Specializarea Contabilitate si informatica de

gestiune

LUCRARE DE LICENTA

PARTICULARITATILE CONTABILITATII DE
GESTIUNE SI CALCULATIE COSTURILOR IN CAZUL
METODEI PE COMENZI. STUDIUL DE CAZ PRIVIND
COSTURILOR DE PRODUCTIE LA S.C ALC SRL

PARTICULARITATILE CONTABILITATII DE GESTI

UNE SI
CALCULATIE COSTURILOR IN CAZUL METODE
I PE COMENZI.
STUDIU DE CAZ PRIVIND COSTURILE DE PRO
DUCTIE LA SC ALC SRL
CUPRINS:

Cap1. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A

COSTURILOR LA S.C ALC SRL.

1.1 Caracteristici tehALCe, organizatorice si economice ale S.C ALC SRL

1.2 Factorii de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor;

1.3 Principiile organizarii contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor;

1.4 Clasificarea cheltuielilor de productie si importanta acesteia in organizarea

contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor;

1.5 Prezentarea metodei de calculatie a costurilor folosita de S.C ALC SRL

Cap2. ANTECALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCTIE LA S.C ALC SRL.

Cap3. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIOUNE SI CALCULATIE A

COSTURILOR LA S.C ALC SRL.

3.1 Organizarea postcalculului si a sistemului de documente primare;

3.2 Organizarea contabilitatii cheltuielilor directe de productie;

3.3 Organizarea contabilitatii cheltuielilor indirecte de productie;

3.4 Organizarea contabilitatii cheltuielilor generale de administratie ale unitatii;

3.5 Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie si a cheltuielilor generale de

administratie;

3.6 Contabilitatea produselor finite obtinute in procesul de productie la S.C ALC

SRL;

3.7 Calculul costului efectiv al productiei obtinute si decontarea acesteia;

Cap4. POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A CONTABILITATII DE

GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR

4.1 Posibilitati de perfectionare a metodei de organizare a contabilitatii de gestiune

si calculatie a costurilor.
 4.2 Posibilitati de utilizare a sistemelor de prelucrare automata a datelor

Cap5. APLICATII ALE COSTULUI IN CAZUL METODEI PE

COMENZI; STUDIU DE CAZ PRIVIND COSTURILE DE PRODUCTIE LA SC.
ALC.SRL;

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
CAP1. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIE A COSTURILOR LA S.C ALC SRL

1.1 CARACTERISTICI TEHALCE, ORGANIZATORICE SI ECONOMICE ALE

S.C. ALC SRL.

SC ALC SRL s-a infiintat in anul 1996, avand ca activitate prestarea de

servicii, vulcanizari de anvelope si incaltaminte de cauciuc.

In anul 1997 se infiinteaza o sectie de productie industriala - ramura

cauciuc- garnituri tehALCe din cauciuc (matritate si spritate), placa
tehALCa, tocuri, talpa si mingii de cauciuc..

Au avut loc comasari ale activitatilor si anume:

-fabricarea peticelor calde;

-fabricarea solutiei de lipit;

-fabricarea cremei de ghete;

-fabricarea altor produse de larg consum.

In prezent , activitatea de productie a intreprinderii e organizata in 3

sectii si 5 de unitati. Din acestea, 2 sectii cu activitate proprie iar 1 sectii
au gestiune proprie, dar fara personalitate juridica, in Giurgiu si Oltenita.
Are o sectie de mecano-energetica.

Amplasarea dispersata a sectiilor impune un volum mare de mijloace

economice necesare desfasurarii corespunzatoare procesului de
productie.

Intreprinderea mai dispune de 2 magazine proprii de desfacere a

marfurilor cu amanuntul si doua depozite pentru materii prime.

In prezent produsele intreprinderii se grupeaza astfel:

a)produse chimice pentru fondul pietii: ceara de parchet, crema

pentru incaltaminte, lumanari, vopsele pentru piele, articole de
papetarie, esente alimentare, decolorant, petice calde, servete antipraf,
adezivi, chit, sidol, albastreala pentru rufe, fiole cu benzina, produse
pentru uz stomatologic, vopsele Gallus, decolorant;

b)produse chimice pentru industrie: vopsele pe baza de ulei, ,

agenti de lucru, decapanti pentru suprafete metalice, auxiliari pentru
constructii, produse electroizolante, incarcaturi antiincendiare, paste
abrazive;

c)articole tehALCe si bunuri de consum din cauciuc: garnituri

tehALCe, pentru instalatii sanitare, tuburi fara insertie pentru laborator si
gaz petrolier lichefiat;

d)articole tehALCe si bunuri de consum din mase plastice:

polistiren, polietilena, policarbonat, poliamida, bachelita, aminoplast.

e)anvelope resapate pentru: anvelope pentru tractoare, autoutilitare,

autocamioane;

S.C. ALC SRL este o unitate patrimoniala cu personalitate juridica.

Activitatea complexa a intreprinderii e deservita de 72 de salariati din

care 50 muncitori, 10 personal tehALCo-productiv, 4 maistrii, 8 personal
administrativ. Urmare a restructurarilor masive, personalul administrativ
e in continua reducere. Aproximativ 60% din salariatii societatii sunt de
sex feminin, majoritatea muncitorilor fiind calificati.

In ultimii ani, pentru asigurarea necesarului de forta de munca calificata

se utilizeaza metoda angajarii de uceALCi pentru calificarea la locul de
munca sau in Scoli de Arta si Meserii

Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor,

atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea
acestora in subdiviziuni organizatorice, in scopul realizarii lor, pe grupuri
si persoane, in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru
indeplinirea si depasirea obiectivelor unitatii.

In cadrul S.C ALC SRL, se fabrica circca 150 de produse. Existenta unui
numar mare de produse, implica aplicarea unor tehnologii numeroase si
diversificate cat si utilizarea unui numar variat de utilaje.

Dintre cele mai importante tehnologii utilizate mentionam:

-prelucrare cauciuc prin presare la cald;

-prelucrare cauciuc prin extrudere;

-gume pe suport textil;

-prelucrare prin injectie a materialelor termoplaste si termorigide;

-sinteze anorgaALCe;

-amestecuri diferite;

-saponificari, emulsii, amestecuri de solutii;

-polimerizari de uleiuri vegetale;

-malaxari si frecari pe valturi

-solubilizari sub presiune si diluari.

In tehnologiile anterior mentionate se folosesc urmatoarele utilaje

principale:

-valturi pentru plastifierea cauciucului si a maselor plastice;

-piese hidraulice pentru cauciuc si materiale termorigide;

-esterificatoare sub presiune;

-autoclave;

-malaxoare;

-mori kiliene;

-masini de prelucrat lumanari prin turnare, tragere;

-benzi rulante cu racire;

-etuve electrice.

Sectia Produse din cauciuc atelierul Resapare isi organizeaza si

evidentiaza contabilitatea cheltuielilor si a productiei potrivit METODEI
PE COMENZI.

In cadrul ateliarului Resapare se obtin urmatoarele produse:

-anvelope resapate;

-banda de rulare (o parte se preda tertilor spre prelucrare);

-pucheta de cauciuc (deseu macinat foarte fin);

-plastic (semifabricat, se vinde in cantitati foarte mici si pentru care nu

se intocmeste contract).

In cadrul atelierului Resapare se obtin urmatoarele deseuri fabricate:

-banda de cauciuc se poate trimite la regenerare sau se foloseste drept

combustibil;

-resturi de perna protectoare;

-deseuri de la aplicarea benzii de rulare

Procesul de resapare reflecta aplicarea unei benzi de rulare pe o

anvelopa uzata, in scopul prelungirii duratei de exploatare. Banda de
rulare este portiunea de anvelopa care vine in contact cu partea
carosabila in timpul rulajului, avand intreaga suprafata intretaiata de
canale cu diferite profile, asigurand aderenta la sol si racirea anvelopei.
Flancurile reprezinta suprafetele laterale ale anvelopelor. Taloanele sunt
partile rigide ale anvelopelor dispuse simetric unul fata de celalalt si
care serversc la asezarea anvelopei in janta. Carcasa e acea parte a
anvelopei formata din straturile de cord gumat. Dimensiunea anvelopei
reflecta desfasurarea circumferintei exterioare, exprimata in cm si
diametrul exterior exprimat in toli (=155 x 13).

Clasificarea anvelopelor obtinute in cadrul atelierului Resapare se face

in raport cu urmatoarele criterii:

-calitate;

-rentabilitate;

-destinatie;

-tipodimensiune;

-apartenenta;

-pret productie;

-reparatii;

-rebuturi;

-tip auto;
-loc depozitare;

-natura pliurilor;

-vicii ascunse;

-timpul de vulcanizare;

-interese;

-furnizori;

-baza contractuala;

-beneficiari.

1.Calitate sort I 92%

sort II 8%

2. Rentabilitate nerentabile (r <= 10%) 10%

rentabilitate mica (10< r <=50) 35%

rentabilitate medie (50< r <=100) 41%

rentabilitate mare (100< r <=200) 7%

rentabilitate foarte mare (r >200) 7%

3.Destinatie turism 14,35%

camioane conventionale 63,38%

camioane radiale 22,27%

4. Tipodimensiune 155 SR 13 9%

155 SR 14 1,6%

145 SR 15 0,65%

145 X 13 0,74%

165 SR 13 0,72%

650 X 16 5,88%
 650 X 20 0,65%

600 X 16 0,19%

700 X 16 3,72%

750 X 20 0,60%

825 SR 20 1,56%

825 X 20 8,32%

900 X 20 13,17%

1000 X 20 15,65%

1000 R 20 TM 3,09%

1100 X 20 26,44%

1100 R 20 MM 5,48%

1200 X 20 5,54%.

5.Apartenenta stat 2%

particular 92%

6.Pret productie/bucata 155 SR 13

145 X 13 SI

145 SR 15

155 SR 14

165 SR 13

825 X 20 SII

750 X 20 SI

825 X 20 SI

900 X 20 SII

1000 X 20 SII
 900 X 20 SI

1000 X 20 SI

1100 X 20 SII

1200 X 20 SII

1100 X 20 SI

1200 X 20 SI

825 S 20

900 R 20

1000 R 20

1100 R 20

1200 R 20

7.Reparatii anvelope ce necesita reparatii 60%

anvelope care nu necesita reparatii 40%

8.Rebuturi anvelope rebutate din care definitive

anvelope nerebutate 60%

9.Tip auto camioane, tractoare, troleibuze, autobuze 95,65%

10.Locul de depozitare depozit special 60%

aer liber 30%

atelier 10%

11.Natura pliurilor textil 80%

metal 20%

12.Vicii ascunse anvelope cu vicii ascunse 70%

anvelope fara vicii ascunse 30%

13.Timpul de vulcanizare anvelope mici 60 minute 55%

 anvelope mari 120 minute 45%

14.Baza contractuala contracte 42,42%

comenzi: 57,58%

-I.T.I.A

-Transport Auto Constanta, Brasov,

Timisoara

(65%)

-General Transport

15.Beneficiari fondul pietei (magazin) 25%

diversi 10%

1.2 FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE SI

CALCULATIE A COSTURILOR

Functia financiar-contabila reflecta ansamblul activitatilor prin care se

asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei,
precum si evidenta valorica amiscarii intregului sau patrimoniu. Intru-cat
reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se
desfasoara in unitatea patrimoniala prin prisma unor elemente valorice
intregative, functiunea financiar- contabila are un pronuntat caracter
sintetic.

In conditiile tranzitiei la economia de piata, a situarii in prin plan a

factorilor economici, activitatile financiar-contabile isi modifica
substantial contimutul si devin din ce in ce mai importante.

In cadrul functiunii financiar-contabile deosebim trei activitati principale:

financiara, contabila si de control financiar de gestiune.

Activitatea financiara reflecta ansanblul proceselor, prin caare se

determina si obtine resursele financiare necesare atingerii obiectivelor
intreprinderii.

Controlul financiar de gestiune, include ansanblul proceselor prin care se

verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea,
utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care unitatea
patrimoniala este dotata. Scopul exercitarii controlului financiar este
prevenirea, descoperirea si recuperarea pagubelor aduse intreprinderii.
Organizarea contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor reprezinta
actiunea prin care, avandu-se in vedere factorii care o influenteza si
principiile a caror respectare trebuie asigurata, se aleg si se controleaza
metodele, formele si mijloacele de colectare a cheltuielilor si pe aceasta
baza, determinarea costurilor pe obiecte de calculatie.

Contabilitatea de gestiune, fiind o contabilitate analitica a exploatarii,

este influentata de conditiile concrete ale intreprinderilor din diferitele
ramuri si subramuri ale economiei nationale.

Marimea intreprinderii determina alegerea principiului general de

organizare si executare a lucrarilor de C.G.C.C astfel:

-in unitatile mici si mijlocii C.G.C.C se organizeaza in compartimente

distincte in cadrul aparatului functional al unitatii;

-in unitatile patrimoniale mari C.G.C.C se organizeaza in cadrul fiecarui

loc de cheltuiala.

La S.C.ALC S.RL, C.G.C.C se organizeaza in cadrul serviciului financiar

contabil intr-un birou distinct biroul C.G.C.C.

Urmarirea si inregistrarea cheltuielilor generale ale unitatii, lucrarile de

centralizare si raportare a datelor, modul de indeplinire al indicatorilor se
efectueaza de catre operatorul functional central al unitatii patrimoniale.

Structura de productie si cea functionala a unitatii patrimoniale formeaza

baza pe care se axeaza organizatoric si functional C.G.C.C.

Structura de productie reprezinta divizarea unitatii patrimoniale pe sectii

si ateliere (de baza si auxiliare), subdivizare in raport cu care se
organizeaza C.G.C.C.

S.C ALC SRL este structurata in cinci sectii si doua ateliere, astfel:

-sectia de produse din mase plastice;

-sectia de produse chimice M;

-sectia de produse de papetarie si tipografie;

-sectia M.E.A;

-atelierul de esente si produse stomatologice;

-atelierul de produse chimice V.

Prin structura functionala se urmaresc, cu ajutorul C.G.C.C, cheltuielile
ocazionate la nivelul intregului sector functional (nu pe fiecare serviciu,
birou sau compartiment in parte).

Structura organizatorica a activitatii de productie (exploatare) si

administrative a intreprinderii, respectiv gruparea acestor activitatii pe
sectoare, sectii, ateliere si alte locuri de cheltuieli, influenteaza C.G.C.C
indeosebi sub aspectul localizarii cheltuielilor, al esalonarii lucrarilor de
calculatie. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de
cheltuieli, adica pe sectii de baza si auxiliare, pe unitatii prestatoare de
servicii, pe sectorul de administratie generala a intreprinderii, etc, si in
acest fel vor fi evidentiate in costurile sintetice si analitice de gestiune.

Asadar, in functie de acest factor sunt delimitate cele ce in literatura de

specialitate sunt cunoscute sub denumirea de zone (sectoare) de
cheltuieli, respectiv centre de responsabilitate.

Tipurile de productie si modul de organizare al acesteia diferentiaza

unitatile patrimoniale in unitatii cu productie de masa, productie de serie
si uALCate, determinand utilizarea unei anumite metode de calculatie.

Sub aspectul organizatoric, productiei de masa si de serie ii corespunde

productia organizata in flux si pe sarje, utilizandu-se metoda pe faze.

Pentru productia de serie mica organizata pe comenzi se utilizeaza

metoda de calculatie pe comenzi, pe grupe de produse, metoda T.H.M

S.C ALC S.RL se caracterizeaza ca o unitate cu productie de serie mare,

unde pentru calculul costului productiei anvelopelor resapate se
utilizeaza metoda pe comenzi .

Tehnologia productiei, ca subansamblu al operatiilor succesive, prin

intermediul carora materiile prime sunt transformate in produse finite
sau prin care se executa lucrari sau servicii, constituie un important
factor de influenta asupra organizarii C.G.C.C.

Din punctul de vedere al tehnologiei sale, productia intreprinderii

industriale poate fi simpla sau complexa. Productia simpla consta in
prelucrarea succesiva a materiei prime, produsul finit obtinandu-se dupa
parcurgerea ultimei faze de prelucrare. Productia simpla se
caracterizeaza prin tipurile productiei de serie mare si masa, fabricatia
fiind organizata in flux continuu sau pe laturi mari.

Productia complexa cuprinde acele procese de productie in care

produsul finit se obtine prin ansamblarea unor piese sau subansamble
fabricate anterior prin procese tehnologice independente, desfasurate in
paralel, in locuri diferite (sectii sau intreprinderi). Caracteristice
productiei complexe ii sunt tipurile de productie individuala (pe uALCate)
si de serie mica sau mijlocie (pe laturi sau partitii mici si mijlocii).
Productia complexa se intalneste indeosebi in intreprinderile industriale
constructoare de masini si aparate complexe (masini unelte, motoare,
autoturisme, tractoare, locomotive).

S.C ALC S.RL prezinta caracteristicile unei unitati patrimoniale cu

productie simpla. In cele ce urmeaza se prezinta fazele si operatiile
procesului tehnologic de la atelierul Resapare

Fazele si operatiile procesului tehnologic

I.Sortarea si gruparea anvelopelor pe categorii de lucru:

-primirea de la beneficiari;

-receptia;

-sortarea pe categorii de lucru;

-stivuirea.

II.Desaparea si asperizarea anvelopelor:

-desapare;

-polizare;

-stivuire.

III.Reparatii locale:

-mausonari;

-reparatii locale;

-stivuire.

IV.Aplicarea benzii de rulare si controlul dimensiunilor dupa confectie:

-prepararea solutiei cauciuc;

-solutionare;

-uscare;

-solutionare;
 -astupat cratere cu plastic si rolat;

-aplicat si rolat banda rulare;

-aplicat stroifere pe umeri.

V.Introducerea camerii de apa:

-introdus camera de apa si protector.

VI.Vulcanizarea:

-vulcanizarea anvelopei in prize;

-extras apa din camerele de apa.

VII.Finisarea anvelopelor resapate si controlul lor:

-debavurare;

-vopsire cu solutie de cauciuc;

-sortare;

-depozitare.

SCHEMA BLOC A FLUXULUI TEHNOLOGIC CONSTATNT

ANVELOPE RESAPABILE

PRIMITE DE LA FURNIZORI
 ANVELOPE

CONTROL
VIZUAL NERESAPABILE

ANVELOPE RESAPABILE

CORESPUNZATOARE

DEPOZITARE

ANVELOPE DEPOZITATE
TRANSPORT HALA

RESAPARE SI USCARE

ANVELOPE USCATE ANVELOPE

DE REPARAT
DESAPARE - MASINA DESAPAT TRANSPORT

REPARATII LOCALE

ANVELOPE
DESAPATE

ANVELOPE CE
URMEAZA

INSEMNARE ANVELOPE A FI REPARATE

1 2
 1 2

ANVELOPE INSEMNATE MANSONARE

ASPERIZARE ANVELOPE MANSONATE

ANVELOPE ASPERIZATE PRESARE

 STIVUIRE ANVELOPE REPARATE

ANVELOPE
STIVUITE STIVUIRE

SOLUTIONARE I ANVELOPE DE
RESAPAT
 PISTOL

ANVELOPE SOLUTIONATE

USCARE 10 MINUTE

ANVELOPE USCATE

3
 SOLUTIONARE II

PISTOL

ANVELOPE SOLUTIONATE

USCARE 10 MINUTE

ANVELOPE
USCATE

ASTUPAT CRATERE

CU
PLASTIC - MANUAL

ANVELOPE CU
 CRATERE ASTUPATE

APLICAT SI ROLAT BANDA RULARE

MASINA PMPL 60

ANVELOPA CU BANDA RULARE

APLICAT STAIFERE PE UMERI

ANVELOPE CU STAIFERE APLICATE

 4

STIVUIRE

ANVELOPE DE VULCANIZAT

INTRODUCERE CAMERE DE VULCANIZARE

MANUAL

ANVELOPE CU CAMERE

DE VULCANIZARE
 VULCANIZARE PRES
E

ANVELOPE VULCANIZATE

EXTRAS APA DIN CAMERA

ANVELOPE RESAPATE

DIN CARE S-A

EXTRAS APA

CONTROL INTERIOR SI EXTERIOR

ANVELOPE ANVELOPE ANVEL
OPE

CE
NECESITA DE FINISAT REBUTATE

REMEDIERI

5
6

5 6

REPARATII DEBAVUZARE - CUTITUL

ANVELOPE ANVELOPE

RESAPATE RESAPATE

REMEDIATE DEBAVURATE

VOPSIRE CU SOLUTIE CAUCIUC

PISTOL

AVELOPE
RESAPATE

VOPSITE
 CONTROL C.T.C

VIZUAL

ANVELOPE RESAPATE

SORTATE

DEPOZITARE

ANVELOPE RESAPATE CE URMEAZA

A FI REALIZATE

Neconcordante constatate intre schema bloc a fluxului tehnologic

conform regulamentului de fabricatie al anvelopelor resapabile si fluxul
tehnologic real:
1.inspectia initiala nu se efectueaza cu ajutorul masinii de inspectat
GRIFO ci are loc o inspectie vizuala superficiala;

2.nu se efectueaza uscarea anvelopelor resapabile timp de 48h in

camere special amenajate, ci in sala de resapare timp de 6-8h;

3.nu se efectueaza perierea uscata de noroi cu bratul PL20;

4.intre cele doua solutionari timpul de uscare este de 10 minute maxim

si nu de 30 minute, avand repercursiuni negative in vulcanizarea propriu
zisa a anvelopei;

5.nu se efectueaza masurarea exterioara a anvelopei;

6.introducerea camerelor de vulcanizat si a protectorului se efectueaza

manual si nu cu masina M.S.C.G;

7.controlul final se efectueaza vizual si nu utilizand masina de

inspectionat GRIFO.

Sub influenta particularitatilor tehnologiei productiei si ale organizarii

productiei, se stabilesc obiectele de calculatie, si, in functie de
acestea, metodele de calculatie corespunzatoare.

Prin obiect de calculatie se intelege o unitate, lucrare sau lot de

productie, pentru care se previzioneaza cheltuielile si in functie de care
se angajeaza evidenta analitica a cheltuielilor, gruparea si ordonarea
informatiilor cu ajutorul costurilor, in vederea determinarii marimii lor
efective. Determinarea costurilor pe obiecte de calculatie, in special pe
purtatorii de costuri (produsele, lucrarile, serviciile obtinute din procesul
de productie, generatoare de cheltuieli), necesita determinarea
cantitativa a productiei careia i s-a atribuit aceasta calitate, in care scop
se foloseste o unitate de masura omogena, numita de calculatie.

Purtatorii de costuri reprezinta productia, lucrarea, serviciile, ca

rezultat material concret al procesului de productie. Obtinerea lor
constituie ratiunea existentei unitatii patrimoniale si cauza tuturor
cheltuielilor de productie a acestora. Purtatorii de costuri in C.G.C.C sunt
unitati pentru care se organizeaza bugetarea si protocolul costurilor.

Purtatorii de costuri indeplinesc functia de identificare a cheltuielilor

directe si comune care se colecteaza pe sectoare cat si in functia de
control a volumului de activitate desfasurat de unitatea patrimoniala.

In calitate de purtator de costuri, productia unei unitati patrimoniale

poate fi luata in considerare fie in ansamblul ei , fie la nivelul unei unitati
de produs, semifabricat, lucrare sau comanda. La S.C ALC S.RL, atelierul
Resapare, se ia drept purtator de costuri produsul anvelope
resapate.

In cazul in care nomenclatorul produselor fabricate este foarte larg, are

loc o grupare a produselor pe laturi, serii, tinandu-se seama de materia
prima, comuna, de la care se pornestefabricarea lor. Pentru stabilirea
purtatorului de costuri, o atentie deosebita se acorda gradului de finisare
al productiei, facandu-se distinctie intre productia finita si productia in
curs de executie.

Determinarea stiintifica a costului pe purtatori nu este posibila fara

exprimarea cantitativa a productiei obtinute cu ajutorul unei unitati de
masura, omogene, purtand denumirea de unitate de calculatie.

Gradul de mecanizare si automatizare a productiei conduce la reducerea

numarului de calculatie intermediare necesare determinarii costului
produsului. In acest context apare supravegherea cu ajutorul aparatelor,
atat a procesului de fabricatie cat si a cantitatilor de materii prime si
materiale consumate, a produselor obtinute.

Un ultim factor de organizare a C.G.C.C il constituie caracterul procesului

de productie, care poate fi continuu sau sezonier. La unitatile cu caracter
continuu costul efectiv se calculeaza doar pentru acea perioada din an in
care se desfasoara procesul de productie in conditii normale. Intru
perioadele de inactivitate sau cu activitate redusa, cheltuielile
ocazionate reprezinta cheltuieli anticipate si se inregistreaza ca atare,
repartizarea acestora realizandu-se esalonat, pa baza de scadentar.

1.3 PRINCIPIILE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE SI

CALCULATIEI COSTURILOR

Calculatia, ca orice procedeu al metodei cantabilitatii, are la baza

anumite principii care ii asigura un continut real si exact. Calcularea
exacta a costului productiei presupune exemplificarea principiilor
circumscrise domeniului respectiv, dar se va avea in vedere si alte
domenii cum ar fi: calculul veniturilor si al rezultatelor, calculul
indicatorilor economico-financiari.

Calcularea cat mai exacta a costului productiei fabricate, are la baza

urmatoarele principii:

1.Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor de productie forma

de manifestarea in domeniul costurilor a principiului independentei
exercitiului, impune ca fiecarei perioade de gestiune sa i se atribuie
numai cheltuielile ocazionate de activitatea in perioada pentru care se
face calculatia costurilor. Ca urmare a aplicarii acestui principiu in
organizarea C.G.C.C apar alaturi de cheltuielile curente cheltuieli
cuvenite productiei din perioada in care se efectueaza, deci sunt incluse
pe costul acestei productii unele cheltuieli inregistrate in avans sau de
repartizat pe mai multe exercitii financiare, precum si unele cheltuieli
preliminare (cele pentru constituirea provizioanelor).

Cheltuielile efectuate in avans sunt acele cheltuieli aferente perioadei de

gestiune care precede perioada in care se fabrica produsul (exemplu:
chirii platite in avans, contravaloarea abonamentului la revistele de
specialitate). Pentru delimitarea cheltuielilor anticipate sau efectuate in
avans, care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli, pe baza unui
scadentar in perioadele sau exercitiile viitoare, in contabilitatea
financiara se utilizeaza contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans prin
debitul unui cont de cheltuieli privind activitatea curenta, din clasa 6. In
contabilitatea de gestiune aceste cheltuieli se include in costuri,
debitand dupa caz unul din conturile de calculatie din clasa 9, grupa 92
si creditul contului 901 Decontari interne privind cheltuielile.

Cheltuielile curente sunt acele cheltuieli care se efectueaza in perioada

de gestiune respectiva, si privesc productia fabricata in aceeasi
perioada.

Cheltuielile cu provizioanele se include in costul productiei din perioada

curenta pe calea constituirii de provizioane, dar se efectueaza in
perioada urmatoare de gestiune.

2.Principiul delimitarii cheltuielilor (de exploatare) in spatiu

presupune in primul rand delimitarea cheltuielilor de fabricatie propriu-
zise (in sectiile de baza si in cele auxiliare), cheltuielilor de administratie
si cheltuielilor de desfacere, folosindu-se pentru evidenta lor, dupa caz,
conturile: 921 Cheltuielile activitatii de baza, 923 Cheltuieli indirecte
de productie, 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare, 924 Cheltuieli
generale de administratie si 925 Cheltuieli de desfacere.

3.Principiul separarii cheltuielilor urmareste delimitarea cheltuielilor

delimitabile prin costuri de productie (cheltuielile de exploatare), de
cheltuielile ocazionate de celelalte activitati: activitatea financiara si
exceptionala. Unele categorii de cheltuieli, cu exceptia dobanzilor
aferente imprumuturilor la unitatile cu ciclu lung de fabricatie, nu se
include in costul productiei, nefacand obiectul contabilitatii de gestiune.

Respectarea acestui principiu este valabila si pentru celelalte

componente ale sistemului informational: previziunea si statistica.

4.Principiul organizarii calculatiei contabile in concordanta cu

celelalte forme de calculatie economica (previzionala si
statistica) are o importanta deosebita in analiza si controlul
indicatorilor economico-financiari, asigurand comparabilitatea intre
datele previzionale si cele furnizate de contabilitate si statistica, precum
si un continut unitar informatiilor. Potrivit acestui principiu, datele
provenite din diferitele componente ale sistemului informational
economic se pot centraliza pentru calcul, analiza si controlul indicatorilor
pe intreprinderi, ramuri si pe intreaga economie nationala. Datele se
determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele
mentionate putand fi agregate la nivelul fiecarei structuri organizatorice
a economiei nationale.

Aplicarea acestui principiu in programarea, contabilizarea si calcularea

costurilor de productie, este dictata de faptul ca organizarea
contabilitatii de gestiune si obtinerea informatiilor in legatura cu
consumurile materiale si salariale care iau nastere in cadrul procesului
de productie si a caror expresie baneasca reprezinta costul productiei,
nu constituie un scop in sine, ci un mijloc principal pentru furnizarea
datelor necesare intocmirii, urmaririi si analizei indicatorilor de costuri
prestabiliti. Organizarea C.G.C.C trebuie sa se realizeze in raport cu
obiectivele urmarite si dupa aceasi metodologie de calcul a costului de
productie utilizata cu ocazia programarii acestuia. In acest sens va trebui
sa se tina seama de aceeasi diviziune a intreprinderii, pe sectii, faze de
fabricatie, instalatii, etc., ca locuri de cheltuieli care au fost avute in
vedere in momentul programarii costurilor de productie, sa se utilizeze
aceeasi nomenclatura a produselor, lucrarilor si serviciilor, precum si a
articolelor de calculatie care s-au utilizat in momentul realizarii
antecalculatiei pe produs, aceleasi criterii de repartizare cheltuielilor
indirecte de productie si a celor generale de administratie ale unitatii,
precum si aplicarea aceleiasi metode de calculatie folosite in cazul
programarii.

5.Principiul delimitarii costului subactivitatii - in concordanta cu

acest principiu, cheltuielile fixe, necesitate de mentinerea structurilor
tehALCo-productive si functionale ale intreprinderii, corespunzatoare
gradului de inactivitate, de nefolosirea capacitatii de productie , nu
trebuie sa se includa in costul produselor ci sa afecteze direct rezultatul
exercitiului. In conformitate cu art. 110 al Regulamentului de aplicare a
Legii contabilitatii, este necesar sa se asigure determinarea subactivitatii
dupa urmatoarea relatie:

Costul subactivitatii = costurile fixe x ( 1 _ nivelul real al

activitatii )

nivelul normat al
activit.

6.Principiul delimitarii cheltuielilor in raport cu gradul de

finisare al productiei - presupune determinarea cu exactitate a
cheltuielilor aferente productiei finite si a celor aferente productiei in
curs de executie pentru asigurarea unei exacte calculatii a costurilor
efective ale productiei finite. Subevaluarea productiei in curs de executie
majoreaza costul productiei finite si diminueaza profitul, iar
supraevaluarea acesteia are ca efect reducerea fictiva a costului
productiei si implicit majorarea nejustificata a profitului.

1.4 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE SI IMPORTANTA

ACESTEIA IN ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI A
CALCULATIEI COSTURILOR

Cheltuielile intreprinderii sunt grupate corespunzator celor trei feluri de

activitati in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli
exceptionale. Intrucat obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta
ventilarea (colectarea si repartizarea) cheltuielilor de exploatare in
scopul calcularii costului produselor, nu se are in vedere aici, cheltuielile
financiare (exceptie facand cheltuielile cu dobanzile aferente
imprumuturilor, la unitatile cu ciclu lung de fabricatie) si ALCi cheltuielile
exceptionale care nu sunt cheltuieli incorporabile in sensul de a fi incluse
in costul produselor, ci se include in costul perioadei.

Costurile perioadei sunt trecute asupra cheltuielilor exercitiului la care se

refera, deci asupra contului de rezultate fara a fi atasate unor conturi de
stocuri. In randul acestor cheltuieli, neincorporabile, alaturi de
cheltuielile financiare si cele exceptionale, normal este sa fie incadrate
toate cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere.

Pentru calcularea corecta a costului productiei este necesar ca la

inregistrarea cheltuielilor ocazionate de aceasta, sa se tina seama de
determinatia si importanta ei, de locurile de productie care au ocazionat
cheltuielile respective, de felul lor si particularitatile pe care acestea le
prezinta.

Dupa destinatie si importanta, productia (activitatea) intreprinderilor

industriale este de trei feluri:

-productia de baza;

-productia auxiliara;

-productia anexa.

Productia de baza formeaza obiectul activitatii principale a

intreprinderii si consta in obtinerea de produse finite, semifabricate,
lucrari si servicii, destinate de regula vanzarii in afara, catre alte
intreprinderi.
Productia de baza se obtine in sectiile de productie ale intreprinderii,
denumite si sectii de baza.

Pentru exemplificare, la S.C ALC S.RL, cauciucurile resapate se obtin in

cadrul sectiei de produse din cauciuc. In contabilitate, aceste sectii sunt
cunoscute sub denumirea de locuri (centre) principale de productie sau
de cheltuieli, respectiv de gestiune.

Productia auxiliara asigura desfasurarea normala a productiei

(activitatii) de baza, motiv pentru care mai poarta denumirea si
de productie ajutatoare. Productia auxiliara cuprinde fabricarea de
produse secundare sau executarea de lucrari si servicii, ca productia
centralei electrice, de apa, de abur, a atelierului de intretinere si
reparatii, a sectiei de scularie, a sectiei de transporturi.

In contabilitate, aceste sectii sunt cunoscute sub denumirea de locuri

secundare de productie sau de cheltuieli, respectiv de gestiune.

In cadrul S.C ALC S.RL exista sectia mecano-energetica considerata

sectie auxiliara ce are in subordine atelierul de intretinere si reparatii,
centrala de apa, cantrala electrica si centrala de abur.

Productia anexa este acea parte a productiei care nu are legatura

directa cu activitatea de baza aintreprinderii, avand drept scop
satisfacerea nevoilor social-culturale si de trai ale salariatilor. Productia
anexa se obtine in cadrul sectiilor industriale ale intreprinderii care au
caracter de anexa, de unde si denumirea de sectii anexa.

In aceasta categorie se incadreaza gospodaria comunala si de locuinte,

gospodaria agricola anexa. Ca si sectiile auxiliare, si cele anexe sunt
considerate in contabilitate locuri secundare de productie si de cheltuieli,
respectiv de gestiune.

Aceasta calificare a productiei prezinta o importanta deosebita pentru

organizarea C.G.C.C asigurand delimitarea si inregistrarea cheltuielilor
pe sectii si locuri de productie care le-au ocazionat, pe produsele
fabricate in cadrul sectiilor si locurilor respective, utilizand conturi
diferite in raport de felul productiei si posibilitatile de identificare a
cheltuielilor la nivelul produselor sau al sectiilor.

Administrarea si conducerea productiei din sectiile de baza, auxiliare si

anexe, si a intreprinderii in ansamblul sau, se realizeaza la nivelul unitatii
patrimoniale de catre sectorul de conducere si administrativ. Acest
sector contine instructura sa unitati functionale (servicii, birouri) care au
drept scop indeplinirea functiilor de baza ale intreprinderii:

-functia de cercetare-dezvoltare;
-functia comerciala;

-functia de productie;

-functia financiar-contabila;

-functia de personal.

Derularea activitatii in cadrul functiunilor intreprinderii genereaza o serie

de cheltuieli, urmarite distinct pentru fiecare sector in parte.

Pentru a putea calcula corect costul de productie si implicit rezultatele

financiare, contabilitatea va inregistra cheltuielile de exploatare. Astfel
devine necesara clarificarea cheltuielilor de productie in raport cu
anumite criterii, in functie se scopul urmarit.

1.Clasificarea cheltuielilor dupa natura (continutul) lor

economica

In raport cu acest criteriu, cheltuielile se impart in:

-cheltuieli materiale de productie (materializate in cele necesare

procesului de productie);

-cheltuieli salariale (cu munca vie).

Cheltuielile materiale de productie reflecta consumul de mijloace de

productie, care poate imbraca forma de cheltuieli cu amortizarea
imobilizarilor (corporale si necorporale), cheltuieli cu uzura obiectelor de
inventar, cheltuieli cu consumul de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili, piese de schimb.

Cheltuielile salariale cuprind cheltuielile cu remuneratia personalului,

asigurarile si protectia sociala.

Reducerea cheltuielilor materiale se realizeaza prin reducerea

consumurilor specifice, prin eliminarea risipei, a pierderilor in
manipularea, in pastrarea si folosirea acestora. Reducerea cheltuielilor
salariale si a altor drepturi se realizeaza in principal prin cresterea
productivitatii muncii.

2.Clasificare cheltuielilor dupa necesitatile bugetarii si a

postcalculului

Pentru calculatia costurilor produselor (purtatorilor de costuri) o

importanta deosebita o are structura (nomenclatura) cheltuielilor, pe
elemente primare si pe articole de calculatie.
In tara noastra clasificarea cheltuielilor pe elemente primare si pe
articole de calculatie face obiectul unor reglementari speciale. Astfel,
pentru clasificare cheltuielilor pe elemente primare, se foloseste o
nomenclatura uALCa, determinata de natura economica a cheltuielilor.
Pentru clasificarea cheltuielilor pe articole de calculatie se utilizeaza o
nomenclatura diferentiata pe ramuri determinate de destinatia
cheltuielilor.

Nomenclatura speciala utilizata in etapa actuala pentru clasificarea

cheltuielilor pe elemente primare este urmatoarea:

I.Cheltuieli materiale, total, din care:

-materii prime;

-materiale consumabile;

-energie.

II.Cheltuieli salariale, total, din care:

-salarii;

-C.A.S;

-protectie sociala.

III.Contributia la fondul pentru cercetare-dezvoltare.

IV.Impozitul pe cladiri, taxe si alte cheltuieli prevazute de legislatia in

vigoare.

Nomenclatura in clasificarea cheltuielilor pe articole de

calculatie imbraca pentru cazul general o forma minimala cu urmatoarea
structura:

I.Cheltuieli directe, total, din care:

-materii prime si materiale directe;

-remuneratii directe;

-contributia privind asigurarea si protectia sociala (asupra cheltuielilor

salariale directe) si fondul de sanatate.

II.Cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei).

 ------------------------------------------------------------------------------------

III.Costul de productie (I + II)

IV.Cheltuieli de desfacere

V.Cheltuieli generale de administratie

------------------------------------------------------------------------------------

COSTUL COMPLET (III + IV + V)

La randul lor, cheltuielile indirecte, respectiv cheltuielile indirecte de

productie, de desfacere si generale de administratie, avand un caracter
complex si eterogen, se structureaza pe feluri de cheltuieli, respectiv pe
articole de cheltuieli.

Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii nu prevede nomenclatura

acestor cheltuieli, lasand la latitudinea unitatilor patrimoniale modul de
adaptare a actualelor reguli de baza privind evidenta si calculatia
costurilor de productie in functie de specificul activitatii.

La nivelul unitatii patrimoniale suma cheltuielilor determinate pe articole

de calculatie este egala cu suma cheltuielilor stabilita pe elemente
primare.

3.Clasificarea cheltuielilor dupa modul de repartizare in costul

productiei (al obiectelor de calculatie, pe produse,comenzi, faze,
activitati, functii)

In raport cu acest criteriu de clasificare cheltuielile de productie pot fi:

-cheltuieli directe;

-cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se pot identifica inca din
momentul efectuarii lor pe produse, lucrari si servicii, si pot fi repartizate
direct in costul activitatii; se mai numesc cheltuieli individuale sau
specifice, avand o destinatie bine precizata. In aceasta categorie se
incadreaza cheltuielile cu consumul de materii prime, de energie si
combustibili in scopuri tehnologice, cheltuielile salariale de baza ale
muncitorilor direct productivi calculate pentru munca prestata in
productie. Aceste cheltuieli se evidentiaza direct in contul 921
Cheltuielile activitatii de baza.
Cheltuielile indirecte cuprind acele cheltuieli care nu se pot identifica
direct pe fiecare produs, lucrare, serviciu in parte. De regula nu sunt
legate direct de fabricarea unui produs, lucrare sau serviciu, ci privesc
intreaga activitate a unei sectii, chiar a unitatii patrimoniale. Aceste
cheltuieli sunt numite si cheltuieli comune si, prin folosirea diferitelor
procedee de repartizare (imputare) se includ alaturi de cheltuielile
directe in costul de productie al diferitelor materiale, lucrari sau servicii.

Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli comune ale sectiei sau indirecte de productie;

-cheltuieli generale de administratie care sunt indirecte atat fata de

sectiile de productie cat si fata de produsele rezultate in cadrul acestora.

Asadar, aceste cheltuieli sunt evidentiate mai intai in contul 923

Cheltuieli indirecte de productie, de unde ulterior, pe baza de calcule,
sunt repartizate in contul 921 Cheltuielile activitatii de baza. Alte
cheltuieli sunt indirecte nu doar in raport cu purtatorii de costuri
(produse, lucrari, servicii), dar si in raport cu locurile (sectoarele) de
cheltuieli, asa cum sunt cheltuielile generale de administratie in contul
924 Cheltuieli generale de administratie.

Cheltuielile activitatilor auxiliare, in cazul sectiilor de productie

eterogena (atelierul de intretinere si reparatii, scularie) sunt de
asemenea , unele directe iar altele indirecte, evidentiate ambele
categorii- la acelasi cont 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare in
analitice distincte.

4.Clasificarea cheltuielilor dupa comportamentul lor fata de

evolutia volumului fizic al productiei.

Dupa raportul dintre cuantumul cheltuielilor si volumul fizic al productiei

fabricate se disting:

-cheltuieli variabile;

-cheltuieli conventional-constante sau fixe.

Cheltuielile variabile sau operationale cuprind cheltuieli care isi

modifica volumul in mod corespunzator si acelasi sens cu modificarea
volumului fizic al productiei. Din aceasta categorie fac parte consumul
de materie prima, materiale de tip energie electrica, aburi, apa pentru
necesitati tehnologice, salarii de baza ale lucratorilor direct productivi.
Matenmatic, cheltuielile salariale constituie o functie (f) a volumului
productiei (Q) de forma:
Chv = f(Q) pentru cheltuielile variabile totale

f(Q)

Chv = pentru cheltuielile variabile unitare.

Cheltuielile conventional-constante sau fixe cunoscute si sub

denumirea de cheltuieli de capacitate sau de productie, sunt acele
cheltuieli a caror marime este relativ neschimbata sau se modifica in
proportii nesemnificative in cazul cresterii sau micsorarii volumului
productiei. Pe unitatea de produs, nivelul lor se modifica in raport invers
proportional fata de modificarea volumului fizic al productiei. Ele sunt
legate de asigurarea si mentinerea capacitatii intreprinderii de a produce
si vinde, fiind functie de timp.

Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, atunci cand se calculeaza in

raport de timp;

-salariile personalului de conducere, tehALC, economic si de alta

specialitate, administrativ si de deservire al sectiei si al intreprinderii;

-cheltuielile de birou;

-cheltuieli pentru intretinerea si repararea cladirilor;

-cheltuieli pentru incalzire, iluminat si forte motrice in scopuri

administrativ-gospodaresti, adica cheltuielile generale ale sectiilor de
productie si cheltuielile generale de administratie ale unitatii.

Expresia matematica a marimii cheltuielilor fixe este de forma:

Chf = f(t)

Pentru exprimarea cifrica a comportamentului cheltuielilor fata de

modificarea volumului productiei care le-a ocazionat se
utilizeaza indicele de variabilitate a cheltuielilor, calculat astfel:

Ch1 Ch0

x 100
 Ch0

Iv =

Q1 Q0

x 100

Q0

Ch1 x 100

- 100

Ch0

Iv =

Q1 x 100

- 100

Q0

Ch1 cheltuielile totale din perioada curenta

Ch0 cheltuielile totale din perioada de baza (precedenta)

Q1 volumul fizic al productiei din perioada curenta

Q2 volumul fizic al productiei din perioada de baza

Indicele de variabilitate se calculeaza ca raport intre modificarea

procentuala a cheltuielilor in cauza si modificarea procentuala a
volumului fizic al productiei.

Analizand cheltuielile variabile pe baza indicelui variabilitatii se pot

distinge:

Cheltuieli variabile proportionale caracterizate prin aceea ca totalul

lor se modifica direct proportional cu volumul fizic al productiei,
ramanand constante cheltuielile unitare (pe unitatea de produs). Din
aceasta categorie fac parte consumul de materii prime, salariile
muncitorilor platiti in acord simplu.
Cheltuielile de productie progresive sunt cheltuielile al caror ritm de
crestere este superior ritmului de crestere al volumului fizic al productiei,
cu efect negativ asupra profitului.

Aceste cheltuieli supraproportionale se datoreza scaderii productivitatii

muncii, reducerii randamentului unor utilaje si instalatii, cresterii tarifului
de salarizare a personalului unitatii, cresterea volumului productiei prin
folosirea unor materiale mai scumpe.

Cheltuielile de productie progresive (subproportionale) au

caracteristic faptul ca ele cresc odata cu cresterea volumului productiei
dar intr-o proportie redusa. O astfel de evolutie o au cheltuielile de
intretinere a spatiului de productie, consumurile de materiale auxiliare,
cheltuielile cu remunerarea muncitorilor auxiliari. Cresterea ponderii
cheltuielilor degresive in costul productiei are un efect favorabil asupra
profitului inteprinderii.

Cheltuielile de productie regresive sunt acele cheltuieli care, intr-o

perioada de timp, scad simtitor, in ipoteza ca, odata declansat procesul
de productie se desfasoara si volumul fizic al productiei obtinute, relativ
constant.Astfel de cheltuieli se intalnesc in cazul unor instalatii si utilaje
ale caror functionare are loc la cald la punerea in functiune dupa ce o
perioada s-au aflat in revizie la rece (ex.: furnale, otelarii electrice,
centrale electrice de tumoficare).

Cheltuielile flexibile sunt acele cheltuieli care, variabile fiind,

evolueaza alternativ: dupa o perioada cand sunt proportionale cu
volumul productiei, apare o etapa cand evolueaza degresiv si invers.(ex.:
la centralele termoelectrice, consumul specific de combustibil pe
agregate, evoluiaza in functie de gradul de folosire al agregatelor).

Analizand cheltuielile fixe prin prisma indicelui de variabilitate spun ca

sunt determinate de capacitatile de productie prin, simpla lor existenta.
Deci aceste cheltuieli au Iv = 0. In aceasta categorie de cheltuieli in
afara cheltuielilor fixe propriu-zise se include si cheltuielile relativ fixe
care manifesta o anumita sensibilitate fata de modificarea volumului fizic
de productie (ex.: salariile personalului pentru administratie si conducere
ale intreprinderii si sectiilor, cheltuielile cu protectia mediului
inconjurator, furniturile de birou si alte cheltuieli administrative). Cota de
cheltuieli fixe ce revine pe unitatea de produs, scade sau creste dupa
cum volumul fizic al productiei scade sau creste. Sporind volumul fizic al
productiei se va diminua costul pe unitatea de produs si in consecinta va
creste profitul pe unitate si pe total.

5.Clasificarea cheltuielilor dupa componenta sau omogenitatea

continutului lor
In raport cu acest criteriu de clasificare cheltuielile se impart in:

-cheltuieli simple;

-cheltuieli complexe.

Cheltuielile simple sau monoelementare sunt cheltuieli care au un

continut omogen, compuse dintr-un singur element de cheltuiala si care
nu se mai pot descompune in alte elemente constitutive. Din aceasta
categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuielile cu salariile;

-cheltuielile cu consumurile de materii prime, materiale auxiliare;

-cheltuieli cu amortizarea.

Cheltuielile complexe sau polielementare sunt cheltuieli care au un

continut eterogen, compuse din mai multe elemente de cheltuieli simple.
Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli de administratie si de conducere ale unitatii;

-cheltuieli generale ale fiecarei sectii, care impreuna formeaza

cheltuielile indirecte ale productiei. Aceasta clasificare influenteaza
modul de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatie a costurilor
in sensul ca sunt rezervate conturi anume pentru categoriile respective
de cheltuieli din planul general de conturi, respectiv clasa 9 Conturi de
gestiune, grupa 92 Conturi de calculatie: 924 Cheltuieli generale de
administratie, 923 Cheltuieli indirecte de productie.

6.Clasificarea cheltuielilor dupa legatura lor cu procesul de

productie

In raport cu importanta pe care o au in procesul de productie si legatura

cu procesul tehnologic, cheltuielile de productie se impart in:

-cheltuieli de baza sau tehnologice;

-cheltuieli de regie sau de deservire.

Cheltuielile de regie cuprind elementele de cheltuieli care nu sunt

dependente direct de procesul de productie, ele avand rolul de a asigura
mentinerea structurii de productie si functionare a intreprinderii. Spre
deosebire de cheltuielile tehnologice care au caracter direct si variabil,
cheltuielile de regie in general au caracter indirect, unele dintre ele fiind
variabile, iar altele conventional-constante (fixe). Cheltuielile de
deservire sunt efectuate in scopul crearii conditiilor normale de
desfasurare a muncii, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli de
organizare si conducere. Din aceste categorie de cheltuieli fac parte:

-cheltuieli cu iluminatul, incalzitul;

-salariile personalului tehALC, de conducere, administrativ si de

deservire;

-cheltuielile cu intretinerea si repararea cladirilor;

-cheltuielile de birou, etc.

Cheltuielile de baza sunt strict dependente de procesul de productie

atat ca structura cat si ca volum. In aceasta grupa se include:

-consumurile de materii prime si materiale directe, combustibil, energie,

apa (consumuri tehnologice);

-salariile personalului productiv, etc.

7.Clasificarea cheltuielilor dupa modul cum participa la crearea

de noi valori

In raport cu acest criteriu cheltuielile se impart in:

-cheltuieli productive;

-cheltuieli neproductive.

Cheltuielile productive sau eficiente sunt cheltuieli care au drept

rezultat crearea de noi valori. In aceasta categorie se includ toate
cheltuielile ocazionate de desfasurarea normata a procesului de
productie.

Cheltuielile neproductive sau ineficiente sunt cheltuielile care nu au

ca rezultat crearea de noi valori, ele datorandu-se existentei unor lipsuri
pe linia organizarii si conducerii productiei si a unitatii in ansamblul ei. In
aceasta categorie se include:

-pierderile din intreruperi;

-pierderile din rebuturi;

-depasirea standardelor de consum la materiale si manopera;

-cheltuielile ocazionate de realizarea integrala a activitatii.

8.Clasificarea cheltuielilor din punct de vedere al scopului
urmarit

Se pot grupa dupa natura lor (in contabilitatea financiara) si dupa

destinatie (in contabilitatea interna de gestiune).

In raport cu natura acestora cheltuielile se grupeaza in:

-cheltuieli de exploatare:

-cheltuieli financiare;

-cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile de exploatare sunt acele cheltuieli generate de

activitatea de exploatare curenta a intreprinderii care face obiectul sau
profitul unitatii. In categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind :

-cheltuieli cu materii prime, materuiale auxiliare, combustibili, piese de

schimb, energie si apa;

-uzura obiectelor de inventar;

-lucrari si servicii executate de terti;

-cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de

unitatea patrimoniala;

-cheltuieli cu salariile, asigurarile si protectia sociala.

Cheltuielile financiare sunt acele cheltuieli generate de activitatea

financiara, bancara, valutara orientata spre investitia de capital in
patrimoniul altor unitati sau in atragerea capitalului spre a fi investit in
patrimoniul unitatii. In categoria cheltuielilor financiare se cuprind:

-pierderile din creante legate de participatie;

-pierderile din vanzarea titlurilor de plasament;

-diferente nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si

disponibilitatile in devize;

-dobanzile curente aferente imprumuturilor primite;

-sconturile acordate clientilor.

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli generate de activitatea
exceptionala cu un caracter accidental, intamplator, care nu are legatura
cu activitatea curenta, principala a unitatii, avand o pondere redusa in
ansamblul cheltuielilor intreprinderii. In categoria cheltuielilor
exceptionale se curpind:

-cheltuielile referitoare la operatiile de gestiune ca de exemplu:

despagubiri, amenzi, penalitati, lipsuri la inventar, donatii si subventii
acordate, pierderi din debitori divers;-

-cheltuieli referitoare la operatii de capital ca de exemplu: valoarea

contabila a imobilizarilor cedate.

Aceasta clasificare este uALCa pe intreaga economie, fiind utilizata la

organizarea contabilitatii generale care se tine pe feluri de cheltuieli
dupa natura lor, adica pe elemente primare si are drept scop stabilirea
rezultatelor exercitiului financiar (profit sau pierdere).

Aceasta clasificare serveste si la elaborarea bugetului de venituri si

cheltuieli, la intocmirea contului de rezultate, stand la baza analizei
economico-financiare a rezultatelor globale ale intreprinderii.

In raport cu destinatia acestora cheltuielile se grupeaza astfel:

-cheltuieli directe de productie;

-cheltuieli indirecte de productie;

-cheltuieli de desfacere;

-cheltuieli generale de administratie.

Cheltuielile directe cuprind materiile prime si materialele directe,

salariile directe, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte de productie, denumite si cheltuieli comune

sectiei, cuprind cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (C.I.F.U)
si cheltuielile generale ale sectiei (C.G.S).

Cheltuielile de desfacere cuprind ansamblul cheltuielilor ocazionate

de vanzarea produselor fabricate.

Cheltuielile generale de administratie cuprind ansamblul

cheltuielilor generale de administratie si conducere a unitatii
patrimoniale in ansamblul sau.
Aceasta clasificare are la baza atat natura cheltuielilor cat si modul de
repartizare si includere a lor in costul productiei fabricate in functie de
destinatie. Clasificarea cheltuielilor dupa destinatie se foloseste in cadrul
unitatii patrimoniale pentru organizarea contabilitatii de gestiune si
calculatie a costului unitar al productiei.

Cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere, in general nu se

include in costul de productie, exceptie facand cazurile in care conditiile
specifice de exploatare justifica luarea lor in considerare.

9.Clasificarea cheltuielilor dupa modul de includere al acestora

in costurile de productie

In raport cu acest criteriu cheltuielile pot fi incorporabile si

neincorporabile.

Cheltuielile incorporabile sunt acele cheltuieli cu consumurile de

materii prime si materiale consumabile directe, remuneratiile directe,
contributia privind asigurarile si protectia sociala, cheltuieli indirecte de
productie realizate rational in costul produselor cat si dobanzile la
creditele bancare contractate pentru productia cu ciclul lung de
fabricatie, aferente perioadei.

Cheltuielile neincorporabile sunt acele cheltuieli care in mod normal

nu se includ in costul productiei fabricate. In aceasta categorie sunt
cuprinse:

-cheltuielile generale de administratie;

-cheltuieli de desfacere;

-cheltuieli financiare si exceptionale care de regula nu se include in

costul productiei cat si in costul subactivitatii.

Aceste cheltuieli se reflecta direct in rezultatul exercitiului.

In concluzie contabilitatea de gestiune are ca obiectiv principal

reflectarea tuturor operatiilor de colectare si repartizare a cheltuielilor pe
destinatii, respectiv pe produse, lucrari, servicii, comenzi, faze de
fabricatie, activitati, sectii, etc, decontarea productiei obtinute, precum
si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor
executate si serviciilor prestate, inclusiv a productiei in curs de executie.

1.5 PREZENTAREA METODELOR DE CALCULATIE A COSTURILOR FOLOSITE

LA S.C ALC SRL.
Metodele clasice de calculatie a costurilor (metoda globala, metoda pe
faze si metoda pe comenzi) fac parte din categoria metodelor
absorbante (full-costing) si in consecinta, au caracteristic faptul ca
prin intermediul lor se calculeaza la nivel de purtator de costuri. Costul
total, luand in calcul atat cheltuielile directe identificate pe produs,
lucrare, sarcini, cat si cheltuielile indirecte afectate purtatorilor de
costuri prin repartizare, folosindu-se diferite criterii si procedee de
repartizare. Aceste metode nu asigura un sistem propriu de control si
analiza a costurilor, de aceea apare necesitatea elaborarii, dupa aceasi
metodologie, a doua randuri de calculatie privind costul productiei. Un
prim rand de calculatie precede desfasurarea procesului de productie,
sub forma bugetului costurilor, iar cel de-al doilea rand de calculatiei
este efectuat dupa terminarea procesului de productie, pe baza datelor
din contabilitatea de gestiune.

Elaborarea celor doua randuri de calculatii permite compararea

indicatorilor efectivi cu cei previzionati in buget. Daca nu se mai
implementeaza o metoda care ea insasi sa implice controlul operativ al
costurilor, cum este metoda costurilor standard, e necesara identificarea
unor solutii tehALCe de urmarire operativa a normelor de consum, a
normelor de munca, a bugetelor cheltuielilor comune ale sectiilor, a
bugetului cheltuielilor generale de administratie ale intreprinderii, prin
controlul financiar preventiv.

S.C ALC S.R.L. utilizeaza ca metoda de calculatie a costurilor, metoda pe

comenzi. Obiectul evidentei si calculatiei costurilor il constituie comanda
de productie (anvelopele), lansata pentru o anumita cantitate de
produse. La fiecare lansare de productie se creaza un loc de cheltuiala
pe fiecare comanda si sectie de executare in parte.

In esenta aceasta metoda consta in colectarea si repartizarea

cheltuielilor de productie pe sectii si comenzi, iar in cadrul acestora, pe
articole de calculatie.

In cadrul intreprinderii ALC, la sectia Produse din cauciuc in cadrul

atelierului Resapare se obtin anvelopele resapate.

In cazul in care se fabrica loturi partiale de produse care se predau la

magazine, inainte de terminarea intregii comenzi, aceste produse se
evalueaza in lipsa costului efectiv, la costul planificat, calculat pe baza
de antecalculatie, pornindu-se de la costul efectiv al produselor similare
perioadei precedente.

La decontarea partiala a cheltuielilor ce se repartizeaza asupra

produselor terminate si predate la magazie, acestea nu vor putea depasii
suma cheltuielilor efective inregistrate la comanda respectiva.
Eventualele diferente care apar la terminarea comenzii la S.C ALC SRL,
se include in costul efectiv al ultimului lot. La metoda pe comenzi
purtatorul de costuri este produsul, iar comanda se foloseste la
inregistrarea si urmarirea costurilor.

In cazul productiei fara semifabricate, cazul S.C ALC S.R.L., comanda

are ca obiect un produs sau un lot de produse calculatia nefacand ALCi
un fel de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau areperelor
componente. Ea releva cel mai mult partea cu care participa in
fabricatie, si respectiv la formarea costurilor, fiecare sectie de productie.

In cazul metodei pe comenzi la S.C ALC S.R.L. este luat in considerare

costul unitar al anvelopei.

Modelul sintetic privind calculul unei comenzi ia forma:

t n m

Ct = ( chsd + chij)x s

s=1 d=1 i=1

unde:

s sectiile de fabricatie

d,i articole de calculatie.

In ipoteza ca obiectul comenzii este format din mai multe unitati de

produs, acest model ia forma:

t n m

( chsd + chij)x s

s=1 d=1 i=1

Ct =

unde:

Q cantitatea de produse fabricate in cadrul comenzii date.

Comenzile de produse primite de la clienti se lanseaza ca atare in

fabricatie dupa iesirea si precizarea detaliilor tehALCe de executie numai
in cazul productiei individuale. La S.C ALC S.R.L. , pentru produsele
fabricate in serie se lanseaza comenzi care se formeaza prin
centralizarea solicitarilor primite de la clienti pentru exemplare identice.

Pentru a asigura postcalculatiei un caracter periodoc, comenzile se

lanseaza pentru cantitati determinate de anvelope care pot fi executate
in cursul unei singure perioade de gestiune.

Inainte de lansare in sectie, comanda primeste un simbol cifric din

registrul de comenzi. Dupa simbolizare organele de planificare, lansare,
executie, control, evidenta si raportarea productiei, intocmesc in limita
normelor de consum si de timp prevazute in fisele tehnologice,
documentele privind principalele consumuri: bonurile de consum (fise
limita), bonurile de lucru si fisele de insotire corespunzatoare.

Emiterea anticipata a documentelor privind consumurile de materii

prime, materiale directe, semifabricate proprii si comparate, manopera
directa, asigura respectarea nivelului bugetar al cheltuielilor care detin
ponderea cea mai mare in structura costurilor creaza premisele sesizarii
pe produs a depasirii tot pe baza documentelor speciale emise pentru
solicitarile peste norme, aceasta in conditiile evitarii utilizarilor de
materiale si repere de la o comanda la alta.

Toate documentele primare privind comenzile de anvelope, cum ar fi

bonurile de consum, fisele limita, bonurile de lucru, fise de insotire
(pentru manopera la operatii cumulate), notele de rebut, notele de
remaniere, bonurile de predare deseuri, bonurile de predare produse
cuprind obligatoriu simbolul comenzii la care se refera. Aceasta asigura
colectarea corecta a cheltuielilor si inregistrarea produselor pe comenzi.

Determinarea si inregistrarea cheltuielilor indirecte pe sectoare are loc

dupa metode obisnuite tinand seama de continutul articolelor de
calculatie utilizate in ramura chimiei.

Costul efectiv al comenzilor se stabileste la sfarsitul perioadei de

gestiune in care s-au terminat. Daca o comanda cuprinde mai multe
unitati de produs, se raporteaza cheltuielile de productie colectate pe
articole de calculatie la cantitatea de produse obtinute, determinandu-se
astfel costul mediu pe produs.

La S.C ALC S.R.L. comenzile sunt simbolizate in raport cu dimensiunea

anvelopei solicitate de beneficiari prin contracte sau comenzi. Spre
exemplu comanda 825 SR 20 reflecta: 825 desfasurarea circumferintei
exterioare (in centimetri), SR cu insertrie metalica si 20 diameetrul
interior (in toli).
Aceasta metoda nu include prgaALC in tehALCa sa de lucru sisteme
adecvate de urmarire operativa concreta a costurilor de productie si de
raportare a abaterilor de la buget, lasand organizarea acestora la
latitudinea fiecarei intreprinderi. Urmarirea operativa a principalelor
consumuri productive prin intermediul normelor de consum si de munca
este limitata la aspectul cantitativ si are loc mai ales in scopul crearii
unor baze de date pentru bugetarea activitatii in perioadele imediat
urmatoare si mai putin pentru informarea factorilor de decizie din
intreprindere.

CAP. 2 ANTECALCULATIA COSTURILOR DE PRODUCTIE

LA S.C ALC S.R.L.

In procesul managerial se folosesc diferiti indicatori privind costurile de

productie, unii fiind previzionati, iar altii efectivi. Calculatiile privind
costurile in raport cu momentul elaborarii fata de perioada in care are
loc procesul de productie la care se refera, se clasifica in
ANTECALCULATIE SI POSTCALCULATIE.

Antecalculatiile se elaboreaza inainte de inceperea productiei la care se

refera, determinandu-se astfel indicatorii previzionali. Elaborarea
antecalculatiilor la SC ALC SRl se efectueaza anual potrivit normelor de
baza in vigoare. Antecalculul costurilor de productie reprezinta o veriga
de sinteza care se elaboreaza dupa ce s-au intocmit celelalte
componente ale programului economic social al intreprinderii.
Anticalculul de costuri anual necesita elaborarea unor antecalcule de
cheltuieli cum ar fi:

-antecalculul-bugetului costurilor productiei;

-antecalculul-bugetului costurilor unitare ale produselor.

A. Elaborarea bugetarii costurilor privind activitatea de

productie.

Bugetul costurilor privind activitatea de productie cuprinde totalitatea

cheltuielilor de exploatare necesare fabricarii productiei globale a
intreprinderii, grupate dupa continutul lor economic, pe elemente de
cheltuieli, indiferent de locul de ocazionare si purtatorul de costuri,
inclusiv cheltuielile generale de administratie si de desfacere care nu
intra de regula in costul de productie ci numai in costul complet, fiind
cheltuieli ale perioadei.
Principalele etape in elaborarea bugetului costurilor (Anexa) privind
activitatea de productie sunt:

-elaborarea bugetului de cheltuieli al sectiei (Anexa);

-elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie ale

intreprinderii (Anexa);

-elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere;

-elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare.

Pentru stabilirea cheltuielilor privind productia se elaboreaza

antecalculul costului productiei cu defalcarea pe trimestre, si include
totalitatea cheltuielilor necesare obtinerii productiei, grupate dupa
continutul economic pe elemente primare de cheltuieli indiferent de
locul si produsul la care se refera. Antecalculul costurilor productiei se
intocmeste fara valoarea produselor proprii consumate in intreprindere
cu exceptia pieselor de schimb.

Fundamentarea valorii materiilor prime si materialelor directe din afara

unitatii se realizeaza pe baza necesarului, respectiv pe baza normelor de
consum.

Preliminarea valorii lucrarilor si serviciilor executate de terti are la baza

contractele intemeiate cat si nivelul din anul precedent.

In valoarea cheltuielilor materiale bugetare sunt incluse urmatoarele:

materii prime si materiale, combustibili, energie si apa si alte costuri.

La structura alte cheltuieli se constata o crestere a preliminarii, fiind

inclusa amortizarea imobilizarilor corporale si lucrarile si serviciile
executate de terti.

Bugetul de cheltuieli al sectiei de productie Caucic-Resapare se

determina pornind de la caracterul cheltuielilor incluse in aceasta
categorie. Cheltuielile din acest buget au in totalitatea lor un caracter fix
si complex, si, desi sunt directe fata de centrul de activitate functional
pentru care se intocmeste, ele au un caracter de cheltuieli indirecte fata
de centrul de activitate operational din sectie.

Din punct de vedere al calculului, aceste cheltuieli se grupeaza in

cheltuieli care se determina pe baza de norme de consum (valorile
materiale consumate pentru intretinerea si functionarea utilajelor,
salariile lucratorilor auxiliari) cheltuieli care se determina pe baza
normelor statistice, dupa experienta anilor precedenti (cheltuieli cu
reparatiile mijloacelor fixe, a SDV-urilor), prin luarea in considerare a
procentului mediu de reducere a costului de productie si cheltuielile care
se pot determina pe baza normativelor financiare, utilizand metoda
globala.

In cadrul cheltuielilor indirecte de productie se cuprind cheltuielile

neproductive, necuprinse in buget.

Bugetul cheltuielilor generale de administratie , se evalueaza si

determina pe baza normelor de consum, a normelor statistice, si
normativelor financiare folosind metoda globala. Cheltuielile din acest
buget au in majoritatea lor un caracter fix, cu exceptia cheltuielilor
pentru prelucrarea automata a informatiilor si a perisabilitatilor in cadrul
normelor aprobate, care au un caracter variabil.

BUGETUL ACTIVITATII DE PRODUCTIE

SPECIFICATIE NR. Ex. Fin. precedent Ex. Fin

RD. Realizat 2005 Buge

I.PRODUCTIA MARFA TOTAL 01 859.35

II.COSTUL DE PRODUCTIE TOTAL 02 807.77

Materii prime si materiale 03 381.50

Combustibil, energia si apa 04 62

Amortizarea imobilizarilor corporale 05 71

Lucrari si servicii executate de terti 06 25

Salarii personal 07 231

Asigurari si protectie sociala, fond somaj 08 97

si fond sanatate (22%; 3%; 7%)
 Alte costuri 09 35

III.REZULTATE

Profit (R01 R02) 10 51

Pierdere (R02 R01) 11

IV.RECAPITULATIA COSTURILOR

Cost de productie: 12 807.70

-cheltuieli materiale 13 447.3

-cheltuieli cu munca vie 14 328.1

-alte cheltuieli 15 32

MANAGER, CONDUCATOR
COMPARTIMENT

FINANCIAR-
CONTABIL,

BUGETUL DE CHELTUIELI AL SECTIEI PRODUCTIE CAUCIUC RESAPARE

SPECIFICATIE VAL
1001 Cheltuieli cu reparatii curente si intretinere utilaje

1002 Reparatii capitale

2002 Reparatii capitale executate de terti

1005 Uzura si intretinerea S.D.V-urilor

1006 Energia, combustibilul si alte materiale

TOTAL A C.I.F.U.

2001 Retributia personalului productiv

2002 Amortizarea cladirii

2003 Cheltuieli cercetare investitii

2004 05 Materiale igieALCo-sanitare

06 Echipamente protectia muncii

07 Alimentatie speciala

08 Cercet. proiectarii protectiei muncii

2019 Alte cheltuieli generale

TOTAL B CHELT. DE INTERES GENERAL ALE SECTIEI

2110 Materiale si intretinerea curateniei cladirii

2112 Reparatii curente la cladiri

2115 Uzura, intretinerea si reparatiile obiectelor de inventar

2116 Cheltuieli pentru incalzire

2117 Energie electrica, iluminat si forte motrice

2118 Apa, canal, salubritate

TOTAL C CHELTUIELI ADM. GOSPODARESTI SECTIE

2202 Lipsa / plus de inventar

2209 Alte cheltuieli neproductive ale sectiei

TOTAL D CHELTUIELI NEPRODUCTIVE ALE SECTIEI

CHELTUIELI DE REPARTIZAT TOTAL: A + B + C + D

BUGETUL CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE ALE

INTREPRINDERII

SPECIFICATIA VA

2001 Retributia personalului de conducere, tehALC, economic

2005 Amortizarea mijloacelor fixe

2006 Cheltuieli cercet. incerc. proiect. studii

0806 Echipamente protectia muncii

807 Alimentari speciale

802 Cercetarea, proiectarea, protectia muncii

2009 Dobanzi, speze bancare

2010 Cheltuieli prelucrare automata a datelor

2029 Alte cheltuieli generale ale intreprinderii

TOTAL A CHELTUIELI DE INTERES GENERAL

2101 Furnituri birou

2102 Carti, reviste publice, abonamente

2105 Cheltuieli P.T.T.R

2107 Alte cheltuieli birou

2108 Detasari, deplasari, transferuri

2109 Deplasare in strainatate

 2110 Materiale pentru intretinerea si curatenia cladirii

2113 R.K

2114 Cheltuieli P.S.I

2115 Uzura, intretinerea, reparatii ob. inv. Caracter gospodaresc

2116 Cheltuieli pentru incalzit

2117 Energie electrica pentru iluminat

2118 Apa, canalizare, salubrizare

TOTAL B CHELTUIELI ADMINISTRATIV GOSPODARESTI

2202 Lipsuri, plusuri materiale

2209 Alte cheltuieli neproductive

TOTAL C CHELTUIELI NEPRODUCTIVE

CHELTUIELI DE REPARTIZAT TOTAL: A + B + C

B.Elaborarea antecalculatiei costului pe produs

Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs, lucrare,

serviciu cuprinse in structura productiei marfa, iar la intreprinderile unde
numarul produselor ce se fabrica este foarte mare, acesta se poate
intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare, rezultatul
calculatiei constituindu-l de aceasta data un cost mediu pe grupe de
produse.

Bugetul se intocmeste desfasurat pe articole de calculatie, dupa

structura costului de productie prevazut in Regulamentul de aplicare a
Legii Contabilitatii.

La SC. ALC SRL prin antecalculatia costului unitar se urmareste

determinarea costului antecalculat al produselor, stabilit pe articole de
calculatie specifice.

Datorita existentei unei nomenclaturi vaste de produse, antecalculatia

pe produs se intocmeste anual pentru structura de sortimente din
programul de productie aprobat.

Antecalculatia se efectueaza pe produs si pe grupe de produse. S-au luat

spre exemplificare urmatoarele produse:

-Anvelope resapate 1200 x 20;

-Anvelope resapate 155x13;

-Banda transportoare PUMAC 940 mm;

-Banda transportoare PUMAC 1500 mm.

Realizarea calculatiilor pentru produsele realizate de SC ALC SRL este

precedata de o fundamentare temeiALCa a cheltuielilor directe si
indirecte urmarindu-se reducerea normelor de consum si timp, precum si
efectele optimizarii.

Antecalculatia pe produs se intocmeste tinandu-se cont de normele

tehALCe in vigoare, normele de timp, normele de consum, de preturile si
tarifele legale cat si de nivelul procesului tehnologic prevazut in functie
de potentialul perioadei curente.

NORMATOR

MATERIA PRIMA U.M NORMA DE CONSUM

AR 1200x20 AR 155x20 BTP 940 mm

1 buc. 1buc. 1.000 buc.

 1.Banda de rulare Kg. 20 1,35

2.Banda de flancare Kg. 0,6 0,100

3.Solutie vulcanizare Kg. 0,8 0,200 350

4.Anvelope uzate Buc. 1,26 1,1

5.Amestec BR 28 Kg. 2.900

6.Cordon gumat Kg. 700

MANOPERA Ore 2,35 1,25 4,42

(norma de timp)

ANVELOPE RESAPATE 1200 X 20

1 BUC.

MATERIA PRIMA U.M Norma de consum Pret unitar V

Banda de rulare Kg. 20 33.3

Banda de flancare Kg. 0,6 44.6

Solutie vulcanizare Kg. 0,8 22.3

Anvelope uzate Buc. 1,26 424.0

TOTAL: 1. Cheltuieli cu materia prima 124.67

 2.Cheltuieli aprovizionare 15 % 18.70

3.Salarii = 0.35 x
2,35 0.83

4.C.A.S 22
% 0.24

5.Ajutor somaj 3
% 0.04

6.Fond de sanatate 7
% 0.07

7.C.I.P 250 % (3 + 4 + 5 +
6) 294.65

--------------------------------------------------------------------------------------------------

COST
PRODUCTIE 1.474.970

8.C.G.A 35 % 51.62

--------------------------------------------------------------------------------------------------

COST COMPLET COMERCIAL 199.12

BANDA TRANSPORTOARE PUMAC 940 mm

1.000 buc.

MATERIA PRIMA U.M Norma de Pret unitar V

consum

Amestec BR 28 Kg. 2.900 34.277

Cord gumat Kg. 700 18.770

Solutie vulcanizare Kg. 350 18.358

TOTAL: 1. Cheltuieli cu materia prima 11896.76

2.Cheltuieli aprovizionare 15 % 1784.51

3.Salarii = (4,42 x 1106) x

1000 4891.10

4.C.A.S 22
% 1467.33

5.Ajutor somaj 3
% 244.55

6.Fond de sanatate 7
% 342.37

7.C.I.P 250
% 17363.40

--------------------------------------------------------------------------------------------------

COST
PRODUCTIE 37990.04

8.C.G.A 35
% 113970.01

--------------------------------------------------------------------------------------------------

COST COMPLET COMERCIAL 49870.53