Modele editabile pentru CALCULATIA COSTURILOR

8.0 MODELE DE DOCUMENTE SPECIFICE UTILIZATE

IN ACTIVITATEA AGRICOLA

 Potrivit art. 6 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 - republicată, cu modificările şi completările ulterioare -,
operaţiunile economico-financiare se consemnează în momentul efectuării lor într-un document care stă
la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

on
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea
persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au îanregistrat în contabilitate,
după caz. at
Aşadar, legea supremă a contabilităţii instituie obligaţia ca operaţiunile economico- financiare să fie
înscrise în documente întocmite de persoane care răspund de calitatea informaţiilor înscrise în acestea.
tr
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico- financiare trebuie efectuată pe baza acestor
documente, care au calitatea de documente justificative.
S

Pentru a avea calitatea de document justificativ, documentele în care sunt consemnate operaţiunile
economico-financiare trebuie recunoscute şi reglementate legal.
p∧

Reglementarea care aprobă documentele financiar-contabile ce trebuie utilizate pentru consemnarea

operaţiunilor economico-financiare în vederea efectuării, pe baza lor, a înregistrărilor în contabilitate este
ro

O.M.F.P. nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile. Ordinul este emis şi adoptat
în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991.
nt

Utilizarea documentelor financiar-contabile aprobate şi legiferate prin acest ordin cade în sarcina
conducătorilor entităţilor şi, mai ales, în sarcina profesioniştilor contabili.
Re

Documentele au caracter obligatoriu de utilizat în contabilitate, deoarece pe baza lor se înregistrează

operaţiunile şi evenimentele economico-financiare, care generează venituri, cheltuieli, elemente de stocuri
şi altele.
Până la
urmă, aceste documente legal instituite constituie baza de stabilire a impozitelo şi taxelor
constituite şi datorate de către entitate.

Aceste documente contabile sunt cele care trebuie avute în vedere de către profesionistul contabil pentru
efectuarea şi consemnarea operaţiunilor economico-financiare şi pentru efectuarea înregistrărilor
contabile.

Însă, în activitatea derulată de orice entitate, apar situaţii şi operaţiuni care trebuie consemnate în
documente specifice, care nu sunt şi nu pot fi cunoscute de către profesionistul contabil.

În diverse domenii de activitate (cum ar fi, construcţiile şi agricultura), documentele specifice sunt studiate
şi însuşite de către specialişti încă din timpul facultăţii.

Aceste documente specifice - în care se consemnează operaţiuni economico-financiare - trebuie

întocmite de specialiştii din domeniile respective şi transmise profesionistului contabil.

Pe baza documentelor specifice, întocmite de către specialişti, se întocmesc documentele financiar-

contabile, care stau la baza efectuării înregistrărilor în contabilitate de către profesionistul contabil.

În continuare, ne propunem să prezentăm modele de documente specifice utilizate în domeniul agricol.

 I) FISA CONSUMULUI DE FURAJE

NR............. LUNA.............................. ANUL ...............................

Specia si categoria de animale ........................

Ziua Nr. Felul şi cantitatea furajelor

Capete

furajate Fel Cantitate Fel Cantitate Fel Cantitate

0 1 2 3 4 5 6 7

1              

2              

3              

on
4              
at
5              
tr
6              
S

7              
p∧

8              
ro

9              
nt

10              
Re

11              

12              

13              

14              

15              

16              

17              

18              

19              

20              
 21              

22              

23              

24              

25              

26              

27              

28              

29              

on
30              

31              
at
Total              
tr

Pret              
S

unitar
p∧

Valoare              
ro

Coef.              
transf.
in U.N.

nt

U.N.              
Re

TOTAL U.N.                                               Producţia realizată                               Consum specific

UNITATEA                                                Întocmit

Utilizare document:

Se întocmeşte lunar, pe fiecare zi din lună.

Documentul serveşte pentru justificarea consumului de furaje pe specii de animale şi categorii de vârstă şi
pentru stabilirea unităţilor nutriţionale (U.N.) ale animalelor.

Informaţiile privind cantitatea şi valoarea furajelor consumate se preiau în bonul de consum, pentru
efectuarea descărcării din gestiune (înregistrarea cheltuielii).

În baza acestui document şi a bonului de consum, în contabilitate, descărcarea din gestiune a furajelor
consumate într-o lună se înregistrează astfel:

6026 = 3026

În contabilitate, evidenţa stocurilor de furaje se ţine pe feluri: nutreţ, fân, uruială, hrană granulată etc.

II) BONUL DE RECOLTARE ZILNICA (JURNALUL DE RECOLTARE)

UNITATEA ...........................................                                              FERMA................................
LOCALITATEA ...........................................................

BONUL DE RECOLTARE ZILNICA (JURNALUL DE RECOLTARE)

Nr. ....................      Data .....................................................                        Anul ....................

Nr. Felul Cantitatea Suprafaţa Valoare lei

crt. produsului recoltată
recoltat (ha/tone) Nr.
animale
(cap)

         

         

         

on
         
at
         
tr
         
S

         
p∧

         
ro

         
nt

         
Re

         

         

         

         

         

         

         

         

                        Șef exploatație................................................                                         Cântăritor............................

Utilizare document:

Se utilizează atât în producţia vegetală, cât şi în producţia animală.

Se întocmeşte de şeful de exploataţie, cu ocazia fiecărei recoltări de produse agricole, vegetale sau

animale.

Documentul serveşte:

în producţia vegetală - la evidenţierea produselor agricole vegetale recoltate (la locul recoltării, prin
cântărire): cereale, fructe, legume, bumbac, copaci tăiaţi, struguri, frunze, trestie, lucernă etc;

în producţia animalieră - la evidenţierea produselor agricole zootehnice obţinute: lână, ouă, pene etc.

Informaţiile privind cantitatea şi valoarea produselor recoltate/obţinute se preiau în bonul de predare,

pentru efectuarea încărcării în gestiunea produselor respective.

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate, încărcarea în gestiune a produselor

intrate se înregistrează astfel:

347 = 711

În contabilitate, evidenţa stocurilor se ţine pe feluri de produse agricole: vegetale şi animale şi pe fiecare tip

on
de produse în parte.

Notă:

Documentul nu se utilizează pentru obţinerea produselor finite rezultate din prelucrarea produselor

at
agricole.

O variantă a bonului de recoltare este bonul de recoltare zilnică, utilizat la evidenţierea recoltărilor zilnice
tr
doar de produse agricole de natură vegetală.
S

UNITATEA .................                                            FERMA .........................

p∧

LOCALITATEA ...............................

UNITATEA .................                                            FERMA .........................

BON DE RECOLTARE ZILNICĂ

ro

NR. ..../ ......

                                                       Sola/Bloc fizic .........

nt

NR. Felul Mijloc de Cantitatea Umiditate Suprafaţa

Re

CTR.

produsului transport
transportată

Corpuri străine

recoltată (ha)
Nr. de
(kg)

înmatriculare

           

           

           

           

           

           

           
            

           

           

           

           

           

           

           

           

on
           

           
at
           
tr

           
S
p∧

           

           
ro

           
nt

           
Re

Şef exploataţie ....................                          Cântăritor ...............................

Informaţiile privind cantitatea şi valoarea produselor recoltate/obţinute se preiau în bonul de predare,

pentru efectuarea încărcării în gestiunea produselor respective.

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate, încărcarea în gestiune a produselor

vegetale intrate se înregistrează astfel:

347 = 711

În contabilitate, evidenţa stocurilor se ţine pe fiecare tip de produse în parte.

Notă:

Documentul nu se utilizează pentru obţinerea produselor finite rezultate din prelucrarea produselor agricole
de natură vegetală.

111) JURNALUL DE MULSOR1

UNITATEA .................                                              FERMA .........................

LOCALITATEA ...............................
 JURNAL DE MULSOR1                  Nr. ..........
pe luna .....................                        anul ..........

Îngrijitor ..............................
Capete repartizate pentru
îngrijire .................
Specia ..............................

Ziua Nr. CANTITATEA OBŢINUTĂ Viţei

lunii vaci / obţinuţi
oi Mulsoarea Mulsoarea Mulsoarea Total
mulse I II III lapte

muls

1            

2            

3            

on
4            

5        
at    

6            
S tr

7            
p∧

8            

9            
ro

10            
nt

11            
Re

12            

13            

14            

15            

16            

17            

18            

19            

20            

21            
 22            

23            

24            

25            

26            

27            

28            

29            

30            

on
31            

Total X      
at    
tr
Utilizare document:
S

Se întocmeşte de către îngrijitor lunar, dar pe fiecare zi din lună, în cadrul fermelor zootehnice de bovine şi
p∧

ovine.

Documenul serveşte pentru evidenţierea zilnică a cantităţii de lapte obţinută la fiecare mulsoare, în funcţie
de numărul de animale mulse.
ro

Se întocmeşte distinct pentru ovine şi taurine.

Pe baza lui, se întocmeşte bonul de predare, în care se evidenţiază cantitatea şi valoarea justă a producţiei
nt

de lapte obţinute de societate într-o lună.

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate se înregistrează încărcarea în gestiune a

Re

produsului agricol obţinut - laptele - prin formula:

347 = 711

În contabilitate, evidenţa stocurilor de lapte se ţine pe sursa de provenienţă: de la ovine şi de la taurine

(lapte de oaie şi lapte de vacă).

Notă:

Documentul nu se utilizează pentru obţinerea produselor finite rezultate din prelucrarea produsului agricol -
lapte - , cum ar fi brânza, untul etc.

IV) ACTUL DE FĂTARE

UNITATEA .................                                           FERMA .........................

LOCALITATEA ...............................

 ACT DE FĂTARE                             Nr. .........

Data ................................                                          anul ..........

Îngrijitor          ..............................

Specia ..............................
 Nr. Născuţi Nr. Preţ Valoarea Îngrijitorul
matricol matricol unitar- produşilor
al al
lei vii
Vii Morţi- Nr. Numele şi
mamei

produşilor obţinuţi-
cap echipei
vii lei prenumele
Total Din care

Femele Masculi

cap kg cap cap

                     

                     

                     

                     

on
Total                    
at
Utilizare document:
tr
Se întocmeşte de către îngrijitor, dar se consemnează echipa care a asistat la fătare. Documentul serveşte
pentru evidenţierea puilor (produşilor) fătaţi vii sau morţi.
S

Se întocmeşte diferit, în funcţie de specia şi tipul animalelor.

p∧

Pentru produşii din specia cabalinelor şi taurinelor, consemnarea se face individual, prin atribuirea
numerelor de inventar (număr matricol).
ro

Pentru celelalte specii, evidenţierea se face pe total capete şi greutate, prin indicarea numărului de femele
şi masculi obţinuţi şi a numărului matricol al mamei.
nt

Pe baza acestuia, se întocmeşte bonul de predare, în care se evidenţiază cantitatea produşilor, preţul unitar
just atribuit la fătare şi valoarea.
Re

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate se înregistrează intrarea în gestiune a

produşilor (animalelor fătate), astfel:

361 = 711

În contabilitate, produşii nou fătaţi se ţin pe specie, categorie, vârstă şi destinaţie: vânzare, crescuţi pentru
reproducţie, pentru producţia de lapte, de carne etc.

V)ACTUL DE MUTAŢIE

UNITATEA .................                                       FERMA .........................

LOCALITATEA ...............................

ACT DE MUTAŢIE Nr. .........

data .............................                                 anul ..........

Specia ................................

Nr. Nr. Categoria Nr. de Greutatea Preţ Valoare Îngrijitorul care Îngrijitorul care
crt matricol în care capete totală unitar totală predă

primeşte
sau intră lei lei

catogia
Nr. Numele şi Nr. Numele şi
 din care echipei prenumele echipei prenumele
iese din din
care care
face face
parte parte

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o

                     

                     

                     

                     

                     

on
                     

          at            

                     
tr
                     
S
p∧

                     

                     
ro

                     
nt

Utilizare document:
Re

Se întocmeşte de către îngrijitorul care predă şi de cel care primeşte animalul (animalele) care se mută
(se transferă).

Documentul serveşte pentru evidenţierea animalelor care se mută, astfel:

- trecerea dintr-o categorie în alta, dintr-una inferioară în una superioară (de exemplu, ieşire din categoria
viţei de 0-6 luni şi intrare în categoria viţei de 6-12 luni);​​

- trecerea dintr-o categorie de folosinţă în altă categorie de folosinţă (de exemplu, ieşire din categoria vaci
de prăsilă şi intrare în categoria vaci de lapte);

- trecerea dintr-o categorie inferioară de folosinţă (de exemplu, junici) într-o categorie de folosinţă
superioară (de exemplu, vaci de lapte sau de prăsilă).

Se întocmeşte distinct, în funcţie de specia şi tipul animalelor.

În document se prevăd următoarele informaţii:

- categoria din ies, cea în care intră animalele;

- numărul de capete, greutatea;

- gestiunea care predă şi cea care primeşte animalele;

- echipele şi numele şi prenumele îngrijitorilor care predau şi care primesc animalele.

Pentru animalele din specia cabalinelor şi taurinelor, consemnarea se face individual, pe baza numerelor
de inventar (număr matricol).

Pentru celelalte specii, evidenţierea se face pe total capete şi greutate.

Pe baza acestuia, se întocmeşte:

- bonul de transfer - dacă este vorba de mutare de animale înregistrate în aceeaşi categorie contabilă
stocuri de natura activelor biologice; fie

- bonul de mişcare a mijloacelor fixe - dacă este vorba de mutare de animale înregistrate în aceeaşi
categorie contabilă de imobilizări de natura activelor biologice; fie

- bonul de consum şi procesul-verbal de recepţie - dacă este vorba de ieşire de animale dintr-o categorie
de utilizare, înregistrate contabil în categoria contabilă de stocuri de natura activelor biologice, şi intrare de
animale în altă categorie de utilizare, înregistrate contabil în categoria contabilă de imobilizări de natura
activelor biologice.

În baza acestui document şi a bonului de transfer, a bonului de mişcare a mijloacelor fixe, a bonului de
consum şi a procesului-verbal de recepţie, în contabilitate se înregistrează transferul animalelor dintr-o
categorie în alta, astfel:

on
- dacă este vorba de transfer dintr-o categorie în alta, dar în cadrul aceleiaşi categorii contabile de stoc:

361/analitic categoria inferioară  =  361/analitic categorie superioară

(de exemplu, viţei de 0-6 luni)          (de exemplu, viţei de 6-12 luni).
at
- dacă este vorba de transfer dintr-o categorie de folosinţă în altă categorie de folosinţă, dar în cadrul
categoriei contabile de imobilizări de natura activelor biologice:
tr
217/analitic categorie de folosinţă = 217/ analitic altă categorie de folosinţă
S

(de exemplu, vaci de lapte)                 (de exemplu, vaci de prăsilă)

p∧

- dacă este vorba de ieşire dintr-o categorie de utilizare, înregistrată contabil în categoria stocurilor de
natura activelor biologice, şi intrare în altă categorie de folosinţă, înregistrată contabil în categoria
imobilizărilor de natura activelor biologice:
ro

711 = 371/analitic categoria de folosinţă din care iese

(de exemplu, junici)

nt

şi

217/analitic categorie de folosinţă în care intră = 722

Re

(de exemplu, vaci de lapte)

VI) ACTUL DE CÂNTĂRIRE A ANIMALELOR

UNITATEA .................                                       FERMA .........................

LOCALITATEA ...............................

ACT DE CÂNTĂRIRE A ANIMALELOR                Nr. .........

data          .............................                             anul ..........

Specia      ................................

Nr. Specificaţii Specia şi categoria de animale

crt
Junici Viţele > 18 Viţele 12-18 Viţele 6-12 Viţei 0-6
luni
luni luni luni

Cap Kg Cap Kg Cap Kg Cap Kg Cap Kg

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o 11
 1 Existent la                    
cântărirea
precedentă

2 Intrări de la                    
ultima

cântărire

3 TOTAL                    
(rd. 1 +
rd. 2)

4 Ieşiri de la ultima                    
cântărire

5 EXISTENT LA                    
CÂNTĂRIREA

CURENTĂ

on
6 SPOR ÎN GREUTATE X   X   X   X   X  
(rd.3 - rd. 4 - rd.
5) at
7 Preţuri juste X   X   X   X   X  
unitare/kg

S tr

Utilizare document:
p∧

Se întocmeşte de o comisie desemnată şi constituită în acest sens.

Documentul serveşte pentru consemnarea sporului în greutate vie a animalelor, pe fiecare specie şi
ro

categorie în parte.

întocmeşte bonul de predare, în care se evidenţiază cantitativ-valoric sporul în
Pe baza acestuia, se
nt

greutate, pe specii şi categorii de animale.

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate se înregistrează sporul în greutate,

Re

atribuit fiecărei categorii şi specii, astfel:

361/analitic spor în greutate = 711

Junici
Viţele
> 18 luni

Viţele 12 - 18 luni
Viţele 6 - 12 luni

Viţei 0 - 6 luni

VII) ACTUL DE MOARTE - DISPARIŢIE - TĂIERE A ANIMALELOR

UNITATEA .................                                        FERMA .........................

LOCALITATEA ...............................

ACT DE MOARTE - DISPARIŢIE - TĂIERE A ANIMALELOR

                                                 Nr. .........

Data           .............................                              anul..........

Specia ..............................

Nr. Specia / Număr Sex Nr. Greutatea Preţ Valoarea Produse recuperate

crt Categoria matricol capete totală unitar animalelor

 (lei) (lei) Denumire Denumire Denumire

UM UM UM
e

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

                       

                       

                       

                       

                       

on
                       

           
at            
tr
                       
S

                       
p∧

Şef fermă (brigadă) Preţ unitar (lei) M

ro

Valoarea recuperărilor (lei) P

b
nt

Utilizare document:
Re

Se întocmeşte de către îngrijitor şi se semnează de şeful de fermă şi îngrijitor. Documentul serveşte pentru
consemnarea cauzelor ieşirii animalelor din fermă: moarte, dispariţie, tăiere sau alte cauze. De asemenea,
în document se consemnează produsele recuperate sau rezultate în urma sacrificării animalelor.

Se întocmeşte pe fiecare specie şi categorie în parte de animale. În baza lui, se întocmeşte bonul de
predare, în care se evidenţiază cantitatea şi valoarea produselor rezultate în urma sacrificării animalelor
sau a recuperării în urma morţii (piei, lână etc).

În baza acestui document şi a bonului de predare, în contabilitate se înregistrează produsele agricole

obţinute, astfel:

347 = 711

VIII) BORDEROUL CU MIŞCAREA EFECTIVELOR DE ANIMALE TINERE ŞI LA ÎNGRĂŞAT

UNITATEA.................                                            FERMA.........................
LOCALITATEA...............................

BORDEROUL CU MIŞCAREA EFECTIVELOR DE ANIMALE TINERE ŞI LA ÎNGRĂŞAT

                                             Nr. .........

data .............................                             anul ..........

Specia ................................

Categoria de Stoc la Intrări Ieşiri Efectiv la 

animale începutul sfârşitul
perioadei Fătări De la Spor Total Ieşiri la Abator Alte Total perioadei

alte intrări alte ieşiri ieşiri

categorii categorii
de

animale

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o

1. Juniei                    

- capete                    

- kilograme                    

- preţ                    
decontare/kg

on
- valoare                    

       
at
             
tr
2. Viţele >                    
18 luni
S
p∧

- capete                    

- kilograme                    
ro

- preţ                    
nt

decontare/kg

3. Viţele 12                    
Re

- 18 luni

- capete                    

- kilograme                    

- preţ                    
decontare/kg

- valoare                    

4. Viţele 6 -                    
12 luni

- capete                    

- kilograme                    

- preţ                    
decontare/kg
 - valoare                    

                     

5. Viţei O - 6                    
luni

- capete                    

- kilograme                    

- preţ                    
decontare/kg

- valoare                    

                     

on
6. Tăuraşi la                    
îngrăşat at
- capete                    
tr
- kilograme                    
S

- preţ                    
p∧

decontare/kg
ro

- valoare                    
nt

IX) REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA ANIMALELOR TINERE

UNITATEA .................                                         FERMA .........................

Re

LOCALITATEA ...............................

REGISTRUL PENTRU EVIDENŢA ANIMALELOR TINERE                 Nr. .........

data.............................                              anul..........
Specia ................................

Nr. Nr. Data MAMA Tata GREUTATEA

crt. matricol
naşterii
Nr.matricol Rasa Prod.maximă Producţie Nr.matricol Rasa Naştere 1 2 3
totală
Lact. litri

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1o 11 12 13

                           

                           

                           
                            

                           

                           

                           

                           

Utilizare document:

Se întocmeşte de personalul de specialitate din fermă (ingineri agronomi, medici veterinari, îngrijitori), pe
fiecare specie şi categorie de animale, pe grupe de vârstă şi sex, în vederea stabilii raţiilor zilnice de hrană,
medicamente şi vaccinări. Este un document pentru gestiunea animalelor oprite pentru prăsilă sau
completarea turmei de bază. Nu este un document pe baza căruia se efectuează înregistrări contabile.
Poate fi utilizat pentru efectuarea verificărilor cantitative ale stocurilor de animale tinere şi la îngrăşat din
evidenţa contabilă.

on
MODELE DE TABELE UTILE PENTRU CALCULAŢ1A COSTUR1LOR

ÎN AGRICULTURĂ, ATÂT ÎN SECTORUL VEGETAL, CÂT ŞI ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

at
(ŞI PENTRU ACTIVITATEA COMBINATĂ)
tr
A) MODEL TABEL PENTRU COLECTAREA COSTUR1LOR ÎNTR-O FERMĂ VEGETALĂ
- Într-o perioadă de referinţă -
S

 
p∧

Nr. Elemente Cultura X Cultura Y Observaţii Înregistrare În

crt. eontabilitatea de
ro

gestiune
nt

o 1 2 3 4 5
Re

1 Producţia     Valorile se preiau din %    =    901

neterminată la soldul iniţial debitor al

921/cultura X
începutul contului 331 de la
921/cultura Y

perioadei (lei) începutul perioadei,

dezvoltat în analitice pe
fiecare cultură în parte
(analitic cultura X şi
analitic cultura Y). Dacă
se efectuează
calculaţia în prima
perioadă de vegetaţie,
soldul iniţial al contului
331 este zero.

711 = 331/cultura X
711 = 331/cultura Y

2 Cheltuieli     Valorile se preiau din %    =    901

directe de conturile de clasa 6 din
921/cultura X
producţie
(*) contabilitatea
921/cultura Y

financiară, în care s-au

înregistrat cheltuielile
 directe, alocate fiecărei
culturi în parte.

Astfel de cheltuieli
directe pot fi: sămânţa,
îngrăşămintele
chimice, salariile (**),
poate şi apa pentru
irigaţii. Atributul de
cheltuială directă este
dat de către specialiştii
din fermă. Dacă
profesionistul contabil
nu poate primi
informaţii referitoare la
clasificarea
cheltuielilor, atunci
acesta poate considera
drept cheltuială directă
doar cea cu seminţele

on
(despre care se ştie că
sunt utilizate
at pentru însămânţare).

3 Cheltuieli cu K x Volum K x Volum Valorile se preiau din I) Colectarea cheltuielilor

tr
tractoarele - lucrări lucrări conturile de clasa 6 din indirecte totale:
repartizarea pe cultura X cultura Y contabilitatea 923/cheltuieli indirecte =
S

culturi se face în financiară: 901

funcţie de - cheltuieli
cu motorina
p∧

II)
numărul de (6022)

Înregistrarea cheltuielilor
hectare arate - cheltuieli cu
indirecte pe cele două
din fiecare amortizarea (6811)
ro

culturi, ca urmare a
cultură (***) - cheltuieli cu
efectuării repartizărilor
salariile şoferului (641 +
cheltuielilor indirecte în
nt

64x)

funcţie de diverse baze
- cheltuieli cu piesele
de repartizare,
de schimb (6024)
Re

specificate în coloana 2:
% = 923/cheltuieli

indirecte

X
921/cultura
921/cultura Y

4 Cheltuieli cu K x Tone K x Tone Valorile se preiau din  

combinele - recoltate recoltate conturile de clasă 6 din
repartizarea pe cultura X cultura Y contabilitatea
culturi se face în financiară:
funcţie de - cheltuieli
cu motorina
cantitatea (6022)
(numărul de

- cheltuieli cu
tone) recoltate amortizarea (6811)
(****)

- cheltuieli cu salariile
şoferului (641 + 64x)

- cheltuieli cu piesele

de schimb (6024)

5 Cheltuieli cu K x Suprafaţă K x Suprafaţă Valorile se preiau din  

îngrăşămintele cultura X
cultura Y
conturi de clasa 6
 naturale (dacă (6028) din
este cazul) - contabilitatea
repartizarea pe financiară în care s-au
culturi se face în înregistrat, pe baza
funcţie de bonului de consum.
numărul de
hectare
cultivate din

fiecare cultură
(*****)

6 Alte cheltuieli K x Cheltuieli K x Cheltuieli Valorile se preiau din  

indirecte cultura X cultura Y conturi de clasa 6 din
(comune) ale contabilitatea
fermei - financiară, cum ar fi:
repartizarea pe

- cheltuieli cu salariile
culturi se face în inginerilor agronomi
funcţie de (641 + 45x)
valoarea - cheltuieli
cu alte

on
cheltuielilor materiale (6028, 603),
prezentate cum ar fi lopeţi, greble
anterior, at - energia electrică

aferente fiecărei (605)

culturi în parte

alte cheltuieli cu
tr
(******) serviciile
executate de terţi (628),
S

cum ar fi serviciul
sanitar- veterinar,
p∧

servicii de consultanţă
specifică etc.
ro

7 Costul     Valorile alocabile %         =          902

produselor fiecărui produs
931/produs secundar A
nt

secundare - secundar sunt valori

931/produs secundar B
dacă există (de juste în vigoare la data
exemplu, paie, recoltării produselor
Re

dacă este vorba principale. Valorile sunt

de cultură de cele de pe piaţa activă
grâu, orz, ovăz, a acestor produse
coceni, dacă secundare (la ce
este vorba de valoare se vând
cultură de acestea, la momentul
porumb, tulpini, respectiv).
dacă este vorba
În contabilitatea
de culturi de
financiară, produsele
mazăre şi
secundare se
fasole). Pot
înregistrează prin
exista culturi
formula 347/produs
care nu
secundar A = 711
generează
valoare justă
produse

347/produs secundar B
secundare
= 711
utilizabile, cum

valoare justă
ar fi cele de
floarea soarelui
sau rapiţă.
(*******)
8 Costul de     Costul de producţie se  
producţie al înregistrează în
produselor contabilitate. Este egal
obţinute (al cu suma costurilor
celor două alocate fiecărei culturi
culturi): rd. 1 + (produse principale) în
rd. 2 + rd. 3 + rd. parte, calculate la
4 + rd. 5 + rd. 6 - rândurile 1 - 6, din care
rd. 7 se scad costurile
produselor secundare,
de la rândul 7.

În contabilitatea
financiară se
înregistrează:
347/produs principal X
= 711
cost
de producţie
347/produs principal
Y

on
= 711
cost
de producţie

9 Cantitatea    
at Nu se efectuează 902   =   %
obţinută înregistrări 921/produs
X
921/produs Y

tr
(de obicei, în
tone) 
902   =   %
obicei,
în tone)
S

921/produs
secundar A
p∧

921/produs secundar B
10 Costul unitar de     Nu se efectuează 901 =  %
ro

producţie al înregistrări.

931/produs principal X
poduselor 931/produs principal Y

obţinute rd. 8 / 931/produs secundar A

nt

rd. 9 931/produs secundar B

902

Re

11 Cheltuielile K x (Cheltuieli K x (Cheltuieli Valorile se preiau din 924/cheltuieli

de administraţie directe +
directe +

conturile de clasa 6 din administrative

= 901
- deşi nu cheltuieli
cheltuieli
contabilitatea
şi

se includ în tractor tractor financiară, în

= 924/cheltuieli
902
costul

+ cheltuieli

+ cheltuieli

care s-au înregistrat administrative

de producţie, se combină +
combină +
cheltuielile generale
de

repartizează cheltuieli
cheltuieli
administraţie, cum ar fi:
 
asupra
indirecte)
indirecte)

- cheltuieli cu salariile
produselor şi se cultura cultura
directorului, secretarei,

adună la costul
X
Y

contabilului (641 + 64x)

de

- cheltuielile cu energia

producţie,  

consumată în sectorul

rezultând costul  

administrativ (605)
producţie,

- cheltuielile cu
rezultând costul
amortizarea
total (complet)

mijloacelor fixe
al producţiei

administrative

obţinute. Acesta
(calculatoare,
se

sediul administraţiei,
compară, apoi,

autoturismul
 cu preţul de directorului etc.)
vânzare al (6811)
produselor, - alte
cheltuieli cu
vânzare al
serviciile
produselor, excutate
de terţi, cum

rentabilităţii. ar fi
Baza

onorariul auditorului,
de repatizare a onorariul firmei care

cheltuielilor face
administrative

curăţenie în pavilionul
asupra administrativ (628)

produselor este alte materiale

dată de suma consumabile

tuturor

utilizate în sectorul
costurilor de administrativ, cum
ar fi
producţie hârtie
(directe şi
toner
de scris,
indirecte) imprimantă,
stabilite pe

bibliorafturi etc.

on
fiecare obiect
de calculaţie în
parte at
 

tr
12 Costul total     Se adună costurile de Nu se fac înregistrări.
(complet) a producţie pe obiect de
producţiei

calculaţie cu
realizate - rd. 8 costurile administrative.
p∧

+ rd. 11

Costul unitar total

ro

(complet) pe unitatea
Costul unitar de produs - deşi nu
nt

total (complet) este evidenţiat în

13 al producţiei     contabilitate - se Nu se fac înregistrări.
realizate - rd. 12 compară cu preţul
Re

/ rd. 9 unitar de vânzare al

produselor, rezultând
profitul fermei.

(*) Cheltuielile indirecte de producţie sunt cheltuielile care participă la procesul tehnologic, dar care nu se
pot identifica, evalua, cuantifica direct, pe fiecare obiect (articol) de calculaţie în parte, fiind comune
întregului proces de producţie.

(**) Cheltuielile cu salariile angajaţilor, dacă nu se pot cuantifica, măsura, identifica, comensura pe fiecare
obiect de calculaţie (prin număr ore lucrate pentru fiecare cultură în parte), trebuie tratate drept indirecte,
urmând a fi repartizate asupra produselor pe baza unei chei, cum ar fi suprafaţa de teren alocată fiecărei
culturi.

Din punctul meu de vedere, cheltuiala cu manopera, în zilele noastre, este o cheltuială indirectă, deoarece
este greu de stabilit numărul de ore lucrate de fiecare angajat în procesul de producţie pentru fiecare
cultură în parte, mai cu seamă că salariaţii sunt utilizaţi pentru efectuarea mai multor lucrări în cadrul
fermei şi, în plus, salariile lor sunt fixe (regie) şi nu stabilite în funcţie de norma de lucru (acord global sau
acord individual).

(***) Repartizarea cheltuielilor cu tractoarele se face în funcţie de numărul de hectare cultivate din fiecare
cultură, după formula:
K cheltuieli tractoare / ha = Cheltuieli cu tractoarele / Volum lucrări cultura X + Volum lucrări cultura Y

Cheltuieli cu tractoarele pe culturi:

- pentru cultura X  =    K x Volum lucrări cultura X

- pentru cultura Y =    K x Volum lucrări cultura Y

(****) Repartizarea cheltuielilor cu combinele se face în funcţie de numărul tone (de cantitatea) recoltate
(recoltată) din fiecare cultură, după formula:

K cheltuieli combine / to = Cheltuieli cu combinele / Tone recoltate cultura X + Tone recoltate cultura Y

Cheltuieli cu combinele pe culturi:

- pentru cultura X  =    K x Tone recoltate cultura X

- pentru cultura Y =    K x Tone recoltate cultura Y

(*****) Repartizarea cheltuielilor cu îngrăşămintele naturale se face în funcţie de suprafaţa ocupată din
fiecare cultură, după formula:

K cheltuieli îngrăşăminte naturale / ha = îngrăşăminte naturale / Suprafaţă cultura X + Suprafaţă cultura Y

- pentru cultura X  =    K x Suprafaţă cultura X

- pentru cultura Y =    K x Suprafaţă cultura Y

on
(******) Repartizarea cheltuielilor indirecte (comune) de producţie se face în funcţie de totalul cheltuielilor
stabilit pe fiecare cultură, până acum, de la rd. 2 + 3 + 4 + 5, după formula:
at
K cheltuieli indirecte (comune) = Cheltuieli indirecte (comune) / Cheltuieli cultura X + Cheltuieli cultura Y

- pentru cultura X  =    K x Cheltuieli cultura

tr
- pentru cultura Y  =    K x Cheltuieli cultura Y
S

Notă:
p∧

Dacă nu se pot identifica cheltuielile cu tractorul, cu combinele şi cele indirecte, atunci toate acestea, care
nu sunt directe, se consideră cheltuieli indirecte (comune fermei) şi se repartizează asupra fiecărei culturi
după nişte chei adoptate de societate, care pot fi: numărul de hectare cultivate, valoarea cheltuielilor
ro

directe atribuite fiecărei culturi, numărul de tone de produse recoltate sau alte baze de repartizare.

(*******) Produsele secundare nu este necesar şi obligatoriu să apară la recoltarea tuturor culturilor.
nt

Acestea apar doar la acele culturi de pe urma cărora pot rezulta produse care se pot utiliza la alte
destinaţii, cum ar fi: paiele de la grâu, orz, ovăz şi cocenii de la porumb ca hrană pentru animale, vrejul de la
Re

fasole sau mazăre - hrană pentru animale.

De la cartofi sau floarea soarelui nu rezultă produse secundare.

secundare sunt valori juste, adică valori
Stabilirea valorii la care sunt evidenţiate în contabilitate produsele
de piaţă la momentul obţinerii acestor produse secundare.

Produsele secundare obţinute trebuie consemnate în documentele de recoltare, de către specialiştii

prezenţi la faţa locului.

Dacă aceştia nu înscriu în borderoul de recoltare zilnică şi eventualele produse secundare obţinute,
contabilul nu are cunoştinţă despre acestea şi nu le poate contabiliza.

Dacă, însă, culturile sunt repetitive, de la an la an, atunci produsele secundare se pot contabiliza pe baza
ănformaţiilor din anii precedenti sau pe baza unor coeficienţi de obţinere a produselor secundare.

(*********) Cantitatea obţinută este cea rezultată în urma recoltării şi înscrisă în borderourile de recoltare
zilnică.

Remarcă:

Profesionistul contabil nu poate cunoaşte repartizarea cheltuielilor după destinaţie - aşa cum sunt
prezentate în acest tablou decât dacă solicită şi primeşte aceste informaţii de la specialiştii din cadrul
fermei.
Informaţiile trebuie înscrise în documente, care pot fi documentele specifice (al căror model este prezentat
anterior), documentele financiar-contabile (bonuri de consum în care se menţionează cultura, gestiunea şi
alte informaţii utile pentru defalcarea cheltuielilor după destinaţie şi nu numai după natură) sau ambele
tipuri de documente, se transmit contabilului de către lucrătorii din fermă.

Dacă la contabilitate nu ajung astfel de informaţii, contabilul nu poate realiza calculaţia de cost.

De reţinut faptul că o calculaţie de cost nu este greoaie prin simpla ei efectuare, ci din cauza lipsei
informaţiilor în contabilitate.

Calculaţia de cost în sine este o operaţiune dacă nu simplă, poate realizabilă, dar numai dacă există
informaţiile tehnice transmise de către specialiştii unităţii agricole.

Totuşi, pentru a realiza o calculaţie de cost, contabilul are nevoie de două informaţii principale: cheltuiala
defalcată cu seminţele (cu răsadurile) ce se cultivă şi suprafeţele ce vor fi însămânţate.

Dacă dispune de aceste elemente, per fiecare cultură în parte, atunci va împărţi toate celelate cheltuieli în
cheltuieli indirecte (comune) şi cheltuieli administrative.

Cheltuielile indirecte (comune) la va repartiza asupra produselor (culturilor) pe baza unei chei reprezentată
de valoarea cheltuielilor directe corespunzătoare fiecărei culturi, care sunt cheltuielile cu seminţele (cu
răsadurile).

on
Cheltuielile indirecte (comune) se pot afla încă de la înregistrarea lor, dacă profesionistul contabil
cunoaşte cât de cât activitatea societăţii:
at
- cheltuielile cu salariile angajaţilor care lucrează în fermă - din statul de salarii, după funcţia pe care o
îndeplineşte fiecare;

- cheltuielile cu amortizarea - sunt cheltuielile cu amortizarea utilajelor (tractoare, combine, semănătoare,

tr
hale de producţie etc.) - se obţin din registrul imobilizărilor;

cheltuielile cu îngrăşămintele - din facturile de achiziţie - probabil că este menţionată denumirea

S

produsului achiziţionat; în caz contrar, se obţin informaţii de la ingineri;

p∧

cheltuielile cu alte servicii - pot fi cele cu diverse servicii prestate de către firme specializate cu verificări
sanitar-veterinare, cu consultanţă de specialitate, cu lucrări ale câmpului etc;

- cheltuielile cu motorina utilajelor - informaţiile se obţin din documente (din facturi, din bonuri de
ro

consum).

Cheltuielile administrative sunt toate cheltuielile neproductive, pe care le poate cunoaşte, astfel:
nt

- cheltuielile cu salariile administraţie - sunt salariile directorilor, ale secretarei, ale contabililor -
se obţin de
la departamentul de resurse umane sau direct din statul de salarii;
- cheltuielile cu amortizarea autoturismului directorului - din registrul
mijloacelor fixe;
Re

- cheltuielile cu alte mijloace fixe administrative - sunt cheltuielile cu amortizarea calculatoarelor

directorului, ale secretarei, ale departamentul financiar-contabail - se obţin din registrul mijloacelor fixe;
- cheltuielile cu alte servicii executate de terţi - sunt cheltuieli cu onorariile auditorului, ale firmei de

consultanţă, ale avocaţilor

- se preiau din facturi.

Repartizarea cheltuielilor administrative pe cele două culturi (însă doar în scop de analiză, nu pentru
includere în costul de producţie) se face pe baza valorii cheltuielilor stabilite anterior pe fiecare cultură în
parte, prin următoarea formulă:

K cheltuieli administrative = Cheltuieli administrative totale / (Cheltuieli directe + cheltuieli tractor +

cheltuieli combină + cheltuieli indirecte) cultura X + (Cheltuieli directe + cheltuieli tractor + cheltuieli
combină + cheltuieli indirecte) cultura Y

- pentru cultura X  =    K x (Cheltuieli directe + cheltuieli tractor + cheltuieli combină + cheltuieli indirecte)
cultura X

- pentru cultura Y =    K x (Cheltuieli directe + cheltuieli tractor + cheltuieli combină + cheltuieli indirecte)
cultura Y

Pentru producţia neterminată, se poate întocmi următorul tabel, pe fiecare cultură în parte, la finalul
fiecărei luni:
 Cultura Valoarea Notă

Cultura X   331 = 711

Cultura Y   331 = 711

     

Total    

Valorile de la finalul fiecărei luni, se reiau la începutul lunii următoare, atât în contabilitatea financiară, cât şi
în contabilitatea de gestiune.
- în contabilitatea financiară:

711 = 331        cultura X

711 = 331        cultura Y

- în contabilitatea de gestiune:
921 = 901        cultura X

on
921 = 901        cultura Y

B) MODEL TABEL PENTRU COLECTAREA COSTUR1LOR ÎNTR-O FERMĂ ZOOTEHNICĂ

- Într-o perioadă de referinţă -

at
 
tr

    CATEGOR1E    
S
p∧

Nr. Elemente Vaei Viţele O - Observaţii Înregistrare În

crt. pentru 6 luni eontabilitatea de
lapte gestiune
ro

o 1 2 3 4 5
nt

1 Existent la începutul     - pentru vaci de lapte Nu se efectuează

perioadei (lei) - număr capete, kg înregistrări.
Re

totale şi valoare totală;

- pentru viţele - număr

capete, kg totale şi
valoare totală.

2 Cheltuieli directe (lei) (1)     Valorile se preiau din %    =    901
conturile de clasa 6 din
921/vaci
contabilitatea

921/viţele
financiară, în care s-au
înregistrat cheltuielile
directe, alocate
fiecărei categorii în
parte. Astfel de
cheltuieli directe pot fi:
- furaje (6026)

- salarii (641 + 64x)

- utilităţi (605)

- medicamente

(6028/analitic
medicamente)

 - alte servicii executate

de terţi - medic
veterinar (628)

3 Cheltuieli indirecte Kx Kx Valorile se preiau din I) Colectarea

(comune) ale fermei
Cheltuieli Cheltuieli conturi de clasa 6 din

cheltuielilor indirecte
- se repartizează pe
directe directe contabilitatea
totale:

categorii de animale
vaci vaci din
financiară,

923/cheltuieli
în funcţie de

2
din rd. rd. 2 col. 3 cum ar fi:

indirecte   =   901

valoarea col. 2 - cheltuieli cu salariile
II) Înregistrarea
cheltuielilor directe inginerilor agronomi

cheltuielilor indirecte
atribuite fiecărei categorii (641 + 45x)

pe cele două categorii

(2) - cheltuieli
cu
de animale, ca
alte materiale (6028,
urmare
603), cum ar fi lopeţi,

a
greble

electrică efectuării repartizărilor
- energia
cheltuielilor indirecte

(605)
în funcţie de diverse

- alte
cheltuieli
baze de repartizare:

on
cu serviciile executate

%         = 
de terţi (628), cum ar fi
 923/cheltuieli
at serviciul sanitar-

indirecte
veterinar, servicii de
921/vaci

consultanţă

921/viţele
tr
specifică etc.

- cheltuieli cu

amortizarea
 
construcţiei
care are
p∧

rol de

(6811)
grajduri
- combustibili
utilaje
ro

necesare grajdurilor

(6022)
nt

4 Lapte consumat (lei) x   Este laptele obţinut de 921/viţele = 901

este o cheltuială
la vaci, consumat de
Re

directă pentru viţele viţeluşe

(3) drept hrană.

5 Produse secundare -     Valorile alocabile %         =          902

Gunoi de grajd (lei) (4) fiecărui produs
931/gunoi grajd vaci
secundar sunt valori
931/gunoi grajd viţele
juste în vigoare la data
obţinerii acestora.
Valorile sunt cele de pe
piaţa activă a acestor
produse secundare (la
ce valoare se vând
acestea, la momentul
respectiv).

În contabilitatea
financiară, gunoiul de
grajd se înregistrează
prin formula:
 346/gunoi grajd vaci =
711 valoare justă
346/gunoi grajd viţele
= 711  valoare justă

6 Valoare viţei fătaţi (5)   x Viţeii fătaţi reprezintă 902 = 921/vaci de

producţie obţinută de lapte
la vacile de lapte. Se
înregistrează în
contabilitatea
financiară la valoare
justă, astfel:
361/viţei nou fătaţi = 711

7 Cost producţie pentru   x Costul de producţie 931/lapte = 902 cost

lapte - rd. 2 + rd. 3 - rd. 5 - pentru lapte se de producţie

rd. 6 înregistrează în
contabilitate. Este egal
cu suma costurilor

on
alocate categoriei vaci
de lapte, calculate la
rândurile 2-3, din care
atse scad costurile

produselor secundare,
tr
de larândul 5 şi 6.
În contabilitatea

financiarăse
înregistrează:
p∧

347/lapte = 711 cost de

producţie
ro

8 Cost producţie pentru x   Costul aferent sporului 931/viţele = 902 cost

spor în greutate - rd. 2 + în greutate al viţelelor de producţie
nt

rd. 3 + rd. 4 - rd. 5 (6) este dat de suma

cheltuielilor efectuate
Re

cu viţelele, din care se

scade valoarea
gunoiului de grajd
colectat de la acestea.

În contabilitatea
financiară se
înregistrează: 

361/spor greutate
viţele = 711  cost de
producţie

9 Producţia de lapte   x Reprezintă cantitatea Nu se efectuează

obţinută (litri) de lapte totală înregistrări.
obţinută de la vaci.
Include şi cantitatea
de lapte consumata
pentru hrana
viţeluşilor.

10 Spor în greutate (kg) x   Reprezintă creşterea în Nu se efectuează

greutate (sporul în
înregistrări.
 greutate) a viţeluşelor.

11 Cost unitar de producţie   x Nu se efectuează Nu se efectuează

pentru înregistrări. înregistrări.
lapte -
rd.7 / rd.9

12 Cost unitar de producţie x   Nu se efectuează Nu se efectuează

pentru spor în greutate - înregistrări. înregistrări.
rd.8 / rd.10

13 Valoare intrări viţei prin x   S-a efectuat 931/viţei = 902

fătare (lei) înregistrare conform
col. 4 rd. 6.

14 Valoare viţei existenţi la x   Nu se efectuează Nu se efectuează

începutul perioadei înregistrări. înregistrări.

15 Valoare viţei intraţi prin x   Reprezintă viţei Nu se efectuează

on
cumpărare cumpăraţi. Evidenţa se înregistrări.
ţine pe număr capete
atachiziţionate, greutate,
valoare. În
contabilitatea
financiară se
tr
înregistrează:
361/viţei = 401

S
p∧

16 Total valoare pentru x   Nu se efectuează Nu se efectuează

greutatea totală de viţei înregistrări. înregistrări.
existentă - rd. 8 + rd. 13 +
ro

rd. 14 + rd. 15
nt

17 Kilograme viţei la x   Reprezintă greutatea Nu se efectuează

începutul perioadei (kg) aferentă viţeilor înregistrări.
existenţi la începutul
Re

perioadei, conform rd.

14.
Nu se
efectuează înregistrări.

18 Kilograme viţei obţinuţi x   Reprezintă greutatea Nu se efectuează

prin fătare (kg) aferentă viţeilor fătaţi, înregistrări.
conform rd. 13.
Nu se efectuează

înregistrări.

19 Kilograme viţei cumpăraţi x   Reprezintă greutatea Nu se efectuează

(kg) aferentă viţeilor înregistrări.
cumpăraţi, conform rd.
15.
Nu
se efectuează
înregistrări.

20 Total cantitate viţei x 0 Reprezintă greutatea Nu se efectuează

rd. 18
(kg) - rd. 10 + rd. 17 + totală aferentă viţeilor înregistrări.
 + rd. 19 existenţi. Nu se
efectuează înregistrări.

21 Cost de producţie per kg x   Reprezintă greutatea Nu se efectuează

greutate vie existentă - rd. totală aferentă viţeilor înregistrări.
16 /20 existenţi. Nu se
efectuează înregistrări.

22 Cheltuielile de     (628)  
administraţie -
deşi - alte
materiale

nu se includ în costul consumabile utilizate

de producţie, se
în sectorul

repartizează asupra administrativ, cum ar fi

celor două categorii hârtie de scris, toner
de animale şi se
imprimantă,

adună la costul de bibliorafturi etc.

producţie, rezultând

costul total (complet)
al producţiei obţinute.

on
Acesta se compară,

apoi, cu preţul de 

vânzare al produselor,
at
permiţând

analiza rentabilităţii.
tr
Baza de repatizare a

cheltuielilor administrative
S

asupra produselor este

dată de suma tuturor
p∧

costurilor de producţie
(directe şi indirecte)
stabilite pe fiecare obiect
ro

de calculaţie în parte. (7)

nt

23 Cost complet pentru lapte   x   Inchidere conturi de

(lei) - rd. 7 + rd. 22 cheltuieli:
Re

902 = 921/vaci cost

24 Cost complet pentru viţei x     lapte
(lei) - rd. 8 + rd. 22 902 =
921/vaci cost
gunoi grajd de la vaci
25 Cost unitar complet   x   902 = 921/viţele cost
pentru 1l lapte (lei/l) - rd. gunoi grajd viţele 902
23 / rd. 9 = 921/viţele cost spor
greutate
902 = 924
cheltuieli
26 Cost unitar complet x    
administrative
pentru 1kg spor greutate
nerepartizate în cost
(lei/kg spor)

901 = %
- rd. 24 / rd. 10

931/lapte
931/viţei

27 Total valoare completă x    

grajd vaci
931/gunoi
aferentă greutătii totale
931/gunoi grajd viţele
existente la finele
902
perioadei (lei) - rd. 16 + rd.
24

28 Cost complet pt. 1 kg x    

 greutate vie (lei/kg) - rd.
27 / rd. 20 

(1) Cheltuielile directe se pot identifica doar în baza informaţiilor primite de la specialişti.
Acestea se preiau din fişa consumui de furaje, din bonurile de consum pentru medicamente
etc.

(2) Cheltuielile indirecte de producţie sunt cheltuielile care participă la procesul tehnologic, dar care nu se
pot identifica, evalua, cuantifica direct, pe fiecare obiect (articol) de calculaţie în parte.

Similar cu explicaţiile precizate la calculaţia vegetală, şi în cazul producţiei zootehnice, cheltuielile indirecte
trebuie stabilite în funcţie de aportul direct pe articolul de calculaţie.

Cheltuielile cu salariile angajaţilor, dacă nu se pot cuantifica, măsura, identifica, comensura pe fiecare
obiect de calculaţie (prin număr ore lucrate pentru fiecare categorie în parte), trebuie tratate drept
indirecte, urmând a fi repartizate asupra categoriei de animale pe baza unei chei, de regulă, cheltuielile
directe alocate fiecărei categorii de animale.

Din punctul meu de vedere, cheltuiala cu manopera, în zilele noastre, este o cheltuială indirectă, deoarece
este greu de stabilit numărul de ore lucrate de fiecare angajat în procesul de producţie pentru fiecare
animal în parte, mai cu seamă ca salariaţii sunt utilizaţi pentru efectuarea mai multor lucrări în cadrul

on
fermei şi, în plus, salariile lor sunt fixe (regie) şi nu stabilite în funcţie de norma de lucru (acord global sau
acord individual).
at
Repartizarea cheltuielilor indirecte se face în funcţie de valoarea cheltuielilor directe înregistrate la rd. 2, col.
2 şi 3 din tabel, după următoarea formulă:
tr
K cheltuieli indirecte = Cheltuieli indirecte / Cheltuieli directe vaci + Cheltuieli directe viţele

Cheltuieli indirecte pe cele două categorii de animale:

S

vaci din rd. 2 col. 2
- pentru vaci de lapte - rd. 3 col 2:     K x Cheltuieli directe
p∧

- pentru viţele - rd. 3 col. 3:    K x Cheltuieli directe vaci din rd. 2 col. 3

(3) Laptele obţinut de la vaci este înregistrat în contabilitate pe baza raportului (jurnalului) de mulsori.
ro

Laptele utilizat drept hrană pentru viţei este consemnat în documentele specifice de către specialişti,
profesionistul contabil, evident, neavând cum să ştie cantitatea de lapte normală consumată de viţeluşi.
nt

(4) Produsele secundare constând în gunoi de grajd se înregistrează în contabilitate, deoarece acesta este
utilizat ca îngrăşământ natural pentru diverse culturi agricole, utilizate ca nutră pentru animale.
Valoarea la care se înregistrează este o valoare justă. Nu se calculează cost pentru acesta.

Re

(5) Valoarea şi cantitatea de viţeluşi fătaţi - obţinuţi din producţia proprie - se culeg din documentele act
de fătare şi jurnal mulsori.

Valoarea viţeilor fătaţi se stabileşte ca valoare justă de o comise desemnată în acest sens. Nu se stabileşte
de contabil.

(6) Valoarea şi cantitatea sporului în greutate a viţeilor se preiau în contabilitate din documentul specific
denumit act de cântărire.

În acest document, comisia înregistrează rezultatele cântăririi (creşterea în greutate sau sporul în greutate)
atât ca greutate, cât şi ca valoare.

(7) Repartizarea cheltuielilor administrative pe cele două categorii de animale (însă doar în scop de
analiză, nu pentru includere în costul de producţie) se face pe baza valorii cheltuielilor stabilite anterior pe
fiecare animal în parte, prin următoarea formulă:

K cheltuieli administrative = Cheltuieli administrative totale / (Cheltuieli directe + cheltuieli indirecte) vaci
de lapte + (Cheltuieli directe + cheltuieli indirecte) viţele

- pentru vaci:   K x (Cheltuieli directe + cheltuieli indirecte) vaci de lapte

- pentru viţele:  K x (Cheltuieli directe + cheltuieli indirecte) viţele

Remarcă:
Valorile şi cantităţile care trebuie înregistrate în contabilitate de către profesionistul contabil se preiau
numai din documentele specifice întocmite de către specialiştii din firmă.
Dificultatea efectuării unei calculaţii de cost derivă din lipsa documentelor
şi a informaţiilor ce trebuie
întocmite şi furnizate de către specialişti societăţii şi, nu în cele din urmă, mai degrabă, şi din
cvasiimposibilitatea obţinerii acestora, o cauză fiind lipsa personalului - calificat sau necalificat într-un
domeniu.

C) ALTE APECTE

În activitatea agricolă - fie vegetală, fie zootehnică -, se utilizează o serie de alte documente necontabile,
dar a căror utilizare este impusă de diverse autorităţi în domeniu. Aceste documente sunt adoptate de
următoarele reglementări legale:

- Ordinul nr. 4o din 29 aprilie 2o1o privind aprobarea Normei sanitară veterinară pentru implementarea
procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor;

- Ordinul 22 din 27 ianuarie 2o11 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de
identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună;

- OUG nr. nr. 34 din 23 aprilie 2o13 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi

on
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

- Legea nr. 37 din 11 martie 2o15 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole.
at
Între documentele ce trebuie deţinute de către o fermă zootehnică - prin grija administratorului, nu a
contabilului, fiind un document special - este Registrul exploataţiilor, care este colecţie de date în format de
hârtie şi/sau electronic care cuprinde informaţii despre animalele identificate din exploataţia respectivă şi
tr
despre mişcarea acestora.
S

Registrul exploataţiei trebuie să cuprindă următoarele informaţii, actualizate la zi:

p∧

a) date referitoare la exploataţie:

1. codul exploataţiei;
ro

2. adresa exploataţiei;

3. numele şi adresa deţinătorului;

nt

4. tipul de producţie;
Re

b) date referitoare la animalele din exploataţie:

1. codul unic de identificare al animalului;

2. data naşterii;

3. data identificării;

4. sexul;

5. rasa şi genotipul, dacă se cunosc;

6. ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploataţie;

7. informaţii despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare;

c) date referitoare la animalele nou-intrate în exploataţie:

1. codul unic de identificare al animalului;

2. codul exploataţiei de la care animalele au fost transferate;

3. data intrării;

4. seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

5. cod de înregistrare al mijlocitorului de afaceri cu animale vii;

d) date referitoare la animalele care părăsesc exploataţia:

1. codul exploataţiei sau al abatorului de destinaţie;

2. data plecării;

3. seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

4. numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, inclusiv remorca;

5. cod de înregistrare al mijlocitorului de afaceri cu animale vii;

e) date referitoare la controlul autorităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente:

1. în cazul exploataţiilor nonprofesionale, reprezentantul DSVSA parafează, ştampilează şi semnează pe

verso fiecare formular existent în registrul exploataţiei la data efectuării controlului, consemnând de
asemenea, şi data efectuării acestuia;

2. în cazul exploataţiilor comerciale, registrul exploataţiei prevede şi o rubrică unde reprezentantul DSVSA
consemnează data efectuării controlului şi aplică parafa, ştampila şi semnătura.

Un alt document necontabil, dar specific fermelor de animale, îl reprezintă paşaportul animalului, care este
documentul oficial care înregistrează identitatea fiecărui animal din specia bovină, inclusiv bubaline şi

on
bizoni, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 din norma din 29 aprilie 2010.

Este un document complex care necesită date de maximă specialitate referitoare la animalul respectiv,
este cu regim special, tipărit de DSVSA, fiind întocmit de deţinătorii de animale şi semnat de către aceştia şi
de medicii veterinari. 
at
S tr
p∧
ro
nt
Re