu , adica dovedeste un mod de dobandire al proprietatii . *aca titlul apartine reclamantului , actiunea in revendicare se va admite, iar daca paratul este cel care are titlul , actiunea se va respinge deoarece exista concordanta intre titlu si posesie . 3) + treia situatie este aceea in care nici una dintre partile din litigiu nu are un titlu si nu se invoca u0ucapiunea ca mod original de dobandire a proprietatii. ,ntr-o astfel de situatie , actiunea in revendicare ar trebui sa fie respinsa deoarece in favoarea posesorului actual (care este paratul " operea0a pre0umtia de proprietate. Cu toate acestea , in doctrina s-a aratat ca trebuie mai intai sa se verifice care posesie este mai bine caracteri0ata ( caracterul neviciat al posesiei , continuat , existenta unei credinte si durata posesiei " . Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate presupune ca acesta nu se stinge prin neu0 oricat de mult timp ar fi trecut de la neexercitarea lui. +rt. %&' C.civ. prevede expres ca dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil cu exceptia ca0urilor in care prin lege se dipune altfel. +ctiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica este imprescriptibila potrivit art 1'& din Constitutie dar si articolelor .&1 si .&% C.civ. Exceptii : 1" +rt. %-7 C.civ. care reglementea0a avulsiunea 1 7" +rt. %78 .C.p.civ. care reglementea0a revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publica in cadrul procedurii de urmarire silita imobiliara. Actiunea in revendicare este prescriptibila extinctiv astfel - ,n ca0ul avulsiunii termenul de presciptie este de un 1 an de 0ile de la ruperea portiunii de teren - ,n ca0ul art. 520 C.p.civ. termenul este de ' ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.
Art. 520 Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este stinsa, daca imobilul adjudecat era inscris in cartea funciara si daca, de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de dobanditorul anterior al dreptului inscris in folosul tertului adjudecatar, au trecut cel putin 3 ani. In cazul imobilelor inscrise pentru prima data in cartea funciara, in temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie.

Curs 2

Actiunea in revendicare mobiliara

9e refera la bunurile mobile aflate in proprietatea privata si este o actiune care uneori poate fi admisa, iar alte ori se va respinge :de plano; in functie de urmatoarele situatii +tunci cand proprietarul se desesi0easa de bunul mobil in mod voluntar incredintandul unui detentor legal, iar acesta il instrainea0a cu titlu oneros unui tert dobanditor de buna credinta Cand proprietarul se desesi0ea0a involuntar de bunul mobil ca urmare a unui furt sau a pierderii bunului, iar bunul respectiv ajunge in posesia unui dobanditor de buna credinta. Cand proprietarul se desesi0ea0a involuntar de bunul mobil, iar cel care l-a gasit se conformea0a dispo0itiilor articolului )<1 c.civ.-restituie bunul respectiv proprietarului de drept Cand bunul mobil se afla in posesia 6otului sau gasitorului care nu se conformea0a prevederilor art )<1 c.civ.

obandirea bunului prin ocupatiune Art. !"# $#% &osesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile legii. $2% 'unt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea. $3% (ucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr)un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr)un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.

(rima ipote0a este reglementata de art )'- alin 1 c.civ.- persoana, care cu buna credinta inc6eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros , avand ca obiect un bun mobil, devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. *aca sunt intrunite anumite conditii privitoare la bunuri, persoana si la posesia tertului dobanditor aceasta posesie capata valoarea unei pre0umtii legale absolute de proprietate, iar consecinta este repingerea actiunii de revendicare mobiliara.
obandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna)credinta Art. !3* $#% &ersoana care, cu buna)credinta, inc+eie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. $2% Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna)credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. $3% aca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr)un loc ori de la o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitatie publica, iar actiunea in revendicare a fost introdusa inauntrul termenului de 3 ani, posesorul de buna)credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului. $"% ispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil. $5% ispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in legatura cu dobandirea

Conditii referitoare la bunuri +rt )'- alin 1 c.civ. se aplica bunurilor mobile corporale deoarece acestea sunt susceptibile de o posesie efectiva. =unul mobil trebuie sa fie privit in mod individual deoarece art 93 nu se aplica universalitatilor de bunuri. *e asemenea, art )'- nu poate fi invocat pentru a se dobandi proprietatea bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil. *e asemenea, mai este necesar ca bunul mobil sa nu faca parte din categoria bunurilor supuse inmatricularii, deoarece in ca0ul acestora nu se mai poate vorbi de buna credinta a tertului care a dobandit de la un neproprietar. =unul mobil sa se afle in proprietatea privata si nu in proprietatea publica. Conditii referitoare la persoana

*ispo0itiile art )'- pot fi invocate numai de catre tertul care cu buna credinta a intrat in posesia bunului mobil ca urmare a instrainarii acestuia cu titlu oneros, de catre un detentor precar caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie. *aca tertul a dobandit bunul mobil de la adevaratul proprietar el nu mai are nevoie sa invoce )'- c.civ. deoarece temeiul dobandirii dreptului de proprietate il constituie insusi actul juridic inc6eiat cu adevaratul proprietar. *e asemenea, daca proprietarul nu s-a desesi0at de buna voie de bunul sau ci l-a pierdut sau acesta i-a fost furat atunci devin incidente prevederile art )'- alin 7 si ' in ca0ul in care bunul se gaseste la cel care a dobandit cu buna credinta de la 6ot sau gasitor. *aca bunul mobil se afla la detentor acesta nu poate invoca in beneficiul sau art )'- alin 1 deoarece lui ii revine obligatia contractuala de restituire a bunului. ,pote0a de aplicare a art )'- alin 1 c.civ. este urmatoarea proprietarul bunului mobil il incredintea0a unei persoane care capata calitatea de detentor precar, acesta incalcandu-si obligatia de restituire a bunului care ii revenea potrivit actului juridic in care a dobandit detentia, instrainea0a cu titlu oneros acest bun catre un tert dobanditor, care, fiind de buna credinta are convingerea ca a tratat cu adevaratul proprietar. !osesia tertului dobanditor 4ertul dobanditor se poate prevala de dispo0itiile art )'- alin 1 numai daca posesia sa este reala, utila si de buna credinta. (osesia este reala ,atunci cand in persoana tertului dobanditor se intrunesc ambele elemente ale posesiei, animus si corpus. +stfel art )'- alin 1 nu se aplica atunci cand tertul nu a capatat inca detentia materiala a bunului mobil , desi a inc6eiat ajctul juridic translativ cu detentorul precar. (osesia tertului dobanditor trebuie sa fie utila , adica neviciata. (osesia trebuie sa fie de buna credinta, adica sa fie exercitata de o persoana care are convingerea sincera ca a dobandit bunul mobil nu de la un detentor precar, ci de la adevaratul proprietar deoarece in momentul intrarii efective in posesia bunului mobil tertul dobanditor nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca faptul ca bunul mobil ii este instrainat de un neproprietar. "evendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul dobanditor de buna credinta +rt )'- alin 1 nu se aplica in ca0ul bunului pierdut sau furat , nici c6iar atunci cand bunul mobil ajuns in posesia unui tert dobaditor de buna credinta. ,n aceste situatii se vor aplica dispo0itiile art )'- alin 7 sau ' c.civ. +rt )'- alin 7 c.civ. prevede ca bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de ' ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. +cest text de lege presupune ca in afara de conditiile referitoare la bunuri si la posesia tertului dobanditor mai trebuiesc indeplinite inca 7 conditii special, si anume 4ertul sa dobandeasca bunul mobil de la 6ot sau de la cel care si-a insusit nelegitim bunul pierdut de adevaratul proprietar. *e aceea desesi0area produsa pe calea tal6ariei sau pirateriei este asimilata infractiunii de furt. ,n sc6imb nu se incadrea0a in aceasta situatie infractiuni, cum ar fi abu0ul de incredere, inselaciunea sau gestiunea frauduloasa, deoarece in aceste situatii proprietarul s-a desesi0at de buna voie de bunul sau. +ctiunea in revendicare trebuie introdusa in termen de ' ani de la data pierderii sau furtului bunului mobil. +cesta fiind un termen legal de decadere. Ceea ce inseamna ca neintroducerea actiunii in interiorul acestui termen are ca efect c6iar pierderea bunului de proprietar asupra bunului mobil respectiv. Curs ' 4

!ublicitatea imobiliara Cartea >unciara este reglementata in titlul/,, din Codul Civil , in articolele .-&-)1%. #copul cartii funciare este preva0ut in art .-& din codul civil 1.*escrierea imobilelor 7. ?entionarea drepturilor reale '. Existenta altor drepturi , fapte si raporturi juridice ,n aceasta materie , prin imobil, intelegem una sau mai multe parcele de teren alcatuite ,cu sau fara mai multe constructii, apartinand aceluiasi proprietar avand numar cadastral unic si situat in aceeasi unitate administrativ teritoriala.
9copul si obiectul cartii funciare +rt. .-& (1" Cartea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. (7" ,n ca0urile preva0ute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, daca au legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara. ('" (rin imobil, in sensul pre0entului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic.

$efinitia drepturilor tabulare

*repturile tabulare sunt drepturile reale inscrise in cartea funciara , prin care se dobandesc, modifica sau se sting conform regulilor din cartea funciara.
*repturile tabulare +rt. .-*repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara.

%biectul drepturilor tabulare

+ceesta il constituie imobilul ( altfel cum l-am definit mai sus " , care , dupa inscrierea in cartea funciara, se poate modifica numai conform regulilor de carte funciara. !rincipiile obiectului drepturilor tabulare 1. >iecare imobil are doar o carte funciara 7. ,n cartea funciara poate fi inscris un singur proprietar cu exceptia coproprietatii si devalmasiei.
&biectul drepturilor tabulare %rt. '(' (1) &biectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. '() alin. ( ), care dupa inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea regulilor de carte funciara. (2) %ceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. ( ) *ai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se afla in coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie.

"eguli privind modificarea imobilului inscris in cartea funciara & preva'ute de art ( 9 Cod Civil ) I. )eluri de modificare

%bs*** ?odificarile imobilului au un caracter material, astfel incat nu implica un transfer de proprietate. 1. %lipirea 9e refera la doua imobile alaturate care se alipesc 9e refera la o parte a unui imobil care se alipeste la cel alaturat 9e refera la marirea intiderii imobilului

%rt '(+ (1) ,mobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe imobile alaturate se unesc intr-un singur imobil sau daca se adauga o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.

2. Dezlipirea care inseamna desprinderea unei parti dintr-un imobil sau micsorarea intinderii. 5

%rt '(+ (2) De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.

II.

+odificari ale imobilelor grevate de sarcini

+ceste modificari se pot face numai cu consimtamantul titularilor de sarcini, refu0ul abu0iv al acestora poate fi cen0urat de instanta, atunci cand exista consimtamantul titularilor de sarcini. ,n conformitate cu art cu art .-) alin. ' Cod Civil @ ipotecile vor lua rang dupa cele ce grevea0a imobilul la care s-a facut alipirea, daca nu exista conventie contrara;.
( ) %lipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. -efuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie abuziv, el putand fi cenzurat de catre instanta #udecatoreasca. (!) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea. (.) &peratiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.

III. Inscrierile in ca' de modificare a imobilelor 1. 9e intocmesc carti funciare noi pentru imobilul modificat 7. 9e va acorda imobilului un nou numar cadastral '. /ec6ile carti funciare se inc6id nemaifiind posibile alte inscrieri. I,. )elul inscrierilor in cartea funciara (otrivit art ..1 Cod Civil , exista trei feluri de inscriere 1. ,ntabularea / inscrierea drepturilor tabulare 2. ,nscrierea provizorie . 0otarea ( notarea altor drepturi, fapte si raporturi #uridice) %bs*** ,ntabularea si inscrierea provi0orie au ca obiect drepturile tabulare. ,nscrierea provi0orie si notarea se fac numai in ca0urile expres preva0ute de lege. ,n ceea ce privesc drepturile afectate de conditia suspensiva si re0olutorie ( se face referire la modalitatile actului juridic civil ", facem distinctie intre conditia suspensiva si re0olutorie care pot forma doar obiectul inscrierii provi'orii si nu se intabulea'a . ,n al doilea rand , drepturile afectate de termenul extinctiv , precum si sarcinile in ca0ul liberalitatilor se intabulea0a si se inscriu provi0oriu.
,nscrierea drepturilor reale afectate de modalitati %rt. ''2 (1) Drepturile reale sub conditie suspensiva sau rezolutorie nu se intabuleaza. Ele se pot insa inscrie provizoriu. (2) 1ermenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se va putea arata atat in cuprinsul intabularii, cat si al inscrierii provizorii.

,.

Cercetarea cartii funciare

,n conformitate cu art ..' Cod civil @ orice persoana fara sa justifice vreun interes , poate sa cercete0e cartea funciara precum si inscrisurile care au stat la ba0a inscrierii in cartea funciara , de asemenea, poate sa solicite extrase de carte funciara, precum si certificate de carte funciara. (otrivit art ..' alin. ' Cod Civil @5imeni nu va putea invoca faptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri efectuate in cartea funciara sau, dupa ca0, a unei cereri de inscriere inregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliara;. +rt )88 Cod Civil instituie in aceasta materie doua pre0umtii 6

1. *aca s-a inscris in cartea funciara un drept real , se pre0uma ca acel drept apartine persoanei
respective. 2. *aca un drept real a fost radiat , se pre0uma ca acel drept nu exista. +ceste doua pre0umtii sunt pre0umtii relative , in sensul ca pot si rasturnate prin proba contrarie( numai daca se face dovada ca dobandirea se putea face fara inscrierea in cartea funciara , conform art ..- Cod Civil , precum si pe calea actiunii in rectificare ".
&rezumtia e,istentei sau ine,istentei unui drept tabular Art. !00 $#% aca in cartea funciara s)a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul e,ista in folosul ei. $2% aca un drept real s)a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu e,ista. $3% ovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. --*, precum si pe calea actiunii in rectificare.

Inscrierea drepturilor tabulare sau intabularea

Exista principii care sunt preva0ute de art ..% Cod Civil. *obandirea drepturilor reale inscrise in cartea funciara @ intre parti si fata de terti @ se face numai prin inscrierea in cartea funciara , daca legea nu prevede astfel. ,n consecinta, inscrierea in cartea funciara are un efect constitutiv sau efect constitutiv fata de parti , cat si de opo0abilitate fata de terti. ,n al doilea rand , drepturile reale se prierd sau se sting numai prin radierea lor din cartea funciara ( art ..% alin 7 Cod Civil " Aadierea se poate face ca regula , numai pe ba0a consimtamantului exprimat in forma autentica , numai a titularului inscris. Ea mai poate fi facuta si in ba0a unei 6otarari judecatoresti administrative sau a unui act administrativ care inlocuiesc consimtamantul sau acordul de vointa. *e asemenea, radierea poate fi facuta la decesul titularului si la incetarea existentei sale juridice. ,n aceasta situatie se pastrea0a drepturile tertilor inscrise in cartea funciara , ca exceptie a ca0urilor preva0ute de lege. %bs*** ?odificarea drepturilor reale inscrise in cartea funciara se face conform regulilor de la inscriere , daca prin lege nu se prevede astfel. -.ceptie*** (rin exceptie intelegem dobandirea drepturilor reale fara inscrierea in cartea funciara ( art ..- Cod Civil " *reptul ce re0ulta din mosteniri +ccesiunea naturala /an0area silita ( in acest ca0 daca urmarirea nu a fost inscrisa in cartea funciara, drepturile reale dobandite prin executare nu vor putea fi opuse tertilor. Exproprierea +lte ca0uri preva0ute de lege ,n ca0ul dobandirii drepturilor reale fara inscriere, dispo0itia asupra acestora exista numai de la data inscrierii in cartea funciara. Conditii de inscriere in cartea funciara ( preva0ut in art ... Cod Civil "

1. 9a aiba la ba0a un inscris autentic notarial 2. O 6otarare judecatoreasca ramasa definitiva 3. Certificat de mostenitor

4. Bn act emis de autoritatea administrativa , atunci cand legea prevede in mod expres acest
lucru.
$onditii de inscriere %rt. ''' ,nscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial, a 2otararii #udecatoresti ramase definitiva, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act emis de autoritatile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta.

$ata producerii efectelor inscrierii / (90 CC

,nscrierea in cartea funciara se poate face personal prin mandatar, prin posta , fax, posta electronica si orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii. *ata producerii efectelor este data, ora si minutul inregistrarii. ,n ca0ul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii determina rangul inregistrarii. ,n situatia in care exista mai multe cereri in aceeasi 0i primite prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar alte drepturi vor avea rang egal , provi0oriu pana la data pronuntarii instantei de judecata. -eguli de preferinta dupa care se stabileste ordinea3 +re prioritate cel ce a fost pus in posesie mai inati sau cel fata de care debitorul si-a executat obligatiile. ,n subsidiar, daca niciunul dintre dobanditori nu a fost pus in posesie sau dupa ca0 debitorul nu si-a executat obligatiile, are prioritate cel care a sesi0at primul instanta de judecata. ,n ca0ul conflictului intre terti dobanditori de la un autor comun are prioritate cel ce si-a inscris primul dreptul indiferent de data titlului. 9ituatia tertului dobanditor de rea-credinta (.)7 CC". +cestuia i se poate radia dreptul inscris in cartea funciara , daca sunt indeplinite trei conditii +ctul juridic invocat sa fie anterior aceluia in ba0a caruia tertul si-a inscris dreptul. +tat dreptul reclamantului cat si dreptul tertului sa aiba un autor comun. 9a existe o violenta sau viclenie din partea tertului care sa fi impiedicat inscrierea de catre reclamant. %bs** Este indeplinita aceasta conditie si in situatia complicitatii tertului la violenta si viclenia unei alte persoane. +ctiunea reclamantului se prescrie in termen de trei ani de la data inscrierii de catre tert a folosului sau. Persoanele impotriva carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare ( .)' CC " Cel care la data inregistrarii este inscris ca titular al dreptului

Cel care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrierile se cer odata . in situatia cesiuniulor succesive fara inscriere in cartea funciara, ultimul dobanditor isi va putea inscrie dreptul numai dupa inscrierea tuturor dobanditorilor succesive anterioare ,n ceea ce priveste inscrierile privind obligatiile defunctului , acestea se pot face si dupa ce dreptul a fost inscris pe numele mostenitorului, daca aceste obligatii apartin si mostenitorului.

Actiunea in prestatie tabulara ( art .)&-.)- " %biectul actiunii in prestatie tabulara *

1. ,nscrierea dreptului tabular ,atunci cand cel obligat sa constituie, transmita sau sa modifice in folosul altuia unui drept imobiliar nu-si indeplineste obligatiile necesare pentru inscriere. %bs*** 5otarea actiunii in cartea funciara are ca obiect inscrierea din oficiu a 6otararii judecatoresti ce se va pronunta in cartea funciara si opo0abilitatea fata de tertii dobanditori de drepturi tabulare dupa notare. 7. +ctiunea impotriva tertuluii dobanditor inscris anterior in cartea funciara. Conditii0 +ctul juridic invocat de reclamant sa fie anterior celui in temeiul caruia si-a inscris tertul Aeaua-credinta a tertului 1ermenul de prescriptie a prestatiei tabulara +cesta este de ' ani de la data inscrierii dreptului de catre tert , daca dreptul reclamantului nu s-a prescris mai inainte. $obandirea cu buna 2 credinta a unui drept tabular ()81 CC "

Conditii0 9a nu existe o actiune prin care sa conteste cuprinsul cartii funciare *in cartea funciara sa nu re0ulte nicio cau0a care sa justifice rectificarea in favoarea altei persoane (ersoana de buna-credinta nu a cunoscut pe o alta cale inexactitatea cuprinsului cartii funciare Consecinta *** *obanditorul de buna-credinta a unui drept tabular inscris in cartea funciara , in temeiul unui act juridic cu titlu oneros este socotit titularul dreptului , c6iar daca la cererea adevaratului titular , dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. %bs*** +ceste dispo0itii se aplica si dobanditorului de buna- credinta a unui drept de ipoteca.
obandirea cu buna)credinta a unui drept tabular Art. !0# $#% 'ub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna)credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, c+iar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. $2% .ertul dobanditor este considerat de buna)credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii/ a% nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare0 b% din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane0 si c% nu a cunoscut, pe alta cale, ine,actitatea cuprinsului cartii funciare. $3% ispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu bunacredinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic inc+eiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz. $"% ispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

Curs < Inscrierea provi'orie &(9(/(99CC)

,nscrierea provi0orie se va putea cere

1. Daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare; in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face in conditiile legii;

2. Daca, in temeiul unei hotarari care nu este inca definitiva, partea cazuta in pretentii a fost obligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea o garantie ipotecara; 3. Daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca; 4. Daca se dobandeste un drept tabular inscris provizoriu; 5. Daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii. Efectele inscrierii provizorii rincipalul efect consta in modificarea sau stingerea unui drept tabular , de la data inregistrarii cererii sub conditia si in masura justificarii ei. !ustificarea se face in urmatoarele situatii"
cu consimtamantul dat in forma autentica in cel impotriva caruia s-a reali0at inscrierea provi0orie in temeiul unei 6otarari judecatoresti definitiva ,n conformitate cu art .)) alin ' CC , justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in urmatoarele situatii in temeiul unei 6otarari judecatoresti de validare ramasa definitiva se face cu consimtamantul creditorului dat in forma autentica in temeiul unui proces verbal al executorului judecatoresc prin care se constata acceptarea platii in temeiul inc6eierii executorului judecatoresc prin care se constata efectuarea platii %bs*** Justificarea unei inscrierii provi0orii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei. (e cale de consecinta nejustificarea unei inscrieri provi0orii atrage radierea ei precum si a tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei.
1fectele inscrierii provizorii Art. -!! $#% Inscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data inregistrarii cererii, sub conditia si in masura justificarii ei. $2% 2ustificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimtamantul celui impotriva caruia s)a efectuat inscrierea provizorie, dat in forma autentica, sau in temeiul unei +otarari judecatoresti definitive. In acest din urma caz, dispozitiile art. -!3 si -!* se aplica, in mod corespunzator, si actiunii in justificare tabulara. $3% 2ustificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul +otararii judecatoresti de validare ramase definitiva, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al procesului)verbal intocmit de e,ecutorul judecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al inc+eierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea platii, ramasa definitiva. $"% 2ustificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s)au facut conditionat de justificarea ei0 nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s)au facut conditionat de justificarea ei.

3otarea unor drepturi4 fapte si raporturi 5uridice

5otarea poate avea ca obiect drepturi, fapte si raporuti juridice pentru care exista obligativitatea notarii precum si drepturi , fapte si raporturi juridice pentru care exista doar posibilitatea notarii. ,n conformitate cu art )87 alin. 7 sunt supuse notarii in cartea funciara punerea sub intedictie juridica si ridicarea acestei masuri conventia matrimoniala ante-contractul si pactul de optiune

10

punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara , savarsita pentru o fapta penala.

,n ca0urile preva0ute de art )87 CC , actele supuse notarii devin opo0abile tertilor exclusiv prin notare. Ca exceptie acestia devin opo0abile tertilor daca nu se dovedeste ca au fost cunoscuti pe alta cale. %bs *** Exista si situatii expres preva0ute de lege prin care simpla cunoastere a acestor acte sau fapte nu este suficienta pentru a suplini lipsa de complicitate. %bs*** ,n aceasta materie prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in lege cu imobilul inscris in cartea funciara. ,n al doilea rand , avem acte sau fapte care pot fi notate in cartea funciara preva0ute de art )8' , respectiv 1. 2. 3. ,ncapacitatea sau restrangerea prin efectul legii a capacitatii de exercitiu sau de folosinta *eclaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil

Orice alte acte sau fapte juridice care au legatura cu imobilul si care sunt preva0ute expres de lege 5otarea acestor fapte nu are ca efect opo0abilitatea fata de terti.
Actele sau faptele supuse notarii Art. !02 $#% repturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. -*3 alin. $2% devin opozabile tertelor persoane e,clusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. -!04-!2, -!3 si -!* se aplica in mod corespunzator. $2% In afara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea funciara/ #. punerea sub interdictie judecatoreasca si ridicarea acestei masuri0 2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, +otararea judecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a +otararii judecatoresti de declarare a mortii0 3. calitatea de bun comun a unui imobil0 ". conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei0 5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei0 3. locatiunea si cesiunea de venituri0 *. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati0 -. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris0 !. vanzarea facuta cu rezerva dreptului de proprietate0 #0. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul0 ##. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului0 #2. antecontractul si pactul de optiune0 #3. dreptul de preemptiune nascut din conventii0 #". intentia de a instraina sau de a ipoteca0 #5. sc+imbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare0 #3. desc+iderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei masuri, precum si inc+iderea acestei proceduri0 #*. sec+estrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale0 #-. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in justificare si actiunea in rectificare0 #!. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in partaj, actiunile in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise0 20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara savarsita printr)o fapta prevazuta de legea penala. $3% In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul inscris in cartea funciara. Actele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara Art. !03 'e vor putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de aceasta inscriere/ #. incapacitatea sau restrangerea, prin efectul legii, a capacitatii de e,ercitiu ori de folosinta0 2. declaratia de utilitate publica in vederea e,proprierii unui imobil0

11

3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute in acest scop de lege.

3otarea 2 ca'uri particulare de notare in cartea funciara 5otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca . (rin aceasta notare , proprietarul unui imobil trebuie sa arate si suma ce corespunde obligatiei garantate in ca0ul ipotecii. *aca instrainarea sau ipotecarea se reali0ea0a in ' luni de la notarea intentiei, dreptul inscris va avea rangul notarii ( intentiei". ,n situatia in care au trecut ' luni de la data inregistrarii cererii si nu s-a reali0at instrainarea sau ipotecarea, notarea intentiei isi va pierde efectul.
5otarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca Art. !0" $#% &roprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde obligatiei garantate. $2% aca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 3 luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii.

5otarea antecontractelor si pactelor de optiune . (romisiunea de a inc6eia un antecontract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil sau un alt drept in legatura cu acesta , se poate nota in cartea funciara cu indeplinirea urmatoarelor conditii (romitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face o promisiune +ntecontractul sa prevada in mod expres termenul in care urmea0a a fi inc6eiat antecontractul. (romisiunea de a inc6eia un contract se va putea radia in urmatoarele conditii *aca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei 6otarari care sa tina loc de contract in termen de & luni de la trecerea termenului fixat pentru inc6eierea lui. *aca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat de catre un tert care nu este tinut sa raspunde de obligatiile promitentului. *e asemenea, radierea se va putea dispune din oficiu 1. *aca la expirarea termenului de & luni nu a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii cu exceptia in care cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prin care a cerut instantei pronuntarea unei 6otarari care sa tina loc de contract1 7. +tunci cand la inc6eierea contractului sau pana la solutionarea definitiva a actiunii , imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul unei executari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului1 %bs*** Aegulile de mai sus se aplica si pactelor de optiune notate in cartea funciara.
5otarea antecontractelor si a pactelor de optiune Art. !03 $#% &romisiunea de a inc+eia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a fi inc+eiat contractul. 5otarea se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru e,ecutarea sa, dar nu mai tarziu de 3 luni de la e,pirarea lui. $2% &romisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei +otarari care sa tina loc de contract, in termen de 3 luni de la trecerea termenului fi,at pentru inc+eierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. $3% 6adierea se va dispune din oficiu, daca, pana la e,pirarea termenului de 3 luni prevazut la alin. $2%, n)a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii, cu e,ceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prevazute la alin. $2%. e asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile cand, pana la inc+eierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definitiva a actiunii prevazute la alin. $2%, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. $"% ispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la e,pirarea termenului stipulat in contract pentru e,ercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi dobandit, se va dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.

"ectificarea inscrierilor in cartea funciara

12

(rin rectificare intelegem radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara Aectificarea trebuie sa aiba la ba0a 1. Aecunoasterea facuta de titularul inscrierilor a carei rectificare se solicita1 2. Aecunoasterea autentica notariala sau printr-o 6otarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva titularului inscrierii prin care s-a admis actiunea de fond1 %bs*** +ctiunea de fond poate avea aca obiect orice cau0a de ineficacitate a actului juridic (anulare, re0olutiune, reductiune , etc"
5otiune Art. !0* $#% Cand o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia. $2% &rin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri ine,acte efectuate in cartea funciara. $3% 'ituatia juridica reala trebuie sa rezulte dintr)o recunoastere facuta de titularul inscrierii a carei rectificare se solicita, prin declaratie data in forma autentica notariala, ori dintr)o +otarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva acestuia, prin care s) a admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in anulare, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic.

"ectificarea intabularii sau inscrierii provi'orii Ca0uri preva0ute de art )8. CC ,nscrierea sau inc6eierea nu este valabila daca actul in temeiul caruia inscrierea a fost efectuata s-a desfiintat din motive anterioare sau concomitente emiterii lui ( in ca0ul nulitatii, referire la nulitate"1 *reptul inscris a fost gresit calificat1 5u mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actelor juridice in temeiul cauria s-a facut inscrierea1 ,nscrierea nu mai este , din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului1 Actiunea in rectificare +ceasta poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit , cat si impotriva tertilor dobanditori cu titlu oneros sau gratuit, cu exceptia in care tertul a fost de buna-credinta si s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare .
6ectificarea intabularii sau inscrierii provizorii Art. !0$#% Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca/ #. inscrierea sau inc+eierea nu este valabila ori actul in temeiul caruia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat, in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente inc+eierii ori, dupa caz, emiterii lui0 2. dreptul inscris a fost gresit calificat0 3. nu mai sunt intrunite conditiile de e,istenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s)a facut inscrierea0 ". inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului. $2% 6ectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin +otarare judecatoreasca definitiva. $3% Cand dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in forma autentica notariala pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din urma caz, +otararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii. $"% Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul. 1a poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. !0!, cu e,ceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile alin. $#% pct. 3 si ", care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si)au inscris vreun drept real, dobandit cu buna)credinta si printr)un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu)se pe cuprinsul cartii funciare.

1ermene de e.ercitare

13

+ctiunea in rectificare este imprescriptibila, atat data de dobanditorul nemijlocit cat si de tertul de rea-credinta , cu conditia ca dreptul la actiunea in fond sa nu fi fost prescris. *aca actiunea de fond a fost introdusa pe cale separata si admisa, actiunea in rectificare este, de asemnea, imprescriptibila atat a tertilor c6emati in judecata cat si a tertilor care au dobandit un drept real dupa notarea actiunii in cartea funciara. >ata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub re0erva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de % ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. 4ermenul este de ' ani daca in situatia de mai sus , actul juridic a fost cu titlu oneros sau un contract de ipoteca in codtiile in care tertul s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare. 1ermenele de 5 si 3 sunt termene de decadere.
.ermenele de e,ercitare a actiunii in rectificare Art. !0! $#% 'ub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea)credinta dreptul inscris in folosul sau. aca actiunea de fond introdusa pe cale separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat impotriva celor care au fost c+emati in judecata, cat si impotriva tertilor care au dobandit un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara. $2% 7ata de tertele persoane care au dobandit cu buna)credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. $3% e asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare, intemeiata e,clusiv pe dispozitiile art. !0- alin. $#% pct. # si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si)au inscris vreun drept real, dobandit cu buna) credinta si printr)un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu)se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere, cu e,ceptia cazului cand inc+eierea, prin care s)a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia. $"% .ermenele prevazute la alin. $2% si $3% sunt termene de decadere.

-fectele actiunii in rectificare

*aca actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, 6otararea judecatoreasca de admitere se va inscrie din oficiu si impotriva celora care au dobandit un drept tabular dupa notare. ,n ca0 contrar, 6otararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cau0a.
1fectele admiterii actiunii in rectificare Art. !#0 $#% 8otararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza. $2% aca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, +otararea judecatoreasca de admitere se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor.

"ectificarea notarii in cartea funciara

+ceasta se va putea face cu consimtamantul titularului , fie in temeiul unei 6otarari judecatoresti definitva , in ca0urile de rectificare preva0ute de art )8. CC. +ctiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Aectificarea notarii are aceleasi efecte ca si in ca0ul admiterii actiunii in rectificare, rectificarii a inscrierii si intabularii. %bs*** *reptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu daca nu se dobandeste indeplinirea conditiei in termen de % ani de la inscriere. ,n ca0ul conditiei re0olutorii termenul este de % ani de la inscriere.
6ectificarea notarii in cartea funciara Art. !## $#% In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute la art. !0-, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa fie e,acta. $2% 6ectificarea se va incuviinta in temeiul unei +otarari judecatoresti definitive0 dreptul la actiune este imprescriptibil. $3% ispozitiile art. !#0 raman aplicabile. CCO?(2E4+A, - 6adierea drepturilor conditionale Art. !#2 $#% reptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere. $2% .ot astfel se va radia conditia rezolutorie, daca nu s)a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate,

14

timp de #0 ani de la inscriere. Indreptarea erorilor materiale Art. !#3 1rorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu. ispozitiile art. !0!4!## sunt aplicabile in mod corespunzator. 9odificarea descrierii imobilului Art. !#" &roprietarul imobilului inscris in cartea funciara va putea cere oricand modificarea mentiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, in conditiile legii. D

"aspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare ,n aceasta situatie , oficiul teritorial de castru si publicitatea imobiliara, de la locul situarii imobilului precum si persoanele raspun0atoare de prejudiciul cau0at, vor putea fi obligati la plata unei despagubiri. 4ermenul de prescriptie este de 1 an si se scurge de la data la care cel vatamat a cunoscut faptul prejudicitor, dar nu mai tar0iu de ' ani de la data savarsirii faptei care a cau0at prejudiciul.
6aspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare Art. !#5 $#% Cel prejudiciat printr)o fapta savarsita, c+iar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii funciare va putea cere obligarea, in solidar, la plata de despagubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei raspunzatoare de prejudiciul astfel cauzat, daca prejudiciul nu a putut fi inlaturat, in tot sau in parte, prin e,ercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege. $2% reptul la actiune se prescrie intr)un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut faptul pagubitor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data cand s)a savarsit fapta prin care s)a cauzat prejudiciul. &rescriptia este suspendata prin e,ercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea efectelor faptei pagubitoare.

Curs %
.itlul I: ) 7iducia 5otiune Art. **3 7iducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le e,ercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor. Izvoarele fiduciei Art. **" $#% 7iducia este stabilita prin lege sau prin contract inc+eiat in forma autentica. 1a trebuie sa fie e,presa. $2% (egea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare. Interdictia liberalitatii indirecte Art. **5 Contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului. &artile contractului de fiducie Art. **3 $#% Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie. $2% &ot avea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate. $3% e asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de forma de e,ercitare a profesiei. ;eneficiarul fiduciei Art. *** ;eneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana. 6eprezentarea intereselor constituitorului Art. **In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in e,ecutarea contractului si care sa ii e,ercite drepturile nascute din contractul de fiducie.

15

Continutul contractului de fiducie Art. **! Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute/ a% drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate0 b% durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data inc+eierii sale0 c% identitatea constituitorului sau a constituitorilor0 d% identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor0 e% identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora0 f% scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor. Inregistrarea fiscala Art. *-0 $#% 'ub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data inc+eierii acestora, la organul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. $2% Cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativteritoriale in raza carora se afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile. $3% esemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat c+iar in contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr)un act scris inregistrat in aceleasi conditii. $"% aca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de forma, se va inc+eia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege. Opozabilitatea fiduciei Art. *-# $#% 7iducia este opozabila tertilor de la data mentionarii sale in Ar+iva 1lectronica de <arantii 6eale 9obiliare. $2% Inscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garantiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face si in cartea funciara, pentru fiecare drept in parte. &recizarea calitatii fiduciarului Art. *-2 $#% Cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el poate sa faca mentiune e,presa in acest sens, cu e,ceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. $2% e asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa publicitatii, in registrul de publicitate fiduciarul poate solicita sa se mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza. $3% In toate cazurile in care constituitorul sau beneficiarul solicita acest lucru in conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui sa isi precizeze calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagubitor pentru constituitor, se va considera ca actul a fost inc+eiat de fiduciar in nume propriu. Obligatia de a da socoteala Art. *-3 Contractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea obligatiilor sale. e asemenea, fiduciarul trebuie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. &uterile si remunerarea fiduciarului Art. *-" $#% In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza, cu e,ceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri. $2% 7iduciarul va fi remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia. Insolventa fiduciarului Art. *-5 esc+iderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala fiduciara. (imitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale Art. *-3 $#% ;unurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. reptul de urmarire poate fi e,ercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul +otararii judecatoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat sau a devenit inopozabil, in orice mod, cu efect

16

retroactiv, contractul de fiducie. $2% .itularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri, cu e,ceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s)a prevazut obligatia fiduciarului sau=si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmarit mai intai activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau=si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de fiducie. 6aspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate Art. *-* &entru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau. Inlocuirea fiduciarului Art. *-$#% aca fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile sau pune in pericol interesele care i)au fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in justitie inlocuirea fiduciarului. $2% &ana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. In cazul in care constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul desemneaza concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea facuta de constituitorul ori de reprezentantul sau legal. $3% 9andatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii definitive a cererii de inlocuire. 'olutionarea cererii de inlocuire a fiduciarului se realizeaza de urgenta si cu precadere. $"% 5umirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispusa de instanta de judecata numai cu acordul acestora. $5% In cazul in care instanta de judecata a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de fiducie. $3% Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu)se in mod corespunzator dispozitiile art. *-0 si *-#. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare. enuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie Art. *-! $#% Cat timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat unilateral de catre constituitor. $2% upa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti. Incetarea contractului de fiducie Art. *!0 $#% Contractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului. $2% 1l inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in contract nu s)a precizat cum vor continua raporturile fiduciare intr)o asemenea situatie. eclaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inregistrare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare. $3% Contractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s)a dispus desc+iderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice. 1fectele incetarii contractului de fiducie Art. *!# $#% Cand contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara e,istenta in acel moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor. $2% Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

Curs 6
Obligatiile civile ,0voarele obligatiilor sunt

17

contractul actul juridic unilateral faptele juridice licite (gestiunea de a face, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara just temei sau fara jusat cau0a" faptul juridic ilicit (raspunderea civila delictuala" Contractul Clasificare + *upa modul de formare 1. Consensuale- sunt cele care se inc6eie prin simplul acord de vointa fara sa fie nevoie de vreo formalitate speciala1 astfel in conformitate cu art 11-< al 7, 5CC @ contractul este consensual atunci cand se formea0a prin simplul acord de vointa al partilor;, acest text consacra in mod expres principiul consensualismului. Ex contractul de van0are-cumparare (cu unele exceptii preva0ute de lege- cel care are ca obiect un imobil", contractul de mandat, de inc6ieriere. 7. #olemne- sunt acele contracte pentru a caror inc6eiere valabila este nevoie de o anumita forma solemnitatea, preva0uta in mod expres de lege, astfel in conformitate cu art 11-< al ' 5CC, contractul este solemn at cand validitatea sa este supusa unor formalitati preva0ute de lege. Ex contractul de donatie (art 1811", van0area unei mosteniri (1-<- al 7" contractul de ipoteca (7'-.". ,n ca0ul contractelor solemne, forma este ceruta ad validitatem, in ca0ul nerespectarii acestei forme intervine sanctiunea nulitatii absolute. '. "eale/ sunt acele contr pt a caror nastere valabila nu este suficient acordul de vointa al partilor, fiind nevoie si de remiterea materiala a bunurilor. Aegl art 11-% al < 5CC contr este real at cand pt validitatea sa este necesarea remiterea bunului. Ex contr de depo0it, de imprumut, de transport, de gaj. ObsE 5CC reglementea0a si gajul fara deposedare care este un contract consensual. = *upa continutul lor 1. Contractele sinalagmatice sau bilaterale- sunt acele contracte in care, obligatiile nascute sunt reciproce si interdependente1 astfel fiecare parte are atat calitatea de creditor cat si calitatea de debitor(nu cu privire la aceeasi obligatie", iar obligatia ce revine unei parti isi are cau0a juridica in obligatia reciproca a celeilalte parti. Ex contractul de van0are-cumparare. Aeglementare art 11-1 5CC @contractul este sinalgmatic atunci cand obligatiile nascute de acesta sunt reciproce si interdependente;. 7. Contractele unilaterale- dau nastere la obligatii in sarcina unei singure parti. 5CC nu defineste acest contract prin trasaturile lui ci il pre0inta ca fiind opusul contractului sinalagmatic. Aeglementare art 11-1 te0a a7a @,n ca0 contrar, contractul este unilateral c6iar daca executarea lui presupune obligatii in sarcina ambelor parti;. Ex donatiile fara sarcina contractul de imprumut, de gaj. %bs*** ,n literatura de specialitate, sunt cunoscute si asa numitele contracte sinalagmatice imperfecte care, desi initial au fost concepute ca si contracte unilaterale, in mod oca0ional pot da nastere si la obligatii si in sarcina celeilalte parti contractante. Opinia dominanta neaga existenta contractele sinalagmatice imperfecte, iar 5CC confirma aceasta opinie deoarece nu reglementea0a acest tip de contracte. Obligatia nascuta ulterior pe taramul executarii contractului (oblig deponentului de a plati depo0itarului pt c6eltuielile efectuate cu bunul depo0itat" isi are i0vorul fie in gestiunea de a face, fie imbogatirea fara justa cau0a si deci intr-o cau0a extra-contractuala. Importanta acestei clasificari0 Exista diferente intre cele 7 tipuri de contracte din punct de vedere al probatiunii.

18

 Contractele sinalgmatice au urmatoarele efecte specifice exceptia de nexecutare a contr (exceptio non adimplenti contractum"- care consta in dr oricarei parti de a suspenda executarea propriei obligatii atata timp cat cealalta parta nu si-a executat ea insasi obligatia. Ae0olutiunea si re0ilierea contr- repr desf unui contr ca urmare a neexecutarii culpabile a oblig uneia dintre parti. Aiscul neexecutarii contr *upa scopul urmarit de parti 1. Contractul cu titlu oneros- reglementat in art 11-7 al 1 5CC potrivit cu care, contractul in care fiecare parte urmareste sa ii propuna un avantaj in sc6imbul obligatiei asumate, este un contract cu titlu oneros. ,n consecinta, fiecare parte urmareste un folos, o contraprestatie, in sc6imbul prestatiei proprii. 4ubclasificare3 - $ontracte comutative- existenta si intinderea obligatiilor sunt cunoscute de parti c6iar in momentul inc6eierii contractului astfel incat ele nu depind de 6a0ard. Aeglementare art 11-' al 1 potrivit cu care este comutativ contractul prin care la momentul inc6eierii sale existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila. ?ajoritatea contractelor au caracter comutativ. - $ontracte aleatorii- sunt acele contracte in care existenta sau intinderea prestatiilor sau ale uneia dintre ele, depinde de un eveniment incert. Aeglementare 11-' al 7 5CC, este aleatoriu contr care prin natura lui sau vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi ce depind de un eveniment viitor si incert. Ex c de asigurare, renta viagera, de intretinere, de joc si prinsoare, de raspundere civila. 7. Contracte cu titlu gratuit- sunt acele contracte prin care una dintre parti se obliga sa procure celeilalte parti un folos patrimonial fara a primi ceva in sc6imb, astfel ca celeilate parti ii revine obligatia sa contracte0e animus donandi. Ex contractul de donatie, de mandat, comodatul sau imprumutul de folosinta. Aeglementare art 11-7 al 7 potrivit cu care contractul prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu fara a cere in sc6imb un avantaj, este cu titlu gratuit. 4ubclasificare3- 5iberalitati una dintre parti transmite un drept patrimonial in patrimoniul altei persoane cu efectul diminuarii irevocabile a patrimoniului sau. Aeglementare art ).< al 1 5CC potrivit cu care liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune gratuit de bunurile sale in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane. Ex remiterea(iertarea" de datorie cu titlu gratuit, donatia indirecta si donatia deg6i0ata, contr de sponsori0are, de mecenat. - $ontractele dezinteresate - sunt acele contr prin care una dintre parti se obliga sa faca un serviciu, sa procure un folos celeilalte parti fara ca aceasta sa isi diminue0e patrim. Ex contr de comision gratuit. +laalante E *upa efectele produse 1. Contracte constitutive sau translative de drepturi reale - se reali0ea0a nasterea sau transmiterea dr reale-dr de prop si de0membramintele dr de prop. %bs*** Aegulile privind nast si transmiterea dr reale sunt preva0ute in dispo0itiile cu privire la Cartea >unciara. 7. Contracte generatoare de dreptul de creanta4 care sunt nelimitate ca numar. '. Contracte declarative de drepturi, care consfintesc intre parte situatii jurd preexistente si au efecte numai pt viitor cat si pt trecut (ex tunc"

19

*upa modul lor de executare 1. Contracte cu e.ecutare dintr/o data/ sunt acele contr in care partile au oblig sa isi execute prestatia in acelasi moment care este de regula cel al inc6eierii contr. 7. Contracte cu e.ecutare succesiva- in care oblig ambelor parti sau cel putin a uneia dintre ele trb executata treptat intr-o anumita perioada de timp. Ex contr de locatiune, de intretinere. ,mportanta clasificarii3 1. ,n ca0ul contractelor cu executare dintr-o data sanctiunea neexecutarii este re0olutiunea, iar in ca0ul contractelor cu executare succesiva, sanctiunea neexecutarii culpabile a obligatiilor este re0ilierea. 7. Contractele cu executare dintr-o data nu pot fi revocate unilateral decat cele cu executare succesiva care pot fi revocate unilateral in ca0urile preva0ute de lege. '. 9uspendarea executarii obligatiilor pe o perioada de timp din motive de forta majora este preva0uta de lege numai in ca0ul contractelor cu executare succesiva. <. Aiscurile contractuale se re0olva in mod diferit la cele 7 tipuri de contracte. *upa cum sunt sau nu nominali0ate in legislatia civila distingem intre 1. Contracte numite care sunt reglementate de 5CC 7. Contracte nenumite care nu sunt regl expres de lg si care sunt lipsite de o denumire legala. (roblema care se ridica este aceea a regulilor aplicabile acestora. (otrivit art 11&. 5CC, contractele nereglementate de lege li se aplica prevederile pre0entului capitol 1 din titlul 7 intitulat Contractul, iar daca acestea nu sunt indestulatoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult. *upa corelatiile care exista intre ele 1. Contracte principale- care au o existenta de sine statatoare 7. Contracte accesorii- care depind de soarta unui contract principal contractul de ipoteca. ( principiul accesorium secvitum principalum" *upa modul in care se exprima vointa partilor 1. Contracte negociate- in care conditiile si clau0ele lor, natura si intinderea prestatiilor sunt re0ultatul unei negocieri libere intre parti. 7. Contracte de ade'iune- sunt reglementate in art 11-% 5CC potrivit cu care contractul este de ade0iune atunci cand clau0ele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand de cat sa le accepte ca atare. '. Contracte fortate- sunt obligatorii prin lege, ex contractul de raspundere civila delictuala in materia autoturismelor sau contractele de asigurarea locuintelor. <. Contractul de consum sau contractul inc6eiat cu consumatorii - reglementat de art 11-5CC care face trimitere la legislatia speciala. %. Contractul cadru- repre0inta acordul de vointa prin care partile convin sa negocie0e, sa inc6eie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acestea. Aeglementat de art 11-& si ele sunt urmate de conventii ulterioare prin care se stabilesc volumul prestatiilor, pretul, termenul.

Curs Inc6eierea contractului Exista doua ipote0e cu privire la inc6eierea contractului si anume inc6eierea contractului intre pre'enti( este acea situatie in care partile se intalnesc la

20

inc6eierea contractului, iar reali0area acordului de vointa se reali0ea0a in acel moment ( sau se mai poate reali0a si in anumite ca0uri prin fax, telefon , etc" inc6eierea contractului intre absenti Este acea situatie in care exista doua acte succesive oferta de a contracta ( policitatiunea" acceptarea ofertei %)-"1A este propunerea pe care o persoana o face unei alte persoane determinate sau publicului in general , de a inc6eia un contract in anumite conditii art 11)8 cod civil @9olicitarea de a formula oferte, adresata uneia sau mai multor persoane determinate, nu constituie, prin ea insasi, oferta de a contracta; . %bs*** Oferta de a contracta nu se confunda cu promisiunea de a contracta care repre0inta acordul prealabil a partilor privind inc6eierea unui contract. CC reglementea0a regimul juridic al ofertei de a contracta si stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta pentru a fi valabila , cat si forma pe care trebuie sa o imbrace ( art 11.-1788 CC" Conditiile ofertei 0 1. Oferta trebuie sa fie ferma , in sensul ca trebuie sa exprime o propunere neindoielnica , un angajament juridic care prin acceptare sa poata sa conduca la inc6eierea contractului. de exemplu nu este forma oferta de van0are a unui produs , in care ofertantul isi re0erva dreptul de a modifica pretul. ,n literatura de specialitate , se arata ca oferta care cuprinde o re0erva , este valabila in masura in care acea re0erva nu are un caracter arbitrar. de exemplu oferta publica de van0are a unor marfuri pana la epui0area stocului este valabila si ea poate fi supusa contractului judiciar 7. Oferta trebuie sa fie reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a anga#a din punct de vedere juridic . nu este valabila oferta facuta jocanda in causa , de asemnea nu este valabila ca oferta facuta in conditie pur protestativa. '. Oferta trebuie sa fie neec2ivoca adica sa exprime vointa neindoielnica de a inc6eia contractul prin simpla ei acceptare . *e exemplu este ec6ivoca expunerea unui obiect intr-o vitrina fara indicarea pretului. <. Oferta trebuie sa fie precisa si completa trebuie sa cuprinda toate elementele ce pot fi luate in considerare la inc6eierea contractului. +stfel , in practica s-a decis ca oferta trebuie sa cuprinda toate elementele esentiale ale contractului pe care ofertantul intelege sa-l inc6eie cu o alta persoana. +ceasta conditie este preva0uta in articolul 11.. alin 1 si 7 din Codul civil . +stefl, potrivit alin 1 @O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in ca0ul acceptarii ei de catre destinatar;. ,n situatia in care partile au convenit asupra elementelor esentiale dar nu ajung la un acord asupra elementelor secundare, la cererea oricareia dintre parti instanta va putea dispune completarea contractului tinand seama dupa imprejurari , de natura si intentia partilor . +rt 11.7 al ' CC ,n conditiile preva0ute la alin. (7", daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana careia i-a fost incredintata determinarea lor nu ia o deci0ie, instanta va dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului, tinand seama, dupa imprejurari, de natura acestuia si de intentia partilor.

)orma si e.teriori'area ofertei

21

,n conf cu art 11.- C Civ, oferta trebuie emisa in forma ceruta de lege ptr inc6eierea valabila a contractului fara sa se mentione0e indeplinirea unor conditii de forma.,n consecinta alegerea formei ofertei este lasata la latitudinea ofertantului.,n consecinta oferta trebuie exteriori0ata ceea ce se poate face in 7 feluri 1. ,n mod expres prin - scris scrisoare,telegrama,catalog publicitar etc - oral - prin forma unui anunt publicitar sau a unei reclame. 7. ,n mod tacit - re0ultand din atitudinea sau comportamentul ofertantului. Exemplu potrivit dispo0itiilor art 1.18 C.C daca dupa indeplinirea termenului stipulat de contractul de locatiune locatarul ramane in posesia bunului indeplinindu-si toate obligatiunile fara vreo impotrivire din parrtea locatorului se considera inc6eiata o noua locatiune in conditiile celei vec6i inclusiv in privinta garantiilor.Oferta de a locata se poate face unor persoane determinate sau unor persoane nedeterminate,de asemena oferta poate sa fie cu termen sau fara termen ca0 in care vor fi diferite efectele obligatorii ale ofertei. $estinatarul ofertei Oferta poate fi adresata unei persoane determinate sau publicului. ,n primul ca0-persoana determinata-este obligatorie pentru ofertant doar fata de acea persoana.,n al doilea ca0-adresata publicului-ofertantul va fi obligat fata de primul acceptant . ,n conformitate cu art 11.) CC @ (ropunerea adresata unor persoane nedeterminate, c6iar daca este precisa, nu valorea0a oferta, ci, dupa imprejurari, solicitare de oferta sau intentie de negociere. Cu toate acestea, propunerea valorea0a oferta daca aceasta re0ulta astfel din lege, din u0ante ori, in mod neindoielnic, din imprejurari. ,n aceste ca0uri, revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta;. )orta obligatorie a ofertei (roblema fortei obligatorii a ofertei priveste momentele anterioare acceptarii ei deoarece dupa ce oferta a fost acceptata avem de a face cu un contract. (rincipiul preva0ut in art '- din vec6iul cod comercial potrivit cu care pana in momentul inc6eierii contractului oferta si acceptarea ofertei sunt revocabile sunt consacrate si dispo0itiile noului cod civil care prevede urmatoarele ipote0e 1. O>EA4+ E94E >+CB4+ B5E, (EA9O+5E (AEFE54E . +ici distingem intre situatia ofertei fara termen de acceptare in acest ca0 oferta trebuie acceptata pe loc ( art 11)< CC " %bs*** +ceste dispo0itii se aplica si in ca0ul ofertei prin telefon sau prin intermediul altei modalitati de comunicare la distanta.2a momentul primirii unei oferte fara termen,destinatarul are 7 posibilitati 1. >ie sa accepte oferta- are loc inc6eierea contractului 7. >ie sa refu0e oferta aceasta devenind C+*BC+ . 9ituatie ofertei cu termen de acceptare in aceasta ipote0a ofertantul va fi obligat sa mentina oferta cu respectarea termenului stabilit. 7. O>EA4+ E94E >+CB4+ B5E, (EA9O+5E +=9E54E. +ici distingem doua situatii si anume 1 .*aca oferta nu a ajuns la destinatar ,ofertantul o poate revoca in mod liber cu conditia ca revocarea sa ajunga la destinatar cel mai tar0iu o data cu oferta. 7. *aca oferta a ajuns la destinatar,trebuie sa distingem intre alte 7 situatii +" *aca oferta este cu termen ofertantul este dator sa o mentina pana la expirarea termenului.*upa expirarea termenului oferta devine C+*BC+ ( art 11)% alin 1 din C.c."*eclaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect inainte de implinirea termenului(11)1 alin 7"

22

=" *aca oferta este facuta fara termen ofeertantul este obligat sa o mentina un timp re0onabil astfel incat destinatarul sa o poataa examina si sa comunice la randul sau raspunsul potrivit.*aca inainte de acceptarea ofertei ofertantul devine incapabil sau decedea0a oferta va deveni caduca numai atunci cand natura afacerii sau imprejurarile o impun in celelalte situatii aceasta mentinandu-se.(11)% alin 7 cod CaCa"?entinerea ofertei intr-un termen re0onabil se aplica si atunci cand ea este facuta unor persoane nedeterminate. %!I3II !"I,I3$ 1-+-I78 97"I$IC A8 A3:A9A"II "A#!73$-"II %)-"1A31787I !-31"7 "-,%CA"-A I31-"!-#1I,A A %)-"1-I 1eoria ofertei ca act 5uridic unilateral i'vor de obligatii (otrivit acestei teorii oferta este act juridic unilateral care da nastere la obligatii in sarcina ofertantului Codul Civil prevede in mod expres actul juridic unilateral ca i0vor de obligatii in art 11&% .?ai mult,in art 11)1 C C oferta obliga in mod irevocabil pe cel care a lansat-o de a o mentine in termenul in care s-a angajat.Aevocarea interpestiva a ofertei inseamna incalcarea unei obligatii asumate prin oferta incalcare care atrage raspunderea ofertantului. 1eoria antecontractului (otrivit acestei teorii oferta cuprinde 7 elemente respectiv fondul ofertei si propunerea accesorie care are ca efect mentinerea ofertei inlauntrul unui termen.9e considera ca intre acceptant si ofertant s-a inc6eiat un acord de vointa respectiv un antecontract ,care da nastere la obligatia ofertantului de a mentine oferta.5erespectarea antecontractului atrage raspunderea contractuala,ceea ce inseamna ca ofertantul este intr-o culpa pre0umata. Critica acestei teorii- inc6eierea contractului -consta in faptul ca antecontractul este o pura fictiune deoarece acceptarea pre0umata a destinatarului este ipotetica si indoielnica 1eoria abu'ului de drept Oferta de a contracta nu este un act juridic general de obligatii ,astfel ofertantul are oricand dreptul de a revoca oferta daca nu a fost acceptata,dreptul la revocare fiind un aspect al dreptului de a nu contracta.+cest drept trebuie insa exercitat in limitele sale interne respectiv trebuie exercitat cu buna credinta si potrivit scopului sau economic si social.,n consecinta in ca0ul in care revocarea ofertei se face in mod abu0iv ne aflam in ipote0a abu0ului de drept care da nastere sau care angajea0a raspunderea ofertantului.+ceasta teorie contravine dispo0itiilor din CC care califica oferta ca un act juridic unilateral. 1eoria raspunderii delictuale (otrivit cu care in situatia in care ofertantul isi retrage in mod interpestiv oferta savarseste un fapt juridic ilicit care daca produce un prejudiciu da nastere la obligatia de despagubire fata de persoana pagubita.(art 1'%- CC" I3)87-31A revocarii ofertei asupra inc6eierii contractului (roblema care se ridica este aceea de a sti daca acceptarea ofertei in termeni oferta care a fost revocata de ofertant poate sa aibe drept efect sau nu inc6eierea a contractului.(otrivit art 11)1 CC declaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect astfel incat cea mai eficienta reparatie a prejudiciului consta in considerarea respectivului contract ca fiind inc6eiat.

Curs .

23

Caducidatea ofertei Aepre0inta o cau0a de ineficacitate determinata de un eveniment independent de vointa sau de culpa partilor. Codul Civil reglementea0a in mod expres ca0urile in care intervine caducidatea ofertei G art 11)% CC 1. +tunci cand acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit sau intr-un termen re0onabil. 7. Cea in care destinatarul refu0a oferta '. +tunci cand ofertantul decedea0a sau devine incapabil, dar numai atunci cand natura afacerii sau imprejurarile o impun. Acceptarea ofertei +cceptarea consta in manifestarea de vointa a persoanei de a inc6eia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i-a fost adresata in acest scop. (oate sa fie facuta in scris sau verbal, ea poate sa fie expresa sau tacita, acceptarea tacita re0ulta din anumite fapte ale acceptantului, fapte ce se pot interpreta in sensul unei acceptari. +cceptarea tacita nu se confunda cu tacerea, in dreptul civil roman, tacerea nu valorea0a consimtamant, in consecinta nu se aplica regula @ Hui tacit cum loHui debetur consentire videtum@ . ,n mod exceptional, tacerea valorea0a consimtamant in urmatoarele situatii 1. +tunci cand legea da tacerii valuare de consimtamant.art 1.18 C.C. 7. (artile pot conveni inainte ca simpla tacere sa valore0e consimtamant '. +tunci cand practicile stabilite intre ofertant si destinatarul ofertei au dat tacerii valuare de consimtamant. <. +tunci cand tacerea are aceasta valuare potrivit u0antelor %. +tunci cand valuarea de consimtamant a tacerii re0ulta din alte imprejurari. *e exemplu, atunci cand oferta este facuta exclusiv in intereseul destinatarului. ( toate aceste situatii sunt preva0ute in art 11)& al 7 din C.C. $onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea ofertei 3 1. +cceptarea trebuie sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta. +tunci cand acceptarea contine elemente diferite de cele ale ofertei, ne aflam in pre0enta unei contra-oferte care potrivit art 11)- C.C. are valuarea unui refu0 al ofertei originare si in consecinta oferta refu0ata va fi lovita de caducidate. 7. +cceptarea ofertei trebuie sa fie neindoielnica, adica sa fie fara ec6ivoc '. Oferta adresata unei anumite persoane poate fii acceptata numai de catre aceasta, iar cea adresata publicului,poate fii acceptata de oricine. <. +cceptarea ofertei trebuie sa respecte forma ceruta de ofertant ( +rt 11)- C.C. " %. +cceptarea nu trebuie sa fie tardiva. ( 11)- si 11). C.C. " ?omentul si locul inc6eierii contractului - Importanta momentului inc6eierii contractului 0 1. 2a acest moment se aprecia0a capacitatea partilor de a inc6eia contractul. 7. 2a acest moment se aprecia0a cau0ele de nulitate absoluta si nulitate relativa. '. 4ot in functie de acest moment se aprecia0a posibilitatea de revocare si caducidate a ofertei. <. ,n acest moment se produc efectele inc6eierii contractului. %. *.p.d.v al calculului termenului de prescriptie extinctiva &. ,n functie de acest moment se determina si locul inc6eierii contractului. -. ,n ca0ul conflictului de lege in timp, se determina legea aplicabila. - ,mportanta locului inc6eierii contractului 1. +re importanta in ceea ce priveste determinarea competentei materiale si teritoriale a instantelor de

24

judecata.. 7. ,n dreptul international privat, uneori, legea aplicabila contractului este @lex loci contractus @I legea locului inc6eierii contractului. +omentul inc6eierii contractului 0 1. Contractul inc6eiat intre pre0enti in situatia in care ofertantul si acceptantul sunt de fata, momentul inc6eierii contractului este acela in care ei cad de acord asupra inc6eierii acestuia.. in situatia in care, acordul de vointa nu se reali0ea0a asupra tuturor elementelor contractului, potrivit art . 11.% din C.C. contractul nu se inc6eie pana nu se ajunge la un acord cu privire la acesta. O=9 este asimilat contractului inc6eiat intre pre0enti, si contractul inc6eiat prin mijloace moderne de comunicare ( telefon, videofon, radio, televi0iune,internet " 7. Contractul inc6eiat intre absenti sau prin corespondenta a" 9istemul emisiunii care cuprinde teoria declaratiunii si teoria expeditiei. b" 9istemul receptiunii care cuprinde teoria receptiunii si teoria informatiunii. 4eoria 1 teoria emisiunii sau a declaratiunii acceptarii momentul inc6eierii contractului este cel in care destinatarul ofertei declara acceptarea. Bnii autori, aduc ca argument al acestei teorii dispo0itiile art 781' alin 1 C.C. , potrivit cu care, acceptarea mandatului poate re0ulta si din executarea sa de catre mandatar. Bn alt argument este cel adus de art 781< din C.C. care reglementea0a un ca0 special de acceptare tacita a mandatului, in ca0ul in care mandatul are ca obiect acte ce intra in exercitarea profesiei mandatarului, pt care acesta si-a oferit serviciile in mod public, fie direct mandantului. *e fapt aceste texte repre0inta doar norme derogatorii de la dreptul comun . / Critica 0 1. 5u se poate stabili cu certitudine momentul inc6eierii contractului, intrucat acceptarea este un element psi6ologic foarte greu de dovedit 7. +ceptantul poate sa revina oricand asupra acceptarii 4eoria 7 teoria expeditiunii se refera la situatia in care momentul inc6eierii contractului este cel al expedierii acceptarii catre ofertant . este criticabila deoarece pana cand ajunge la ofertant, acceptarea poate fii retrasa, pe de alta parte ofertantul nu poate stii daca acel contract s-a inc6eiat neavand cunostiinta de acceptare. 4eoria ' teoria receptiunii acceptarii potrivit cu care contractul se considera inc6eiat in momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant c6iar daca ofertantul nu a luat cunostiinta de continutul ei. ,n acest sens, potrivit art. 1788 din C.C., oferta, acceptarea, precum si revocarea acestora, produc efecte numai din momentul in care ajung la destinatar, c6iar daca acesta nu ia cunostiinta de ele, din motive care nui sunt imputabile. ,n acelasi sens sunt si prevederile art 11.& alin 1 C.C. - 4eoria acceptata de noul cod civil 4eoria < teoria informatiunii momentul inc6eierii contractului este cel in care ofertantul ia cunostiinta de acceptarea ofertei. O=9 aceasta teorie era reglementata de art '% din vec6iul cod comercial care in pre0ent este abrogat. -fectele contractului - *repturile subiective civile si obligatiile civile, carora contractul le da nastere, pe care le modifica sau le stinge. - *eterminarea efectelor contractului I stabilirea sau fixarea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative generate, modificate sau stinse de contract. - Exista doua fa0e prealabile determinarii efectelor contractului 1. (robarea contractului daca nu este probat, este considerat ca nu exista. 7. Cea a interpretarii clau0elor contractului regulile de interpretare are contractului sunt preva0ute in articolele de la 17&& la 17&) C.C. si 17-7 C.C. O=9. +ceste reguli de interpretare se aplica si actelor juridice unilaterale. O=9 7 aceste reguli de interpretare au un caracter supletiv Aeguli de interpretare 1. Contractul se interpretea0a dupa vointa concordanta a partilor si nu dupa sensul literar al termenilor.

25

7. Clau0ele unui contract trebuie supuse unei interpretari sistematice, unde se interpretea0a unele prin altele dandu-se fiecareia intelesul ce re0ulta din ansamblul actului. ( +rt 17&- c.c. " '. Clau0ele indoielnice se interpretea0a in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului actului juridic. +rt 17&. alin 1 C.C. <. Clau0ele indoielnice se interpretea0a tinand seama de natura contractului., imprejurarile in care a fost inc6eiat, interpretarea data anterior de catre parti, de sensul atribuit in general clau0elor si expresiilor in domeniu precum si de u0anta. ( art 17&. alin 7 , c.c. " %. *aca o clau0a este susceptibila de a primi doua intelesuri , ea se interpretea0a in sensul de a produce efecte si nu in sensul de a nu produce niciun efect. &. Oricat de generali ar fi termenii, contractul cuprinde numai lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta. -. Clau0ele destinate sa exemplifice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un ca0 particular nu ii restrang aplicarea in alte ca0uri care nu au fost expres preva0ute. .. *aca dupa aplicarea regulilor de interpretare, contractul ramane neclar, acesta se interpretea0a in favoarea celui care se obliga. ( indubio pro reo " . EJCE(4,E stipulatiile inscrise in contractele de ade0iune , care se interpretea0a impotriva celui care le-a impus. ). Contractul obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar si la toate urmarile pe care practicile statornicite intre parti, u0antele, legea sau ec6itatea le dau contractului dupa natura lui. 18. Clau0ele obisnuite intr-un contract se subinteleg desi nu sunt stipulate in mod expres.

!rincipiile efectelor contractului (rincipiile efectelor contractului sunt acele reguli care arata modul in care se produc aceste efecte , respectiv cum, in ce masura si fata de cine se produc aceste efecte. !rincipiul fortei obligatorii +cesta este exprimat prin adagiul @ pacta sunt servanda @ art 17-8 C.C. potrivit cu care contractul valabil inc6eiat are putere de lege intre partile contractante;. E6$EP1,, acele situatii cand efectele contractului nu se mai produc asa cum au preva0ut partile la inc6eierea lui . Categorii de e.ceptii 0 a" Ca0ul de restrangere a fortei ogligatorii a contractului ex incetarea contractului de locatiune din cau0a taierii totale sau considerabile a lucrurilor ( art 1.1. alin 1 C.C. " , incetarea contractului de mandat din cau0a mortii, incapacitatii sau falimentului mandantului sau mandatarului ( art 78'8 lit c C.C. " , incetarea contractului de arendare prin decesul, incapacitatea sau falimentul arendasului.( art 1.%8 c.c. " b" Ca0uri de extindere a fortei obligatorii prorogarea sau prelungirea efectelor unor acte juridice prin efectul legii ( O.u.g . K 788< ", prelungirea efectelor contractului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii pe tot timpul cat durea0a cau0a de suspendare ( ex. >orta majora " , moratoriul legal ( acordarea prin lege a unui termen care are ca efect amanarea generala a executarii unor obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori in considerarea unor imprejurari exceptionale , cum sunt cri0ele economice, conflictele militare etc " c" Aevi0uirea efectelor anumitor contracte din cau0a ruperii ec6ilibrului contractual in urma sc6imbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul inc6eierii contractului. 9e mai numeste si teoria imprevi0iunii si se exprima in adagiul @rebus sib standibus @astfel pot. +rt. 17-1 alin 7 si ' C.C.., pt aplicarea teoriei imprevi0iunii trebuie indeplinite urmatoarele conditii - 9c6imbarea imprejurarilor precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor in mod re0onabil in momentul inc6eierii contractului. - 9c6imbarea sa fi avut loc dupa inc6eierea contractului - *ebitorul nu si-a asumat riscul sc6imbarii imprejurarilor si nici nu putea fii in mod re0onabil

26

considerat ca si-a asumat acest risc. - Conditie procesuala, in sensul ca debitorul trebuie sa incerce intr-un termen re0onabil si cu buna credinta negocierea adaptarii re0onabile si ec6itabile a contractului. *aca sunt indeplinite aceste conditii, instanta poate sa dispuna 1. adaptarea contractului si 7 . incetarea contractului la momentul si in conditiile pe care le stabileste d" +cele situatii in care legea recunoaste uneia dintre partile contractului posibilitatea de a modifica unilateral contractul , adica fara acordul celeilalte parti, ex art %' alin1 din Oug. %<K788& , potrivit cu care concedentul ( cel care da in concesiune " poate modifica unilateral partea reglementara a contractului de concesiune cu notificarea prealabila a concesionarului din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa ca0.

Curs ) !incipiul Irevocabilitatii Contractului (otrivit acestui principiu,contractului nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa a uneia sigure parti, ci numai prin acordul de vointa al partilor contractante 9e exprima prin adagiul @mutus consensus, mutus disensus;. *ecurge din principiul fortei obligatii a efectelor contractului ,in speta, fiind in acelasi timp si o garantie a acestui principiu.

%bs*** (rincipiul irevocabilitatii isi gaseste o aplicatie mult mai pregnanta in materia donatiilor , deoarece irevocabilitatea donatiilor este de esenta acestui contract, astfel incat putem vorbi de o irevocabilitate de gradul ,,. ,n consecinta, contractul de donatie nu poate fi desfiintat prin acordul de vointa al donatorului si donatarului. El poate fi revocat numai in ca0urile expres preva0ute de lege.

27

-.ceptii Constituie exceptii de la irevocabilitatea contractului acele ca0uri in care contractul poate fi desfiintat prin manifestarea de vointa a unei singure parti. Aevocarea donatiei intre soti pe timpul casatoriei ( 18'1 CC " *enuntarea contractului de locatiune inc6eiat pe perioada nedeterminata (1.1& al 1 CC " ,ncetarea contractului de depo0it la cererea deponentului sau prin restituirea bunului de catre depo0itar in ca0ul depo0itului fara termen (711% CC " *enuntarea unor contracte de catre administratorul sau lic6idatorul judiciar (78 al 1 si art 7% lit e din legea .%K788& privind procedura insolventiei " ,n conformitate cu art 17-8 al 7 CC exista posibilitatea revocarii contractului prin acordul de vointa al partilor ceea ce repre0inta o expresie a principiului libertatii actelor juridice civile. (artile au posibilitatea de a prevede in contract situatiile in care acel contract poate fi denuntat in mod unilateral , afara de ca0ul in care legea inter0ice acest lucru . o altfel de clau0a se numeste clau0a de de0icere din interpretarea per a contrario a prevederilor art 17-& al. ' CC re0ulta ca clau0a de de0icere poate fi cu titlu oneros sau gratuit. !rincipiul relativitatii efectelor contractului &12(0 CC ) Este acea regula de drept potrivit careia contractulK actul juridic civil produce efecte numai fata de partile contractante fara a putea sa profite sau sa daune0e tertilor persoanei. +dagiul res inter alias acta, aliis neHue nocere, neHue prrodesse potest.

(rincipiul relativitatii efectelor contractului nu trebuie confundat cu opo0abilitatea fata de terti a contractului, opo0abilitate care se refera la contract ca o realitate sociala ca o situatie juridica si care este opo0abil persoanelor straine de contract , in ceea ce priveste existenta drepturilor si obligatiilor persoanei. (entru a intelege acest principiu , trebuie sa definim notiunea de parti, notiunea de terti si notiunea de avand cau0a. !artile (rin parte se intelege persoana care inc6eie contractul personal sau prin repre0entare si in patrimoniul caruia se produc efectele contractului respectiv. 1ertii 4ertii se mai numesc si @penitus extranei; adica sunt acele persoane care sunt straine de contract si care nu au participat nici direct , nici prin repre0entant la inc6eierea acestuia.4ertii ,in principiu, nu sunt afectati de inc6eierea contractului, contract care nu-i daunea0a nici nu le profita. Avand cau'a +van0ii cau0a sunt acele persoane ,care , desi nu participa la inc6eierea acelui contract , suporta totusi efectele inc6eierii lui datorita legaturii juridice cu partile acelui contract $ategorii de avanzi cauza 9uccesorii universali si cu titlu universali 9uccesorii cu titlu particular Creditorii c6irografari

4uccesorii universali sunt acele persoane care dobandesc un patrimoniu adica o universalitate juridica sunt mostenitorul legal unic, legatarul universal si persoana juridica care a dobandit un patrimoniu ca urmare a absorbtiei sau a contopirii sau ca urmare a transformarii. 4uccesorii cu titlu universal sunt acele persoane care dobandesc o fractiune de patrimoniu

28

 sunt mostenitorii legali , legatarii cu titlu universal , precum si persoanele juridice care dobandeste o fractiune din patrimoniul persoanei juridice divi0ate. 4uccesorii cu titlu particular este acea persoana care dobandeste un anumit drept subiectiv privit in mod individual , adica ut singuli 1 de exemplu cumparatorul unui bun, donatarul, cesionarul , legatarul cu titlu particular , etc. $onditii pentru succesorii cu titlu particular 1. 9a fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit. 7. 9a fie vorba de actele juridice anterioare inc6eiate de autor cu alte persoane referitoare la acelasi drept sau bun. '. +ctul juridic fata de care urmea0a sa se stabileasca calitatea de avand cau0a trebuie sa indeplineasca cerintele privind forma pentru opo0abilitatea fata de terti. %bs*** (rocedura efectelor unui act juridic fata de succesorii este justificata si de principiul potrivit cu care un drept se dobandeste asa cum apare in patrimoniul transmitatorului ( nimeni nu poate transmite mai mult decat ceea ce are " care se exprima prin adagiul nemo plus iuris ad alium transfere potest Huam ipse 6abet. $reditorii c2irografari 9unt acei creditori care nu au garantie reala care sa le asigure reali0area creantei ei avand numai un drept de gaj general asupra patrimoniului debitoriului. Exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului Constituie exceptii de la acest principiu acele situatii in care efectele contractului se produc si fata de alte persoane decat partile. Exista mai multe exceptii aparente de la principiul relativitatii si o singura exceptie reala. -.ceptia reala de la acest principiu se refera numai la drepturi nu si la obligatii. ,n consecinta, niciodata in nicio imprejurare printr-un contract nu se pot da nastere la obligatii in sarcina unei persoane care nu si-a manifestat vointa prin acest sens. Execptii aparente 1. 9ituattia avan0ilor cau0a , succesorii universali si succesorii cu titlu universal sunt asimilati partilor in sensul ca iau locul persoanelor initiale in privinta efectelor contractului fiind deci continuatori ai autorului lor. ,n mod similar succesorii cu titlu universal iau locul partii actului juridic manifestand vointa in acest sens. Creditorii c6irografari suporta consecintele actelor juridice inc6eiate de catre debitorul lor in sensul ca sansa de a-si reali0a creanta creste sau scade in functie de aceste acte , avand dreptul de a ataca actele frauduloase ale debitorului 2. (romisiunea faptei altuia se mai numeste si conventia de porte forte ,care este acel contract prin care o parte numita promitent se obliga de cealalta parte ,care se numeste creditorul promisiunii, sa determine o a treia persoana sa inc6eie , sa ratifice un act juridic (17.' CC" 5e aflam in pre0enta unei exceptii aparente deoarece promitentul promite propria fapta fara ca tertul sa fie obligat prin acest contract. 3. Aepre0entarea este procedeul te6nico-juridic prin care o persoana numita repre0entant inc6eie in numele si pe seama altei persoane numita repre0entat un contract al carei efecte juridice se produc in persoana repre0entatului (17)& CC" ,n conformitate cu art 17)% CC repre0entarea este de ' feluri Aepre0entare legala atunci cand i0vorastedin lege ( exemplu ca0ul minorului de 1< ani" Aepre0entare conventionala - atunci cand imputernicirea de repre0entare i0voraste din vointa partilor exprimata in contractul de mandat (788) CC " Aepre0entare judiciara care isi are i0vorul in imputernicirea data de instanta cum este ca0ul sec6estrului judiciar (&88 alin ' C(C" ,n functie de intinderea puterii de a repre0enta distingem intre

29

Aepre0entare totala sau generala care confera repre0entantului puterea de a inc6eia orice act juridic cu exceptia celor strict personale si cu privire la toate bunurile cum este situatia repre0entarii incapabilului sau al mandatului general Aepre0entare partiala sau speciala care confera repre0entantului puterea de a inc6eia pentru un repre0entat fie un act juridic fie anumite acte cu privire la un anumit bun determinat. %bs*** Codul civil reglementea0a si situatia contractului cu sine insusi precum si dubla reglementare, astfel contractul cu sine insusi este acel contract inc6eiat de catre o persoana in calitate de repre0entant , iar pe de alta parte in numele sau si pentru sine. ,n al doilea rand este vorba de dubla repre0entare prin care presupune ca actul juridic este inc6eiat de o persoana in numele si pe seama altor persoane pe care le repre0inta deopotriva. ,n aceste situatii conform art 1'8< CC sanctiunea care intervine este nulitatea relativa care poate fi ceruta de repre0entant cu exceptia situatiei in care repre0entantul a fost imputernicit in mod expres , in acest sens, sau cuprinsul contractului a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda conflictul de interese. ,n situatia in care repre0entantul inc6eie un act juridic in lipsa sau cu depasirea imputernicirii, acel act juridic nu produce efecte intre repre0entat si tert. ,n aceasta situatie , potrivit art 1'18 CC , repre0entantul raspunde pentru prejudiciile cau0ate tertului care s-a incre0ut cu buna credinta in inc6eierea valabila a contractului. +tunci cand repre0entatul ,prin comportamentul sau, l-a determinat pe tert sa creada ca repre0entantul actionea0a in limita puterilor conferite, repre0entatul nu se poate prevala fata de tert de lipsa puterii de a repre0enta. 2egea permite repre0entatului sa ratifice contractul inc6eiat fara sau cu depasirea puterii de repre0entare. ,n conformitate cu art 1'17 CC ratificarea are efect retroactiv fara a afecta insa drepturile dobandite de tert in timp. ObsEEE C6iar si in lipsa ratificarii este posibila obligarea repre0entatului in in masura in care sunt indeplinite conditiile gestiunii de afaceri. Curs 18 ;. +ctiunile directe sunt acele situatii in care potrivit legii, o persoana numita reclamant c6eama in judecata o persoana numita parart, care nu se afla in raporturi contractuale, atat reclamantul cat si paratul aflandu-se aflandu-se in raporturi contractuale cu o terta persoana. CC reglementea0a ' situatii 9ituatia sublocatiunii regelmentata de art 1.8- al. 1 CC care recunoaste locatarului ca pentru c6iria cuvenita , in temeiul contractelor de locatiune , sa intente0e o actiune directa impotriva sublocatarului pana la concurenta c6iriei pe care acesta o datorea0a locatarului principal. ,n materia contractelor de antepri0a reglementata de art 1.%& , care recunoaste lucratorilor o actiune directa impotriva beneficiarului lucrarii pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o datorea0a antreprenorului la momentul introducerii actiunii. 9ituatia reglementata in materia contractelor de mandat reglementata de art 787' al & CC care recunoaste mandantului o actiune directa impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o in executarea mandatului. 5. Cesiunea de creanta - este uncontract prin care o persoana numita cedent ii transmite unei persoane numita cesionar cu titlu oneros sau gratuit o creanta pe care o are impotriva unui debitor. Este o exceptie aparenta , deoarece , desi debitorul nu-si manifesta in niciun fel vointa in ceea ce priveste cesiunea de creanta , acesta are aceeasi obligatie pe care si-a asumat-o initial fata de cedent. 6. Cesiunea contractelor ve0i mai sus ( aici nu se censionea0a decat o creanta ci tot contractul , atat drepturile cat si obligatiile "

30

. Lestiunea de afaceri repre0inta acea operatiune prin care o persoana numita gerant savarseste acte materiale sau juridice unei alte persoane numita gerat fara a fi primit mandat din partea acestuia. ,n masura in care atat actele materiale cat si cele juridice sunt savarsite de gerant sunt utile geratului, actul juridice inc6eiat de gerant cu o alta persoana va naste drepturi si obligatii catre gerant. ,ntr-o alta opinir gestiunea de afaceri nu repre0inta o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor contractului deoarece ne aflam in pre0enta unui i0vor distinct de obligatii. (. +ctele juridice colective respectiv 6otararile asociatiilor care-si produc efectele fata de soti , asociatii care nu au participat la adoptarea lor precum si fata de cei care au votat impotriva cum ar fi de exemplu prevederile OL 7& K 7888 privind asociatiile si fundatiile. Exceptie de la opo0abilitatea fata de terti a contractului 9imulatia exceptie *efinitie EEE este operatiunea juridica in cadrul caruia printr-un act juridic dar aparent , denumit si aimulat , se creea0a o alta situatie juridica decat cea stabilita printr8un act juridic ascuns, secret dar adevarat denumit impropriu contrainscris. +ctul juridic secret trebuie sa fie anterior sau concomitent celui public deoarece in ca0 contrar ne aflam in pre0enta in pre0enta unei revocari sau modificari a actului public. ,n conformitate cu art 17)' CC regulile privitoare la simulatie se aplica si in ca0ul actelor juridice unilaterale destinate unei persoane determinate care au fost simulate prin acordul intre autorul actului si destinatarul sau. (otrivit art 17)< CC simulatia nu se aplica actelor juridice nepatrimoniale. >elurile simulatiei 9imulatia - (rin fictivitate - *eg6i0are 4otala - (artiala - (rin interpunere de persoane 9imulatia prin fictivitate Este acea forma a simulatiei ce presupune o disimulare totala a realitatii , in sensul ca actul public este inc6eiat numai de CO5,/E54+, existenta lui fiind contra0isa de actul secret in care se mentionea0a ca in realitate nu s-a inc6eiat niciun act juridic.
CCO5,/M5NO Pe f. *e P (cu cineva" prin Qn!elegere tacit$1 Qn complicitate cu cineva. KRfr. connivence, lat. Conniventia D

9imulatia prin deg6i0are 4otala este situatia in care partile urmaresc sa ascunda c6iar natura juridica a contractului . *e exemplu actul public este un act de van0are cumparare , iar actul secret este un act de donatie. - (artiala atunci cand partile urmaresc sa ascunda enele clau0e convenite , cum ar fi de exemplu pretul intr-un contract de van0are-cumparare. 9imulatia prin interpunere de persoane este acea simulatie in care contractul public se inc6eie intre persoane , iar in actul secret se mentionea0a ca adevaratul beneficiar al contractului este o alta persoana decat cea care apare in actul public. Efectele simulatiei 9anctiunea cu caracter general in materie de simulatie consta in inopo0abilitatea fata de tertii de buna credinta a actului secret prin inopo0abilitate constatata pe calea actiunii in simulatie. Exista insa si situatia in care simulatia este sanctionata cu nulitate. ,n conformitate cu art ))7 al 1 CC se sanctionea0a cu nulitatea relativa , liberalitatile facute cu nerespectarea incapacitatilor speciale de a primi liberalitati stabilite de art ).. al. 7 CC , ))8 si ))1 CC atat cele deg6i0ate sub forma unui contract oneros cat si cele facute prin interpunere de persoane. ,n ceea ce priveste efectele simulatiei distingem intre 1. Aaporturile ce se stabilesc intre partile simulatiei , respectiv intre succesorii universali si cu titlu universal. 7. Aaporturile dintre partile simulatiei si tertele persoane.

31

'. Aaporturile dintre terti. 1. Efectele simulatiei fata de parti (otrivit art 17.) CC contractul secret produce efecte numai intre parti si , daca din natura actului sau stipulatia partilor nu re0ulta contrariul intre succesorii universali sau cu titlu universal ObsEEE *aca simulatia a fost folosita in vederea fraudarii intereselor succesorilor universali sau cu titlu universal , acestia devin terti fata de simulatie. (entru a produce efecte este necesar ca actul juridic secret sa fie inc6eiat cu respectarea conditiilor de valabilitate. ,n conformitate cu art 17.) al 7 CC , contractul secret nu produce efecte nici intre parti , daca nu indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru inc6eierea sa valabila . per a contrario , actul secret nu trebuie sa indeplineasca si conditiile de forma preva0ute de lege. ,n situatia in care , insa, conditiile de forma sunt preva0ute de lege ad validitatem , indeplinirea lor de catre actul public este valabila si pentru actul secret. 7. Efectele simulatiei intre parti si terti. *eoarece tertii nu au in principiu cunostinte despre actul secret , acesta nu poate fi invocat impotriva lor. ,n conformitate cu art 17)8 al 1 CC , contractul secret nu poate fi invocat de catre parti , de catre succesorii lor universali , cu titlu universal sau cu titlu particular si nici de creditorii instrainatoului aparent impotriva tertilor care , intemeindu-se cu buna credinta pe actul public, au dobandit dreptul de la ac6i0itorul aparent. ?ai mult, potrivit art 17)8 al 7 CC tertii pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret, atunci cand acesta le vatama drepturile. ,n consecinta , in materia simulatiei tertul de buna credinta , in functie de interesele sale , se poate prevala fie de actul public , fie de actul secret in raport cu partile. ,n materie de simulatie, in afara dispo0itiilor legale din care re0ulta astfel categoria tertilor , include si pe creditorii c6irografari ai partilor simulatiei succesorul cu tiltu particular al oricareia dintre partile simulatiei precum si succesorii universali si cu titlu universal ai partilor simulatiei , daca prin simulatie se incalca drepturi proprii ( de exemplu in ca0ul unei donatii deg6i0ate prin van0are cumparare , mostenitorii legali re0ervatari ai donatorului devin terti daca donatia incalca re0erva succesorala". '. Efectele simulatiei in raporturile dintre terti ,n ca0ul in care exista un conflict intre terti cu privire la invocarea actului public sau a actului secret, au prioritate tertii care cu buna credinta se intemeia0a pe contractul aparent. +stfel, potrivit art 17)8 al 1 CC este preferat dobanditorul de buna credinta de drepturi de la ac6i0itorul aparent in detrimentul creditorilor instrainatorului aparent si al succesorului cu titlu particular al instrainatorului. ,n sc6imb , potrivit art 17)1 al 7 CC , daca exista un conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii dobanditorului aparent sunt preferati cel dintai , in ca0ul in care creanta lor este anterioara contractului secret. +ctiunea in simulatie Este acea actiune prin care se urmareste de0valuirea existentei contractului secret care repre0inta adevarata manifestare de vointa a partilor . +ctiunea in simulatie ,fiind o actiune in constatare, este imprescriptibila extinctiv. ,n ceea ce priveste proba, daca actiunea este introdusa de catre un tert , existenta contractului secret poate fi dovedit prin orice mijloc de proba (17)' al 1. CC" Efectele in simulatie constau in inlaturarea efectelor contractului public , singurul contract eficient ramanand cel secret. Curs 11 Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice 1. Exceptia de neexecutare a contractului 7. Ae0olutiunea si re0ilierea

32

'. Aiscul contractual +ceste efecte specifice isi au i0vorul in reciprocitatea si interdependenta obligatiilor i0vorate din contractul sinalagmatic. Exceptia de neexecutare a contractul precum si re0olutiunea si re0ilierea se discuta pe planul culpei partilor in executarea contractului , iar problema riscului contractual se discuta in vederea imposibilitatii executarii contractului datorita unor cau0e neimputabile partilor. ObsEEE 1. Obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa aiba un i0vor comun de natura contractuala, astfel este posibil ca obligatiile partilor sa fie reciproce , dar inascute din i0voare diferite contractuale sau extracontractuale. 7. 5u trebuie sa se confunde ideea de reciprocitate a obligatiilor cu ideea de reciprocitate a prestatiilor 1 de exemplu in ca0ul stipulatiei pentru altul prestatiile partilor nu sunt reciproce, stfel promitentul isi executa obligatia fata de tertul beneficiar si nu fata de stipulant. Exceptia de neexecutare a contractului Este reglementat de art 1%%& CC 9e mai numeste exceptio non ad incleti contractus Este acel mijloc de aparare care consta in refu0ul de executare a obligatiei exprimata de una dintre partile contractului sinalagmatic , atunci cand cealalta parte ii pretinde aceasta executare fara a-si executa sau oferi executarea propriei obligatii. Conditii Obligatiile reciproce ale partilor sa isi aiba temeiul in acelasi contract 9a existe o neexecutare , c6iar partiala , dar insuficient de insemnata din partea partii care pretind executarea. - +ceasta neexecutare sa fie imputabila si nu trebuie sa se datore0e unei fapte savarsite de partea care invoca exceptia sau unei imprejurari ce exclude nevinovatia acestuia. - +mbele obligatii trenuie sa fie exigibile la data invocarii execptiei si sa nu existe o anumita ordine in executarea obligatiilor , in sensul ca obligatia partii care invoca exceptia sa nu fie executata inaintea celelilate obligatii ObsEEE Exceptia de neexecutare poate fi invocata si impotriva creditorilor contractului fie in ca0ul in care acestia folosesc calea actiunii oblice, fie atunci cand urmaresc un bun care se afla in mainile celui care invoca exceptia. Efectele invocarii exceptiei de neexecutare a contractului se produce de indata si consta in suspendarea executarii obligatiei asumate de care recurge la acest mijloc de aparare. Ae0olutiunea si re0ilierea Ae0olutiunea este sanctiunea care intervine in ca0ul neexecutarii culpabile a obligatiilor i0vorate dintrun contract sinalagmatic cu execute uno ictu ( dintr-o data " constand in desfiintarea retroactiva a contractului. Clasificare *upa i0vor Ae0olutiune legala - Conventionala ,n functie de modul de operare potrivit art 1%%8 CC distindem intre Ae0olutiune judiciara se dispune la cerere de catre organul de jurisdictie - Bnilaterala care operea0a prin declaratia de re0olutiune a partii interesate -

33

*e plin drept- care intervine in ca0urile expres preva0ute de lege , fie atunci cand partile au convenit astfel Cel care solicita re0olutiunea trebuie sa-si fi executat insusi obligatia ori sa declare ca este gata sa-si execute (artea indreptatita sa invoce re0olutiunea poate sa aleaga intre re0olutiune si executarea contractului. Conditii - 4rebuie sa existe o neexecutare c6iar si partiala , dar suficient de importanta a obligatiei asumate de cealalta parte. - 5eexecutarea sa fie imputabila debitorului ei - *ebitorul acestei obligatii sa fi fost pus in intar0iere - 5eexecutarea partiala poate conduce fie la re0olutiunea contractului , fie la re0olutiunea partiala , fie doar la o reducere proportionala a obligatiei contractantului care este gata sa-si execute sau care si-a executat prestatia 1%<). Ae0olutiunea partiala este posibila numai daca executarea este vi0ibila. +tunci cand neexecutarea este de mica neinsemnatate, creditorul nu poate cere re0olutiunea ci are dreptul la reducerea proportionala a prestatiei sle , daca este posibil. ,n ca0 contrar, daca nu este posibil el are dreptul la despagubiri. Ae0olutiunea judiciara operea0a din momentul ramanerii definitive a 6otararii judecatoresti prin care a fost pronuntata Ae0olutiunea unilaterala care , in conformitate cu art 1%%7 al 1 CC, poate interveni in urmatoarele ' situatii Cand partile au conveit astfel *aca debitorul se afla de drept in intar0iere Cand debitorul nu si-a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intar0iere. *eclaratia de re0olutiune este irevocabila de la data comunicarii catre debitor sau de la data expunerii. +ceasta declaratie trebuie facuta prin termenul de prescriptie preva0uta de lege pentru actiunea corespun0atoare acesteia , iar pentru a fi opo0abila trebuie inscrisa in cartea funciara sau in registrele de publicitate (artile unui contract pot insera anumite clau0e referitoare la desfiintarea contractului datorita neexecutarii culpabile asumate de oricare dintre parti. +ceste clau0e se numesc pacte comisorii , iar re0olutiunea este conventionala. ,n conformitate cu 1%%' CC pactul comisoriu produce efecte daca prevede in mod expres obligatiile a caror neexecutare atrage re0olutiunea de drept a contractului. ,n functie de modul lor de redactare , pactele comisorii pot fi de mai multe feluri, astfel, de regula re0olutiunea operea0a numai dupa punerea in intar0iere a debitorului , fiind posibil ca partile sa prevada ca re0olutiunea va re0ulta din simplul fapt al neexecutarii ,ndiferent de felul ei , re0olutiunea are ca efect principal desfiintarea retroactiva contractului sinalagmatic. (otrivit art 1%%< al 7 CC re0olutiunea nu produce efecte asupra clau0elor referitoare la solutionarea diferendelor si nici asupra celora care sunt destinate sa produca efecte in ca0 de re0olutiune. (artile urmea0a a fi puse in situatia anterioara pe ba0a principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis ( nulitatea" , iiar in masura in care s-a produs un prejudiciu partea in culpa poate fi obligata la plata de despagubiri. +ceasta sanctiune intervine in ca0ul neexecutarii culpabile i0vorate dintr-un contract sinalagmatic cu executare succesiva, constand in desfiintarea contractului, respectiv pentru viitor ex nunc . astfel , potrivit art 1%%< al ' CC contractul re0iliat incetea0a doar pentru viitor (otrivit art 1%<) al ' CC daca nu se prevede astfel dispo0itiile referitoare la re0olutiune se aplica si in ca0ul re0ilierii. Ca exceptie in ca0ul re0ilierii , aceasta poate fi ceruta c6iar daca neexecutarea este de mica neinsemnatate , insa are un caracter repetat art 1%%1 al 1 CC. Aiscul contractual 34

(roblema riscului contractului sinalagmatic se ridica atunci cand una dintre parti nu poate sa-si execute obligatia din cau0a fortei majore sau ca0ului fortuit , astfel se ridica intrebarea daca partea care este debitor al obligatiei imposibil de executat mai poate sa ceara celelilalte parti executarea obligatiei asumate. ,n ca0ul unui raspuns afirmativ inseamna ca riscul contractual ar fi suportat de catre creditorul obligatiei imposibil de executat. ,n ca0ul unuiraspuns negativ , creditorul obligatiei imposibil de executat nu trebuie sa-si indeplineasca obligatia asumata , astfel incat riscul apartine debitorului obligatiei imposibil de executat. 9ub imperiul actualului CC , riscul contractual apartine debitorului obligatiei imposibil de executat , inclusiv in materia contractelor translative ( 17-< al 1 CC " de proprietate. (e cale de exceptie ,potrivit art 17-< al 1 CC , creditorul pus in intar0iere preia riscul pieirii fortuit al bunului. El nu se poate elibera decat daca dovedeste ca bunul a pierit si daca obligatia de predare ar fi fost executata timp . ObsEEE Aegula din materia riscului contractualare un caracter supletiv , in sensul ca partile pot conveni astfel prin contract. Curs 17 RASPUNDEREA CONTRACTUALA SAU EXECUTAREA PRIN ECHIVALENT A OBLIGATIILOR 1.NOTIUNEA DE DAUNE INTERESE DEF: sunt despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca pentru repararea prejudiciului suferit de creditor ca ur are a nee!ecutarii culpabile a obligatiilor contractuale" #ntotdeauna daunele interese se stabilesc in bani $ceea ce insea na ca au un caracter PECUNIAR " %aunele interese pot fi cu ulate cu celelalte re edii pentru nee!ecutarea contractului $cu conditia sa nu fie inco patibila" %e e!e plu daunele interese pot fi cu ulate cu re&olutiunea contractului" SEDIUL MATERIEI: cap #' (intitulat raspunderea ci)ila din titul ## intitulat i&)oarele obligatiilor " %e ase enea cap ## intitulat e!ecutarea silita a obligatiilor$din titlul '- e!ecutarea obligatiilor" CONDITIILE ANGAJARII RASPUNDERII CIVILE CONTRACTUALE OBS: acualul cod ci)il nu ai pre)ede ca o conditie a angajarii rapunderii ci)ile contractuale punerea prealabil in intarzaiere a debitorului. 1.EXISTENTA UNEI NEEXECUTARI A UNEI OBLIGATII CONTRACTUALE *ceasta neexecutarea -poate sa fie -totala sau partiala -poate sa pri)easca- o obligatie principala sau accesorie - o obligatie esentiala sau secundara %e ase enea este inclusa aicea si executarea defectuasa sau necores un!atoare a une" o#$"%at"" contractua$e . *stfel in cf cu art 1551 din cod civil DAUNELE INTERESE pot fi acordate c iar si pentru neexecutari de !ica inse!natate . &.NECESITATEA 'O(E'IRII CULPEI SAU (INO(ATIEI 'EBITORULUI *ceasta conditie re&ult din dipo&itiile art 1 530 si 1547 cod ci)il" %e ase enea aceasta conditie pri)este si ipote&a +,,-,C./*0## 12*0* 3.4/#2#C*0,5 a obligatiilor in conditiile pre)a&ute de art 1555-1557 cod ci)il6 #n ceea ce pri)este PROBA CULPEI *0/ 1548 C7% C#'#8 pre)ede ca 1culpa debitorului este pre&u ata5

35

794:aceasta pre&u tie operea&a in ca&ul o#$"%at"e" de re!u$tat deoarece in ca&ul obligatiilor de ijloace :obligatia edicului$a a)ocatului; culpa debitorului trebuie do)edita" 3.CONDITIA PRIIVIND EXISTENTA PREJUDICIULUI *ceasta conditie re& din art 1530 cod ci)il care pre)ede definitia legala a dreptului creditorului la daune interese $daune interese care sunt definite ca des a%u#"r" entru un PRE)U'ICIU CAU*AT PRIN NEEXECUTAREA OBLIGATIEI. In ceea ce pr !e"#e pre$%& c a' #re(% e re"pec#a#e %r)a#*are'e re+%' , -CONDITIILE PREJUDICIULUI. 1.REGULA REPARARII PREJUDICIULUI CERT. *stfel in confor itate cu art 1532 cod ci)il este CERT nu+a" re,ud"c"u$ care oate f" deter+"nat . "re#udiciul cert poate fi :actual sau )iitor in acest din ur a ca& cu conditi sa poata fi deter inat in pre&ent" %e ase enea este re,ud"c"u$ CERT s" re,ud"c"u$ RE*ULTAT DIN "IERDEREA UNEI SANSE$care e regl 1532 al 2 cod ci)il" ,!e plu:un a)ocat nu declara calea de atac in te rneul pre)a&ut de lege$e anulata cale a de atac si poate fi c<e at in judecata pentru ne)alorificarea unei sanse" /.REGULA,PREJUDICIUL TREBUIE SA FIE PREVI0IBIL =ot fi reparate nu+a" pre#udiciile care in !od rezonabil ot f" re-a!ute $a data "nc.e"er"" contractu$u"" E1cep# e:se raspunde si pentru pre$%& c %' )pre! 2 ( ' #+ C*>.8 #+ C*0, NEE$E%UTAREA &'LI(ATIEI se datoreaza intentiei sau culpei )rave a debitorului . /.REGULA REPARARII ATAT A PRE)U'ICIULUI 0ATERIAL1CAT SI A PRE)U'ICIULUI 0ORAL:art 1531 *83 C7% C#'#8; 2.REPARAREA PRE)U'ICIULUI ESTE LI0ITATA 'E ACTIUNEA CRE'ITORULUI IN NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR 'E CATRE 'EBITOR $actiune care poate fi sa)arsita cu culpa sau c<iar fara culpa ": ora creditoris;-se ai spune culpa concurenta a creditorului 3.REPARAREA PRE)U'ICIULUI E LI0ITATA 'E OBLIGATIE CRE'ITORULUI 'E 0INI0I*ARE A PRE)U'ICIULUI:1534 al 2 cod ci)il;" 6"in ceea ce pribeste PROBA PREJUDICIULUI art1537 cod ci)il pre)ede 2 reguli: 1"sarcina probei prejudiciului apartine creditorului 2"proba nee!ecutarii obligatieii nu-l scuteste pre creditor de sarcina probei prejudiciului 794 :aceste 2 reguli au un caracter dispo&iti) in sensul ca partile pot deroga prin con)entie contrara" 2.NECESITATEA EXISTENTEI RAPORTULUI 'E CAU*ALITATE INTRE NEEXECUTAREA OBLIGATIEI 'E CATRE 'EBITOR SI PRE)U'ICIUL *+,-.cidcivil/ CLASIFICAREA DAUNELOR INTERESE #"o pri a clasificare re&ulta din "RIN%I"IUL RE"ARARII INTE(RALE A "RE0UDI%IULUI pre)a&ut in art 1531 cod ci)il": A/DAUNE INTERESE %&1"ENSAT&RII '/DAUNE INTERESE 1&RAT&RII A/DAUNELE %&1"ENSAT&RII: sunt acele %,4=*?.9#0# care se platesc pentru nee!ecutarea totala sau partial sau necorepsun&atoare a obligatiilor de catre debitor " 9;%*.+, #+/,0,4, @70*/70## :sunt acele despagubiri care se platesc in ca&ul e!ecutarii cu intar&aiere a obligatiilor de catre debitor 794:spre deosebire de daune$e "nterese co+ ensator""$care nu se pot cu ula cu e!ecutarea in natura a obligatiilor contractuale $DAUNELE INTERESE 1&RAT&RII se pot cu ula cu e!ecutarea in natura" ##"a doua clasificare e pre) in art 1531 cod ci)il din care deduce e!istenta 2 feluri de daune interese: +.DAUNELE INTERESE DAT&RATE "ENTRU "RE0UDI%IUL E2E%TI3 %AU4AT:&a)n%) e)er+en";

36

5.daune interese datorate pentru 'ENE2I%IUL NEREALI4AT :LUCRU0 CESSANS; ,!:un contract de antrepri&a$constructorul nu si indeplneste obligati de e!ecutare a constructiei$nu o indeplineste$prejudiciul efecti) cau&at e dat de contra)aloare constructiei nereali&ate (beneficiul nereali&at ceea ce putea obtine prin e!ploatarea acesti cosntructii; CLAU0ELE DE MODIFICARE A RASPUNDERII =rin con)entie partile pot sa odifice raspunderea contractuala$dar nu pot sa pre)ada clau&e prin care debitorul sa fie e!onerat de raspundere c<iar daca nee!ecutarea pro)ine dintr-o fapta s)aarsita cu intentie sau din culpa gra)a art 1555 al 1 cod ci)il E1 "#a 3 ca#e+*r &e c'a%2e !a'a( 'e &e )*& 3 care a ra"p%n&er c*n#rac#%a', 1.CLAU*E (ALABILE CARE EXONEREA*A 'E RASPUN'ERE 1 *stfel sunt )alabile acele clau&e prin care debitorul este e!onerat de raspundere atunci cand e!ecutarea se datorea&a unei culpe deter inate cu este ne+' $en#a "a% )pr%&en#a" *ceste clau&e e!oneratoare nu sunt )alabile in ca&ul prejudiciilor cau&ate direct persoanei si care afectea&a )iata$sanatatea$integritatea fi&ica sau psi<ica a persoanelor" #n al 2 rand sunt )alabile clau&ele prin care se reduce nr obligatiilor legale ale debitorului cu conditia de a nu se incalca dispo&itiile i perati)e sau bunele or)uri" &.CLAU*E (ALABILE 'E LI0ITARE A RASPUN'ERII 4unt acele stipulatii prin care partile stabilesc o li ita a!i a a despagubirilor pe care trebuie sa le plateasca debitorului " /.CLAU*E (ALABILE PRIN CARE SE AGRA(EA*A RASPUN'EREA %e e! acele clau&e prin care se pre)ede ca debitorul )a rapsunde c<iar si in situatia inter)entiei unor ca&uri de fort a ajora deter inate " 2orta ajora-e)eni ent absolute i pre)i&ibil si in)incibil" 4unt clau&e de agra)are si acelea prin care debitorul isi asu a anu ite obligatii supli entare " OBS, nu sunt )alabile clau&ele de agra)are a raspunderii prin care unele obligatii se transfor a din obligatii de ijloace in obligatii de re&ultat " *ceste clau&e sunt considerate ca fiind contrare orale si ordinii publice" EVALUAREA DAUNELOR INTERESE ,! 3 odalitati: 1",'*8.*0, 3.%#C#*0*-facuta de instanta de judecata 2",'*8.*0,* 8,?*8*-se face de lege 3,'*8.*0,* C7+',+/#7+*8* (se face prin acordul de )ointa al partilor" 1",'*8.*0,* 3.%#C#*0* -se face de judecator care trebuie sa )erifice indeplinirea tuturor conditiilor raspunderii ci)ile contractuale -e)aluarea trebuie facuta in functie de o entul pronuntarii <otararii judecatoresti 2" ,'*8.*0,* 8,?*8* -are loc in cadrul obligatiilor care au ca obiect plata unor su e de bani precu si in ca&ul obligatiilor de a face care pot fi e)aluate in bani" RE(ULI (ENERALE IN %A4UL &'LI(ATIIL&R "E%UNIARE6 #n ca&ul acestor obligatii debitorul poate fi obligat sa plateasca nu ai daune #+/,0,4, @70*/70## deoarece pot fi intotdeauna e!ecutate in natura 1"C.*+/.@.8 %*.+,870 #+/,0,4, @70*/70## este stabilit de parti sau de lege in ca&ul legii fiind )orba despre dobanda legala care se stabileste prin lege speciala":7"?" +0 13 62011; 5.%REDIT&RUL nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii pre#udiciului suferit prin intarzaierea in e!ecutare a obligatiei 3"daunele interese oratorii sunt datorate in principiu din &iua scadentei obligatiei de plata"

37

RE(ULI S"E%IALE IN 1ATERIA &'LI(ATIIL&R "E%UNIARE6 4unt pre) de 7? 1362011 pri)ind dobanda legala re uneratorie si dobanda penali&atoare pentru obligatiile banesti " 1.do#anda $e%a$a oate f" RE0UNERATORIE :obligatia de a da o su a de bani la un anu it ter en pentru o perioada anterioara i plinirii ter enului scadenti obligatiei ; Sau 'o#anda ena$"!atoare-dobanda datorata pentru neindeplinirea obligatiei la scadenta &.do#anda $e%a$a care este a $"ca#"$a atunc" cand art"$e nu au re-a!ut cuantu+u$ do#an!"" este sta#"$"ta de art / d"n O.G astfe$4 1"dobanda legala re uneratorie este egala cu ni)elul rate" do#an!"" de refer"nta a$ BNR 2"rata doban&ii penali&atoare este la ni)elul rate" do#an!"" de refer"nta $us 2 uncte rocentua$e 3"in raporturile juridice care nu decurg din e!ploatarea cu scop lucrati) " 0ata doban&ii legale se stabileste potri)it celor 2 reguli de ai sus di inuat cu 20 A 4"in raporturile cu ele ent de e!traneitate atunci cand este aplicabila legea ro ana si s-a stipulate plata in oneda straina dobanda este &e 45 pe an" /. art"$e sunt $"#ere sa sta#"$easca rata do#an!"" entru su+e$e datorate "n #a!a contractu$u" d"ntre e$e *ceatsa dobanda nu poate sa depasteasca in )ec<ile raporturi ci)ile cu ai ult de 50A dobanda legala" %obanda con)entionala trebuie sa re&ulta dintr-un inscris fiind inter&isa C*=#/*8#>*0,* %79*+>## 4*. ANATOCISMUL :dobanda la dobanda;cu e!ept ca&urilor e!pres pre) de lege E(ALUAREA 'AUNELOR INTERESE 0ORATORIA IN CA*UL OBLIGATIILOR 'E A 5ACE E(ALUABIL IN BANI Cf art 1536 cod ci)il in aceste situatii creditorul are dreptul la plata unor daune interese oratoria egalu cu dobanda legala &ar n%)a &e 'a &a#a p%ner n n#ar2a ere a &e( #*r%'% " ,-C,=/##: 1"atunci cand s-a stipulat o clu&a penala care pre)ede un alt cuantu al daunelor interese 2"atunci cand creditorul poate do)edi un prejudiciu ai are cau&at de intar&aierea in e!ecutare a obligatiei" ,'*8.*0,* C7+',+/#7+*8* %*.+,870 #+/,0,4,: clau&a penala; Curs 1'

0aspunderea ci)ila delictuala

0asp ci)ila repr o sanctiune de dr civil si presupune un raport #urd obli)ational$ care i&)oraste dintr-o fapta ilicita cauzatoare de pre#udicii $ raport in care$ de regula autorul faptei ilicite :in anu ite sit si alte persoane / au obli) de a repara pre#udiciul. Cnf art 1349 al 1 +CC$ orice persoana are indatorirea sa nu aduca atingere prin act sau inact sale dr sau intereselor legiti e ale altor pers" *l 2 i pune regula cnf careia: cine incalca indatorirea pre) la al 1$ raspunde de prejudiciile cau&ate$ fiind obligat sa repare paguba" *l 3 stabileste ca este posibila si rasp pt fapta altei pers sau pt lucruri :at cand este pro)ocat un prejudiciu de catre lucrurile aflate in ba&a jurd a o uluiB e! : ani ale$ ruina edificiului$ i obile;"
38

C*n& # 'e ra"p%n&er c ! &e' c#%a'e 1" 0aspunderea ci)ila delictuala pt fapta proprie

Conditie: e1 "#en#a %n% pre$$ prin prej intelegand consecinta negati)a suferita de o pers ca ur are a faptei ilicite" =rejudiciul poate fi patri onial si nepatri onial$ nu it si e)aluabil sau nu$ in bani" oral$ dupa cu poate fi

=rej patri onial la randul sau poate fi aterial$ cu ar fi distrugerea unui bunB sau corporal cu ar fi pierderea capacitatii de unca a unei pers" =rej nepatri onial e!ista atunci cand este atinsa onoarea sau de nitatea unei pers sau i se produce unei pers o suferinta de ordin fi&ic sau afecti)" #n special in doctrina de dupa 1989$ a fost consacrata ad isibilitatea repararii patri oniale a prej oral$ in perioada co unista o astfel de te&a nefiind acceptata in od oficial" =rej inainte de toate trb sa fie cer#6 este cert atunci cand este sigur atat in ceea ce pri)este e!istenta sa cat si in ceea ce pri)este intinderea sa" #n ca&ul unui prej e)entual7 nu este ad isibila repararea luiB el trebuie sa fie cert" =oate fi reparat insa$ un prej )iitor$ daca producerea lui este neindoielnica" =rej trb "a n% 3 3*"# repara# an#er *r &e * a'#a per"*ana $ pt ca ne-a afla in fata unei i bogatiri fara just te ei" ,!: daca )icti a pri este o pensie de in)aliditate sau o pensie de ur as de la 4iste ul *sigurarilor 4ociale$ este perfect ad isibila si o actiune in antrenarea resp ci) delictuale a pers )ino)ate" #ntr-o alta situatie$ )icti a poate pri i o inde ni&atie de asigurare de la o 4ocietate de *sigurariB in aceasta situatie e!ista ai ulte )ariante: 1" %aca )icti a are calitatea de pers asig si este )orba de o asig de pers$ inde n de asig poate fi cu ulata cu despagubirile datorate de la autorul faptei" #nde n de asigurare nu nu ai ca nu e!clude despagubirile platite de faptuitor dar este c<iar oral ca intr-o astfel de situatie$ )icti a sa cu ule&e cele doua despagubiri" * 2 a )arianta$ daca )icti a are calitatea de pers asig si este )orba de o asg de bunuri$ intr-o astfel de sit$ inde n de asig nu se cu ulea&a cu despagubirile date de catre pers )ino)ata$ decat e)entual pt diferenta dintre inde ni&atia de asig si )aloarea reala a prejudiciului" #n acest ca&$ asiguratorul$ in li itele inde n platite se subroga in dr asiguratului i potri)a pers )ino)ate"

39

* 3 a )arianta: daca autorul faptei ilicite are calitatea de pers asig$ cand e )orba de o asig de raspundere ci)ila$ asig poate fi obligat sa plateasca despag )icti ei$ ca& in care )icti a il poate actiona pe autorul faptei ilicite nu ai pt diferenta dintre su a pri ita de la asig si prejudiciul suferit"

Pr nc p 'e reparar pre$ 1" 0epararea integrala a prej- se produce atat asupra pagubei efecti)e :daunu e ergens; cat si posibilul beneficiu nereali&at :lucru cesans;" *cestora li se adauga si c<elt facute de cel prejudiciat pt e)itarea sau li itarea prej" =rej )a fi reparat indiferent de for a de )ino)atie a faptuitorului si de situatia ateriala a acestuia sau a )icti ei" 2" 0epararea in natura- se reali&ea&a prin restabilirea sit anterioare" *ceasta este regula c<iar daca ponderea sit in care este posibila rep in natura este foarte ica" 0ep pin ec<i)alent este nu ai e!ceptie$ c<iar daca de cele ai ulte ori asa se inta pla" 3" =rincipiul rasp solidare- in aterie delictuala$ solidaritatea repr regula$ adica cei ce raspund pt o fapta ilicita cau&atoare de prejudicii o fac solidar" 0egula: prej poate fi acoperit pe cale con)entionala prin acordul de )ointa al )icti ei si al faptuitorului$ acoperirea prej pe cale con)entionala nu eli ina caracterul delictual al raspunderii" *t cand nu este posibila repararea in natura a prej$ operea&a repararea prin ec ivalent7 in doua oduri: acordarea unei su e globale sau stabilirea unor prestatii periodice banesti fie cu caracter te poral$ fie )iager" #ntinderea prej si producerii prej" odul de calcul al daunelor se aprecia&a in functie de o entul

=t pierderea sau nereali&area castigului prin unca$ desp se stabileste pe ba&a )enitului ediu lunar net din unca al celui pagubit din ulti ul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii de unca" #n ca&ul in care nu a e!istat un astfel de )enit$ calculul se )a face pe ba&a )enitului lunar net pe care l-ar fi putut reali&a tinandu-se sea a de calificarea profesionala" %aca prin fapta ilicita s-a pricinuit o )ata are a sanatatii sau a integritatii corporale$ care insa nu are un caracter de durata$ desp se acorda sub for a unei su e globale" %aca prin fapta ilicita s-a cau&at decesul unei pers$ )or fi acoperita in pri ul rand c<elt edicale daca au e!istat$ c<eltuielile de in or antare$ insa ur ea&a sa fie

40

acoperite si alte di ensiuni ale prejudiciului$ astfel daca decedatul datora si asigura intretinerea anu itor pers$ desp pt prej cau&ate prin deces se )or cu)eni acestora" %aca beneficiarul intretinerii pri este pensie de la asig sociale$ desp )or putea fi cerute nu ai in co pletare$ at cand prej este ai are decat pensia pri ita" 2" E1 "#en#a %ne 3ap#e ' c #e 7 actiune sau o inactiune prin care$ incalcandu-se legea sunt cau&ate prej$ dr subiecti) sau c<iar interesului unei persoane"

+u nu ai fapta co isi)a$ actiunea ci si inactiunea$ o isiunea$ pot constitui ele ent al rasp ci)ile delictuale" #n aprecierea faptei ca ilicite se )a contine cont si de obiceiurile locului si de bunele ora)uri" ,!ista si cau&e care inlatura caracterul ilicit al faptei: legiti a aparare$ starea de necesitate$ indeplinirea unor acti)itati i puse de lege sau ordinul superior" #n ca&ul prej pro)ocat prin di)ulgarea secretului co ercial$ poate e!ista o e!onerare de rasp daca di)ulgarea a fost i pusa de i prejurari gra)e ce pri)esc sanatatea sau siguranta publica" +u )a fi obligat sa repare un prej pro)ocat$ cel care isi e!ercita dr sale cu e!ceptia situatiei in care dr este e!ercitat abu&i)" %e ase enea consi ta antul )icti ei poate a)ea )aloarea a unei clau&e de raspundere $ insa in anu ite conditii "

Curs 1< Consideratii pri)ind dina ca obligatiilor =rin dina ica obligatiilor se inteleg odificarile care inter)in in e!istenta obligatiilor fara a a)ea ca efect stingerea lor in od definiti) si ire)ersibil" %ina ica obligatiior se reali&aea&a prin trans iterea si transfor area lor" 7bligatia ci)ila sub aspectul dreptului de creanta face parte din actul patri onial al creditorului iar sub aspectul datoriei face parte din pasi)ul patri onial al acestuia$ de aceea pe durata e!istentei sale obligatia ci)ila se poate trasn ite prin tras isiunea uni)ersala ori cu titlu uni)ersal a patri oniului creditorului sau debitorului cu conditia ca aceasta obligatie sa nu aiba un caracter intuitu persone " #n ca&ul persoanelor fi&ice$ trans isiunea uni)ersala sau cu titlu uni)ersal operea&&a la decesul creditorului$ al debitorului sau al a belor subiecte de drept prin ostenire legala sau testa entara$ in ca&ul persoanelor juridice tras isiunea uni)ersala sau cu titlu uni)ersal a drepturilor si obligatiilor are loc prin una din odalitatile de reorgani&are ale acestora cu sunt: absortia$ fu&iune$ di)i&are toala sau partiala" Cu toate acestea$ trans iterea dreptului de creanta si a datoriei din continutul unui raport juridic obligational poate a)ea loc si in od indi)idual" /rans isiunea ut singuli :in od indi)idual; poate a)ea loc prin acte juridice intre )ii sau prin acte ortis cau&a$

41

trans isiunea prin acte ortis cau&a se reali&ea&a prin legate cu titlu particular in ti p ce trans isiunea cu acte intre )ii se reali&ea&a printr-o ultitudine de acte juridice$ de e!e plu: o persoana este titularul unui drept de creanta a carui e!igibilitate este afectata de un ter en suspensi) si are ne)oie de prestatia ce # se datorea&a inainte de i plinirea acelui ter en$ el poate instraina unei alte persoana creanta sa de regula la un pret inferior )alorii sale no inale iar acea persoana este dispusa sa astepte pana in o entul in care poate fi ceruta plata" #n )ec<iul cod ci)il$ era regle entata e!pres nu ai trans isiunea creantei adica trans isiunea laturii acti)e a raportului obligational$ in acest scop erau pre)a&ute doua ijloace juridce directe: cesiunea de creanta si subrogatia personala" +oul Cod Ci)il a introdus in titlul 6 denu it 1trans isiunea si transfor area obligatiilor5 atat odalitati de preluare a creantei :acti)ul raportullui obligational; cat si odalitati de preluare a datoriei adica pasi)ul raportului obligational " /rans isiunea oblgiatiei prin acte intre )ii este acea operatiune juridica prin care dreptul de creanta sau datoria din continutul unui raport obligational se trans it de la una dintre parti la o tert&a persoana$ aceasta trans isiune nu afectea&a fiinta obligatiei" /ransfor area raportului juridic obligational initial intr-un alt raport juridic )i&ea&a dina ica obligatiei$ transfor area are ca efect stingerea raportului juridic e!istent si inlocuirea lui si ultana cu un alt raport obligational care pre&inta un ele ent nou$ acest efect se produce prin sc<i barea unuia dintre ele entele structurale ale obligatiei initiale$ cu sunt: subiectele$ obiectul$ cau&a$ sanctiunea" /ransfor area obligatiei este acea operatiune juridica prin care se sc<i ba unul sau ai ulte ele ente structurale ale raportului juridic obligational a)and ca efect inlocuirea unei obligatii initiale )ec<i cu o alta obligatie noua" @ijloacele juridice de trans itere a creantei regle entate e!pres de noul Cod Ci)il sunt ur atoarele: cesiunea de creanta :regle entata de art 1566 -C 1592 Cod Ci)il; si subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei :regle de art 1593 -C 1598 Cod Ci)il;" #n afara de aceste regle entari e!prese trans isiunea se poate reali&a si sub aspectul datoriei prin : prelurea datoriei si no)atia prin sc<i bare de debitorB indirect trans isunea creantei sau a datoriei are loc si prin ur aroarele operatii: no)atia prin sc<i bare de creditor si cesiunea de contract" +oul Cod Ci)il regle entea&a un singur ijloc de transfor are propriu-&isa a oblgiatiilor si anu e 1+o)atia5 " principalul egect al transfor arii obligatiilor il constituie stingerea obligatiei )ec<i adica stingerea drepturilor si a obligatiilor accesorii ale obligatiei ce face obiectul transfor arii prin no)atiei" /rans isiunea obligatiilor$ spre deosebire de transfor are presupune in principiu entinerea tuturor accesoriilor initiale ale obligatiei principale" Cesiunea de creanta Cesiunea de creanta este regle entata de art 1566 Cod Ci)il$ potri)it caruia cesiunea de creanta este con)entia prin care creditorul cedent trans ite cesionarului o creanta i potri)a unui tert&$ acest contract i plica din punct de )edere subiecti) ur atoarele subiecte de drept: creditorul care trans ite creanta si care se nu este 1cedent5 B dobanditorul creantei care se nu este 1cesionar5 si tertul asupra caruia e!ista creanta adica 1debitorul5 care este indatorat sa e!ecute prestatia si care se nu este 1debitor cedat5" =artile contractului de cesiune a creantei sunt nu ai cedentul si cesionarul iar debitorul cedat este tert& fata de contractul de cesiune" =otri)it art 1566$ dispo&itiile referitoare la cesiunea de creanta nu sunt aplicabile in ur atoarele situatii:

42

a; #n ca&ul trasnferurilor de creanta reali&ata pe calea unui tranfer cu titlu uni)ersal B b; +ici in situatia transferului titlutilor de )aloare sau a altor instru ente financiareB 2unctiile cesiunii de creanta %octrina juridica sublinia&a ca cesiunea de creanta are ur atoarele functii: a; 2unctie translati)a$ care consta in reali&area tranferului creanteiB b; 2unctia de instru ent de plata$ deoarece prin inter ediul cesiunii de creanta se poate stinge o datorie a cedentului fata de cesionar$ c; 2unctia de instru ent de credit$ deoarece prin cesiunea unei creante cu ter en suspensi) se reali&ea&a o obili&are a creantei inainte de e!ecutarea datoriei propriu-&ise" d; 2unctia de garantie care consta in i obili&area creantei in patri oniul cesionarului pana la e!ecutarea unei anu ite obligatii a cedentului fata de acesta" Conditiile de )aliditate %eoarece cesiunea de creanta este un contract$ ea trebuie sa indeplineasca conditiile i puse de art 1579 Cod Ci)il$ referitoare la capacitate$ co si ta ant$ obiectul deter inat si licit$ cau&a licita si orala$ iar in ca&urile in care legea i pune o anu ita for a trebuie indeplinita si aceasta conditie de )aliditate" =e langa aceste conditii generale de )aliditate$ cesiunea de creanta trebuie sa indeplineasca si conditiile de fond sau de for a specifice operatiunii juridice ce face obiectul acelei cesiuni cu ar fi: )an&are-cu parareB dar in plataB donatieB etc" Cesiunea de creanta sa inc<eie )alabil prin si plul acord de )ointa al partilor fiind un contract consensual$ nu este ne)oie de co sita entul debitorului cedat deoarece acesta nu este parte in contractul de cesiune$ deci cesiunea cu titlu oneros este )alida si isi produce efectele intre parti fara a fi necesara indeplinirea )reunei conditii de for a$ in sc<i b cesiunea cu titlu gratuit fiind o donatie trebuie sa fie inc<eiata cu respectarea conditiilor de for a pentru )aliditatea acesteia$ de acea art 1567 face distinctie intre cesiunea de creanta cu titlu oneros si cesiunea de creanta cu titlu gratuit" 0egula o constituie principiul consensualis ului in sensul ca pt transferul dreptului de creanta este suficient consi ta entul cedentului si al cesionarului" ,fectele intre parti :cedent si cesionar; )or ur a principiul fortei oblgiatorii a contractului :pact sub ser)ant;$ cu toate acestea pt eficienta cesiunii de creanta operatiunea trebuie sa fie opo&abila debitorului cedat care este un tert& fata de actul inc<eiat intre cedent si cesionar de aceea trebuie indeplinite anu ite for alitati de publicitate prin inter ediul carora se reali&ea&a opo&abilitatea cesiunii fata de tert& adica fata de debitorul cedat si fata de alti tert&i care ar putea anifesta un interes" +oul cod ci)il pre)ede ca opo&abilitatea cesiunii fata de debitorul cedat si fata de tertii interesati se reali&ea&a in ur atoarele odalitati pre)a&ute de art 1578 si 1581 Cod Ci)il$ si anu e: a; *cceptarea cesiunii de catre debitor printr-un inscris cu data certa este singura conditie i pusa de lege iar actul poate sa fie c<iar si sub se natura pri)ataB b; +otificarea scrisa a cesiunii pe suport de <artie sau for at electronic cu conditia sa arate identitatea cesionarului$ sa indice creanta cedata si sa solicite debitorului plata directaB

43

c; #nscrierea in ar<i)a electronica in ca&ul cesiunii unei uni)ersalitati de creanta$ actuale sau )iitoare$ se reali&ea&a opo&abilitatea nu ai prin inscrierea in ar<i)a in ca&ul cesionarilor succesi)i ai aceleiasi creanteB d; Cererea de c<e are in judecata care nu este o odalitate efecti)a de reali&are a opo&abilitatii cesiunii de creanta ci este un act care incorporea&a notificarea debitorului cedat$ cererea de c<e are in judecata a debitorului cedat for ulata de catre cesionarul creantei i plica intotdeauna si o co unicare a cesiunii de creanta reali&ata odata cu co unicarea cererii de c<e area in judecataB e; 7po&abilitatea fata de tert&ii asi ilati debitorului cedat$ in aceasta categorie legiutorul include 1fideiusorii 1 debitorului cedatB 2#%,3.4#.+, f; +otarea in cartea funciara$ esteo alta odalitate de reali&are a opo&abilitatii cesiunii de creanta cu pri)ire la locatiune sau cesiunea de )enituriB ,fectele cesiunii de creanta =rincipalul efect al cesiunii il constituie trans iterea creantei de la cedent la cesionar $ pe de lata parte contractul care include cesiunea de creanta poate fi un act co ple! care produce si efectele acelei operatiuni juridice care se reali&ea&a prin inter ediul ei$ cu ar fi: )an&areB sc<i bB i pru utB donatie" ,fectele se reali&ea&a intre parti$ fata de terti si intre terti" ,2,C/,8, cesiunii intre parti: a; /ransferul creantei$ creanta se trans ite asa cu a e!istat in patri oniul cedentul adica cu toate drepturile pe care le are cedentul in legatura cu creanta cedata precu si cu drepturile de garantie :gajul$ ipoteca$ pri)ilegiul si fidejusiunea; $ in ceea ce pri)este accesoriile legiuitorul se refera la doban&i si alte )enituri aferente creantei" 0egula o constietuie trans iterea integrala a drepturilor$ garantiilor si accesoriilor creantei cesionate$ de ase enea creanta se trans ite la )aloarea ei no inala adica )aloarea pre)a&uta in titlul creantei indiferent daca cesiunea este cu titlu oneros si cesionarul a dobandit-o la un pret inferior sau daca este cu titlu gratuit" ,ste posibila si o trans itere partiala a creantei care se reali&ea&a printr-o cesiune partiala iar in aceasta situatia cedentul si cesionarul au drepturi proportionale in incasarea creantei de la debitorul cedat" 7data cu trans isiunea integrala a creantei$ cedentul are obligatia de a preda cesionarului inscrisul constatator al creantei precu si orice alte inscrisuri do)editoare ale acesteia$ daca este )orba de o cesiune partiala de creanta aceasta obligatie constia in e iterea unei copii legali&ate de pe inscrisul care constata creanta" Curs 15 17 @ai 2012 7bligatia de garantie pe care cedentul o are fata de cesionar inter)ine in ca&ul cesiunii de creanta cu titlu oneros$ potri)it acestei obligatii cedentul raspunde fata de cesionar de e!istenta actuala si )alabila a creantei precu si a accesoriilor sale$ aceasta garantie nu presupune si o raspundere pt sol)abilitatea debitorului cedat" 7bligatia de garantie nu e!ista in ca&ul cesiunii cu titlu gratuit" =e de alta parte cedentul )a raspunde si pentru e)ictiune confor art 1586 din Codul Ci)il potri)it caruia in toate ca&urile cedentul raspunde daca prin fapta sa proprie ori concurenta prin fapta alta persoane cesionarul nu dobandeste creanta in

44

patri oniul sau ori nu poate sa o faca opo&abila tertilor" #n ba&a obligatiei de gara ntie$ cedentul este obligat sa il despagubeasca pe cesionar pt prejudiciile create constand in pretul la care a cu parat creanta$ spe&ele contractului$ c<eltuielile de judecata precu si alte daune suferite de cesionar" ,fectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti Cesiunea de creanta produce efecte pri are potri)it principiului fortei obligatorii fara niciun fel de for alitati nu ai intre cedent si cesionar$ fata de cesiunea de creanta toate celelalte persoane au calitatea de terti inclusi) debitorul cedat$ aniera in care cesiunea de creanta este opo&abila tertului debitor cedat este diferita de aceea care este facuta celorlalti terti" %e aceea trebuie anali&ate efectele cesiunii inainte de notificare sau acceptare si dupa notificare sau acceptare" a; ,fectele inainte de notificare sau acceptare presupun ca cesiunea de creanta )a fi opo&abila debitorului cedat nu ai din o entul acceptarii sau co unicarii cesiunii prin notificare" =ana in o entul notificarii sau acceptarii prin inscris cu data certa cesiunia de creanta nu ii este opo&abila$ de aceea inainte de acceptare sau de pri irea co unicarii debitorul poate oricand sa plateasca cedentului c<iar daca sunt indeplinite for alitatile de notificare prin publicitate$ daca aceasta nu a fost co unicata debitorului cedat el are dreptul sa suspende plata pana in o entul pre&entarii do)e&ii scrise a cesiunii" b; ,fectele dupa notificare sau acceptare" %upa indeplinirea cerintelor de publicitate a cesiunii debitorul cedat de)ine debitor e!clusi) al cesionarului si nu ai poate face plata in ana cedentului$ art 1582 din Codul Ci)il face distinctie intre ur atoarele efecte: a;debitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate ijloacele de aparare pe care le-ar fi putut in)oca i potri)a cedentuluiB b; debitorul cedat poate sa opuna cesionarului plata facuta cu buna credinta unui creditor aparent$ in situatia in care cedentului nu co unica debitorului cedat ca a a)ut loc cesiunea de creanta si se pre&inta in continuare ca fiind creditor" #n aceasta situatie cesionarul are un drept de regres i potri)a cedentului" c; %ebitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscris cu data certa nu ai poate opune cesionarului co pensatia pe care o putea opune cedentului" #n raporturile dintre cesionarii succesi)i ai aceleiasi creante se nasc raporturi co ple!e care sunt gu)ernate de regula =0#70 /,@=70, =7/#7/ 3.0, astfel: a; %aca s-au facut ai ulte cesiuni ale aceleiasi creante )a dobandi creanta acela dintre cesionari care a facut pri ul notificarea cesiunii catre debitorul cedat sau cel care a obtinut pri ul acceptarea cesiunii prin inscris cu data certaB b; #n raporturile dintre cesionarii succesi)i ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a inscris ai intai cesiunea la ar<i)a eletronica indiferent de data cesiunii sau a co unicarii acesteia catre debitorB c; Creditorii cedentului pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de catre debitor sunt considerati terti fata de cesiunea inter)enita intre debitorul lor :care este cedentul; si cesionar$ deci cesiunea nu le este opo&abila si )or putea ur arii creanta cedentului fata de debitorul cedat deoarece face parte din gajul loc general" %upa ce se reali&ea&a publicitatea cesiunii dreptul de crenta a iesit din patri oniul cedentul si din gajul general al creditorilor acesteia astfel cesiunea creantei le

45

de)ine opo&abila putand sa creara re)ocarea ei nu ai pe calea actiunii pauliene daca le-au fost fraudate interesele"

4ubrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei Ca ijloc de trans itere a obligatiilor$ subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintrun raport juridic obligational nu it creditor initial cu o alta persoana care platind daotria debitorului de)ine creditor al acestuia din ur a denu it 478',+4 sau Creditor =rin 4ubrogatie si care dobandeste toate drepturile creditorului platit" =lata prin subrogatie presupune ca noul creditor care il inlocuieste pe creditorul platit a fost initial un tert fata de raportul nascut initail intre debitor si creditor" 4ubrogatia personala are o dubla functie$ pe de o parte este o odalitate de reali&are a platii iar pe de alta parte este un ijloc de trans isiune a obligatiilor$ art 1474 al 3 Cod Ci)il pre)ede ca plata facuta de tert stinge obligatia daca este facuta pe sea a debitorului$ in acest ca& tertul nu se subroga in drepturile creditorului platit decat #n conditiile art 1480 din Codul Ci)il" =lata prin subrogatie pre&inta a)antaje atat pt 478',+4 care se subroga in drepturile creditorului pentru debitor cat si pt creditorul platit$ celui subrogat :adica creditorului initial; ii sunt trans ise in o entul platii toate drepturile pe care creditorul le a)ea i potri)a debitorului adica toate garantiile si obligatiile$ astfel tertul dobandeste o po&itie ai buna decat ceilalti creditori ai debitorului care sunt lipsiti de garantii" =e de alta parte$ debitorul beneficia&a de o prelungire a ter enului de plata deoarece datoria trebuie sa fie scandenta pt ca plata sa isi produca efectul astfel incat inter)entia subrogatiei )a genera on intar&iere in stingerea datoriei$ de ase enea creditorul platit isi reali&ea&a dreptul de creanta fara a fi necesar il ai ur areasca de debtor" Codul ci)il regle tea&a 2 tipuri de subrogatie prin plata: con)etionala si legala$ care poduc aceleasi efecte$ totodata se face distinctie intre subrogatia totala si subrogatia partiala dupa cu plata efectuata de terti este totala sau partiala" 4ubrogatia con)entionala$ isi are i&)orul in acordul de )ointa dintre tertul care plateste care plateste si creditorul platit sau dintre tertul care plateste si debitorul obligatiei$ de aceea surogatia con)entionala este de 2 feluri: consi tita de creditor si consi tita de debitor" 4ubrogatia trebuie sa fie e!presa adica efectul subrogator sa fie entionat e!pres in act$ pt reali&area opo&abilitatii fata de tert ea trebuie sa fie constata printrDun inscris potri art 1593 al 3 Cod Ci)il" 4unr consi t& de creditor operea&a prin acordul de )ointa reali&at e!pres intre creditorul initial si tertul care plateste datoria debitorului$ in aceasta situatie nu este necesar consi ta entul debitorului $ potri)it legii este necesar ca subrogatia sa fie conco itenta cu plata de aceea se stipulea&a c<iar in c<itanta de plata se nata de creditor$ subrogatia nu poate fi consi tita dupa ce s-a facut plata deoarece obligatia nu ai e!ista$ din oentul in care a fost platit creditorul nu poate subroga pe altcn) in locul sau atat ti p cat raportul obligational s-a stins" %e ase enea subrogatia inter)enita inainte de a se face plata nu poate opera deoarece a fi in pre&enta unei cesiuni de creanta 4ubrogatia consi tita de debitor are loc prin acordul de )ointa inter)enit intre debitor si un tert de la care debitorul se i pru uta pt a-l plati de creditor subrogand pe tertul i pru utator in drepturile creditorului sau initial" #n aceasta situatie nu este necesar consi ta antul creditului$ daca acesta refu&a sa pri esaca plata debitorlui poate recurge la procedura punerii in intar&iere a creditorlui care dupa )alidarea acesteia are efect liberatoriu de datorie" Conditiile pre)a&ute de lege pt )alabilitatea subrogatiei co sitita de debitor sunt ur atoarele:

46

a; *ctul de i pru ut si c<itanta de plata a datoriei sa i brace for a inscrisului cu data certa B b; #n actul de i pru ut sa se stipule&e e!pres ca debitorul a i pru utat su a de bani pt a face plata datoriei sale fata de creditorB c; #n c<itanta de plata sa se arate e!pres ca plata s-a facut cu su a i pru utata de debitor de la tert& pe care legiuitorul il nu este in noul cod ci)il$ 1noul creditor5 %aca toate aceste conditii sunt indeplinite cu ulati)$ tertul i pru utator este recunoscut ca si nou creditor" 4ubrogatia legala *ceasta operea&a de plin drept fara a fi necesar co sita antul debiroului platit sau al debitorului in ur atoarele ca&uri: a; #n folosul celui care fiind el insuri creditor al aceluasi creditor plateste pe alt creditor ce are preferinta$ de e!e plu un creditor c<irografar plateste pe un creditor pri)ilegiat si se subroga in drepturile acestuia" b; #n folosul celui care dobandind un bun ce face obiectul unei garantii plateste pe titularul creantei pt a preinta pina ur arirea bunului adica scoaterea bunului la )an&are publica si pt a-l pastra in patri oniul" c; #n folosul celui care fiind obligat i preuna cu altii sau pt altii la plata datoriei are interesul sa stinga datoria si il plateste pe creditor$ aceasra este situaita codebitorilor solidariB d; #n folosul ostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile ostenirii$ acceptand succesiunea ostenitorul raspunde pt datoriile succesiunii nu ai in li itele acti)ului acesteia dar sunt situatii in care se poate e)ita ur arirea unui bun succesoral prin subrogatia ostenitorului care are interesul sa plateasca un anu it creditor al ostenirii dobandind drepturile acestuia" *rt 1114 din Codul Ci)il pre)ede ca ostenitorii legali raspund pt datoriile si sarcinile ostenirii nu ai cu bunurile din patri oniul succesoral proportional cu cota ce le re)ine"

,fectele subrogatiei =rincipalul efect al subrogatiei indiferent daca este legala sau co)entionala este acela ca subrogatul ia locul creditorului platit si poate e!ercita toate drepturile si actiunile acestuia i potri)a debitorului de ase enea el beneficia&a si de toate garantiile care insotesc creanta" #n ca&ul subrogatiei partiala plata a fost facuta doar partial astfel incat subrogatia in drepturile creditorului )a opera nu ai in asura platii efectuate" #n aceasta situatie subrogatul partial si creditorul initial )or putea pretinde proportional plata creantei fara a a)ea )reo cau&a de prioritate unul fata de celalalt" * 3-a odalitate de trans iterea o constituie preluarea datoriei si cesiunea de datorie$ noul Cod Ci)il regle entea&a e!pres preluarea datoriei in capitolul 3 din titlul 6 al Codului Ci)il$ in )ec<iul cod cesiunea de datorie era definita ca fiind acea operatiune juridica prin acre un debitor nu it 1debitor cedent5 trans ite daotoria sa unei alte persoane nu ite debitor cesionar care se oblbiga in locul sau fata de debitorul cedat$ noua regle entare pre)a&uta de art 1599 cuprinde un do eniu ai )ast decat cel al cesiunii pt ca ea se poate reali&a si printr-un acord intre creditor si tertul care preia datoria" #n noua regle tare acceptul

47

cade pe obligatiile asu ate de catre debitorul cesionar$ cesiunea de datorie se caracteri&ea&a prin ur atoarele ele ente: a; e!istenta unei datorii )ec<i care se trans ite la debitorul cesionar cu toate accesoriile$ garantiile$ ijloacele de aparare si e!ceptiile ce o insotescB b; debitorul cesionar poate sa ra ana singurul indatorat fata de creditorul cedat iar debitorul cedent )a fi liberat nu ai daca e!ista acordul e!pres din partea creditorului cedatB c; transferul datoriei se reali&ea&a prin acordul de )ointa inter)enit e!clusi) intre cedent si cesionar fara consi ta entul creditorului dar fara a fi opo&abil creditorului in lipsa unui acord e!pres din partea acestuiaB d; transfor area partiala a raportului obligational originar prin stingerea garantiilor consi tite de terti pt a garanta e!ecutarea obligatiei initiale" /rasaturile cesiunii de datorie fac inad isibila trans iterea datoriei fara ca creditorul sa aiba incredere in sol)abilitatea si cinstea debitorului sau"

Curs 16 17 @ai 2012 De3 n # a c'a%2e pena'e #n confor itate cu art" 1538 al 1 Cod Ci)il$ clau&a penala este aceea prin care partile stipulea&a ca debitorulse obliga la o anu ita prestatie in ca&ul nee!ecutari obligatiei principale" 7bs: ,)aluarea anticipata a prejudiciului pri)este nu nu ai nee!ecutarea unei obligatii de plata a unei su e de bani ci si a unei obligatii de a da sau a face " *)antaje: se e)ita e)aluarea judiciara a daunelor interese fiind suficient ca partea interesata sa probe&e nee!ecutarea sau e!ecutarea necorespun&atoare a obligatiei" %e&a)antajele acestei clau&e penale: debitorul poate fi obligat sa accepte din oti)e econo ice o clau&a penala cu o )aloare foarte are cu efecte le&ionare pentru el" Caracterul accesoriu al clau&ei penale$ depin&and de )alailitatea contractului in care este pre)a&uta pe de alta parte nulitatea clau&ei penale nu atrage nulitatea obligatiei principale$ ca e!ceptie in ca&ul re&olutiunii si re&ilierii clau&a penala pre)a&uta pt nee!ecutare nu se stinge" Creditorul are dreptul de a opta intre e!ecutrea silita in natura a obligatiei principale si cea a e!ecutarii clau&ei penale$ cu conditia ca nee!ecutarea din parte debitorului sa ii fie i putabila" #n ceea ce pri)este functionarea clau&ei penale e!ista 2 proble e$ si anu e: 1" =roble a cu ululuiB 2" =roble a odificarii clau&ei penale" =roble a cu ulului raspunde la intrebarea 1%u care tip de daune interese sau cu ce alte re!edii ce poate cu!ula clauza penala85 si raspu sul il gasi in art 1539 Cod Ci)il$ astfel: atunci cand clau&a penala a fost pre)a&uta pt nee!ecutarea obligatiei ea nu poate fi cu ulata cu e!ecutarea in natura si nici cu daune interese co pensatorii" *tunci cand clau&a penala a fost pre)a&uta pt nee!ecutarea corespun&atoare atunci se poate cu ula cu e!ecutarea silita in natura" %aca clau&a penala a fost pre)a&uta pt nee!ecutare atunci ea poate fi cu ulata cu daunele interese oratorii" =roblr a odificarii clau&ei penala$ art 1541 Cod Ci)il pre)ede ur atoarele reguli: 1" #n principiu instanta nu poate odifica in niciun fel cuantu ul clau&ei penaleB

48

2" =rin e!ceptie clau&a penala poate fi odificata de instanta in 2 ipote&e: atunci cand obligatia principala a fost e!ecutata partial si aceasta e!ecutare a profitat creditoruluiB atunci cand clau&a penala este )adit e!cesi)a fata de prejudiciul pre)a&ut de parti la inc<eierea contractului" N*%' C*& C ! ' stabileste / ca2%r speciale de functionare a clau&ei penale: a; #n ca&ul obligatiei principale indi)i&ibile dar nesolidare daca nee!ecutarea re&ulta din fapta unuia din debitori $ creditorul poate pretinde de la acesta intreaga penalitate sau poate sa solicite o plata partiala de la fiecare debitor indi)i&ibil insa nu ai pentru partea acestuiaB b; %aca obligatia principala este di)i&ibila atunci si penalitatea este di)i&ibila si )a fi suportata nu ai de catre co-debitorul )ino)at de nee!ecutare si nu ai pentru partea pentru care acesta este tinut" Ca e!ceptie$ aceasta solutie nu se aplica atunci cand se pre)ede in od e!pres ca clau&a penala a fost pre)a&uta toc ai pentru a i piedica o plata partiala iar unul dintre debitori a i piedicat e!ecutarea obligatiei in totalitate$ in acest ca& intreaga penalitate poate fi ceruta de la debitorul culpabil" Ar!%na :regle entare in art 1544$ 1546 Cod Ci)il; ,ste o stipulatie contractuala in care se pre)ede ca o anu ita su a de bani )a fi restituita indoit celeilalte parti daca nu se e!ecuta contractul din cau&a partii care a pri it ar)una sau se retine daca nu se e!ecuta contractul din cau&a partii care a platit ar)una precu si in ca&ul special in care aceasta din ur a se de&ice de inc<eierea contractului daca i s-a conferit acest drept" #n ceea ce pri)este conditiile de )alabilitate ar)una are un caracter accesoriu fiind de ase enea necesara si )ino)atia uneia dintre parti" ,fectele ar)unei: *ceste efecte sunt diferite$ dupa cu clau&a pri)ind ar)una este confir atorie sau de de&icere " ,fectele clau&ei de ar)una confir atorie: 1" %aca partea care a dat ar)una nu e!ecuta din culpa obligatiile asu ate$ cealalta parte poate sa retina ar)una" %aca di potri)a contractul nu este e!ecutat din culpa celeilalte parti aceasta poate fi obligata la plata dublului ar)unei date in ca&ul in care se solicita re&olutiunea contractului" 2" #n ca&ul nee!ecutarii culpabile a obligatiei$ cealalta parte poate solicita re&olutiunea sau un alt re ediu cu ar fi e!ecutarea in natura a obligatiei" 3" #n ca&ul e!ecutarii prestatiei datorate ar)una se socoteste a)ansul acestei e!ecutari" 4" #n ca&ul in care contractul se desfiintea&a in afara culpei )reuneia dintre parti :i posibilitate fortuita de e!ecutare; ar)una trebuie restituita in intregi e" ,fectele clau&ei de ar)una de de&icere: 1" =rin clau&a de de&icere$ cel in fa)oarea caruia operea&a are dreptul sa desfiinte&e unilateral contractul fara nicio justificare" #n aceasta situatie cel care a dat ar)una )a pierde ar)una iar cel care a pri it-o )a restituii dublul acesteia" 2" #n ca&ul in care contractul se e!ecuta ar)una este considerata :ca si ai sus; a)ansul e!ecutariiB

49

3" #n ca&ul in care contractul se desfiintea&a datorita i posibilitatii fortuite in ca&ul de e!ecutare$ ar)una trebuie restituita in intregi e" Fap#e'e $%r & ce ' c #e7 ca 2!*are &e *(' +a# ?estiunea de afaceri %efinitie: ,ste acel fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana nu ita ?,0*+/ inc<eie din proprie initiati)a fara sa fie obligata acte juridice sau sa)arseste fapte ateriale necesar si utile in fa)oarea interesului altei persoane nu ite ?e0*/ :?estiunea de afaceri D +ogotiuru gesto ;" *rt 1330 -C 1340 Cod Ci)il iar funda entul acestui i&)or de obligatii il constituie principiul ec<itatii sociale" Conditiile gestiunii de afaceri: 1" 4a e!iste o gerare oportuna a intereselor altuia" 7bs: prin aceasta conditie gestiunea de afaceri se deosebeste de andat pt ca andatarul inc<eie acte juridice in nu ele si pe sea a andantului " ?erarea intereselor altuia se poate face: 1; prin inc<eierea de acte juridice :poate sa inc<eie nu ai acte de conser)are si de ad inistrare;B 2; poate sa sa)arseasca fapte ateriale de gestiune cu ar fi: stingerea unui incendiu$ repararea unei conducte$ s"a" 7bs: in principiu faptele juridice trebuie sa aiba un caracter patri onial dar ni ic nu i piedica ca acestea sa aiba si unul nepatri onial :sal)area geratului de la un pericol i inent;" %e ase enea$ inter)entia gerantului trebuie sa fie utila geratului adica sa se e)ite o pierdere patri oniala sau sa se sporeasca )aloarea unui bun$ obs: utilitatea gestiunii de afaceri este apreciata in o entul inc<eierii actelor juridice sau sa)arsirii faptelor ateriale" 2" *ctele de gestiune sa fie sa)arsite fara i puternicire si fara stirea geratului sau cu stirea geratului dar fara ca acesta sa poate dese na un andatar" 7bs: in aceasta din ur a situatie i posibilitatea trebuie sa fie una obiecti)a" 3" ?estiunea trebuie sa fie )oluntara in sensul ca actele si faptele trebuie sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia" 7bs: nu este necesar ca geratul sa fie cunoscut persoana tert&ului ale carei afaceri le gestionea&a si nici ca geratul sa fie o persoana deter inata " +oul Cod Ci)il defineste 2 situatii in care nu sunt indeplinite conditiile gestiuniide afaceri raportat la cele entionate ai inainte: 1; art 1330 al 2 Cod Ci)il$ in ca&ul persoanei care lucrea&a in interesul alteia fara sa stieB 2; in ca&ul persoanei care actionea&a in interesul alteia cu scopul de a o gratifica :art 1330 al 3 Cod Ci)il;$ de ase enea gerantul nu trebuie sa actione&e e!clusi) in interesul geratului iar actele de gestiune trebuie sa)arsite cu intentia de a-l obliga pe gerat la plata c<eltuielilor" 4" ?erantu l trbuie sa aibe in principiu capacitatea de a contracta$ in ca&ul actelor ateriale nu este ne)oie de aceasra conditie a capacitatii" ?eratul nu este ne)oie sa fie o persoana cu capacitate de e!ercitiu doarece nu isi anifesta consi ta antul in niciun fel"

Curs 22"05"12 ?estiunea de afaceri

50

,fecte 0aporturile dintre gerant Ei gerat 7bligaFiile gerantului 1" ?erantul are oblig de GnEtiinFare a geratului despre gestiunea GnceputH" 2" are oblig de a continua gestiunea GnceputH" *ceastH oblig sub&istH pana in o Gn care gerantul$ personal sau prin repre&entant sau dupH ca&$ oEtenitorii acestuia sunt Gn HsurH sH preia gestiunea" *ceastH obligaFie a gerantului se trans ite Ei oEtenitorilor acestuia Gn Hsura Gn care cunosc despre gestiune" 794I 4ituaFia gerantului este ai grea decJt cea a andatarului deoarece acesta din ur H poate sH renunFe oricJnd la andat$ notificJnd aceastH <otHrJre andantului sHu" 3" are oblig de a se Gngriji de afacerile altuia cu diligenFele unui bun proprietar" ?erantul rHspunde pt orice prejudiciu cau&at geratului$ c<iar cu culpa cea ai si plH" E1cep8 e ( potri)it art" 1344K *t" CJnd gerantul a acFionat pt a-l apHra pe gerat de o pagubH i inentH$ rHspunde pt prejudiciile cau&ate geratului$ nu ai Gn Hsura Gn care a acFionat cu intenFie sau din culpH gra)H" 4" ?erantul are oblig de a da socotealH geratului cu pri)ire la tot ceea ce a fHcut Gn cursul gestiunii de afaceri" 5" *re oblig de a re ite geratului tot ceea ce a pri it$ acFionJnd Gn interesul sHu" 7bligaFiile geratului 1" *re oblig de a plHti gerantului toate c<eltuielile necesare Ei utile" C<elt necesare sunt acele c<elt care au ser)it la conser)area intereselor geratuluiB c<elt utile sunt acele c<eltuieli efectuate pt punerea Gn )aloare a bunurilor geratului" C<elt necesare se referH la conser)are Ei cele utile la cele de ad inistrare" ?eratul datorea&H gerantului Ei dobJn&i pt su ele a)ansate de acesta din o Gn care au fost a)ansate" 794I Conf art" 1337$ alin" 4 pt a garanta aceastH oblig de restituire$ se instituie crearea unei ipoteci legale Gn fa)oarea gerantului" Ln ceea ce pri)eEte celelalte c<eltuieli$ care nu sunt necesare Ei utile$ )or trebuie restituite de cHtre gerat nu ai Gn Hsura Gn care i-au procurat un a)antaj" 2" 7blig de a-l despHgubi pe gerant pt prejudiciile pe care le-a suferit din cau&a gestiunii" 3" 7blig de a e!ecuta actele necesare Ei utile care au fost Gnc<eiate de cHtre gerant$ acestea fiind considerate ratificate auto at de cHtre gerat" 794I Ln conf art" 1388$ alin 1 Cci)$ Gn Hsura Gn care geratul se G potri)eEte gestiunii$ atJt celei Gncepute$ cJt Ei continuHrii ei$ acesta nu are oblig de a acoperi nici o c<eltuialH$ cu e!cepFia celor necesare$ Gn ipote&a Gn care gestiunea se do)edeEte a fi necesarH" Rap*r#%r 'e & n#re +era# 9 #er8 %acH gestiunea de afaceri a fost ratificatH sau este necesarH Ei utilH$ geratul este obligat sH e!ecute toate obligaFiile pe care gerantul le-a contractat Gn nu ele geratului sau Gn nu e propriu Gn interesul gestiunii" /erFii au o acFiune directH Gn regres faFH de gerat pt obligaFiile pe care gerantul le-a contractat Gn nu e propriu"

Rap*r#%r 'e & n#re +eran# 9 #er8

51

,!istenFa acestor raporturi depinde de situaFia Gn care gerantul a adus sau nu la cunostinFa terFilor faptul cH acFionea&H Gn contul geratului$ situaFie Gn care gerantul nu are nici o obligaFie faFH de terFi :)estiune cu reprezentare;" ?erantul acFionea&H Gn nu e propriu asu Jndu-Fi personal obligaFiile faFH de terFi" Gn aceastH situaFie$ terFii pot sH se Gndrepte atJt G potri)a gerantului$ cJt Ei G potri)a geratului" Ln pri ul ca&$ acesta are la Gnde JnH o acFiune Gn regres G potri)a geratului"

Ra# 3 carea presupune o recunoaEtere de cHtre gerat a gestiunii efectuate de cHtre gerant Ei produce retroacti) efectele unui andat"

P'a#a ne&a#*ra#: ; a' II<'ea 3ap# $%r & c ' c # =rin platH GnFelege e!ecutarea Gn naturH a unei obligaFii care are ca obiect o prestaFie po&iti)H$ respecti) de a da sau a face" :art" 1469$ alin" 2;" Conf" *rt" 1431$ cel ce plHteEte fHrH a datora are dreptul la restituire" Defini9ie ( este faptul juridic licit care constH Gn e!ecutarea de cHtre o persoanH din eroare$ a unei prestaFii la care nu era obligatH Ei fHrH intenFia de a plHti pe altul" =HrFile$ Gn ca&ul plHFii nedatorate$ se nu esc solvens Ei accipiens :debitorul;" Cond"6""$e $76"" nedatorate 1" e!istenFa unei plHFi Gn sens obiecti)$ platH care poate sH constea Gn re iterea unei su e de bani a unui bun indi)idual deter inat ori de gen" 794I Ln condiFiile actualului C Ci)$ obiectul plHFii nedatorate poate sH constea si Gntr-o oblig de a face$ deoarece art" 1341$ alin 1 nu face nici o distincFie" =t a fi GndeplinitH aceastH condiFie$ este necesar ca sol)ensul sH facH plata$ cu )oinFa fer H de a stinge o datorie" :Gn ca& contrar$ se poate considera cH plata are )aloarea unui G pru ut$ a unei donaFii sau a fost fHcutH cu alt titlu;" 2" %atoria a cHrei stingere s-a ur Hrit prin platH$ sH nu e!iste" *ceastH ine!istenFH a datoriei poate sH fie absolutH sau obiecti)H$ atunci cJnd obligaFia lipseEte :at" Cand este i aginarH; sau Gn sit Gn care$ oblig a e!istat$ dar a fost stinsH de cHtre debitor" %e ase enea$ plata nedatoratH poate sH aibH un caracter relati) sau subiecti)$ atunci cJnd se plHteEte altce)a decJt ceea ce se datorea&H$ fie obligaFia are altH naturH" 794I ,!ecutarea obligaFiei naturale nu intrH Gn aceastH categorie$ astfel Gn ca&ul obligaFiei naturale$ datoria e!istH$ dar ea este plHtitH )oluntar$ fHrH a se putea solicita restituirea" %e ase enea$ nici e!ecutarea dinainte de ter en a prestaFiei care este obiect al unei oblig cu ter en suspensi)$ nu poate fi inclusH Gn categoria plHFii nedatorate" :1414 C ci);" 3" =lata nedatoratH sH fie fHcutH din eroare" 4ol)ensul a fHcut plata cu credinFa greEitH cH este debitorul lui accipiens" ,roarea trebuie sH GndeplineascH condiFiile: # este suficient ca nu ai sol)ensul sH se fi aflat Gn eroare$ ceea ce Gnsea nH cH e!istenFa sau absenFa erorii lui accipiens nu are nici un fel de rele)anFH" # eroarea trebuie sH fi a)ut un caracter deter inant$ Gn sensul cH Gn lipsa ei sol)ensul nu ar fi fHcut plata" Ln regle entarea actualH$ aceastH condiFie a erorii este ult di inuatH prin regle entarea a nu eroase e!cepFii$ Gn care nu ai este necesarH Gndeplinirea condiFiei sau c<iar plata poate fi restituitH$ c<iar dacH sol)ensul nu a fost Gn eroare" E1cep8 ,

52

a" dacH sunte Gn pre&enFa unei ine!istenFe absolute sau obiecti)e a te eiului plHFii b" dacH sunte Gn pre&enFa unei obligaFii care ulterior a fost desfiinFatH" :de e!" nulitatea absolutH sau relati)H a contractului;" c" Ca&ul particular al obligaFiilor naturale d" CJnd sol)ens a fHcut plata unei obligaFii sub condiFie suspensi)H$ dacH acea condiFie nu s-a reali&at" e" =lata unei datorii facutH a2a oarH de cHtre un debitor$ care a pierdut c<itanFa do)editoare Ei care este a eninFat cu ur Hrirea de fostul creditor" f" =lata fHcutH datoritH dolului Ei cea sub i periul )iolenFei$ produc aceleaEi efecte ca Ei cea fHcutH din eroare" Efecte$e $76"" nedatorate =lata nedatoratH are ca efect naEterea unui rj Gntre sol)ens Ei accipiens$ Gn conFinutul cHruia intrH oblig accipiensului de a restitui ceea ce a pri it faFH de sol)ens" 0estituirea plHFii nedatorate se face potri)it dispo&iFiilor art" 1635-1649$ care repre&intH dreptul co un Gn ceea ce pri)eEte restituirea prestaFiilor" ,!istH situaFii Gn care accipiens$ deEi a pri it o platH nedatoratH$ el nu este obligat sH restituie" 1" atunci cJnd accipiens a pri it plata cu bunH-credinFH Ei a lHsat sH se G plineascH ter enul de prescripFie" 2" at cJnd accipiens a pri it plata cu bunH credinFH Ei ca ur are a acestei plHFi$ s-a lipsit Gn orice od de titlul creanFei sale" 3" nu poate fi supus restituirii nici ceea s-a plHtit Gnaintea G plinirii ter enului suspensi)$ decJt dacH plata s-a fHcut prin dol sau )iolenFH" 8nt"nderea o#$"%a6"e" de rest"tu"re a acc" "ensu$u" *ccipiensul este de bunH-credinFH at cJnd a pri it plata de la sol)ens$ cu con)ingerea cH Gi este datoratH" Ln funcFie de ai ulte criterii$ pre)H&ute Gn art" 1635$ distinge Gntre ai ulte ipote&e: 1" =lata nedatoratH trebuie restituitH c<iar dacH sol)ens a fost de rea-credinFH":art" 1638GnlHturH regula ne o auditur propria culpitudine allegans$ Gn ca&ul cau&ei ilicite sau i orale;" 2" 0estituirea se face Gn naturH sau prin ec<i)alent 3" =lata nedatoratH a a)ut ca obiect un bun cert" Ln aceastH situaFie$ bunul se restituie Gn starea Gn care a fost pri it" ,!cepFii: - 9unul a pierit din culpa debitorului sau nu ai este posibilH restituirea lui$ sit Gn care accipiensul )a restitui contra)aloarea bunului raportatH la o pri irii$ la o pierderii sau la o GnstrHinHrii lui" %acH debitorul a fost de bunH-credinFH$ se )a Fine sea a de cea ai icH dintre )alori$ iar dacH a fost de rea credinFH$ se )a Fine sea a de cea ai are din aceste )alori" -dacH bunul a pierit fortuit$ debitorul de bunH-credinFH nu )a fi obligat la restituire$ dar )a fi obligat sH cesione&e creditorului su ele pri ite cu titlu de inde ni&aFie pt pieirea bunului"

53

-dacH bunul a pierit fortuit Ei debitorul este de rea-credinFH$ )a restitui contra)aloarea bunului la )aloarea cea ai are din cele 3 )alori sus enFionate" 794I *ccipiensul de rea-credinFH nu are oblig de restituire dacH do)edeEte cH bunul ar fi pierit c<iar dacH ar fi fost predat creditorului" - Gn ca&ul unei pierderi parFiale a bunului$ accipiensul este obligat sH ac<ite sol)ensului contra)aloarea pierderii" 4 ipote&a ( atunci cJnd bunul pus Gn restituire este bun frugifer ( Gn ca&ul Gn care accipiensul a fost de bunH-credinFH$ el )a pHstra fructele$ dar )a suporta c<elt a)ansate pt obFinerea lor" %acH accipiensul este de rea-credinFH sau cau&a restituirii Gi este i putabilH$ este obligat sH restituie fructele sau contra)aloarea lor Ei sH-l despHgubeascH pe creditor de lipsa de folosinFH$ a)Jnd totuEi dr la restituirea c<elt efectuate pt obFinerea fructelor" 5" situaFia c<eltuielilor ( Gn ceea ce pri)eEte c<elt pri)itoare la bun$ se aplicH regulile de la accesiune pt posesorul de bunH Ei de rea credinFH" Gn ca&ul c<elt restituirii$ acestea trebuie suportate proporFional cu )aloarea prestaFiilor sau integral$ de cHtre cel care a fost de rea credinFH sau din culpa cHruia s-a desfiinFat contractul" 6" indiferent dacH a fost de bunH sau de rea credinFH$ accipiensul trebuie sH restituie su a de bani sau bunurile de gen pri ite Gn aceeaEi cantitate Ei de aceeaEi calitate" 7" dacH accipiensul este incapabil el trebuie sH restituie nu ai Gn li ita folosului reali&at$ FinJndu-se sea a de data cererii de restituire Ei ca e!cepFie$ este Finut la restituirea integralH dacH a fHcut ca restituirea sH fie i posibilH"

30 @ai 2012 0aspunderea ci)ila delictuala 0aspunderea pt prejudiciile cau&ate prin fapta altuia 4ub i periul )ec<iului Cod Ci)il raspunderea pt fapta proprie era regle de art 998999 Cod Ci)il iar in cadrul art 1000 Cod Ci)il erau regle entate 1raspunderea parintilor cau&ate prin faptele ilicite ale copiiilor lor inori5$ 1raspunderea co itentilor pt faptele prepusilor5 precu 1raspunderea institutorilor si arti&anilor pt prejudiciile cau&ate prin faptele ilicite ale ele)ilor si ucenicilor aflati sub supra)eg<erea lor5" #n noul Cod Ci)il$ in capitolul consacrat raspunderii ci)ile delictuale$ raspunderea pt fapta altuia are alocate articolele 1372$ 1374" *rt 1372 a instituit in princiupiu general de raspundere pt prejudiciul cau&at altuia prin fapta unui inor sau a unei persoane aflate sub interdictie judecatoreasca$ raspundere ce se instituie in sarcina a celei persoane care in te eiul legii$ al unui contract sau a unei <otarari judecatoresti are obligatia de supra)eg<ere"

54

*rt 1373 regle entea&a raspunderea co itentilor pt faptele prepusilor" *rt 1374 stabileste regulile in functie de care se re&ol)a concursul intre raspunderea diferitelor persoane pt prejudicii" 0aspunderea persoanelor care au obligatia de supra)eg<ere a unui inor sau a unui inter&is pt prejudiciul cau&at de acestia :1372 Cod Ci)il;" #n regle entarea noului Cod Ci)il cel care este obligat sa supra)eg<e&e un inor sau un inter&is in te eiul legii$ al con)entiei sau al <otararii judecatoresti raspunde pt prejudiciul cau&at de acesta" *ceasta raspundere e!ista independent de e!istenta raspunderii pt fapte propriu a celui )ino)at" /e!tul de lege stabileste si o e!onerare de raspundere daca cel care ar trebuii sa raspunda do)edeste ca nu a putut i piedica fapta prejudiciata" %esii nu eric ca&urile de raspundere pt fapta altei persoane s-au redus ca regle entare in noul Cod Ci)il fata de )ec<iul cod$ la o pri)ire ai atenta constata ca sfera articolului 1372 din noul Cod Ci)il nu nu ai ca acopera sferele fostelor raspunderi ale parintilor pt inori si ale institutorilor si arti&anilor pt ele)i si uncenici dar aceasta sfera este ult ai larga decat acestea doua cu ulate$ astfel in noua regle entare autorul faptei ilicite fie )a a)ea )arsta sub 18 ani fie se )a afla sub interdictie judecatoresca" #n ca&ul in care persoana are peste 18 ani$ nu are discerna ant dar nu este pusa sub interdictie nu )a e!ista raspundere pt fapta altuia" #n ceea ce pri)este persoanele care raspund pt fapta altuia$ noua regle entare instituie regula supra)eg<erii$ ai e!act a unei obligatii de supra)eg<ere incalcata de catre debitorul acesteia" 4pre deosebire de )ec<iul cod in te eiul caruia raspundeau nu ai persoanele fi&ice noul cod largeste sfera persoanelor raspun&atoare la orice persoane" =ersoane carora le re)ine obligatia de supra)eg<ere pot fi: parintii$ tutorii inoriului$ tutorii inter&isilor$ cadrele didactice din cadrul pre0uni)ersitar$ eseriasii :cei care au ucenici;$ persoanele carora le sunt increditate copii$ asistentii aternali precu si persoanele fi&ice sau juridice care isi asu a prin contract obligatia de a supra)eg<ea acati)itatea inorilor sau a persoanelor aflate sub interdictie judecatoresca :e!e: asociatii sau fundatii care desfasoara acti)itati de reeducare si recuperare a persoanelor cu <andicap psi<ic$ spitale pri)ate$ clinici pri)ate$ sanatorii$ crese$ orfelinate$ infir iere$ bone$ pensiuni$ a&iluri$ s"a" d" %e ase enea pot raspunde centrele de reeducare precu si unitatile penitenciare care au in detinere inori" /e!tul noii regle entari este inspirat din Cod Ci)il ger an$ in )i&iunea acestuia raspunderea de aceasta natura este o raspundere subiecti)a inte eiata pe culpa pre&u ata a celui ce supra)eg<ea&a" 0egle entarea din noul cod nu conduce la o conclu&ie fer a in ceea ce pri)este natura funda entului acestei raspunderi :obiecti)a sau subiecti)a;" Cand persoana raspun&atoare a reparat prejudiciul ea are un drept de regres i potri)a faptuitoruluiB aceasta este regula generala in aterie$ art 1384 al 1 Cod Ci)il dispune: cel care raspunde pt fapta altuia se poate intoarce i potr)a acestuia cu e!ceptia ca&ului in care acesta din ur a nu este raspun&ator pt prejudiciul cau&at$ altfel spus trebuie do)edita )ino)atia autorului faptei" ,!e: inorul care nu a i plinit 14 ani sau persoana pusa sub interdictie nu raspund daca nu se do)edeste discerna antul la data sa)arsirii faptei" 0aspunderea co itentului pt prejudiciile cau&ate prin faptele ilicite ale prepusului 0aspunderea co itentului este principala si autono a in raport cu raspunderea proprie a prepusului" #n regle entarea art 1373 Cod Ci)il co itentul este obligat sa plateasca prejudiciul cau&at de prepusii sai$ nu se cere conditia )ino)atiei prepusului" #n aceste conditii$ sub noua regle entare trebuie indeplinite doar 3 din conditiile raspunderii ci)ile delicatuale:

55

prejudiciu$ )ino)atie si raport de cau&alitate" *cestor 3 conditii li se alatura alte 2 conditii speciale: raportul de prepusenie dintre autorul faptei si persoana care )-a raspundeB sa)arsirea faptei ilicite in legatura cu atributiile sau scopul functiilor incredintate de co itent" 0aportul de prepusenie este definit de 1373 al 2 confor careia co itentul este cel care in )itutea unui contract sau in te eiul legii e!ercita directia supre)eg<erea si controlul asupra celui care indeplineste anu ite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia" Cel ai des intalnit raport de prepusenie are ca i&)or contractul indi)idual de unca" #n ceea ce pri)este funda entul raspunderii co itentului doctrina este ajoritar in a considera ca e )orba de o raspundere obiecti)a" 0aspunderea pt prejudiciile cau&ate de lucruri in general$ de ani ale si de ruina edificiului" 4tudiu indi)idualM 1374 s"a"

=i)niceru$ %rept Ci)il$ ,ditura Na angiu

56