Sunteți pe pagina 1din 8

Arpasul de Jos

Radu George Alexandru

Grupa:8314

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management ,Inginerie Eonomica in Agricultura si Dezvoltare Rurala


Capitolul 1:Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Arpasul de Jos

1.1 Prezentarea localitatii

Istoric:
Cercetari istorice dovedesc faptul ca anul primei atestari documentare a localitatii este
1223  in actul  Rivulum qui dicitur Arpas. In anul 1765 ,satul a fost militarizat si a facut parte din
Compania a VII-a de granite a Regimentului I de Granita de la Orlat pana in anul 1851,cand
regimental s-a desfiintat.
Prin traditie,localitatea Arpasu de jos a facut partea din Tara Fagarasului si judetul
Fagaras,dupa desfiintarea caruia a intrat in Regiunea Stalin respectiv Brasov.iar incepand cu anul
1968 face parte din actualul  judet Sibiu.
Un element cheie in evolutia asezarii satului Arpasu de jos este drumul care traverseaza
satul,drum care intodeauna a facut legatura intre provinciile romanesti.
Dupa ce a ars arpoape in toatalitate in 27 iulie 1889,se poate spune ca pe acel teritoriu s-a
construit un alt sat.Daca in anul 1900 in timpul reconstructiei nu erau decat 17 gospodarii in
toata localitatea Arpasu de jos pana la inceperea Primului Razboi Mondial numarul acestora
aproape s-a dublat ajungandu-se aproape la aproximativ 33 de gospodarii.
Primele gospodarii au fost construite in zona centrului actual al satului,de-o parte si de
alta a acestora ridicandu-se treptat locuinte de-a lungul drumului principal care tranziteaza
localitatea.
Perioada interbelica a reprezentat un punct esential in dezvoltarea asezarii in acest interval de ani
numarul gospodariilor aproape s-a triplat,toate acestea adunadu-se de-a lungul drumului.
Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a produs o explozie  in evolutia asezarilor,in numai 15
ani s-au construit aproximativ 100 de gospodarii,satul capatand un aspect de copac cu multe
ramificatii,s-au construit cladiri si in lunca Oltului in nordul localitatii si in sud spre muntii
Fagaras.
O perioada foarte buna in dezvoltarea asezarii rurale a fost al VI-lea deceniu al secolului
XX,cand intr-un timp relativ  scurt s-a construit foarte mult,iar satul si-a marit considerent
dimensiunile.
Perioada de declin incepe in anii ’70 cand treptat tot mai putine  gospodarii ies la
suprafata de pe teritoriul Arpasului de jos,ajungand ca in perioada 86-90′ sa se mai ridice doar 5
gospodarii.
Dupa revolutia din 1989,dupa migratiile pentru munca in masa in tarile puternic dezvoltate din
vestul Europei,incep treptat sa se mai ridice locuinte dar nu ca in perioada infloritoare de dupa Al
Doilea Razboi Mondial.
Potrivit traditiei,satele fagarasene ,,de jos”,sunt asezari mult mai noi decat cele ,,de
sus”,de unde au coborat pe luncile raurilor catre Olt,fiind adevarate replici ale celor de sub
munte.
Întodeauna ţinutul cunoscut sub numele de Ţara Făgaraşului, din care face parte şi Arpaşu de Jos
a fost stăpanit de romani sau înaintaşii acestora, iar mai târziu a stat sub scutul domnilor Ţării
Româneşti, care de fapt au descins din această parte de ţară, peste munţi, începând cu legendarul
Radu Negru.
În documenentele latine, zona se numea Terra sau Silva Blachorum et Bissenorum adică 
Ţara sau Pădurea Romanilor şi Pecenegilor. Treptat, stăpânirea ungurilor s-a apropiat de sudul
Transilvaniei, dar ţinuturile Almăşului şi Făgăraşului au continuat încă multe veacuri să stea sub
domnii munteni. La 1223, regele Andrei II-lea înzestrează prin uzurpare de autoritate,in dauna
romanilor, mănăstirea cisterciana din Cârţa (înainte de stabilirea saşilor) cu pământuri luate cu
japca de la Valahii din Arpaş.
Terenul era delimitat în documentul regal, redactat în latină de cancelarie, de”râul Arpaş,
Olt, munţii cei înalţi, Pârâul Unghiului şi râul Cârţa”. Este prima atestare scrisă a numelui de
Arpaş. Mircea cel Bătrân stăpânea toată Ţara Făgăraşului. Se menţionează multe danii ale acestui
domnitor, între care cea facută lui Costea din Viştea pentru fapte de vitejie, dându-i-se în posesie
o proprietate în Arpaş. Treptat, stăpânirea regilor unguri şi apoi a împăraţiilor habsburgi se
extinde formal peste întreaga zona de sud a Ardealului, denumită scolastic Ultrassylvania.
La 1596, un document de piele de urs atestă că Bogdan Arpaşanu este înobilat de principele
Sigismund Bathory. Mulţimea documentelor de acest fel, în mare parte necercetate ştiinţific,
acordate familiilor Bogdan, Vasu Silaghe şi probabil altora din Arpaşu de Jos, nu permite o
prezentare amănunţită în acest spaţiu.Menţionăm totuşi diplomele pe piele de urs, date familiilor
Vasu şi Silaghe de principii Mihai Appafi şi Gheorghe Rakoczy. Deosebit de importantă este
plângerea arpăşenilor împotriva grofului Mihai Teleki, în care sunt înşirate cruntele poveri la
care erau supusi de acesta. Înfiintarea de către Viena a regimentelor de apărare şi graniţelor a
schimbat soarta locuitorilor, multi arpăşeni înrolându-se în randul grănicerilor şi dobândind pe
această cale însemnate libertăţi şi privilegii. Veacul al XIX-lea marchează o puternică ridicare a
romanilor de sub stăpânirile străine. Tot mai multi arpăşeni încep să dobândească ştiinţa de carte;
se înfiinţează prima şcoală condusă de învătătorul David Boieriu. Bine situat geografic şi
economic, satul începe să devină un nucleu administrativ-teritorial. În zorii acestui veac, Nicolae
Iorga, călătorind prin Ardeal schiţează o descriere a Arpaşului ca important centru administartiv,
cu pretura ce-şi întindea autoritatea peste douăsprezece sate. Pretura îl avea în frunte pe prim-
pretorul Gheorghe Boieriu. După unirea Transilvaniei cu Romania, Arpaşul din ce în ce mai
prosper are cinstea de a-i primi ca oaspeti, in cateva rânduri, prin doctorul Gh.Moldovan, pe regii
Romaniei.
De vizitele regilor Carol al II-lea şi Mihai I îşi mai aduc aminte cei mai vârsnci arpăşeni.
Avântul ţării libere şi întregite se reflectă şi în progresele înregistrate de locuitorii Arpaşului, în
toate domeniile. Câţiva oameni de vază s-au ridicat de aici. Filimon Bogdan a ajuns primarul
Braşovului, Dănilă Vasu a fost membru în Senatul ţării, Octavian Vasu-prefectul judeţului Ciuc.
Încă de la începutul acestui secol prin construirea căii ferate şi mai apoi a şoselei naţionale,
Arpaşul a devenit, pentru satele din jur, de la munte şi de peste Olt, un punct de tranzit. La Arpaş
s-au înfiinţat gara, poşta, telefonul, ocolul silvic, dispensar uman şi veterinar.
Arpaşu de Jos a devenit reşedinţa de palsa, cu prefectură ,judecătorie, post-teritorial de
poliţie. Sporesc interesul de noi produse şi puterea de cumpărare a locuitorilor iar, ca reflex, se
dezvoltă comerţul particular (Louis Vasu, Gheorghe Cucu,Stanciu, Ciopac, Limpede, Lupuşor).
Se înfiinţează măcelării (Lomu, Dei), ateliere de cizmărie, fierărie, tâmplălrie, brutărie.
Meseriile de zidari şi bărdaşi au fost practicate de numeroşi meşteri ca urmare a
dezvoltării construcţiilor de case, şuri şi acareturi. Un rol important l-au jucat în epocă cele trei
mori cu apa, ce funcţionau în plin, atrăgând clienţi din numeroase sate din jur, în special “de pe
Ardeal”. De menţionat numele unor destoinci morari, Dumitru Muntean şi Gheorghe Morar.
Înfloreşte o activitate culturală susţinută, prin înfiinţarea Societăţii culturale Arpăşana, care
organiza baluri cu programe artistice, din care nu lipseau jocul popular, piesa de teatru si corul.
Tinerii ţărani şi intelectuali erau atraşi în aceste activităţi. Dintre promotorii culturali ai
Arpaşului se cuvine să-i amintim pe: Constantin Cucu, Nicolae Codrea, Maria Cucu (Limpede),
Zizi Boieriu, Vasile Bârsan, farmacista Vogel, Sabian Şerbu, Eufrosina Dobrin ş.a.
În cel de al doilea Război Mondial, bărbaţii mobilizaţi au participat, pe frontul de est şi de vest la
campaniile miltare ale patriei. Ca şi în prima conflagraţie mondială, mulţi au pierit sub focul
duşmanului. Câţiva dintre eroii sunt menţionaţi pe monumentul din centrul satului şi pe troiţa din
cimitir. Mulţi au ramas necunoscuţi…
După 1945, Arpaşul a trecut prin aceleaşi privaţiuni şi schimbări forţate ca toate satele
ţării. S-a păstrat totuşi permanent un ferment anti-comunist, concretizat în rezistenţa pasivă, dar
şi în forma organizată, prin sprijinul acordat de populaţie luptătorilor din munţi. Părintele Cornel
Dascăl, prof. Remus Budac, Vasile Măgurean şi Nicolae Trandafir (Neagălu), alături de mulţi
alţii cunoscuţi şi necunoscuţi. Cu obiectivitate menţionăm câteva progrese din epoca comunistă:
electrificarea, apa potabilă curentă, asfaltarea drumului gării, construirea casei de cultură şi
amenajarea sălii de nunţi. Arpăşenii şi-au ridicat case noi, multe dotate cu instalaţii sanitare şi băi
etc.
Arpaşu a avut şi frumoase reuşite sportive, încununate prin câştigarea Cupei Agriculturii
pe ţara la volei şi alte rezultate bune, de nivel judeţean, la tenis de masă şi handbal.
O mare realizare a fost după decembrie 1989, introducerea gazului metan, fapt ce împreună cu
celelalte facilităţi dobândite în timp, conferă localităţii un nivel urban şi frumoase perspective.

Asezare geografica :

Comuna Arpaşu de Jos este situată în sud-estul judeţului Sibiu, la 47 km de municipiul


Sibiu şi la 15 km de oraşul Victoria, judeţul Braşov. Arpaşu de Jos este localitate de graniţă a
judeţului Sibiu cu judeţul Braşov.
Situat in centru Ţarii Fagarasului,la distanţa egala între limita vestică a acetuia în zona
Sebeşu de sus-Bradu si orasul Făgăraş,Arpaşu de jos ocupă în peisaj  un spaţiu geografic
privilegiat,cu o admirabila perspectiva spre cei mai înalti munţi din ţara,la sud -Oltul si dealurile
Hârtibaciului la nord.Localitatea se înscrie in cel de al doiea şir din tripla salbă a satelor
făgărăşene.Peste depresiunea în care este aşezat satul se desfăsoara contururile masivelor
muntoase Podragu,Arpaşu Mare(2468m),Vânătoarea lui Buteanu si linia zimţata a Şeii Caprei.
Harta:

Comuna se învecinează la nord cu comunele Bruiu şi Chirpăr, la vest cu Porumbacu de


Jos, la sud-vest cu satul lui Badea Cârţan, Cârţişoara, la sud cu judeţul Argeş, iar la est cu judeţul
Braşov.
Poziţia matematică a centrului de comuna Arpaşu de Jos, dată de coordonatele
geografice sunt: paralela de 45° 46’ 41’’ latitudine nordică şi meridianul de 24° 37’ 24’’
longitudine estică, ceea ce îi conferă o poziţie centrală în cadrul tarii.Localitatea este străbătută
de la sud către nord de râul Arpaş, care are ca zonă de izvorâre confluienţa braţelor Arpaşu Mare
(2468m) şi Podragu.
Suprafaţa totală a localităţii Arpaşu de Jos este de 4 116 ha, din care teren intravilan 49
ha, iar suprafaţa extravilană este de 4067 ha.

1.2 Resurse agroturistice natural ale localitatii Arpasul de Jos

Comuna Arpaşu de Jos se afla într-o zonă turistică extrem de apreciată.


Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Parcul Naţional – Rezervaţia Munţii
Făgăraş, rezervaţia naturală de marmote Arpăşel si aria naturală – Lacul Tătarilor.
Golul alpin al Munţilor Făgăraşului se afla între Vârful Suru şi Podagru. Versantul nordic
aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaşu de Jos şi oraşului Avrig. Tot aici sunt
incluse si Rezervatia Naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.
Rezervaţia Naturală Arpăşel (RFA) a fost înfiinţată în anul 1961 şi are în prezent
Avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii al Academiei Române (nr.
1922/10.07.2006). Ea este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Arpaşu de Jos şi
Cârţişoara din judeţul Sibiu, având o suprafaţă de 736 ha. Rezervaţia face parte din cei 6989,2 ha
ai „Golului alpin al Munţilor Făgăraş, dintre Suru şi Podragu”, arie protejată menţionată la
poziţia 2709. Posibilele căi de acces în rezervaţie sunt numai cele de “picior” şi cele aeriene.  
Vegetaţia şi flora sunt structurate pe următoarele etaje de vegetaţie: făgete (550 – 900
m); păduri în amestec (800-1250 m); molidişuri (1200-1650 m); tufişuri subalpine (1600-2200
m),  păşuni şi gol alpin (2200-2507 m). În RFA sunt 219 specii de cormofite, grupate în 20 de
asociaţii vegetale. Fauna – aici trăiesc în jur de 100 de exemplare de capră neagră şi cca. 40 de
marmote, prioritare fiind efectivele de capră neagră.
În urma cercetărilor efectuate asupra mlaştinilor din Depresiunea Făgăraşului au fost
identificate trei mlaştini de turbă de interes conservativ major, pentru care s-a întocmit
documentaţia de constituire a unei noi rezervaţii naturale mixte, denumită după mlaştina
principală “Lacul Tătarului.  Mlaştinile se află pe teritoriul comunei Arpaşu de Jos, satul Arpaşu
de Sus, din judeţul Sibiu, la o altitudine medie de 540 m, coordonate centrale 45°43’00” N şi
24°39’07” E.
Rezervaţia este situată la circa 3 km SE de Arpaşu de Sus, pe o terasă mai ridicată din
dreapta râului Arpaşu Mare, la nord are ca limită cele două mlaştini, Lacul Tătarilor şi mlaştina
aflată mai sus, la est este mărginită de malul vechi al râului Arpaşul Mare, o terasă mai înaltă cu
2-3 m decât zona protejată, limita de sud este dată de limita mlaştinilor şi pajiştilor inundate, iar
la vest are ca limită drumul ce urmăreşte malul actual al râului Arpaşul Mare.

Capitolul II :Identificarea pensiunilor din


localitate si gradul lor de clasificare

CASA MARIN : Casa Marin detine 6


camere dintre care 4 sunt situate la etaj cu 2
bai iar celelalte 2 sunt separate cu baie
proprie si incalzire centrala,livingul generos
utilat in stil rustic iar afara sub acelasi
acoperis este situata terasa de unde aveti o
priveliste mirifica. Casa este situata la liziera
padurii la poalele muntilor Fagaras la
distanta de 9km de Dn1 si la 3km de
Transfagarasan Dn7c(34km pana la Balea
Lac) sau cu trenul. 

CASA DORMI CA PUIUL: Pensiunea Casa


Dormi ca puiul dispunde de 7 camere cu 5 bai, o
sala dotata cu masa de tenis, biliard si alte atractii.
CASA ARPASANA : Aflata la poalele Muntilor Fagaras, Pensiunea agroturisitca Casa
Arpasana, constructie noua, dispune de : 1 dormitor 24 mp, 4 locuri de dormit, baie cu vana
hidromasaj 10 mp, terasa vedere munte, Tv, frigider 
1 dormitor 22 mp, 4 locuri de dormit, baie cu cabina dus, balcon vedere munte, tv, frigider 
1 dormitor 18 mp, 2 locuri de dormit, baie cu cabina de dus -jakuzi, , terasa vedere munte, tv,
frg. 
1 dormitor 16 mp, 2 locuri de dormit, baie cu cabina de dus, balcon, tv, frigider 

Cabana lemn cu bar si bucatarie, 2 locuri dormit, tv, baie 

Living, sala mese, bucatarie. 


Privelistea muntilor Fagaras este de vis se pot admira virfurile Moldovanu si Negoiu 
Pensiunea dispune de terasa, loc pentru gratar, teren pentru joaca copii, teren de fotbal(miuta)
Categoria 3 stele - certificat eliberat de Ministerul Turismului noiembrie 2008 

Localizare: Sat Arpasu de Sus - judetul Sibiu

Puncte de interes:
- Transfagarasanul 3 km
- Balea Cascada 8 km
- Balea Lac 15 km 
- Pastravaria Albota 2 km
- Manastirea Cartisoara 5 km 
- Muzeul Badea Cartan 3 km 
- Bisericile satului
- Manastirea Sambata 20 km 
- Strand or. Victoria 10 km

CAPITOLUL III:Stadiul valorificarii


resurselor agroturistice din localitatea Arpasul de Jos

În urma analizei S.W.O.T s-au identificat trei principii care trebuie să stea la baza elaborării
strategiei de dezvoltare a ramurilor economiei localităţii Arpaşu de Jos, acestea fiind:
 
1. AGRICULTURA
 terenul arabil reprezinta una dintre principalele resurse natural avand o suprafata de 580
ha
 suprafata de teren arabil cultivate cu o gama larga de produse
agricole:grau,cartof,porumb,rapita,sfecla de zahar
 populatia localitatii detine in gospodarii:300 de porcine,1500 ovine,300 bovine,3889
pasari si 40 familii de albine.
 existenta conditiilor si traditiilor pentru dezvoltarea activitatilor zootehnice in
localitate,animale in gospodarii
 suprafata teritoriala mare ocupata de pasuni 1 320  ha si fanete 760 ha.
2. INDUSTRIA PRELUCRATOARE
 materii prime existente pentru industria alimentara:grau,cartof,porumb,legume.
 potential existent pentru obtinerea produselor ecologice
 productivitatea buna a terenurilor agricole
 traditii locale in cresterea animalelor
 vecinatatea cu orasele Victoria si Fagaras
 starea buna a spatiilor disponibile ce pot fi ultilizate pentru activitati antreprenoriale
 existenta unei comunitati de afaceri locale,reprezentata prin cateva societati comerciale in
domeniul agricol si panificatie
3. TURISMUL
 existenta conditiilor dezvoltarii turismului rural
 existenta monumentelor culturale: Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”,Biserica
,,Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”,Monumentul eroilor decedati in al II-lea Razboi
Mondial,Troita lui  Constantin Brancoveanu.
 localitatea este strabatuta de DN 1 Brasov-Sibiu
 existenta muntiilor Fagaras cu pitorescul acestora
 

S-ar putea să vă placă și

  • Azuga
    Azuga
    Document16 pagini
    Azuga
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Dubova
    Dubova
    Document11 pagini
    Dubova
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • AZUGA
    AZUGA
    Document21 pagini
    AZUGA
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Sarata Monteoru
    Sarata Monteoru
    Document21 pagini
    Sarata Monteoru
    Chioreanu Florina
    100% (2)
  • Tara Hategului
    Tara Hategului
    Document24 pagini
    Tara Hategului
    Chioreanu Florina
    100% (1)
  • Bozovici
    Bozovici
    Document16 pagini
    Bozovici
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Pucioasa
    Pucioasa
    Document21 pagini
    Pucioasa
    Chioreanu Florina
    100% (2)
  • Tara Hategului
    Tara Hategului
    Document16 pagini
    Tara Hategului
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Slănic Moldova
    Slănic Moldova
    Document12 pagini
    Slănic Moldova
    Chioreanu Florina
    100% (1)
  • Vaideeni
    Vaideeni
    Document19 pagini
    Vaideeni
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Localitatea Coltesti Jud Alba Resurse
    Localitatea Coltesti Jud Alba Resurse
    Document23 pagini
    Localitatea Coltesti Jud Alba Resurse
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Capâlna
    Capâlna
    Document14 pagini
    Capâlna
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Capalna
    Capalna
    Document16 pagini
    Capalna
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Pucioasa
    Pucioasa
    Document17 pagini
    Pucioasa
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Prezentare VD
    Prezentare VD
    Document12 pagini
    Prezentare VD
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • VD
    VD
    Document17 pagini
    VD
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Nucet
    Nucet
    Document16 pagini
    Nucet
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Nucet
    Nucet
    Document9 pagini
    Nucet
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Bozovici
    Bozovici
    Document22 pagini
    Bozovici
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Stâna de Vale
    Stâna de Vale
    Document14 pagini
    Stâna de Vale
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Vulcanii Noroiosi
    Vulcanii Noroiosi
    Document17 pagini
    Vulcanii Noroiosi
    Chioreanu Florina
    100% (1)
  • Vaideeni
    Vaideeni
    Document13 pagini
    Vaideeni
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Slănic Moldova
    Slănic Moldova
    Document23 pagini
    Slănic Moldova
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Sat Archia
    Sat Archia
    Document20 pagini
    Sat Archia
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Presentation1 Amara
    Presentation1 Amara
    Document15 pagini
    Presentation1 Amara
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Arpasul de Sus
    Arpasul de Sus
    Document16 pagini
    Arpasul de Sus
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Sat Archia
    Sat Archia
    Document30 pagini
    Sat Archia
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • AMARA
    AMARA
    Document1 pagină
    AMARA
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări
  • Comuna Almas, Jud Arad
    Comuna Almas, Jud Arad
    Document30 pagini
    Comuna Almas, Jud Arad
    Chioreanu Florina
    Încă nu există evaluări