Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
materii prime
Iesiri
piata consumatorului
------> intreprinderea-------- -> alte intreprinderi
resurse financiare
consumuri intermediare
5. Intreprinderea este un sistem organic adaptiv , adica se schimba permanent sub influienta factorilor
endogeni si exogeni.
6. Intreprinderea este un sistem tehnico- material , in sensul ca intre mijloacele de munca , materialele
utilizate in cadrul sau exista anumite legaturi care se manifesta prin dependenta tehnologica intre
subdiviziunile sale .
7. intreprinderea este un sistem organizatoric administrativ in sensul ca:
a) in momentul infiintarii intreprinderea capata statut de persoana juridica , primeste o denumire precisa , are
un sediu si un obiect de activitate bine determinat.
b)Intreprinderea isi defineste propria structura organizatorica, dispune de regulament propriu de functionare si
organizare.
intreprinderi din sectorul primar, care include agricultura ,sivicultura ,piscicultura, industria
extractiva;
intreprinderi din sectorul secundar, alcatuit din industria prelucratoare si constructiile , aici se
observa un progres ridicat;
intreprindere individuala
intreprindere cu raspundere nelimitata,in nume colectiv
societate in comandita
societate cu raspundere limitata
societate pe actiuni
cooperativa de productie
intreprindere de arenda
intreprindere de stat
intreprindere municipala.
Rolul social al ntreprinderii se manifest fa de salariai care-i consacr o mare parte din via muncii i
ntreprinderii i care trebuie s gseasc condiii optime de munc i salarii decente. Conducerea ntreprinderii
trebuie s favorizeze promovare personalului i reciclarea lor ntruct tehnica i tehnologia se modific
permanent. Al doilearol socialse manifest fa de consumatori, firma trebuie s furnizeze servicii solicitate, sa
ofere o informaie detaliat i obiectiv despre produsele sale prin politici de publicitate.
Micromediul, cuprinde factorii cu aciune direct i cu aciune pe termen scurt asupra activit ii
ntreprinderii. Din aceast grup fac parte:
1. Furnizori de mrfuri
n contractarea agenilor economici, furnizorii ntreprinderii trebuie s dispun de informaii
referitor la dimensiunile i calitatea ofertei, preurile practicate, cunoaterea unor aspecte interne
a ntreprinderilor. Ex stabilitatea economic a acesteia.
2. Prestatorii de servicii snt firme sau persoane care ofer o gam larg de servicii, cum ar fi:
firmele de transport, comer, agenii de publicitate .a
3. Clienii: consumatorii ntreprinderii, ageniile guvernamentale, care le snt oferite spre consum
bunurile sau produsele date.
4. Concurenii: agenii economici care produc bunuri similare i care au aceeai clieni i deseor
avnd aceeai furnizori de mrfuri i prestatori de servicii
5. Organismele publice sunt organele de stat (financiare, vamale, organele de justiie) fa de care
ntreprinderea are obligaii legale.
Macromediul cuprinde ansamblu de factori de ordin general cu aciune pe termen lung asupra
activitii ntreprinderii
1. Mediul demografic- caracterizat prin indicatorii ca nr. populaiei structura pe vrste i sexe,
repartizarea teritorial a pop.
Aceti indicatori permit o evaluare a dimensiunilor cererii poteniale.
2. Mediul economic format de urmtoarele elemente: structura pe ramur a economiei, nivelul
dezvoltrii economic a ramurilo, gradul de ocupare a forelor de munc, situaia financiar
valutar a trii.
3. Mediul tehnologic: nivelul dezvoltrii tehnologiilor i tehnicii n societate
4. Mediu cultural:sistemul de valori, tradiii i obiceiuri
5. Mediul politic specific fiecrei ri: se refer la foele politice din societate, a raporturilor dintre
ele, a gradului de implicare a statului n economia , gradul de stabilitate politic.
6. Mediul juridic este ansamblu reglementrilor juridice.
7. Medil natural: clima, mediul (influienteaza asupra proiectarii, organizarii intreprinderii)
8. Mediul internaional: piaa extern, nivelul de dezvoltare a altor ri
Mrimea ntreprinderii
Ramura de producie
Nivelul tehnologic;
Gradul de specializare a ntreprinderii;
Nu exista o structura standard stabilita, ea fiind permanent corectata sub conjucturi economice, a proceselor
tehnico economice.
Organele conduceri UE
Directori, vice-directori
Seciile de
funcionare
(laboratoare)
Directori, vicedirectori
Seciile de baz
Seciile
auxiliare de
deservire
(transp.,
Seciile
neproductiv
e
2.
3.
4.
5.
Intre functiuni exista o interdependenta re, realizarea corecta a unora va determina realizarea eficienta a
celorlalte functiuni.
Planificare tehnico-economic= are drept scop stabilirea principalilor indicatori calitativi i cantitativi
pe toate domeniile de activitate ( producie, for de munc, salarizare,aprovizionare tehnicomaterial,costuri,progres tehnic,desfaceri,etc)
Planificare operativ (programarea activitii)= are drept scop elaborarea programelor de activitate pe
diferite structuri ( secii,ateliere,loc.de munc) i pe diferite perioade de timp (lun, zi, schimb, or).
Aceste seciuni au caracter indicatif,putnd fie extinse sau rstrnse n funcie de planificare n cadrul UE. Aceste
seciuni dup nr.difer,n funcie de mrimea UE, de ramura n care activeaz.Elementul de pornire al planului
este prognozele de vnzri determinate pe baza studierii cererii la producia UE.
Importana planului ,,productiei industriale
Compartimentul producia industrial concretizeaz misiunea UE.
Prin coninutul indicatorilor acestei seciuni se determin coninutul i mrimea celorlali indicatori ce
caracterizez activitatea industrial.(nr.de personal,materiale,etc).
Elaborarea planului produciei industriale se efectueaz n cteva etape:
1.se apreciaz nomenclatura produciei de fabricat,a cantitii i calitii respective.
2.Elaborarea planului de producie n unit.fizice (kg,tone),cu defalcri calendaristice.
fabricate
cu
mrimea
capacitii
de
4.Elaborarea msurilor tehnico organizatorice care s asigure condiiile necesare pentru mdeplinirea planului
de producie.
5.crearea cadrului organizatoric.
q i c i +S
PM
i=1
qi -valoarea produselor fabricate in unitati naturale
c i -costul unitar al prudusului
n-nr sortimentelor
S-valoarea altor lucrari cu character industrial
Productia globala include toate elementele productiei marfa la care se mai adauga:
a) cresterea sau descresterea stocurilor de semifabricate
B) cresterea sau descresterea stocului de productie neterminata;
Produs semifabricat-productia obtinuta din productie proprie care a parcurs mai multe etape de fabricatie si
care trec la alte sectii pentru terminarea prelucrarilor si obtinerea unui produs finit,fie sunt livrate altor agenti.
PG=PM+( S sfan S inc .an +(N sf .anN inc .an)
S-semifabricatele
N-productia neterminata
Productia neta reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva sau poate fi determinata prin doua
metode:
1.Metoda de productie (indirecta):
PN=PG-Ch.mat
In cheltuielele materiale se include: valoarea materiei prime si materialelor, combustibil, energie, apa,
amortizarea mijloacelor fixe etc.
2.Metoda de reparatie (directa):
PN=B+
C h. m
B-beneficii nete
Ch.m- cheltuielele cu munca vie include retributiile,impozite pe fondul de retributie,contributii la fondul de
cercetare stiintifica, contributiile asupra retributiilor(adaosuri, sporuri) s.a. elemente ale muncii vii.
Productia realizata reprezinta incasarile banesti ale intreprinderii din vinzarea marfurilor fabricate in
perioada data:
PR=PM-(Pneplat.sf.an-Pneplati.la.inceput.an)-(Pd.la sf.an-Pd.inceput.an)
P. neplatita-productia neplatita, produtia care a fost transmisa beneficiarului insa procesul de decontare nu a
fost finisat.
P.d- productia finite care se afla la depozit
a) Productivitatea muncii in expresie naturala se calc ca raport intre volumul productiei exprim in unitati fizice
la keltuielile de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie
Wm=Q/T Q-volum productiei Tkeltuieli de timp de munca pu obtinerea acelui volum de productie
El exprima atit Wm in cadrul intreprinderii cit si permite compararea nivelului Wm intre diferite
intreprinderi.
b) Wm in unitati de timp de munca Wm=T/Q T-kelt de munca exprimate in ore/om, zile/om
Acest indicator exprima Q de munca utilizata pu obtinerea unei unitati de productie .
Datorita volumului mare de munca, a modificarii rapide a normelor de timp de munca fac ca aceasta
metoda de calcul sa aiba o sfera restrinsa de aplikare.
c)Wm-in unitativalorice:
n
Wm=
qipi
/T
i=1
pi-volumulproductiei in unitativalorice
i=nr.sortimentelor
Chelutuielile de munca (T)pot fi masuarate in om/ore sauom /zile.Ceamaicoretcametoda de calcul a Wm e
ceaundeTeexprimat
in om /ore deoarece in acestcazsunt eliminate pierderile de timpce pot
avalocpeparcursulzilei de munca.
d)Wm-anuale ,trimestrialelunare :
n
Wm a/tr/l=
qipi /Ns
i=1
de
personal
Nm=t*Q/Ft ef
Nm=nr.de muncitori TESA
T=timpul normal pentruexecuatareauneilucrari
Q=vol.de lukraricetrebuie effectuate
Ft ef =fondul detimp de muncaefectivaluneilucrator
5)Depepozitiasalariatului,salariul e un venit al factorilor de productiemunca in timp de
depepozitiaintreprinderiireprezinta un
cost .Acesta se regaseste in costul de prouctie care la
rindulsauinfuenteaza in mare masura a profituluisaupierdirelor.Deaceeastabilireacorecta a salariului e
un factor important a competitivitatiiu.e.
In coditiileactualesalariulreprezintaceamaifrecventa forma de venitconstituind 80% din venit national al
tarilordezvoltate.Principaleleforme de stimulare a lucratoruluiu.e :
1)salariul
2)sistemuldefacilitateinterne:
a)vinzareaproductieiintrepriderilorlucratoruuicuanumitereduceridepret(10-20%)
b)achitareacompletesaupartial a cheltuielilorpentrudeplasarealucratoruluilaserviciu
c)acordarealucratorului a creditelorfaradobindasacudobindamica
d)acordarealasalariupentruvechimeainmunca
3)facilitatenematerialeacordatepersoanelor:
a)acordareagraficuluiflexibil de munca
b)acordareazilelorlibere
c)prelugireaconcediilorplatitepentruanumitesuccese in munca
d)iesireamaidevreme la pensie
e)creareaunei atmosphere socialefavorabileadicalichidareabarierelor administrative ,promovaeaspiritului de
intelegerereciproca
4)Avansarealucratorilor planificareacarierelor ,platapentruinstruireasiridicareacalificatiei.
Forme de salarizare:
I.
II.
III.
IV.
V.
munca s.a. Sursa de plata a personal e oparte din venitul obtinut din activitatea ec-a. Suma total de plata a
salariilor constitue fondul total de salarizare a u. e.
Legislatia salarizarii cuprinde norme juridice de care intrepr. trebuie sa tina cont. Legea salarizarii a R M
stabileste ca salariul cuprinde: salariul de baza ,adaosuri si sporuri la acestea si care sunt confidentiale.Legea
stabileste sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale in functie de forma de organizare
a intreprinderii,modul de finantare characteristic activitatii.
Totusi legea stabileste formele de plata si tarifele minime de stat p-u remunerarea muncii.Statul stabileste
marimea salariului minim si tariful minim p-u categoria 1 de calificare a angajatilor.
TEMA 4
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
MF reprezinta bunuri care folosite in activitatea ec-ca o perioada indelungata p-u mai mult de un an participa
la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare,isitransfera
costul in productie fabricate treptat pe masura uzurii lor.
MF ale u. e pot fi productive si neproductive.
Mf productive participa direct la procesele de productie sau creeaza conditii necesare sau creeaza conditii
necesare p-u desfadurarea lor.
1) cladiri
2) constructii (estacade,fintini,drumuri,poduri)
3) instalatii de transmisie( conductele de apa, retelele electrice)
4) masini si utilaje (masini si utilaje de lucru,tehnica de calcul)
2.
T- cheltuieli de transport
Cn
Tn termen de exploatare
n numar de ani
Metoda de reevaluare a MF presupune determinarea valorii atit initialr cit si de bilant in baza unor
coeficienti de reevaluare care indica de cite ori valoarea initiala sau de bilant la momentul evaluarii e mai
redusa sau mai inalta decit valoarea la momentul crearii sau la momentul reevaluarii.
Valoarea de lichidare este valoarea de realizare a MF uzate si scoase din productie.
(Pe parcursul unei perioade)
Valoarea m.f. ale intreprinderii se poate modifica in timp in baza punerii sau scoaterii din functiune a m.f.
Pentru estimarea dinamicii m.f. pentru o perioada anumita de timp (an) sunt determinati urmatorii indicatori:
1. coeficinetul inoirii mijl.fixe ets raportul dintre valoarea m.f. puse in functie in perioada respectiva si
val. m.f. la sfirsitul perioadei examinate
k. in.=MFp/MF1
2. Coef. Scoaterii din functiune a m.f.este raportul dintre valoarea m.f scoase din functiune in perioada
examinata si valoarea m.f la inceputul perioadei
K sc. = MF sc/ MF0
Pentru a asigura o crestere econom. a intreprinderii , o crestere a randamentrului m.f este necesar ca
valoarea m.f. sa se afle in crestere adica pentru fiecare perioada sa se indeplineasca relatia: MF1>MF0
Acest lucru se va realiza in cazul in care MFp>MFs si Kin>Ksc
3. Coef.sporirii m.f
Kspor.=( MFp- MFs) /MF1
4. Valoarea medie anuala a mf.(este aplicat la eficienta utiliz. m.f)
MF=Mf in+ (MF p*t funct(luni)/12-(MF sc*t nefunct)/12
T funct=termen de functionare pina la sfirsitul anului in luni
Tnefunct= termen de nefunctionare pina la sf.anului in luni
3.
Uzura reprezinta pierderi caracteristicilor tehnice si economic ale m.f care are loc odata cu trecerea timpului
atit prin folosirea ,cit si nefelosirea sa .Uzura este influentata de mai multi factori :natura si calitatea m.f,
modul de folosire calificarea lucratorilor ce folosesc m.f. , conditiile atmosferice etc.
Elementele m.f se pot uza fizic si moral.Uzura fizica reprezinta pierderea treptata a unor proprietati de
exploatare a m.f datorita utilizarii lor sau datorita actiunii distructive a factorilor atmosferici.
Uzura morala este reducerea valorii m.f sub actiunea dezvoltarii progresului tehnico-stiintific care duce la
aparitia unor utilaje cu o productivitate mai inalta si cost mai redus. Uzura morala se manifesta prin pierderea
eficacitatii si oportunitatii folosirii lor pina la expirarea termenului uzurii lor fizice. Inlocuirea intirziata a MF
uzate moral duce la obtinerea unei productii de calitate mai joasa si un cost mai sporit in comparatie cu m.f
performate .
Sursele principale de acoperire a chelt.legate de innoirea m.f sunt mijloacele proprii sle intreprinderii care se
formeaza pe parcursul perioadei de exploatare a m.f sub forma defalcarilor de amortizare .Amortizarea este
expresia valorica a uzurii fizice si morale a m.f ;recuperarea sub forma baneasca a valorii m.f ;se determina ca
raport intre valoarea initiala a mij.fixe la termenul de functionare utila(ani) :
A=Vin/t(ani) detaliata formula va deveni
A= P+T+M / t(ani)
Un utilaj
n=4ani
na1=1/1+2+3+4=1/10*100%=10%
na2=2/1+2+3+4=2/10*100%=20%
na3=3/1+2+3+4=3/10*100%=30%
na4=4/1+2+3+4=4/10*100%=40%
metoda regresiv
amortismentul scade periodic
norma de amorizare scade
costul de producie este ncrcat cu amortizare din ec. n ce mai puin
4.
Rentmf=profit / MFmediu
3. INDICATORII STARII mf
1. COEFICIENTUL DE UZUR caracterizeaza gradul de uzur a MF
Guz= suma A/ Valoarea initial a MF
Suma A- SUMA total a amortizrii.
Pagina 12 lipseste
c. Cheltuieli avansate cheltuieli care sunt efectuate n prezent dar care se vor include n costul
produciei n perioada urmtoare . EX palta pentru arend, cheltuieli pentru pregtirea i insusirea
produciei noi, tehnologiei noi.
Fonduride circulaie includ
a. Producia finit producia a crui proces s-a finit i este destinat livrrii n afara ntreprinderii
- Producia finit de depozit
- Prodcia finit n curs de expediere
b. Creane sau datorii debitoare (datoriile altor ntreprinderi.... pentru producia cuprat sau prestare
sevicilor)
c. Mijloace bneti sunt destinate pentru achitarea cu furnizorii, remunerarea muncitorilor, achitarea cu
bugetul i alte organizaii.
- Mijloace bneti n cas
- Mijloace bneti n decontri
- Mijloace bneti n contul de decontare n banc
Cr =
PR produc iarealizat
MC
Cr
indic ce volum de vnzri se obine la fiecare leu de M. C. Utilizate sau numrul de rota ii efectuate de
MC=
2
b. Capacitatea mijloacelor circulante (coeficient indirect)
Cmc =
MC
=1/cr
PR
Cmc
indic gradul de implicare a m.c n producia sau ci lei de m.c revin la 1 leu vzri
c. Durata unei rotaii- ne indic n cte zilese pentrece un circuit, cu ct este ma scurt cu att este mai bine.
Dn = T/Cr=T*MCmediu/RR
T- perioada de timp (an, trimestru, luna si poate fi exprimat in 360,90,50 zile)
d) rentabilitatea m.c.
Rmc=/MC
Ne indica marimea Profitului optinuta la 1 leu de m.c.
Accelerarea vitezii de rotatie duce la disponibilizarea unui volum oarecare de m.c astfel intreprinderea
poate asigura fabricarea si comercializarea aceluiasi volum de productie cu un volum mai mic de m.c
Suma m.c eliberate din circuitul sau economic, sau economiile poat fi determinate dupa relatia
E=PR1/T*(Dn0-Dn1)
In termenele stipulate in contractele de creditare intrepriinderrea este obligata sa restituie bancii suma
imprumutata si suma dobinzii calculatre in termeni irespectivi:
1.
2.
Directii de repartizare.
3. Rentabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare.
4.
Pragul de rentabilitate
1.
Obiectul principal al ag.ec. este obtinerea rezultatelor dorite cu chelt. minime. Forma de manifestare a
acestui principiu este eficienta economica care este raportul dintre effect si efort.
Efectul este rezultatul activitatii ec-ce si poate fi caracterizat prin mai multi indicatori naturali si
valorici cum ar fi: volumul de productie, economia de materiale, profitul, etc
Efortul sunt cheltuielile suportate p-u a obtine rea efectului (chelt. materiale, umane etc). Eficienta ecca de manifesta atit la nivel macroeconomic cit si la nivel microeconomic. O
deosebita importanta are
eficienta ec-ca la la nivelul formelor, intru-cit aceasta va determina marimea eficientei ec-ce la nivel macro.
Eficienta ec-ca poate fi exprimata prin mai multi indicatori, indicatorul de baza reprezentint rentabilitatea
activitatii ec-ce care exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.
2.
Directii de repartizare.
Profitul reprezinta partea suplimentara a valorii care de obtine in urma efectuarii unui ciclu de productie si este
sursa principala p-u dezvoltarea de mai departe a intreprinderii.
Tipurile de profit ale activitatii intreprinderii sunt reflectate in formularul Nr 2 al SNC numit:
Raportul privind rezultatele financiare.
Profitul poate aparea pe trei directii de3 activitate ale intreprinderii:
1
profit din activitatea de baza ( activitatea operationala de productie- cel mai important tip de profit).
Profit din activitatea de baza =Profitul brut+ Alte venituri operationale- chelt. Comerciale- cheltuieli
administrative si generale alte cheltuieli operationale
Profit din activitatea investitionala = venituri din activitatea investitionala cheltuieli cu activitatea
investitionala
Profit din activitatea financiara=venituri din activitatea fin cheltuieli cu activitate financiara
Profitul din activitatea ec-o-financiara este suma celor trei tipuri de profit de mai sus.
Acest tip de profit mai este numit profitul perioadei de gestiune,este acel profit care de supune impozitarii.
Impozitul pe profit= Profit in perioada de gestine x cota impozit.pe profit (15%)
Incasarile de la realizarea productiei- sunt mijl. banesti obtinute de intreprindere din realizarea
productiei,lucrarile effectuate,servicii prestate.
In afara de aceasta o intreprindere poate obtine incasari din:vinderea fondurilor fixe, a materialelor,darea in
arenda a bunurilor,veniturile din activitatile cu hirtii de valoare.s.a.
Profitul net este profitul care ramine la dispozitia intr. si este distribuit p-u formarea fondului de distribuire si
a fomndului de acumulare.
Fondul de distribuire este utilizat p-u finantarea necesitatilor sociale si stimularii materialelor lucratorilor.
-remunerarea muncii,plata dividendelor,ajutor material,plata foilor de tratament,premii
Fondul de acumulare se formeaza atit din profitul net cit si din alte surse ( fondul de amortizare, credite,
costul utilajului scos din functiune si vindut) Acest fond repreainta sursa de dezvoltare a potentialului ec. al
intreprinderii si este utilizat p-u:
--desfasurarea activitatii de colectare, de proectare;
--asimilarea tehnicii noi;
--cheltuieli p-u emiterea hirtiilor de aloare;
--constructia de locuinte, obiectelor cu menire sociala
3. Rentabilitatea, esenta economica.tipurile si metodele de determinare.
Rentabilitatea exprima raportul dintre effect (profit) catre effort (cheltuieli) p-u o anumita perioada.
Un anumit nivel de rentabilitate este necesara p-u mentinerea si cresterea potentialului ec. al intreprinderii,
cointeresarea actionarilor.O activitate este rentabila atunci cind raportul profit (venit) cheltuieli este mai mare
ca 1. Iar cind este egal cu 1, intreprinderea nu obtine nici profit insa nici pierderi.
cind este <1 activitatea este in pierdere. Profit < Cheltuilei
Tipuri de profit rentab.:
1. Rentabilitatea economica indica gradul de utilizare a intregului capital(capital propriu + capitl
Profit net
imprumutat) Re= CT (Capital Total) x 100%
2. Rentabilitatea financiara Rf=
Profit net
CPropriu(Capital Propriu)
Pragul de rentabilitate
x 100%
4.
x 100%
x 100%
x 100%
Profit unitar
C (Costul pe unitate de produs)
x 100%
Pragul de rentabilitate exprima volumul productiei sau al cifrei de afaceri la care incasarile totale sunt egale
cu costurile totale, iar profitul = 0.
Dincolo de volumul de productie critic, intreprinderea poate avea profit devenind rentabila. Daca
volumul de productie < decit nivelul critic, intreprinderea functioneaza in pierderi.
Pragul de rentabilitate poate fi determinat atit in functie de volumul produs concret exprimat in unitati
natural, cit si in functie de volumul total al vinzarilor mai multor produse.
i
VC
VC
CT
CF
CT
A
CF
qc
numit prag de
rentabilitate.
qc
CF
PCMV
VT= CT
Px q = CF + CV, CF in perioda scurta nu se modifica deci P x q = CF + CMV x
qc
variabil.
Px
qc
CMV x
qc
= CF
=>>>
qc
CF
PCMV
CA cr =
CF
qCMV
1
qp
CAcr =
qc
pun
CF
CMV
1
p
(pretul unitar)
Consumul capitalului fix e reprezentata prin amortizarea (expresia baneasca a uzurii capitalului fix).
Amortizarea se exprima numai valoric ca suma inclusa in costul productiei fabricate si se include pe produs sau
a.
b.
-
1.
2.
3.
4.
a. Cost global
b. Cost marginal
c. Cost mediu
Costul global (total) e generator de consumuri globale - reprezinta ansamblul costurilor
corespunzatoare ..
Costul fix determinat de consumuri fixe desemneaza acele cheltueli care pe terneb scurt ramin relativ
neschimbate, indifferent de modificarea valorilor de productie (amortizarea, capitalul fix, dobinda, chirii,
CMV = CV/Q
CMF = CF/Q
1 element : cheltueli materiale minus costul deseurilor recuperabile. Aici se include valoarea materiei
prime , materialelor de baza si auxiliare, semifabricatelor, conbustibililor, ambalaj, valoarea resurselor natural
utilizate, uzura OMVSD.
2 element : cheltueli pentru retribuirea muncii calculate de tarife, adaosuri, premii.
3 element : cotizatii pentru asigurari de stat sociale si medicale
4 element : uzura mijloacelor fixe suma cotelor de uzura (armortizarea)
5 alte cheltueli ( ch de reclama, repartatia mijloace fixe, deplasari , pregatire cadrelor)
- cheltuieli administrative
- alte cheltuieli operaionale
Articolele a i b sunt cheltuieli directe i sunt incluse nemijlocit n costul de producie. Articolele c i d
sunt cheltuieli indirecte, adic proprii mai multor tipuri de produse.
5. Reducerea costului de productie. Impactul unor grupe de factori asupra costului de productie
Fiecare ntreprindere e interesat s obin producia cu costuri ct mai mici pt a dobndi un ctig ct mai
mare.
Cile de reducere a costurilor sunt
-
Prima grup de ci se refer la reducerea cheltuielilor materiale- are o importan deosebit n acele ramuri
n care ponderea cheltuielior materiale n costul total e ridicat i vizeaz reducerea consumului de materie
prim, materiale, energie, reducerea normele de consum, reducerea retribuiilor, utilizarea deeurilor.
Determinarea influenei reducerea cheltuielilor materiale asupraa reducerii costului de producie se face
dup relaia- R% chelt materiale = (chelt materiale1 chelt materiale0)/ chelt materiale1 * 100% * Km
chelt materiale1, 0 ---cheltuieli de materie prima sau materiale
Km---- coeficient ce exprima ponderea chelt materiale respectiv in costul productiei
Caile de reducere a cheltuielilor ocazionate de factorul munca se are in vedere:
a. stabilirea exacta a nr de muncitori pe categorii
b. cresterea productivitatii muncii
Pentru a calcula influienta cresterii productivitatii muncii asupra reducerii costurilor de productie
R%m= 1- (100+Pr/100+Pwm) *Krm*100%
Pr---procentul cresterii retribuirii muncii
Pwm---procentul cresterii productivitatii muncii
Krm---coeficient ce exprima ponderea fondului de retribuire in cost de productie
Cile de reducere a cheltuielilor administrative
- realizarea proporiilor optime ntre personalul productiv i neproductiv
- mecanizarea lucrrilor de calcul, evidena statistic i calcul
- reducerea cheltuielilor generate de deficiene n conducere
- raionalizarea cheltuielilor legate de paz, pot, telefon.
Cile de reducere a costurilor de producie prin mbuntirea gradului de producie prin mbuntirea
gradului de utilizare a capacitii de producie, ceea ce determin reducerea cheltuielilor pe unitate de
produs n special a amortizrii.
p-pret unitar
P-pretul critic
La acest pret pentru a obtine profitul dorit la volumul respective al productiei pretul poate fi determinat astfel:
Pc= (CF+q*CMV+profitul dorit) / q
Pc-pret de comercializare
Pretul produsului poate fi determinat dupa aceasta formula pentru un nivel minim si maxim al productiei.
Investiiile reprezint suportul material a dezvoltrii economice. Ele stau la baza creterii calitative a
tuturor elementelor procesului de producie. Este imposibil asigurarea creterii randamentului
utilajului, sporirea productivitii muncii, mrirea nr. de locuri de munc, sporirea i diversificarea
produciei fr investiii.
Investiiile reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate la nceputul perioadei de investire precum i
cheltuielile curente ce se efectueaz mai tirziu.
Clasificarea investiiilor:
a. Dup forma de alocare:
- investiii reale;
- investiii financiare ( de portofoliu);
Investiiile reale reprezint totalitatea mijloacelor bneti necesare pentru crearea , lrgirea, perfecionarea
mijloacelor fixe.
Ele au cteva particulariti:
procesul investiional necesit un timp relativ mare cuprinznd durata de proiectare i de execuie a
lucrrii;
ntre momentul efecturii cheltuielilor i cel al obinerii efectelor se impune o anumit perioad ceea ce
face ca timpul s fie un factor important de care depinde eficiena economic a investiiilor.
Investiiile financiare reprezint cheltuieli pentru procurarea hrtiilor de valoare.
b. Dup destinaia lor:
- investiii productive, care asigur creterea bazei tehnico-materiale n sfera productiv att la obiectele
direct productive ( ateliere pentru ntreinere, drumuri de acces)
- investiii neproductive, acele efectuate n domeniul social- cultural ( locuine, cantine, coli,.....)
c. n funcie de caracterul lucrrilor:
- investiii n obiecte noi;
- investiii pentru modernizri, reutilizri.
d. Dup proveniena direciilor de finanare:
- investiii autohtone;
- investiii strine.
e. Dup sursele de finaare:
- investiii proprii- constituite n baza acumulrii capitalului propriu;
- investiii mprumutate- creditele de la bnci, mprumuturile de la agenii economici.
f. Dup modul de constituire a capitalului:
- investiii nete- constituit din capitalul acumulat din economiile firmelor;
- investiii brute- include investiiile nete i amortizarea destinat nlocuirii mijloacelor fixe.
Etapele activitii investiionale
Orice firm nainte de a iniia o investiie va elabora strategia investiional care este parte component
a stategiei de dezvoltare a ntreprinderii. Aceast strategie reflect toate etapele necesare n vederea
investiiilor.
La etapa dat ntreprinderea studiaz minuios necesitatea invstiiei, studiaz cererea pe pia la produsele
similare, preurile de comercializare, cheltuielile de producie, volumul de investiie necesar pentru a
implemanta procesul respectiv.
Indicatori generali: ei creaz o imagine de ansamblu asupra obiectului de investiii: profitul, cifra de
afceri, cheltuielile de producie, capacitateade producie. Aceti indicatori sunt nesemnificativi deoarece
nu presupun compararea efectului cu eforturile.
Indicatori de baz, care nu trebuie s lipseasc la adoptarea deciziei de a investi:
a. Volumul investiiilor totalitatea cheltuielilor efectuate pentru edificarea obiectului pn la
punerea lui n funciune;
b. Durata de execuie a lucrrilor de investiie- perioada de timp din momentul nceperii pn n
momentul punerii n funciune a obiectului;
c. Durata de funcionare- perioada din momentul punerii n funciune a obiectului pn n
momentul scoaterii lui din funciune;
d. Investiia specific- exprim valoarea investiiei ce revine la o unitate de capacitate de producie
Is =
Val .Invest.
CP
Tr =
Vol .invest.
Pr .net
El indica perioada in care investitia se recupereaza din profitul obtintinut in urma punerii in functie a
obiectivului constituit.
6.Rentabilitatea investitiilor
Rent.invest=1/Tr=1/ In/Prof.net=Pof.net/In
Exprima profitul uman obtinut la o unitate de investitii
Cea mai raspindta forma de finantare sunt creditele.Acestea au rolul important,ele ofera
intreprinderi,posibilitati de asi realiza strategiile investitionale la reducerea termenului de efectuare a
investitiei.
In acelasi timp achitarea dobinzii aferente creditelor este o povara costisitoare pt intreprindere determinind
reducerea eficientei economice in perioada rambursarii creditului deaceea intreprinderle tb sa compare costul
creditelor acordate cu efectele posibile ale exploatarii obiectelor proiectate pe baza acestor credite.
Pentru finantarea investitiilor se acorda credit pe un termen mai mare de 1 poate fi platita annual sau expirarea
termenului odata cu rembursarea creditului.Astfel dobinda poate fi simpla si compusa.
Exportul-reprezinta una din caile rapide de a intra pe pietele straine fiind o cale de asigurare a cresterii
economice a intreprinderii.Exportul poate fi efectuat in mod direct si indirect.
Exportul direct-presupune iesirea directa a intreprinderii cu produsele sale pe piata externa .In acest scop
intreprinderea poate sasi deschida intr-o tara straina o reprezentanta cu functii de comercializare a produselor
sau prin intermediul unor firme specializate care organiziaza co,mercializarea produselor pe pietele externe
fara participarea producatorilor.
Exportul indirect-se efectueaza prin intermediari specializati care isi asuma responsabilitatea organizarii si
comercializarii produselor pe pietele externe.
ponderea
Mpr .i
Gap= Cons . total
-Pentru a determina eficienta economica activit. De export se poate calcula cursul de revenire la exportcare
exprima efortul intreprinderii pentru a obtine o unitate valutara.
Pi ( lei )
Cre= Pe ( valuta )
Pretul intern complet include toate cheltuielile de producer , ambalare, expediere a marfii
PE este pretul unei unitati de valuta exportat exprimat in valuta convertibila
Atunci cind CRE este mai mic sau egal ca Cs(curs de schimb) operatiunea este eficienta
- Cursul de revenire la import
Cri =Pi + Ti / Pe
Pi= pretul produsului pe piata interna (lei)
Ti=taxele la import (lei)
Pe = pretul in valuta a acelei marfi (valuta)
Atunci cind Cri este mai mare sau egal ca Cs operatiunea respective este eficienta