Sunteți pe pagina 1din 43

CUPRINS

Introducere Cap. I. Prezentarea generala a societatii DanBred Arges.S.R.L.


1.1. Scurt istoric 1.2. Managementul practicat

Cap. II. Analiza activitatii logistice desfasurate la DanBred Arges.S.R.L.


2.1. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.1.1. Piata furnizorilor de resurse materiale 2.1.2. Transportul si manipularea resurselor materiale 2.1.3. Activitatea de depozitare si stocare a resurselor materiale 2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite 2.2.1. Canale de distributie practicate 2.2.2. Logistica de distributie

Cap. III. Proiectarea unui sistem logistic performant la DanBred Arges.S.R.L.


3.1. Structura organizatorica propusa 3.2. Proiectarea asigurarii cu resurse materiale 3.3. Proiectarea distributiei produselor finite 3.3.1 Depozitarea si stocarea resurselor materiale 3.3.2 Transportul produselor finite 3.4. Analiza economico-financiara a societatii 3.4.1 Analiza patrimoniului 3.4.2 Analiza ratelor de gestiune 3.4.3 Analiza solvabilitii 3.4.4 Analiza rentabilitii 1

Cap. I. Prezentarea generala a societatii S.C. DanBred Arges.S.R.L.


1.1 Scurt istoric
Programul danez de crestere a porcilor, DanBred, este organizat de Comitetul National pentru Cresterea Porcilor (National Committee for Pig Production) si de Danske Slagterier. Programul de danez de crestere a porcilor se adreseaza prin produsele si serviciile sale atat crescatorilor de porci din Danemarca cat si crescatorilor de porci din intreaga lume prin DanBred International. DanBred International (DBI) a fost fondat in 1972 de toate efectivele de rasa inregistrate in Danemarca. DanBred International nu asista decat la selectarea porcilor de rasa din efectivele inregistrate ci de asemenea face toate aranjamentele necesare privind veterinarii, carantina, certificatele de sanatate, precum si imbarcarea si transportul in camioane special echipate in toate colturile lumii. Complexul de crestere a porcinelor din Comuna Slobozia, judetul Arges a fost construit in perioada 1980 1981, fiind pus in functiune in anul 1981 cand se afla in proprietatea statului. In anul 1991 a fost privatizat, fiind preluat de S.C. Sanca. S.R.L., unul dintre asociati fiind creatorul de moda Catalin Botezatu. In anul 2005, se infiinteaza DanBred Arges S.R.L. cu un capital social de 3 630 100 RON. Societatea Comerciala DanBred Arges S.R.L. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata desfasurandu-si activitatea in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si cu prevederile actului constitutiv. Obiectul de activitate conform Cod CAEN: 0123 este Cresterea porcinelor pentru prasila, productie si sacrificare.

1.2 Managementul practicat


A. Structura organizatorica Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, actiunilor, atributiilor si sarcinilor in functie de anumite criterii si repartizarea acestora in subdiviziuni organizatorice, in scopul realizarii, pe grupuri de persoane, in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor unitatii economice. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta structura organizatorica.

Structura organizatorica se defineste ca ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite si reglementate incat sa asigure premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor prestabilite. Pentru DanBred Arges S.R.L. structura organizatorica se prezinta in urmatorul mod:

Figura nr. 1.1 : Structura organizatorica

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.

In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Presedintele care are in subordine pe Directorul General cu atributii si raspunderi specifice postului. In subordinea directorului general se afla atat Directorul Economic, cel de Resurse Umane, Marketing, Provizionare, Tehnic cat si departamentele Administrativ si cel Tehnic. Pe un urmator nivel intalnim compartimentul de Economic Financiar care sunt subordonate Directorului Economic. 3

Observam ca si directorului departamentului de Provizionare ii este subordonat departamentul de de Achizitie si Marketingul are in subordine departamentul de Vanzare si Distributie. Directorul Tehnic are in subordonare Compartimentul Tehnica care la randul sau se ocupa de TransportPlanificare a Productiei, cel de Depozitare materie prima, respectiv c de Depozitare produse finite Din analiza Structurii Organizatorice putem concluziona faptul ca societatea la care se relizeaza studiul, nu dispune in mod real de un departament de logistica. Functiile acestui departament sunt preluate de catre directorul de Marketing, de Aprovizionare si cel Tehnic. O posibila cauza a acestui fapt poate fi reprezentat de activitatea mult prea recenta intreprinsa de societatea DanBred Arges S.R.L. . Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment functional). Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca. Daca in anul 2006 societatea avea 25 de angajati, in prezent numarul acestora a crescut de 2,36 ori, ajungand ca in anul 2010 societatea sa dispuna de 59 angajati. Pe tot parcursul ultimilor ani se observa o crestere ascendenta a numarului total de angajati.

Fig. 1.2. : Evolutia numarului de angajati in perioada 2006-2010

Evolutia numarului de angajati


80 60 40 20 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Evolutie salariati

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.

B. Structura de productie

Complexul Societatii DanBred Arges S.R.L. are urmatoarea capacitate de productie : Tabel 1.1 : Capacitate de productie porci grasi (90-120 kg) purcei (7-30 kg) efectiv matca Vieri 40 000 capete/an 50 000 capete/an 2 500 capete scoafe/an 40 capete insamantare artificiala/an

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L. Societatea practica un sistem intensiv de crestere a porcinelor, caracterizat prin existenta unor sectoare bine delimitate, adapost pentru vieri, adapost pentru scroafe in pregatire pentru monta, sector de gestatie, maternitati, sector de tineret si sector de ingrasare. Toate adaposturile sunt astfel compartimentate incat sa asigure principiul totul plin totul gol, in vederea executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor care urmeaza sa fie populate. Maternitatile si adaposturile pentru tineret sunt incalzite iarna si chiar la inceputul primaverii sau sfarsitul toamnei. Ferma dispune de 13 hale de cazare a porcilor amenejate corespunzator in functie de categoria acestora si starea fiziologica. In perioada de gestatie, scoafele sunt tinute in grajduri separate, iar inainte de fatare sunt duse in grajdurile pentru fatare, amenajate in acest scop. Dupa fatare purceii sunt tinuti cu scroafele o perioada de 21-28 zile, cand purceii sunt intarcati si mutati in crese unde vor ramane 8 saptamani, adica 56 zile.

Tabel 1.2 : Capacitatea maxima de cazare a complexului este urmatoarea: 6 hale porci la ingrasat 2 hale cresa purcei 2 hale gestatie 2 hale scoafe fatare 1 hala pentru scroafe si vieri monta capacitate maxima 40 000 capete/an capacitate 8 800 capete/an capacitate 1800 capete capacitate 720 capete/an capacitate 720 capete

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L. 5

Din crese, purceii sunt mutati in hale compartimentatede crestere unde vor ramane 9 saptamani, adica 63 zile. Compartimentele sunt spalate si dezinfectate dupa fiecare depopulare, perioada de repaus fiind de maxim 3 zile. Perioada unui ciclu de productie este de 156 zile, rezultand astfel 2.38 cicluri pe an. Furajarea propriu-zisa se face mecanizat, instalatiile fiind produse de firma AZA International. Hranirea in tot complexul se face cu furaj solid. Administrarea furajelor se face mecanizat si automatizat, prin sistem de transportor cu noduri. Fiecare hala este dotata cu doua sau patru buncare, in functie de capacitate. Buncarele de stocare a furajelor sunt alimentate cu o remorca tehnologica tip buncar, pentru transport de la depozitul central, la buncarele de la hale. Remorca este prevazuta cu un sistem de descarcare automata a furajelor in buncarele de la hale. Compartimentele sunt dotate cu hranitori automate prevazute cu un sistem de antiimprastiere, pentru a limita pierderile de furaje. Tehnologia de furaje utilizata in cadrul firmei Slobozia are urmatoarele aspecte: tipul hranei utilizate este in concordanta cu nevoile fiziologice si functiile vitale corespunzatoare speciei si categoriei de suine. Conform retetelor specifice fiecarui tip de nutret, este aigurat necesarul de energie, aminoacizi, minerale si vitamine; sistemele de hranire utilizate sunt complet mecanizate si automatizate; randamentul de productie este ridicat, in ceea ce ce priveste conversia hranei realizanduse o economie de 49.14 kg/kg de spor, sporul zilnic in greutate fiind de 681g/zi. Sistemul de crestere si adapostire respecta cele mai bune tehnici disponibile, prin amenajarea si dotarile existente: 13 hale pentru cresterea porcilor; pavilion administrativ si filtru sanitar; magazie furaje; silozuri pentru cereale; centrala termica pe combustibil lichid; foraje pentru alimentare cu apa; rezervor de inmagazinare apa; bazin pentru stocarea temporara a apelor si dejectiilor; 6

3 statii de pompare; decantor orizontal; 4 batale pentru stocarea dejectiilor; retele de alimentare cu energie electrica, instaltii distributie furaje, instalatii de ventilatie; Calitatea materialului de prasile, dotarea tehnica, hranirea porcilor cu retete combinate fundamentate stiintific si aplicarea unei tehnologii de varf au facut ca aceasta unitate sa inregistreze rezultate de productie si economice favorabile.

Cap. II. Analiza activitatii logistice desfasurate la S.C. DanBred Arges.S.R.L.


2.1 Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale
Asigurare cu resurse materiale este reprezinta acea latura a marketingului agroalimentar prin care se realizeaza fluxuri de resurse materiale de la producatori la consumatori pe baza cercetarii pietei in vederea satisfacerii nevoilor tehnice si economice ale participantilor la fluxurile de de resurse materiale. Importanta asigurarii cu resurse materiale este redata de aportul pe care il aduce realizarea unei structuri optime a resurselor materiale si de calitate superioara asupra eforturilor si efectelor. Astfel, activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie sa se desfasoare in concordanta cu principiile marketingului, abordarea acesteia prin cercetari de marketing are drept scop aducerea in intreprindere a acestor resurse materiale care sunt strict necesare realizarii programului de productie si de desfacere al unitatii.

2.1.1 Piata furnizorilor de resurse materiale

Asigurarea cu resurse materiale se realizeaza prin tranzit direct intre furnizori si societatea de crestere a porcinelor, iar pentru asigurarea procesului de productie in cadrul societatii sunt necesare: Materia prima: scrofite rasa Landrace, rasa Duroc, rasa Hampshire; vieri rasa Landrace, rasa Duroc, rasa Hampshire. astfel: nutret combinat prestarter utilizat in hrana purceilor sugari si in perioada de intarcare; nutret combinat starter utilizat in hrana tineretului porcin pana la greutatea de 2530kg; nutret combinat grower utilizat incepand cu greutatea de 25-30kg pana la 60 kg; nutret combinat finisher utilizat in prima parte a ingrasarii; 8 Nutreturi combinate administrate in in functie de starea fizilologica si categoria de varsta

nutret combinat specific pentru scroafe gestante, lactante si vieri. Cantitatea anuala de furaje administrata este de 12 476,4 tone. Depozitarea nutreturilor combinate se face in buncare de furajare amplasate la capatul fiecarei hale. Apa potabila pentru adapare. Necesarul anual (consum+pierderi) este de 40 760,4mc. Suplimente mineralo-vitaminoase; Vaccinuri, medicamente. Materiale auxiliare: motorina (110 000 l/an) utilizata la centrala terminca, stocata in 3 rezervoare amplasate in cuva de beton, cu volumul de 10 mc fiecare; gaz butan (10 000l/an) utilizat la incalzirea halelor; decontaminati Farmfluids (130-150 t/an) si Aquatabs 1000 (2 500 tablete/an) depozitati in magazie special amenajata. Furajarea propriu-zisa a porcinelor la DanBred Arges S.R.L. se face cu furaj solid, mecanizat si automatizat prin sistem de tarnsportor cu noduri. Ratiile zilnice practicate in cadrul firmei Slobozia sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Tabel 2.1 : Parametrii nutritionali pe categorii de porcine Categorii de 30-60 kg porci: 0 30 kg Furaj (kg/zi) 0.53 2.6 Energie digestibila (MJ/kg) 13.88 13.34 Lizina(%) 1.16 0.89 Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia Parametrii nutritionali 60-90 kg 4.7 13.21 0.49

Tabel 2.2 : Parametrii nutritionali pe categorii de scroafe Scroafe gestante 2.3-3.2 0.92-0.96 0.64-0.69 Scroafe lactante 5-6 0.95-1.06 0.64-0.71

Parametrii nutritionali Furaj (kg/scroafa/zi) Calciu (%) Fosfor (%)

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia 9

Nutreturile combinate utilizate sunt in concordanta cu nevoile fiziologice si functiile vitale ale fiecarei categorii de suine. Reteta acestora este specifica fiecarui tip de nutret, majoritatea avand in compozitie: uruiala porumb, uruiala orz si uruiala de mazare, lucerna si sare. S.C. DanBred Arges S.R.L. achizitioneaza aceste furaje de la diversi furnizori precum S.C. Agropartners. SRL, S.C. Enescu S.R.L., S.C. Comcereal S.A. Preturile unitare de achizitie ale acestor resuse, aferente anilor 2007, 2008 si 2009 sunt prezentate in urmatoarele tabele:

Tabel 2.3 : Preturile furajelor aferente anului 2008 Furnizor 2008 1 Uruiala porumb S.C. Agropartners. SRL 0,77 2 Uruiala orz S.C. Enescu S.R.L 0,62 3 Uruiala mazare S.C. Comcereal S.A. 0,6 4 Lucerna S.C. Comcereal S.A. 0,5 5 Sare SC Esarom Romnia SRL Sibiu 0,58 Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia Nr. Crt Resurse materiale Pret lei/kg

Din analiza datelor de la nivelul anului 2008 putem observa ca materia prima uruiala de porumb ocupa un loc important in aprovizionarea cu resurse materiale a societatii DanBred S.R.L., fiind achizitionata la cel mai ridicat pret (0,77 lei/kg). Pe un loc secundar se afla uruiala de orz care are un pret de achizitie de 0,62 lei/kg, acest lucru evidentiind importanta pe care o are uruiala de orz in obtinerea retetei finale de ingrasare a purceilor. Cel mai scazut pret de achizitie il obtinem pentru materia prima lucerna (0,5 lei/kg), insa cantitatea achizitionata nu este neglijabila, pozitionandu-se pe un al treile loc. Acest lucru demonstreaza importanta cuvenita a uitilizarii sale in realizarea retetei. La nivelul anului 2009, se consatata o crestere a preturilor resurselor materiale. O modificare semnificativa a pretului s-a produs in randul uruiala de mazare, crescand cu 0,22 lei/kg, dar si in randul uruielei de porum, aceasta crescand cu 0,20 lei/kg. Sarea, achizitionata la nivelul acestui an, a avut cea mai mica influenta asupra pretului final al retetei, costul ei de achizitie crescand cu 0,07 lei/kg. 10

Tabel 2.4 : Preturile furajelor aferente anului 2009 Furnizor 2009 1 Uruiala porumb S.C. Agropartners. SRL 0,97 2 Uruiala orz S.C. Enescu S.R.L 0,7 3 Uruiala mazare S.C. Comcereal S.A. 0,82 4 Lucerna S.C. Comcereal S.A. 0,68 5 Sare SC Esarom Romnia SRL Sibiu 0,65 Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia Nr. Crt Resurse materiale Pret lei/kg

In urma analizei datelor din anul 2010, putem spune ca mediul economic afectat de criza, determina ca preturile resurselor materiale sa se afle intr-o scadere, la anumite resurse materiale preturile se situeaza sub nivelul preturilor din anul 2008. Cea mai drastica diminuare va fi in randul resursei materiale uruiala de porumb, scazand cu 0,31 lei/kg fata de anul 2009 si cu 0,11 lei/kg fata de anul 2008.

Tabel 2.5 : Preturile furajelor aferente anului 2010 Pret lei/kg Nr. Crt Resurse materiale 2010 Furnizor 1 Uruiala porumb S.C. Agropartners. SRL 0,66 2 Uruiala orz S.C. Agropartners. SRL 0,55 3 Uruiala mazare S.C. Comcereal S.A. 0,69 4 Lucerna S.C. Comcereal S.A. 0,57 5 Sare SC Esarom Romnia SRL Sibiu 0,71 Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.- ferma Slobozia

Se observa ca uruiala de orz din acest an este achizitionata de la S.C. Agropartners S.R.L. la un pret de achizitie mult mai mic comparativ cu preturile din anii 2008, respectiv 2009 si anume: cu 0,07 lei/kg fata de anul 2008, respectiv 0,15 lei/kg fata de anul 2009. O posibila diminuare a preturilor de achizitie de la acest furnizor poate fi reprezentat de discount-urile oferite de acesta in situatia in care incepand cu acest an societatea DanBred Arges S.R.L. achizitioneaza 2 tipuri de produse de la acesti furnizori. 11

Este cunoscut faptul c 3.1 kg de furaj asigur n medie 1 kg de spor n greutate al suinelor. Furajul combinat cuprinde n general 61% uruial porumb, 18% uruial de orz i 11.2% uruial de mazre, restul de 9.8% fiind reprezentat de lucern (7.3%) i restul sare. Aadar, cantitile din cele 5 furaje necesare pentru a asigura 1 kg de spor n greutate al porcinelor sunt urmtoarele: Tabel 2.6 :Cantitile din principalele furaje necesare pentru a asigura un kg de spor n greutate Nr. crt.
1 2 3 4 5 Principalele furaje Uruiala porumb Uruiala orz Uruiala mazare Lucerna Sare Cantitati necesare pentru 1 kg de spor in greutate (g) 1891 558 347.2 226.3 77.5

Sursa : Prelucrari proprii Din cele 3100 g de furaje necesare pentru asigurarea 1 kg de spor n greutate al porcinelor, 1891 g reprezint amestecul de uruial porumb, 558 g uruial orz i 347.2 g uruial mazre. Putem observa ca lucerna si sarea ocupa nu ocupa un loc important in realizarea retetei, sarea are gramajul cel mai mic n totalul amestecului, respectiv 2.5% (77.5 g). Daca am dori sa cunoastem costul total al acestui amestec pentru un kg de spor in greutate la nivelul anului 2010 vom recurge la utilizarea preturilor de achizitie a furajelor, astfel :

Tabel 2.7 : Cost total reteta Principalele Nr crt. Furaje Reteta furaje Cantitate Valoare (kg) (Ron) 1.89 1.25 0.56 0.31 0.35 0.24 0.23 0.13 0.07 0.05 3.1 1.98 Pret 0.66 0.55 0.69 0.57 0.71

Uruiala porumb 1 Uruiala orz 2 Uruiala mazare 3 Lucerna 4 Sare 5 6 Total Sursa : Prelucrari proprii

12

Costul total al unei astfel de retete va fi de 1,98 lei pentru ca suinele din interiorul fermei sa ia in greutate 1 kg. Se observa ca cel mai mare cost este realizat cu uruiala de porumb, 1.25 lei, urmat de uruiala orz, 0.31 lei. Cheltuielile realizate cu furajul sare sunt cele mai reduse, ele fiind in suma de 0.05 lei. Potrivit Tabelului 2.1. Parametrii nutritionali pe categorii de porcine, daca am lua in considerare care este costul total al unei retete pentru a furaja pe zi porcinele cu greutatea cuprinsa intre 30-98 kg, am obtine urmatoarele rezultate :

Tabel 2.8 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg Principalele Nr crt. Furaje Reteta furaje Cantitate Valoare (kg) (Ron) 1.59 1.05 0.47 0.26 0.29 0.20 0.19 0.11 0.07 0.05 2.6 1.66 Pret 0.66 0.55 0.69 0.57 0.71

Uruiala porumb 1 Uruiala orz 2 Uruiala mazare 3 Lucerna 4 Sare 5 6 Total Sursa : prelucrari proprii

La nivelul anului 2010, costul total zilnic al hranei pentru o suina cu o greutate cuprinsa intre intervalul 30-98 kg este de 1.66 Ron/zi. La acest cost cantitatea unei astfel de retete este de 2.6 kg, cu 0.5 kg mai putin decat reteta in care se presupune ca suinele astfel hranite ar trebui sa ia 1 kg spor in greutate. De aici putem deduce faptul ca efectivului de porcine din interiorul societatii DanBred Arges S.R.L. nu i se asigura o cantitate optima de furaje. In situatia in care am dori sa cunoastem cheltuielile lunare a furajelor pe efectiv animal, cu greutate cuprinsa intre 30-60 kg, va fi necesar elaborarea tabelului de mai jos. Considerand ca o luna are in medie 30 de zile, am obtinut un cost total furaj de 50.1 lei pe efectiv de animal. La aceasta valoare putem achizitiona 78 de kg de furaj. Se observa ca o pondere semnificativa in reteta furajata o va avea uruiala de porumb, cu un cost total de 31.5 lei, reprezentand 61% din costul total. Asa cum a mai fost specificat, sarea si lucerna au o pondere mica in costul total lunar al retetei pntru suinele cu o greutate cuprinsa intre 30-98 kg si anume de 7.2%, respective 2,5%. 13

Tabel 2.9 : Cost total lunar cu furajul pentru categoria de porci 30-60 kg Principalele Nr crt. furaje Uruiala porumb 1 Uruiala orz 2 Uruiala mazare 3 Lucerna 4 Sare 5 6 Total Sursa : prelucrari proprii Reteta furaje Cantitate Valoare (kg) (Ron) 47.7 31.5 14.1 7.8 8.7 6 5.7 3.3 2.1 1.5 78 50.1

Pret 0.66 0.55 0.69 0.57 0.71

2.1.2 Transportul si manipularea resurselor materiale


Transportul reprezinta unul dintre principalele activitati ale intreprinderii

S.C. DANBRED S.R.L., iar in cazul resurselor materiale acesta este asigurat de catre furnizorii sai in baza unor contracte de colaborare. Fiecare hala este dotata cu 2 sau 4 buncare in functie de capacitatea lor. Buncarele de stocare a furajelor sunt alimentate cu o remorca tehnologica. Astfel, manipularea furajelor in interiorul firmei se realizeaza cu ajutorul unei remorci tehnologice tip buncar, pentru transportul materiei prime de la depozitul central, la buncarele de la hala. Remorca este prevazuta cu sistem de descarcare automata a furajelor in buncarele de la hala, marca Kohlev Farzeug Service. Compartimentele sunt dotate cu hranitori automate prevazute cu un sistem de antiimprastiere, pentru a limita pierderile de furaje.

14

2.1.3 Activitatea de depozitare si stocare a resurselor materiale


La S.C. DanBred Arges S.R.L., depozitarea este reprezintata de suprafetele sau

capacitatile amenajate pentru cresterea si adapostirea purceilor, magaziile, silozurile, cladirile de tot felul , precum si dotarile necesare cu mobilier specific, masini, utilaje si instalatii adecvate acestor operatiuni. Stocarea este de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere, al activitatii comerciale in general, care este dependenta de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si de modalitatile de furnizare si asigurare-transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent economic si l-a propus Sistemul de depozitare si stocare al societatii respect cele mai bune tehnici disponibile, prin amenajarea i dotrile existente. Asigurarea cu resurse materiale se realizeaz prin tranzit direct ntre furnizori i societatea de cretere a porcinelor, iar pentru asigurarea procesului de producie n cadrul societii sunt necesare: materie prima(purcei), nutreturi, ap potabil pent ru adpare, suplimente mineralo-vitaminoase, vaccinuri, medicamente si materiale auxiliare (motorina, gaz butan, decontaminai). Astfel ferma dispune de 13 hale de cazare a porcilor amenajate corespunztor n funcie de categoria acestora i starea fiziologic: 6 hale pentru porci la ingrasat, 2 hale cresa purcei, 2 hale gestatie, 2 hale scroafe tatare, 1 hala pentru sroafe si vieri monta . Toate halele sunt compartimentate astfel incat sa asigure principiul totul plin totul gol, in vederea executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor care urmeaza sa fie populate. Depozitarea nutreurilor combinate se face n buncre de furajare amplasate la captul fiecrei hale, furajele sunt stocate in magazie iar cerealele in silozuri. Materialele auxiliare sunt depozitate n magazie special amenajat. De asemenea pentru asigurarea conditiilor de depozitare si stocare optime corespunzatoare obiectivului de activitate a intreprinderii, societatea mai dispune de: pavilion administrativ si filtru sanitar; 15

foraje pentru alimentare cu apa; rezervor de inmagazinare apa; bazin pentru stocarea temporara a apelor si dejectiilor; 3 statii de pompare; decantor orizontal; 4 batale pentru stocarea dejectiilor; retele de alimentare cu energie electrica, instaltii distributie furaje, instalatii de ventilatie

Costurile societii DanBred pentru asigurarea condiiilor de microclimat i furajarea corespunzatoare meninerii greutatii suinelor pn la livrare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.10 : Cheltuielile de stocare ale societatii Indicatori Cheltuieli de Stocare (Ron) Cheltuieli Totale (Ron) Ponderea Ch. de stocare (%) Sursa: Departamentul de contabilitate 57,2 39,3 26,7 24,8 24,8 2006 390.2761 2007 891.8061 2008 1084.2439 2009 948.5516 2010 948.5516

682.1608

2267.4517

4059.9954

3825.8726

3825.8723

Din tabelul 2.10 se observa cresterea cheltuielilor de stocare cu 558.2755 Ron in ultimii 5 ani , in marimi absolute acestea avand o usoara crestere. Deasemenea in ultimii 2 ani costurile de stocare au fost constante ceea ce semnifica o optimizare a cheltuielilor de depozitare si stocare.

16

Fig. 2.11 : Evolutia ponderii cheltuielilor de stocare in perioada 2006-2010

Ponderea cheltuielilor de stocare in total cheltuieli


70 60 50 40 30 20 10 0 2006 2007 2008 2009 2010 Ponderea cheltuielilor de stocare in total cheltuieli

Sursa : Date preluate de la S.C. DanBred Arges S.R.L.

Ponderea cheltuielilor de stocare au scazut semnificativ in perioada analizata, astfel daca in 2006 ele formau 57% din totalul cheltuielilor, in ultimii 2 ani ele ramanand constate, reprezemtand 24,8% din totalul cheltuielilor.O explicatie pentru acest fenomen este cresterea semnificativa a celorlalte elemente de cheltuieli (Figura 2.11)

2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite


Distributia joaca un rol important in cadrul filierei agroalimentare prin faptul ca actioneaza in principal in sfera serviciilor care sunt creatoare de noi locuri de munca si de valoare adaugata. Astfel, distributia are, pe de o parte, un rol social important conducand la cresterea puterii de cumparare a populatiei, iar pe de alta parte , are un rol economic important prin faptul ca ansamblul costurilor de distributie reprezinta jumatate din pretul final al produselor agroalimentare.

17

2.2.1. Canale de distributie practicate


Canalele de distributie reprezinta itinerariul pe care producatorii agroalimentari il parcurg de la producator la consumatorul final. In cazul intreprinderii S.C. DANBRED S.R.L., canalul de distributie practicat este cel scurt. PRODUCATOR ABATOR MAGAZINE CONSUMATORI

2.2.2. Logistica de distributie


Logistica de distributie a porcinelor reprezinta ansamblul operatiunilor care contribuie la transferul produselor de la producator la beneficiar. Principalele activitati sunt urmatoarele: transportul; stocarea; depozitarea; manipularea fizica; fluxul informational. Transportul de produse finite se realizeaza pe cale rutiera prin masini speciale de transport animale vii pana la sediul beneficiarului. Una dintre masini are o capacitate de 80 de animale, dar numarul de animale la un singur transport nu depaseste 70 de capete. Cealalta masina are o capacitate de 200 de animale, dar numarul de animale la un transport nu depaseste 180 de capete. Transportul porcinelor ctre beneficiar se realizeaz prin form rutier care se preteaz cel mai bine produselor agroalimentare i aproape 90% din produsele ce aparin acestei categorii sunt comercializate n acest fel. Mijloacele de transport sunt curate i dezinfectate. Scoaterea se face prin rampa de livrare, special amenajat, unde se face recepia i cntrirea. Livrarea se face dup examinarea animalelor de ctre medicul veterinar i cu eliberarea certificatului sanitar veterinar de transport, pentru fiecare mijloc de transport n parte. nainte de a fi duse la ramp, animalele trebuie s fie bine examinate, ntruct dup scoatere, nu mai pot fi returnate n complex.

18

In vederea calcularii costurilor de transport am considerat pentru camionul de 7 tone un consum de 16 litri la 100 km, iar pentru cel de 18 tone un consum de 25 litri la 100 km si pretul motorina (SC Petrom SA) de 5.38 Lei, dupa cum urmeaza: Tabel 2.11 : Costurile de transport pentru camionul de 7 tone Nr. Crt. 1 Denumire societate SC Muntenia Costesti SRL 2 TC Affaires SRL Abator Caroli 3 SC Abator Munteanu SA 4 SC Radic Star SRL Ghergani, judet Dambovita Stefanesti, judet Arges TOTAL 1 65.4 10.464 56.30 200.74 112.59 401.48 64.9 10.384 55.87 111.73 Pitesti, judet Arges 62.4 9.984 53.71 107.42 Distanta Localitate parcursa (Km) Comuna Costesti, judet Arges 40.5 6.84 34.86 69.72 Consum motorina Cost transport (Lei) Dus/Intors Dus+Intors

Tabel 2.12 : Costurile de transport pentru camionul de 18 tone Nr. Crt. 1 Denumire societate SC Muntenia Costesti SRL 2 TC Affaires Pitesti, judet 62.4 19 15.6 83.93 167.86 Distanta Localitate parcursa (Km) Comuna Costesti, judet Arges 40.5 10.125 54.47 108.95 Consum motorina Cost transport (Lei) Dus/Intors Dus+Intors

SRL Abator Caroli 3 SC Abator Munteanu SA 4 SC Radic Star SRL

Arges

Ghergani, judet Dambovita Stefanesti, judet Arges TOTAL 1 65.4 16.35 87.96 313.65 175.93 627.31 64.9 16.225 87.29 174.58

TOTAL COST TRANSPORT = TOTAL 1 + TOTAL 2 = 1028.79 Lei

Manipularea produselor finite are ca principal scop cresterea productivitatii muncii in aceasta activitate, prin utilizarea unor mijloace mecanice de manipulare. Aceasta se poate inregistra in conditiile in care functia ambalajului (principala) devine cea de usurare a activitatii de manipulare (igienizare a produselor). De asemenea, manipularea are o pondere importanta in costurile logisticii. Eficacitatea manipularii materialelor este conditionata de urmatoarele activitati: alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate); uniformizarea incarcaturilor (consolidarea unor ambalaje de dimensiuni mici intr-o incarcatura de marime mai mare) prin paletizare si containerizare; introducerea/prelucrarea materialelor in/din spatiul de depozitare. In cazul S.C.DanBred S.R.L., manipularea porcinelor consta in igienizarea lor, intrucat inainte de a fi duse la rampa animalele sunt atent examinate. Fluxul informational reprezinta cel mai important element al logisticii de distributie deoarece este util tuturor participantilor la filiera de produse agroalimentare astfel:

20

producatorul agroalimentar- printr-o informare corecta si la timp repereaza foarte usor pietele profitabile si isi orienteaza productia catre acele piete profitabile; consumatorii-printr-o informare corecta pot sa-si asigure maximum de utilitate cu veniturile de care dispun; producatorii de ambalaje- stiu care este cerinta de astfel de produse si isi adapteaza productia la cerere; transportatorii/utilitatile de transport- isi programeaza structura parcului auto si aleg rutele optime de transport; Ministerul Transporturilor- isi fundamenteaza politica privind infrastructura rurala si regionala; Guvernul- isi programeaza politica de piata (marketing) a produselor agroalimentare, etc. S.C. DanBred S.R.L., prin informarea corecta si la timp, livreaza porcinele catre acele

abatoare care cumpara carnea de porc in viu la un pret cat mai ridicat. De asemenea printr-o informare corecta, societatea asigura onorarea comenzilor clientilor la timpul si in cantitatile potrivite. Fluxul informational are o mare importanta pentru S.C. DanBred Arges S.R.L., intrucat dupa scoaterea porcinelor pentru livrare, ele nu mai pot fi returnate in complex. In concluzie, logistica de distributie are o serie de caracteristici aparte pentru cresterea porcinelor, fiind operatiuni specifice precum curatirea si dezinfectarea locurilor de imbarcare si a mijloacelor de transport a acestora. Piata porcinelor contureaza o piata cu o structura aparte si cu modificari relativ mai lente decat in cazul bunurilor de consum final. Politica de produs are ca trasatura principala faptul ca cererea este deviata din cererea de consum final, ceea ce face ca politica de produs sa se adapteze tehnologiilor de productie din intreprinderea beneficiara (abatoarelor). In actuala etapa prin pozitia si functiile pe care le indeplineste, distributia a dobandit o importanta vitala in economie, ei revenindu-i rolul de factor accelerator al proceselor economice dintr-o tara, regiune sau organizatii de state independente.

21

Cap. III. Proiectarea unui sistem logistic performant la S.C.DanBred Arges.S.R.L.


3.1. Structura organizatorica propusa
Fig. 3.1 : Structura organizatorica

Presedinte

Director general

Compartiment Administrativ

Director Economic

Director de Productie

Director de Marketing Logistica

Director Tehnic

Resurse Umane

Ferme Contabilitate Finanaciar

SanitarVeterinar

Abator

Compartiment Calitate

Compartiment CercetareDezvoltare

Aprovizionare materii prime

Depozitare materii prime/produse finite

Transporturi

Distributie

Vanzari

Sursa : Date prelucrate

In proiectarea unei structuri organizatorice performante vom lua in calcul faptul ca societatea DanBred Arges Srl nu dispune de un department logistic bine definit, functiile sale fiind distribuite celorlalte departamente. In vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor unitatii cat si cresterea eficientei economice a acesteia propunem crearea Departamentul de Productie si Departamentului de Marketing-Logistica Vom dezvolta activitatea integrata a intreprinderii prin 22

crearea activitatii de procesare ce va fi condus de un director de productie, in subordinea carora vor functiona fermele de crestere a porcilor, compartimentul sanitar-veterinar si abatorul. Departamentul de Marketing Logistica va fi condus de un director de marketing logistica ce va avea in subordine urmatoarele compartimente functionale: aprovizionarea cu materii prime, depozitarea materiilor prime si a produselor finite, transporturile si distributia . Noua structura organizatorica va contine un Presedinte ce va avea in subordine pe Directorul General acestia asigurand condiiile necesare desfurrii corespunztoare, att a procesului de conducere ct i a procesului de execuie a producie. Directorului General va avea in subordine pe aceeasi linie ierarhica Compartimentul Administrativ, Directorul Economic cu ce le 2 departamente Contabilitate si Financiar, Directorul de Productie, Directorul de Marketing si Logistica, Directorul Tehnic si Compartimentul Resurse Umane. Se poate observa ca Departamentul Aprovizionare a fost desfiintat compartimentele sale fiind transferate directorului de Logistica si Marketing, deasemenea directorului Tehnic va avea in subordine Compartimentele de Calitate si de Cercetare- Dezvoltare, vechile compartimente fiind transferate deasemenea noilor departmente infiintate.. Societatea DanBred Arge S.R.L. are nevoie de angajai bine pregtii care s administreze n cele mai bune condiii ntregul proces nscris n lanul aprovizionare-livrare. Ea, trebuie sa-i mbunteasc relaiile cu amontele i avalul i prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clieni, societatea poate satisface ntr-un grad mai nalt exigenele segmentelor de pia vizate, n condiiile diferenierii de oferta concurenilor. nfiinarea departamentului de marketing logistic si a celui de productie devineastfel o surs real de avantaj competitiv, o componet cheie a Societii DanBred Arge S.R.L.

3.2 Proiectarea asigurarii cu resurse materiale


Societatea DanBred Arge S.R.L. ofer variate tipuri de rase de porcine, ras pur: Danish Yorkshire, Danish Landrace, Danish Duroc si Danish Hampshire. Potrivit datelor furnizate de la societate, in gama marfurilor oferite sunt existente si hibrizii acestor rase pure.

23

O mica descriere a fiecarei rase de porcine in parte ne va ajuta in formarea unei idei de ansamblu care dintre cele enumerate sunt cele mai prolifice si mai eficiente in obtinerea maximului de efect cu un minim de efort. Danish Yorkshire este descendent direct al Marelui Alb care se distinge prin aspectul lor deosebit de pitoresc, urechile ridicate, culoarea alb, piele rozalie i laterale adncite. Au fost valorizai pentru producia de bacon nc de la nceputurile rasei. Dup cum sugereaz i numele se caracterizeaz prin mrime. Marele Alb este privit ca fiind o ras dintr-o bucat i rezistent, putnd suporta variaii climatice i ale altor factori nconjurtori. Abilitatea lor de a se nrucia i mbunti alte rase i -a transformat ntr-un factor important n producia comercial de suine. Tendina lor de a crete i de a nu depune grsime n exces i-a fcut s fie preferai de Societatea DanBred unde sunt crescui att pentru a atinge talii mai mici ct i pentru a atinge talii mai mari. Ei se gsesc n toate ncrucirile de rase i programele de reproducere alternativ care folosesc dou sau mai multe rase. n timp ce marea majoritate a acestor porci ajung pe pia, cele mai bune scroafe tinere sunt selectate ca mame pentru urmtoarea generaie de porci. Rasa Danish Yorkshire este a doua ras care contribuie ca linie feminin n programul de ncruciare a raselor DanBred. Danish Yorkshire este rasa perfect. Este folosit n principal n producerea rasei Danhybrid-LY, de asemenea la producerea exemplarelor de prail. Rasa este un foarte bun productor de carne cu o cretere rapid, cu o rat sczut de conversie a hranei i cu o excelent calitate a crnii cu os. Abilitile mamare i fertilitatea rasei Danish Yorkshire sunt foarte bune. Rasa Danish Landrace reprezint linia feminin din programul de ncruciare a raselor DanBred pentru producerea rasei Danhybrid-LY. Abilitile mamare i fertilitatea rasei Danish Landrace sunt excelente. Rasa Danish Landrace nsamn porci lungi i puternici cu picioare bune. Este cea mai cunoscut ras pentru calitatea excelent a crnii de pe os. De la nceputul importurilor , rasa Danish Duroc a fost mbuntit n privina volumului de carne macr, pierderilor n urma tierii i a pH-ului. Astzi DanBred deine cea mai mare populaie de Duroc ras pur din Europa. Danish Duroc este foate bun ca vier n combinaie cu femele Danhybrid-LY. Danish Duroc produc un numr mare de purcelui ca de altfel i o cretere rapid cu o rat de conversie a hranei redus i un mare procent de carne. 24

n ceea ce privete nsuirile fiziologice, profilicitatea este de 8-9 purcei, cu o capacitate de alptare de 45-49 kg. Sporul mediu zilnic este de 700 g, cu un consum specific de 2.8-3 kg U.N. de concentrate pe kg. La o vrst de 6 luni tineretul realizeaz o greutate de 90-100kg. Greutatea medie a scroafelor este de 270-385 kg i a vierilor de 240-450 kg. Rasa Hampshire sub aspectul nsuirilor fiziologice, prolificitatea este de 8-9 purcei/ftare, cu o capacitate medie de alptare de 35-38 kg. Tineretul n control realizeaz sporuri zilnice de peste 700 g, cu un consum specific de 2.8-2.9 kg U.N. Exemplarele sacrificate la mas corporal de 100 kg realizeaz o proporie de carne n carcas de 74%, cu o grosime a stratului de slnin de sub 2 cm (porc cu scoara subire). n ar a fost importat n anul 1968 i s-a folosit n schemele de metisare pentru obinerea unor carcase de bun calitate, ca ras patern. Danish Hampshire se folosete n principal la producerea raselor de prail ncruciate. Structura furnizorii de resurse materiale de la nivelul anului 2010 a avut o usoara modificare. Societatea comerciala Agropartners S.R.L. va furniza atat uruiala de orz cat si uruiala de porumb la un pret mult mai avantajos decat daca s-ar fi procurat uruiala de orz de la S.C. Enescu S.R.L., precum si uruiala de porum de la S.C. Agropartners S.R.L. . Este posibil ca acesti furnizori sa ramana in acelasi format si in urmtorul an 2011 datorita legaturilor stranse si a unei colaborari realizate in decursul ultimilor 3 ani. In ceea ce priveste proiectarea asigurarii cu resurse materiale ne vom referi strict la porcii cu o greutate cuprinsa intre 30-98 kg in numar de 40.000 capete/an, potrivit datelor preluate de la Societatea DanBred Arges S.R.L. Din datele preluate de la societatea DanBred Arges S.R.L., aceste efective sunt hranite cu o cantitate de 2.6 kg U.N. care nu ar putea asigura un spor zilnic in greutate de 1 kg permitandu-ne sa afirmam ca animalele sunt subnutrite. Tabel 3.1 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg Principalele Reteta furaje Nr crt. Pret Furaje Cantitate (kg) Valoare (Ron) Uruiala porumb 1.59 1.05 1 0.66 Uruiala orz 0.47 0.26 2 0.55 Uruiala mazare 0.29 0.20 3 0.69 Lucerna 0.19 0.11 4 0.57 Sare 0.07 0.05 5 0.71 6 Total 2.6 1.66 Sursa : prelucrari proprii 25

Se poate observa ca la o masa zilnica furajata de 2.6 kg U.N. pentru categoria de porcine 30-60 kg, acestea iau in greutate 628 g. Pentru a ajunge la greutatea de 60 de kg, porcii vor ramane hraniti cu aceasta cantitate timp de 47 zile. Stiind costul pe furaj, putem calcula costul pentru 100 de grame de carne, acesta fiind reprezentat de raportul dintre valoarea totala a retetei furajate (1.66 ron) pe sporul mediu zilnic (628 g). Vom observa ca vom avea pentru 100 de g de carne un cost de 0.2627 ron/gram. Pentru a anula acest fenomen s-a convenit ca sa se proiecteze o noua structura de asigurare a resurselor materiale pentru aceasta categorie de porcine care va putea fi viabila intrun nou proces de crestere a porcilor cu o greutate de 30-60 kg. Se doreste acest lucru deoarece daca am schimba cantitatea furajata actuala este cel mai probabil ca porcii nutriti in modul traditional sa nu ajunga la greutatea dorita, realizand in final pierderi societatii. Astfel, consideram ca in medie pentru a acoperiri necesarul de furaje a porcinelor de rasa hibrid (Danhybrid-LY) este necesar a se folosi 2.9 kg U.N., ceea ce va aduce un spor mediu de 700 g. Se poate spune ca in decursul a mai putin de 2 luni suinele ajung la o greutate mai mare de 60 kg. Tabel 3.2 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg Principalele Nr crt. Furaje Uruiala porumb 1 Uruiala orz 2 Uruiala mazare 3 Lucerna 4 Sare 5 6 Total Sursa : prelucrari proprii Reteta furaje Cantitate (kg) Valoare (Ron) 1.77 1.17 0.52 0.29 0.28 0.20 0.21 0.12 0.11 0.08 2.90 1.85

Pret 0.66 0.55 0.69 0.57 0.71

Se poate observa ca asigurand o cantitate mai mare de furaje obtinem de asemenea un cost furaj mult mai mare (kg/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg. Acest cost cu furajul planificat va creste fata de costul actual cu 11.44 %.

26

Dupa cum am preluat datele de la societate, animalele sunt hranite cu 2.6 kg U.N. ce asigura un spor mediu zilnic pe animal in valoare de 628 g. Acum diferenta dintre cele doua sporuri medii, cel prezent si cel proiectat este de 72 g pe cap de animal. Nu reprezinta foarte mult, insa daca am vrea sa cunostem timpul de pastare a purceilor cu o greutate cuprinsa intre 30-60 kg, am observa ca acestia ar lua in greutate cele 30 kg in aproximativ 43 zile. Comparativ cu situatia precedenta, societatea ar reduce timpul de pastrare al suinelor cu o greutate de 30-60 kg cu 5 zile si implicit costul de furajare in total de 8.3 ron/cap animal. In situatia in care am dori sa determinam un cost pentru 100 g carne, am obtine o valoare de 0,2642 ron/gram. Acest lucru ar insemna ca valoare costului pentru furajarea animalelor ar creste cu 0.6%. Admitem si situatia in care suinele ar fi hranite cu 3.1 kg furaje, atunci acestia ar avea un spor in greutate 1 kg. Tabel 3.3 : Cost furaj (ron/zi) pentru categoria de porcine 30-60 kg Principalele Nr crt. Furaje Reteta furaje Cantitate Valoare (kg) (Ron) 1.89 1.25 0.56 0.31 0.35 0.24 0.23 0.13 0.07 0.05 3.1 1.98 Pret 0.66 0.55 0.69 0.57 0.71

Uruiala porumb 1 Uruiala orz 2 Uruiala mazare 3 Lucerna 4 Sare 5 6 Total Sursa : Prelucrari proprii

Pentru a ajunge la greutatea de 60 de kg, porcii vor ramane hraniti cu aceasta cantitate timp de 30 zile. Stiind costul pe furaj, putem calcula costul pentru 100 de grame de carne, acesta fiind reprezentat de raportul dintre valoarea totala a retetei furajate (1.98 ron) pe sporul mediu zilnic (1000 g). Vom observa ca vom avea pentru 100 de g de carne un cost de 0.198 ron/gram. Din analiza tabelului de mai jos putem sa afirmam faptul ca societatea poate opta pentru cele doua tipuri de reteta in schimbul retetei actuale. In situatia in care societatea ar dori sa inlocuiasca vechea reteta in favoarea retetei in care se administreaza porcilor 2.9 kg U.N./zi, 27

intreprinderea ar obtine un cost furaj de 77.7 ron, cu 0.41% mai mica. Totodata si timpul de pastrare al porcinelor din aceasta categorie s-ar diminua cu 5 zile. Tabel 3.4. : Analiza tipurilor de retete administrate suinelor pentru categoria de 30-60 kg Elemente Spor in greutate (grame) Timp de ingrasare (zile) Cost furaj (ron/zi) Total cost furaj Cost la 100 g Sursa : Prelucrari proprii 2.6 kg 628 47 1.66 78.02 0.2627 Tip reteta 2.9 kg 700 42 1.85 77.7 0.2642 3.1 kg 1000 30 1.98 59.4 0.198

In situatia in care societate DanBred S.R.L. ar dori sa ajunga la un nivel al furajelor de 3.1 kg, aplicand reteta tip 3, ar obtine intr-un numar de zile mult mai redus (30 zile) greutatea de 30 kg ce trebuie luata in greutate de care un porc pentru a trece la urmatorul nivel de furajare specific purceilor cu o greutate cuprinsa intre 60 si 98 kg. Se observa ca si costul total pe furaj este mai redus decat pentru prima reteta cu 23,87%, respectiv 23,55% pentru cea de a doua reteta. De altfel si costul la 100 grame carne este redus semnificativ, ajungand la valoare de 0.198 ron/100g .

3.3 Proiectarea distributiei cu produse finite


3.3.1 Depozitarea si stocarea resurselor materiale
Pentru activitatea de productie depozitarea si stocarea produselor se va face in acelasi sistem in cele 13 hale de cazare pentru purcei respectand acelasi principiu totul plin- totul gol. Depozitarea nutreurilor combinate se face n buncre de furajare amplasate la captul fiecrei hale, furajele sunt stocate in magazie iar cerealele in silozuri. Pentru activitatea de procesare vom infiinta un abator prin construirea si modernizarea unor noi cladiri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross In vederea

proiectarii abatorului vom avea in vedere urmatoarele elemente: 28

Alegerea locului pentru constructia abatorului trebuie sa fie rezultatul unui studiu tehnico-economic, care nsa trebuie sa tina seama de cerintele sanitare veterinare ct si de cele privind protectia mediului. Din punct de vedere sanitar veterinar, un prim principiu este acela ca abatorul sa nu constituie o sursa de poluare pentru mediul nconjurator, dar, la rndul sau, prin amplasare, sa fie protejat de riscul contaminarii din surse externe. Amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului trebuie sa previna riscul de contaminare a carnii si a celorlalte produse si subproduse comestibile rezultate n urma taierii animalelor , deasemenea, prin amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului, sa se asigure un circuit tehnologic cu un sens de naintare unic, fara ntoarceri si fara intersectari de flux. Aceasta presupune separarea functionala distincta si completa a spatiilor tehnologice, considerate zona curata, de celelalte cladiri, considerate insalubre. Zona de procesare este alcatuita din toate constructiile si utilitatile n care se desfasoara procesarea materiei prime (animalul destinat taierii) pna la obtinere de produse finite de abator (carcase, subproduse comestibile si necomestibile, deseuri). Constituie obiectivul principal de supraveghere sanitara veterinara. Functional, zona se subdivide n doua sectoare: Sectorul de procesare Cuprinde toate spatiile n care se face abatorizarea propriu zisa a animalelor: punct de control sanitar veterinar nainte de taiere; sali de taiere pe specii; topitorie pentru grasimi comestibile, cu depozite de grasimi crude si topite; triperie, matarie cu depozite de mate; spatii pentru curatirea si conservarea pieilor; spatii pentru prelucrarea si depozitarea parului, coarnelor si copitelor;

29

spatii pentru prelucrarea si depozitarea confiscatelor, deseurilor furajere si grasimilor

necomestibile; ncapere pentru prelucrarea produselor destinate industriei farmaceutice; laborator pentru examenul trichineloscopic; ncapere pentru spalarea si gresarea utilajelor mobile; tunele de refrigerare-congelare; depozite frigorifice pentru produsele congelate; sala de transare a carnii; sali de expediere a carnii si subproduselor de abator.

Sectorul sanitar veterinar Este necesar pentru sacrificarea restrictionata a unor animale cu diverse afectiuni, ct si pentru conditionarea si depozitarea temporara a produselor rezultate. Poate avea n compunere: abatorul sanitar si grajdul de carantina, plasate la o distanta minima de 30 m de grajdurile

de animale si 50 m de salile pentru taieri normale, mprejmuit cu gard compact de 2 m naltime; sala sau containerul pentru confiscate; instalatii pentru sterilizarea carnii admisa conditionat n consum; instalatii pentru valorificarea deseurilor si confiscatelor; laborator pentru examen trichineloscopic, bacteriologic si chimic.

30

3.3.2 Transportul produselor finite

In vederea reducerii costurilor de transport, am calculat ruta optima pe care ar trebui sa o parcurga mijloacele de transport ale societatii cu conditia ca cererea tuturor abatoarelor sa fie acoperita de capacitatea fiecarui camion, astfel: Slobozia (judet Arges) 40.5 km

Costesti (judet Arges) 24.4 km Stefanesti (judet Arges)


90.1 km

Pitesti (judet Arges)

7.2 km

Ghergani (judet Dambovita) 64.8 km Total km = 226.8

Slobozia (judet Arges)

Pentru camionul de 7 tone, transportul ar costa 195.23 Lei, iar pentru cel de 18 tone, ar costa 305.046 Lei. Total cost ruta optima = 195.23+305.046=500.276 Lei.

3.4 Analiza economico-financiara a S.C. DanBred Arges.S.R.L.


3.4.1 Analiza patrimoniului

Ratele de structur se determin prin raportarea unui post sau a unei grupe de posturi din bilan (avnd ca apartenen activul sau pasivul bilanier) la totalul bilanului. Ratele de structur ale activului reflect: compoziia patrimoniului economic al unei ntreprinderi; nivelul tehnologiilor utilizate n procesul productiv; constrngerile de ordin tehnic i juridic. Aceste rate sunt prezentate n Tabelul 3.2 , dup cum urmeaz:

31

32

Tabel 3.2. : Analiza activului

Specificaie Active imobilizateTOTAL Stocuri Creane Disponibiliti bneti Investitii pe termen scurt Active circulanteTOTAL Cheltuieli n avans

2007 Simbol -LeiIn St Cr Db Ivs Ac Cha At 10893861 3902761 987243 0 477561 5367565 0 16261426

Structura % 66.99 24.00 6.07 0.00 2.94 33.01 0.00 100

2008 -Lei12030542 8918061 3606514 0 1089168 13613743 0 25644285

Structura % 46.91 34.78 14.06 0.00 4.25 53.09 0.00 100

2009 -Lei10904894 10842439 6810552 0 1680563 19333554 0 30238448

Structura % 36.06 35.86 22.52 0.00 5.56 63.94 0.00 100

2010 -Lei9704653 9485516 9276402 0 176107 18938025 0 28642678

Structura % 33.88 33.12 32.39 0.00 0.61 66.12 0.00 100

TOTAL ACTIV

Ac=St+Cr+Db+Ivs; At=In+Ac+Cha.

31

Fig. 3.2 : Evoluia ratelor activelor circulante i imobilizate totale

70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 2007 2008 2009 2010 Rata activelor imobilizate Rata activelor circulante

Din aceasta figura se poate observa ca evolutia ratei activelor imobilizate (a mijloacelor fixe), de-a lungul perioadei analizate, este descrescatoare, iar cea a activelor circulante este crescatoare. Cresterea ratelor activelor circulante este datorata atat cresterii stocurilor, cat si a creantelor si investitiilor pe termen scurt. Rata stocurilor = Stocuri / Activ Total; Rata reflect ponderea stocurilor n totalul activului entitii economice, fiind direct dependent de natura activitilor desfurate de ntreprindere i de intensitatea cu care se desfoar procesul productiv. Prezena unor mari stocuri denot o activitate de distribuie de mrfuri sau existena unor cicluri de fabricaie deosebit de lungi. Aceast rat are, in general, o evoluie crescatoare din anul 2007 pana in anul 2009, iar n anul 2010 se poate observa o usoara scadere ca urmare a reducerii stocurilor in total active. Rata creanelor = Creane / Activ Total; O rat redus indic o apropiere important a ntreprinderii fa de clientela sa (comerul en-detail). n principiu, rata oscileaz n funcie de termenele de plat pe care ntreprinderea le acord conform uzanelor comerciale clienilor ei. De-a lungul perioadei studiate, rata creanelor a nregistrat o tendin cresctoare, de la 6.07% n anul 2007 la 32.39% n anul 2010, aceasta situatie avand un impact negativ asupra societatii, intrucat datoriile clientilor fata de firma au crescut . Rata investitiilor pe termen scurt = Investitii pe termen scurt / Activ Total; Aceasta rata are o evolutie oscilanta.

32

Ratele de structur ale pasivului reflect: Ratele de structur ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a ntreprinderii prin punerea n eviden a unor aspecte privind stabilitatea i autonomia financiar a acesteia. Tabel 3.3 : Analiza pasivului Specificaie Capital propriu Datorii totale Venituri in avans TOTAL PASIV Rata autonomiei financiare globale Rata global de ndatorare Simbol Cpr Dt Va Pt 2007 3684772 2008 3831914 2009 7221679 20299342 2717427 30238448 2010 17986092 8229824 2426762 28642678 UM Lei Lei Lei Lei

11401885 21812371 0 0

15086657 25644285

Rafg

24.424

14.943

23.882

62.795

Rg

70.116

85.057

67.131

28.733

Pt= Dt +Cpr +Va Fig. 3.3 :Evoluia ratelor structurii pasivului


100.00% 80.00% 60.00% 40.00% 20.00% 0.00% 2007 2008 2009 2010 Rata autonomiei financiare globale Rata de indatorare globala

Rata autonomiei financiare globale (Rafg )= Cpr/Pt Arat gradul de independen financiar a societii. Se poate constata din graficul alturat c, aceast rat are o evoluie crescatoare, de la 24.424% in anul 2007, la 62.795% in anul 2010, ca urmare a cresterii capitalului propriu in totalul pasivului. 33

Rata de ndatorare global (Rg )= Dt/At Reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea n activul total al acesteia. Nivelul ratei nregistreaz o tendin de scadere n perioada analizat, mai accentuata fiind in anul 2010 de 28.733%. Acest nivel are un efect pozitiv asupra societatii.

3.4.2 Analiza ratelor de gestiune ale societii

Ratele de gestiune reflect duratele de rotaie a activelor imobilizate i circulante prin cifra de afaceri exprimate n nr. de zile i redate n Tabelul 3.3 : Tabelul 3.4. : Indicatorii vitezei de circulaie a activelor
Indicatori Cifra de afaceri Imobilizri nete Stocuri Creane Disponibiliti bneti Investitii pe termen scurt Active circulante Rotaia imobilizrilor nete Durata de rotaie a activelor circulante Durata de rotaie a stocurilor Simbol Ca In St Cr Db Ivs Ac 2007 4356818 10893861 3902761 987243 0 477561 19333554 2008 13449902 12030542 8918061 3606514 0 1089168 13613743 2009 28660013 10904894 10842439 6810552 0 1680563 5367565 2010 33086736 9704653 9485516 9276402 0 176107 1615400 UM Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei

Rin

0.399933

1.11798

2.628179

3.409368

Rotaii

Dac

1597.514 364.3854 67.42228

17.57635

Zile

DRst

322.4817 238.7008 136.1925

103.2071

Zile

34

Durata de ncasare a creanelor Rotaia activului total

Dcr

81.57501 96.53193 85.54772

100.9318

Zile

Rat

0.267923

0.52448

0.9478

1.155155

Rotaii

Rotatia activului total (Rat)= Ca/At Reflect gradul de rennoire a activului total prin cifra de afaceri. Numrul de rotaii a acestuia n perioada analizat reflect o tendin de mbuntire prin creterea numrului de rotaii de la 0.267 rotaii in anul 2007, la 1.155155 rotaii n anul 2010. Rotaia imobilizrilor nete (Rin )= Ca/In Imobilizrile nete au o pondere semnificativ n activul total. Viteza de rotaie a imobilizrilor nete a crescut in anul 2007, de la 0.399933 rotaii la 3.409368 rotaii in anul 2010 ca urmare a creterii semnificative a cifrei de afaceri fata de anul 2006 . Durata de rotaie a activelor circulante (Dac)= (Ac/Ca)*360 nregistreaz un nivel nesatisfctor, intrucat, aceasta durata a scazut de 1597.514 zile in anul 2007 la 17.57635 zile in anul 2010. Durata de rotaie a stocurilor (DRs)= (St/Ca)*360 nregistreaz o evolutie descrescatoare de la 322.4817 zile in anul 2007 la 103.2071zile in anul 2010. Durata de ncasare a creanelor (D) = (Cr/Ca)*360 Aceasta durata are o evolutie oscilanta cu efecte negative asupra trezoreriei societatii.

35

3.4.3 Analiza solvabilitii societii


Tabelul 3.5 : Analiza solvabilitii
Nr. crt. Indicatori Simbol 2007 2008 2009 2010

1 2 3

Rata solvabilitii generale Rata solvabilitii patrimoniale Rata solvabilitii financiare

RSg RSp RSf

1.4262 0.2442 0.8457

1.1757 0.1494 0.2849

1.4896 0.2388 0.2520

3.4804 0.6279 0.5436

Rata solvabilitii generale (RSg) = At/Dt Indic ponderea activelor totale n datorii totale, i a avut o evoluie cresctoare pe parcusul celor 4 ani, de la 1.4262 la 3.4804. Rata solvabilitii patrimoniale (RSp) = Cpr/Pt Reprezint gradul n care firmele pot face fa obligaiilor de plat i este mai bun atunci cnd rezultatul este mai mare de 0.3, indicnd o pondere satisfctoare a surselor proprii n totalul pasivului. Acest nivel este atins in anul 2010 cnd rata este de 0.6279, iar n anii 2007-2009, nivelul ei este mai sczut. Rata solvabilitii financiare (RSf) = Cpr/Ca Solvabilitatea cuprins ntre limitele 0.35-0.50 arat o pondere corespunztoare a capitalului propriu n cifra de afaceri, acest nivel fiind atins n anii 2007 si 2010 de 0.84, respectiv de 0.54.

36

3.4.4 Analiza rentabilitii


Exprim eficiena utilizrii resurselor materiale i financiare n activitatea de exploatare la nivelul societii n perioada analizat. Tabel 3.6 : Nivelul ratelor de rentabilitate
Specificaie Cheltuieli totale Profit brut Profit net Marja de profit brut Marja de profit net Simbol CT Pb Pn MPb=Pb/Ca MPn=Pn/Ca 2007 6821608 58651 49736 1.346 1.142 2008 22674517 174484 147141 1.297 1.094 2009 40599954 3997365 3389765 13.948 11.828 2010 38258726 12741610 10784481 38.510 32.595 UM Lei Lei Lei % %

Rentabilitatea capitalului Rcpri=Pb/Cpr propriu nainte de impozitare Rentabilitatea capitalului propriu dup impozitare Rata rentabilitii resurselor consumate Rentabilitatea economic Rentabilitatea financiar RCprd=Pn/C pr

1.592

4.553

55.352

70.841

1.350

3.840

46.939

59.960

Rc

0.729

0.649

8.349

28.188

Re Rf

0.361 1.350

0.680 3.840

13.219 46.939

44.485 59.960

% %

Rentabilitatea costurilor (Rc) = (Pn / CT)*100 Msoar eficiena consumului de resurse umane i materiale; se situeaz la un nivel sczut n perioada 2007-2009, iar in anul 2010, aceasta rata atinge nivelul optim situat intre 9%-15%, fiind de 28.188%. 37

Rentabilitatea economic (Re) = (Pb / At)*100 Reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe termen lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii uniti. Indicatorul ratei rentabilitii economice este foarte scazut in perioada 2007-2008, iar in anii 2009-2010, aceasta este mai ridicata, de 13.22% , respectiv, de 44.48%. Rentabilitate financiar (Rf) = (Pn / Cpr)*100 Msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Acest indicator are o evoluie crescatoare, nivelul maxim fiind atins in anii 2009-2010, de 46.93%, respectiv de 59.96%. Fig. 3.4 : Analiza rentabilitatii societatii
70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 2007 2008 2009 2010 Rentabilitatea costurilor Rentabilitatea economica Rentabilitatea financiara

38

Concluzii si propuneri

Concluzii
Avnd o viziune analitic asupra ntregului Complexul de crestere a porcinelor din Comuna Slobozia, judetul Arges ce are ca obiectiv de activitate Cresterea porcinelor pentru prasila, productie si sacrificare, putem concluziona urmatoarele : Societatea nu dispune de un departament logistic care sa asigure toate functiunile acestuia; practica un sistem intensiv de crestere a porcinelor, insa se ocupa doar de sectorul productie; efectivul de animale din cadrul societatii nu dispune de o furajare corespunzatoare, ceea ce duce la subnutritia acestora; desi au in vedere un furaj optim de hrana pentru categoria de porcine 30-60 kg, de 3.1 kg U.N., conducerea departamentului de productie nu ia masurile corespunzatoare pentru a implementa aceasta cantitate de furaj;

Propuneri
n ceea ce privete posibilele msuri care ar putea contribui la dezvoltarea activitatii de productie si de logistica la societatea DanBred S.R.L. am putea mentiona : realizarea unei cercetari riguroase n vederea realizari unui optim economic pentru materiile prime utilizate pentru fiecare categorie de porcine; infiintarea unui department de logistica care sa preia din functiunile vechilor departamente din cardul organigramei initiale; realizarae de investitii n publicitate i reclam n scopul atragerii potenialior clienil; 39

stimularea asocierii productorilor i ntrirea rolului acestora n relaia cu procesatorii si comerciantii; dezvoltarea infrastructurii care ar putea permite un cost mai mic cu transportul; stimularea activitatii de procesare n cadrul unitatii in vederea dezvoltrii activitilor integratoare; implementarea i dezvoltarea sistemului de informaii de pia i accesul tuturor actorilor din filier la informaii ; intensificarea aciunilor de pregtire profesional pentru pregtirea crescatorilor de suine n domeniul respectrii normelor minime de igiena si de crestere conform standardelor UE; gradul ridicat de implicare in activitati logistice prin diversificarea canalelor de distribuie.

40

Bibliografie

Nicolae Istudor -Logistica ntreprinderilor agroalimentare Notite curs Analiza Economico-financiara Site-ul societatii DanBred S.R.L. www.porci-danezi.ro Site-ul Ministerului de Finainte Publice www.mfinante.ro

41