Culoarea

Continut:
Lumina
Diagrama cromatica CIE
Modelul RGB
Modelul CMYK
Atributele culorii

Lumina
Lumina este o radiatie electromagnetica vizibila pentru ochiul uman si este
responsabila pentru simtul vederii.
Lumina vizibila este de obicei definita ca avand o lungime de unda intre 400 si
700 de nanometri, situata intre lumina infrarosie cu lungimi de unda mai mari de 700
nm si lumina ultravoleta cu lungimi de unda mai mici de 400nm.
Se numete culoare totalitatea radiaiilor luminoase de diferite frecven e, pe
care le reflect corpurile i care creeaz asupra ochiului o senza ie vizual specific.
Viziunea in culori poate fi definita ca abilitatea unui organism sau a unei masini de a
distinge obiecte bazate pe lungimea de unda a luminii pe care o reflecta, pe care o
emit sau pe care o transmit.
n cazul oamenilor perceptia culorii provine din abilitatea ochiului de a distinge
cteva analize filtrate diferite ale aceleia i imagini.
In concluzie percepia culorii este influenat de structura biologica a
ochiului (de ex. unii oameni se nasc vznd culorile diferit, al ii nu le percep deloc,
vezi daltonism), de evoluia aceluiai observator sau i de culorile aflate n imediata
apropiere a celei percepute (aceasta fiind explica ia multor iluzii optice).
Conuri si bastonase
Retina contine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile in forma de
conuri si bastonase.
Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina, dar cu exceptia culorilor albastru
si verde, nu pot diferentia culorile.
Conurile pot deosebi culorile si maresc claritatea imaginii, dar sunt
nefunctionale in conditii de lumina slaba.
Ochiul uman conine 3 tipuri de bastonae, fiecare dintre ele fiind mai sensibil
la lumina cu lungimi de und diferite; scurt (S), mediu (M) sau lung (L). Setul total de
semnale posibile la toate cele trei tipuri de bastonae, descriu ct de mare este
gama de culori pe care le putem percepe.
Aceasta este explicatia faptului ca in conditii de lumina crepusculara nu vedem
clar si culorile dispar, totul apare in nuante de albastru sau verde. In asemenea
situatii nu functioneaza decat bastonasele. Francezii numesc acea perioada a zilei
lheure bleu, adica ora albastra.

Orbit de lumina
In lumina foarte puternica functioneaza doar conurile. Cand lumina scade in
intensitate, bastonasele se reactiveaza, dar procesul necesita timp. Cand intri din
strada intr-o camera mai slab iluminata, ochiul tau trebuie sa se adapteze la lumina
slaba, iar cand iesi din nou la soare, esti orbit cateva secunde.
Culoarea reprezinta totalitatea radiaiilor de lumin de diferite frecven e pe
care le reflect corpurile i care creeaz asupra retinei o impresie specific; aspectul
colorat al corpurilor.
Este o noiune perceptiv, nu trebuie confundat cu lungimea de und,
noiune fizic. Ochiul uman este incapabil s disting ntre galbenul monocromatic
(lumin cu o singur lungime de und) i o compozi ie de verde i rou. Aceast
iluzie optic permite afiarea culorii galbene pe ecranul monitorului cu ajutorul
componentelor elementare verde i rou, i, n general, sinteza tricrom RGB.
Culoare cald = culoare aflat n prima jumtate a domeniului radia iilor
luminoase (spre infrarou).
Culoare rece = culoare aflat n cea de a doua jumtate a domeniului
radiaiilor luminoase (spre ultraviolet)

Diagrama cromatica CIE

Este un standard international pentru culorile primare ce permite altor culori in
afara de cele primare sa fie definite ca o suma de culori primare.
In studiul perceptiei culorilor, CIE RGB si CIE XYZ ca spatii de culoare sunt
primele spatii de culoare definite matematic.A fost create de catre Comisia
Internationala pentru Iluminare (CIE) in 1931.

Modele de culori
Ambele sisteme au la baz 3 culori primare, din amestecul crora, n diferite
cantiti, rezult toate celelalte culori.
RGB (Red, Green, Blue) are la baz culorile rou, verde i albastru. CMYK
(Cyan, Magenta, Yellow, Key Black) are la baz culorile cyan, magenta i galben. Din
amestecul culorilor primare dou cte dou din fiecare sistem se obin, pe rnd,
culorile primare din cellalt sistem:
Red + Green = Yellow
Red + Blue = Magenta
Green + Blue = Cyan
Cyan + Magenta = Blue
Cyan + Yellow = Green
Magenta + Yellow = Red
De aceea, spunem c RGB este un model aditiv, iar CMYK este un model
sustractiv (sau substractiv).
Albul reprezint prezena total a culorii, negrul absena total a culorii. Pentru
a nelege mai bine acest aspect, s ne gndim la urmtorul lucru: modelul RGB este

folosit n reprezentarea imaginilor de ctre diverse dispozitive electronice: monitoare,

televizoare, proiectoare etc. Monitorul, televizorul sau ecranul telefonului nostru,
atunci cnd sunt nchise, sunt negre. Pentru a obine culorile, trebuie adugat
lumin. Adugnd cele trei culori primare (la saturaia/intensitatea lor maxim),
obinem alb.

Modelul RGB
Modelul aditiv al culorii, este creat prin combinarea luminii a 2 sau mai multor
culori, respectiv Rosu, Verde si Albastru, care sunt culorile primare folosite in mod
normal in sistemele de culoare aditive cum sunt proiectoarele,monitoarele de
calculator.

Modelul CMYK
Este un model substractiv , ceea ce inseamna ca foloseste cerneala sau
pigmenti pentru a absorbi o parte din undele electromagnetice ale luminii. Culoarea
vizibila a unei suprafete provine din partile spectrului luminos ce nu au fost absorbite
de pigmentii respectivi, si deci raman vizibile.
Modelul CMYK este folosit n reprezentrile tipografice. n mod tradiional,
hrtia pe care se tiprete este alb. De aceea n modelul CMYK, pornind de la
acest alb al hrtiei, fiecare nuan sustrage sau blocheaz o anumit parte a
spectrului luminii. Combinnd cele trei culori primare, se obine o blocare total a
spectrului luminii, deci negrul.
De notat c la tipar se folosesc efectiv 4 culori: pe lng cele 3 culori primare
(cyan, magenta i galben) se adaug i negru, i aceasta din mai multe motive:
n primul rnd, combinaia de cyan, magenta i galben este o nuan de negru,
dar nu este un negru profund, de aceea adugarea unei a patra cerneli
tipografice permite obinerea negrului intens;
n al doilea rnd pentru a reprezenta negrul este mai ieftin s folosim o singur
cerneal n loc de trei;
n al treilea rnd, n marea majoritate a cazurilor, n tiprituri textul este negru.
Pentru a putea imprima un text folosind trei cerneluri, ar trebui ca trei plci
tipografice s fie aliniate perfect, ceea ce este practic imposibil. Orice abatere de
la aceast aliniere perfect, orict de mic, ar conduce la tiprirea unui text
tremurat i, deci, mai greu de citit;
nu n ultimul rnd, adugnd o a patra culoare se obin mai multe nuane posibile
(de 100 de ori mai multe, aa cum vom vedea imediat), deci crete paleta de
culori.
Exist opinia conform creia litera K din CMYK vine de la ultimul caracter din
Black, fiind preferat deoarece litera B era deja folosit pentru a desemna
albastrul (Blue). Acest lucru nu este adevrat. K este iniiala din Key Black, ceea
ce denot faptul c n procesul de tiprire negrul este o plac special (denumit n
jargon tipografic key plate), responsabil cu obinerea contrastului i a detaliului.

O alt diferen ntre cele dou modele de culoare este dat de numrul de
nuane posibile ale fiecrei culori primare, deci, n final, de numrul de combinaii
posibile (culori diferite care pot fi exprimate).
n RGB fiecare dintre culorile primare are 256 de nuane (fiind exprimat
printr-un numr de la 0 la 255), mergnd de la saturaia minim (0) la cea maxim
(255). Aceasta ne d un numr de 16.777.216 nuane posibile (256 x 256 x 256 =
16.777.216).
n modelul CMYK nuanele de culoare sunt exprimate n procente, avnd,
deci, 100 de trepte: de la intensitatea minim (0%) la cea maxim (100%). Aadar n
standardul CMY (cyan + magenta + galben, fr negru) sunt posibile mult mai puine
combinaii dect n cel RGB: 100 x 100 x 100 = 1.000.000 de nuane. Totui,
adugnd i negrul, obinem 100 x 100 x 100 x 100 = 100.000.000 de nuane, mult
mai multe dect n cazul modelului RGB.

Atributele culorii
Culoarea are urmtoarele atribute importante: nuan, saturaie i strlucire. Toate
trei trebuie s fie controlate pentru a reproduce culoarea, innd cont de definirea lor.
Astfel:
Nuana (HUE) descrie "culoarea" culorii, dac este roie, verde, albastr, cyan,
magenta, galben, etc. Nuana rezult din lungimea de und dominant a luminii.
Saturaia (SATURATION) descrie intensitatea culorii i deprtarea fa de gri, putnd
sa varieze de la tare la slab. Un exemplu pentru schimbarea
Strlucirea (BRIGHTNESS) descrie iluminarea culorii putnd fi mai nchis sau mai
deschis. De exemplu, un rou foarte saturat poate fi nchis (un vin rou) sau
strlucitor (o floare ex. mucata).

BIBLIOGRAFIE:
Web:
http://en.wikipedia.org/wiki/CIE_1931_color_space#Definition_of_the_CIE_XYZ_colo
r_space
http://www.techmind.org/colour/
http://en.wikipedia.org/wiki/Light
http://en.wikipedia.org/wiki/Color#Color_in_the_eye
http://www.xaraxone.com/webxealot/workbook40/page_1.htm
Carti:

Liviu Lazarescu Culoarea in arta

CIE color space Guernot Hoffman