Sunteți pe pagina 1din 27

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ECOMOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI


MASTERAT ECONOMIA I ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE






MONOGRAFIE CONTABILA
SC.AQUAROM.SA






Profesor coordonator: Masterand:
Prof. Univ. Dr. ALBERTA GISBERTO LASCAE ALEXANDRU




Bucureti, 2013


CUPRINS


Capitolul I

Scurt istoric SC.AquaRom.SA .........
Structura tehnico-organizatorica..... .
Caracterizarea economico-financiara a intreprinderii..
Organizarea compartimentului financiar-contabil... .

Capitolul II
Forma de inregistrare contabila.....
Analiza structurii si evolutiei cheltuielilor......
Analiza structurii si evolutiei veniturilor.....................
Analiza structurii si evolutiei rezultatului.......
nregistrri contabile
nregistrarea sistematica.
nregistrri n contabilitatea financiar:


REZENTAREA SC.AquaRom.SA VASLUI


1.1.Scurt Istoric

Piscicultura -aquacultura de astazi se dezvolta cu succes in toate tarile
lumii.Dezvoltarea intensiva a pisciculturii este determinata in principal de necesitatea
alimentarii omenirii cu proteine,fosfor,si calciu.
In acest domeniu isi desfasoara activitatea si SC."AuaRom".SA.Vaslui, ,
societate ce s-a constituit prin reluarea integrala a patrimoniului intreprinderii de stat
"Intreprindere Piscicola"-Vaslui, fiind infiintata prin Hotararea Guvernului nr.1353 din
27 decembrie 1990.
Capitalul social al societatii in momentul infiintarii era de 104 145 mii lei, la ora
actuala fiind de 12 601 425 mii lei.
Intreprinderea pisciola s-a infiintat in anul 1975in baza H.C.M. nr.178/1975 ca
Intreprinderea Piscicla Carja , avand in componenta trei ferme:
ferma Caja-680 ha-crescatorie sistematica cu helestee;
ferma Negresti -85 ha-crescatorie sistematica iazuri;
ferma Mantu-65 ha-crescatorie sistematica cu iazuri;
totalizand 830 ha,cu o productie de 750 tone/an din care:
380 tone/an peste consum
370 tone/an de populare.

In anul 1987 a intrat in productie pepiniera Rediu, cu helestee in suprafata de 20
ha.
In anul 1984 a intrat in productie pepiniera Puiesti,cu o capacitate de 183 ha.
In anul 1985 s-a amenajat crescatoria Ghermanesti,cu o capacitate de 186
ha.
In anul 1987 s-a dat in productie crescatoria Carja II, compusa din pepiniera si
crescatorie sistematica, cu helesttee avand o capacitate de 404 ha.
In anul 1988 s-a realizat iazul Alexandru Vlahuta in suprafata de27 ha.
In perioada1988-1989 s-a pus in functiune Sectia de semiconservare Vaslui ,
cu o capacitate de 300 tone/an peste prelucrat, fiind prevazuta si cu spatii de
depozitare,refrigerare si congelare.
In afara fermelor piscicole proprii , din anul 1989 mai este utilizeaza si o serie
de baraje de acumulare -proprietatea Regiei Apelor Iasi, inchiriate cu contract si
populate cu puieti in vedere obtinerii pestelui de consum
(Manjesti,CuibulVulturilor,Solesti,Trohan)

1.2. Structura tehnico-organizatorica



SC"AquaRom"Sa Vaslui activeaza in economia piscicola romaneasca , avand
o
activitate piscicola cu caracter industrial ce se desfasoara in:

ferme pscicole proprii, de tip crescatorii cu iazuri si
helestee
pepiniere piscicole si statii frincubatie , dotate cu bazine speciale pentru reproducere
,
lacuri de acumulare inchiriate, sectia de industrializare a pestelui dotata
cuspatii
de congelare si depozitare peste congelat.


Agentul economic SC"AquaRom"SA este dotat cu mijloace tehnice moderne
pentru sporirea productiei piscicole din tara si anume:

mijloace de transport;
depozite de furaje;
utilaj pescaresc si de distribuire a furajelor;
utilaj pentru prelucrarea pestelui proaspat,congelat,afumat si sarat.


Dupa o perioada de mari realizari din zona industriala a Prutului, pe linia
infiintarii si amenajarii de iazuri si helstee prevazute cu crescatorii sistematice, a
urmat o perioada in care atentia specilistilor piscicoli a fost polarizata in jurul actiunii
de intretinere si exploatare rationala a bunurilor din dotare, in sensul mentinerii
materialului piscicol si sporirii ritmice a productiei realizate.
Obiectul de activitate,asa cum este stabilit prin statutul societatii, il constituie
producerea de material piscicol selectionat, piscicultura si pescuitul industrial,
industrializarea si comercializarea pestelui, a resurselor proprii, prestarii servicii catre
terti.



Structura orgizatorica a SC"AquaRom"SA se prezinta astfel:

Director general;
Director (Tehnic- Economic);
Sefi ferme,sectii;
Compartimentele cu functii auxiliare;



Specificatie Numar persoane
Ingineri 10
Economisti 1
Tehnicieni 2
Functionari cu studii
medii 5
Muncitori calificati 70
Muncitori necalificati 12
Total 100

Pe linie de inginerie piscicola, in cadrul SC"AquaRom"SA Vaslui se
utilizeaza urmatoarele tehnologii:

Tehnologia de reproducere dirijata a crapului, a predezvoltarii si cresterii
puietului de vara a II-a;
Tehnologia de reproducere artificiala a pestilor fitoplanctonofagi; predezvoltarea
si cresterea puietului de vara I si vara a II-a;
Tehnologi aplicate in vederea obtinerii materialului piscicol de populare a
fermelor piscicole.

SC"AquaRom"SA Vaslui dispune de echipamente tehnice performante, necesare
realizarii obiectului sau de activitate;acestea s-au constituit in principal prin investitii,
atat prin autofinantare, cat si prin alocare de fondul centralizat al statului.

1.3 Caracterizarea activitatii economico-financiare a
intreprinderii

SC "AquaRom"SA Vaslui




Desfasurarea activitatii financiare in conditii optime implica organizarea
unui
sistem de informatii care caracterizeaza multilateral fenomenele economice si
financiare.


Sistemul informational al intreprinderii cuprinde totalitatea informatiilor care
reflecta formarea,repartizarea si utilizarea fondurilor.
Principalii indicatori utilizati in caracterizarea activitatii economico-financiare a
SC "AquaRom" SA Vaslui sunt :

Activul unitatii;
Cifra de afaceri;
Capitalul social;
Capitalul propriu;
Fondul de rulment;
Rezultatul exercitiului;
Capacitatea de autofinantare.
Susa de informatii, pentru prezentarea acestor indicatori, o
reprezinta
bilantul contabil,contul de rezultate si anexa la bilant a societatii pe o perioada
de
cinci ani: 2008,2009,2010,2011, 2012, date pe care le vom prezenta in
tabelul
urmator :

Tabelul nr. 1 lei
Specificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12
Total active in care: 18610 115352 132022 134172 136322
Imobilizari 12922 107249 126102 125838 126362
Active circulante din care: 5687 8102 5919 8333 9959
Stocuri 5387 7729 5661 7690 9394
Creante 28891 36755 24793 45517 37280
Conturi in banci 1152 487 999 18850 19250
Datori din care: 67847 326418 575197 755820 835260
Datorii pe termen scurt 30453 217453 208000 111000 120000
Furnizori si conturi assimilate 18064 74801 155804 106280 105050
Alte datorii 10330 34164 2111393 538540 610210
Valoarea patrimoniului net 1793191 11208803 12627038 12661473 12797007

Tabelul nr. 2 lei
Specificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12
Cifra de afaceri 201534 913571 1067776 1268502 1296302
Numarul de personal 105 105 102 100 100
Capital social 126150 12601425 12601425 16201425 16201425
Capital propriu 1830585 11317768 12994235 13306281 13512267
Fond de rulment 538383 592778 383952 722408 875979
Necesarul de fond de rulment 549620 -734943 435149 708248 871679
Rezultatul exercitiului din care: 8501 15371 47692 106441 107830
Rezultat din active de
exploatare
36095 13197 177637 209107 220110
Rezultat din active financiare -27594 -116566 -129945 -76568 -83920
Rezultat din active exceptionale - - - -26098 -28360
Capacitatea de autofinantare 6376 1528 35739 76081 109469


Pe baza datelor din tabelul Nr.1 vom caracteriza situatia economico-financiara
a SC "AquaRom" SA Vaslui.
Capitalul social-este definit ca fiind "totalitatea resurselor materiale acumlate si
reproductibile, care prin asociere cu alti factori de productie participa la producerea
debunuri economice in scopul obtinerii unui profit"
SC "AquaRom" SA Vaslui capitalul este integral de stat, avand valoarea de
12 601 425 lei la 31.12.2012 fata de 104 145 lei in momentul infiintarii. La
aceasta valoare adaugandu-se valoarea fondurilor si rezervelor unitatii, se
determina valoarea capitalului propriu ,care este de 13 512 267 mil lei la 31.12.2012.
Valoarea capitalului prpopriu constituie un indiciu al garantiei unitatiii pentru terte
persoane , pentru banci, etc. deoarece capitalul propriu reprezinta 2/3 din totalul
resurselor, intreprinderea se caracterizeaza printr-o mare garantie in ceea ce priveste
acordarea de credtie calculand raportul:

capitaluri proprii_____ ;
active imobilizat net




Vom vedea daca unitatea isi poate acoperi mijloacele fixe prin capitaluri proprii
(Ramf).
In cazul nostru Ramf la 31.12.2012 este egal cu 1,06, ceea ce denota o situatie
buna si anume activul imobilizat este finantat in totalitate de catre capitalurile proprii.

Activul unitatii este compus din:
Imobilizari corporale;
Active circulante.

In perioada celor cinci ani, marimea activului a cresut pana la 13 632 267 lei
in anul 2012-crestere datorata atat proceselor de reevaluare conform normelor
legale, cat si achizitionarii de noi active. In totalul activului, observam ca ponderea
cea mai mare o detin imobilizarile corporale, in cadrul acestora constructiile
speciale si utilajele tehnologice, ceea ce denota ca societatea este inzestrata cu
mijloace tehnice moderne si de calitate.
In ceea ce priveste cealalta componenta a activului-si anume activele
circulante- acestea detin o pondere mult mai mica comparativ cu imobilizarile.

In cadrul activelor circulante , cea mai mare o parte ocupa stocurile, alcatuite
din:

Materii prime si materiale;
Productia in curs de executie;
Produsele finite.

Pe baza datelor din table, observam ca valoarea activelor circulante (implicit
a
stocurilor) a crescut pana la 995 979 mil lei in anul 2012, aceasta datorandu-se
atat liberalizarii preturilor ,dar si cresterii productiei piscicole. Indicatorii de
structura a activului indica compozitia capitalului si masoara gradul de lichiditate.


Cifra de afaceri-este un indicator sintetic care exprima volumul veniturilor
obtinute
de o unitate ecnomica pe o perioada de timp data(de obicei un an),insumeaza
toate
incasarile rezultate din activitatea de comert si anume:

Vanzari de bunuri materiale;
Prestari de servicii;
Acordarea de credite.



Cifra de afaceri serveste ca indicator de apreciere a marimii intreprinderi, a
puterii
ei economico- financare. In cadrul acestei intreprinderi, cifra de afaceri
insumeaza
vanzarile de peste; in perioada celor cinci ani, valoarea ei a crescut avand si
ponderea cea mai mare in veniturile activitatii de baza, comparative cu productia
stocata.

Numarul de personal-este relativ constant , cu mici descresteri in 2012 fata
de
2009,2010, ceea ce releva ca unitatea , cu acelasi personal, a obtinut venituri mai
mari, cat si faptul ca a asigurat protectia personalului angajat.

Fondul de rulment-este partea din resursele financiare care asigura
finantarea permanenta a activelor circulante. Acesta se formeaza din
capitalele proprii si imprumuturi pe termen lung si mediu.Fondul de rulment
serveste masurarii conditiilor de echilibru financiar pe termen lung si
contribuie la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

In marime absoluta, fondul de rulment se determina in doua
variante:
Fie ca diferenta intre capitalurile permanente si imobilizari
nete;
Fie ca diferenta intre activele circulante si datoriile pe termen
scurt.


Ambele variante conduc la acelasi rezultat, cu deosebirea ca, prima permite
sa se faca aprecieri asupra modalitatii de finantare a investitiilor, in timp ce a doua
creeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe termen scurt.
In cazul intreprinderii din discutie observam ca in perioada analizata fondul
de
rulment este pozitiv, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea are o situatie
financiara favorabila privind solvabilitatea, aceasta datorandu-se faptului ca
activele circulante in toti cei cinci ani sunt mai mari decat datoriile pe termen
scurt.

Necesarul de rulment -este expresia relizarii echilibrului financiar pe termen
scurt si a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante ale
exploatarii.

Se calculeaza dupa relatia : N.F.R=STOCURI+CLIENTI-FURNIZORI

In cazul SC"AquaRom"Sa Vaslui necesarul de fond de rulment are valorea
pozitiva, ceea ce inseamna ca unitatea beneficiaza de un surplus de nevoi de
capitaluri circulante.
De asemenea se inregitreaza o crestere a acestui indicator, crestere
datorata fenomenelor inflationiste care evidentiaza un dezechilibru al trezoreriei.
Rezultatul exercitiului si profitului reprezinta scopul si ratiunea oricarei
actiuni economice, mobilul principal al investirii capitalului, criteriul de apreciere a
eficientei economice , a rentabilitatii.
Profitul se calculeaza ca excedent de vanzare peste cheltuielile de
productie efectuate de agentii economici.
SC"AquaRom"SA Vaslui , in toti cei cinci ani ,a incheiat exercitiul financiar cu
profit,si anume:

An Profit realizat
2008 4.720.000
2009 8.501.000.
2010 15.371.000
2011 47.692.000
2012 106.441.000

Capacitateade autofinantare-reprezinta "pivotal fundamental pe care se sprijina
finantarea intreprinderii, pe baza surselor proprii care constituie cea mai sigura sursa
de
finantare, determina autonomia financiara si elimina riscul retragerii fortuite a
capitalurilor".
Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramane unitatii ,odata ce au
fost remunerate partenerii sai: personal(salarii), statul(impozite si taxe),
creditorii(furnizorii) si alti creditori.

Determinarea capacitatii de autofinantare se poate face prin doua procedee:

Procedeul deductive sau metoda exceentului brut de exploatare;
Procedeul aditional sau metoda rezultatului net contabil.

In cazul nostru vom aplica procedeul deductive,utilizand relatia:

CAF=EBE+VFE-
IP
Unde:
CAF reprezinta capacitatea de autofinantare
EBE reprezinta excedentul brut de exploatare
VFE reprezinta venituri financiare si exceptionale
CFE reprezinta cheltuieli financiare si exceptionale
IP reprezinta impozitul pe profit


Situatia economico-financiara prezentata in tabelul Nr.1 se va schimba:

Tabelul 3 Mii euro
Specificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12
Cifra de afaceri 201534 913571 1067776 1268502 1296302
Numarul de personal 105 105 102 100 100
Capital social 126150 12601425 12601425 16201425 16201425
Capital propriu 1830585 11317768 12994235 13306281 13512267
Fond de rulment 538383 592778 383952 722408 875979
Necesarul de fond de rulment 549620 -734943 435149 708248 871679
Rezultatul exercitiului din care: 8501 15371 47692 106441 107830
Rezultat din active de
exploatare
36095 13197 177637 209107 220110
Rezultat din active financiare -27594 -116566 -129945 -76568 -83920
Rezultat din active exceptionale - - - -26098 -28360
Capacitatea de autofinantare 6376 1528 35739 76081 109469

Comparand principalii indicatori de analiza economico-finaciara la valorile din
tabelul precedent, vom observa ca diferentele de la an la an s-au redus substantial, iar
in cazul unora cum este cifra de afaceri are loc chiar o descrestere a valorii din anul
2012 fata de 2008 si 2009.
In ceea ce priveste capitalul propriu, valoarea acestuia a scazut in 2012 fata de
2008 substantial fata de 2009.
Profitul , de asemenea ,in anul 2012 fata de anii precedenti a avut o crestere
nesemnificativa, in ceea ce priveste rezultatul din activitatea de exploatare a scazut in
anul 2012 fata de 2009 si 2008, iar la capacitatea de autofinantare cresterile sunt foarte
mici comparativ cu cele din tabelul Nr.1.

1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil


In conformitate cu prevederile Art.11 dn lege, contabilitatea utilitatilor
patrimoniale
se organizeaza , de regula in compartimentele distincte, conduse de catre directorul
financiar - contabil , contabilul- sef sau alta persoana imputernicita sa
indeplineasca aceasta functie.
Raspundereapentru organizarea si tinerea contabilitatii , in conformitate cu
prevederile legii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei personae,
care are obligatia gestionarii patrimoniului.
Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii,orice unitate patrimoniala
obligata sa-si organizeze si sa-si conduca contabilitatea proprie trebuie sa asigure:

Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze si momentul
producerii lor, toate operatiile care afecteaza patrimonial, situatia economico-
financiara si rezultatul exercitiului;
Preluarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de
conturi;
Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii;
Intocmirea bilantului contabil annual compus din contul de bilant patrimonial,
contul de profit sau pierdere si anexa;
Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate;
Furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia
patrimoniului
si a rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala

La aceasta societatea, in cadrul biroului de contabilitate se desfasoara
intreaga
activitate financiara si contabila a societatii. Biroul contabilitate este format din contabil
sef, contabil studii medii - 2, casier contabil -1.

si are urmatoarele atributiuni:
Asigurarea inregistrarii cronologice si sitematice a situatiei patrimoniului si a
rezultatelor obtinute atat pentru necesitati proprii , cat si in relatiile unitatii cu
clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscale si alte personae fizice sau
juridice;
Asigura controlul operatiunilor efectuate si al procedeelor de prelucrare
utilizare,
precum si exactitatea datelor contabile furnizate;
Furnizeaza informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, a
intocmirii
balantelor financiare , pe ansamblul economiei nationale;
Asigura fondurile necesare societatii;
Asigura plata la termen a sumelor era prezenta obligatia societatii fata de
bugetul
local, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociate, alte obligatii fata de
terti;
Intocmeste si urmareste incasarea facturilor pentru produsele livrate si
servicii
executate;
Asigura si raspunde de intocmirea corecta si la timp a calculului privind
drepturile
salariale ale personalului;
Intocmeste planul de finantare-creditare a investitiilor.

Forma de inregistrare contabila



Prin Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii s-a stabilit cadrul legal pentru
a
se adopta de catre unitatile patrimoniale una dintre formele de inregistrare a
operatiunilor in contabilitate, astfel:

Pe jurnale;
Sah;
Jurnalul cartea mare;
Alte forme care sa respecte obligatiile stabilite de lege.


In cadrul acestei societati se utilizeaza forma de inregistrare sah.Forma
de
inregistrare "maestru-sah" asigura controlul operativ incrucisat al opertiunilor contabile
ca urmare a faptului ca se dezvolta pe conturi corespondente atat rulajul debitor, cat
si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic.

Documentele justificative sunt supuse inaintede a fi inregistrate operatiunilor
de
sortare, evaluare si control. In cazul mai multr operatiuni de acelasi fel,
documentele justificative se centralizeaza intr-un document cumulative, care se
intocmeste pentru debitul sau creditul unui cont.
In baza documentelor justificative sau a documentului cumulativ
(centralizatorul)
care are atasate documentele justificative, se intocmesc notele de contabilitate
care
sunt apoi trecute succesiv in:

Jurnalul de inregistrare;
Fisa sintetica sah";
Balanta de verificare;
Bilant.

In cadrul societatii SC"AquaRom.SA", inregistrarile contabile lunare pe baza
notelor contabile si a documentelor justificative se prezinta astfel:

NC1- contine inregistrarile cu productia piscicola realizata; are ca
document
justificativ centralizatorul rapoartelor de productie;
NC2- contine inregistrari ale operatiunilor de casa pentru debit avand
ca
document justificativ centralizatorul cu incasarile prin casa, iar pentru credit ,
centralizatorul cu platile efectuate prin casierie;
NC3-contine inregistrari ale operatiunilor bancare; pentru debit se foloseste
ca
document justificativ centralizatorul depunerilor in contul bancar, iar pe credit,
centralizatorul platilor din cntul current, conform extraselor de cont si a
documentelor aferente.
NC4-contine inregistrari privind intrarile in magazinele proprii de
desfacere,
avand ca document justificativ centralizatorul notelor de intrare-receptie;
NC5-- contine inregistrari ca remuneratile personalului, precum si a
obligatiilor
fiscale aferente fondului de salarii realizat; are ca document justificativ
centralizatorul
statelor de plata;
NC6- contine inregistrari cu livrarile din depozitul cu produsele finite;
documentul
justificati este centralizatorul facturilor intocmite;
NC7- contine inregistrari cu intrarile si iesirile de materiale; documentul
justificativ
pentru debit este centralizatorul NIR-urilor, iar pentru credit, centralizatorul bonurilor
de
consum-bonier;
NC8- contine inregistrari aferente ordinelor de deplasare si a
justificarii
avansurilor de trezorerie;
NC9- contine inregistrari cu amortizarea mijloacelor de transport;
NC10- contine inregistrari ale descarcarii gestiunii cu amanuntul
conform
centralizatorului monetarelor dispuse la caserie;
NC11- contine inregistrari cu inchiderea conturilor de venituri si
cheltuieli;
NC12- contineinregistrari cu inchiderea conturilor de TVA si de determinare
a
rezultatelor exercitiului si impozitul pe profit.
Evidenta analitica se desfasoara pe baza acelorasi documente justificative
in
cadrul fiecarui cont sintetic, pe mijloace fixe, materiale, produse finite, marfuri, clienti
, furnizori, datorii la buget, debitori, creditori, cheltuieli, venituri, urmand ca fiecare
sold sintetic sa fie egal cu soldurile din balantele analitice.

Tabelul nr. 4 Lei
Specificatie Perioada Anul 2000 Modificari

precedenta Program Realizat
Fata de anul
2008
Fata de
program
Cheltuieli de axploatare din care: 1009496 1176500 1337267 327771 160767
Cheltuieli materiale 580825 650000 759337 178512 109337
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 36902 50000 51786 14884 1786
Cheltuieli cu personalul 317798 380000 421887 104089 41887
Cheltuieili cu impozite si taxe 35727 35000 43902 8175 8902
Alte cheltuiei de exploatare 1188 1500 51 -1137 -1449
Cheltuieli cu amortizarile 37056 60000 60304 23248 304
Ch.financiare 130054 100000 76851 -53203 -23149
Ch.exceptionale - - 26098 - -
Total cheltuieli 1139550 1276500 1440216 274562 137618


2.2. Analiza structurii si evolutiei veniturilor


Ca si in cazul cheltuielilor ne vom referi la anul 2012 analizat fata de anul 2011 si
fata de program.

Specificatie
Perioada
precedenta
Anul curent

Modificari

Program Realizat Fata de anul
2008
Fata de
program
V.din exploatare: 1562776
170000
0
193850
2
325726 238502
Productia vanduta 1067776
110000
0
126850
2
200726 168502
Productia stocata 495000 600000 670000 175000 70000
V.financiare 109 500 283 174 -217
V.exceptionale - - - - -
Total venituri 1562885 1700500 1938785 375900 238285

Analizand structura veniturilor in anul 2012 observam ca venitul realizat provine
din activitatea de exploatare, in cadrul careia ponderea cea mai mare o detine
productia vanduta de 1 268 502 lei fata de 1 938 502 lei-venituri din exploatare,
reprezentand 65,435 fata de productia stocata care reprezinta 34,57%.
In ceea ce priveste evolutia veniturilor in anul 2012 s-a realizat o crestere de
375 900 lei fata de anul 2011 si o crestere de 238 285 lei fata de program, crestere
care in ambele cazuri provine si din activitatea de exploatare, si anume
productia
vanduta,care inregistreaza cea mai mare crestere (200 726 lei fata de 2011 si de
168 502 lei fata de program).
In ceea ce priveste veniturile financiare, care detin o pondere neinsemnata in
tabelul de venituri, acestea cresc in anul 2012 cu 174 lei fata de anul 2011, dar scad
fata de program.

- cheltuieli cu puietul achizi ionat: 12.000 lei;
- cheltuieli cu hrana granulat": 30.000 lei;
- cheltuieli cu tratamentele: 4.000 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului angajat: 10.000 lei, din care:
salariile personalului implicat n creterea petilor: 8.000 lei;
salariile personalului administrativ: 2.000 lei;
- cheltuieli cu energia i apa: 7.000 lei, din care:
pentru bazine: 6.000 lei;
pentru spa iul administrativ: 1.000 lei;
- cheltuieli cu ntre inerea iazului: 6.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea 8.000 lei:
echipamentelor de produc ie (cas de incuba ie, opron de colectare a icrelor
eclozate, eclozor icre pstrv): 5.000 lei;
imobilizrilor utilizate de personalul administrativ: 1.000 lei;
autoturismelor pentru transportul pstrvilor la punctele de comercializare: 2.000
lei.
Produc ia estimat a fi ob inut este de 5.000 kg de pstrvi, din care se vnd 4.000 kg
la
pre ul de 20 lei/kg.


Se cere:
a) S se determine costul implicat de exploatarea iazului.
b) S se ntocmeasc nregistrrile n contabilitatea de gestiune.



Explicatii Cheltuieli
directe
Cheltuieli
indirecte de
productie
Cheltuieli de
administratie
Cheltuieli de
desfacere
Total
Cheltuieli cu puietul achizi
ionat
12000 - - -
12000
Cheltuieli cu hrana granulat" 30000 - - - 30000
Cheltuieli cu tratamentele 40000 - - - 4000
Cheltuieli cu ntre inerea
iazului
-
6000
- -
6000
Cheltuieli cu energia i apa - 6000 1000 - 7000
Cheltuieli cu salariile - 6000 2000 - 10000
Cheltuieli cu amortizarea - 8000 1000 2000 8000
Total 46000
25000 4000 2000 77000

2.3. Analiza structurii si evolutiei rezultatului

Structura si evolutia profitului se analizeaza cu ajutorul indicilor, a caror sursa
de
date o constituie contul de profit si pierdere,anexa la bilant si bugetul de cheltuielli si
venituri. Documunetele prezinta veniturile totale si cheltuieile totale, precum si
structura
acestora aferenta anului 2012, comparativ cu anul 2011 si bugetul de venituri si
cheltuieli.


Pentru analiza structurii si evolutiei profitului, vom utiliza datele din tabelul Nr.6.


Pe baza datelor din tabel se poate aprecia evolutia profitului concretizat in
cresterea profitului realizat cu 17,6% fata de anul 2011 si cu 17% fata de cel
programat.
Pe structura, profitul se stabileste ca difernta intre componentele care
evidentiaza veniturile si coponentele care evidentiaza cheltuielile , astfel profitul din
exploatare este
de 601 235 lei,care este diminuat cu pierderea de 76 568 lei din activitatea
financira si pierderea de 26 098 lei din activitatea exceptionala.

De remarcat urmatoarele aspecte:
Profitul realizat in 2012 este in totalitate din activitatea de exploatare;
Rezultatul curent al exercitiului este reprezentat de diferenta dintre veniturile
curente(veniturile din exploatare plus veniturile financiare) si cheltuielile
curente(cheltuielile de exploatare plus cheltuiei financiare).



Tabel nr. 5
Indicatori

Perioada
precedenta

Perioada curenta
Program Realizat
V.din exploatare 1562776 17000000 1938502
V.financiare 109 500 283
V.exceptionale - - -
Total venituri 1562885 1700500 1938785
Ch.de exploatare 1009496 1176500 11337267
Ch.financiare 1330054 100000 76851
CH.exceptionale - - 26098
Total cheltuieli 1139500 1276500 1440216
Rezultate -
De exploatare -
Profit 553280 523500 601235
Pierdere -
Din activ.financire -
Profit -
Pierdere 129945 99500 76568
Din
activ.exceptionale
Profit
Pierdere 423385 424000 26098
Total profit - - 498000
Total pierdere - - -




- cheltuieli cu puietul achizi ionat: 12.000 lei;
- cheltuieli cu hrana granulat": 30.000 lei;
- cheltuieli cu tratamentele: 4.000 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului angajat: 10.000 lei, din care:
salariile personalului implicat n creterea petilor: 8.000 lei;
salariile personalului administrativ: 2.000 lei;
- cheltuieli cu energia i apa: 7.000 lei, din care:
pentru bazine: 6.000 lei;
pentru spa iul administrativ: 1.000 lei;
- cheltuieli cu ntre inerea iazului: 6.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea 8.000 lei:
echipamentelor de produc ie (cas de incuba ie, opron de colectare a icrelor
eclozate, eclozor icre pstrv): 5.000 lei;
imobilizrilor utilizate de personalul administrativ: 1.000 lei;
autoturismelor pentru transportul pstrvilor la punctele de comercializare: 2.000
lei.
Produc ia estimat a fi ob inut este de 5.000 kg de pstrvi, din care se vnd 4.000 kg
la
pre ul de 20 lei/kg.


Determinarea costului implicat de exploatarea iazului.

-lei-
Explicatii
Cheltuieli
directe
Cheltuieli
indirecte de
productie
Cheltuieli de
administratie
Cheltuieli de
desfacere
Total
Cheltuieli cu puietul achizi
ionat
12000 - - -
12000
Cheltuieli cu hrana granulat" 30000 - - - 30000
Cheltuieli cu tratamentele 40000 - - - 4000
Cheltuieli cu ntre inerea
iazului
-
6000
- -
6000
Cheltuieli cu energia i apa - 6000 1000 - 7000
Cheltuieli cu salariile - 6000 2000 - 10000
Cheltuieli cu amortizarea - 8000 1000 2000 8000
Total 46000 25000 4000 2000 77000


Cost de produc ie unitar = 71.000/5.000 = 14,20 lei/kg;
Cost unitar de administra ie i desfacere = 6.000/4.000 = 1,50
lei/kg; Cost total unitar = 14,20 + 1,50 = 15,70 lei/kg.


nregistrrile contabile


nregistrri n contabilitatea de gestiune:


- Colectarea cheltuielilor preluate n contabilitatea de
gestiune:


% = 901 77.000
lei
46.000 lei 921 Decontri interne
Cheltuielile activit ii privind cheltuielile
d e b az

25.000
923
Cheltuieli indirecte
de productie
4.000
924
Cheltuieli generale
de administratie
2.000
925
Cheltuieli de desfacere
Includerea cheltuielilor indirecte repartizate raional n costul produsului:


25.000 lei 921 = 923 25.000 lei
Cheltuielile activit ii Cheltuieli indirecte
d e b az de productie


nchiderea conturilor de cheltuieli neincluse n costul de productie:


6.000 lei 902 = %
Decontri interne 924 4.000 lei
privind produc ia Cheltuieli generale
ob inut de administra ie
925 2.000 lei
Cheltuieli de
desfacere

nregistrarea produciei n curs la sfritul perioadei:


14.200 lei 933 = 921 14.200
17
lei
Costul produc iei n Cheltuielile activit ii
curs de execu ie d e b az


- Recunoaterea produselor finite la cost
standard:


56.800 lei 931 = 902 56.800 lei
Costul productiei Decontri interne
obtinute privind productia
obtinut

Recunoaterea produselor finite la cost efectiv:


56.800 lei 902 = 921 56.800 lei
Decontri interne Cheltuielile activit ii
privind produc ia d e b az
ob inut

- nchiderea conturilor:
77.000 lei 901 = %
Decontri interne 931 56.800 lei
privind cheltuielile Costul productiei
obtinute
933 14.200 lei
Costul productiei n
curs de executie
902 6.000 lei
Decontri interne
privind productia
obt inut

--- nregistrarea sistematic:

901 921
Decontri interne privind cheltuielile Cheltuielile activit ii de baz
77.000 77.000 46.000 14.200
25.000 56.800
77.000 77.000 71.000 71.000


923 924
Cheltuieli indirecte de produc ie Cheltuieli generale de administra ie
25.000 25.000 4.000 4.000


25.000 25.000 4.000 4.000


925 902
Cheltuieli de desfacere Decontri interne privind produc ia
ob inut
2.000 2.000 6.000 56.800
56.800 6.000
2.000 2.000 62.800 62.800


933 931
Costul produc iei n curs de execu ie Costul produc iei ob inute
14.200 14.200 14.200 14.200

14.200 14.200 14.200 14.200

--- nregistrri n contabilitatea financiar:


1. Cheltuieli cu puietul:


12.000 lei 606 = 361 12.000 lei
Cheltuieli privind Animale i psri
animalele i psrile


2. Consumul hranei granulate":


30.000 lei 6026 = 3026 30.000 lei
Cheltuieli privind Furaje
urajele


3. Consumul tratamentelor:


4.000 lei 6028 = 3028 4.000 lei
Cheltuieli privind Alte materiale consumabile
alte materiale consumabile


4. Cheltuieli cu ntreinerea iazului:


60.000 lei 611 = 401 60.000 lei
Cheltuieli cu ntre inerea Furnizori
i repara iile


6. Cheltuieli cu salariile:


10.000 lei 641 = 421 10.000 lei
Cheltuieli cu salariile Personal - salarii
personalului datorate


7. Cheltuieli cu amortizarea:


8.000 lei 6811 = 281 8.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizri privind
privind amortizarea imobilizrile corporale
imobilizrilor

8. Cheltuieli cu energia i apa:
7.000 lei 605 = 401 7.000 lei
Cheltuieli privind Furnizori
energia i apa



9. nregistrarea produciei de pstrv:

71.000 lei 331 = 711 71.000 lei
Produse n curs Venituri aferente
de execu ie costurilor stocurilor
de produse


10. Vnzarea pstrvilor:


71.000 lei 4111 = 701 80.000

lei
Clien i Venituri din vnzarea
produselor finite


11. Scderea din gestiune:


71.000 lei 711 = 331 62.800
19
lei
Venituri aferente Produse n curs
costurilor stocurilor de execu ie
de produs

S-ar putea să vă placă și