Sunteți pe pagina 1din 32

MONOGRAFIE CONTABILA SC.CORNELIUS.

SA

PREZENTAREA SC.CORNELIUS.SA VASLUI 1.1.Scurt Istoric


Piscicultura -aquacultura de astazi se dezvolta cu succes in toate tarile lumii.Dezvoltarea intensiva a pisciculturii este determinata in principal de necesitatea alimentarii omenirii cu proteine,fosfor,si calciu. In acest domeniu isi desfasoara activitatea si SC."Cornelius".SA.Vaslui,cu sediul in Vaslui,str.Agronomiei nr.1, societate ce s-a constituit prin reluarea integrala a patrimoniului intreprinderii destat "Intreprindere Piscicola"-Vaslui, fiind infiintata prin Hotararea Guvernului nr.1353 din 27 decembrie 1990. SC"Cornelius'SA Vaslui este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J/37/1990. Capitalul social al societatii in momentul infiintarii era de 104 145 mii lei, la ora actuala fiind de 12 601 425 mii lei. Intreprinderea pisciola s-a infiintat in anul 1975in baza H.C.M. nr.178/1975 ca Intreprinderea Piscicla Carja , avand in componenta trei ferme: ferma Caja-680 ha-crescatorie sistematica cu helestee; ferma Negresti -85 ha-crescatorie sistematica iazuri; ferma Mantu-65 ha-crescatorie sistematica cu iazuri; totalizand 830 ha,cu o productie de 750 tone/an din care: 380 tone/an peste consum 370 tone/an de populare. In anul 1987 a intrat in productie pepiniera Rediu, cu helestee in suprafata de 20 ha. In anul 1984 a intrat in productie pepiniera Puiesti,cu o capacitate de 183 ha. In anul 1985 s-a amenajat crescatoria Ghermanesti,cu o capacitate de 186 ha. In anul 1987 s-a dat in productie crescatoria Carja II, compusa din pepiniera si crescatorie sistematica, cu helesttee avand o capacitate de 404 ha. In anul 1988 s-a realizat iazul Alexandru Vlahuta in suprafata de27 ha. In perioada1988-1989 s-a pus in functiune Sectia de semiconservare Vaslui , cu o capacitate de 300 tone/an peste prelucrat, fiind prevazuta si cu spatii de depozitare,refrigerare si congelare. In afara fermelor piscicole proprii , din anul 1989 mai este utilizeaza si o serie de baraje de acumulare -proprietatea Regiei Apelor Iasi, inchiriate cu contract si populate cu puieti in vedere obtinerii pestelui de consum ( Manjesti,Cuibul Vulturilor,Solesti,Trohan)

1.2. Structura tehnico-organizatorica


SC"Cornelius"Sa Vaslui activeaza in economia piscicola romaneasca , avand o activitate piscicola cu caracter industrial ce se desfasoara in: ferme pscicole proprii, de tip crescatorii cu iazuri si hestee pepiniere piscicole si statii frincubatie , dotate cu bazine speciale pentru reproducere , lacuri de acumulare inchiriate, sectia de industrializare a pestelui dotata cuspatii de congelare si depozitare peste congelat. Agentul economic SC"Cornelius"SA este dotat cu mijloace tehnice moderne pentru sporirea productiei piscicole din tara si anume: mijloace de transport; depozite de furaje; utilaj pescaresc si de distribuire a furajelor; utilaj pentru prelucrarea pestelui proaspat,congelat,afumat si sarat. Dupa o perioada de mari realizari din zona industriala a Prutului, pe linia infiintarii si amenajarii de iazuri si helstee prevazute cu crescatorii sistematice, a urmat o perioada in care atentia specilistilor piscicoli a fost polarizata in jurul actiunii de intretinere si exploatare rationala a bunurilor din dotare, in sensul mentinerii materialului piscicol si sporirii ritmice a productiei realizate. Obiectul de activitate,asa cum este stabilit prin statutul societatii, il constituie producerea de material piscicol selectionat, piscicultura si pescuitul industrial, industrializarea si comercializarea pestelui, a resurselor proprii, prestarii servicii catre terti. Structura orgizatorica a SC"CORNELIUS"SA se prezinta astfel: Director general; Director (Tehnic- Economic); Sefi ferme,sectii; Compartimentele cu functii auxiliare;

Personalul societatii este de 100 de salariati cu urmatoarea structura: Specificatie Ingineri Economisti Tehnicieni Functionari cu studii medii Muncitori calificati Muncitori necalificati Total 10 1 2 5 70 12 100 Numar persoane

Organizarea agentului economic SCCORNELIUSSA este prezentata in organigrama din Anexa 1. Dupa cum rezulta din organigrama, capacitatea de productie a societatii se compune din: Opt ferme piscicole; Patru acumulari piscicole; O sectie de industrializare a pestelui.

Toate acestea totalizeaza o suprafata piscicola si o capacitate de productie , redata in tabelele Nr.1 si Nr 2, prezentate in Anexa 2 si Anexa 3. Din cele 1650 ha ale fermelor piscicole proprii, 340 ha sunt pepiniere si 1310 ha sunt crescatorii. SCCORNELIUSSA are o Capacitate de productie piscicola de 2039 tone/an peste de apa dulce , din care1391 tone-peste de consum si 648 tone-materil de populare.Datorita faptului ca pescuitul este prin natura sa discontinuu si neregulat ,s-a pus problema conservarii pestelui; astfel s-a infiintat Sectia de semiconservare de peste

din municipiul Vaslui, cu o capacitate de prelucrare de 300 tone/an peste.

Pe linie de inginerie piscicola, in cadrul SCCORNELIUSSA Vaslui se utilizeaza urmatoarele tehnologii: Tehnologia de reproducere dirijata a crapului, a predezvoltarii si cresterii puietului de vara a II-a; Tehnologia de reproducere artificiala a pestilor fitoplanctonofagi; predezvoltarea si cresterea puietului de vara I si vara a II-a; Tehnologi aplicate in vederea obtinerii materialului piscicol de populare a fermelor piscicole.

SCCORNELIUSSA Vaslui dispune de echipamente tehnice performante, necesare realizarii obiectului sau de activitate;acestea s-au constituit in principal prin investitii, atat prin autofinantare, cat si prin alocare de fondul centralizat al statului.

1.3 Caracterizarea activitatii economico-financiare a intreprinderii SC CorneliusSA Vaslui

Desfasurarea activitatii financiare in conditii optime implica organizarea unui sistem de informatii care caracterizeaza multilateral fenomenele economice si financiare. Sistemul informational al intreprinderii cuprinde totalitatea informatiilor care reflecta formarea,repartizarea si utilizarea fondurilor. Principalii indicatori utilizati in caracterizarea activitatii economico-financiare a SC Cornelius SA Vaslui sunt : Activul unitatii; Cifra de afaceri; Capitalul social; Capitalul propriu; Fondul de rulment; Rezultatul exercitiului; Capacitatea de autofinantare. Susa de informatii, pentru prezentarea acestor indicatori, o reprezinta bilantul contabil,contul de rezultate si anexa la bilant a societatii pe o perioada de cinci ani:1996,1997,1998,1999,2000, date pe care le vom prezenta in tabelul urmator : Tabelul nr. 1 Specificatie 31.12.96 Total active in care: Imobilizari Active circulante din care: Stocuri 1861038 1292202 568793 31.12.97 11535221 10724990 810231 31.12.98 13202235 12610283 591952 Mil lei 31.12.98 13417251 12583873 833378 31.12.00 13632267 12636288 995979

538793

772989

566160

769011

939449

Creante Conturi in banci Datori din care: Valoarea patrimoniului net Datorii petermen scurt Furnizori si conturi assimilate Alte datorii

28891 1152 67847 30453 18064 10330

36755 487 326418 217453 74801

24793 999 575197 208000 155804 2111393

45517 18850 755820 111000 106280 538540

37280 19250 835260 120000 105050 610210

34164 1793191 11208803 12627038 12661473 12797007

Tabel nr.2 Cifra de afaceri Numarul de personal Capital social Capital propriu Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Rezultatul exercitiului-din care:

201534 105 126150 1830585 +538383 +549620 8501

913571 105 12601425 11317768 +592778 -734943 15371

1067776 102 12601425 12994235 +383952 +435149 47692

1268502 100 16201425 13306281 +722408 +708248 106441

1296302 100 16201425 13512267 +875979 +871679 107830

Rezultate din active. De exploatare Rezultat din active.financiar e Rezultat din active.exceptio nale

36095

13197

177637

209107

220110

-27594 -

-116566 -

-129945 -

-76568 -26098

-83920 -28360

Capacitatea de autofinantare

6376

1528

35739

76081

109469

Pe baza datelor din tabelul Nr.1 vom caracteriza situatia economico-financiara a SC Cornelius SA Vaslui. Capitalul social-este definit ca fiind totalitatea resurselor materiale acumlate si reproductibile, care prin asociere cu alti factori de productie participa la producerea debunuri economice in scopul obtinerii unui profit La SCCorneliusSA Vaslui capitalul este integral de stat, avand valoarea de 12 601 425 mil lei la 31.12.2000 fata de 104 145 mil lei in momentul infiintarii. La aceasta valoare adaugandu-se valoarea fondurilor si rezervelor unitatii, se determina valoarea capitalului propriu ,care este de 13 512 267 mil lei la 31.12.2000. Valoarea capitalului prpopriu constituie un indiciu al garantiei unitatiii pentru terte persoane , pentru banci, etc. deoarece capitalul propriu reprezinta 2/3 din totalul resurselor, intreprinderea se caracterizeaza printr-o mare garantie in ceea ce priveste acordarea de credtie calculand raportul: capitaluri proprii_____ active imobilizat net ;

Vom vedea daca unitatea isi poate acoperi mijloacele fixe prin capitaluri proprii (Ramf). In cazul nostru Ramf la 31.12.2000 este egal cu 1,06, ceea ce denota o situatie buna si anume activul imobilizat este finantat in totalitate de catre capitalurile proprii. Activul unitatii este compus din:

Imobilizari corporale; Active circulante.

In perioada celor cinci ani, marimea activului a cresut de la 1 861 038 mil lei in anul 1996 la 13 632 267 mil lei in anul 2000-crestere datorata atat proceselor de reevaluare conform normelor legale, cat si achizitionarii de noi active. In totalul activului, observam ca ponderea cea mai mare o detin imobilizarile corporale, in cadrul acestora constructiile speciale si utilajele tehnologice, ceea ce denota ca societatea este inzestrata cu mijloace tehnice moderne si de calitate. In ceea ce priveste cealalta componenta a activului-si anume activele circulanteacestea detin o pondere mult mai mica comparativ cu imobilizarile. In cadrul activelor circulante , cea mai mare o parte ocupa stocurile, alcatuite din: Materii prime si materiale; Productia in curs de executie; Produsele finite.

Pe baza datelor din table, observam ca valoarea activelor circulante (implicit a stocurilor) a crescut de la 568 793 mil lei anul 1996 la 995 979 mil lei in anul 2000, aceasta datorandu-se atat liberalizarii preturilor ,dar si cresterii productiei piscicole. Indicatorii de structura a activului indica compozitia capitalului si masoara gradul de lichiditate.

Cifra de afaceri-este un indicator sintetic care exprima volumul veniturilor obtinute de o unitate ecnomica pe o perioada de timp data(de obicei un an),insumeaza toate incasarile rezultate din activitatea de comert si anume: Vanzari de bunuri materiale; Prestari de servicii; Acordarea de credite.

Cifra de afaceri serveste ca indicator de apreciere a marimii intreprinderi, a puterii ei economico- financare. In cadrul acestei intreprinderi, cifra de afaceri insumeaza vanzarile de peste; in perioada celor cinci ani, valoarea ei a crescut avand si ponderea cea mai mare in veniturile activitatii de baza, comparative cu productia stocata. Numarul de personal-este relativ constant , cu mici descresteri in 2000 fata de 1997,1998, ceea ce releva ca unitatea , cu acelasi personal, a obtinut venituri mai mari, cat si faptul ca a asigurat protectia personalului angajat. Fondul de rulment-este partea din resursele financiare care asigura finantarea 9

permanenta a activelor circulante. Acesta se formeaza din capitalele proprii si imprumuturi pe termen lung si mediu.Fondul de rulment serveste masurarii conditiilor de echilibru financiar pe termen lung si contribuie la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. In marime absoluta, fondul de rulment se determina in doua variante: Fie ca diferenta intre capitalurile permanente si imobilizari nete; Fie ca diferenta intre activele circulante si datoriile pe termen scurt.

Ambele variante conduc la acelasi rezultat, cu deosebirea ca, prima permite sa se faca aprecieri asupra modalitatii de finantare a investitiilor, in timp ce a doua creeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe termen scurt. In cazul intreprinderii din discutie observam ca in perioada analizata fondul de rulment este pozitiv, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea are o situatie financiara favorabila privind solvabilitatea, aceasta datorandu-se faptului ca activele circulante in toti cei cinci ani sunt mai mari decat datoriile pe termen scurt. Necesarul de rulment este expresia relizarii echilibrului financiar pe termen scurt si a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante ale exploatarii. Se calculeaza dupa relatia : N.F.R =STOCURI+CLIENTI-FURNIZORI

In cazul SCCorneliusSa Vaslui necesarul de fond de rulment are valorea pozitiva, ceea ce inseamna ca unitatea beneficiaza de un surplus de nevoi de capitaluri circulante. De asemenea se inregitreaza o crestere a acestui indicator, crestere datorata fenomenelor inflationiste care evidentiaza un dezechilibru al trezoreriei. Rezultatul exercitiului si profitului reprezinta scopul si ratiunea oricarei actiuni economice, mobilul principal al investirii capitalului, criteriul de apreciere a eficientei economice , a rentabilitatii. Profitul se calculeaza ca excedent de vanzare peste cheltuielile de productie efectuate de agentii economici. SCCorneliusSA Vaslui , in toti cei cinci ani ,a incheiat exercitiul financiar cu profit,si anume: AN Profit realizat

1996 1997 1998 1999 2000

4.720.000 8.501.000. 15.371.000 47.692.000 106.441.000

Acest profit a fost realizat , dupa cum se vede mai sus, din activitatea de exploatare. Comparand profitul in marimi absolute,unitatea inregistreaza cresteri de la anal an,,cresteri datorate sporirii cifrei de afaceri,dar si politicii inflationiste ,astefel in anul 2000 s-au inregistrat urmatoarele cresteri fata de anii din urma: De 24,93 ori fata de 1996 De 12,52 ori fata de 1997 De 6,92 ori fata de 1998 De 2,23 ori fata de 1999

Capacitateade autofinantare-reprezinta pivotal fundamental pe care se sprijina finantarea intreprinderii, pe baza surselor proprii care constituie cea mai sigura sursa de finantare, determina autonomia financiara si elimina riscul retragerii fortuite a capitalurilor. Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramane unitatii ,odata ce au fost remunerate partenerii sai: personal(salarii), statul(impozite si taxe), creditorii(furnizorii) si alti creditori.

Determinarea capacitatii de autofinantare se poate face prin doua procedee:

Procedeul deductive sau metoda exceentului brut de exploatare; Procedeul aditional sau metoda rezultatului net contabil.

In cazul nostru vom aplica procedeul deductive,utilizand relatia: CAF=EBE+VFE-IP

11

Unde: CAF EBE VFE CFE IP

reprezinta capacitatea de autofinantare reprezinta excedentul brut de exploatare reprezinta venituri financiare si exceptionale reprezinta cheltuieli financiare si exceptionale reprezinta impozitul pe profit

Pe baza informatiilor din bilant si contul de rezultate,capacitatea de autofinantare este : 1996:CAF=36.095 + 249 - 27.843 - 21.125=6376 mil lei 1997:CAF=131.937 + 537 - 117.103 - 3.843=11.528 mil lei 1998:CAF=177.637 + 109 - 130.054 - 11.923=35.769 mil lei 1999:CAF=220.107 + 283 - 76.851 - 30.360=70.081 mil lei 2000:CAF=220.110 + 236 - 83.920 - 26.957=109.469 mil lei Se observa ca au loc cresteri de la an la an, datorita politicii inflationiste si cresterii excedentului brut de exploatare, astfel in anul 2000 a crescut fata de anii anteriori, dupa cum urmeaza: De 17,17 ori fata de 1996 De 9,49 ori fata de 1997 De 3,06 ori fata de 1998 De 1,43 ori fata de 1999

In concluzie , situatia economico-finaciara a societatii in perioada analizata,se prezinta bine, fiind asigurat echilibrul financiar pe termen lung , unitatea realizeaza cresteri la indicatorii:cifra de afacerii, venituri totale, profit brut; in ceea ce priveste profitul brut, acesta este realizat din activitatea de exploatare, fiind diminuat cu cheltuielile financiare, unde sunt incluse cheltuielile cu dobanzile pentru credite angajate de unitate;indicatorii fondului de rulment, nevoia de fond de rulment sunt pozitivi, poseda potential financiar de crestere economica, toate acestea la valori exprimate in lei-avand insa in vedere politica inflationista practicata in cei cinci ani, facand o comparatie leu/dolar ,situatia se schimba. Tinand cont de cursul official al $,transmis de Banca Nationala a Romaniei, la incheierea fiecarui exercitiul financiar, si anume: 1996 1997 1998 1999 1$=4035 lei 1$=8015 lei 1$=10951 lei 1$=18255 lei

2000

1$=25926 lei

Situatia economico-financiara prezentata in tabelul Nr.1 se va schimba: Tabelul 1 Mii$ Specificatie Total active din care: Imobilizari Active circulante din care: Cifra de afaceri Capital propriu Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Rezultatul exercitiului-din care: Rezultat din active. de exploatare Rezultat din activ financiare Rezultat din activ.exceptional e Capacitatea autofinatare de

31.12.96 461 320 134 50 454 +133 -136 2 9 -7 -

31.12.97 1439 1338 101 114 1412 +74 +92 2 16 -15 -

31.12.98 1206 1152 54 98 1187 +35 +40 4 16 --12 -

31.12.99 735 689 46 70 729 +40 +39 6 11 -5 -1

31.12.00 525 487 92 50 521 +34 +33 4 8 -3 -1

Comparand principalii indicatori de analiza economico-finaciara la valorile din tabelul precedent, vom observa ca diferentele de la an la an s-au redus substantial, iar in cazul unora cum este cifra de afaceri are loc chiar o descrestere a valorii din anul 2000 fata de 1999 si 1998. In ceea ce priveste capitalul propriu, valoarea acestuia a scazut in 2000 fata de 1999 substantial fata de 1998. Profitul , de asemenea ,in anul 2000 fata de anii 1999,1998,1997,1996 a avut o crestere nesemnificativa , in ceea ce priveste rezultatul din activitatea de exploatare a scazut in anul 2000 fata de 1999 si 1998, iar la capacitatea de autofinantare cresterile 13

sunt foarte mici comparativ cu cele din tabelul Nr.1.

1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil


In conformitate cu prevederile Art.11 dn lege, contabilitatea utilitatilor patrimoniale se organizeaza , de regula in compartimentele distincte, conduse de catre directorul financiar contabil , contabilul- sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Raspundereapentru organizarea si tinerea contabilitatii , in conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei personae, care are obligatia gestionarii patrimoniului. Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii,orice unitate patrimoniala obligata sa-si organizeze si sa-si conduca contabilitatea proprie trebuie sa asigure: Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze si momentul producerii lor, toate operatiile care afecteaza patrimonial, situatia economicofinanciara si rezultatul exercitiului; Preluarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi; Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii; Intocmirea bilantului contabil annual compus din contul de bilant patrimonial, contul de profit sau pierdere si anexa; Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate; Furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala

Schematic ,ciclul contabil de prelucrare a datelor este reprezentat in figura urmatoare:

15

Director general

Transporturi

Director tehnic

Director economic

Productie tehnic

Grup laboratoare CTC

Mecanic sef Denumire generatoare

Contabil financiar

Acumulari piscicole

Ferme piscicole

Sectie industrializare peste

Casierie

A l u m . S o l e s t i

A c u m . M A n j e s t i

A l u m . V u l t u r

A u m . T r o h a n

F e r m a C a r j a

F e r m a C a r j a I I

F e r m a n e g r e s t i

F e r m a M a n t u

F e r m a P u i e s t i

F e r m a R e d i u

F e r m a A l . V l a h u t a

F e r m a G h r m a n

Centrala frigorifica Racord termoficare Alimentare cu apa Statii pompare apa

17

La aceasta societatea, in cadrul biroului de contabilitate se desfasoara intreaga activitate financiara si contabila a societatii. Biroul contabilitate este format din urmatorul personal: Contabil sef; Contabil studii medii-2; Casier contabil-1. si are urmatoarele atributiuni: Asigurarea inregistrarii cronologice si sitematice a situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute atat pentru necesitati proprii , cat si in relatiile unitatii cu clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscale si alte personae fizice sau juridice; Asigura controlul operatiunilor efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizare, precum si exactitatea datelor contabile furnizate; Furnizeaza informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, a intocmirii balantelor financiare , pe ansamblul economiei nationale; Asigura fondurile necesare societatii; Asigura plata la termen a sumelor era prezenta obligatia societatii fata de bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociate, alte obligatii fata de terti; Intocmeste si urmareste incasarea facturilor pentru produsele livrate si servicii executate; Asigura si raspunde de intocmirea corecta si la timp a calculului privind drepturile salariale ale personalului; Intocmeste planul de finantare-creditare a investitiilor.

II. Forma de inregistrare contabila


Prin Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii s-a stabilit cadrul legal pentru a se adopta de catre unitatile patrimoniale una dintre formele de inregistrare a operatiunilor in contabilitate, astfel: Pe jurnale; Sah; Jurnalul cartea mare; Alte forme care sa respecte obligatiile stabilite de lege.

In cadrul acestei societati se utilizeaza forma de inregistrare sah.Forma de inregistrare maestru-sah asigura controlul operativ incrucisat al opertiunilor contabile ca urmare a faptului ca se dezvolta pe conturi corespondente atat rulajul debitor, cat si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic. Documentele justificative sunt supuse inaintede a fi inregistrate operatiunilor de sortare, evaluare si control. In cazul mai multr operatiuni de acelasi fel, documentele justificative se centralizeaza intr-un document cumulative, care se intocmeste pentru debitul sau creditul unui cont. In baza documentelor justificative sau a documentului cumulativ (centralizatorul) care are atasate documentele justificative, se intocmesc notele de contabilitate care sunt apoi trecute succesiv in: Jurnalul de inregistrare; Fisa sintetica sah; Balanta de verificare; Bilant.

In cadrul societatii SCCORNELIUS.SA, inregistrarile contabile lunare pe baza notelor contabile si a documentelor justificative se prezinta astfel: NC1- contine inregistrarile cu productia piscicola realizata; are ca document justificativ centralizatorul rapoartelor de productie; NC2- contine inregistrari ale operatiunilor de casa pentru debit avand ca document justificativ centralizatorul cu incasarile prin casa, iar pentru credit , centralizatorul cu platile efectuate prin casierie; NC3-contine inregistrari ale operatiunilor bancare; pentru debit se foloseste ca document justificativ centralizatorul depunerilor in contul bancar, iar pe credit, centralizatorul platilor din cntul current, conform extraselor de cont si a documentelor aferente. NC4-contine inregistrari privind intrarile in magazinele proprii de desfacere, avand ca document justificativ centralizatorul notelor de intrare-receptie; 19

NC5- contine inregistrari ca remuneratile personalului, precum si a obligatiilor fiscale aferente fondului de salarii realizat; are ca document justificativ centralizatorul statelor de plata; NC6- contine inregistrari cu livrarile din depozitul cu produsele finite; documentul justificati este centralizatorul facturilor intocmite; NC7- contine inregistrari cu intrarile si iesirile de materiale; documentul justificativ pentru debit este centralizatorul NIR-urilor, iar pentru credit, centralizatorul bonurilor de consum-bonier; NC8- contine inregistrari aferente ordinelor de deplasare si a justificarii avansurilor de trezorerie; NC9- contine inregistrari cu amortizarea mijloacelor de transport; NC10- contine inregistrari ale descarcarii gestiunii cu amanuntul conform centralizatorului monetarelor dispuse la caserie; NC11- contine inregistrari cu inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli; NC12- contineinregistrari cu inchiderea conturilor de TVA si de determinare a rezultatelor exercitiului si impozitul pe profit. Evidenta analitica se desfasoara pe baza acelorasi documente justificative in cadrul fiecarui cont sintetic, pe mijloace fixe, materiale, produse finite, marfuri, clienti , furnizori, datorii la buget, debitori, creditori, cheltuieli, venituri, urmand ca fiecare sold sintetic sa fie egal cu soldurile din balantele analitice.

2.1. Analiza structurii si evolutiei cheltuielilor la SCCORNELIUSSA, Vaslui


Vom considera ca an de analiza anul 2000.comparativ cu anul 1999 si fata de program conform Bugetului de Venituri si Cheltuieli pe 2000. In acest scop, pe baza datelor din contul de profit si pierdere pe anul 2000,si din alte surse, se intocmeste tabelul urmator. Tabelul. Nr.3 Specificatie Perioada preceden -ta Anul 2000 Mii lei Modificari

Pro-gram Cheltuieli de axploatare din care: Cheltuieli materiale Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu personalul Cheltuieicu impozite si taxe Alte cheltuiei de exploatare Cheltuieli cu amortizarile 1009496 580825 36902 317798 35727 1188 37056 1176500 650000 50000 380000 35000 1500 60000

Realizat 1337267 759337 51786 421887 43902 51 60304

Fata de anul 1999 +327771 +178512 +14884 +104089 +8175 -1137 +23248

Fata de program +160767 +109337 +1786 +41887 +8902 -1449 +304

Ch.financiare Ch.exceptionale Total cheltuieli

130054 1139550

100000 1276500

76851 26098 1440216

-53203 +274562

-23149 +137618

21

In ceea ce priveste structura cheltuielilor,observam ca ponderea cea mai mare o detin cheltuielile de exploatare, care reprezinta 92,85% din totalul cheltuielilor, iar in cadrul cheltuielilor de exploatare,ponderea cea mai amre o detin cheltuielile materiale, care reprezinta 56,78%,urmate de cheltuielile cu personalul, care reprezinta 31,54%. In ceea ce priveste evolutia cheltuielilor in 2000 , fata de 1999 si fata de program, din datele din tabelul Nr.3 observam ca s-a realizat o crestere a cheltuielilor fata de anul 1999 cu 274,562 mii lei, care provin din cresterea cheltuielilor de exploatare de 327.771 mii lei, care este diminuata cu o scadere a cheltuielilor financiare in valoare de 53.203 mii lei, ceea ce reprezinta o activitate financiara bine structurata in sensul scaderiii valorii dobanzilor aferente imprumuturilor contractate de unitate. Cresterea cheltuielilor de exploatarecu327.771 mii lei fata de anul 1999 si cu 160.767 mii lei fata de program rezinta o situatie acceptabila, in sensul ca diferenta fata de program nu este prea mare, reprezentand o crestere de 13,7%.

2.2. Analiza structurii si evolutiei veniturilor


Ca si in cazul cheltuielilor ne vom referi la anul 2000 analizat fata de anul 1999 si fata de program. Specificatie Perioada precedent a 1562776 1067776 495000 109 1562885 Anul curent program V.din exploatare: Productia vanduta Productia stocata V.financiare v.exceptionale Total venituri 1700000 1100000 600000 500 1700500 realizat 1938502 1268502 670000 283 1938785 Modificari Fata de 1999 +325726 +200726 +175000 +174 +375900 Fata de program +238502 +168502 +70000 -217 +238285

Analizand structura veniturilor in anul 2000 ,observam ca venitul realizat provine din activitatea de exploatare, in cadrul careia ponderea cea mai mare o detine productia vanduta de 1 268 502 mii lei fata de 1 938 502 mii lei-venituri din exploatare, reprezentand 65,435 fata de productia stocata care reprezinta 34,57%. In ceea ce priveste evolutia veniturilor in anul 2000 s-a realizat o crestere de 375 900 mii lei fata de anul 1999 si o crestere de 238 285 mii lei fata de program, crestere care in ambele cazuri provine si din activitatea de exploatare, si anume productia vanduta,care inregistreaza cea mai mare crestere(200 726 mii lei fata de 1999 si de 168 502 mii lei fata de program). In ceea ce priveste veniturile financiare , care detin o pondere neinsemnata in tabelul de venituri, acestea cresc in anul 2000 cu 174 mii lei fata de anul 1999, dar scad fata de program.

23

2.3. Analiza structurii si evolutiei rezultatului


Structura si evolutia profitului se analizeaza cu ajutorul indicilor, a caror sursa de date o constituie contul de profit si pierdere,anexa la bilant si bugetul de cheltuielli si venituri. Documunetele prezinta veniturile totale si cheltuieile totale, precum si structura acestora aferenta anului 2000, comparativ cu anul 1999 si bugetul de venituri si cheltuieli. Pentru analiza structurii si evolutiei profitului, vom utiliza datele din tabelul Nr.5. Pe baza datelor din tabel se poate aprecia evolutia profitului concretizat in cresterea profitului realizat cu 17,6% fata de anul 1999 si cu 17% fata de cel programat. Pe structura, profitul se stabileste ca difernta intre componentele care evidentiaza veniturile si coponentele care evidentiaza cheltuielile , astfel profitul din exploatare este de 601 235 mii lei,care este diminuat cu pierderea de 76 568 mii lei din activitatea financira si pierderea de 26 098 mii lei din activitatea exceptionala. De remarcat urmatoarele aspecte: Profitul realizat in 2000 este in totalitate din activitatea de exploatare; Rezultatul curent al exercitiului este reprezentat de diferenta dintre veniturile curente(veniturile din exploatare plus veniturile financiare) si cheltuielile curente(cheltuielile de exploatare plus cheltuiei financiare).

Tabel Nr 5 Indicatori

Perioada precedenta 1562776 109 1562885 1009496 1330054 -

Perioada curenta program Realizat 1938502 283 1938785 11337267 76851 26098

V.din exploatare V.financiare V.exceptionale Total venituri Ch.de exploatare Ch.financiare CH.exceptionale

17000000 500 1700500 1176500 100000 -

Total cheltuieli Rezultate De exploatare Profit Pierdere Din activ.financire Profit Pierdere Din activ.exceptionale Profit Pierdere Total profit Total pierdere

1139500

1276500

1440216

553280 129945 423385 -

523500

601235

99500 424000 -

76568 26098 498000 -

25

CONCLUZII SI PROPUNERI

Lucrarea de fata , realizata in cadrul societatii CorneliusSA Vaslui, scoate in evidenta aspectele pozitive, dar uneori si negative, privind activitatea de ansamblu a societatii. Examinarea veniturilor si cheltuielilor arata ca nu s-au inregistrat devieri importante fata de prevederile din bugetul de venituri si cheltuieli, iar in perioada celor cinci ani analizati s-a constatat o crestere moderata a productiei si a profitabilitatii nete anuale. Din analiza fondului de rulment a reiesit ca acesta este suficient de mare pentru a asigura finantarea cerintelor stabile ale procesului de productie, dar si a altor cerinte. Exista un excedent de surse permanente care se regasesc in disponibilul unitatii. Activitatea detrezorerie este normala deoarece exista disponibil.Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat avand in vedere ca datoriile totale ale unitatii nu depasesc 50 % din activul total, iar gradul de indatorare este relativ scazut. In perioada celor cinci ani analizati s-a constatat o crestere moderata a productiei si a profitabilitatii nete anuale. Prin rationalizarea cheltuiellor s-a realizat un profit brut acceptabil si cresterea acestuia de la an la an. In ceea ce priveste scopul fiecarei intreprinderi de a realiza venituri cat mai mari cu cheltuieli mici in cazul societatii comercialeCorneliusSA,Vaslui se impune o urmarire mai riguroasa in ceea ce priveste cheltuielile materiale, indeosebi cele cu furajele , care au ponderea cea mai mare, precum si realizarea unor venituri mai mari prin o mai buna valorificare a propriului produs-pestele si derivatele acestuia-prin noutati organizatorice in domeniul marketingului. Pe viitor, societatea are in vedere fundamentarea economica a strategiei de dezvoltare.In conditiile asigurarii profitabilitatii se vor intreprinde urmatoarele masuri: Fundamentarea planului de productie pe baze reale; Dimensionarea cheltuielilor materiale si cu personalul potrivit nivelului productiei fizice si a veniturilor preconizate; Urmarirea permanenta a corelatiei dintre venituri si cheltuieli; Se impune revenirea la cresterea intensiva a crapului de cultura cu aport de furaje; in acest sens se va proceda la arendarea unor terenuri agricole de la persoane fizice pentru producerea de furaje proprii; Se va initia actiunea de privatizare prin inchirierea unor suprafete de amenajari

piscicole.

Bilant de deschidere

Documente justificative

Sistemul de conturi

Balanta de verificare

Inventare

Corectarea erorilor de inregistrare

Verificare rezultatelor inventarierii

Bilantul contabil

Contul de bilant patrimonial Contul de profit sau pierdere

Stituatiile anexei

Verificare si certificare

27

Publicare

Arhivare

Tabel Nr.1Ferme piscicole Nr. Specificatie Crt 0 1 2 3 1 Ferma Carja I (crescatorie) Ferma Negresti (crescatorie) Ferma Mantu (crescatorie) Ferma Rediu (pepiniera) Ferma Puiesti (pepiniera) Ferma Ghermanesti (crescatorie) FermaCarja II (crescatorie) Ferma Al.Vlahuta (crescatorie) Total ferme piscicole (acumulari)

Ferme proprii 2 680 ha Productive 650 ha 85ha

Anexa 2 Acumulari Total supr.in inchiriate expl 3 Acumulare Pungesti Trohan 72 ha Acumularea Manjesti 325 ha 100 ha Din 1991se utilizeaza 72 ha Acumularea Cuibul Vulturilor 345 ha 842 ha 4 650 ha 157 ha

390 ha 120 ha 183 186 ha 72 ha-1991 404 ha 372 ha

4 5 6 7 8

20 ha 183 186 ha 72 ha din 1991 404 ha 27 ha

1650 ha-1991 1536ha

2492 ha-1991 2378 ha

Din cele 1650 ha piscicole proprii, 340 ha sunt pepiniere si 1310 ha sunt crescatorii.

Tabel Nr. 2 Industria piscicola Nr. Crt Specificatie Ferme proprii

Anexa 3 Acum Inchir. Din care: Peste de consum UM Total capacitate de productie din care: Peste de consum UM Material de populare UM

Total productie UM

Ferma Carja I Ferma Negresti Ferma Mantu

630

Peste cons UM 390

Mat.populare UM 260

390

650 260 121 87 34 225 199 26

85

51

34

36

65

39

26

160

29

Ferma Rediu Ferma Puiesti Ferma Ghermanest i Ferma Carja II Ferma Al.Vlahuta Total productie

20

12

50 62

70 8 183 110 73 186 112 74 404 242 162 200 189 11 2039 1391 648

183

110

73

186

112

74

404

242

162

27

16

11

173

1620

972

648

419

BIBLIOGRAFIE
1. Epure,M.,Balbata V., Bazele contabilitatiiEditura de Vest,Timisoara 2. Oprea,Calin si Colaboratorii,Bazele Contabilitatii,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 3. Manuale scolare de contabilitate pentru clasa a XI-a,a XII-a

CUPRINS
31

Capitolul I Scurt istoric SC.CORNELIUS.SA ...3 Structura tehnico-organizatorica.....4 Caracterizarea economico-financiara a intreprinderii..7 Organizarea compartimentului financiar-contabil...15 Capitolul II Forma de inregistrare contabila......18 Analiza structurii si evolutiei cheltuielilor...20 Analiza structurii si evolutiei veniturilor......22 Analiza structurii si evolutiei rezultatului........23 Concluzii si propuneri....25 Anexa 1....26 Anexa 2....27 Anexa 3....28 Bibliografie..... 29