/2/

) Ii
'NNrinNNN
ORTHODOXA ROVIANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA

Anal al Y111-lea, No. II,

NOEMVRIE.

TABELA MATERIEL

PAIS.
I Candice. Santa 809
II ITO Shorn le. 830

t
III Faeultatea de Teo . . . . 851
IV Dogma deserts pareederea Dube lel
V Inspeclia protopresviterlaln a jade-
ale/ Baena . . . . . . . . . 887
VI /late de DonntInne . . . . . . . 892
VII Ennatienl Bisericenci tablonr1 sta
tintice ale Eta Eplecopll de Ram-
nice Noel Severin . . . . . . 901

4111,

s'Z9 6
311?) c)

Ve-ve,a94-NTL

T3T_TOT_TIR,Srla
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Principatele-Unite No.34
1884_

www.dacoromanica.ro
ANUL VIII. BIJCITRETT, NOEMVRIE 1884. No. U.

BISERICA ORTHODOXA ROIANA

META PERIODICA EQLESIASTICA

APARE 0 DATA PE LUNA

Predioa Cuvantul"
II. Tim. IV. 2.

DIN 1STORIA BISERICET ROMANILOR

METROPOLIA UNGRO-VLACHIET.

CONDICA SANTA
(Urmare, Ve41 No. 10, anal T1U-lea, pag. 713).
X.XXV.
f 0." , r,s- N
AE serNu Ilk IlerK CCP TA ErIKONIE AI AA iam
1111K
,-, cs- ,
S pZMA (pZeZ AE 4 1 AAlliZeAT- El1K0 : HE "-
T9' KZ 61-1K011V47 liAckervi KOspE Ag (I)07 AA VA
7g116'10111'1, CAg KA4411ClI AVra IleAlillAZI UM CA
C1406 W14 Ali
1'
'OnAPKLA AIIA3TA Cite ANACH i 'rill KA
CZ NV (1)1E AIlAcTZ CI) TZ 61-13K0111E Al ezmNIIKVAg,
+XII.' tfE fleTOr : Am AA (SU I1EAO I1E 'ANIirk cite
'114AW AP rrEeiri : K? CCPAITV W11 KV ROA fie+
,, t4
AVIIIIIMAT/SA141) W14 ..,11NZ 4AT/iAtill All z e 1 E CAAE
- ci "I
9 f
AOMNVAV14 mociro 'ici liii ocTA AN 6ACAV 1i0E-
74

BO 9 iNOMNV LIZeZPI eVIVIZNE14.114. KA CZ 121)AKZ CO-

KOTrCAZ 41 no KA'pE Ckg AATVrf uni AP A(j)AA
, ,a I, .7.
Wge A BeItNNI1) pi I KIlliEgNHCHT09143 'AID-
Nu in 7 ,,,
KA CZ
7,,,
LIN 11 CI) TES E 11K0111 N. LEIN AM NZ 6VCE Ell 4 6E-
s , N., I

i .... I
crkinika cop TE Nuiponomu, KAVE 914 CTrElliE Nq-
1" 7 ' *,> a
MERE C(1) 411A0 W14 CAZ8N1414A0r WIl 4TOIVIA KW
^ I

An AIN 4'nzpir ROCTLIFI 11114 gAiNA. .+ITXii lief

Biserica Ortodocsa Romina 1

www.dacoromanica.ro
810 CONDICA SANTA

, `N. ,, r
'Orl?NtEmq ifv A .0,1144
.
41/2E AA
.
Gar .
e 7, . .
a iNoriark
f1

rip t, xorstitiKg KV norm lwaca1) . A T-9E11AM net Kw

MaKapli npoTocir rEA$F. KA'tE CAe IlitZTA 'A d)I1 MA
i cp.- AP r.%.

iNe Cp0A0 AA AMA TX Cd) T x 'En Icon' E. A9E" Trh'aTra -

,;
TA Air CA cKe H 1116MfAc AOP 4:TiN 'PIA TX IS 0 NiSIIKZ.
7%"4'

All Ai .5 I 71 it ,qr-K7215 1705).

= t Fost al Solid Meto die.

= t Fost al Andrianupolel Climent.

=t Al Pogonianiel Eutimie.

NOTE:
162 Actul acesta este scris pre pagina intaia a Nei 28-a.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 811

156 Scriserea actului este cea rondg, a seculului al XVIII-lea cu

asverlituri, pre care le conservam in reproducerea actului.
164 Actul alegerel lui Antim are o particularitate, pre carea o no_
tam Evict Adecg el nu represintg din cei frei candidair care anume a
fost ales ; find -ca propositiunea, care s'att aratat a fi maT de fo-
los la acesta sfant4 Episcopie" deoi este puss en stop de a deter-
mina pre ales, ea Inge nu aratg, pre care anume fl preferg alegetorii.
166 Antim, alesul Episcopiei de Romnic dupe calerisirea lul Ila-
rion, este de nationalitate caucasian, care se vede, cg, venise din co-
pira'rie In Tera Muntenesca, oi atata s'a identificat cu Tera i Biserica
Ungro-Valachiel, el el more, cum vom vedea, pentru interesele Terei
adoptive. Antim atat el singur, cat oi contimpuranir laT, II tituleza
tot-de-una cu titlul de niverenula, pentru aT arata originea lnT natalg,
gi nu se pote afirma, cg, el era venit In Ter& romanescg din mongs-
tirea Atonulu!, Ivirul, cad actele lui posteri6re dovedesc acesta.
166 Antim facea partea din pleiada bgrbatilor, carii au tost instru-
ivi la ocela Mitropolitulul Stefan of apoi sub conducerea Mitropolitu-
lui Teodosie, cu reposatul Mitrofan al Buzeulut of apoi cu dascalul
Damaskin, acum succesor al lui Mitrofan, cultivari sciinta romanesca
dela fmele secululu! al XVII-lea. Dace Mitrofan se distingea prin
cultura slava a tiIpului, Tar dascAlul Damaskin represents cultura
grecal Antim era omul, care pre 161ga limbele clasice, dispunea pi
de un spirit, of pete kiar gi cunoscinte artistice. El la Snegov, unde era
Egumen al mongstirei, lucra arta tipografieT cu atat facilitate, ea era
considerat, ca tipograful eel mai de frunte. Ducendu-se la Itomnic In
calitate de Episcop, arta tipografiel a lost nedeslipita de dtnsul of a-
jungend Mitropolit el nu s'a Injosit a se ocupa cu arta, carea IT faces
cunoscute tesaurele minter sele. Tot sat-feat se vede, ca el era gi un
sculptor eminent, of 1n.cg traditiunea arata of icone, eoite din penelul
de pictor a1 lnT Antim. In genere, alesul Episcopiei de Ronnie era
omul genial a1 timpului of de aceia el a trebuit sa more nu de merte
naturalg, .
157 .Antim, radicat la trepta de Episcop al Romnicului In anul
1705,Martie 16, a'remas aid pens la anul 1708 Ianuarie 28, cand a
lost trecut la trepta de Mitropolit al Ungro- Valachiel, i anume du-
pe mortea Mitropolitulul Teodosie. (Pomelnicul S -tet Mitrop. a Un-
gro-Valachiei)
XXXVI.
illr.Q11, Kg Alla& Azs AS'Hd368 21Alrl Aii GethfiTil 'err-
ISOM. d /I FiliKKgAg. lig rgpfi Alt iniriager.
yr / , ..> -
.11.(44) 're AMH5Eti, 11ZOTEAE A TO

www.dacoromanica.ro
812 CONDICA SANTA

tligrdpeti, tpaglit'OpoP 991-0AVii.Wil 'AA 11ZMZ%.11.V.

AS611 tiZ5grilke IrrgErAqOp Wit NESZ.5VitiA0e. L1111
.1Tia or'NVrt A OAWN q IC
,
xic C)110" Ag Al/tiO)
osrtiT rixckVT tNEAI lizeHTEAE, HZCKSiTh MAN NA-
MITE AE To4ii diiiik ilVMNNZ e 6 i fl Atinill NZ,
,e,MtliV 'AMliZpAT AMA AM-KO AtViiNta yr, NZC-
idit taiig Ng 140- ; ga %HAI 9E t A CTE v W clAitu,z
KV ZeNTEAE) Ken KA(AAE TO141 CST- cpIKS'irE.
t ,, 1 ,,
!NIA' ni iriat
$

NON WAMENIHI Wit 11ET9 i? A NOFAC-

.-N
C
frp2 Mk Ttcno, Cote noropir AN 9EpKg(ni, WN CA' "4"

i et I 2, .
4 vreWKA IV AA 6X-VA Clitrk) W11
,
W AN" map Al CpE-
, Ill Tri
sioa tt, Wil CA" WMENItrg Wit CAg ciZCTI4r1111
NOK CVnir IINAAT AEN flowr, UM A" fIZTHNIPIT,
WI-I CAg 4 [-pork% , WN e ,itil FAT A TVA ,cil
011% CKpNKTVOI. IIIK CA" CUNT 4 91910911, Wit
WARE till+ KE11,1"A 1.120 TEAVA. 11114 rap BA SENN
,
KV CAatil, CS :KVINE4E nor 9E11 131 11 Wit 119E 90 m0e10
I! 6

; Kf;&,41 411ZeZ4rE -NV ApE C4npW14T6. 11114 4

,,
AXV CCYTk ANINVA BI alp (1)ZKZT00-0A, KA- itsk

tEAE AE AA flzeKNTEAE 11V9FttV : lEAA vIE 411()EVNZ

Kq 1189NNTEAE UM Ole (1)110' 1-11CTE 4KNNAT
C AZglit KApAi Aa rpinir 11911
i
nprin. $vtpti OyNA
LUK
71

CCIPTZ CZ609 tploACKZ W14 Arlo ToA,VNZ CECT4 IIKZ.

NIZPTVOICZCKk Oyf 60TEZ. +TO; epir;IA 11ZKA-
TEMP. ilipErprk .isiexprt MOP wiAor 11111 Bit-mo
ISTEKVAVK siE BA CZ (pi E, DAMN Nb.
Confesiunea traditiunei biserieeesi, rostith de eatre

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 213

Antim la chirotonia sa de Episcop al ROmpiculuX

nu diferh intru nimic de confesiunile de mg nainte;
qi de aceia noY representam aid num/LT partea de1a
sfe'rqit :
AVniz 7A9,1oritt ;KZ M; MI5ITVrICICKZ WN AE
ri
Kill TO IYVAP3 Il ;9E (ClaNie ti`ittrA AA ooy-
row-snavitii, ,ca AE nzLiCia NECKHNZ + irfg
1% I, -7
irrovrz inctoci: Jytvv.

'yo ei6-4,144,2, tt_h kftris,ar,

f`027L" AirtcgArcit ti 4.744.0mic,
.30

iYt'll "2Mb' I 1)61134,0ot 104tig

An.
Iny tt, or
Ler (4144C lg. A:Kik y
168 Aceste doe acte aunt striae pre pagina adoa a faiei 28 din con-
dica Banta.
1" Litera scrierei este cea rondo cu prea pu ma asverlituri, incat
se poate dice ca aceste doe acte represintit cu plenitudine caligrafia
seculului al XVIII-lea.
900 Simbolul credintei din faIa noastra, este a doa traductiune in
limba romanesca a acestei piesa din literatura cregting gi tot-o-data se
pale considera gi ca cea din urma versiune in limba noastrA. Acest
simbol diferA, cum vedem, de alui Teodosie, a el se apropie forte
mult de originalul grec gi cauta a da in forme sintetice mai tate ec-
spresiunile de asemenea feat din limba grata gi in sfirgit aprope este
identic cu cel usitat de Romani pea asta-sli. Dacit am voi sa nottra
aid gi diferintele, apol aceste nu Bunt multe; gi anume : vorba ome-
nit", asta-sli este data prin forma analiticg, facut om", gi acesta pate
din causa skimbKrei sensului acestel vorbe, apol ecspresiunea unul
nascut de la parintele nascut" asta-sli o avem unul nascut, carele
din Tatal s'ati nascut". De asemenea Antim intrebuintaza mai la tot
pasul prepositiunea de la" in loc de,, din", ceia ce nu represinta esen-
Is, ca, din, ci numai originea gi inceputul, de uncle plea, ceva.
161 In documentele Episcopiei de RAmnic Antim Iguraza, gi ba
persona, ce a inmultit averea acestuist.locag. Aga 11. Osim adauga,nd

www.dacoromanica.ro
814 CONDICA SANTA.

mogiile Episcopiei fn cftmpul Bujorenilor;a1 ROmnicului gi la Micha-

egti (Cond. Doc. Ep. ROmnic pag. 55 gi 444).
XXXVII.
p
AL gptmE 'IL Ai AA npt vii""ra 'efrHOJAiw1 R*157.910; 'efrHILifir KY'
`L.
AANIACHH L6 MST': A4 opt L4r TA efriS Oa E A piAANNH8A811) OE Tpi Ka
LZ H9 pamaie 412"141,4 ggE.To"Ny Aa AO ISO! LliA0pa 'IL Las A.A;L" 1AH4t 14 X1"-
(pia : KB VAATIr WN HO 1104L, apt AOMHHITHAHri A1141"Eli LIA1 ,A,OMHZAHlui
HOrrpit 111) KOLTA ,,H Eir atp2a. gomoA 4 ytipzH PBMZH114.111. K4 1Z .AHZ
) rA
IOMOTtAZ o'prI opt nape '4' santre) u m A' A.AA ID spa ISptAisii HA LZ 4111
4
gogEprituuTtipto 'auttirg EctigTo 'enisonti. Inn 641,914z 4961 6 " EliPHKA
4-` u
Itk,TfH MH pgmoni H 01( LZ '1116 ETtipe intimEns 4, tone WH LAZAHIP"
AO 3 um 4To- ma Kg 'anosTonn 4:napett" ICIOLTA! AN , FUN eAlt...;Te
HpE 111)0HreMEHH v AWAILL" 41 AA AA25'crt.ipt 117"yEcur% A 50g8t, 110
:
HrtiMItift thy rwetitte, 44 AA 04I5H. A TpEHAt 141
A
KY? AAHlwit
Al AA NOALAHAssapt (48 'apaii 24 414 Mari 41 41040 AA 2A4ALTZ
s' ck
t. TZ La
H01111 APE
,A,HKZ
elACTA AHC48 HPH HHSMEA1 4116 4ACTZ HO AHK2
2 u
finpit Ao tut /5Cii. (7216-1708).

cf> aie rtpp f

,400 r4,0 92e c
= f Fost al Solid Avcsentie.

=--- t Al Sevastiel Neat.

=-- t Al Pogonianiel Eutimie.

=t D amaskin Episcop Romni culla

161 Acest act este scris pre pagina Intaia a foiel 30. Pals este
alba gi de sigur, ca ea a fost destinata, pentru ase scrie pre- dinsa ac

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 815

tele stramutarei lui Antim la Mitropolia Ungro-Valachiei, dupa, mortea

Mitropolitul Teodosie, carea s'a petrecut in anul 1708 Ianuarie 27. Du-
pre cum se constata din Epitafia, gi al stramutarei luT Damaskin de-
la Buzeil la Romnic. cti*, epitaiiul, mentionat mai sus, care este copi-
at de pre petra mormentala, a Metropolitulul Teodosie, gi care petra
asta-sli este ageslata in forma, monumentala la altarul catedralel S -tel
Mitropolil a Ungro-Valachiei de catre I. P. S. Mitropolit al Ungro-
Valachiet, D. D. Calinic Miclescu 15 in anu11875.
nnnot4T49 4. .40mH9 npt COHLINTHA mirrponon7 Up glEcom;e11, Alde
15 di i : ren n5 Al 5HAP AI AA nyr, .4E 1AHH f Hiliti; t4iAl. 4i 5HASA1 npt
AnmHHATSAIA ACUMNI, 'Ici) Ii0CTAHAHn6 ROMA. nk.rroppinAh Tipme A8H
2C7 ANN AA LUN a ni3HH, WH ca9 47rpon7 'seism 1708 :
1" ScrisOrea acestul act este cea ronda cu prea putine asverlituri,
pre care le representam In reproducerea mtg.
1" Documentele Episcopiei de Romnie ni-1 presinta pre Damaskin,
gi ca pre omul, care s'a ingrijit de limpeclirea mogiilor Episcopiei, in-
multirea averet gi mai ales rescumpararea skitulut Trojan. Aga in po-
melnecul Episcopiei se dice. 'Pomelnecul luY Paine, proe-
gumenul, care cu voiaphrintelui kir Damaskin Epis-
copul at re'scumphrat via de la Trojan cu locurile,
care ad fost venduth de Antim Episcopul luY Teodo-
sie logof6tul Olanescu.,
196 Damaskin a stat pre tronul Episcopiei Remnicului dela 1708

Aprilie 14 One la 1726, and scaunul acestel Episcopit a fost ocupat

de Inokentie, dupa, mOrtea lug Damaskin. D. Lesviodacs in catalogul
Mitropolitilor Ungro-Valachiei gi a Episcopilor de Remnic incurca
datele chronologice, pretinclend, ca, Antim a devenit Metropolit al
Ungro-Valachiei la 1709, Tar Damaskin Episcop al Remniculut la
17-10. Aceste afirmatiuni se opun documentelor, gi monumentelor
istorice.
1" In privinta activitatei literare, Episcopul Damaskin se pote
considera ca persona, ce a rupt cu trecutul nostru istoric gi a introdus
prin Biserict serviciul divin in limba rominesca. Deck' Mitropolitul
Teodosie considera limba romanesca- prosta gi saraca" gi el se temea
ae a traduce tecsturile dogmatice in limba romanesca, Episcopul
Damaskin, avend de superior pre genialul Antim al Ungro-Valachie;
gasesce destule ecspresiunl gi limba romanesca in mana lug devine
capabila, de a representa tote ideile religiunei crestine ; cultura hit
cea intinsa in limb ele great, latina, gi slavona, a tacut acesta. i in arl ever.
El intaiti se pune pre traducerea Antologiulul gi tiparindul, face, ca

www.dacoromanica.ro
 816 CONDICA SANTA

prin Bisericile romanescT ewe ante serviciul serbatorilor Imparatesci

gi ale IsTascetorei de `Dumneslea In limbo. romanesca. Traduce Penti-
costarul, cu care pune pre romanesce serviciile Invierei gi ale serba-
torilor cinci-PcimeT pene la Dmninica tuturor santilor gi In fine face,
ca i serviciile paresimilor se resune romanesce, dupe, ce a tradus gi
Triodul, dar care s'a tiparit la 1731 Julie, (vacleise prefetele de la a.
ceste carp). Tot Dascalul Damaskin gi in calitate tot de Episcop a
tradus gi Octoichul cel mic, pre care l'a complectat Archimandritul
Ghenadie, Egumenul de la Cozia. Damaskin In calitatea sa iumai
de dascal a facut carte din barbatil, ce art contribuit la tiparirea Bi-
bile; cunoscuta la na cu numele de aluT erban (1688). 4i In fine la
1704 Damaskin traduce_ de pre elinesce gi tiphregte la Buzeli Aposto-
lul dupre Bib lia luT erban. (ye& prefata acesteT carp).
167 In local lui Damaskin la Episcopia de Buzel s'a ales, dupre
cum se vede din acest act, gi anume la 1708 Aprilie In 14, egumenul
monastirel ArgeguluT, Ioasaf. Ioasaf continua a administra Eparchia de
Buzeil One la 1717 Octomvrie 1, and dupre ecspresiunea actuluT
cgl-a plata obstOsca datorie,. NoT pe'n6 acum nu avem nieT o cunos-
cintA despre activitatea Jul Ioasaf, fiind ca nu pomenesc de dinsul
documentele, cunoscute de noT.

XX.XVITi.
I GIVIGifil" Kg ilii7%4 a dg A dHE.8 6)? WILK! T dS Tfl
CHIGKO1116 'fiEgalsga Kg fgeil /fit 4.-briax&fil);

KQEY ..t."req o;t6r ANINF3EV TATS" A TO 141H-^

, 1
T091-0" (palcz,rovo' sifelOAVA) WH AA mime erV4101,
B.Z4qTEAOP TVTVedr WH HELiZZVTIAOIC. 111H
" , 7/
r .-s
v- ..." el 7."-. TA-- -' ,ri r 8
.4. Tpti OyHW: ANIN)5' IC, A C) (PI I-0 AV AMHEAE
71

oyror. HZCKW) KAciEltE pi traTz," CAS H'ACKc MAN

'
HAH TI 6F TO1.411 firktliA5 dVIVIHNZ Ai,1417 AVNIHHZ)
,bM1-4E6EV AMKZel MI" 6m HE5iV /AMBZIA HZC
7/ 7/ "
Kg, he 14(C? (1)ZKg3 4EAA `if rc1CTE tNE Cs, 4:1:11 H" 10 KV
"
Tr AT 2:71 Hen" KA efAE VOATE ma bZKW. HAVAE
HE"Tri HO =MINI N, WH HE"Teti A moacirez ma"-

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 817

,
Fr-VI-PE CAS
m% i1/2E AA
noraez .,(NH4 4iflor, tut;
il,,XV: CIIHT11, WU (NH" A/lAprA 4:1)E90pAl
CIO? 4:T.0q-

Wii re (Inlet? /WM. II IN ON e ZCT Kr Mill b Ile TO?

NON cVnT1' fgAT Oyu" 11OHT6 urn AV nzrrnmti,
WU ;
CA 4.rpnv, 4 111 IA A TVA 3ii tsbnxUJH A
a / '/.--. / % ,1

CKplifiTp1-1. WU CAA da AA '941-001, Wil WA

/
(V tvk toiert'rrra gra frzAgli. Iiin I ApZ 'BA ItZ BIDE
2/.0 z 7/ ,,,, ') ' , 1

KVtAA SZ Cab UCV(VtlE BI 11 WH AU" 41 11, A KzerA,

1 2/ 4 7/ /
411 zpzu,i E NIS A pE apx'"uwi. LIN 4 AX? otritn.
c;
ti,AINVAk (V 111 AU,Z 4:0ZKVI Oen TATZA 4 KA pEAE (,,,W
nV944km, %AA ME 4:11etVtiz fig TATZ", UM KV
7, , 11 .$

41 to^ A ACTT 4 1411N.

,
, UM fCAZEUI 9 "KApEAE
i
a'7 rezn
DO" firrill; WH .4 ptif oyt4a CONY", CZ6OPNWIACKZ
Wil A'llOCTOArliCKZ 6ECri:piiKZ. NIZirTVNICiCKb Oy GO
Ia , ,
,,,.

it' f A% 'r irgraerk flIKA TrEAO, AlpEUTZ 4 6110

i
MOr4HAOP Wil 61 rau,A EirtKVAVII ME KA CZ VE, ;Au :
,
Avnz AtIAcsrA 6410 um 091HAAiCKI. Wil %am
3 C(1)N TE czEoma, KApE VI AiNVNA, WU CV (I)ZKV
ia TpV 4TZpli9r4 TOM+AEAkti 49111141pH. iVIZI-
0 ,, 7/
TboliCE Kb KV CS;;IMETV, Kti IINIIMA, CZ CV(1)1r, WII
i ... ,
? .4,'
CZ na Ai Kb KZTE KANOANE 1 Wil KZTE TO M.kAE
,-,. ,_,., .-
1 1
,4,8
Aa 4. frxoi Cp 414 imp 1411 91 C'h A+AA ATV-
A 4E14
- , to,
91 AA AtirkAE Z CZ6OA9Z. 11114 'FOATE al)41 TEAS
? c ),
TWAVKAE, U111 +BZU,ZTVel H, KZTE iO3nz 601A TE
5.- y . v
BpiNUI CA' 4(NpEnTA 0 C1 14I n nzoitittn. 1 apx
IV Kli TE Cik" WINO E I-1 : /VillZ6qMZ WI-1 ;V, UM
a- 7, 7/ ,
T ATE lairf AB 1191 11M11 1 14 1191 HNIECKE. 11111 Ea. 111(1 ta9Z

www.dacoromanica.ro
818 CONDICA SANTA

..f KS M; migiipticinch. CS 11x5inch W11 wort EE

s , 7/ f
Cr5911`11/11. +Tor Tottirz seTEMA SIElp 11 MT Al
cz.
11114
1

CZ Ng A
rztvaik 4:npo- HICKAel MiKpViai
TH1111 4 Tp r AC &1I

/II KV TOTti CZ VPME56 Wit

Min .

,
CZ MS Mlle .411iZEIZTqellA0i tlEAOir afill AM Ile+
citp,

ui,wrzim4 M1 1 CTZI1Z W 61014TOP A TORTS LIA

.x v
eit
,
oypwsnaxi EH all PIT90110MTCCF Hy.'"
UM Ntz cpzrzhViock 106 Mil TT 101 tNeArOCTik Am-
AH03.71"

NEyttICKZ) wit KV (1:19141CA AV AMNEEV. fleE,CCP

" TX
.
TOA9T TZer MS, Kt
r,
TIM KANOAHE WH ../113Z4ZTi;c1)14 CZ Fli KI1
1J MN CZ AS Op MZI1A Mrk WII
K161SZ

Kg KZfir BA 4,1)N ngwriteA CS MS riz5icKh Kgett

6E TOA E eZgTZ414AI Hipierfrwri, Wit KIIKATVNE.
Aq1-1Z AtITECTrt 47 KZ M; NIZrTgelICECK Is WH 6E KZTE
TOM' Ill APE CKAVN AtlErTA l'A 0i79WBAA'y'llii)
M
CZ Al nzE CI{ k HICK"!
.
6A 4 T9 0 Toagrz inAP xia MT.
' 1 '' f

Ai d )1114.
4 epv
lwacov Atzt, fa 61
..A4 0 Aitsf
4% 414 .1 1
10,44 A4 true% rIc pact itio
2 2e Ail RO Cf
A.4.
tih
Al CM h n10411: "I'

NOTE:
168 .Amandog aceste acte cunt scrise pre pagina a doua dela f6ia 30.
269 Scrisorea actelor este cea ronda, cu prea patine asverlituri, pre
care not le conservam to reproducerea actului.
170 AcOsta este a treia versiune a Simbolului credinIei din Biserica
Ungro-Valachiei i el este in total identic cu cel intrebuintat astit-P.
In cat acum voind sa stabilim fasele traducerei simbolului credintei

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 819

din Biserica Ungro-Valachiel, slicem : Mitropolitul Stefan inainte de

1668 a facut prima incercare de a traduce Simbolul credintei fn Ro-
manesce, farh, de a avea curajul, ca sh-1 rostiasch fn. Biserica. Teodo-
sie, alegendu-se Mitropolit, (1668) a rostit fn Biserica Simbolul cre-
dinte, dupre o traductiune analitich a ecspresiunilor grecesa Antim
alegendu-se Episcop la Itilmnic, (1705) a tradus i rostit acest sim-
bol dupre o versiune i mai apropiath, de tecstul grecesc. In fine la
1708, Ioasaf, alegendu-se Episcop la Buz61, a rostit simbolul credin-
te dupre versiunea intrebuintath asth-sli. in Biserica romfinesch, care
versiune se datoresce lui Antim, sci mai ales Dascalulul Damaskin
Each istoria simboluluT credix4el din Biserica Ungro-ValachieT.

XXXIX

AE splime ME neTt C(1) TA Ern Koni E AE AA E.W.

081

.Zs, A PIMA $130Z6' tNE AA EN A6FSZpA E n to". ma-

"
TH .15- AA p ciarma piropi E 0411440;2 KV'
rwcAIi)b. KA CZ NW 4)2.1e A4ACTZ C4:1) ITZ 11";;KOI11 E A

E.g;ZqAq itzin ,E nzoro'cao, AM AA 1SOE 4E1%0 4E A-

144 t CAS A OA AKrEpiii) KW C1144 WI KV liCiOR nevi

AVAAHHA 4c, 11A14 WE1 411i1111TVAVA AaZpIEN CARE ,180.Sivi.

FNAVA HSTpq FIHKOAAE AAEaatifpg Bona t1_110M-

Hci 1.1ZeIrl pqMZHililli. RA CZ 1)AKZ COKOTC\Z C3K1

npE KApF A9 aAri: rr LL111 Al A TAA wsp: liprtplira., KA

CZ (FE KHISEIPHIICHTOr A14114.141er111.1C0f1IIii. WH A6ii

liZrikSCE EN 4:61CrEpliKA MITe0110ACErb KAipik 411CTC.
1.[1E liqMEAt CCOLAHAWI: CAZ1311411A0r WN 4!TeMA K$1
e r
A rIA1 N wiiMpA14 ROTA AN WM IgAillA. 4ITZ'151 Ag

nV neE Girrilm" IlipomoNax, a AOHArk npE fipmrA

NOMONAX . t TpEHATK nee Elil!tMElig ii)E AA kI'NN-
HOACA KVP RANI HA. KApEAE CAa apzfram A (j)14 MA iV

www.dacoromanica.ro
 820 CONDICA SANTA.

c- im
4:1)0A0 AA VIA TZ c4) 'FZ Ent4KoniE. Ap" e A91 TA All
?.
Caa C1(911 tigAlfAE AWP Tromairz KO ?INK.
w iti7: A rYGKE (7225-1717).

d Vezy41
A7Q/
t Al Ungro-ValachieT Mitrofan.

= t Fost al Adrianupolel Climent.

= t Al Drister Dosota

:41.00

= Al 111rnovel Serallm.
171 Actul este sops pre pagina int'aia a fbiei a 32, -a.
172 Scrierea actului este cea rontig cu prea putine asverlituril pre
care npi le pAstam fn reproducerea actulul.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 821

178 Daniil, Care se alege la Buzeii, a fost cglug6r gi apoi egumen

la monastirea Anin6sa din Judetul Muscel. Dania a fost discipul din

calugArie a monachului Teodosie, clitoral monIstirer Anin6sa, gi de
la acesta a invetat a fi on dor pentru Biserich. gi infrumusetat on vir-
tuti clericals, dupre cum vom vedea mai jos.
Alegerea lul Daniil in Episcopia de Buzeii, gi mai pre urm4 la Mi-
tropolia Ungro-Valachiei, se datoresce numai meritelor lulpersonale;
cats acum se incepuse in Muntenia, g6na contra elementuluf romanesc
gi din Bisericit.
174 Insugi genialul Antim, Mitropolitul Ungro-Valachiei, nu mai este
pre tronul acestei Metropolis, gi de aceia actul alegerei lul Daniil este
sut-semnat de Mitrofan, care, cu ajutorul lui Nicolas Mavtucordat,
precum gi a Grecilor, ce se incuibase fn tots Tera, istutesce a des-
trona gi kiar a caterisirpre renumitul Antim. Indata, vom Medea gi vi-
nele lui Antim Metropolitul, reproducend in tOta, intinderea actul ca-
terisirei.
XL.
,x.ffiliffs Kas Atli A fi Ag 4.6"-86B68 rt d.xH Gen- vpierh
G411.-rh nix Oilfe A sasBIgAx ICS TZFil MS 411 ri as

UrmezA apoi Simbolul eredinteY i confesiunea tra-

ditiuneY bisericeseT, care, find intocmaY cu cele de
mai sus, not reproducem aicY partea finalA din con-
fesiune, cu confirmarea lui Daniil.
. rx.NH Kg TOTS [7. cro;NM I 5' Wt; CZ ma na?.,;asaleaTipmaco."- 4e/to."' Keine am:
npt c4, torrana MtEB cTana" WH snpnaTOpto moiononeri a TOVI't laps
ir .ti
pBMZNGLKZ Kelpi w" nnp ito nairpocrs" : WN ma coaraAle n" aa MH Tt, KB
Apirortt AiiHt5tratia, wit Ka 414 sa s;&nliflE5E43, flpi 14 TIM HANO:itill L1111
;"
iaZI4tTfillH CZ nA Hr Mgt?. TaToSpt Tema Hart MH tt Az npa MZHA Mi.
Bh; s9 nailer& a& 4 nart pA LZ Mt na Kart? AE 1 oiTE paurrilitint.
titArinTE WH ISHIISi HI. A8 AsliC Fa, ;HZ Ms M; -rapHLicHz, wet' ds,e 112TI
.;
ThiinE 'It ;pE Lndetit siraipOil001 ES At na5E'cna HICKH SA 4. Tim TORTE
EnApXIA Mt
ly
412,1144 ettiouve.04,42sfatwa7,
/:
pzyn- )
" ,11
9-0-1:0 C-rvecorritL
LI

clitioi7142f ttrAvile/Ativ
cA, zAz-D-ret, et$Zu 64-At,

www.dacoromanica.ro
822 CONDICA SANTA

176 Aceste doe acte flint scrise pre pagina a doa a foie 32.
176 Scris Orea este cea rondA cu putine asverlituri, pre care le re-
produces fn tipArirea bucAtel de mai sus.

XLI.
T'0 I ION TWE KA0AIPE'- COPIE DE PRE CATERI-
LEH TOT'AN0I'MOr. SIREA LUI ANTIM

ItEPEMI'AE 'EAE'9 0E0 I IEREMIA, CU" MILA LuI

'APXIEHI'EliPHOE ICON- D-pEU ARCMEPISCOP AL
ITANTINOrHO'AESZE , N E'AECONSTANTINUPOLET, RO-
PeSI'MHE KA'I O'IKOTMENI- MET NOW. *I PATRIARCH
ROE HATPIA'PXHI. ECUMENIC.

eTb Tic zocmccalcc; xxt acv soy- Vina revolutiunei i a re'scOlei

offac iTxXvia Vat+ gait xcaszby xat este forte rea gi condemnatn de
xaverwap.bov nape( TE ,asq) xat acv- ll Bleu gi de omen, ca eausii, a
.6.037sor..c, we icoXX6)v tivcottaXtbv xat multor neregularitati i a disor-
lotaTaavacitav rapa(vcov. To To rap dine!. CAci ea a turburat de multe
so)ack icoUetxt.; 'ray 0.stfwv xat iiv- ori multe institutil divine iuma-
15pwlsevwv covevipaiev vpiritaTa, ne ; ea a facutti din aceia, ce este
cotto 19.1ricbv xaTeartias cbv c1t4iya- nemuritorti, muritort. Acosta a
TOY. Too To xaTax&Ovcov vbv 6,5pco- fAcut pre om demn de infern, i
celor aflatorT In multe bunt:rap,
irov xat iroXX(tv drai9.6.1v iv ,cor oixsc,
cacvanta 2TOXXCXX&C dcYzszt7a7E. le-a facut cele contrare In tot fe-
'Avalw xat Secvec zap& TO-w 0.eicov liul. Pentru care celor, ce intr'un
vdtuoy Tor; 67rwc stzon To5to za- mod ore -care IndrIznesc (a face)
zokpAixoac ispoTdvvrat Tck ilCCXEL- acesta, li se present de legile di-
pot. Kat zac Seem.; oE biroaceizac vine grele pedepse; i revolutio-
caEc gpoolxotioacc xaauro'OecXXov- narii se supunt la suferintele me-
Tat. 'ExaoToc xat rip ix Tay talon, ritate. Minded, fie-care din no!)
gprwy 77 a0eCtalaSTGCC, 9 ataxev- dupre propriile fapte,-seti se laude
Oloszat, xa0eicfriptv 6 &YOCYT(FIITO; set se ruinezA, conform cu natu-
k67007 ()Nast, Ttv acklOstav gxwv, ra euventuluT celuf fartj contra-
xat otasp.E.C4 TWO; aXX1c zept 'Lob- diefue, ce are prin sine adeve.-
TOO Seap.evo; lfaroSsiisca;. t to xat nil i nu are nevo!e de nici o do-
110MapeCOVTaL p,hv oE xaXcBc, xat 66- vada. De aceia ace! ce se portA,
vix.rcoc, xat 15eapiacco; irokmecoo6- bine, In ordine i conform cu
1Levot, xataxpivovTac 8' gFraXtv, xat voia lot D-cleti, se lauds; se hu-
62se xatipav e6xapc'oc liTovtac,9xat leseu de asemenea, se supunti
xaTa8txdCovvat of ie gvawciac_ cps- desaprobtirei i se pedepsesc ce!
pailevoL, 619.av xac siric Scpxcapamilc ce se portA In sena contrariti.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 823

upic xat giac ecno6X10-ipat Sei, Pentru care es trebue s se de-

xat p.axpay atax6vriv icae(wc Aa- pune din cinstea gi vrednicia ar-
6sEv ij6-11 %at cdv xp/p.aTicsawra pl- chierescg gl sa primiasei dupre
TporoXlvtp 06yypaeXarfac xavoetv- euviintA mare rugine, cagi eel de
OLp.ov, (co; xercsywoop.evac, xat aa- acum feul-Antim, fostul metro_
Tavtxecc p.sOoSsiac 866a6p.s- polit al Ungre-Vlachiel, fiind-ca
tool) Thy 15e6pytcrrov. Kai 'cat ply ecXXa a intreprinsti megteguguri desa-
evconlp.a,ra xat cpa6Xa a6co5 gpya, probate gi satanicesci, urgisitul
Td to; p.iyov arp,a8ii acarliXXEciOat,de D-slel. i intre alte neoritn-
xat Oa' elvra Scipopa xaxoupyl- dueli gi fapte rele ale lui, se in-
p.a,ca p,vripxsaa.ac, CinciSona OXwc culpa adeeg, ca mag gi ca parti-
Trfi apxtepauxt iicayieVq ati)p,sv cipator la multe alte crime, gi
xavi Td napb. T Se v alsocrca- pentru present sfintem de parere
ata, xat awcapaCac error) 15E0CM- 81 fie departat de trepta archie-
ye; gyxX7ip.a et; p.icsov irpoticako- resca. lax culpa lui cea impie a
lay, (Lc cporoic xat lcdTec8-tpov. 'A- revolutiund gi a re-scolei o punem
nocneccic yap xat girt6ouXoc Tilc inainte, ca ceia ce este affitata" gi
xpaTatecc eacstldac it,obrixatacyrac evidentL S'a &cut deci scelera-
6 cattlpLoc, 7rpoosin6oaXs6cov %at tul revoltant gi conspirator in con-
'rep btxceprpoTetty., xat 641Xotaztp tra puternice imparts ii, conspi-
a6.0.6wrg Kap?cp Kapty 'Iwavv-g Nc- rand gi in contra prea lumina-
xoXicp 'AX4b8pon 6os668c, ccia-tic tului gi prea inKltatului Demni-
06yypo6Xaxiac, 6cep iv cvs6p.au rt- tor, D. D. ban Nicolae Alecsan-
yagrtitio xat nspwcoNuo ri7; 4p5v dru Voevod al toter Ungre Vla-
p.wcptortycoc. '07coays rizoaTeAtx1 chiel, fiiul eel prea iubit gi mult
icmcv kvsoXip 62vaxetv xat incovicssa- dorit al modesties nOstre. Pen-
a.ac iseccrg ieooaeq Szspexo6cq. 0- tru care este porunca aposteliel,
,00 xat gictpipst. X6yooaa, 6 avOca- ca s, asculte gi di se supun'd la
Tap.svoc 06 ge0013(Cf, T T01.5 Osoo 8m-- tote stapania, ce demnesce. De
Tar?) acvOiartptev. 06x art -fey igoll- aceia ea (porunca) gi stabilesce,
aCa stilt nap& Oso5. EuvolynatToi- clicend ; cell ce se rescoli in con-
?Dv sty cinocnoXtxtv awroXtv Os:av tra stapanieT, se opune poruncel
atvar., (co; zap& Oso5 atec ,cou &zoo- hit D-slew. Cad nu este stapanie,
Taw) ScaTarroplyv, xat Teo) bay- faxa numat de la D-cle11. Urmeza
xaLoTagow iaTty 6/raixav ijp.acc, %at deci, ca porunca Apostolica este
EacothrcsoOat sp 67CEMO6CSTI War diving, ca ceia ce a tostu perun-
aCa oic xpaTatexc 6acn.XECac, %at cifa de Dilett prin Aposto14 gi
prjSty tp.etc StairpievcsoOat, 6 Ta6ro pentru nos este forte necesar, ca
antioav av Eire, xat izapiaxov ,c6n sa ascultrtm gi sa ne supunem
zoktuxitiv, irXijv viw sic T5. 31.11,cepolo stapaniei supreme a puternicelim-
agac avrjxdyTwv. Alva); 86 6 asap- pb,"atii, gi s nu facem nimic din
itccoc xaxoetv,81p.o;, e6 p.Ovov Tip cele, ce ar fi contrare acegtia gi
bcpsaop.byri abirsiOsEav xat biso'ca- ne placute politicei, afar4 de cele

www.dacoromanica.ro
824 CONDICA SANTA

Tip o6x icoeXaeev, 2cXX& %at alma- ce apartin respectuluinostru. El-

Taaiav %al civTapa(av nee 6fritic
se acest urgisitti de D-clew, reul-
T-71; xparacac 6acuXeCac Cl7COYSVOMIS- Antim, nu numal ca, n'a pgzitti
9Wc ip.SX6T1CISY, inC600X0c ispoaiTt credinIa gi supunerea datoratit,
vv6itsvoc xat To5 zporifyirs8 ivTo6 dar a meditat cu precugetare re-
61)1XotiaTO0, %Ca LX8D6C66CIT6T011 volutiune gi resc616, in contra pu-
a6,8.61C00 xat EcatayeeaToo .tlystt6voc terniceiimparAtii, facendu-se cul-
nek0071; 061-rpo6Accxiac, %al cd.nbq pabil gi in contra sus numituluT
iaothv xaTixptTov, 6n6acx6v Ts xat prea inaltatului gi prea plosului
me6Ouvov T xavovExt xaaatpiat. Domnitor gi amabiluluT carmuitor
nerarpts. TooTow xapcv TpacpovTec al tote): Ungro-VlachieT, gi PA-
birocpatv6p.se.a auvoatx6)c Era Taiv cut el singer demn de judeca-
cspt iia, Espurremov dcpxtepicov, xat th, culpabil gi vinovat de cateri-
inrspTep.wv, ,c619 gv &req.) ICYSUIJATI a- sirea canonicA. Pentru aceste
ver-trio ..1.1.6.no EtSeAciiiv, xat auXXeL- scriind, am arXtatti sinodicesce cu
Toopyciiv, Iva 6 StaktrpOstc Oiripo- prea sentitii archierel de pre Mu-
6Xaxeac xaxocivOcp.oc, d.); 'cocoa- g. no gi cu prea onorabiliT gi
Teertic, xat &v.reftprtic, xat aioouaos prea iubiff in santul Spiritti fra-
Tn-c xpaTacec; gaacXeCac, xat Tot iT gi coliturgisitorT, ca reul-
birtlxtiteccou a606vTou zialc 06T- Antim, numit al Ungro-Vlachiel,
Tpo6kaxiac, xatstvcotavoc TS xat cel ce a fostil recunoscut de re-
a6ToxaTixpEToc, xat bird Tolv laeow volutionar, resculator gi culpa-
xaxourritiv, xat IcToirticietTow 'Easy- bil in contra puterniceiimpArittiT
ixdptsvoc , wv gvexa xat Tfic lLli- gi a prea tnalatuluT Domnitor al
Tpon6Xstoc gul)(3.01, %at 6aaatxt totei Ungro-Vlachiei, gi de sine
IrpooTarri geriveTo incOacxoc, xat 6- judecat gi inculpat prin propriile
ics6Onvoc, xxavytnigvoc ern 7r6tcilc sele reutAtl gi culpe, pentru care
apxcepatociric iveireiac, xat Tate-co;, s'a scosti din metropolie gi s'a
Rat irptivwp.ivo; Ts Ostac xipc- facut justitiabil gi culpabil de or-
Toc, xat IXITTWTOC tot; dtpxtepauxot dinul impe:rAtesc, sa fie deci de-
xaTaX6Tou, xat gaTspiathvociravTbc partat de teat lucrarea gi ordinea
ixxklcuacsTcxou" staotrintaToc, xat archieresca gi desbracat de cha-
i!oyaltivoc %at ciz6XX1Toc, xat pE- rul divin gi scos din catalogal
p,axpcap. voc tic pnTpoitaXsoK 06T- archieresc gi lipsit de tot venitul
Tpo6XaVac, xat TCOY St csoavtivoy bisericesc gi sit fie scos, perdut
a6Tfic 'arigToxoc, rtiSeldav &Setav gi depgrtat de metropolia Ungro-
Now lepxtepaTtxtv ivaol5tivat OTO- Vlachiel gi fill de participare la
ktv, %at elpxtepaTtxby ixTEXicat 6- veniturile ei, ne avend nici o in-
ro6prigia, wt xa,Olinip.6voc xat 'a- voire a se imbrkca cu pod6ba ar-
v(Epos, ecYOEFLoc p.ovaxac ?In `TS xat chierescit gi a efectua vre un ser-
Xey6p.evoc, xat Z.KI.Stonciiv -moptC6-- viciti archieresc, ca cel ce este
lievac, xat irsiSsk ToXplcrci aop.cpo caterisitgi desfiiniat, remauend gi
piaat stinei), ij aoXXEcToup-moat, licendu-se monachul Antim gi

www.dacoromanica.ro
 CONDTCA SANTA
we 'aerspeac Tcp.tilacct, i) Tip rips- find recunoscut, ca unul din par -
a6tor.) 'ccanotaailvac, fj siiXo-gav, xat
timotAv Ira abro5 sexafivect,
ad8 gpa hokatacrcuichv icoM), i) oXe-
yov cc6r(1) So bac, 'sv 6ipst expysiac,
%at itVrcoo koopLap.O. Olirco ysvea-
Oo E& Eurocpiosa.); : aquas 'sv
Airroixscoo. IY8tIVC. ar17C.
t eCO KDC(XOD AUtYTCOC.
t '0 'Ap.ccaskc LiEoviyotol.
t '0 'Apvtic Nsarycoc.
t `0 Iictov Noc6841,o;.
t '0 Kakivq86vo; K.wvaTecyctoc.
t '0 140601; Kbp.AXoc.
t '0 cl>tkmourcasts; KsaVvvxoc.
ro flporicov* esah),frro;.
t e0 Nmectx; Cspiatv,o;.
t CO elx6vt,m Xptercdpopo;.
t M.Tck/vIc Nocdarw,o.
4AA
826
ticularT, i sfi nu indrtizniasce ni-
mene a fi hi relatiunt cu densul,
seu a coliturgisi, sea a'l nor& ca
I) el- pre unit archierefi, seu a't shruta
!Mina lul, seu a prili de la den.
sul bine-cuventare Qi sanire, seu
a't da vre un venit bisericesc
mare sou midi, sub greutatea 04
prireT si a afurisirel neschimbit-
1171%4
ci6sn. Asa srt fie, conform chotit-
Orel. 1716 In }una August. In-
dictionul 1X.
t Aesentie al Kizieulur.
t Dionisie at Amasiet
t Neofit at Arta.
t Nicodirn. al Dereulut.
t Constantie at Chalkedonitlur
t Kira at Brunt
tt Teoelit
Calinie at Filipupolet.
at Prieoniet
t Giterasem at Nikeer.
t Christofor at %coned.
Nicoclim at Mawr.
,(1
cifj4.4, Pei a

vo)ef
4.
f
0 oy 14
1). .401, At
+ o 14.4.40. I/14,0er

.71.;:iccft:vr.r46:111:
0.-Tffer- ing;
pyw
e4 r
0 ok$Vo/s443. 94C011.41
A

ce ex,
o (2177-1.r/r eu.
s erica Ortodocsa Itotuana. 2

www.dacoromanica.ro
826 CoNDIcA SANTA

NOTE:

177 Actul acesta este scris pre intrega foie 33 a condicei.

178 ScrisOrea actuluT este cea ronda greca, cu putino asverlituri.
179 Actul acesta este o copie de pre un act autentic, care a fost ht-
crat fn Patrial chia de Constantinupol gi care trebue sa fi fost tramis
aici in original, dar nu se vede a fi cunoscut 6menilor, ce s'att ocupat
cu documentele istorice, de cat numal in acesta copie. El este un act
dupre tote formele sinodale, cad este sub-semnat de 11 Mitropolitt
gi edat in numele Patriarchulul Ieremia.
180 Prin acest act se invinovetesce Antim a a &cut complot
contra imperatiel turcescl gi a Domnitorului Nicolai Alecsa,ndru Ma-
vrucordat. Adeverata culpa a lui Autim a fost, ca el a protestat, in
unire.cu Can;acuzinescii, contra regimului fanariot, introdus de Port
in Muntenia gi in special contra domnirel eel tiranice a ha Mavru-
cordat. Acesta se dovedesce gi dintr'o nota, ce se afla scrisa in con-
dica santa gi wade scritorul cauta a justifica venirea la Metropolia
Ungro-Valachiei a Metropolitului de Nisa, Mitrofan, Despre aceste
mai jos, dar noT s skitam mecitele Mitropolitului Antim gi sfergitul lut
cel martiric.
181 Antim s'a suit pre tronul Mitropoliel Ungro-Valachiei la 1705
Martie 16 gi a administrat acesta Eparchie pea la 1716 tuna August,
sand fiind caterisit de dare Patriarchie, a fost pornit la Constanti-
nupol, spre a fi ecsilat la muntele Sinai, dar din ordinal luT Nicolai
Mavrucordat a fost inecat in Dunarea (atop. TIC nikat Accalac. Fo-
tino. 1818 T. II pag. 311-312). Aici observant, ca Fotino pune u-
ciderea luT Antim- in adoa domnie a lul N. Mavrucordat gi anume
dupa anul 1719, gi pentru acesta se aka in anachronism.
181 In privinta meritelor lul Antim spunem, -ca acest prelat a fost
nedeslipit de tipografie. La Snegov a avut tipografie, asemenea la
R8mnic gi apoi la Mitropolia Ungro-Valachiei gi se vede, ca pentru
talentele lul cele marl in deosebite megteguguri gi mai ales in arta
tipografiel a fost inculpat de Patriarchie ca mag. Tipariturile gi lucra-
rile lui Antim dela Snegov, Romnic, Torgovigtea ti Bucuregti find
destule gi prin urmare cunoscute cetitorilor nostri, noT dam aici un
catalog de nisce enciclice, care sent forte rarl dela 1714, gi pre care
no le datoram bunel vointe a parintelui Archimandrit Teofilact, fostul
staxit al na8nastirei Caldarugenilor : 1) saarri q,E nop87ia Ad TOATZ slATA
EILEplimiciia: a) Sase slujasce sarindar pentru lw. Stefan Cantacuzin ;
b) Sase serbeze prin tote Bisericile Vole de 27 Dekemvrie gi 2 August,
adeca ale st. Stefan; c) obligatiunea de a merge candidaiT do preutie
la Arehiereil timp de un any uncle art Invete ale preutiei; d) Interdic

www.dacoromanica.ro
 CO.NDICa SANTA 827

tiunea preutilor, de a depune juriminte ; e) Amerintarea preutilor

fure parochie, de a fi pugi la bir ; f) Preutil sA se lase de babe; g)
Interdietiunea de ehirotonie a preuPor fdrA juramentitl atemilor,
cu care se probeze nevoia de- preat; 11) Preutil al nu aibA arcirne;
i) Preutit sA null skimbe parochiile, kire autorisatiunea Archiereulut ;
j) Obligatiunea, ca preup sg, Inv* dogmele credintei dupre neartu-
lia tipAritA de Gheorghie Radovici la Torgovigtea 1710; k) Models de
diatA gi de foitele de zestre. 2) Kon ET i niterpa Jii saga, a p
spstpsreittss
patru spre slece la numer. Pre longs aceste encilioe, care se deforest
activitAtei administrative a lul Antim, el acum ithutise a'gT face dis-
cipult in Banta timpului gi in arta tipografiei, pi Gheorghie Radovici
era discipulul luf Antim In arta tipograficA de is Torgoviste, lax ie-
romonacbul Filote Sfetogoretul era discipul tot al lu't Antim dar nu-
mai In sciinta acelei localitaf, at s'ar putea slice, a Antim era un
adevkrat revolutionar contra elementuluf strain, ce inundase Tera,
Ad el umpluse Tera cu omenl, calif cu culture for romficescA ati con-
tinuat pens la inceputul secuiuki curent a Linea pept, and mai debit
gi alts-orimaT pronuntat streinismului . . . .
au DupA ce Metropolitul Antim a terminat cu construirea gi infru
muse area mongstirel Antimukit care 11 porta' gi pane ast1i-41 numele,
el la 1713 a Inceput construirea unei alts-monAstkrf a tuturor Santilor,
supra- numita gipene" ast1-51I Biserica cu santii; seA mai drept, Biwa-
, rioa cu Sevilele. Aeest gust al Mitropolitulul Antim, de a zugrAvi
Bisericele pre dinafarrt ou fatelepp, seA intelepte de ale lumei 'mike,
gi kTar cu profeti, caril in In maul ate an rulou cu o sentIntl mo-
rals, sett o profetie din St. Scripture, a vekiulul Testament, relativA la
Mantuitorul, este mai yekiii de al anul 1713; el a zugrAvit tot In s-
eed mod i paraclisul Episcopiel de Romnic, Inca de and era Episcop
al acestel Eparchil. Mitropolitul Antim, terminAnd construirea Bide-
ricer cu semi la 1716, gi alipina pre longA dinsa mai multe institute
de bine-facere, ca: Inv'eture de copil, mAritig de fete, Ingropare de
streinT etc., ingrijesce, Ca fundatiunile Bele srt fie confirmate de Dom-
nitoril Tore!. i anume : Is ineepetul anuluY 1716 (a) luna Octomyrie
14 obtine de Is Damniterul Stefan Cantaeuzin un cltrisoy, prin care
eau{ a confirma privilegiile acesteY fuudatiunt; (Archly, Mitrop.
Ungr-VaL Docum. No. 25); de asemenea la 24 Martie acelag an ea-
patA un alt document de la Nicolas Mayrucordat, ucigetorul lul Antim,
prin care ise confircan acele0 privilegii pentru numita mongstire
(Ye OT Archly. Mitre. Ungre-Valaehiei Docum. No. 23). Nol fiteurend
(4Pre la 1716 anulincepea tot on luna Septemvrie, c,eia ce dovedeece ilia tar-
nicia rioter antics romilnescri calcularea minor cu Iona Tanuarie s'a tntrodus de
Greer gi anume stand, and influenfa for a devenit mar pronuntatg. Vom face .tang
la loyal reap ctiv pre ectitoril no tri amp a acestur oveni ant.

www.dacoromanica.ro
88 CONDICA SANTA

vom pone pre cetitoriT notitri In positiune de a cun6sce capitulele cu

privilegiile .11iitropolitulut Antim, acordate BisericeY tuturor santilor,
i despre care traetezg documentele de maY sus.

LXTI.
u'EV in 0 f as XaTa !ripe Zen- cIn anul 1716, in ltma Sep-
tip.Cptov i1ieti.ovE66avzo; Tot; 6- temvrie, hind Domnitor prea
111)%07.1CTG i EUCTE6ECTTjCTOU CCUNV- ina4atul, prea piosul Domni-

TOU xup(ou xupiou IoAvvou Nixo- torit D. D. Ioan Nicola! Alec-

Mot) 'AXEVoSpou Gocaaa, 6 rri- sandru voevod, s'a supus ca-
ln,XM.5T,X, apxicpciTthon clvaip.ov terisireT sinodale Antim, eel
xoc9mtpicr9 cruvo8txri xaTuTcc6111- ce a fostt. pent acum archi-
.arl, xmi TiXeov TOg ap6vou Tfj ereti qi s'a scowl. difinitiv din
Irr)Tporc6Xeoc Tl1y e6yypo5Amximc tronul mitropoliel Ungro-
ad)crail 0?) Tap, oaa xat go- Vlachiei. Nu numaT atata, dar
pia? ck T6 mivziov Opt; &ire, Got- s'a condamnat de ciitt% ma-
cratzii.; 6pyilc xaTc3ixao-al, &01 nia imperittescA la ecsild in
Tac crucrxedacracr.o-ac m6Tcp XOCTa muntele Sinaei, pentru com-
ploturile luT in contra Domni-
Tor) i,yep.oveinvTo4 NtxoXiou 6oe-
66;a iriteoua4, xal aaax TCO- torului NicolaT voevod till pen-
XETLX iyaXin.r.aTa. MeTeriari Se. tru alte culpe politice. Iar
ck aUT6v TOV iyid.rrarov .9p6vov la acest prea sant trop al
1,-;14 frrirporc6Xecoc ooyypo6laxim4 mitropoliei Ungro- Vlachiel
vop.-fv.w...; xaL xavovixolc Se Ex- s'a strilmutat in mod legal
qi canonicesce cu ecdosul pa-
8tho-Eco; ircappxtx* 6 navecp6-
triarchies malt prea Sancitul
talov p.-ntpoTroXi-rrs vUotrriv x()-
mitropolit al NiseT, D. Mi-
pto4 ii.-popav*, Gimcrack papal trofan, silit fiind de catr6
Nexa.aou 6oc568a. -I9v yep licru- Nicolae voevodul. Ctiei tle
xCur ix TcoXhoi) xp6vou iv Tyi mult timp se Oa la linis-
aElly.ov.ix. p ov Tor kiou Lacy- cire in respectabila monAstire
a s. loan Botezatorul, bitir-
ponpe-
you TO5 6417CTLCrr0i70 iviip
bat venerabil si onorabil In
7cis xxi Tfp.toc iv 7ToXiq ppcvbc
purtare intelept qi ecsperi-
xai Orris;, xai sal a3ra xaX6i4 mentat , bine-inv6tat in cele
7iercAcup.ivoc xcii T6 ciyyAix6v sante si imbritciand schi-
crxijp.ct & clarcaCtiv 6 vUxwv ly- ma ingerdsca din frageda e-
7.0oracr&v.svo; x d Ttp.i,C724 eG tate i onorat maT mult de
itep-a4 dAXoc &' ivaptrou ata- cat alttd pentru purtarea tea
701r71;). virtu6sO.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 829
NOTE:
184 Acosta not este serial pre pagina intaia, a foiel 34 din condica
Banta.
185 Iiitera scrierei este identicrt cu cea a actulu! precedent i kiar
scrisa fie aceiagii mama.
186 Nota ne spune, ca Mitrofan, inlocuitorul luT Antim, este un
barbat virtuos, ca el Ulla in retragere la Biserica st. Than BotezAtorul
i ca a foot silit de Wee Nicolai Mavrucordat, ca sa primiascit Beau-
nul Mitropoliei Ungro-Yalachiet *i ncl nu ni se pare ptobabila acesta
afirmaliune a logofetului cu nota de mai sus ; caei Mitrofan ocupa
tronul Mitropoliei Ungro-Valachiei numaT IAA la incejeurtul anuluT
1720, dupg care pare a se fi retras la mongstiroa Sinaia din Romania,
unde pre la 1723 devine Egumenul acestel m8nastiri, pre care o o-
cupa One pre la 17311 luna Mai (Sinaia. Eniteenu. Bucureti. 1881
pag. 90-92).
(va ulna).
Archim. Genadie En1teenu.

www.dacoromanica.ro
 DIN ISTORIA LITERATUREI BISERICESCI A ROMANILOR

UN SBORNIC
Istoria Te-deumurilor in Biserica cretitinl i specialminte
in cea romans.
Nu se pOte afirma, cs literatura romandsca incepe cu
prima jumetate a secululul al XVII-lea ; adeca cu epocha
luT Mate! Basarab si Vasilie Lupul. Admitend acesta opi-
niune, ar trebui sa dicem, ca poporele occidentale nu ati
literatura proprie in evul meditl, Tar Romani! inceput
literatura for de ()data si ea este lipsita de orl-ce continui-
tate istorica. Nu s'ar putea ecsplica, plecand pre o ase-
mene cale gresita, nicT unul din produsele literature! nos-
tre scrise posteriore si fie-care productiune literary de as-
ta-c,IT ar deveni un produs, fie el privit din punctul de pri-
vire al forme sell al continutului, independent "si liber de
trecutul luT. Acesta lege nu este conforms cu formarea li-
teratureT unutpopor, precum si nici cu cultura i videa luT
in genere. Produsele culture! omenesci stint inlantuite
unul de altul si conditionate Mar cu trecutul lor; Tar lite-
ratura romandsca, scrisa in limba romans, are de prede-
cesor si kiar ca conditiune de ecsistenta, mat in forma, cat
Mar si in continut, pre long geniul limber si al culture
romanesci curate, literatura slava, scrisa de catre Ro-
mani in 'Vera for si sub influinta circumstarilor din video
romandsca. Eca cuvintele, ce ne fac s privim la tote mo-
numentele literare, scrise de catre Roman! in limbele sla-
vone, ca la nisce productiuni tot ale literature! romanesci,
dar numai scrise in alts limba, dupre cum si Francesul,
buns -ors, seu Germanul trebue sa considere tote produc-
tiunile, scrise in limba latina, dar numai lucrate acasX

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC 831

densul si de amend sel, ca pre nisce productiunl si plese

ale literature) proprie.
Sbornicul (a), ce ni propunem a analiza aid, este un
produs nl literature! romanesd, scrisa in limba slava, si
tot-o-data o piesa din literatura Bisericei Romani lor. Ca
ast-felhl, sbornicul de dinaintea nostril porta asupra sa sem-
nele distinctive ale uneT piese literare, care are trasurile
comune ale productiunilor literare din Biserica ortodocsa,
dar nu este cu totul lipsit nid de influintele eterogene. A-
ceste elemente, coaglomerate asupra uvula si a aceluTasT
manuscript, ni impun, ca noT sa facem prealabil istoricul
docsologiilor din Biserica p-ecd ortodocset, sa skitam istoria
Te-deumurilor din Biserica papa1d, si apoT, inarmati de a-
ceste cunoscinte, sa sOunem analiset sbornicul, ce posedam,
facend in mod special si istoricul Te-deumuritor din Bi-
serica remand.
I.

Te-deamarile in Biserica ortodoesa. Biserica antica n'a avut

Te-deumurile de asta-ciT. Numirea de Te-deum, care este
imprumutata dela Biserica papala, si ecsista numal in Bi-
serica romans, (b) dateza si aid acesta numire tibia ctela
1879, cand St. Sinod al Bisericei n6stre a compus si fic-
sat pentru usul Bisericilor romane cartea intitulata eTede
umu;ile la diferite ocasiuni din viata publics si particulars
a crestinilor orthodox!.,
Biserica greca antica a cunoscut numal cantarile, care
(a). Cuvantul c.6opansa ineemn6za adnuatura qi el se aplicit la stele manus-
cript 1366 dull', care co! in diverse inv6taturi sett cantiri, intrebuintate in Bise-
lel, sCil la instruirea crectinilor. Sbornicul din cestiunedeste o adonaturil do can-
tar! bisericesci intrebuintate 1a s6rbitori qi diverse ocasinni din vieta crestinilor
dintre Romani.
(b). In Biserica vekie romaneed, ne ecsistand speta de rugiiciuni, cunoscn-ii
astri-o en nnmele de Te-deum, n'a eceistat Wei o nnmire specialii qi curet roma-
reseal, ce ar fi representat o carte de un continut, ea acesta. Astir -4T, cand in Bi-
serica rominesert Te-dencninge, ca rugiteiuni la diferite ocasinni din vieta eresti-
uilor, au devenit necesare, a trebuit ea se glisiasc6 qi o nnmire prop ie pentru a-
edstii carte ; qi pentru ,noT Rominii numirea cea mai proprie qi mai conformal eu
directiunea nostril culturala de ast6.-41, an putea sa,fie alts, de cab cea de Te-deum
aded rngaciune de laudii. cat 6 D-tfeti.

www.dacoromanica.ro
832 UN SBORNIC

aid se numesc docsologiT, si care se refers la D-c,leu si se

proaduc de catre ingerT si 6meni. Asa Goar in Eucholo-
giul, set ritualul BisericeT grecet se ecsprima : (84oXoyia
hymnus angelicus est= docsologia este o cantare Inger&
sca,. ApoT : Est quoque 800loyia Tpt-.62,4 iep.voc=docsolo-
gia este o cantare triadica (adresata TreimeT) (a). Marele
Vasilie, privind la docsologie, ca la o cantare proprie in-
gerilor, dice
'Annoy; i...piov 805,caoyelv Chbw iGlorificarea Jul D-4 et este
TCfi.Cryi T:n 071)7.Ttiff Tii1V i7T0'Jp2VMV hrcru al ingerilor; tota ostea
ceresca (are) un singur tu-
b t"J" Or' 64" 4v"it'v cru, a proaduceglorie creato-
VT) XtitTant. ruluT, (b).
Pachimer, vorbind asupra loculuT din Dionisie Areopagi-
tul despre ierarchia ceresca, se ecsprima :
raps; O'ip*X.VElc CapOCT:iy TON) (Multimea oqtilor ceret1
yesoYi.Nytx igooMizt. glorifica pre cel nascut, (c).
I

Cu modul acesta, noT vedem, ca in Biserica ortodocsa doc-

sologia este un imn, proadus lug Died de tetra s. ingert
Filostorg ni istorisesce, ca Flavian at AntiochieT dice
TDvijaoc ptovx-ev cruvIripxv- (Aduaindu-se- multime de
Ta, 7cpC6Tov 4v goitio-xt, 86;x
monachi, maT intaiu strigau:
Marire Tatalui qi Fiiului qi
vpi xxi vici) xxi dericp nvglArri s. Spirit., (d).
S. Chrisostom, nu numal recunOsce, ca docsologia este un
imn, proadus lul D-deft i de catre omen!, dar merge pea
la a specifica feliurile docsologiilor omenesci, qi le vede
Mar Si in pietatea crestina, and se ecsprima`.
Mo St-40.014w; TOT/A sic ply, (Doe &Cult feliurile docsolo-
8ta Si, 6 8L, : unul, adeca, prin cuvin-
If

OITA-mix dupe; I
te, Tar altul cu privirea, si cel
/*or; xal Tpita; SE lAtTa TOOTWV al treilea dupa aceste (este
I

o Stag(ou xxi 1pywv.

cel ce se manifesteza) -prin
vieta si fapte, (e).
(a). ECx0A07(iiii Alva rituale Graecorum lac. Goar 1647 pag. 58.
(b). Basilius in Peal. A XVIII.
(c). Dionysius Arepagita uap. IV, de ccelesti Hierarchia num. IV.
(d). Ph lostorgua hint. Eccles. Lib. III, tm. Xi I, pag. 47.
(e). Chrysostomus in Peal. XXVII%

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC 833

Tot Goar ni mai spune, cg sub nume de docsologie in

Biserica greed se intelege serviciul, set rugaciunealdimine-
tei Byyro /Iv. Si el to fundeza afirmarea sa pe Climent
si Atanasie, cand acest din urma se ecsprl..na :
rip64 16') Opapov 8E TOv tlaX-
[1.6v totesO AE1ETE'
r o. 1
o
/1 _
D imineta licett acest psalm:
D-deule, D-deul met, catre
(40U-tcpbc cri apapio). i3tlIALICTE cE ii
tine manec; insetat'a de tine
sufletul met , in dimineti.
,.poxil you i3txpativ.a. 8i. EUXoyd-ct Bine-cuventati tote lucrurile
74VTOC Tx Epyx TO5 xupiou TOv
Domnulul pre Domnul. Ma-
rire intru cea( de sus lul
xoptov. ,66,x iv 154)icraot4 064i, Ddet si pre pament pace,
XIXI i7ti 1714 eip.iprn, iv etv.apdynot4
intre Omeni bung invoire.
Laudgmu-te, pre tine bine
08axix, Up.voti p.Ev t7E, Eaori-.1- to cuventam si tie ne in-
viv as, 7rpoaxuvoi5p.iv at x.
kingm etc,. (a).
Yn sensul, cg docsologia in Biserica greca represintg o
cantare specials, ce se pune la finele rugaciunel de dimi-
neta (utranea), vedem acesta si din tipicul S. Sava, usitat
si in Biserica nOstrg, unde se dice :
mEra 8E T6 inrepeuXorripLivri t5- Dupa cela ce esti maT cin-
stita , (se pune) docsologia
7ripx.et; 8oF,Acryix pxyarl.
cea mare, (b).
Apol in euchologiul grec citim :
`0 8t&y.ovo; 1u86e-rat et; .ro6; tDiaconuI se imbracg la u-
Opapok, xxa'o64 +Wet= (le- trene atuncT, cand se canta
Taxi gaEaXayix. docsologia cea mare,. (c)
Kiar la Florenta psaltii greet at cantat acesta docsologie,
d-upre cum ni relateza Suicer, pre basa actelor sinodale :
ram eonov xxi of igli-rEpot I Apol at cantat si psaltii
VcX-rxt Triv v.ey4c*kriv SooAoyia.v I nostr.i docsologia cea mare,.
Din tote aceste results, ea in Biserica greca antica ecsista
credinta si apol usul, crt docsologia se cants de ingeri fi de
onzenf, ca act de mulpintire la Dlleii i apoi docsologia in

(a). Goar too. cit.

(b). Typicum. Sable cap. IL
(c). Euch logium. pag. I.

www.dacoromanica.ro
834 UN SBORNIC

Biserica greca anticA a devenit a se numi si cantarea tot

de multumire, adresata hiY D-det si care se punea la finele
utrener, contopindu-se cu acesta.
Mai pre urma si tot in Biserica greca au inceput a se
formula serviciT Intregi, dupre analogia docsologiilor veki,
care se adresat Maicei Domnului si apoi si placutilor lul
D-det. Dar tote aceste spete de Te-deumuri, representate
prin Acatiste, canone, stichiri, trupare etc., in Biserica greca
s'ati introdus in serviciile ordinare ale Bisericei (utrenea
si vecernia) si ele tote respirati laude, adresate Maicei
Domnului, seu santilor din Biserica grecA ; adeca erat His-
ce docsologii, de acum adresate plAcutilor lul D-c,leu. Asa
despre Acatist Suicer ni spune.
("Tpvoc 6(.6:216ro5 est hym- iCantarea acatistului este un
nus sacer, qui hebdomade imn sant, care se canta in o-
quinta quadragesimx, sab-
bato in matutinis, in hono- nOrea S. Feci6re, SambAta
rem B. Virginis canitur. Si in dimineta din septanana a
Triod : cincea a paresimilor.,
T ainfl -Wpm, nempe Sab- (In ace.ita di, adeca in Sam-
bato quinque hebdomad, !Data septemanei a cincea, ser-
bam.cantarea acatisuluT prea
T6V eCA5147TOV 111.490V ioptgop.Ev

Th.; b1repxyia4 aeoTexou. sante! Feciore, (a).

Despre CanOne Zonara, studiind canonui inviereT4 alcatuit
de S. Dam askin, se ecsprima :
(Kaveip, ) yETat, Ott dyco-v.:- Canon se dice aceia, ce,
vov xxl TeTcizot,tivov exec TO EV. compun8ndu-se din noel can-
v.eTpov erria (PI% cruvranoils- tall, are o me sura chotarita
WV. si stabilita, (b).
In Euchologiu gasim canOne de mar multe feliury, care se
adreseza luT Neu, si placutilor luT.
elczi ecpx6p.eoc T6V ZIVOVWV, Si incepem canonele invi-
T05 avurraciIptou, ataupoxv ,crra- erei, a InaltareT s. CrticT, a
xi sou, T171.; aeoTOcou. MscatoareT de D-deu,.
(a). Thesaurus eceles. T. I col. 145.
(b). Baker vol. II col. 89-40.

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC 835

ci mal jos,.
(Kav6veq TO5 1.1ivtaiou xai Tfx- icanOnele Mineelor i ale
coSiou., Trio d ului, .
tEst xavthv XIXTIVOSTLX6c sive (Este canon de nopte i de
ITO:KMATITLX.'!ic,. sea mangaeres.
(KoLvan, TrapaxAririxt)4 614 rip Canon de ruggdune cati-6
prea santa Nascetore de
67rEeaTiav aEcirOxou, D-cied.
(Est xavthv Ttipo aacollivov, Este canon al celor fore de
Tixa&x6c,. trupurT, al s. TreimeT., (a).
In genere Biserica greca Inca din primele secule ale Bi-
sericeT creqftne ql-a avut Te- Jeumurile sae, care aicT s'at
numit Ladoga. Docsologiile BisericeT grece se adresaci
persemelor s. Treina, .11faicet Donenulza i fitelcurilor lack
Dlleii. Ele se intercalait in serviciili ordi ,nare ale Bisericez
qi respirati laude i une-orl cererT, adresate lui D-celed di-
rect, sett prin plAcutiT lui. Si vorbind riguros, in Biserica
gr6cg, si asta-cIT kTar in Biserica de Constantinupol, nu gg-
sim Te- deumurl, adeca serviciT bisericescl speciale, care
sgse efectue separat de serviciile ordinare Si care s se corn-
pune dintr'un Canon, Ectenii, Apostol, Evangelie si o mul-
t-anie ; cu alte cuviiite, sg confine tote elementele unuT
servicid, facut specialminte.
II
Te-demnurile din Biserica romans. Sub numirea de Te-deum
Biserica romand intelege un imn, in genere cunoscut si care
se numesce ast-felid dela primele vorbe ale imnulul. Te-
deumul din Biserica sung ast-felid :
Te Deum laudamus. Te Dominum Pre tine, Dileule, te l'aud4m.
confitemu. Te ceternum Patrem Pre tine, Doaffine, te mArttwisiin.
omnis terra venerator. Tibi omnes Pre tine, Parintele cel vecinic, tot
angeli, tibi cceli et universce poten- painentul te cinstesce. Pre tine top'
tates, tibi Cherubim et Seraphim ingerii, pre tine cerurile i pute-
incessabili voce proclamant : Sanc- rile universului, pre tine cheruvi-
miT i seralimiT cu gins neintrerupt
tus, sanctus, sanctus, Dominus, De- te cants i Sant, Sant, Sant, Dom-
us Sabaoth; pleni aunt cceli et_ter- nul Savaot, plin este cerut fi pa-
ra majestatis glorice tuna. Te glori- mentul de metrirea ta. Pre tine to
(a). Veil in Suicer ion, cit.

www.dacoromanica.ro
836 UN SBORNIC

osus apostolorum chorus, teprophe- laude, chorul apostolilor, numerul

tarum laudabilis numerus, te mar- eel de onore al Profetilor gi bstea
tram candidatus laudat exercitus. cea alese, a martirilor. Pre tine
Banta Biserieft cea de pre fata pa-
Te per orbem terrarum sancta con- mentuluI to inerturisesce, P.
tetur Ecclesia , Patrem immensce rinte de o merire nem'arginita, Fiiu
maj es tatis,venerandum tuum verunt prea-iubitul adeve'rat qi unit, gi
et unlearn Filium, sanctum gmogue sant Spirit, Mangaitor. Tu egtl
Paracletum Spiritum. Tu Rex filo- imperatul ruarirei, Christbse, tu
Ffiu etern al Parintelui, Tu pen
rice, Christe, tu Patric; sempiternus tru. mantuirea omului al primit a
es Filius. Tu ad liberandum sus- nu fugi de pantecele FeciOrei. Tu,
cepturus hominem non horruisti vir- sfaremand boldui mortei, aT deskis
ginis uterum. Tu, devicto mortis a, credinciogilor imperlitia cerurilor.
culeo, aperuisti credentibus regna Tu la drepta luY J) -Slew gq1i intru
marirea PerinteluT. Cel ce at a fi
ccelorum. Tu ad dexteram Dei se- judecetor viitor al eredinciogilor.
des in gloria Patric. Judex crederis Tie ne rugAm, ca sit ajuppre ser-
esse venturus. Te ergo qucesumus, vit ta, pre caril I-al rescumperat
tuis famulis subveni, guos pretioso cu scump sangele tau. Fa, sa fie
sanguine redemisti. Aeterna fac cum numerati cu santil pi intru meri-
rea eternit. Mantuesce pre popo-
saltctis tuis in gloria numerart. Sal - rul ten, Domne, gi bine-cuvinteziL
vum fac populum tuum, Domine, moscenireft ta. Indrept6A-I pre
et benedic hcereditati tuce. Et rege dingii gi redice,-lpentrutot-d6-una
foe, et extolle illbs usque in cater- in vest. In tote slilele te vom bkne-
num. Per singulos dies benedicimus cuventa gi numele tell it vom leuda
in vecii vecilor. Invrednicesce-ne
te, et laudamzts nomen tuum in sce- pre not, Winne, in cliva acesta
culum sceculi. Dignare , Domine, fore de pecat sane pkzini noT. Mi-
luesce-ne pre not, DOmne, tnilu-
die into sine peccato 'nos custodire.
Miserere nostri, Domine, miserere esee-ne pre not. Fie milostivirea
nostni I Fiat misericordia tua, Do- ta asupra nostre, dupre cum no!
mine, super nos, guemadmodum spe- n'adajduim Intre tine. Deanne, eel
ravimus in te. In te, Domine, spe- ce nadejduesce intru tine nu se
ravi, non confundar in ceternum. va rugina in vec.''
Origina Te- deumulul din Biserica romans este contra-
clisa de datele istorice. Unit atribuesc acest imn S. Amvro-
sie, altil cred, ca el este compus de S. Amvrosie i F. Au-
gustin, cu ocasiunea botezaret cestul din urmA, pre care
imn ambit placuV at lul D-deli rat cantat in mod alterna-
tiv (a). Acest imn se prescrie Si altor persone ; pentru care
el se Si numesce hymnus S. Abundi, S. Hilaire de Poitiers
et Nicetius de Troves (b). Se scie cu precisiune cA Te-deu-
(a). Chron. apocrypha de S. Dace.
(b). Gavantus T. II, Sect. V, cap. 19. Natalie Alexander Hist. eccles. Lib. IV.
cap. 6, art. 29, Bingham. lig. Eccles. Lib. X1V, cap. I* . 9, 10.

www.dacoromanica.ro
 L'N SBORNTC 837

mul este un servicid vekid in Biserica romana si el este ad-

mis asta-cli si de protestanti.
Dupre tipicul Bisericei romane, self regule st. Benoit, Te-
deumul este un servicid, ce se canta la serbatorile santilor,
in tote Duminicite si in tote serbatorile, si anume dupa
noctrina a treia. Pone aid Te-deumul Bisericel romane se-
mana du docsologia BisericeT grece, dar Te-deumul are si
un caractere sceptional ; adeca se canta si atunci, and Bi-
serica are a multemi lur D-deli pentru o mare bine-facere-
In asemenea cas T'e-deumul constitue un servicid de sine
si el se alipesce dupa terminarea liturgiei ; adecA, are ca- .

racterul Te-deumurilor, care se tac in Biserica nostra si cea

rusA. Pontificatul roman numera maT multe casurT, cand
Te-deumul trebue sa fie cantat ; si anume: la santirea unul
Episcop, la Incoronarea unul Rege si la consacraOunea unel
feciore (a). Apol ceremonialul roman adauga : la alegerea
unuT Papa, canonisarea unuT sant, publicarea unel pad inke-
iate, inkeierea unul tractat de alianta in favorea Bisericel. In
Bavaria Te-deumul se canta la serbatorea Regelursi a Regi-
neT ; in Franta pre longa aceste se maT canta si atuncT, cand
se efectua ungerea cu s. Mir si prima cuminicatura a Re-
gilor (b).
In Biserica romanA Te-deumul se efectua ast-felid : Ofici-
antul (Proestosul), imbracat in vestminte, iesa dinaintea al-
tarului, unde and cel putin patru faclii, si este incunjurat de
preup si de d61 lambadarT si aid intoneza imnul Te-Deum
laudamus etc. antaretii canta tot imnul cu, sed fArA, acorn-
paniamentul muziceT instrumentale. Rar se intampla, ca o-
ficiantul sa nu incepa imnul si el it canta in genunkT (c).
Deca oficiantul este un Episcop, cantaretul prim iT da to-
nul. Cand cu cantarea se ajunge la versetul : sTe ergo
(a). Pdne aid Te-deumurile din Biserica romand 1,1 pitstriza earacterul sgd ye.
kid de la Augustin; &deed se.efoctuii atuncr, cand omul are a multemi rur D-coed
pentru un act ma. e ; intro care se num6rd qi consacrarea, add afierosirea foci& e-
dupre esemplul s-ter recidre Maria.
(b). Actul ungerer cu s. Mir in Biserica roman se efectud en malt mar tirdid
dupii Botez ;41 Mar in etatea maturititter omulut.
(c). Cerem. rom. tita. I, p. 31.

www.dacoromanica.ro
838 UN SBORt4IC

qucesimus, tuis famulis subveni quos pretioso sanguine

redemisti, toti oficiantii ingenunkie. Deca inse santele shut
ecspuse pre altar, atuncT nu se face iagenunkierea.
Culorea vestmintelor de ordinar la saversirea Te-deu-
murilor este cea albs, Tar cele-lalte.culori se intrebuinteza
numai, -cand Te-deumul se canta imediat dupa liturgie.
Dupa terminarea imnuluT de mal sus, Te-Deum lauda-
mus etc, oficiantul canta o oratiune, corespundetore sco-
pulul ceremoniel, in forma ecteniilor si multani-ilor de la
Te-deumurile nostre.
,Deus, cujusmisericordiac non est D-sleule, ,care ett tndurare fore
numerus et bonitatis infinitus est margeni i vistierie nesre'ritA. a
thesaurus, piisimce majestati Luce launfitAtef, .facem mArirei tale eel
prea induratoare multrunire pentru
pro collatis donis gratice agimus, darurile primite, cerend tot-de-una
Mom semper clementiam exorantes fndurarea ta, ca pre eel ce cer sa,-1
ut, gut pelentibus postulata conce- invrednicdsci de dorintele for i
das, eosclem non deserens ad prce- pre denii sa nu i lipseset de res-
mia futura disponas. plgtirea viitore.
Si respunsurile la acesta cerere sant : Domine exaude=
Da, DOmne, seU Dominus vobiscum=Domnul cu voT, set
In fine respunsurT si mai corespundetbre cu solemnitatea.
La un Te-deum, care are de scop multi mirea pentru in-
keTerea uneT pacT, sea inkeierea si mantinerea uneT aliante
in favorea 'Bisericel, se canta mai multe versete cu 1-espun-
surile tor, ca cele ce urmeza :
V. Salvos fac servos twos, Do- Vers. Mantuesce pre poporul fat,
mine : Domne.
R. Deus meus, sperantes in te. Res. D-Oeul melt, in tine spe-
fam,
V. Dissipa genies gate bella vo- Vers. Risipesce pre nemurile.
lung. ce votesc ve'sbelul.
R. Ut liberentur dilectx tui et con- Res. Ca O. se man.tutascg, pea.-
fiteantur nomini tuo. toii" tel i sa se marturigasce nu-
V. Concede, Domine, populo tuo mele tea.
Vers. Fa, Doamne, cu poporul
ut sit ei car unum et anima una. tefi, ca et s'AC fie un. suflet i o
R. in observations mandatorum nml.
tuorum". Res. Sple pazirea poruncilor tale.
V. Mitte nobis , Domine, aux-i- Vers. Trimite not, Deanne, aju.
lium de Sancto for din Sanctuar.
R, Et de Sion tuere eos. Re's. din Sionucide'i pre &i nit.
La Pasau si pre aiurea este usul a se canta cate treT

www.dacoromanica.ro
 CTN BBORNIC 839

Oratiuni (mult-aniT) pentru Rege, Vicariul PapeT, si in fine

aratiunea, proprie ceremonieT : Deus, cujus misericordix
etc. (a):
In Biserica romang usul, de a se efectua Te-deumul ala-
turea cu orele serviciulul ordinar al Bisericel, si tot -odatL
de a forma un serviciU particular, dateza din secolul al
IX-lea. Adunarea Episcopilor din Tribur sT-a terminat lu-
crarile for printr'un Te-deum. Papa Stefan al IV, incoro-
nand la Reims pre Regele Ludovic Deboner si pre Regina
Irmingard, la intrarea for in Biserica le-a cantat Te-deum,
Tar Papa a cetit oratiunea. Asenienea s'a cantat Te-deum
la incoronarea lul Carol Plesuvul, in Met (b).
Eca Te-deumurile si in Biserica romang, si ele, cum ve-
dem, at caracterul pone la un punct al vekilor docsologiT
din Biserica green ; adeca se intercalad in glilele de serbd-
tort la serviciul de dimineg ca si docsologiile. Dar aceste
docsologiT veld, inca depre timpul luT Augustin, au inceput
a avea caracterul unor rugaclunT, care se adresag tot luT
D-cjeti, dar de catre Bisericele fiarticulare ii cu scofiull in-
divzduale. Cu alte cuvinte, Te-deumurile in Biserica grecg
au pastrat tot-de-una caracterul for antic, de a fi nisce ru-
gaciunt de lauds catre D-deli, proaduse de comunitatea
intrega a creOnatacei i pentru scopurl generate, in ore -ce
la Romani ele s'aU particularisat, efectuanduse numaT de
cate o Biserica si pentru scopurT speciale.
III.

Te-denninrile in Biserica romaal ca analisa sborilieuln I din

asthma. Biserica rusg si cea romang, avend o positiune
particularg fata cu statul, diferg si in cestiunea Te-deumu-
rilor de Biserica greca, i cea romana, si ele se deosebesc,
cum vom vedea, si kiar intre dinsele. Biserica grecg, not
am vedut, in cestiunea Te-deumurilor a pastrat caracterul
anticitatei, unde ideia individualitAteT pmulu1se contopesce
(a). Diction encyclop. de la Theologineatholique. Vetzer. Paris 1870. T. XXIII
pag. 147-149.
(b ). Baluze, T. II, pag. 220.

www.dacoromanica.ro
840 UN SPORNIC

in comunitate si de acela aid Te- deumurile reman nisce

rugacTunr, proaduse de Biserica intrega si pentru scopurl
generale. Cand ideia personalitatei omulul a ineeput sa
domineze in cultura luT, si omul sa pricepa conceptiunea
crestina de flit al lul D-ciet ; adeca, cand la acest principit
a inceput sa cugete si Orientul Europe!, si sa-1 traduca in
vieta, atunci Biserica greca de Orient nu maT avea in fata
sa un Stat crestin, si imperiul Turc cu tendin tele sele de
cucerirT religiose nu T-a dat nici timpul trebuincios si nici
n'a putut sa-T ofere ocasiunea, ca Te- deumurile din ruga-
ciuni comune si contopite cu cele ordinare sa devina nisce
rugaciuni particulare, menite a avea de scop maT intait a-
firmarea prin rugaciune a natiunel si apoT kTar a individu-
RA, unde omul se pune direct rata cu D-clet si it rOga, ca
el sa-1 primiasca multemirea luT personals, set sa-T irnpli-
niasce cererea si dorinta sufletulul set. Un asemenea ca-
racter at putut sa primfasce Te-deumurile numal in Bise-
rica ruse, si cea romans, Tar in timpurile de pre urml si in
Bisericile din peninsula Balcanica, incepend cu Biserica E-
ladel, a SerbieT si maT in urrna a BulgarieT.
Nici in Biserica romans Te-deumurile nu puteu sa pri-
miasca caracterul Te-deumurilor din Bisericile Ortodocser
enumerate maT sus ; adeca sa se particulariseze pene ce
vor deveni nisce rugaciuni cu totul personale. Aid, noT am
veclut, Te-deumurile Inca din seculul al IX lea incep a se
particulariza ; ele incep a se transforma in rugaciuni, unde
capetele incoronate ale poporelor, precum si cele ale Bise-
ricilor, proaduc rugacTunT de multumire luT D-c,let pentru
actele- de bine-facere. Rugaclunile de multumire din partea
individuluT, si maT ales rugaclunile de cerere, mai special
rugacTunile pentru realisarea dorintilor supusului, caret
dupre organisatiunea socials, este pus tot-de-una in posi-
tiunea de a dori, aceste rugaclunT zicem, nu V-pot avea
locul in Biserica panla. din causa positiuneT sele, fats cu
Statul si chiar cu individul. Biserica papala este o institu-
tiune nenationala si cu atat maT putin socials. Ea se roga,
ca si Biserica ortodocsa, pentru mantuirea spirituals a cres-

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC 841

tinului ; si de aid rugaciunile ordinare ale BisericeT romane

ca noctrina rugaciunea Meclului noptel, mesa=liturgia etc.
Ea -face si Te-deumurT ; dar Te-deumurile Bisericel romane
ail de scop, ca s multumiasca lui D-zet pentru bine-fa-
cerile, reseversate numal asupra capetelor incoronate, care
capete incoronate, dupre privirile 0, nu pot representa pre
o natiune sari comunitate, ci ele, pentru ca sa se bucure
de RugacTunile BisericeT, sunt si trebue sa remand nisce
RegT catolicotattqi sei MaTestatT aposiolice ; adica, capete
incoronate nu a uneT natiunT, dar putere lumfasca, care ar
fi la ordinile si dispositiunile BisericeT, pentru latirea si res-
pandirea BisericeT. Eca cuvintele, pentru care Biserica ro-
mama a tins si nici s'a dasbracat de tendinta, ca Papa sa alba
si o putere lumesca, prin care sa 'Nita supune pre tmpe-
ratT si RegT putere sole, Tar pre societatT unor dispositiunT,
dictate tot-de-una de la Roma ; eca cuvintele iarasT, pentru
care in Biserica romana nu 'sr pot avea locul Te-deumurile
individv ale ale crestinilor, fiind-ca si clerul .parochial al a-
cestel Biserici nu este alesul parohiel si prin urmare corn-
patimitorul la nevoile eT, ci el este un tramis, se0 cel mult
un numit, tot de la Roma, care urmaresce tot nisce sco-
purl generale si propriT ale Bisericel centrale.
Biserica romand si cea rusa, fiind ortodocse, nu pot sa
nu find comt de cerirrtele nationale are popOrelor for ele
sunt datbre,- kiar a'sT pleca urechia de mama compatimi-
tore si simpatica One si la suferintele individulul. Aceste
Biserici sunt Bisericile poporelor respective, si ele in Sta-
turile, unde traesc, ne avend o positiune toleratal ca cea
ortodocsa din Orient, au trebuit sa se identifice cu intere-
sele poporelor for si sa se roge chiar si pentru realizarea
dorintelor fie-caruT individ; adeca, fecend rugaciunT co-
mune pentru mantuirea omuluT, ca fie-care Biserica cres-
tina, ea se roga in Te-deumuri i pentru realisarea dorin-
tilor fie-caruT crestin, dupa ce cu alta ocasiune ea a proadus
rugaduni de multemire tot individuale. Acesta particulari-
zare a Te-deumurilor, resultata din principiul de discen-
tralisare al Bisericel ortodocse, a facat, ca Istoria Te-deu-
Biserica Oltodocsa Rominti a

www.dacoromanica.ro
842 UN SBORNIC

murilor din Biserica romand si cea rusa sa ni se presinte cu

nuance de distinctiune. Deca lusm asta -dl Te-deumurile
din ambele Bisericl i le compardm Intre dansele, le gasim
aprOpe identice, din causa ca starea politica a Bisericel
romane din Statul Romanesd sernana aprOpe in totul cu
cea a BisericeT ruse. Biserica romand in statul romanesc
asta-cIT, avend :positiunea de Biserica dominants, ca si in
Rusia, ea se raga ca si densa, pentru Regele si Regina sa,
face Te-deumuri nationale si oferd Te- deumurl si fie-carui
roman, pentru realisarea dorintilor see. Dar trebue sa
scim si acela, ca acesta asemenare nu o putem gasi i
Intre datenele acestor doe popore. Teranul rus se adreseza
la preotul parohiel see, rugandu-1 sa-T fats un Te-deum
pentru ajutor, sanatate, liniste sufleiesca, etc.; el merge
cu analogia, luatd de la individualisarea Te-deumurilor,
pene acolo, ca raga pre preot, ca sd-T serviascd i o
liturgie individuals cu scopul, de a i se realisa tote dorin-
tele particulare, se intelege ca numal acele spirituale. In
ore-ce Romanul nostru de 'Vera Inca nu cunoasce usul
Te-deumurilor, fiind-a in Biserica romana Te-deumurile
in forma for de asta-d1 sunt aduse de armatele ruse pre la
Inceputul secululuT curent si. la 1828.. Te-deumurile, de-
venind nisce rugacTunT autorisate ale Bisericel romane, Inca
n'ait apucat a se vulgarize si a fi cunoscute de popor, pen-
tru ca s le Intrebuinteze la toate trebuintele, cum le intre-
buintaza poporul rus. Romanul simplu isT realisasa dorin-
tele individuale, concentrandu-le in s6rbatOrea unui sant,
seU unindu-le cu rugaciunea comund si ordinara a Biseri-
cei, ca liturgia. El se raga pentru mortil seT cu un parastas,
unind acest parastas cu liturgia de ordinar a unel Sambete ;
face rugacluni pentru ajutor si prosperitate iadividuala, u-
nind si aceste rugaciunl cu proscomidia uneT liturgic; se raga
pentru paceasifericirea vieteT sole la cliva sa onomastics, cand
in Moldova, aducend litie, Biserica face rugaciunT particulare
la rugacTunea de sera (vecernia cea mare) i la rugacTunea
de dimineta in docsologil, canone jar in. Muntenia face a-
ceTasT rugaciune asupra unel colive, ce se santesce dupe

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC 843

terminarea liturgiT din ziva serbatoreT; are i poporul ro-

manesc rugacTunT deosebite de cele comune ale BisericeT
0 cu caracter curat individual, dar aceste rugaciunT nu sunt
Te-deumurile, ci un paraclis, sea acatist, adresat nu direct luT
DumnezeU, ci MaiceT DomnuluT, Tar in Arge cu o parte din
Muntenia s -tel Filoteia, in BucuretI St. Demetriu, in IV
S-tei Paraschiva, la Suceva St. Ion cel not In genere po-
porul rus intrebuinteza pentru trebuintele stile individuale
Te-deumurile, pre care le adreseza luT D-deti, S -luT Nicolae,
Antonie etc. ; Tar cel romanesc contopesce rugeiciunile stile
individuale cu cele comune ale Bisericel, face rugdciunl' se-
parate de ale Bisericei in forma de (wads& ,Ti paraclise, ri-
minencl ca Te-deumurile, cu sfietele for de rugeiciun4 de ce-
rere 4.i mnlcumire, sa se intrcbuinfeze ,Ti aceste din limpurile
cele mat nozd ca ruiticiunY,firoaa'use din parteaintregei Bi-
seri ct nationale.
Acest us al ponorului romanesc, de a'si contopi rugaciu-
nile see individuale cu cele comune ale BisericeT, sea de
a intrebuinta formele usitate de rugacTuni bisericesci, ca a-
catistul i paraclisul, este forte vekit qi el se explica cu
contactul continut qi cu influinta kiar a Bisericel de Con-
stantinupol. NoT am veclut One acum, a Biserica greca
nu are Te-deumurT, propiu vise, i ca. ea contopesce ru-
gaclunile individuale ale cretinilor cu cele comune ale Bi-
sericel qi pentru acesta are litiT, canone, docsologiT, pre
care le intercalezd in rugaciunile comune. Sbornicul, pre
care ni propunem de acum a-1 analiza, cuprinde nisce Te-
deumurT de acest felhl, seu maT propriu rugacTunT, care in
forma de canone erafl adresate luT D-clea la diferitele trio-
mente din vieta cretinilor dintre Romani, carii at trait i-
naintea secululul al XVII-lea. Dar, pentru ca sa devenim
mai specificT, sa studiem acest sbornic mal sistematic c
Proprietarul de astd-d1 al acestuT sbornic manuscript
este biblioteca mOnastireT Nerntului i sbornicul se afla tre-
cut sub No, 103 in catalogul manuscriptelor slavice ale bi-
bliotecel, formulat de P. S. Melchisedec in anti!, ecspirat,
1883 Septemvrie 5-8 i apol publicat prin Revista pentru

www.dacoromanica.ro
844 tIN SBORN1d

istorie etc. (a) Nu se pate sci nimic despre vekil proprie-

tarT al acestul sbornic, set despre culegetorul lui; cad ma-
nuscriptul in starea de asta-c,IT nu cuprinde nicT o nota des-
pre acesta si nicT nu scit astd-c1T parintiT monastireT a
spune .ceva despre sOrta la El trebue sa fi fost proprietate
a vre -unuI monach al monastireT, dupa m6rtea caruia a
trecut in stapanirea biblioteceT.
Chetrtia sborniculuT este cea alba riglata, si care are in-
crustat un porc domestic, ca marca de fabrics. Acesta
marcd se observa pre 31 de for din manuscript, presentan-
du-se p.rcul in diferite positiuni, dupre intOrcerea chartieT,
cand ea s'a indoit in XVI pentru formarea carte, pre care
s'au scris materiile sborniculul. 1?icem, ca manuscriptul
este in XVI, cad avem in vedere marimea colei de chartie
de astd-c,IT. In manuscript insd foile sunt impArtite in grupe
de cate opt for, si acesta ne face sa presupunem, ca char-
tia la facerea carter a fost taiatd in jumetati de dole, dupa
care s'au indoit in opt, sell ca cola de atuncT era mare cat
o jumetate de asta-c11. Marca chartieT ne face sa admitem,
ca sbornicul s'a for-natal asa cum '1 aN em asta -dT in seculul
al XVII-lea si anume in prima jumetate, Tar materiile scrise
in sbornic, maT ales unele, a> o vekime mult maT mare..
La acesta conclusiune ne conduc si alte rationamente, pre
care le vom arata maT jos.
Folle sborniculul in starea de asta-cIT sunt in mtmer de
250, si el are lipsurl atat la inceput, cat si la sfartit. Lip-
surile foilor de la inceput, judecand dupa mdrimea pander,
ce servesce ca calcaid al legatureT, si dupre materia, ce
se continua, nu par a fi maT multe de opt One la
noue for, in Ore-ce la sfarsit par a lipsi mult maT multe.
Opiniunea nostra despre lipsurile de la Inceputul manu-
scriptuluT o mat fundam si pre aceia, ca aid s'a conservat
si scandura, ce servesce ca scoria de legatura a atria, si

(a) Revista pentru istorie, archeologie si filologie. Gr, G. Tocilescu, 1884 Buell-
regd. An. II. vol. I. fasc. L pag. 142.

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC $47

apol panza calcaiulutcartei este cusuta de acesta scaniura

si nu presinta un ogol mai mare de noe fol.
Scrisorea manuscriptului este cea drepta, imitatia tipa-
rului cu abreviatiuni la tot pasul asupra vorbelor des in-
trebuintate, ca Christos, D-det, Mantuitor etc. Ea nu are
nicT cele mai mid urme din. caligrafia cancelariilor secu-
lului al XV si al Xyl-lea, neavend nici o litera codata, dar
este o scrisore curat bisericesca, unde se imiteza semnele
drepte ale tiparulul, cu asvarlirea literilor T1 FS, a M, II A, 117

ut, x7 r, 47 la sfarsitul randurilor * si" (titla), ca semn de

abieviatiune. Foia a opta este scrisa de o many streina,
care cedeza primulul scriitor in caligrafie si kiar mai pre
urma, p&te la legatul cartel si acesta se vede si din struc-
tura diferita a chartiei din acesta Role. Iar tipicul cu inicia-
[ele sunt scrise cu chinoros.
Liinfa manuscriptulul este cea slavona bisericesca, intre-
buintata in cartile de serviciu, Si acesta pentru cuventul,
ca cele mai multe piese din sbornic stint copil de pre cartile
bisericesci. In partile inse, unde stichirile nu slant in totul im
prumutate din serviciile divine, sou se compun de autoru'
primitiy al sborniculuT, spre a se acomoda la diferite cash
din viata cretinilor, acolo se observa particularitati limbis-
lice, propril Umbel slavice dela popOrele de sud. Asa litera
A are pronunta nechotariti, intrebuintandu-se pentru sonul
a, ia sea u ecsemple: npzsA (a) A HEM A (ia) sAAro A% (u) wposnt. in-
trebuintarea vorbeT despot si altora atesta iaras1, ca limba
sbornicului nu este a slavilor de nord. Genul vorbel ao5Ai61
dovede:ce acelasi lucru, Tar accentul ei atesta pre un slavist
roman, sell trait intre RoMani. Despre tote aceste particu-
laritatl vom vorbi in notele, de care vom insoti, tecstul, ce
avem a reproduce.
Locril si Timpul formularel sborniculul se pot determina
cu destala aprocsimatiune. In privinta loculuT nor afirnIm
ca sbornicul nostru este formulat in. Terile romane si kiar
in Moldova, p-Ote de catre un Moldova' slavinisator, care IV
facuse cultura sa prin Terile slavilor de Sud. Acesta se pro-
ben custichirile de Id foia 2[6, unde adunatorul sbornicu-

www.dacoromanica.ro
846 UN SBORNIC

lul cu o impacienta particulars uTta sd pune tipicul si in

limba slavica si (lice de-a-dreptul : cnpapti pyre nis";4;pRosi tiAilis
Si pre longs stichirile, adresate santilor, comuni Bisericel
ortodocse, sbornicul la fOia 220 are o stichird in onorea
SantuluT loan de la Suceva, Tar la foia 226 o altd stichird in
onorea sante! Paraskiva; adecd a santilor, care la formularea
sborniculuT erat cunoscuiT Moldovenilor, avendu-le relicviile
si proaducendu-le rugadunl speciale ; si nu putem iardsi sa
presupunem, ca sbornicul este formulat in Muntenia, set
Serbia, cad atund el trebuea s alba stichid si in onorea San-
tuluT Sava, seq a Santel Filoteia. De asemenea in privinta
tirnpului formulareT acestul sbornic noT avem destule indi-
ciT, ca sa afirmam, ca el s'a formulat in epacha transitiund
literature! romane dela limba slavica la cea romans; adeca
pre timpul luT Vasilie Lupul, a nume dupa ce s'a adus in
Moldova relicviile Santei Paraskiva.
Materide sborniculuT sum canone si stichirl, ce se pun la
rugaciunea de dimineta a diferitelor serbatorT din Biserica
ortodocsd si la vecernie. Si impartite dupre categoric, ele-se
pot clasa in canOne si stichirl la serbatorfie imperatesd, ale
santilor si in fine in clasa de stihirT, pre care noT le consi-
derdm, ca Te-deumurT ale seculului al XVII-lea si cele prece,
dente, usitate numal in Biserica romanesca, si pre aceste a-
nume noT le reproducem aid in tecstul original, insotindu-
le de traducerea romanesca si de notele necesare :
1) Dela foia 1-21 inclusiv, sbornicul cuprinde canonul
si stichirile laudarilor dela Nascerea Jul Christos. Canonul
in starea de asta-c,IT a manuscriptuluT incepe cu cantarea In-
taia ,i noT credem, ca de aid nu lipsesct deck stichirile cel
mutt ale vicernieT.
9) Dela foia 21-41 sbornicul cuprinde canonul cu stichi-
rile lduddrilor dela Boboteza, si care se titulez6 :

1104017 IAA CTOE grolit- Canon la santa mit-

t-
RAC1411 rct H GA 11 MCA tare a DomnuluY D -c ed
timmro II x; n4i A. rijA. Itii MantuitoruluY nostru

www.dacoromanica.ro
 UN SBORNIC- 847

B. leMei, TBOeEHI E KO lisus Christos, cant. I,

5`.

(6
glas II, irmos, producti-
X
M 111 .
une aluT Cosma.
Cantarea )[ a acestul canon se compune din trel stichirT,
apoi urmeza tot cantarea I, dar numal din alt canon, fa-
cere Taraf alul Cosma. Dupa aceste urmdza cantarea
III, IV,. V, VI, VII, VIII, si IX. In fine Marirea de la laudarT
cu troparul dila
5) Dela foia 41 incepe canonul la intimpinarea Domnu-
luT si se continua pent la fOia 54. Acest canon se tituleza :
' 7/
',RANO HA CeriTEHIE rA Canon la intimpina-
rea DomnuluT nostru E-
tta wire Iv. xa nrr 14 A. sus Christos. cant. I glas,
- 7.
rit* r. pica III irmos"
Dupa terminarea canonuluT, care se compune din cele
nod cantarT, urmdza Marirea dela laudari si. troparul dila
4) Dela fOia 54-67 se cuprinde canonul la Duminica
Floriilor, care se tituleza ast- felill;
NANO HA 14BrfrTONOC7, E Canon la FloriT, cant.
rc\ ,
O it . A rnA IPM. I, glas. IV, irmos
c%,

Acest canon nu are nici o particularitate, vrednica de

observat, dar numal la laudarT aid avem si trel stichirl cu
Marirea for si Acum gi infine termina cu troparul dila
5) Intre foile 67 (pag. a doa) i 8o se Oa scris canonul
Sambetel celel marl, cu titlul urmator :
,, Canon la S-ta si marea
MHO NA CTA A 11 BE-
AHKA A CAROTA Hit A. SamlAta. cant I, glas VI,
rAA .9 Ipme..) irmos"
Canonul acesta este cel cunoscut din Triodele Bisericel
nostre; la laudari este numal Marirea cu Acum si tropa-
rul dila
6) Dela Vila 8o incepe canonul Invierel si continua pen
la foia go si acest canon este titulat in. sbornic :

www.dacoromanica.ro
848 UN SBORNIC

- Canon la invierea lui

n NO NA BSCKpN IE XliO
I WAN NA MINACKII NA mism- Christos, a luY Than Da-
xa tvC a rna npia&L'Ip- masckin monachul cant.
MCJ I, glas I. irmos.
Canonul este transcriere acel din Penticostare ; la lau-
dari siint si stichirile tote cu Marire si Acum si in fine tro-
parul inviereT.
7) La Inaltare, adunatorul sborniculuT pre longa.canonul
si stichirile laudarilor, care se termini cu foia III, a adaus
stichirile dela Rug-ticiunea de sera cu stichirile dela litie, care
incep la foia 91. Eca si titlul acestuT servicit :
`N.-

ENE ISZEIE NI A rA

RA H MCA NAIIIEr0 IV. X a.

7/

, ^*
H
. Rughaunea de sera a
Inaltarel Doranulu-I i
Dumne4eulu1 nostru li-
sus Christos. La ruga de
NA BO crrxpx ,5. sera. stichir. glas. VI.
8) La Duminica cea mare, care se incepe dela foia III
(pag. doa), si se termini la foia 13o, sunt scrise o stichira
dela Damne strigat-am cu Marire si Acum, apol troparul
4114 canonul de doh onT cantarea I si in fine stichirile Mudd-
rilor cu Marirea for si Acum. Eca si titlul acestul servicia:
Duminica s-tell L-mi
IDEA Cil hh 11 LIA Be
tot-de-una cu rugaciunea
BE ". NA rs ISZ.;istxX. cri XpAX de sera. La D6mne stri-
- gat-am stichir, prototipul
camormia FAA A. glass. I.
9) Dela foia 13o, (pag. a doa) incepe canonul Skimbarei
la filo, si se termini la foia 149, cu Marirea si Acum a lau-
darilor. Particularitatea canonuluT este esprimata aid kTar
prin titlul serviciuluT :
Canon la s-ta Skim-
How cirof nerkw- bare la filo a Domnului,
HA
, v
RAMEHIE ra 1-1 1 A 11 ClICA D-clew i MantuitoruluT

www.dacoromanica.ro
 Inv SBORNIC 849

HAWIr0 "Iv XA . KANONA nostru Iisus Cliristos.

Can:511e doe. Irmose &ate
ABA. leAiWns.1110 BA 111h,
7.7 ic-
doe, Tar tropare pre XII,
Tpkil;(3/10:1 NA_BI . A cant I. glas IV, limos.
rAa A 'IpAoci. KW.cMkl. A iuTCosma.
') Serviciul Santa-Marie celer marl in. epe cu foia 149
si terming cu 170. Acest serviciu este cel mar avut din tote.
Pre Tonga stichirile rugaciuner de sera, adunatorul a mar
scris stichovna, cu troparul diler. Apol la canone maT multe
cantarl se repeta de caw doe orT. In tine terminA cu stichi-
rile laudarilor, avend si aceste Marire i Acum :
"Alga asroyerA Ei ollc- Luna lul August 15,
Adormirea prea s -te' sta.-
niNi't nrforkiiA sAA94A paneT nostre XascetoreT
NAWA 64A, NA rit Bz- de D-sleti. La DOmne stri-
gat-am punem stichirile
EAX NZ; CX. H 1-11 no' Cl . '- pe opt i cantana stichiri

ekix rAa A . no4. glas. I, modelul.

11). Dela foia 171 incepe serviciul Nascerei Marcel Dom.
nului si merge One la foia 194. In acest serviciu se cuprinde
Marirea si Acum dela stichirile rugacruner de sera, doe cano-
ne cu cantarea I, si stichirile cu Marirea si Acum dela laudarr:
Luna luT Septernvrie
/1/14; tinTispi a "I eat:-
8. Nascerea prea SanteT
6ECTBO flpir BA9LIA stgpanei ndstrc Niiscet6-
NAWA 6Lph 14 nolo p61 re de D-cieti qi pururea
FeciareT Maria. La rugii-
MApi A. NA ISt7011-1 CTX- ciunea de s4rh' stichir.
QAX
CAA6%
cs-
11 NH rAA .9. Marin?. qi Acum glas. Vl.
12). In serviciul dela inaltarea s-ter Crud, care incepe la
foia 194 si se terming la 207, se cuprinde canonele cu sti-
chirile dela laudarr.

www.dacoromanica.ro
860 UN SBORNIC

BAH; NA BOWME Canon la tnalcarea

N - prea Curates qi de viac6,
Ni E ITAr0 "11 MHBOTB0
... ..N facet6rd crud. Irmosele
eArro Kii TA. 'Irmo no cate doh, lar stichirile le
-B A, Te0n9A TBC.,e1-1mBI . .....

, v fa.
17
facem pre 12. Producti-
T6091N1 E liv
B' iS.WMII.1 une a D. Cosma cant.
nrC A. rAi N. glas. VIII.
(Va arms) Archi. Genadie Enhcenn.

www.dacoromanica.ro
 FACULTATEA DE TEOLOGIE

Reinceperea cursurilor.

Cultura malt inalt6 a cleruluT roman era de mutt

siniita, ca o necesitate imperi6sh. TotT 6menii de
bine recunoscki, ca cultura seminarialA a cleruluT
roman era neindestulAtore si insusT clerul nostru se
vedea pre sine stirbit MO Cu celelalte clase ale so-
cietateT. De aceia halt Prea Santitul Mitropolit Pri-
mat a luat iniciativa si cursurile FacultateT n6stre
de teologie au fort 'incepute in mod gratuit de chted
un numer de septe pers6ne, care ail continuat aceste
cursurl de la 10 Octomvrie 1881 pea spre finele a-
nului scalar, cand aceste cursuri all incetat nu din
causa lipseT de studentT, gratie zelului si iubireT de
sciint6, a cleruluT si a tinerilor nostri seminarists, ci din
causa, ch, facultatea in cursul aceluX an nu primise
Inca o form6, legata, din partea curpurilor legiuitore ;
lucru, ce impedeca pre proferii faculateT de a Linea ec-
samenele respective, Tar pre students de a'si avea o po-
s4-iune legala in societatea nostra. Cursurile, lie, a-
le facultaM de Teologie ati incetat, far6 s'a fie pa-
rAsitA si..stAruinta, de a se pune facultatea de Teolo-
gle pre un picior de legalitate.

www.dacoromanica.ro
852 FACULTATEA DE TEOLOGIE

Si in adev6r. Clerul roman n'a incetat pre tote

chile a afirma necesitatea unel asemenea facultatT.
S. Sinod in sesiunea de primavarh a anuluY curent,
edinta de la 8 Iunie, a cerut de la on. Guvern, ca sa
Yea tote dispositiunile necesare, pentru ca facultatea
de Teologie sa functioneze, ca hastitutiune de Stat,
Tar Ina lt Prea Santitul Preedinte a pus toed, infiu-
inta Sa, ca on. guvern sa prevaq6 prin bugetul a-
nulul curent sums, necesarh pentru un inceput al
facultate. Cind spre-clece mil left ai fost aloes tT
prin bugetul Statulul din anul curent pentru facul-
tatea de Teologie i acum silute,m in posittune a a-
firma, ca facultatea de Teologie a devenit o instituti-
une a Statulu main; cand Majestatea 8a Regele CAROL 1
se p6te felicita, eh, divisa Nail sine Deo" a devenit
o realitate f;ai cu sciinta romans; &and In alt Prea
Sdntitul Mi tropolit Primat, D. D. While Cu S. 81110D al Bi-
sericei ortodocse rorndne iqT ved sthruintele, incoro-
nate de succesul dcrit; and i clerul Biserica ro-
mane are o ocasiune qi maT mult ca sa esclame : Fie
numele DomnuluY. bine cuventat, de acum qi pants
in veac". Inch un act din partea on. Guvern si a
corpurilor legiuiterelegea organics a facilitate de
Teologie, care ar desvolta principiul din legea ac-
tuala, a Instructiunel publice, qi facultatea de Teo-
logie a Biserice romanT ajunge a fi o institutiune
in totul legalh qi fundata pentru tot-de-una. i nu
trebue sa desperam, ca tin6ra n6sted institutiune este
push, sub auspiciile Tronulul, sub patronarea Preqe-
dinteluT S. Sinod i sub ingrijirea On. Guvern al
Regatulul roman.
Dar nd sa aratam aid intrega stare de asta-4l

www.dacoromanica.ro
 PACULTATEA DE TEOLOGIE 853

a fncultatei de Teologie cu fasele, prin care ea a

trecut de la primul act al reinceperei eT.
Inca de la 27 Octomvrie ecpirat on. Guvern a
numit cu decretele ministeriale No. 12,65840 pre D.
Dr. N. Niculescu, profescu pentru studiul Encielo-
pedieT Teologice qi al Archeologiei, pre par. Archi-
mandrit Gherasim Timuq, profesor pentru limba e-
braid', i studiul EcsegeseI v. 0 a n. Testament, Tar
pre Archimandritul Ghenadie Enac6nu, pentru stu-
diul Istoriei bisericesci universale qi a Romanilor qi
cu insdrcinarea de Decan al facultdceT de' Teologie.
Prize oficia tot a On. Minister de Culte qi Instrucci-
une sub No. 12,661 cu aceiai data se pane in ve-
derea Decanului facultaceT, in lipsa de Regulament,
conditiunile de reincepere ale facultapT de Teologie.
Eca cuprinderea oficieT mentionate :

fdinisterul Cultelor i al Instructiund Public')

DIVISIUNEA SCOLELOR

No. 12,661. 27 Octomvrie .1884.

Parinte,
Avend in vedere ca D-vostra suntetT insarcinat cu Deca-
natul facultatei de Teologie, care de la 4 Noembre urnreza
a se si deschide, subscrisul grabesc a ye face cunoscut ur-
matOrele :
.
I). Studer-0T acestel facultatT vor if datorT, ca pc Tanga
studiile Teologice, care le vor urma la profesoriT respec-
tivi, numitl din not, sa audieze si la facultatea de litere,
cursurile de limba latina, limba Greca si Filosofie.
2). Spre a urma cursurile acestel facultati, ca studentT
regutitT, se va cere titlul de bacalaureat iniitere sea sciinte,
on de absolvirea unuT Seminar de VII clase.

www.dacoromanica.ro
854 FACULTATEA DE TEOLOGIE
,
3). Cursurile acestel facultatl se vor face in localul Uni-
versitateT.
4). Durata inscriptiilor va fi 'Dana la 15 Noembre viitor.
5). D-yOstra. impreuna cu cei alti profesorT al facultateT
vetT bine voi a intocmi de urgenta un regulament, care sA
precis* modal tinereT prelegerilor, a esamenilor, cum si
a discipline scolare, asemenea yeti fixa si orariul, pe care
'1 yeti inainta de urgenta MinistruluT, spre a se publica in
Monitor.
6). \Teti cunosce asemenea, ca se creaza 20 burse a cite
6o leT pe lund cu incepere chiar de la 4 Noembre. Aceste
burse se vor da prin concurs, atuncl c5nd numerul aspi-
rantilor- va fi maT mare, deck cel fixat maT sus.
Acesti bursierT vor fi internatl in localul Bisericel Sf.
Gheorghe vechiU sub privegherea parintelui Timus, profe-
sor la acea facultate, care se va insarcina cu directia inter-
natuluT si pentru care insArcinare va primi o diurna de 5o
leT pe Luna.
Nutrimentul va privi direct pe bursieri, cariT vor cauta sa
mAnance in comun, fie in internat fie aiurea, insA tot-d'a-
una sub privegherea Directiune.
7). Studentii acesteT facultAtT vor purta un costum cle-
rical, care se va alege de care Ina lt Prea Santia Sea Mi-
tropolitul Primat.
Acestea Hind in resumat dispositiunile generale, luate in
astA privinta, grabesc a Ie comunica S-vostre ca Decan, cu
invitare a le impartasi de urgenta si Ina lt Prea SAntitului
Mitropolit Primat, spre a lua cunoscinta de ele si a avisa
mai cu sema impreuna cu S-yostra la alegerea costumu-
luT. Aceste dispositiuni le yeti comunica si colegilor S-vos-
tre si in deosebit Parintelui Timus, insarcinat cu Directiu-
nea Internatulut
PrimitT, ye rog, asigurarea deosebitel mele considerati uni.
p. Ministru. Gr. G. Toci len%
e'ful Divis'et Gr. Moat.

www.dacoromanica.ro
 FACULTATEA DE TEOLOGIE 855

In basa prescriptiunilor acestel oficiT Decanul a regulat

impreunii cu On. Guvern si Ina It Prea Santitul Metropolit
Primat programa solemnitAter pentru redeskiderea cursuri-
lor faculthtei de Teologie, fi de alts parte a infiintat in can-
celaria UniversitateT din Bucuresti registrul de inscriere al
studentilor faculate, care a durat One la 15 a be curenteT
inclusiv.

PROGRAMA
Penh* solemnitatearedeskiderd awrsurilor facultatet de Teologie.

Duminica 4 Noemvrie, ora 'dim di, se va oficia un tedeum

in catedrala Santee MitropoliT a Ungro- Valache!, in presen-
ta D-lor ProfesorT, a studentilor, precum si a personelor a-
sistente.
La ora 2, studentil cu D-niT Profesori vor trece in loca-
lul Universitatei din Bucuresti si anume in sala, ce se va
destina pentru tinerea cursurilor FacultateT de Teologie,
unde, in presenta Inalt Prea Sfintitulni Mitropolit Primat, a
domnulul Ministru de Culte bri Instrucgune publicd, a D-luT
Rector at Universitatd, precum si a altor persOne invi-
tate anume, se va oficia santirea apeT.
Imediat dupg terminarea actulu! religios, D. ministru va
face deskiderea solemnitatei.
Dupa aceSte Prea Cuviobcia Sa Parintele Arhimana'rit
Genadie Enacenu, Decanul Facultatei, va Linea o alocutiune.

Durninia, 4 Nosmvrie s'a f6cut redeskiderea facultittel

in presenta I. P. S. Mitropolit Primat, a P. S. S. Lor Epis-
copT de Romnic si Buzeti, a P. S. S. Lor Axchierei Valerian
Romnicenu, Silvestru Pitest4nu, a D, Alecsie Marin, Deca-
nul facultittei de sciinte si representatul D. Rector al Uni-

www.dacoromanica.ro
856 EACULTATEA DE TEOLOGIE

versitateT (bolnav), precum qi a unuT public numeros in sala

faculttitei de drept. Dupg stropirea cu aptt sAMiti, a localulul
UniversitateT qi a pers6nelor asistente, D. Director general
al Ministerulul de culte qi Instructiune, Gr. G. Tocilescu, in
numele D. Ministru Chitu (absent din BucureltT), a deskis
solemnitatea cu discursul urmiltor :

Inalt Prea Santite,

Prea Sint' t Parin 7,
Onorat Auditor,

Asta zT se pune temelia unei iustitutiunT, a careia lipsa era

de mult simtita ; guvern, camere legiuitore, sant Sinod, o-
piniunea publics, toti au recunoscut foloasele uneT facultatT
teologice in Romania, si, dupa multe incerca'ri, amanarT i
WeptAri, ea devine asta-ch o realitate.
Universitatea romAna trebue s fie in serbatore, c'dcY pe
rang cele patru fiice ale sale, maT casciga acum pre a
cincea.
Care e rolul acesteia in, contertul surorilor.sale, care 'T
este cercul activitateT si care 'T e menirea, Taca ce m'am
creclut dator, ca delegat al D-lui Ministru al cultelor si in-
structiuneT public; s schite4 in cate-va cuvinte cu acesta
ocasiune.
Guvernul infiintand o facultate teologica in Romania a
cautat sa'T dea o organisatiune, care sa incape in cadrul unel
UniversitatT ; nu e o facultate a parte, isolata, cu totul pro-
prie i tars Iegatura cu cele-lalte studii academice, ci, dupa
cum zisel, este o parte insag din fiinta Universitati.
Ca atare ea trebue sa corespunda la cerintele i misiunea
uneT Universitatl.
UniversitAtile, ca institute publice, ca institute de stat, re-
presinta un interes public, o misiune a StatuluT pe langa
chemarea sciintifica independents, pe care o urmaresc in
libertate dupa o determinatiune proprie. Cum sa se com-
bine aceste doe interese : interesul sciintific si interesul Sta-
tuluT, qi cum sa se impace intre ele ?

www.dacoromanica.ro
 FACULTAM t Ttotocrs 857

La o Universitate se invata sciinta, adica nu o sums mar

mare sat mar mica de cunostinte, ci cunbscerea desavers'ta
a obiectulul de invetAment. Daca dar sciinta, cunoscerea
complects a orT-cArui domeniu at sciintei omenesci alcatu-
eqte scopul final al invetamentului universitar, cu acesta ni
se impune de la sine si modul predarel si metoda sistema-
tica. De aci results, ca invetamentul universitar rtmane in-
tr'o legatura permanents cu cercetarea, pentru ca cercul u-
neT cunoscinte nu este nici odata inchis; pentru CA si inteo
parte qi intr'alta hotarele stall tot-d'a-una deschise, si cel
mar mic pas facut pentru acele hotare exercita o inriqrire
simtitore asupra fie-card pArV a sciinteT. De aceia s'a zis cu
drept cuvent, ca fiinta UniversitateT st4. in legatura sciinteT
cu cercetarea. Numal prin acest spirit cercetAtor dogmatis-
mul casciga puterea convicOilor, si ca dogmatism luminat
devine asociat al sciinteT.
Ca urmare a acestul caracter incontestabil invetamentu-
luT superior este libertatea in predarea sciinte acolo unde
se aspira dupa cunoscinta desaversita, trebue sa se lase spi-
rituluT cercetator deplina libertate; alt-fel este imposibil a
se atinge scopul.
De aceia acolo unde Statul deschide un templu pentru
invetamentul sciintific, orT-care ar fi scopurile, ce el urma-
reste, acestea trebue sa fie atinse prin atarT IntocmirT, care
s4 nu Impiedece nici direct nici indirect invetamentul. Alt
fel caracterul sciintific al UniversitateT dispare, si cu acesta,
insa0 fiinta UniversitateT.
Dar cu acesta nu s'a sleit tot, ce caracterisa positiunea
Universitatel in Stat. Pe laaga cea hotaritore si cu mult maT
de accentuat, cand este vorba de o tacultate teologica.
Statul, imbratisand totalitatea raporturilor omenesci in
ordinea for externs, urmaresce in fie-care institutiune de
invetament public, pe langa scopul sciintific, Inca si anume
interese mediate sail imdiate. De ati dreptul legitim, at Sta-
tului de a lua anume mesuri in organisarea institutiunilor
de cultura, pentru a se atinge si a se clobandi aceste inte-
rese imediate ale sale : adica de a lua dispositiuni, ca sa se
Biserica OrtodocsI Reath). X

www.dacoromanica.ro
858 VACULTATEA nE boor OGLE

dea acea educatiune mesurata sciintifica, de care are trebu-

inta Statul in scopurile sale ; jar disciplinele diferite sa se
dessiolte si sa se diriga armonic cu tote scopurile StatuluT.
Cu alte cuvinte, suns doT factor! care lucreza asupra or-
ganismulul UniversitateT ; scopul sciintific si scopul public,
care nu se esclud, el se cuprind unul intealtul, si combi-
narea ambelor alcatuesce fiinta Universitatilor.
Numal cfind amendoe interesele se afla in mod ir4elep-
teste cumpanite, institutiunea pate s prospere qi s pro-
duca ce'ia, ce trebue s produca.
Aceasta fiind menirea Universitatei, tenera noastra facul-
tate teologica nu poate, de cat sa tina seama de interesul
sciintific si de interesele Bisericel, care in acelasi timp stint
si ale Statulul. De la &Ansa se asteapta o cultura sciintifica
mai inalta a preotilor; de la acest focar se asteapta ace!
prelati, care cu drept cuvent se numiat alts data sarea pa-
m& era' lumina omenilor.
Sa nu se uite insa ca valoarea UniversitateT atarna de la
valoarea profesorilor el; acestia 'I data mesura; acqtia
dad viata, ceea ce poate printeensiT poate, si de aceea gu-
vernul face apel calduros la D-voastra, D-lor prOfesori, ca
prin silinte statornice si prin devotarnent sa facet!, ca facul-
tatea, ce se in.fiinteaza asta-cp, s 'siiea locul seu temeinic in
concertul celor-alte facultati ale UniversitateT romane. Din
partea guvernului, din partea I. P. S. S. Mitropolitulul Pri-
mat, vetT primi tot sprijinul in indeptinirea misiuneT d-voas-
tra, care este inaltarea Bisericel, pentru ca precum Bise-
rica romank a fost ancora de scapare in vremile grele ale
trecutulul nostru, tot densa va fi si pentru viitor ancora de
scapare in timpurile de scadere morala si de grele incercarT.
Sit traiased M. S. Regele !
Set Irdiascd N. S. Regina !

..
Set Ercialseet Romania.

www.dacoromanica.ro
 FACULTATEA DE TEOLOGIE 859

Apoi, Decanul facult4ef de Teologie a rostit alocutiUnea,

ce urnaezii:

Ynalit Prea Santite Stapine!

Prea Until Dor!
Domnule Director 1
Onorati adunareI

Nu trecutul istoric al until Stat justifieg,eesistenta uneiFacultati de

Teologie, ci necesitatea ei fats cu Statul gi importanta acestei Facu-
ltap: fn cultura nemului omenese.
i In adever. Statul asta-sli tinde, sa dea cultura cea mat Inalta tu-
turor claselor societatei; gi ore drept ar fi, ca numal clerul sa nu se
niveleze fn culturg, en celelalte Glaze ale societgel? i cand ne este
vorba despre clerul ortodocs gi In special despre eel romanesc, apoi,
scim cu toti; ca trecutul cleruluinestru nu presinta o singura path In
raporturile luf cu Statul, gi mai ales cu societatea romanesca. Din
contra, cand el se bucura de o cultura mai Inalta, fl gasim tot-de-una
In fruntea sciintei romanesci; gi and imprejurarile istorice facuse,
ca cultura In Tera romanesca sa fie streina, gi rara, atunci acest cler
ortodocs gi romanesc conduce economia domestics a Romtuailor ; do-
vada trecutul nu aga departat al nfonastirilor nostre. i nu se p6te
afirma, ca clerul romanesc a avut In societatea nestra o purtare lau-
dahlia pentru cuventul, a el a fost lipsit de o cultura, mai fnalta ; sett,
ca fnsug societatea nestra in trecutul ei a avut One acum numat o
cultura religiesa, gi prin urmare proprie clerului. Clerul romanesc,
cleat In cultivarea sa va remanea Ortodoes, cum gi trebue sa remane,
nu pete sg, nu fie necesar Statului gi societatea; gi la acesta 11 obliga
preceptele gi constituirea Bisericei ortodocse. Are Statul necesitati po-
litice, clerul cult al Bisericei romanesci dispune de facultatea gi datoria
fl obliga, ca, ducand cu sine In Kina p. es. sen in Iaponia mantuirpa cre-
gting, 86 o presinte acestor pop6re fn formele culture? romanesc?. ySi
Tar* pentru necesitatile, sociale ale Statului clerul lumesc este cel
mai propriti, ca sa-i ugureze sarcenele, luerand asupra void gi inten-
funei cetatenului gi cu modul acesta Imputinend actele, ce cad In
sarcina justitiei gi a, administratiunei. Voia mai adauga ore, ca nu-
mai un cler cult va sci sa Invete pre omens preceptul moralei cregtine,-
de a face bine celor, ce ne fac reit? Eca rolul clerului cult gi ortodocs
dintr'un Stat ; gi el nu va putea nici odata, sa'gi implinesca acest rol
curat social, deca nu va avea la indemana o facultate de teologie, ca-
rea sa-1 prepare gi sa-i ofere mijlecele sciintifice pentru misiunea lui.
Se afirma, ca obiectivitatea este caracterul distinctiv al sciintei
naoderne gi demunstratiunea instrumentul ei de convingere. De alts,

www.dacoromanica.ro
860 FACULTATEA DE TEOLOGIE

parte, in frumesele arte se imiteza natura gi se cauta xealizarea frurno-

sului. Dar fig ne intrebtun mai serios; care este obiectivitatea cantitatilor
matematice gi a raporturilor dintre numere, preeum gi naturalitatea
armoniei muzicale ? Di creel, a fi mai: sciintifica afirmatiunea, ca unele
sante at un caracter oblectiv, Tar altele se fundeza, pre universalitatea
principiuluT lor ; gi Teologia este sciinta, carea, avendu gi obiectul
sett real, pre D.clett, se bucu4 tot-odatg gi de universalitatea prin-
cipiulu! el. i apoi, dee& scolastica evului rnecliu a recurs gi la
sofismg , ca la instrument de convingere in Teologie ; deck mis-
tica seculelor precedent! a intrebuintat entusiasmul gi on modal
1

acesta a inlocuit convingerea prin afectare ; vina nu este a Teo-

logic!, ci a directitmei culturale din acele epoce. Teologia seculu-
lui al X1X-lea este tot atat de demunstrativg, ca gi sciinta seculalui
nostru. 'Ea intrebuintazg, argumentul istoric, se fundeza pre legea mo-
rals i se urea pre universalitatea principiulului sett, pentru ca sa vacle
gi mai clar realitatea adeverurilor sole. i cum credem no!. ca vom
da loc morale!, sett elocintel bisericesci in rolidul sciintelor moderne,
fere ca sa adoptam dogmatica gi in genera sciinta teologicg ? Morala
este tot-de-una consecinta directs a principiulul el; gi vorbind teolo-
gicesce, morala cresting este bung gi necesarg, pentru a personalitatea
omului din acestg, morala este resultatg din atributele D-cleului celul
viii gi sublim ; Tar tonul muzicei va atinge .sublimul numai atunc!,
and sufletul muzicantului va fi migeat de sentimentul respectului pen-
tru acest Dile-it, gi penelul pictorulul va realisa frumosul, &and. pre
longti, copiarek nature!, va mai avea in sufletul sea gi un ideal de re-
presentat. Acosta este importanta Teologia gi fata" e u sciinta gi in ge-
gere cu cultura omenescl; Tar teologia ortodoesa cu Biserica sa, va
face a se intelege mai de aprope sublimul culture! omenesci gi va pro-
ba, a algturea on animalitatea omnului mai ecsista gi un ideal, la care
el, tinclend ne'ncetat, se sublimizazg.
Pentru no! Romanis, facultatea de Teologie are gi o importanta sci-
infifici nationnla. Literatura, limba gi kiar istoria trecutului nostru
presintg fenomene, care sthatintelese mai ales Tcologula Literatorul
roman va remanea in nedumerire face cu materiile, ce compun sbor-
nicele manuscrise gi tiparite din bibliobecele nestre publice ; Filologul
nostru, cleat nu va fi versat gi in cele teologice, nu-Ova putea da soma
de ecspresiunile, ca rugaciunea mintel, imprelestit etc. Insugi istori-
cul, lipsit de aceste cunoscinte, va trebui sa face din Mate! Basarab
omul eel mai tiran ; cad este sciut, ca acest Domnitor gi eel semin-
cu dinsul, a desmoscenit pre mognen, ca se inzestTeze mongstirile. De
mintea teologulul, inarmat gi cu celelbdte cunoscinte, vor fi interpretate
dupre vrednicia grijele Romanilor pentru eel* morti, conaciturile dela
nu*, cumetriile etc. In genere, infiintarca,Facultatei de teologie cu

www.dacoromanica.ro
 FACULTATEA DE TEOLOGIE 861

organisarea el solida va inlesni studiul trecutului nostru istoric gi va

adauga la parerile savantilor nogtri Inca o modesta piirere teologica,
carea nu pOte fi despretuita, tend mai tote fenomenele vieei istorica
a Romani lor sunt religiose.. .
Da, facultatea de Teologie, ce asta-di primesce solemnizarea ei, se
pune pre base sociale mai solide, gi ea presinta clerului roman posibili-
tatea culturei celei mai lualte gi societate mijlocul, de agi regula pri-
virile see gi in limitele vederilor teologice. Acest act mare in istoria
culturei nemului romaresc obliga pre clerul dela o margine a 'Pre
gi Ong la ceialalta gi kiar pre societatca nOstra, ca prin organul ale,
gilor el sa strig6 gi ea dice :
Traiscg M. M. L. L. Regele gi Regina Romanies gi ea se bucure, ca
astacli s'a realisat gi cu sciinta romanesca divisa: Nichil'sine Deo" !
S. trail, Inalt Prea Santite StApane, bunul nostru Archipastor gi
Vg bucurati, ca nu in zadar vati pus sufletul vostru pentru oi" !
Sa traiasce Onor. Guvern al Regatului roman, gi ease bucure gi el,
cats gi a plecat urekia sa la pasurile Terel gi a dotat Biserica gi Cu
acestrt instituilun.e !

In fine solemnitatea redeskiderei facultei-tei de Teologie

a fost inkieata cu cuvintele urmdtare ale I. P. S. Mitropolit
Primat, care isi eesprimit mulyimirea Sa pentru reinceperea
facultMei si revarsg, inalte benediqiuni asupra profesorilor si
a studenvilor facultMei :

,N'am indestule cuvinte, pentru a'mi arata marea mul-

tumire, de care sufletul met este patruns, cu redeschiderea
solemna a Facultatei de Teologie.
,Am fost adanc miscat de marea trebuinta a unui ase-
menea invetament atat de folositor, mai cu seama pentru
un popor, care cu grabire merge spre progres.
,De la venirea mea la aceasta Sf. Mitropolie, cu necon-
tenire si cu cel mai mare zel am lucrat spre implinirea a-
cestei marl dorinti a sufletului met.
D and uitarel toate greutatile, cu cars am avut a me lupta
pana la implinirea acestei dorinte, me simt fericit a expri-
ma cu aceasta oc4siune multumirea si adanca mea recu-
nostinta M. S. Regelui pentru puternicul set sprijin, cat si
bunei vointi a guvernului Majestatei Sale.
,Din tot sufletul met cu umilinta them bide-cuven.tarea

www.dacoromanica.ro
862 FACULTATEA DE TEOLOGIE

celul a tot Puternic asupra tutulor, celor ce 'MI at ajutat

spre seversirea acestei marl opere.
sDumnezet s bine-cuvinteze pe profesoril si pe viitoril
elevi al Facultetei de Teologie.
,Traiasca MM. LL. Regele si Regina.
,Traiasca si prospereze Romania si Biserica Romanis.

In dim, de 15 ale curentei ora 5 sera consiliul profesoral

al facultittei s'a intrunit in sedintit si a constatat, ca studentii,
calif intruniad conditiunile de inscriere; adecrt, carii pose-
dati diplome de bacalaureat in litere si sciinte, s6d Atestate
de Seminaril cu septe clase, erad in numer de 35. Din a-
cesti inscrisi ad gAsit, ca 12 aspirants, nefiind insurati, pot
s6, fie admisi, ca bursieri si tot -o -data internals in localul cont
victului, ficsat prealabil de catre On. Minister de Culte, si
Instructiune in inaperile Bisericei st. Gheorghe vechid din
Bucaresti. Tot-o-data a hotitrit, ca restul de opt burse
ficsate prin oficia de mai sus No. 12,661, srt se dea prin
concurs aspirantilor, ce se vor mai presenta in viitor.
To in ac6stii. sedinta consiliul profesorul a fiesat 'si progra,
ma distributiunei studiilor pre orele de cursur] si a chotiirit,
ca a doa ci kiar, 16 Noemvrie, cursurile sii, se inedpe si sa
se continue cu regularitatea cerutii.
Arhim. Genadie Eniteenu.

ORARIU
LunT, de la orele 4-5, Istoria bisericesca, Arhimandri-
ful Genadie Enacenu. de la orele 5 6, Enciclopedia,
Dr. Nicolai Nitulescu. Marti, de la orele 4 5, Limba
Ebraica, Arhimandritul Gherasim Timus. de la orele
5 6, Archeologia biblica, Dr. Nicolas Nitulescu. Mer-
curl de la orele 4 5, Istoria Bisericesca, Arhimandritul
Genadie Enilcenu. de la orele 5 6, Enciclopedia, Dr.

www.dacoromanica.ro
 FACULTATEA DE TEOLOGIE 863

Nicolal Nitulescu. JoT, de la orele 4-- 5, Limba Ebraica,

Arhimandritul Gherasim Timu. de la orele 5-6 Arche-
ologia biblica, Dr. NicolaT Nitulescu. Vinerl, de la orele
4 5, Istoria Bisericesca, Arhimandritul Genadie Ena-
cenu, de la orele 5 6 , Limba ebraica, Arhimandritul
Gherasim Timu. sambata, de la orele 5-6, Limba ebrai
ca, Arhimandritul Gherasim Timu.
NB. Stodentir facultiltil teologice vor frecuenta in mod obligatoriii cursurile: tle
Paichologie, ci Pedagogic, al limber aline tii Wine, conform orarittlui faculaiter de
Mare and I
Decan. Archi. Oh. Enilcan

www.dacoromanica.ro
 Domnul pr. Gr. Pletosu, catichet ortodox la gim-
naziul din ITAseud in Transilvania, pe langa scrisd-
rea sa din 21 Sept. st. non a. c. ni trimite spre pu-
blicare tratatul intitulat : Dogma despre purcederea
Duchuluf Sant, fosta causal la desbinarea Bisericafr
ySi dace nu, care e adeverata causet? Acest tratat-dog,
matico-istoric, ne cuprin4end in sine idei eronate in
dauna Bisericel Ortodoxe, i fiind de domeniul in-
vestigatiunilor sciinteY it publichm in tocmal.
Redactiunea.

Dogma despre pumederea Duchului Sant, fosta coma la desbinarea Bisericel?

Si dui nu, care e adeyerata cause?
,Totius Divinitatie, vel xelius di-
citur, deitatis prineipium Pater est" (Au-
gustin : de trinit. IV. 20 n. 29).
Cel mai mare eveniment, pre care ni'l pdte areta istoria
bisericei luT Christos, de la intemeTerea sa si pang. astacli, a
avutloc in vdcul al XI al erei crestine si s'a aretat invederat
la anul 1054 in 16 Iuliti. Inteleg desbinarea bisericei luT
Christos in apusaii, si orienta14. Acest eveniment pre Tanga
acestea mai este incA, si forte bogat in urmari; ciicT de a-
tunci si Ong, astOT aceste done biserici, de si fiice a aceliasi
mame Iasi stall vis-a-vis una alteia, si tote incercilaile de lute-
legere 1i unire au remas zadarnice.. Mare a trebuit sit fie taus
sa ace:Ad desbinari, de a putut sa aduca, atata vritijmitisie
Intre surori! De atunci si Ong, astacli s'a scris qi vorbit
multe asupra acelor cause, si s'a aretat felurite arse ale des-
binilreT. Dar tot ce s'a scris 1i vorbit a fost mult pucin de-
terminat, parte de conceptiunea subiectiva a scrfitorului,

www.dacoromanica.ro
 DOGNIA DESPRE PURCEDEREA DUCT-YUMA SANT 865

parte de influentele credintei, a confesiunei gibisericei, din

care a kacut parte respectivul, parte in fine de autoritatea
isv6relor folosite ftirt, 6re-care critict sat cel mult forte su-
perficiale oil unilaterale.
De ordinar se aduc inainte numai cause doctrinale teolo-
gice. Acosta imprejurare provine de acolo clef cu ac6stti
problems s'at ocupat pang. in timpurile mai not numai teo-
logi, consideraudu-o ca o afacere a teologiei qi problemit a
acestia. De pre punctul acesta de manecare se aratti ea
cele mai de frunte cause ale desbintirel Dogma despre
purcederea Duchului sant, despre purgatorkt, despre azime,
despre autoritatea i jurisdictiunea supremti a bisericei, des-
pre celibatul preotilor etc. Langti acestea se mai adaugt u-
xiele diferinte, ritualT, ceremonials qi de administratiune.
Sub tote acestea ins6 zace ascunsti adeverata causti a desbi-
nitre : primatul episcopului din Roma atat pre terenul juris-
dictiuneT ca ultimti instants iufalibils, cat ci pre al regime-
nulai bisericesc ca centru i cap veclut al bisericei pe
ment.
Acest punct care numai in timpurile mai recente s'a des-
I
coperit ca adevdratti causti 3i s'a recunoscut, in tot decursul
istoriei a fost scop, iar cele-l-alte puncte, mijloce spre ajun-
gerea scopului.
Pre langti sustinerea punctului de vedere confesionalti i
ap6rarea doctrines genuine a bisericei ortodocse, problema
tractatului de &tit va fi:
1. A arata ca, 6re dogma despre purcederea Duchului
sant, este inteadever taus a desbinarei, sat d6ra, numai
mijloc pentru alt scop?
2. Care a fost i este adev6rata causd?
I.
Adev6rul fundamental i dogma particularti a creqtinis-
mdlui, este : Misteriul Trinittitei. Acest raisterit, este tot o-
data, i obiectul principals al tuturor simbOlelor can in dife-
rite timpuri, s'ail conceput, formulat si folosit in bisericti, 1i
care at fost redigete de eititre slit parinti ca ratirturisiri spe-
eiale ale credintei. Ast-fel acest adev6r devine caracter spe-

www.dacoromanica.ro
866 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULII SANT

cific qi nota distinct& a crestin:smului nu numai fat& de t6te

formele religiunilor naturale, dar chiar si fate cu mono-
tcismul judaic. SE Grigoriu din Nyssis dice : o xplpitavO;
El; 7r:VC4a. xai 6iov xcti ktov irvEljp.cc nioTet xxpaxTepirrat (de
Sp. S. VIII. 11).
In espunerea Misteriului S. Treimi suet a s e deosebi
mai anteiti doue momente ; credinta in S. Trinitate are de
object : unitatea fiintii i caracterele personali. Dupe sub-
stanta sa, D-deli este until; in S. Treime sunt trei pers6ne.
care sunt consubstantiali. Pentru denotarea acestui raport,
vecul al IV, al literature! bisericesci a statorit termeni : pen-
tru unitatea estime! substantial! ; ov6ix, jar pentru caracte-
rele personal!: ispOcranov (u ATOcrTexo-K). Sj acdsta s'a &cut cu
deosebire in urma unei diferinte de termini pentru acele no-
tiuni, care diferinte s'ati complanat fn Sinodul din Alecsan-
dria de la 362 sub presidentia marelui Atanasie. Fat& de a-
cest raport S. Va,silie scrie : ,In S. Trinitate este a se dis-
tinge ce este comun de ce este individual. Ce este comun se
raport la substanta esentiahi.. jar ipostasea ecsprimit indi-
vidualitatea fie -cares pers6ne" (epist. catre Tral.). 1n epist,
236. 6, (lied : oi)cria TE xai OnOcrrocolc 740%r-qv Zxet. -cir) &apcipav,
?Iv exa TO xotvOv TcpOc TO xaalxccatov. Iar Skntul Grigorie Na-
zianzdnul dice : oirrioc arata esenta D-deirei (Tip V.101V 1-11.4

OEOTTITOc, jar U7L6crra6t4 ecsprim& calitatile individuali ale pers6-

nelor (TOGS TC6v Tp icov NtOrircaq.) (Conf. Macarie Dogm. T. I. 199).
Din ideia despre Trinitate result& ate doue adeveruri fun-
damentale ale credintei. Anume mai antejtt consubstantiali-
tatea pers6nelor a Tatalui, a Fiulur si Santulu! Duch. A doua :
individualitatea personal& a Tat&lui, Fiulul iS -lu! Duch. Tatal
Fiul si Duchul, fiind trei pers6ne in Divinitate, ati j indivi-
dualitate care le distinge unele de altele. Pentru denotarea
acestui raport servesc termini! 7rp66cocov. 11p66u07rov nu espri-
ma, intiatat. estimea, substanta, esistenta de sine, cleat in-
f itisarea acelia ca esistenta de sine, pe cand UncSaTacrt; es-
prima estimea concrete, individual& si substantiale a notelor
generice cuprinse in o66ix concrescute cu continutul notiu-
nei 7rp6ccoitov, ca un individ avend consciinta personals.

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULU/ SANT 867

(Conf. I. Damasc. de fide ort. Atan. de dect. 14; cont.

Ar. 1. 54).
Aceste particularitati ale persdnelor care conatitueseil e-
sentia divinititei, biserica tot-d'auna le-a numit atribute perso-
nale : tkrOCTT&CTECOV yvcopiet xai i8L6T1TE4. Grig. Nys. ad Eun. II.
Aceste atribute personale prtrintii bisericei le esprima
pain termini : Tata este nenitscut, dcyevveaia, innativitas dar
nasce pre Fiul si last ca s5, purcedit Duchul; Hui se nasce
din Tata livvrio-cc, iar Duchul purcede din Tata ilVITOpelgrt47
npo*fl. In raport cu cele-l-alte pers6ne, Tata este prin-
cipiul aprj, causa 0:ITN.; special fatit de fiul : Tata, prtrinte,
iar fa* de Duchul causa purcederei. Conf. I. Dam. (ixe-
crtc). L 13. In ce consista mai de aprope aceste atribute
personae, nascerea si purcederea, este un ce si un adever
care nu se p6te cuprinde si prin urmare nu se p6te nici es-
prima. Ac6sta a rectmoscueo toti Sib; Parinti. Augustin
(lice : Quid inter nasci et procedere intersit, explicare quis
pest ? Ha c scio ; distinguere autem inter illam generatio-
n eM et hanc processionem, non valeo, non sufficio. (Cont.
Max. III. 14.) Si S. I6n Damascen dice : CO 8E ivory.% TO
&rev xxi ceiTO p.iv Ix TO TcaTpk, an'o6 TEvv-gior; canxicopeu-
Tik xxi Ott [lb &711 &Sf.pOpa yEVVIICTECO4 X/I biTCOpEUOI04 1.1.E[Alail-
ri 8Expopi4 co&ap.6.4 (de fide ort. I. 8 ;
XatkeV Tk &F. o Tp:reoc
Conf. Athan. c. Ar. III, Nazianz orat. 35.)
Acosta a fost credinta bisericei de la inceput, awl ast-fel
I-a fost descoperit adeverul. i asa misteriul Trinitittei nu-
mai ca adever revelat, ajunse in consciinta bisericei,-ceea ce
acdsta a si mitrturisit prin formula Botezului. Indati ins6
acestei credinte in Trinitatea revelatii, s'a adaus si credin-
ta si simtimentul, cum crt acest4 deosebire dintre Tatrtl
Fiul 4i Duchul Want, pre care am primit'o in revelatiune, pre-
supune 6re-care raport intern Intre densii. A trecut inse mai
bine de trei v6curi phng, cand acest simtiment a putut cM-
tiga 6re-care grad de chiaritate in consciinta bisericei. Clot
pc ri is numiV apostolid, ati lost cu deosebire cuprinsi cu
lucrul introducerei evangeliului in viata poporului, si asa nu
s'ati putut ridica la reflecsiuue si speculatiune asupra Dog-

www.dacoromanica.ro
863 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUI SANT

mel. Apo logetif, ce e drept in apitritrile for contra 00-

nilor, ate facut deductiuni de la treimea revelatit la raportul
intern, dar acestea s'ad restrAns -numai la Taal i Fiul. Inse
duo ce Teodot si Artemon, deosebirea intre Tata si Fiul
inteatat o a potentiat, luck s'ati perdut unitatea si egali-
tatea, iar Praxeas Qi Noet, ati accentuat patripasinismul,
Tertulian, Novatian 0 Hypo lit, ati accentuat, sustinut si in-
Mat Trinitatea subiectelor. Singur Origen, prin intona-
rea eternitti,tit Fiulul 0 a Spiritului, a fricut cea dinteiti in-
cercare de a desface estimea trinitarica a D-cleirei de pro-
cesul cosmic, ciici de si el sustine in cate-va locurl eternita-
tea lumei, dar acesta eternitate este cu totul deosebitit de e-
ternitatea personelor D-cleesci. Nu a putut cu t6te acestea
nici el patrunde acest misteriti fitra ca Sit nu dea ansa la
conceptiuni subordinatiane i modaliste. De aceste din urma
a usat Sabeliti, contra carol s'afi. ridicat Dionisiti din Alec-
sandria.
In Ariu in urmt s'ati concentrat, ca intr'un punct de 0111-
minatiune tote erorile de phnit aci. Ariu nu numal a inveluit
estimea Fidui si a Duchulul S. in procesul cosmic, ba esen-
tia for a pus'o pre un grad cu a creaturelor, lasand intre a-
ceste persdne i
D-deti. Tatra o apropiere gradual. Pre
langii Ariu, ca cap al alter particle in orient, este Eusebitt
din Cesarea. Iii acesta, istoria Dogmel a ajuns la rcsultatul:
Tell' este intrega substantit i estime a fiintci D-cleesci, sin -
gur D-dell conscin de sine. Din vointa cea mai nainte de
toil timpii s'att obiectivat in Fiul, ca in o imagine perfecta a
sea : 6 icartjp wpounapxd-roiluior., xxi 6 ply xx.Ficcr,-.6v Tam; x7.4.
.710(7)To..; alg; Irv* Xai Tt Tai UtOri etn-L&GV.04 a6Tt0; 0,2)1V EIS cruut,
Ovi,pwav, -r Tic &lure) aE671-co; xpoc6-co.1 Aki.p env. (Demo as tr
evang. s. 147 er. Col.). In urmarea acestora la 325, biserica
dupa ce in decursti de tree v6duri a sustinut lupta pentru
esistenta contra atacurilor speculatiunei si a armelor in si-
nodul ecumenic in Nicea, a dat espresiune credintei sale,
in siEnbolul seti : TacrreUollvi eic gvx .5 .6v . . . . xat Eig TO 'Aym
7CVEr.T.CC . . X. T. X.
Acest simbol nici decitit nu a avut menirea a dctermina

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCT-Int)! SANT 869

matt de apr6pe dogma Trinitate, de t6te partite, ci a servi

'mina! ca norm" a credintel. Partea negativa en care sfar-
sasce acest simbol, anatemisand doctrina ltn Ariu, aratil, ca
si partea positives are hotararea de a staveri , formula si
sanctiona aceea parte a dogmei, care din partea Arianis-
multi! a fest reformats. Drept ca asupro, Duchului Sant
simbolul nu tontine decat o amintire. Din incidentul a-
cesta, in decursul ve,culul al IV disputa s'a derivat pre alt
teren. Ce a sustimut biserica fatti de Ariu cu raport la a
doua per,Ona in D-gleire, a trebuit s t sustinit contra pneu-
matomachilor representati -cu deosebire prin Macedoniu.
Sub domnirea lu! Teodosiu la 381, biserica in sinodul al
doilea ecumenic a completat simbolul credinte!, la conceput
formulat din not, dandu-1 o forma eonstanto, pentru tot!
vecii Ii nealterabilrt. Articlul referitoriA la Duchul sant suns :
(ittateUop.sv) xcci sic 76 efytov irver4,4, to x(ptav, it) coonot6v, to be TOO
11/X.cpitc imcopsuOilevov, t0 crUv 1sxtpi, sal oti6 ourcpocncuvoillevov, xxl
cravaoArSpevov, td XaMicrco 3r2 titiv TrporriLv.
Aci este dar ecsprimatt credinta si consciinta biserice! cu
raport la originea i atributul personal al Duchului sant)
care credinta-biserica ortodocsti, o mtrturisesce nealteratii,
pans in 4iva de astray.
Particula filioque.
Credinta in unitatea substantial" a persdnelor si in atri_
butele personal! arotate mai sus, a marturisit'o biserica lul
Christos in timpul consolicliirei sale si al sistemisarei doctri-
trinei in lupta cu eresiile antitrinitari. Si la inceput nu a ve-
nit niuoe'rui prin minte a altera acea doctrina espusa in sim_
bolul Niceno- Constantinopolitan. Cu tote acestea cam prin
vecul VII, sari daca am pune mat: mult pond pre testimo-
niile latinilor Inca, deja din al cincilea, se ivesoe la apus, cu
deosebire in Spania, nAsuinta de a modifica doctrina bise-
rice! i a sin6delor, prin introducerea particulel filioque in
simbolul credinta Ackstil, particulii avea de scop si are in
ciiva de &stash :n biserica apusana a artita cum cA Duchul
sant nu purcede numat de la Tatitl, ci si de la Fiul. Formal-

www.dacoromanica.ro
870 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUf SANT

minte, s'a sanctionat mai anteiti particula filioque la sinodul

din Toledo in 589 ; cum ca ea vine inainte i intre actele celor
douii sin6de Toledane de mai nainte, este a se considera nu-
mai ca supositiune, pentru ca innovarea sfL capete caracterul
vechimei.
Pre langii, ton; sanctionarea formals, particula filioque
numal ici colea a fost in simbol nici decat nu a fost
introdusl de ore -ce ca o inovare a unei biserici particulare,
trebuia sh-di priimescd, sanctiunea de la biserica universala,
de la sinodul ecumenic, ceea ce insa nici dud s'a intern-
plat. La un sinod provincial in Friaul la anul 796 Inc
a fost primita dupit ce a justificat'o Paulin din Aquilea tra-
end din aderata premiss ca precum sinodul ecumenic din
Constantinopol la 381 a fost in drept a amplifica simbolul
din Nicea : fala conclusiune ca,: tot aqa este in drept orT-
care alt sinod sa fats in simbolul Constantinopolitan off di
ce adaus. Vegi Mansi XIII. 836 (i Hefele Concil. Gesch.
III 404.)
In v6cul al 9 acesta imr6Viturit veni din non la discutiune.
Ansa la acesta dat o neintelegere intre caluglrif latini, ga-
{3,

licT $i peel', care se afiati la Ierusalim, cu privire la unele

puncte doctrinari, intre care qi purcederea Duchului Sant.
Calugarii latini se provocait la pracsa bisericei galice. Afa-
eerea a venit inaintea patriarchului din Roma Leo III, care
sit fi cerut informatiune de la Carol Marcie. Acest imp6rat,
care ca qi Iustinian, avea mare pla,cere a se amesteca in a-
faceri doctrinari bisericesci, a conchemat in 809 la Achen
(Aquisgran) un sinod, intre a cArui obiecte de desbatere ad
fost cu deosebire ac6sta. Aci s'a confirmat particula filioque,
pentru aprobarea actului s'a tril,mis o deputatiune la eppul
Romer Leo. Acesta ce e drept, a aflat de corectd. Inveltitura
for dar nu de oportuna, introducerea lui filioqu,e in simbol (1),
de Ere -ce o ast-fel de inovare ar sta in opositie directs cu
doctrina bisericei formulate in sinodul din Nicea i Constan-
tinopol. Mai molt, a lasat a se gravy intreg simbolul Niceno-
Constantinopolitan pre douk" table de argint, dar far&fi/ioque,
(1). Asemenea idee se anstine numal de seriitori apuseni.
.Redaciiunea.

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DMPRE PURCEDEREA DUCHULU! SANT
871

i le-a pus in biserica lui Petra in Roma, eu cuvintele Hart

Leo posui amore et cautela fidei" (Anast. bibl. vita Leonis,
Hefele op. c. III. 411.) Aa din causa acestei neaprobge,
en carea tot-odat& s'a dat sfatul teologilor galicani a numai
cants acel adaus, fie din alte considergxi, particula filioque,
nu se aflit introdusg in simbol Ong prin v6cul al XI. Acesta o
mlixturisesce unul din eel mai marl a.pitrittor ai dogmei ca-
tolice, F$i unul din eel mai marl vrajnka0 ai bisericei orto-
docse, Hergenrother, care in o scriere volumin6s4 de trey
tomuri marl : Photius i biserica orientalit, a ftcut studii sis-
tematice ff cu intentiune asupra tuturor paturelor ortodoc-
siei (vedi Tubing. Quartalschr. 1859.)
In decursul vecului al IX acestg, inv6taturg, a .mai venit
la desbatere pre timpul lui Photiu, la sinodul din 879, care
mult timp a fost considerat de al optulea ecumenic: (i infra
adev6r nu este nimic ce Tar subtrage acest caracter, de 6re-
ce el corespunde tuturor conditiunilor, cars pot pre un sinod
sail califice de ecumenic. (A se vedea compen. aguna Drept.
Can. 336). In acest sinod, unde ati fost revresentata", chiar
biserica apus6nii prin legatul patriarchului 16n VIII, s'ati
compus pentru un moment diferinta intre orient i apus, i
cu privire la ac6sta inv6tilturit. InO. nu. a tinut Inuit pacea,
de Ore-ce Roma, venand scopuri de suprematie administra-
tivii., din causa denegiirei jurisdictiunei asupra Bulgariei, arl
rcces de la ac6stil, inpAciuire, denegAnd chiar caracterul si-
nodului i negind chiar val6rea subscrierei actelor, prin ce
evident a triidat intentiunile de suprematie.
Pentru justificarea doctrines despre filioque se aduc din
-partea apusului dou6 ratiuni cu. deosebire. Cea de Anteit se
reduce tocmal la sinodul ecumenic din Efe. Acest sinod din
causa doctrini for eretice a lui Macedonia i Nestoria , a
oprit evident qi espres de a se mai formula alt simbol de cat
cell confirmat de S. PArinti din Nicea i Constantinopol. Ac-
tele acestui siliod ati fost confirmate de cele urmtt6re. La a-
cesta respond teologii speculative apuseni, cg, acea prohibiii-
une se reduce numai la conceperea, iar nu i la esplicarea
simbolului. Particula filioque este esplicativa, prin urmare

www.dacoromanica.ro
872 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUY SXNT

are loc, ba este chiar ceruta de adev6ruf doctrine despre

spiritul sant, fiind-ei, implicite a fost concesa qi marturisitd
chiar de simbol. Ce val6re are acest resonainent vom vedea
mai jos.
A doua ratiune este : adaosul filioque a fost confirmat
de sin6de ecumenice, ba chiar de dou6 sin6de tinute de la-
ties! i greci, la Lyon in 1274 qi la Florenta in 1437. (Vecli.
Perrone protectiones. teol. vol. II. 445, ed. 1838). Inainte
de a ne arAta doctrina relativA la Duchul sant a simbolelor
si sin6delor, fie amintit cu anticipatiune eil, sin6dele ecume-
nice, ba preste tot sin6dele celor de anteiii 10 v6curi pre
cat timp biserica a fost nedespiirtiti, nu a confirmat acest
adaos iar sin6dele din Lyon vi Florenta, nu au caracter e-
cumenic, decat numai particular i au val6re numai pentru
apus, prin urmare nu se pot aduce pentru dovedirea uneT
doctrine eomune, de Ere -ce precum este terenul disputel aka
trebue s'a" fie i doveclile ce se aduc de o parte i alta.
Dogma despre purcederea Duchului slut.
.1. Dupe S. Scripture.
Cane este vorba de purcederea Duchului sant, este a sa
face deosebire intre doug momente in sf. Treime, care mo-
mente trebue bine distinse in actul conceptiunilor n6stre
despre densa. Ea se face deosebire intre Treimea imanentl,
qi Treimea revelatit. Misteriul Trinitatei, numai ca revelat
a ajuns la consciinta bisericel primitive. Acestel credinte,
s'a asociat simtimentul cum cb, ac6sti, Treime revelatil, pre-
supune un raport imanent al pers6nelor. Ca sg, IAA acest
simtiment a se ridica in consciinta biserice, qi ca fa path, a-
junge a fi espres prin termini othriti, a trebuit FA, treed trel
vecur-T. Pane la sinodul Niceno-Constantinopolitan, pre Maga,
sustinerea formulelor de botez vi mArturisirea credinte, bi-
serica au avut in vedere dubla problema : a) ca sa faca tre-
imea imanenta independents de Treimea revelatit. b). Am-
bele momente care se afiti, combinate in trei-unui D-4eti,
ast-fel sa fie concepute, in cat in Trinitate sit nu se 13641,
unitatea 0 in imitate Trinitatea.

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCttULiJY SX/IT 823

Atributul personal al Duchului sant, este purcederea dela

Tani. Acest atribut are loc in treimea immanent a ; i intre
purcederea eterna in treimea immanentg, si intre purcede-
rea revelatii timporalit, este a se face chiar deosebire. Dacl
azestit deosebire s'ar fi avut tot-de-una in vedere, dogma a-
cesta nu ar fi venit'ca se fie considerate ca causa de dart
i desbinare. Purcederea timporale sari revel atii, sari tri miterea
Duchului sant in lame, nu se p6te reduce la ipostasea sat
esistenta personalit a Duchului, ci este un ce accesoriii, este
act al rnisiunei, alucritrei Duchului sant, si la acestit tramitere
contribue siFiul, de Ere -ce Duchul avea se indeplindscit lucra-
rea Fiului; la mijlocirea Fiu lui Tatra a tritruis pe Duchul. A-
testa o recunosce i biserica ritsitritului, chiar in mai multe
cantitri ale sale. Limbagiul teologic esprimit. acest adever
in formula : iv TOi.) 7C2Tp64 314 Toi3 uior). Acest adever, acestA
dogmg, in tipul acesta formulate dupe cum a inv6tat biserica
primitive, a primit-o si congresul catolicilor numiti vechi,
la Bon in 1876, ajungend in punctul acesta la intelegere si
unire cu ortodocsii presenti acolo din diferite tinuturi ale
ortodoxii.
1. Cu privire la purcederea santului Duch prima intrebare
este : Aflit-se in S. Scripturl, un pasagiti chiar, care sit ara-
te de a dreptul si evident cii, Duchul sant purcede nu mar
de la Tat41 ? Respunsul este afirmativ. Se aflit si acel pasa-
giu cuprinde insasi cuvintele Ilantuitoriultd. El sung, la
loan XV. 26 : 'Orly ai-E'rX.9)1 6 7r1p4oarrro4, Ov ?yet) 7Cif140.) 15f1.61
7S%pec TOU itarpbc, TO nvei)v.% Tij; ealaeix, 6 7C0Cpa. TOG TCCapO; Ex-
7ropthrocc, ixeIvo4 I.LICpTUACTEE 7tEpi iy.oti.
Cum ea, cuvintele Mantuitoriului aretate aci nice sle cat
nu denote misiunea timporalit salt purcederea revelata a
Duchului sant, ei purcederea eterng, in) trinitatea imanentrt,
atributul personal, ne ineredintitm, mai anteid din leghtura
discursulni Iui Iisus, din care acest pasagiti face parte (conf.
loan XIV. 16), de6re-ce aci este vorba despre consolatoriul
pre care ;lice cal va tritmite for de la Tat J. Ne mai lucre-
dintilm inert din dispositiunea discursulni acestuia, a crtrui
espunere i dovedire nu taie in problema lucritrei de fate,,
Biserica OrtodocsX Romani 6

www.dacoromanica.ro
874 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCTIULUT SksMIT

avend acesta a aritta numai faptica stare a dogmei isterice,

i Inca pentru un alt sfirsit. Intru ajutoriti mat vin ti lout-
rile paralele : Conf. Mat. X. 20; Mar. XIIL 11; Luca XII.
12 loan XIV. 16, 26 XVI, 7. Math. XXVIII. 19.
7 )

Acest adever '1 confirm& mat departe- vocea unanirnA a

anticitatei crestine, care in acest pasagitt tot-U-una-a, cretfut,
inv6tat i ruartnrisit purcederea din etern, imanentit a Du-
chului sant. Va fi de ajuns a aduce aci inainte unele locuri.
Atanasiti ad. Serap, &I TOOT marEin xxi el4 TOv uibv xxi e1/4 TO
nvEGEL% TO iliyeov inec81) xg..1 pia rric Tpt&BoC, ailync a Ev6; Tel)
1capOc yryvtocrxop.ivl. Vasilie cel Mare horn. in ps. 32;
contra Sabeliti dice . . . Fiul este de la Tatal prin nascere,
Duchul pnrcede . . Grigorki, teol. Or. 29; Than Chrisost, in
esplicarea locurilnr respective.
Augustin : de fide 19 : Non genitum spiritism sanctum
tanquam filium; neque de fili6 tanquam nepotem summi pa-
tris ; ne tamen id quod est, milli debere, sed Patri.
Ioan Damasc. de ort. fide I. VIII. TO SE nve5p.a To &-rtov
xxi ix TO5 7rorpO4 Ai-rov.ev, xxi -rtvgjp.a iscccpbr, Ovoy.gop.ev, ix TOO
Utok) 8E nveiip.% o6 Aiyop.Ev nveijfpx 6& Otoi, OvotAgop.ev ; iar in cap.
12 dice: p.6vog -raped-N.0c 67ca-rilp. Preste tote ins& cleeFetul si-
nodulul calm. al II la 381, relativ la spirrtul sant.
0 multime de locuri, ba am putea dice mat t6te locurile
relative la acestii, dogma, atat autentice eat i corupte se
afla in scrierile : Adam Ioarmiliew de procesionepir. Regio-
monti 1774 si Teophan Procopovici : Historia controv. de
process. Spir. sancti.
2. Dar a doiia intrebare este : Afla-sa in Scripture vre
jun loc care ni ar arata ca Duchul sant purcede si dela Fiul?
Respunsul este : nici unul. Ci ceea, ce face pre aparatorif
doctrine despre filioque a o sustine, sunt numai resonamiute
speculative deduse din unele locuri fals intelese si mai fals
esplicate ale santet scriQturi.
Mat anteiil se sustine ea cuvintele : care de la Tatal pair-
cede nu eschid nici de cat idea ca Duchul sant purcede si de
a Fiul, deare-ce Fiul find de o flint& cu Tatal posede to ce
are tatal. (Perone praelect. tract. de trinit. V. I. Vol. IF

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUI _SANT 875

429: cum procedere a patre testatur in censu inclusivo filii).--

Fats de_ acest resonament, voiti aduce inainte numai cuvin-
tele lui Grig. Nyss. ad. gra3cos : iv Yep xoci To ccUTO Tcp(;),:rom
tor., -ma*, is ob 6 UtOc yiVVETat ito Xi TO 7[VEtitiA TO aycov EXTCopeUerat.
Ba din camel, ca 1i Duchul sant este de aceeali fiintii con-
substanlialit cu Tatal pre bassa acestui resonament ar tre-
bul se urmeze ciu Fiul se nasce qi de la Duchul.
Un alt resonament este adus de papiti in urmItorele :
Duchul este. al treilea in ordinea pers6nelor ; dar el este al
doilea in ordinea procesiunei ; deco este imposibil ca Du-
chul sit nascii pre Fiul care este mai nainte de cat densul :
qui in ordine vel procesione anterior est ipso. (Perron 1. c. 432.)
Fats de acest resonament, iata ce (lice Macariu in Dog-
matica sea in o nota la L pag. 331: Pitoyable defense qui
ne fait qu'eluder l'objection. Quclle est la question? C'est
que, si le Fils, qui n'est qu'un par essence avec le Pere, con-
court avec Lui a. la procession du Saint-Esprit, partillement
l'Esprit, qui n'est qu'un par essence avec le Pere, coniourt
avec Lui h la generation du Fils. Et comment la resout-on?
Laissant de cote l'unite d'essence des personnes divines, on
se rejette directement sur leur diversite comme persouncA....
Et ici meme on admet une idde fause : de ce que le FiTs est
le second, dans l'ordre des personnes de la sainte rrrinit6, et
le Saint-Espritle troisierne, s'ensuit -il que le Fils et le Saint-
Esprit ne soient pas coeternels; quasle fill soit engendre par
le Pere avant que le Saint-Esprit en procede, et que par la
meme l'Esprit ne puisse pas participer avec le Pere a la ge-
neration du Fils ? Non; le Fils et 1'Esprit soot goeternels
avec le Pere; le Fils est engendre par le Pere et 1'Esprit
procede du Pere, et celh de toute eternite, simultanement, et
non trOint l'un avant l'autre. Par consequent, si le Fils peut
participer avec le Pere h la procession du Saint-Esprit, l'Es-
prit peut tout aussi bien participer avec lui a la generation
du Fils.
Cu t6te ca in Sf. Scripture, nu se, afla locuri cars ar do-
vedi in mod evident cum ca Mantuitoriul ar fi invqat pur-
cederea Duchulni si de la Fiul, teolocrii speculative apuswli,

www.dacoromanica.ro
gig bOGNIA DESPRE PUItCEDEREA IATCHULUT SINT

voiesc a deduce aceea din unele cuvinte, cars evident aratit

singur i numai misiunea timporalg. Ala din cuvintele, pre
care '1 voial trdmite," fac resonamentul : Dacg Duchul este
trgrnis de Fiul, va i purcede de la El, did altmintrelea Fiul
nu ar putea ca sift tramitg (Perr. 1. c. 422). Contra unei
atari esplicgii a locului citat, este intrega esegesg patristicg.
Aceea aratit cg trgrniterea nu involve conceptul purcederel,
notiunile nu cunt identice. Esplicgrile patristice se pct vedea
la Zoernicov op. c. 505-513. Fara a recurge la scriitori
orientalIt va fi de aj uns, a cita intre latins pe Ambrosia de
simb. 10. Fiul a dig : care purcede de la TAW; i adsta
propter originem; El a dis : pre care cu '1 void tritmite 8i
acesta din respectul comuniunei qi a unitgcei esen0i. Conf.
leron. Com. in Ion. XVI. 57 Augustin : Contra Max Arian.
II. 20: Nec quia illi (Pater et Filius dant, ipse datur (Sp. S.)
ideo minor est illis. Ita enim datur sicut donum Dei, ut etiam
se ipsum dat, sicut Deus. Non enim dici potent non esse
sum potestatis de quo dictum est: Spiritus ubi vult spirat?
Mai aduc Inca spre dovedirea inovgrel for cuvintele de la
Ion XVI, 12-15 : Am Inca multe de a v6 spune... unde se
acaIg de vorbele din al met" va lua", clandu-le o esplic4i-
une sinistrg. Fat cu adsta va fi de ajuns a indruma la espli-
citrile objective a luT I. Chrysostom (Com. in Idnhom 77-78
Eusebiu de scol. eccles. III. 5. Cyril al Alecsand. de trio.
VI. Apoi: dintre cei nos i strgini: Lucke corn. in Idn Bon.
1820, jar dintre ortodoci speciale Macariu Dogm. T. I. 337
Sequ.
0 puternicg dovadg, despre indrepigtirea la falsificarea
doctrines genuine a Mantuitorului, cred teologii speculativI
as apusului a afla in cuvintele lui Lens la Ion XX. 22 : Luati
Duch sant, XipeTe TLYEUIJ.x ecitov. De qi espicarea, acestui, loc,
la S. PgrinV se afla in diferite moduri, dar nici unul din den-
ctiT nu a vedut in acest loc purcederea eterng a Duchului sant
de la Fiul. Conf. Chrysosthom. Horn. in I6n 85-86. Cyril
al Hierus. Catech. 14 i 17. Teofilact Corn. In Ion 3 10 20.
2. Dupe Simbole.
Un simbol al credincei fiind acea regula, care sg normeze

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUf SXNT 877

dar tot data sd caracteriseze, sa facia, invederata credinta

fie-caruia carel marturisesce, trebue s.i contina tot ce tre-
hue un cre$in sit credit, Ac6sta regula,"fiind conceptiunea
bisericei sub inspirarea D-ddsca nu,sufere alterare nici mo-
lificare. Deosebim simbale particulare, publice si de ale in-
lividilor. Cele de anteiti sunt acele care ad lost in 1-t8 la u-
nele biserici particulare, qi cart au avut loc numal pana la si-
nodul Niceno-Constantinopolitan. De aceste sunt de esemplu
til bisericei din Aqui lea, Antiochia etc; private sad indivi-
dualT le vom numi pre acele care ne infati6 credinta par-
ticular& a unui individ public, pre care la conceput, publi-
cat i ordinat a se Linea de intrega biserica. Atare avem numai
until, pre eel Niceno-Constantinopolitan. Cu privire la pur-
cederea Duc 'mita sant tote simb6lele invata cat purcede de
la Tata]. In simbolul Bisericei din Neocesaria ascris lui Gri-
gorie Taumaturgul ,se afla : (xms6ollev) xat etS gv xvep.a 'ayLov
ex to5 Oxon Tip 67capetv gry sta iito5 7ti4)tvo; St) ca-sr) WIC avOTAntotc,
trade espresiunea ix OE:o5, semnificit pre D-ded Tatil cu atat
mai vertos cad' indat& du.pd, aceea se dice : si descoperit 6me-
nilor prin Fiul.
Epifaniu, amintesce ca pand la 373 era folosit in biserica
lily simbol in care ,Se afla : xat et; Ti) ICIOS p x Tb Ecicov xopcov zed.
ix to) rarrA4 gmropeo6p.evoy, rn Gov ratpi xai &up cop,
C(.107Ccd,v, tb
771,03ehrAtavov (Epiph. Ancorat. CXX.) Acelais sant parinte
in local citat afirmd ca de la acel time a inceput a fi in us
un alt simbol, i acesta din causa eresiei Iui Apolinariti. In
acela Inca se afla : ix tcy3 natpbc ixxopebop.avol xai ix to inoii
Xay.q.1,61./.EYOY.
In fine cu t6td, evidenta i in modal cel mai solemn mar-
turisesce credinta ortodoxa articolul al 8-lea al credintef din
simbolul folosit 'Ana sstadi in biserica, numit Niceno-Con-
stantinopolitan, concepnt in done sin6de ecumenice, a caror
caracter, Roma pre Tanga totd, aroganta de suprematie, nu
a avut curagiul a'l disputa. Este adev6rat, ca astadi biserica
numitd, apusend, i pre nedrept catolica, nu folosesce adsta
formula de simbol, ci o alta mai scurta, numitd, de den0i a-
postolicd. Child si prin tine s'a introdus adstd, formula in
biserica apu.s6n& nu se pote sell de dre ce este afar3t de tail.

www.dacoromanica.ro
878 DOGMA DtSPRE PURC,EDtREA DUCT-MIA SANT

indoiala cum ca la inceput nu a fost, ba chiar prin vdeul al

9-lea Inca nu, ceea ce dovedesce dispositiunea luata de Leo
III eppul Romei fap, de pretentiunile sinodului din Aquis-
gran.
Tin singur simbol ar fi care se aiba adausul filioque, aka
numit Atanasian. Ac4sta inset este o iscodire en mult mat
tar4ie de cat Atanasit. Si precum el nu este autentic, asa
p6te chiar qi particula filioque este o iuterpolare mat tarlie
de cari a face, qi-at permis mat adese teologif apuseni ca cel
puck pre calei, acsta Ot . dovedi pretentiunile spe-
culative. Cum ca Atauasianul este numai o supos4iune recu-
nose chiar teologi apusenT de renume. Conf. Ceillier histoire
des auteurs sac. IV. 185; Schevane 1)gesch. II. . 20-, He-
fele cong. . 127. (II).
3. Dupe &node.
Sinod, in genere, numim : Intrunirea archierilor bisericei
creOinesci, spre a se sfatui i decide in afaceri i cause bi-
sericeseT. Dupa, estensiunea for sin6dele all caracter : ecu-
menic i particular, omitena alte numiri cart se pot da i
s'atl dat.
Dupt, obiectul for sin6dele in istorie ocur ca sin6de dog-
matice, in cause administrative qi de discipline. Cam deco-
mun ins sin6dele at avut tot-d6-una un substract doctrinar,
qi acesta este o conditiune esentiala in caracterul unui
sinod. -Substractul doctrinar al sinodu1ul I i II ecumenic
at fost certele trinitari; la al III, IV i VI certele cristolo-
gice etc. Din causa acdsta tote sin6dele fie ecumenice fie par-
ticulare, 'qi at considerat ca principala problema a for de a'o
face mat anteiti marturisirea credintit Acdsta at facut on
staverind o formula, noun cu val6re universals, on aproband
formulele deja esistente ale sin6delor de mai nainte.
Cu privire la dogma despre pnrcederea Duchului sant,
tote sin6dele ecumenice fara esceptiune, i dupe densele cele
particulare, invap, in sin6dele for ca Duchul sant purcede
de h Tata'.

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHIJIXi SANT 879

a). A insira aci decretele dogmatice ale fie-crtrui sinod, ay

insemna a seri istoria acelora. Va fi deajuns numai a a-
minti si a provoca la ele. De almintrelea se pot vedea acele
decrete in Harduin : Conuliorun colectio; Paris 1715 seq;
Mansi : nova colect sio, Florenta 1759 seq. 31 folio; apoi in
patroloOele de la Du Pin si Remi Cellier. Conf. Hefele
Conc. g. I. 79. seq.
Asa dupit ce simbolului din Nicea, prin desbaterile celui
din Constantinopol de la 381, i s'a dat o forma constantii
i destul de amplii pentru a servi ca norm, pentru tote
timpurile, sin6dele urmAt6re, numai ati aprobat acest sim-
bol, facendu-sfl de al lor. Prin acesta simbolul devine uni-
versal, $i regulA a credintii; sin6dele sub anaterat, opresce
de a se concepe altul, de a se adauge ceva la eel esistent
s'ag. de a-i se substrage. In acest inteles sunt a se vedea de_
cretele sin6delor ecumence d. e. III. 7. (care de almintrelea in
editiunile latine afarft de Harduin Mansi lipsesce). IV. 28
gi altele ale acestui sinod, anume spec can. I. Sinodul ec. V.
inc4ta la deschiderea lui face miirturisirea de a tine nealte-
rate t6te decretele sin6delor de mai nainte. VI in Can. 1 :
Hotitrim cu D-d.eescul dar cum di, credinta aceea este de a
fi neinnoita si nestrAmutati, care all -tinut-o at ,t apostolii
cat i eel 318 adunati la Nicea . . . asisderea intArim cre-
dints, celor 150 adunati contra lui Macedoniti; dar i 111\76-
Oturele celor adunati in Ephes, si a celor 530 din cetatea
Calcedon . . . etc. (conf. Saguna Enchiridion p. 89 seq).
Nu almintrelea a lucrat Sinod. al VII (Conf. aguna op.
c. pag. 188 : Hefele op. c. I6n IIII in - fii respective.
b). Nu almintrelea au lucrat sin6dele particulare. Va fi de
ajuns a aminti aci numai dou6 care, insii, ambele cad pre
teritoriul apusului. Un sinod local din Roma pre timpul pa-
triarchnlui roman Damas, in veacul al patrulea, dice in mrtr-
turisirea credintii sale : Dace, cine-va nu ar profesa, cit Du-
chul sant, care purcede de la Tatdl, este intro adeverti, ca
si Fiul, din esenVi diyin si din D-dell, se fie anatema. (Conf
Teodoret H. E. V. 2). In veacul al cincelea s'a tinut in A-
frica un sinod f6rte numeros, care a presentat lui Huneric,

www.dacoromanica.ro
880 DOGMA DESPRE PUROEDEREA DUCHULUf SANT

regele Vanda ilor, care era arian dupa credinta, o formula

de credinta in care se afla scris : Credem ea Tatal, care este
nenascut si Fiul care s'a nascut, i Duchul sant, care pur-
cede de la Tatta, sunt de una, si aceeaqi substanta.
Fats cu acestea teologii speculative aT apusului se provoca
la sinodul ecumenic din Ephes, la cel particular din Toledo
ci la cel din Achen. Avend teren comun in cercul celuT de
anteitt '1 vom considers, pre cele doue le void trece cu Mee-
rea. Sinodul din Ephes, din incidentul doctrineilui Nestoriti
i a unui simbol presentat de seetatoriT 661, ati hotarit in
canonul a 7. ca nimenui se nu fie iertat a aduce on a gcrie
on a compune alts credinta afara de cea hottirita de santif
paring adunati in santul Duch in Nicea "(aguna enchir.
pag. 64). Done obiectiuni aduc teologii papiBti fats de acest
canon, anteiti ca aci este vorba numai de simbolul din Nice,a,
ear adoua simbolul opresce numai conceperea din noti a
unui simbol, dar nu esplicarea lui; particula filioque find
esplicativa este ertatli de acest sinod. Acest resonament
insa este sofistic, anteiti pentru mutarea elenchului; de ore-
ce de Bi aci este amintita numai Nicea, insa S. Parinti tot-d'a-
una au considerat ca identic simbolul conceput in Nicea Bi finit
in Constantinopol, drept este Ca basa i s'a pus in Nicea partea
cea mai mare sea, formulat acolo, acs chiar cand, arpurta nu-
mai numele de Nicene, nu s'ar detrage nimic din demnita-
tea sinodului din Constantinopol. Deci a folosi acesta im-
prejurare ca army pentru dovedirea unei tese false in basele
sale, este a folosi arme sofistice.
Cat pentru esplicarea acestui canon Ere -tine ar fi mai
competent de cat preledintele sinodului, patriarchul cyriT
din Alecsandria! Acesta in o epistolic adresata catre Ioan
patriarchul Antiochiei (lice. Nu permitem nimerui, on tine
ar fi, i sub nici un pretest, ca sa altereze credinta, s'ail aim_
bolul redactat mai nainte de S. Parinp in Nicea, provocan-
du-ne la, cuventele : Se nu treel marginele celor vechi puse
de parinti teL Ac6stA, epistolic a fost cetita ci aprobata in
sinodul al IV. Sa maT auclim fats de acest punt ci pre Ins-
titian imperatul : In decrettil BM contra celor trei capitule

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULU! SANT 881

dice : S. Pitrinti adunata in Ephes contra hit NestoriA i eel din

Calcedon contra luc Eutiehiti, all pronuntat anatema contra
acelor care propun alta credinta sail simbol, de cat simbolul
celor 318 S. hirintI din Nicea si esplicat prin eel 150 din
Constantinopol. Sofismit este din partea teologilor apusenf si
inprejurarea ca de o parte in editiunile for do can6ne nu pri-
mesc canonul -7 qi 8 din Ephes, care de alta totusT se pro-
v6c4, la densul. Ala davit aceste 2 can6ne aunt apocrife sail
false, i servesc ca premise, va fi apocrifit i falser si conclu-,
guinea trash din aceste premise.
OA cum ar fi lima, atata este adeverat cti sinodul din E-
phes este ecumenic; ca atare represintii biserica ecumenia,
i decretele sale all val6re obligate pentru t6te timpurile. i
aci va fi de interes a cita cuvintele lui Iustinian din No-
vela 131 c. 1 nhotruirile dogmatise ale celor dinteiti patru
sin6de le veneritm ca pre santa scriptural, car can6nele edite
sail aprobate de densele, ca pre legs ".
4. Ag4n0 Petrintr.
'Num6rul testimoniilor cum ci Duchul sant purcede dela
Tatal qi nu filioque, in literatura patristia, este immens. A-
dam Zoernicov singur in opul sett citat mat sus, dupit editi-
unile eunoscute lui pre la 1770 ceq. a adus inainte Omit la
o ink de testimonil de la circa 57 scriitori orientall din cei
dintelit 9 seculi vre o 45 de la eel' apusenl din cele de
anteiii 8 v6curT. Noi le vom imparti in urmatorele categoric.
1. Testimonif care testezA et in zeitate este numai un
princip, o caus6, : Tatal, care nasee, pre Fiul si de la care
purcede Duchul sant.
a) In orient : Dionisie Ariopagitul : ii6a5 gi mem) -cfs 5-
-rcepoucrEou avirrizo4, tr [Lb kart ittria .9.E.6-c-ric 6 isa.clip. (De
&v. nom. II. 5 si 7). Origen : ex uno paternm divinitatis fonte
et filius intelligendus est et spiritus sanctus. (Corn. in ep. ad.
Rom. 5 ; de print. I. 2.); Sf. Atanasiu : rh-4 Tpla0; .5t-
Orric, >r EvOc c.o5 Tcocr* Ttvwcrxop.ivil (ad. Ser. III. 1 6); Sf. Va.
Ord : &aTt 1./..iv 6 'ma**, TiAnov Ixcov TO dm xz aviv8etc,
v.cci 'cob' uiov xat Toi1 you it-veUv.ccroc (Cont. sab. ar. et

www.dacoromanica.ro
88a DOGMA DESPRE PURCEDEREA. DUCHULU'f SINT

Anom. 4 ti 7); Grigoriu Teologul: Sermo teol. s ; discur. 25

paneg. de botez etc. Epifaniu Ancor. IV, 9 ; Cesariu: 7caT4
-cob' Av Utoi5 yevvim op, TOU SE ITVEUtLITO4 ItpOPOWEU;" Xata CpUgtV.
(Dial. I; Teodoret : decret div. 3. ,Anastasiu Sinaita : de fide
ort. I; Maxim Confes. de trinite dial. III; I6n Damascenu de
fid. ort. I. b : ay.% SE xai Tou Otoii ix TO5 Intrp64 yivvrimc,
xat rl Tor, &Tiou itveop.ato ix isOpeugcc Tc&v-rat oi`n 601-exEL o titOc
xal TO nve5p.a tx TOrl 7MTpOc CAet XOCi &Ur TO elvat.
b). In occident : Filastriu eppul din Brescia : Filius tamen
et spiritus S. de patre sunt proprii (Haer. 51); Augustin:
de patre accipit Sp. S. unde accipit Filius (Trac. C. in I6n
Totius divinitatis, vel si melius dicitur deitatis principium
Pater est (Irin. IV. 20). Contr. Max. II. 14.). Paulin de Nola
( Epist. III.) : In uno capites permanentes et ex uno Patris
fonte manentes, sed filius nascendo, spiritus procedendo ;
Maxim de Turin suos. fid. Leon cel mare: Epist. XV. Et spi-
ritus S. ei, de quo procedit, wqualis est; asemenea Prosper
Aquitanul. Fulgeniu eppul de Ruspina in Africa (seal. VI.):
Sed fillii et spiritus Sancti fatemur autorem, de quo habet...
at spiritus S. wternm processionis eriginem (Cont. Fab.
VIII) ; Ialasius, monach in Africa (veac. VI): Principium
unum scimus omnium, Patrem, et quidem Fillii et spiritus
S. ut genitorem et tan9uam fontem mternum (Hecatontade
IV. 92.).
2. A doua categorie de testimonie o formdzit aeel, care
sustinend purcederea DuchuluT SAnt de la Tatra, esclud cu
totul ideea ca El ar purcede in mod egal si de la Fiul.
a) In Orient: Sf. Vasiliu (Epist. 38 cAtre fratele sett;
Contr. Sabel. Ar. 6.); Grigor. Teologul : xocvOv ycip naTpi ply
xai incji xai &yip Tzveiy.atc, TO v.)) -yeyovivat xai ae6rqc, 66:3. Si
.11

xai CcTicp izveiy.aTt TO ix TO naTp6; ecov Si. (Orat. in heron 32.)

Grigoriu Teologul 74vra Ocra ZXEL 6 narrjp, Tor) tenor) 70div Tiic
oktiac (Orat. in Aegyt. advent :) Gregoriu Nissanul afar& de
locul citat mai sus, contra Eunom. I. dice : . TC04 Tbv
146v xaTci TO dxTtcrcov avatkia xai iv TCP rift i74gE(.0c)
CdTiaV
Ix TO5 aEor) Tai'' 'Duo%) exECV Epifaniu
(Ancor. H. 7). Cyril.)
al Alexandriei i Teodorit marturisesc asemenea; Anasta-

www.dacoromanica.ro
 DOGMA DESPRE PURCELAREA DUCHULUI SANT 883

siu Sinaitul de fide ortod. I. ; Maxim Confesorul : xxi flov*

oct3iou iorjo, kat, 7CVEUIJATOC, aylou treyll (Capit. Teo log. 8)
I6n Damascenu : ix TO 15E05 8i .r6 nveljii.cc ou Xiiop.ev (de fide
ort. t. I. 8.)
b). In Occident : Augustin : Cum ambo de Patre, ille
laascitur, Mc procedat, quee duo in illius naturae sublimitate
discernere omnino dificile est; (cont. ar. 29). Restat ut in-
telligatur etiam Spiritus S. de Patre habere, sicut et filius ...
Cum vero et filius de Patre sit, et Siritus S. a Patre proce-
dat, cur non ambo Filii dicantur, non ambo geniti (de
Trin. II. 3. Cont. Epist. 170 ; Vigil, eppuL de Tapsis V. vdc).
Non ex nihilo, nec ex aliquo, sed de Patre filium genitum,
spiritum S. procedere (disput. cum arr. I. 5). Asemenea
Fulgentiti. Rustic, cardinal in Roma in v6cul al 6 : quidem
vero antiquorum et hoc proprietatibus adjecerunt quia sicut
Spiritus cum patre filium sempiterne non genuit, sic nec
procedit Spiritus a filio sicut a patre (Cont. Aceph). Cat
pentru mine, continua nmarturisesc, c6, intrebarea data Spi-
ritul purcede in area m6surg, de la Tatra ca dela fiul, este de
atare, pre care non perfecte liabeo satisfactum. Mansuet,
eppul, din 'Milan (7 sec), Et cum nominamus Spiritum S. ab
geterni Paris persona cum procedere monstramus (la La-
beus. Ist. Conc. VI. 604). s. a.
3. Testemonii, care aretand ca Duchul purcede dela TatAl,
nu fac nicl o amintire de fiul :
a) In Orient. S. Vasiliti eel Mare contra Eunom : Pre-
cum cuventul creator a intitrit ceriurile, ast -felitt Spiritul care
este de la D-det, care purcede de la Tata, dg, de la sine tota
titria, ce este in densul. S. Grigoritt Teologul, ser. 39 S. I.
Chrysostom. horn. in ps. 115: Ephrem sirulu, cuv. de con-
fesiune ; Epifanue : hoar. 74 : ix T't); oa'yrii% ae6rcrito4 o Utbq xoci
TO 6'crov ItYCJELAX kit04 8i yg.vvyvoc to sa-cp6; xcti itverip.:( itpoaaaov
ix Icatp6c. Cyrill al Alesandriel : de trinit. 13
b). In Occident : Ambrosio de Spir. S. I. 3 ; Hilariti de
trin. VIII. 19 ; Augustin. contr. Berm. Aria. 21 i 29 : Pas-
chasiti diacon in Roma prin v6cul V. de Sp. S. lib. I. IV.
Rabanus Maurus : horn 105, Ai in Eclesiasticum VI. 2 : Pater

www.dacoromanica.ro
884 DOGMA DESPRE PURCFDEREA DUCHULII SANT

origo est Diyinitatis, qnando sicut de patre genitus est fillius,

ita et Spiritus S. procedita patre.
4. Sunt in fine testimoniT si inei, forte numer6se, care sus-
tinend ca Duchul sant purcede de la 'Fatal, fac aniintire
si de Fiul, insa Duchului in raport cu Fiul ii atribuesc alt a-
tribut, si deci die cum ea Duchul sant este nescoperit prin
Fiul si tramis prin densul, dar sustinend tot-o-data egalitatea
esentel, probOza eu multi evidenta credinta genuina ch. Du-
chul purcede de la Tatil sine filio.
Fata de tote aceste testimonii, teologii apuseni speculativi,
mai cred aavea un singur expedient autorifatea marelu4 Au-
gustin; si Perron si recurge la ac6sta. Nu void trage la in-
doiala absoluta cum ca Augustin nu ar fi inv6tat puree-
derea Duchului sant si de la Fiul, deare-ce la densul despre
acesta se pot afla cite -va dove4i, ceea ce sustin este it den-
sul acesta inyttatura nu-o a numerat intre cele descoperite
nemijlocit, si prin urinare nu ca fides esplicita, vel dogma
esplicitum (vecy Langen trinitar Lehrdif. 76). Dar si aceea
este adeverat ca in intrega literatura patrisficA nu se afla a-
tata alteratimq de text, atafea interpolatiuni si atAtea loeuri
corupte ate se afla in operile lui Augustin. Ca dovada voiit
aduce inainte numal unul : cont. max. Ar.. II. 14. n. 1. (Ca
se cun6scem alterarea locului va fi de ajuns a'l ceti cu aten-
tiune. Augustin singur pune o- intrebare si cautit a o re-
solva : Qumris a me, si de substantia Patris est Fillius, de
substantia Patris est etiatn Spiritus sanetus, cur inns Filius sit
et alias non sit Fillius. Ecce respondeo sive capias sive non Ca-
pias. De Patre est Filius, de Patre est Spiritus sanctus, sed ille
genitus, iste procedens". Panit aci testul genuin. Dar conside-
rand natura si forma intrebard vom cun6sce in cele urma-
tore alteratiunea. Ideo ille Fillius est patris de quo est geni-
tus iste autem Spiritus utriusque, quoniam de utroque pro-
Acest loc este evidenta interpolatiune, de6re-ce nu se
p6te presupune ca Augustin in rigidismul sett logic sa fi
tras din premisele de sus o conclusiune fiira nici o legatura
cu a cele. "Sed ideo cum de illo Fillius loqueretur ait : de pa-
tre procedit, quoniam pater procesionis spes est auctor qui

www.dacoromanica.ro
 bOGMA DESPRE 'PURCEDEREA DUCHULU! SAINT
885

talem Miura genuit, et gignendo ei dedit ut etiam de ipso pro-

cederet Spiritus sanctus pasagiul acesta care nu are nici o
legatur& cu intrebarea spusii spre resolvire.
Dar chiar tend nu am spune cg se aflit alteratiunt in
scrierile lm Augustin, autoritatea hit singuratect nu este de
ajuns fat& de consensul unanim, fat& de dogma gi doctrina
bisericei esprimatit in sin6de i simbole.
Conclusiune.
Din desfaurArile de sus putem trage urmittorele conclu-
siunt : a, Universitatea pgrintilor atat orientali cat apuseni
invat& ca in D-c,eire este numai un princip Tatgl; cg, pers6-
nele Tatal, Fiul i Duchul sant consubstantialt.
b). Din acelai princip iese Fiul prin nascere iar Duchul
prin purcedere.
c). In Doctrina despre trinitate este a se face deosebir,
intre Trinitatea immanent& i revelata.
d). Cum c& Duchul sant purcede nurnai de la Tatgl, este
dogma cea mat vechig, Ffl una din cele mai invederate ale Creq-
tinismului.
e). Idea cg. Duchul sant ar purcede i de la Fiul tot -d6 -una
s'a considerat ca particularitate doctrinarl, ca o conceptiune
subiectivg, a teologiei, i-nici tend nu a fost prima& de bise-
rica universal& cu b,tat mai putin confirmatl.
f). Caspeeulatiuneateologicg,, invet&tura despre pureed erea
Duchului sant si de la fuuJ, nu este dogma propus& de bi-
serica.
Adev6rul acestor conclusiuni dupg, 800 de ant de la des-
binarea bisericilor, Fait recunoscut 99 de teologi distini
din sinul diteritelor i acelor mai de frunte confesinni ores-
tint, adun41 pentru intelegere la 1876. Aceia contra specu-
latiunilor apusenilor, au recunoscut de ortodoxii, corect& ci
cu St. scripture in conglasuire doctrina dup& cum a fost
espus& de biserica ping, and aceea era um, nedesbinat& qi
'st formula doctrina in sin6de ecumenice. Speciale la Dogma
despre purcederea Duchului sant, am priimit si recunoscut
espunerile Sf. Ion Damascen in espunerea credintei orto-
docse.

www.dacoromanica.ro
886 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUf SANT

Din t6te dar resultg, i putem trage conclusiunea finalg, :

Dogma despre purcederea Duchului sant nu se pOte consi-
dera ca causit a desbingra bisericel lug( Christos in orientaltt
qi apusantt. Aceastg, dogmg, a lost numai mijloc pentru alt
scop, care scop se p6te considera ca adeverata cause. Care
este acela ? Despre acesta in partea II.
(Va urma) Prof. Ir. Pletosn.

www.dacoromanica.ro
 Prea Santitul Episcop al Romanula Melchisedek, cu a-
dresa No. 785 din 5 Noembrie, ne trimite in copie spre
publicare raportul Prea CucerniculuT Protoierell al Judetu-
luT Bacrul, spre indemnul si altor protoere in inplinirea
serviciilor lor, precum si spre a se cunOsce de to starea
clerului psi a Bisericilor din mentionatul judet.

Coj5ie de fie raportul Protoiereulut 7udedului< Bactai

No. 757 din 9 Octom6rie, a. c. ccitre Prea Seinfitui Episcop
de Roman.
Dupes decretul de numirea subsemnatului in postul de Protoiereii
al Jude luluT Bead, eliberat in anul 1881, trebuia ca in interval de
aprope 4 anT sd; reved bisericile din cuprinsul Judelului cel pulin de
3 off, spre a me pune In cunoscinp, cu localitatile, cu pers6nele pi en
gradul de activitate al elerului in progresarea moralel creptine; en
regret insa ve fac cunt scut, el pInd in anul present am fost in im-
posibilitate de a'mi indeplini acestd datorie a cdria principald, causes
a fost lipsa de mijloce pentru transport, pi mai cu seind in acest ju-
del uncle cdile de comunicatie lipsesc in mare parte, ceea ce face
ea pi plata transportulul sd, fie mai augumentatil, de cat p6fe in alto
Jude 4e.
Dail in anul curent, mullemita bunei-vointi a D-luT Prefect de
JudeI pi a onor. comitet permanent, earl' apreciind justitia casulni
'iiii-au inscris prin budgetele comunelor rurale o tifrd, de 610 lei,
fra de altinintrelea nesuficientd, eaci eu am mai cheltuit din propriele
mole mijlOce Inca vr'o 300 lei, multumitdOic acestel bune-vointi, am
fost pus in putintd de a face o inspectie generals in cuprinsul Jude-
tuluT incepend de prin luna Multi pi pans pe la finitul lunel contenite
August.
Ured decT de a mea datorie de a vd espune situafunea bisericilor
pi a cleruluT din Jude till Bac Ail incepend de la uumirea mea ca Pro-
toiereil pi pang, in present, at& In ce privesce partea for materials
cat pi in respectul moral.
In acest Judet sunt 224 bisericT, cu 164 PreolT, 3 Diaconi, 308
6antdrefi pi 11 Paraclisiarchi. Din acestea, 125 bisericT au pdmen-

www.dacoromanica.ro
888 A YuDETuLTA BAcid

turf acordate de legea rural& sail hgrazite de poporgni, erg 99 aunt

lipsite de famenturi fie a aunt prin sate- rrtzggesci, fie a au remas
deposedate de pgmenturi, prin neglijenta, Preotilor, sail pete prin
reaua-vointa, a autoritrttilor comunale.
Asupra acestel chestiuni, ell am avut o de apr6pe privighere, gi
unde am observat ca ptimenturile aunt rApite am intrebuintat tote
mijlOcele spre a fi puse bisericele in stapenire, erg acolo unde n'am
putut reugi pe &tile administrative am pus In vedere Preoilor sa, se
a lreseze in autoritgtile judeatoresci.
Pamenturile bisericilor, Prea Stintite Stgpene, aunt aingura ape-
ranya de esistentA a clerului, era cele-l-alte conditiuni ce au preotii
u poporanil, aunt in cele maT multe casuri ilusoril. Acum, data
biserica posedg pament gi poporgnii cunt obligati a'l cultiva, gi
&ma un preot are cate-va biserici in parochia sa se intelege de la
sine a aorta bit este binigor asiguratil, fgra sa maT fie nevoie de a
recurge la not contributh pe spetele poporuluT, deja destul de Intl o-
vgrat.
Ar fi de dorit darn ca cu, ocasia votgrei legeT pentru inbungtrttirea
sertei Preotilor sa se oblige locuitoriT a avea pamenturi pentru bise-
r:ci; erg, acolo unde este rgzligie sa fie indatoriti a da din plimentu-
I ile lor acele 8 ralci gi jumgtate, gi tot odatg sa fie obligati el a cul-
tiva acele pgmenturi, ca drept plat& pentru serviciele ce le aduc
preotii.
Trecend acum la partea materialg, propriil slisA a bisericilor, apol
aicea este o mare neingrijire din partea poporgnilor gi din partea
Preotilor, gi dupg mine tots vina este a Preotilor ; caei ei prin posi-
tia for de gospodarl gi iconomi aT easel' la Dumnesleti aunt datorT a
slgrui necontenit la popor ca as se facg cele trebuit6re la biserica;
se vede insg a pun prea puling stilruintg, sail pete de lot, de vreme
ce la multe bisericT se simte nevoe de art!, vestminte, Sf. vase etc.,
erg acele esistente aunt reit pgstrate, ceea ce m'a pus in positie, ca
cu ocasia inspectieT, pe lfingg' cele-l-alte sa regulez a se face gi ate
un dulap la fie-care biserica pentru conservatul attilor gi a. veatmin-
telor, dupg, cum se prevede gi prin regulamentul Sf. Sinod.
La multe biserici am gAsit fintirimurile (1) desgrit dite i espuse ne-
curateniilor de pre la vitele locuitorilor, acoperemintele atricate, aga
cg pieta in lituntru. Frtcend cuvenitele observayi preotilor respectiq
ell, prin procesele-verbale dresate In registrele de inspectie din co-
muni, am pus indatorire poporgnilor ca sa, be repare In cel maT scurt
timp posibil, erg acolo unde deja facusem mijlocire pentru reparare

(1) Cimitirele.

www.dacoromanica.ro
 TNSPECTIE PROTOPRESVITEREALA 889

pi nu se luase nici o dispositie am fest nevoit a inchide bisericele,

singurul mijloc de a pune In migcare pe Preoti gi pe poporgni.
Am ggsit Inses gi multe biserici bine intretinute cu cele trebuitore
serviciului divin gi carat pgstrate, ceea ce'mi a procurat placuta oca-
tie de a multemi oficial Preotilor pentru curgtenia gi congtiintiosita-
tealor In serviciul preotesc.
In privinta material a preotilor et voiu trece cu vederea cad este
bine constatat ca. o mare parte din ei sunt atilt de lipsii din cele ne-
cesare in cat prea puling deosebire s'ar putea face intro un Preot gi
un teran, fapt ce a pus In positie pe Sf. Sinod ca mai in fie-care
sesiune sg, se ocupe de umilita lox-B(5AX, voit lgsa, slid, chestiunea
preotilor gi void insista asupra antgretilor bisericesci. Acegti ser-
vitor! ai bisericei pot slice cu drept cuvent cg nu sunt platii de ni-
mine, nu all nici o scutire de dgrile catre stat, Judet, comung etc.,
ba macar nu sunt scutiti de cele-l-alteindatoriri cetatenesci, precum .
straja de n6pte etc. In budgetele comunelor pe uncle locuri li s'a
prefgslut negregit In deradere ate un loll pe lung, dare apol
e de regretat cg nici acestg miserabil VIA nu li se plgtesce, ci ori
de sate or! cer de la Primari li se respunde cg nu sunt ban!, aga cg
eel mai multi din a de gi all avut prin budgete cote cova, nu at pri-
mit nici un barn pe cite 10-15 ani din urmg. Exemple de ace-
stea aunt multe dar ori de cite or! am avut ocasie ell nu am stat
nepgsgtoru fates cu justele for pretentiuni. Cred cg la regularea
positiei Preotilor se va avea in de aprope bagare de semg, gi sorts, a-
cestor servitor!.
S'a tile, gi cu drept cuvent, cg materialul sustine moralulu adicg
cg omul lipsit de material se last. adesea ori la rgutgli gi contractezg
vici!, de care s'ar pgzi, daca sorta nu-1 ar fi tot In contra -!; acesta
maxims nu cred cg-gi are local mai nimerit ca In clerul bisericei
n6stre. Din 164 Preoti, ce are Judetul Bacilli, pot spune cu sigu-
rantg cg mai mult de jumgtate nu mica, pe calea indicates de cane-
nele bisericescll mail sunt betivi, altil bgtgugi, aIli1 Impilitori a! celor
slab!, altirnecinstiti In afacerile for cetgtenesci, altii sub povara altor
imoralitati, In fine nisce unelte primejdi6se moralitgtil -poporului
numele for le voit tgcea, cgcI nu acesta 'mi am propus a face prin
presentul raport ci numai a argta In trgsuri generale situatiunea bi-
sericei nostre orthodocse gi a carmacilor ei mai cu ging In aceste
timpuri de luptg, and s'ar care 1uptatori harnici gi neadormiti I
Acum data positia preotului ar fi ma! surasletore, erg nu age, de po-
somoratl ca astgsli, ell cred cg multi din tineril cu calitall frumOse
ar primi bucuros a lua asuprg-le misiunea preotescg, gi atunc! giPrca
Santia V6strg nu a-II mai fi pus In neplgcuta positie de a vedea pe-
trecanduse In cler fapte de acelea care dupit clicerea Sf. Scriptur!
Biserica Oztadoca Romia 6

www.dacoromanica.ro
f06 A luDETTILuY BAcXtl

este ruoine a le oi gal. Atunci nu minoritatea, ci unanimitatea pre-

otilor ar fi adeferate lumini pentru popor, atunci preotul ar predica
morala cu cuventul of cu fapta, atunci of poporol s'ar rid.ica din
decadenpt mortal de astach oi ar deveni fie-care bun creotin;bun pa
rinte de familie of bun cetaten. Acum flat ce st vede ? betia of
traiul nelegiuit sunt acele 2 plage care bauble populatia ruralit, In
ducerea mea pi in judo am avut ocasie sa ve'd cum In flile lucratore
blrbati of femei oeclet prin carciume, pArAsindulT afacerile for gos-
podtresci. Asupra concubinajuluT filet am avut o particulars In-
grijirej pe considerente et, data Inteun stat se IminulIeso copii bas-
tarcli e probe de putint moralitate of dupa cum individul imoral 'oi
grabesce singur mortea, tot asemenea i un popor. De aceea filet
de prin luna Ianuariu eu am dat o circulars Preotilor, invitandu-i de
a satui pe acel fiT rritaciti aT bisericei ca se'oT reguleze positia for
dupe formele civile of bisericesei, ariitandu-le inconvenientele in care
sit expun prin traiul for nelegiuit; tot data am pus In vederea
Preotilor cu data dupt sfaturi multe nu-I ar asculta unia dintre acet
poportni, sa -T arate ProtoierieT, de unde apoT vor priori ordin st nu
mai saute cu cele religiose pe unia ca aceotia, mAsura bunt de alt.
mintrelea, cacT eel mai multi din eT auOind amenintarea a vor fi M-
eV de la bisericii, sat of clislitorit civil oi bisericeoce. Ce trebuia dart
de facut unora ca acestora? Ce ar fi de flicut cu cei be ivT Y Respun-
sub este uoor de deslegat. PreoT bunT oi cu consciinta de fnalta for
misiune care sa predice necontenit poporuluT era mai fnainte de Rite
st fact eT aceea ce predict, eta poporul nu se uitit atitta la vorbele
Preotului, cat in faptele luT, pe care le imitezit,
Am slis de in fnceput ct me" cred dator a artta Prea Santiel V6s-
tre situatiunea bisericilor of a cleruluT din Judetul Bacau, cu ince-
pere de la numirea mea ca Protoiereil.
In acest interval s'aii chirotonisit 15 Preoll, pentru parochiele va-
cante din hide; of au fncetat din viatt. 12. SR-Liming din partea po-
portnilor pentru noT chirotonil et am avut adese or1, Inst In cele
mai multe casuri am refusat a be fndeplini cererile lor, ci ark tins a
maxi parochiele, algturand pe cele midi la PreoliT vecini, dupa regu-
lamentul SE Sinod; am tinut ca o parochie ce s'ar fnfiinta din not
at nu fie mai mica de 200 contribuabili, exceptiind Insh localitatile
muntOse, uncle easels aunt cu departare una de alta of unde cu grew
s'ar putea cant.% de un Preot o parochie de 200 eb-ntribuabili.
Dart data am tins la fmbunalttirea materials a Preotilor am avut
fn acelaof timp ochiul neadormit asupra conduitei for In societate;
nu am crutat nisi un mijloc posibil de a fndrepta pe cei abatuti, era
acolo uncle am. VeOut ca numal" este sperantt de reuoitt numal cu
sfatuirea, am fost silit a denuna Prea Stniier Vastre ci aoa pant' In

www.dacoromanica.ro
 INSPECtIE 1110TOPkESVITERTALI 801

momentul de fala am cerut pedepsirea a 21 Preoti i destituirea a

19 cantered.
Prea Santia Vostra cunoscetT ea In acest Judet sunt multi pa-
piti; dug+. sciintele ce le am de la prefecture eI insemnezA cifra
de 8000, contribuabili, Impartiti In 11 parochil cu 11 Preoti. (In cu-
rand ve void presenta o lists, detailatA de cum aunt ei aeclati prin
comuni i cate biserici ati). Preotil notri au reuit fn acest interval
sa convertesca la orthodoesie 13 dintre dinii; este speranta _ea In
urma concesielor ce au fa'cut Sf. Sinod eterodoxilor se vor convert;
cu timpul mai multi, Lacesta cu atttt mai mult cu cat el aunt forte
asupriti de preotii lor. Tot in acest interval am avut ferlcirea de
a vedea imbrAtiand religiunea creting. 8 istrailiti.
Prin necontenitele mele staruintl am fa cut ca sa se repareze In ju_
det 36 de biserici, ce erat'i in stare pi-OAK, 11 biserici s'au edificat
din noiu din care vr'o 4 aunt a se sfinti de acum. Cu ocasia inspec_
tie! am glisit 6 biserici ce nu ma! meritail. de a functiona, drept care
le am declarat inchise, pan& sa vor repara. Ace le biserici aunt situ-
ate precum urmeza.: Plasa Biserica de Sus; Biserica din comuna
Buda, acea din satul Fantanelele, comuna Fautanelele i Biserica
Adormirea Maicei Domnului din comuna Mara-0i; Plasa Tazldui de
Sus, Biserica din satul Cucuetii Solontului, comuna Solont i acea
din satul Plop, comuna Darmanesel; Plasa Tazldu de Jos; Biseiica
din Satul Romanesci, comuna Beresci.
Pe langA cele arAtate mai sus--eu am avut de regulat mai multe
certe dintre Preoti cu poporanii for i alte diferite chestiuni de ad-
ministratie pa care necreclendu-le de vr'o ImportantA nu be am mai
aratat prin presentul raport.
Acesta este in general, Prea Santite StApane, situatia Judetulul.
Bacaii In ramul religioso-moral, drept care cu cel mai profund res-
pect o comunic Prea Santiel. Ware spre regulk.
Al Prea F an iei V6etre prea plecat
eupue eervitorti.
(Subscris) Protoiereu Th. Athanasin,
Pentrit Intoema
DirectB. Mandineseu.

www.dacoromanica.ro
 Prea Santitul Episcop al ROmnicului si Noul Se-
verin cu adresa No. 1821 ne mai trimite inch spre
publicare un act de donatiune &cued, Bisericei cu
hramul Santul Ioan Botezatorul din Comuna Vai-
deeni, plasa H-orez, judetul Valcea, de catre D-nii
Stefan Comanescu, Adam Grigorescu si Lazar Coma-
nescu. Donatiunea facuth consta 'din 19 pogone si
376 staniini phment. Lauda si onoare acestor pi-
osi crestini care imitaud datinele strhmosesti se in-
grijesc si astazi de buna stare a Bisericei si a servi-
torilor eY.

Actil de D.onatiune
Phmentul ce sub-semnatii am cumphrat de la
D-lor Dumitru G. Udrescu, Ion Andrei Siodolescu si
Lona sotia lui I. doles cu din Comuna Itimesti pe
pretzel de sese sute (600) lei, in marime de ciece
sthujini latu i lungu 2,500 iar pogone 19 si 376
st. patrati situat in hotarul mosiei Ursani, Corn.
Rimesti, Plaiul Horezu si care phment se invecinesces
la capul despre munte (la Nord) cu mosia Vaideeni-
lor a statului, la capul despre Cat. T_Trsanilor adica
despre mezh-cli cu Dumitru Ciausescu; la rhshrit cu
Mitzi Udrescu si la apus tot cu D. Ciausescu ast-fel
www.dacoromanica.ro
 ACT DE DONATIUNE 833
"-C

cum se coprinde in actul de cumphrht6re cu data

I-ia Septembre anul curent 1884, legalisat de Onor.
Tribunal Valcea la No. 822 de la 3 Februarie cu-
rent MI dhruim de a nostra buns voie qi pentru tot-
(14-una Bisericd cu hramul St. I& Botezhtorul din
Com. VaTdeenY, in scopul de a se maT putea face inch
mi Preot la acesth biserich qi anume seminaristul
Baescu Dumitru, din Com. VaTdeent
Acesta donatiune se accepts de epitropul acestd
Biserid i anume : Lazar Comanescu.
Spre credinth, am &cut presentul act sub-scris cu
propriele nOstre semnaturI gi legalisat de Onor. Trib.
VitIcea. 1884 geptembrie 4.

Stefan Comanescu Donatori din

Seranati 1 Adam Grigoresctr
Lazar Comanescu Corn. VaYdeenY.

Sub-seranatul Epitrop al Bisericd V"aTdeenY cu

hramul Sf. Ion 'Botezatorul din Comuna VaYdeenT
declar ca accept donatiunea ce se face Bisericd prin
presentul act.
Epitropul Bis. (SS) Lazar Comanescu.

Casieria Genera la Valcea.

In conformitatea Art. 321 al. II din Legea Tim -
brulu i. Inregistrhrd s'a perceput tacsa de 3 0/0 in

www.dacoromanica.ro
894 ACT DE DONATIUNE

.suma de let 18 sub recipisa No, 2701 din 4 Sep-

tembrie 1884.
p. Casier General. (SS) 1. Cocareiscu.
Verificator. (SS) I. lonescu.
Tribunalul Distr. Valcea.
No. 888.
Astd-clY noun-spre-dece Septembrie 1884 s'ali pre-
sentat in Tribunal D-lor Stefan Comaneseu, Adam
Grigorescu qi Lazar Comdlescu in persona carora
citindu-li-se in intregul luiacest act de donatiune, at
tieclarat ca este al D-lor proprit, facut din libera
vointd, eh tontine adeverul, i ca sunt subscrkY
prin propiele, D-lor semnaturi,

TRIBUNALUL
In facia acestor declaratiunT qi in basa Art. 1171.
Cod. Civil, cid autenticitatea legala acestul act de
donatiune.
(SS) M. Petrescu.

(SS) Crasnarig.
(LS) Gref. (SS) I. Drag. Cernettescu.
Grefa Trib. Distr. Veilcea.

A cest act de donatiune transcriindu-se intocmaT

pc registrul de transmiptiunT al acestul Tribunal la

www.dacoromanica.ro
 ACT DE DONATIUNE 895

N. de ordine 738 vol. III cu data de asta-slY 19

Septembrie 1884 se atesth.

p. Grefier (S) L Drag. Cernettescu.

(LST).

p. Conformitate Pr. N. Ionescu.

ROMANIA.
Directia Cancelariet Sf. Episcopi Ronznicu.
Noul Severin.
Copia acesta fiind conforms cu originalul se atestA.
1884 Octembrie 30.
p. Direetore C. Okinescu.

11C".""er,e1.11..vc-e....=e

www.dacoromanica.ro
 Act de Donatiune.

Sub-semnati locuitorT gi proprietary mid din Co-

muna &arta, Pl. Amaradia, Jud. Gorjffi, Mahalaua
Apa-vie, vecrend ca biserica n6stra cu hramul Ador-
mirea MaiceT DomnuluT se afla de multd Limp va-
canta, de Preot din cause ca" nu a avut poganele le-
giuite de phragnt i pentru ca sa ne putem face Preotit,
asta-cli incredintamd ca de a nOstra bung, voie qi
ne silitT de nimini, dam de danie pentru tot-de'-una
mentionatei Biserid Septe-spre 4ece (No. 17) pogone
pament bun& de munca, fara ca sit se amestece cine-
va a strica acesta danie sub orT ce motiv qi on care
ar fi acela ; acest pament costa suma de ley noT
noun-sute-patru cled, (940) lush acesta donatiune va
fi valabila numaT atund cand Prea Sf. Sa parintele
Episcop va hirotonisi de Preot la sus clisa biserica
pe Seminaristul G rigore Scortenu din Comuna nastra
Sc6rta. Pamentul acesta de 17 pogane se afro' in
hotarul CotauneT nostre Scorta i anume dupe cum
se insemna hl josul acestul act, la numele fie caru-
ia, i ca sh, fie temeinica i nestramutata credinta
n6stra esprimata pain acest act, '1-am legalisat de
Primaria respective a ComuneY qi de onor. Tribunal

www.dacoromanica.ro
 ACT DE DONATIUNE 897

al JudetulitY nostru Gorjid, trecendu-se in registre.

1. Ed Patin Midi* dad de danie bisericeY un pogon
piimant la capul teuiluY pendinte de acesta Comuna.
2. Ed George N. Cartina dad de danie biseried
un pogon pament la capul teiuluT pendinte de acesta
Comuna.
3. Ed Constantin Minculescu dad danie bisericeT
un pogon de phnaent in petrif#, pendinte de acesta
Comuna.
4. Eli I. Mihulescu dad de danie bisericeT un pogon
piime.nt in petri0 pendinte de acesta Comuna.
5. Ed George Ch lira dad de danie biseried un
pogon pament la Capul teiuluT pendinte de acesta
Comuna.
6. Ed Grigore Chrtintt, dad de danie BisericeY un
pogon pament -la capul teiuluT pendinte de acesta
Coruna.
7. Eli Petre Popescu dad de danie trey pogone
pill:ant pendinte de acesta Comuna.
8. Ed Barbu Pr. Petcu dad de dank bisericel un
pogon pa,m4nt in petriO,'pendinte de acesta Comuna.
9. Ed Matheid Popescu dad de daniebisericeidouri
pogon pament la capul teiuluY pendinte de acesta
Comuna.
10. Ed I6n Avsenid dad de danie un pogon IA-
raent in petricd, pendinte de acesta Comuna.
11. Ed C. Caragea dad. de danie bisericeT o ju-
mittate pogon pament la aapul teiuluY, pendinte de
ac6sta, Comuna.
12. Ed Nitu Pr. Carcin6 dad de danie bisericel
un pogon, pament in petriqT, pendinte de acestg,
Comuna.

www.dacoromanica.ro
898 ACT DE DONATIUNE

13. Ed Petre C. Vladislav dad de (lathe bisericeT

o jumatate pogon pament in petriI pendinte de
acesta, Comuna.
14. Ed Ion Ilean dad de danie bisericd cloud po-
g6ne pament dintre care un pogon la petri0 qi unul
la capul teiuluY pendinte de acesta Comuna.

ROMANIA
Primaria Comund Scdr fa
Semnaturile din presentul Act fiind ale odor is-
calitl intiensul se atesta conform cerereT facuta
prin suplica inregistrata la N. 564.
(L. S. C). ?rimar. (S) Ion Burg
Accept donatiunea facuta Bisericey cu patronagiul
Adormirea PrecesteT, si declar ca renunt la orT ce
cercetarY pentru posesiune i sarcinT.
(S) Faun Blltdu fu, Epitropolul Bisericei.

TRIBUNALUL DISTR. GORJIt

A.nul .1884 Hoembrie 2.
No. 1082.

S'ati presentat in Tribunal d-lor Nun BlidutY, Ion

Rearm, George Cartina, G. N. Cartina, I. Mihulescu
I. Arsenic, N. Preda Cartina, P. C. Vladislav, Mateit
Popescu, Const. Mihulescu, Const. I. Caragea i Gr.
Cartina donatorT cu Nun Bliduti representantul Bi-
sericeT cu Hramul Adormirea MaiceT DomnuluT din

www.dacoromanica.ro
 ACT DE DONATIUNE 899

Comuna Scarta, autorisat de Consiliul Comunal al a-

celeT Comune grin incheerea No. 14 din 20 Octombrie
1884, in auzul qi in fats, carora, citindusse din cuvint
in cuvint presentul act de donatiune depus cupetitiu-
n ea in reg. la No. 17038, art marturisit ca este al d-lor
facut din liberele vointe scris actul de scriitor qi sub-
scriqT : Faun Bliduti I. Ileanu, I. Mihulescu, Mateia.
Popescu qi Const. I. Caragea cu propriile d.-lor sem-
uaturi sound carte, iar ea alti s'au subscris prin
scriitor ne sciind carte..

TRIBUNALUL

In facia marturisirilor facute de par t-I qi in basa

Art. 1171 C. Civil, v6zend ca. 0 tacsa de inreg, s'a
perceput cu recipisa No. 6321. Da autenticitatea
legala presentuluX Act de donatiune.
(SS). F. Alimeanu (L. S. T.)

Riunescu.

p. Grefier (S). I. Voiculescu.

Grefa Tribunalul Gorjiii.

Atest ca acest act s'a trecut in registrul tran-

scriptiund sub N. 864 la fila 113 volumul III as-
t-lp 2 Noembrie 1884.

p. Grefier (S). I. Troiculescu.

Pentru Conformitate Pr, N. Jonescu.

www.dacoromanica.ro
900 ACT DE DONATIUNE

ROMANIA
Direc ;ia Canoe larie't Sf. Episcopi Rimnicul
.Youl- Severin.
Copia actsta fiind conform cu originalul se atesta.
1884 Noembrie 23.

Directore N. G. Protopopescu.

www.dacoromanica.ro
 / DONATIUNI BISERICEBTT 901

Lista de donallunile !acute de la suirea pe scam a Prea Siutitului Episcop D. D. los%

0 No' I Anal
card
0
HRAMUL BISERICEI COMUNA PLASA JUDETUL PnTo; a'a fa-
0 eut do-
donate
z
3 Cuv. Parascheva pi Seundu ma-
Sf. Nicolae halaua Pa-
dureti Meat A kea 17 1881
Sf. Voevosli Bratuia Ocolu Gorjitt 12 1882
, Sf. Nicolae Covrigl 'M.de sus Mehediny 17 "
Sf. Nicolae ,Leu Ocolu Romanay 12 1881
Si. Treime CeparI Olt, de s. Romans* {,...17
vl one .1.,
1882

ti Cuv. Parascheva Voeteptl Ocolu Gorjia to ...olio ))

7: Sf. Voevosli SiliptenT Ocolu Mehediny 17 n

8 Sf. Vasile , Hodoresca Ocolu Gorjia 17 n
9, Cuv. Parascheva Coltepti Olt. de s. Valcea 17 k
111Sf. Voevo0 Scrada Gilort Gor.iiii 17 1881
111 Adormirea M. D. Stolojani Vulcanu Gorjia 17 1882
1
12 Sf. Nicolae I Adunay de iiu de jr,P4:: An. 1881
ghiormane jos lila l M.:i i
13 Sf. Nicolae Locusten! idem. dem 17
1 Sf. Nicolae Padea idem. Hem 17 1882
15 Sf. Nicolae Ghidiciti. Balta Hem 17 "
1, Sf. Nicolae BaltenI Horez &ices 17 1881
17 . . . . . . 11Vlarga cat.
A se recladi din noliffroca Clopani ehediny 17 ,,
18 Sf. Nicolae IMadularl 17 ,,
Beica Oltu Valcea
1 ' Sf. George Orslepa Clopani Mehediny 17 "
21 Sf. Ion Botezatoru Recea 17 ,,
Marita : orez Ikea
21 Adormirea M. D. Cacaley Ocolu Romanay 17 s,
22 Sf. Nicolae Zavoeni ca , 17 188:
larostea Otasall Valcea

Pests tot dona-sleci pi doua de Biserici inzestrate Cu pament.

Direetoral Episeopiet Riimnica N. Bavaria.
N. Protopopeseu

www.dacoromanica.ro
96 "1'Al3LOtr STATISTIC t CLESTAStid

TABLOU STASISTIC ECLESIASTIC

De No. personelor to trilag in concubinaglu in fie-care judet din coprinsul acestel Fparbli,
1 care din ele s'ail cununat legitim in urma dispositiunilor Mate de catre P. S. Episcop E-
parhiot din lima Noembre 1881 I pad la I Februarle 1883, cum si de tel rknaqi a se
mat cununa.

No. odor co
No
.
traiau in con- No celor cu- No. celor rg-
Numinea judetului cubinagid nunatl legi- ma fl a ee en- OBS'RVAT1111,11
,
pink I , 1881 tim. uuna

Valcea 194 97 97 Acest Tabloil

s'ati extras du-
Doljiti. 654 165 489 po tablonrilc
frames triale co
RomanatT 1080 158 922 P,P. C. C.Pro-
toiereTalEpar-
Mehedinp 1424 379 1045 Mei timaintezn
laS.Episcopie.
Goijiti. 1006- 566 440
Total: 4358 1365 2993 I

.Pentru conformitate cu tablourile aflatelu cancelarie.

1. Flinn.

www.dacoromanica.ro
 tAlEIL06 STATIST16 EttuES/ASTIC b6A

TABLOU STATISTIC ECLESIASTIC

De No. preotilor din Eparhia Rimnicu-Noel Severin care Fedi achitat de salariele for pe tre
cut in urma dispositiunlior Mate do-catre P. S. Episcop respectiv Ind din 19 lanuariu
Anul 1881.
.....
No. preotilor con- No. celor a- No. celor re-
Numirea judecului etatatl in 1881 ne- ellitail mall neachi- OBSE h VATIE
achitati tall

Vfticea 169 73 96

DoljiA 173 121 52

Gorjiii 197 71 126

Romanati 126 39 87

Mehedin11 105 59 46
Total: 770 363 407
Pearl, conformitate cu tablourile aflate in cancelarie.
1. Orlena.

www.dacoromanica.ro
904 TABLOt STATISTIC ECLESIASTIC

TABLOU STATISTIC ECLESIATIC.

De chlrotonlele Route in Eparhia Roomful Noul-Severin de la suirea pe scaunul Episcopa
a Pre-Sinlitulul Episcop D, D, IOSIF.

No. chirotonielor in ann. Semlnarlele in carl an terminal Cursl,

RIDETUL.
0 Central din Bucu-
z 1881. 1882. 1883. RomnIcu, Argepu. resct Cr. II.

1. 13 8 3 Valcea 112. 2.

2. 11 8 9 Doljiu
3. 11 8 6 Romanati
4. 4 8 7 Meheding
5. 8 8 4 Gorjiu
Tot: 47 it 40 29

Petite tot o suta seise spre cleee chirotonii.

Direetore Episeopiei Romnien N. Severin.
X. G. Protopopescu,

www.dacoromanica.ro