Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROIIANII
SUB
MIHAI-VODA VITEAZUL
EDITIE NOUA
FACUTA PE SEAMA TINERIMII SCOLARE BSI ADAUSA
CU XVI NARATIUNI ISTORICE
VITEAZUL
ALEX. LAPEDATU
BU
RESTI
1908.
.1
www.dacoromanica.ro
12.848.
NIC. BALCESCU.
ROIANII
SUB
IIIHAINODA VITEAZUL
EDITIE NOUA
FACUTA PE SEAMA TINERIMII SCOLARE SI ADAUSA
CU XVI NARATIUNI ISTORICE
ALEX. LAPNIATU
444ik;1_1),;.61.1?`"-----
BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-R IOAN ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16.
1908.
www.dacoromanica.ro
PRECUVANTARE.
Aceasta noun editie a scrierii neuitatului Balcescu pornefte
din statornica preocupare a D-lui Sp. C. Hard, Ministrul Cultelor si lnstructiunii publice, de a inzestra bibliotecile tinerimii
scolare cu opere cat mai alese si bune, intru imbog atirea mintii
cu cunostinti folositoare si frutnoase si infra impodobirea sufletului cu simtiminte nobile si inal4e. Ea face parte din seria de
publicatiuni date la ivealci de Administratia Casei qcoalelor,F
scopul cunoasterii trecutului si a tariff si a cultiva rii simtimintelor iubirii de neam si de patrie. Ca ci, find un pretios izvor
de cunostinte istorice, o stumps comowra de simtiminte patriolice si, mai presus de toate, o neintrecuta scriere de limber lite- (
rarer romaneascd strcilucita opera a lui Balcescu e bine sci se
ga seasca mereu in mange tinerimii scolare. Aceasta cu atat mai
vartos cu cat ea si azitreizeci de ani duper ce s'a publicat in
intregimei0 pastreaza insusirtle ce i-au asigurat loc de frunte
in istoriografla si literatura noastra national&
intr'adeveir, desi scrisa acum seasezeci de ani si dupe", izvoare
mai muk_narative cronici si prelucrciri istorice mull lciudata
si publicate in limpul din urma cu privire la epoca lui MihaiVoda Viteazul, le-au inlesnit si grabit,
IV
PRECUVANTARE
is'a zis, o neintrecuta scriere de stil si de limbs literary roman,eascet, care, impreunet cu celelalte scrieri ale lui. a castigat autorului titlul de cel nzai distins cunosedlor at limbii si de cel
mai dibaciu mcinuitor al condeiului intre scriitorii generatiei sale.
Si cu drept cuvant. Cocci el a creat pagini, CUM de cotun se
nice, clasice, cari vor try) at& cat inseisi lintba rontaneascci, dcindu-se vesnic ca eXernplu de scriere aleasa si frumoctsa.
Evident dar, ea, o astfel de opera indreptatestp cu prison publicarea unei n,oui edi(ii, care trebue s'o spunent dela inceput nu s'a facut ca set inlocuiasca vechia erlifie de acum
treizeci de, ani, retiparitei de atunci incoace inca de cc teva ori,
ci s'a facut ca set retspundei unei necesitati si set corespunda
unei cerin(i.
Necesitatea era, avand in vedere scopul pentru care se holdrise aceasta publicafie, ca operei propritt zise a lui Balcescu,
care, cum se stie, e intreruptd, din nenorocire, tocati in momentul cand steaua maririi lui Mihai cazuse la Mir islau, set-i urmeze o serie de narafiuni istorice, cari sa clued mai departe sirul inta/mpletrilor pallet la moartea marelui Domn si de aci inainto, pe scurt, pcinet in montentul razbunarii ace.stei premature
inorti, pawl' la lupta de la ngd Brasov (17 Julie 1603). Si aceasta
nu in stop de a completa pe Balcescu, la ceeace, din motive
www.dacoromanica.ro
putut face lard paguba pentru opera insasi ; iar acolo uncle
www.dacoromanica.ro
VI
PRECUVANTARE.
tdiul find acela de a ardta cum opera lid Balcescn a fost inltemeiatd, pentru vremea sa, pe tot ce s'a putut OA mai bun si mai
Acum cateva cuvinte asupra trebuinfri cdreia, ziceam, la inceput, 'eel e chematcl, potrivit scopului, set rdspundd aceasta publicafie asupra seriei de narafiuni istorice ce s'au adaus la sfa r-
fit, sub titlul Din zilele de ccidere ale l2tii Mihai-Vodd Viteazul",
spre a duce mai departe qintl evenimentelor, dela 13Apta dela Miris-
www.dacoromanica.ro
VII
inainte pang la lupta de Tanga Brasov (cap. X V X VI). S'a arcitat mai sus rostul acestor narafiuni. Ad nu rdma,ne deci deceit sei se arate felul cum de s'au intocmit. S'a intrebuinfat pentru
bue sci recunocWem, des, pane acum, deli preocupat, cea mai
complete expunere a inta m_pletrilor petrecute in Ardeal pe vremea lui Mihai-Vocid ; Tar din izvoarele istorice ale epocii s'au
folo sit, in masura trebuintii, cronicele lui Bethlen, Isthvanfl, Spontoni
si Heidensteincari de altfel formeaza baza expunerii si la Bdlcescusi documentele publicate in Colectiunea Hurmuzaki, vol.
IP, VIII, XII si
supliment 11. Din aceste scrieri si
izvoare m'am nevoit set fac, potrivit scopului, ceeace am putut
mai bine. intru cat am izbutit, rdmane sr& aprecieze binevoitorii
cetitori. Cred inset ca mi-e in,geiduit sa adaug ca, daces n-asi fl
fost feirmurit de grija continua a form,ei si a armoniei in eocpunerein interesul celreia mi-am permis chiar oarecare licente
si data n'agi fi fost (inut a des nuniai rezultatele cercetdrilor,
lucrarea ca atare s'ar fi infatisat mull mai bine. Caci Pe Tanga
mijloacele istorice sunt necesare, in aceeasi masurei, mijloace
literare, pentru, a duce la bun si dorit sfa rsit alcd tuirea unor
nara(iuni de felul celor ce s'au adaus la sfarsitul prezentei publica(ii. De acest lucru si-a fost dat seama scriitorul acestor randuri. Era prea tarziu insd pentru a renunta la un angajament
a cetruia indeplinire inta rziase si altmintrelea prea mutt.
Cu, acestel, mei rtur isire inchei lannuririle ce am socotit de trebuinfd a des cu privire la conditiile particulare in care s'a fa:cut
aceasta nouei edifie a operei nemuritorului Beilcescu, a card publicare o indrepta feste singur ga,ndul cel bun ce a prezidat la
alceituirea ei.
ALEX. LAPEDATU
Bucure0i, Mai 1908.
www.dacoromanica.ro
ROMANII
SUB
MIHAI-VODA VITEAZUL
DE
NIC. BALCESCU.
BUCURESTr
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL On SR IOAN ST. RAS/MESON
16, STRADA DOAMNEI,
10
1908.
www.dacoromanica.ro
.
4:
!4.V...!:t
s-,....
,.
Mihai-Voda Viteazul.
iPortret fficut duprt naturrt de gravorul Sadeler la Praea in 1601 .
www.dacoromanica.ro
Bohomolec, Zycie Lana Zamoyskiego Kanclerza y Hetmana Wilkiego Koronnego etc. (Via(a lui
Ioan Zamoyski Cancelar si Hat man marei Coroane etc.) in Zycia
www.dacoromanica.ro
XII
LISTA SCRIERILOR
in 8 .
in 4 .
44
2 vol., in 4.
Du Mont (I.), Corpsuniversel diplomatique du &mit des gene, Amsterdan 1726 -39, vol. 13, in fol.
Du Mont, Cours consplet d'histoire
universale, de fatoyraphie historique et d'histoire litteraire par
MM., Burette, Gaillardin, Charpentier etc.
Engel (Johann Christian), Geschichte der Moldatt and Walgchey,
Halle 1804, 2 vol., in 4 .
Esprinhardt (Jacques), Ristoire des
in 4 .
www.dacoromanica.ro
; traduite de
XIII
de XIIII annoy del tiempo del S ennor Rey don Felipe 11 el prudente
des de el anno de 1585 hasta el de
narratio, autore
In Reusner,
ontreux (Nicolas de
1608, in 4 .
www.dacoromanica.ro
XIV
LISTA SCRIERILOR
Naima (Tarichi),IstorialwiNaima,
2 vol., in fol., tip. in Constanti-
Lipsiae 1596.
Reusnerns ( Nicolaus), Collectio Epis-
1600, in 4 .
I.
furt 1664, in 4 .
Niemcewicz (I. N.), Dzieje Fanomania Zygmunta III Krola Polskiego, Varsovia 1819, in 80.
Niemcewicz (I. 13.), Spienry historyczne (Cantece istorice), Krakau
in 80.
1835, in 8 .
1627, in 4 .
www.dacoromanica.ro
it
Xr
gestarum exegeses sive narrationes illustres variorum et diversorum auctorun , recensente Nicola Reusnero, Francofurti 1603,
in 4.
4.
www.dacoromanica.ro
1.1
Nicolae Balcescu.
1819-1852.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
I.
Sunt optsprezece secoli si jum'Atate de cand IIristos intreprinse a easturnh lumea veche, civilizatia pagand, ce reprezenta,
principiul din afarg, obiectiv, al naturii si al silei, substituind in
Joe o altA lume, o alts civilizatie, Intemeiata pe principiul subi-
ectiv, din launtru, pe dezvoltarea absolua a cugetarii si a lucrarii omenesti in Limp si in spatdu, si prin identitatea Intre
-esenta naturii spirituale a omului si esenta naturii divine, el
riescoperl fiecarui individ legea libert4ii, a demnit'atii,-a mornlitatii si a perfectibilitatii absolute.
Dupa ce in Evanghelie, Mantuitorul ne arAt'a legea morals, absolutg, nemArginitA, legea dreptatii, si arund, omenirea pe calea nemarginitA a unei dezvolta'ri regulate, progresive, supuind
natura, sila, lumea din afar sub preponderanta absolutg a mintii
si a cugetArii, prin sangele sgu varsat, prin moartea sa, el ne
art legea practich", legea lucrsrii, legea jertfirii, a iubirii si a
fratiei, chipul on care ne putem mantul, putem invinge rani si
Imp lini menirea moralli a omenirii, adicA mai Intaiu prin cuvant, prin idee, pe urmA prin lucrare, jertfindu-ne individul familiei, acesta patriei, patria omenirii, viitorului.
Legea evanghelica, descoperind spiritului cauza absolutil, proclamand menirea omenirii si a lumii, impinse mintea omeneasea', la demonstrarea si realizarea ei. De atunci stiinta noun, intemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observatie, expeN. Blceseu, Romani( sub 21177trti-Voevod ritcarul.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
perienta, calcul, a continuat zdrobirea lumii vechi, revolutionarea sau perfectionarea religiei, moralei, politicii, societatii intregi, nimicind orice domnie individuals, supuind actiea omeneasca legii absolute si universale a libertatii si a stiintii ;
cautand realizarea in omenire a dreptcifii si a freiliei, aceste
dou'd temelii ale ordinei absolute, perfecte, ale ordinei divine.
De atunci omenirea a intrat in calea care o duce gradat catra
perfectiea sa, catra absolut, catra nernarginit, catra Dumnezeu.
Care oare ar fi rezultatul final al acestei cal? Aceasta miscare
de perfectie va avea oare un termin ? Raul peri-va de tot din
lume? Omenirea va ajunge vreodata a-si identifica in tot esenta,
sa In esenta diving? Acest secret mintea omeneasca nu-1 poate
Inca pastrunde. Aceia ce tim este ca, din transformatii in transformatii, omenirea merge intenn progres continuu, a carui miscare e cu atat mai repede cu cat mai mult inainteaza, ca fiecare pas al vietii omenirii este un pas In aceasta cafe care o
apropie de Dumnezeu ; ca fiecare pas al ei este un triuml al
binelui asupra raului.
Misiea Istoriei este a ne arata, a ne demonstra aceasta transformatie continua, [aceasta] miscare progresiva a omenirii,
aceasta dezvoltare a simtimantului si a mintdi omenesti, sub
toate formele din launtru si din afar* in time si in spatiu.
Sub ochiul Providentii, si dupa legile si catra tinta hotarlta
de dansa mai Inainte, omenirea Inainteaza in evolutiile sale istorice.
Prin impartirea functiilor, natiile in omenire, ca si incliy1Ldurile in societate, produc chiar prin diversitatea for armonia
totului, unitatea.
Orice natie dar, precum si orice individ, are o misie a implini In omenire, adeca a concurge duns natura i geniul said
propriu, la triumful stiintei asupra naturii, la perfectionarea Intelegerii i a simtimantului omenesc, potrivit legii divine si eterne, care guverneaza ursitele omenirii i ale lumii.
Dar pentru ca este o Providenta care pastreaza ordinea creatiei si care dirigeaza faptele omului, prin aceea nu urmeaza ca
omul este un instrument orb al fatalitalii, prin aceea nu se stinge
libera lui vointa. Dumnezeu n'a inzestrat pe om numai cu minte
cornea este accidentals, filndca nu vine in fiecare an. Viata adevaratd, se intemeiaza In lucrarea lui Dumnezeu asupra zidirilor sale i a omenirii colective asupra fie,cdrui om in parte,
N. BALCESCU
sa -si
sff
Sa aruncam dar o ochire asupra trecutului acestei natii romane si sa vedem ce a facut In acesti optsprezece secoli, de
cand se afla statornicita In pamantul salt. Aceasta ochire ne va
da intelegerea revolutiilor ei de fata si a revolutiilor ei viitoare.
III
si care ii pregatiau caderea, robia si proprietatea cea mare, trebuird sa produsa si In noua colonie relele lor, inghitind cu incetul proprietatile mici ce fie-care colon dobandise la inceput
si substituind robi la oamenii liberi.
Ostenita de atatea rele ce rodeau Inteinsa, Imparatia romans
trebui sa caza. Unitatea falsa, la care ea supuse prin sila lumea,
trebul s se sfarme, ca sa dea loc la organizarea progresiva:
unei unitati mai adevarate, produsa prin armonia nationalitatilor libere. Dumnezeu atunci, ca sa schimbe fata lumii vechi
si s'o intinereasca, Impinse potoape de natii barbare asupra-i.
IV.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
pentru apararea civilizatiei in contra barbariei. imparatia romano-bulgara cade sub izbirile Turcilor (1392). Mircea cel BAtram, unul din cei mai mari si mai vestiti Voevozi ai nostri, reclamh dela Turci aceasth' mostenire ; el voeste a intruph toath
Romanimea Intr'un singur stat si cauth [a-si dobhndi] Bulgaria
alege
N. BALCESCU
lui puterea administrative, judecatoreasca si ostaseasca. Organizarea armatei permanente, a militiei si a Landsturmului face
din tot Romanul un soldat la nevoe si singura pastreaza independents amenintata de straini.
Dace vom trece la organizatia economics a Orel, gasim pe
cei mai multi locuitori mosneni sau rezemasi, adeca liberi si cu
proprietatile lor. Dar langd, dansii proprietati maxi pe care se
afla locuitori servi, robi ai pamantului, cad in urma navalirei
barbarilor, robii romani se transformara pretutindeni in robi
ai pamantului. Intocmai dupe cum In Europa se obicinuise a
se da acestor servi numirea de _Romani, ash si la not servagiul
fu numit Runidnie i Vecindtate; cad proprietarii din tara de jos,
unde mai cu seams erau proprietAile mari, isi adusese colonii
din tara de sus si din Romanii din Wile vecine. Robiea cornplecta a acestora veni foarte tarziu, caci la inceput stapanul
pamantului Meuse trei parti din pamantul sau, din cari doua le
Imparti In parti mici pe la colonisti si cealalta fu cultivate de
acestia In folosul stapanului, prin mijlocul cldcii, adica a unui
numar de zile de lucru. Robirea complecta a for veni insa foarte
tarziu, caci pane in secolul al XVII-lea, ei puteau a se mute de
la o mosie la alta, pldtind gdleata de esire.
Dajdiile erau asezate pe toti de o potriva.
Acestea sunt liniile principale ale constitutiei tarii pe la inceputul secolului al XIV-lea. Idealul ce Romanii gonird In organi-
www.dacoromanica.ro
intr'o casts, dobandindu-si privilegii, si a concentrh toate droptulle In manile lor. Asemenea st prin proprietAtile for marl, a
absorb' proprietdtile mici.
Domnii ce representau principiul monarhic, favorisati prin centralisarea statului, cdutard, mereu, rezemati pe elementul popular, a-si Intemeih puterea for despotied asupra boierilor si a se
face independenti de danstt, constituindu-se ereditari.
Lupta dar trebuih sh' Inceapd, Intro aceste trei elemente opo-'
site
vfajmase. Inceputh Inca din at XIV-tea secol, ea se CAMtinud in al XV-lea si al XVI-lea. Doborind inthiu puterea elementului monarhic, Aristocratia dobori In urmil st elementul popular st, dupd aceste doua ruine, ostenitd, caul si ea zdrobitd sub
o burghezie streina, sub Fanarioti.
VII.
Istoria noastra n'a fost sau a fost rdu scrisd pand acum. In
luptele st revolutiile din Phuntru cart au umplut secolul al XV-lea
si al XVI-lea, istoricii nostril n'au vazut decat niste lupte de pretendentd la Iron ; tar n'au vAzut principiul st interesele ce fiecare
din Iduntru st cei din afard. Vlad-Dracul Vv. tinit sus si puternic framele guvernului, dobandind o glorie nemuritoare in luptele cu Turcii si zdrobind aristocratia. Tepes urmeazd, inainte
si mai puternic pe calea sa ; c'o asprime tiranicd, dar dreapta, el
nimicniceste factiile din lduntru st respinge nenumaratele oarde
turcesti, ce Mahomet al II-lea conduceh asupra Romanilor. Stlit
mai tarziu de nevoi, el inchee un tractat cu Turcii, la 1460, care
pdstreazd stipulatiile celui de la 1393, urcand tributul la 10 mil
galbeni st recunoscand suzeranitatea sau suprematia nominald
[a Portii.]
www.dacoromanica.ro
10
N. BALCESCU
tare pe principiul ereditar. Polonii se amestec In ambele partide cu stop d'a domina si d'a supune tara. Din mijlocul acestor
sfasieri care ameintau peire, ese un om puternic, care Intoarce
spiritul nestatornic al partidelor catra dusmanii din afara. Acesta
fu Stefan cel Mare. Patruzeci de ani de-apururea calare, pe campul bataliei el apar5, voiniceste tara si crestingtatea. Moldova e
atunci in culmea sa si trage [asuprg-si] mirarea lumei. Papa numeste pe *tefan soldatul lui Christos
etc
,)
www.dacoromanica.ro
11.
dar fu Ins secolul eel mai glorios, secolul prin care se nemurirrt si se luptar'a puternic pentru libertate. Cei [mai] marl barbati, care produse acest secol in omenire, fu Romiini. DraculaVv., Vlad-Tepes, loan Huniad si fiul sau Matias, sff in sfarsit Stefan
eel Mare; [ei] plant asupra acestui secol glorios
etc
In aceste sfAsieri niste straini, favorisati de popor in ura asupra boierilor, iau puterea. Despot voieste a ciliviza
etc....
linul din acestia, Ion-Voa, cautd, a se rezima in contra boerilor si a Turcilor, declarand rAzboi acestora. Trildat, el cade glo-
www.dacoromanica.ro
12
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
13
ci cad sunt o natie foarte nobila, care nu poate suferi alt guvern decat eel intemeiat pe caracterul national, eel care organizeaza egalitatea, adica democratia.
Ajutatd adesea de principiul popular ce ei reprezintau, libertatea birui pe la capatul acestui secol ; dar boerii biruitori facura
din aceasta libertate un privilegiu al lor. Ei cautara a se forma,
in casts privilegiata, a-1i inteirteia puterea si fericirea for pe ro-
birea gloatelor. Izvorita din popor, iar nu din principiul concuistei, ea nu putea a se constitui pe bazele aristocratdei feudale
europene ; ea nu putea in drept viola egalitatea ; ea I i margin'
dar natia sa in randuiala economics. A inghitl proprietatile cele
mici, concentranda-l. in proprietati mar', a rap' deodata cu pro-
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
14
I-1.6 lei isi iac partida puternica in taxi si incep lupta in contra
boerilor pamanuem. Rai, intriganti.... etc.... (tablou despre dam; .
ei n'au cleat o tint/ fiscal/. Vor sa doboare toate privilegiurile, sa pue mama pe Stat, sa emancipeze pe Omni de
boeri, ca sa-i poata despoia ei, in numele Statului. Dar poporul nu-i
ti
li reazema.
www.dacoromanica.ro
15
N. BALCESCU
16
Un Grec, Mihnea Vv. se urea atunci pe tron, la 1658, si rgzbung cumplit purtarea cea neomenoasg a boierilor catra popor.
In domnia acestuia, a lui George si Grigore Ghica si a lui Radu
Leon, Grecii se inmultesc iargsi In targ si cu dansii sff suferintele ei. La 1669, boierii ajutorati de popor, se I-klieg din nou asupra
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
HOMANil
SUB
MIHAI-VOEVOD VITEAZUL
CART EA I
LIBERTATEA NA TIONALA
(1593.
Aprilie 1595).
I.
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
N. BA.LCESCU
de moarte sff pribegie si a caror inirni oftau dupa libertate, sangerau pentru suferintele tarn, incepurh a se adunh, a se sfatul.
Dupa revolta nenorocita din Moldova a Orcheienilor si a Sorocenilor impotriva lui Aron, neindraznind a se bizul singuri
numai pe sine in starea de slabiciune in care se afla tara, cugetara la ajutoare si protecta strhine. Spre aceasta se adresara la Republica Venetdei, cerand protectia sff suzeranitatea ei,
ca sa se mantuie de Turd. Dar egoista republics, calculand foloasele cum si pagubele ce i-ar putea venl primind aceasta propunere, gasl cu tale ca interesul n'o sloboade a priml sa mantue o natie chinuita dela care putin castig puteh aveh. 1)
In acel timp de chin si de jale stralucia poste Olt, in Craiova, un barbat ales, vestit sff laudat prin frumusetea trupului
sau, prin virtutile lui alese sff felurile, prin credinta catra Dumnezeu, dragostea catra Patrie, ingaduiala catra cei asemeni,
omenia catra cei mai de jos, dreptatea catra toti deopotriva,
prin sinceritatea, statornicia sff darnicia ce Impodobiau mult
lh'udatul sau caracter. 2) Acesta era Mihai Banul Craiovei, fiu
al lui Patrascu-Vv., care pentru blandetea cu care carmul tara
dela 1551 [parla la 1557] se numeste cel Bun.
Stralucirea nasterii lui Mihai, sfatul lui cel drept s,i priceput,
cuvantul lui bland si Imbelsugat, iar mai cu seama faptele cunoscute ale lui, fi castigau inima poporului si trambitau numole lui in toate partile tarii. El administra de cata -va vreme
Banatul Craiovei, sff aduse cu incetul aceasta, Banjo in starea el
cea veche de neatarnare administrative, sff judecatoreasca sff
ostaseasca, Ears alts legatura cu Domnia tariff, cleat plata de un
1) Pa lla, o. c., 98.
2) Walther.
www.dacoromanica.ro
21
si a-1 aduce la Bucuresti sau a-1 ucide prin taina. Dar Banul
descoperl din vreme cursa ce i se gatih si cu toata dragostea
ce aveh pentru dansul poporul, necrezandu-se sigur in Craiova,
fugi spre Constantinopol, unde II chemase socrul sau, Vistierul
Ion, ce era Capichehaia al tariff i). Insa, prins fiind in cafe de oamenii lui Alexandru, co 11 pandiau, el fu adus in Bucuresti, uncle
Domnul, e`0-1"-1.-nif, de mania, II invinovali de tradator si rebel si
11 inchise in puscarie, spre a fi pus la cazna, s'apoi ucis.
2)
Sosind In locul unde trebuih a priml moartea, gadea, cu saUral In mana, cu inima cruda, cu ochii sangerosi, se apropie
de osandit. Dar cand atinti ochii asupra jertfei sale, cand \Trail
') Walther.
www.dacoromanica.ro
22
N. BA.LCESCU
maim
Nu trecit mult dupg, aceia si banuitorul tiran Alexandru incepit iar a-I vana cu moarte si curse si 11 sill a fug! in Ardeal,
undo zabavi doua saptamani la Curtea lui Sigismund Bathori,
Domnul tarii Ardealului. Acolo, prin mijlocirea lui Baltazar Bathori, yarn! Domnului stapanitor, dobandl dela acesta, ce avea
mare trecere la Poarta turceasca, o scrisoare de recomandatde
catra vestitul Vizir Sinan-Pala, prin care se recomanda de a fi
ales Domn in Tara-Romaneasca, cum si alta catra Eduard Barton, solul Elisabetei, regina Engliterei, la Constantinopol, care
avea mare credit pe langa Poarta.
Imputernicit cu aceste recomandatii, Mihai se porni de a doua
oara la Constantinopol, uncle, ]a sosirea sa, fu bine primit de
Vistierul Ion. Acolo sosira atunri si doi deputati boieri, spre a
se jelui de asupririle lui Alexandra -VodA ; ei se unira cu Mihai
si '1 cerura la Sultan pe dansul de Domn, aratand ca tara toatil, II
urea. Spre a izbuti mai sigur in cererile lor, trebuira sa astampere
nesatiul si lacomia de bani a Turcilor. De aceia, nevoia sill pe
www.dacoromanica.ro
23
iar ostirea ce boierii cereau a-i da spre a-1 insotl, o refuza sub
pretext ca de vreme ce tara toata it cere, nu poate avea nevoe
de oaste, spre a goni pe Alexandru. 2)
Mihai, insotit de partidul ce voih sa-1 puns pe tron, plea indata, la 1592, eaten' Ora, de undo Alexandru Bogdan, afland de
niei lui se rasplatira cu moartea. La 1597, In Dumineca Floriilor, prin intrigile Domnului Moldovei Ieremia, at carui tron el
cauth a cuprinde, fu, din porunca Sultanului, luat din casa sa
9i, impodobit cu manta de our si investit cu cele mai bogate
vestminte domnesti, de parada, fu spanzurat. 2)
VI.
www.dacoromanica.ro
24
N. BALCESCU
a birul i a us,ura cele de fats. Slujbasii Portdi, in be d'a da ascultare plangerilor Domnului, cautau prilejul d'a stoarce bani
dela dansul sau dela dumanii lui ce It prigoniau. 0 seams de
boeri, dupd, vechiul obiceiu, s'apa, pe Domn langd, Sultan. 3) Altii
se insotisera cu Turcii din tars sff Ii ajutau In pradarea sff in chinuirea poporului. 4) Armata tariff era dezorganizata i mijloc nu_
era de a o infiinta, ; energia poporului se tocise de atata chinure i asuprire i despera de o mantuire. Mihai nu putea, a
se int,elege cu creditorii, lipsindu-i mijloace de a-i platl. Vriz
sa puns stavila la rapirile Tor, dar nu izbuti decat a-i intarata mai
www.dacoromanica.ro
25
VII.
tor de dant si muzicd, de vorbe cu duh, ba inca si de mucalitlacuri, el iubia, mecanica, ciasornicaria si actele de reprezentatie. El trdia inconjurat de talmdcitori de vise, astrologi, seici,
www.dacoromanica.ro
26
N. BALCESCU
somorat si sfiicios, de o multime de superstitii de ras si funeste. Preocupat de aceste lucrari, nevrednice de pozitia lui si ne
incetat spilimantat de proorocii absurde, el se Mon cu totul neapropiat supusilor sAi. 3) Incunjurat de minerale, de fosile, de
medalii, de lunete, d'alambicuri, de furnuri, el sty inchis in labo-
ratoriul sau, in vreme ce zavistia si revolta fn lAuntru si rgzboiul din afar amerintau zdrobirea ImpAratiei lui. Crescut in
Spania, in acea tariff, clasicA a Papismului, el fu toatA vieata lui
jucaria viclenelor uneltiri ale Iesuitilor si al sfaturilor pasionate
ale curtii Spaniel.
Tipetele jertfelor Turcilor pAtrunsera pang in cabinetul lui
Rudolt al II-lea si desteptarA indolenta lui. El porunci s sune
tocsinul In toatA sfanta ImpArAtie roman si in Ungaria, ca s'a
invite pe credinciosi, dimineata, la amiazi si seara, a invoch ajutonal Cerului In contra Turcilor 4). Intr'aceiasi vreme, solii sdi
alergau la Roma la Papa, si convocau pe toti principii Germaniei
')
www.dacoromanica.ro
c.
_27
_
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
28
IX.
www.dacoromanica.ro
29
care venise sa propuna o liga In contra Turcilor, en care negocie o alianta, jurandu-i In numele Craiului, ca daca Imparatul
se va tine de razboiu, Craiul Persiei nu va face pace cu Turcii. 8)
X.
Si lintele imparatului fura mai norocite in Transilvania. Sigismund Bathori de Somlio tinea domnia acestei tars. El era fecior
lui Christofor Bathori si nepot de frate vestitului Stefan Bathori,
www.dacoromanica.ro
30
N. BALCESCU
de dine, Ii zise sa taca, adaogand ca Joan Sigismund era socotit ca un fiu al lui Soliman, In vreme ce acel ce carmueste
www.dacoromanica.ro
31
in Transilvania, gas1 pe acesta cu totul dispus in favoarea Crestinahtii 2). Sigismund incept a nu vorbi decal de libertate, de
greutatea jugului turcesc $,i a plange soarta crestinilor supusi
for ; intr'un cuvant toate vorbele si toate faptele lui invederau
hota'rarea lui d'a rupe legatura cu Turcii 4). Dar planurile lui Sigismund intampinau o mare opozitie in nobilii cei mai insemnati,
can invechiti in aplecarea for catra Turd, nu voiau nicidecum
sa, se lepede de unirea for cu Turcii, temandu-se de a se arunch
in sansele unui viitor nesigur si sa, nu ajungg sub un jug mai
rau 5). Sigismund zicea: La ce-a slujit pan'acl pacea cu Turcul?
A obicinuit pe nesimtite popoarele noastre nenorocite a se In-
www.dacoromanica.ro
32
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
c.,
33
briel Kendi, cu Ion Ilfiu, Grigorie Diacu si Ion Foro, li s'a taint
-capul in Clus. Pe cand II ducea la local osandei, Alexandru vazii
pe Sigismund, care, stand in picioare la o fereastra, 11 privea,
si 1i striga : Niel o lege dumnezeiasca sau omeneasca nu suferl osandirea unui om, flea a-1 asculta". Aceasta Irish'. nu mica
Intru nimic pe Voivod, obisnuit fiind din copilArie a vedea var.sandu-se sange, fiind martur la toate osandele criminalilor. El
statkde fata si privi cu raceall aceasta tragedie 1).
Un tigan, gadele obisnuit al locului, veni cu o sabie si tale capul lui Alexandru Kendi. Ilfiu se urca dupa dansul pe esafod,
apoi Gabriel Kendi, apoi Ion Foro, care in zadar mai ceril o
alt6 sabie, did a gadei nu mai Villa, si in sfarsit Grigorie Literatu. Poporul, nepasator de certele celor marl, privi In marmurire aceasta scend ; dar cand vazii deodata o ploaie repede
4)
5) Istvanfi.
www.dacoromanica.ro
6) De Thou,
3
34
N. BALCESCU
XI.
00100,
www.dacoromanica.ro
35
unui nou campion al Crestindtdtii, care Isi aruncd sabia puternicd in cumpdna rdzboiului si, izbind in flancuri si Inapoi acea
armata ingrozitoare, schimba fata rdzboiului si chemd biruinta
sub steagurile Crestindtiltii. Acest campion gloria fu natia romans, care gdsise acum un cdpitan mare ca Mircea, Dracul,
Huniad si Stefan, spre a o comanda. E vreme acum sd. ne Intoarcem in Tara-Romaneascd.
XII.
www.dacoromanica.ro
36
N. BALCESC1J
rom., ibid., 1. c. ') Engel, o. c.; 227; Filstich, o. c.; Cron, rom., 1. c. 8)
Walther.
www.dacoromanica.ro
37
zhsuire temeinich de schimbarea sistemei pentru viitor. Nu numai ca aceste reprezentatii rhmaserh fara raspuns, dar inch o
ceath de 3.000 Ianiceri intrh In tarn si incepa a pune contributii
pe thrani si a face tot fella de rele. 1)
Dup'aceste fapte nu mai era de inthrziat.
XIII.
hothrise ziva de 13 Noemvrie In care sh se dea semnul insurectiei, ucigand pe Turci in toate phrtile tariff unde s'ar alla.
Mihai trimise porunci Ia ostile transilvane dela hotare ca sh intro
fn tarh, pe cand si o ceath de Moldoveni sub comanda Hatmanului lui Aron, Ii venia Intr'ajutor. 2) Turcii din Bucuresti, in nephsarea si necucerirea.lor, nu banuiau nimic de aceia ce li se pre-
gatih si urmau cu turburhrile lor; nici o tradare din partea Romanilor nu veni sh-i destepte. Intr'o zi, cand nhvglirh din non
asupra palatului Printului, acesta le esi lnainte si, vorbindu-le
cu multh dulceata si blandete, le zise: De mi-ti omori, aveti a
buinta de cinevh care sh fach reductie. Se adresarg spre aceasta la Cadiul dela Giurgiu, care era Inshrcinat a hotari pricinile de judecata intro Turci si crestinii din Tara-Romaneasch2).
Dar acesta fiind bolnav, Ali-Gian veni la Bucuresti in locul lui.
Se facura atunci mars sfezi intro creditori si datornici, pentru
pretuirea mArfurilor date si primite. Astfel merserh pan in ziva
de 13 Noemvrie. In acea zi de dimineath, Ali-Gian, sfarsind im-
a) Naima.
www.dacoromanica.ro
38
N. BALCESCIJ
Porunca domneasca esise ca toti Turcii ce se aflau in I3ucuresti sa se adune la casa Vistierului Dan, spre a li se cauta,
si raft!. datoriile. Indata ce Turcii se gramadira in acea curte,
Mihai, cu boierii, cu ostasii si cu tot poporul, setos de razbuDare, ridica steagul libertatii, si inconjurand curtea, puse de patru parti de dete foc casei unde erau Turcii adunati si ii puscard, cu tunurile cu cari ingrijise de mai dinainte a impresura
curtea si casa. Izbirea aceasta neasteptata, valvoarea focului ce
Ii incingea, bubuitul si pustiirile tunurilor si strigatele de razbunare ale poporului, ametira si inspdimantara pe Turci, cari,
desl armati pre obiceiul lor, neputand a-si face tale de wire,
fury siliti a priml moartea, farg a o putea, da. La 2,000 Turci
se omorira ; din Romani putini dizurd. Stolnicul Stroe Buzescu
se rani la mama stangg. Pe Fang% Turd, vre-o cativa Evrei furg
macelariti 2). Aceasta nu izvorl dintr'o netoleranta, dar caci Evreii,
atunci in mare favoare pe langa Turci si Sultan, 3) se Impreunau
cu Turcii, pradau Cara si faceau stricaciuni.
Acesta fu eel dintaiu act al razboiului. Ucidere facuta cu in1)
3) Hammer.
www.dacoromanica.ro
39
elaciune Intradevdr, dar dreaptd si meritatd pentru toate suferintele ce Turcii aduseserd tdrii.1) Aceasta mdceldrire din Bucuresti In semnalul care puse toata tam in picioare, si in toate
partite, poporul navalind asupra Turcilor rdspanditi, ii mdceldr1
si ii goni pang fi dete afar% din taxa 2).
A treia zi dupd aceasta ucidere, la 15 Noemvrie, Mihai porni
In grabs cu ostile sale si cu transilvdnenii ce sosiserd, la Giurgiu
si navalind cu ititeald asupra orasului, lard a Intampina vre-o
4)
www.dacoromanica.ro
40
N. BALCESCU
oras, dar vizita lui nu o astepta si fugi in tabard: Emirul negasind pe Mihai, trimise in tabard de -1 intreba: pentru ce in time
www.dacoromanica.ro
41
Turcii ce scapasera din foc. Prada acestii biruinte In mare pentru soldati: doi cazaci gasird doug traisti pline de aur, pe care
Domnul 11 Impart1 Intro soldati. Dup'aceasta, biruinta, curalindu-se tot orasul de Turci, Mihai dote multAmita lui Dumnezeu
si apoi lasa, ostile a se odihni 1).
XVI.
1) Walther.
Walther.
www.dacoromanica.ro
42
N. BALCESCU
Dupa
5) Seadeclin
43
zilia sa, i se tale capul In orasul Liov din Polonia, din porunca
regelui Stefan Bathori. 6) Acest june Bogdan se duse in Constantinopol cu familia sa, uncle intra in casa lui Ferhad-Pasa si crescand in casa lui ajunsese a purta slujba de haznadar. El avuse
de gand a se turd, cand crew ca favorul patronului sau si revolta Domnilor ii [vor] deschide calea de a dobandi un tron. 7) Mus-
esti, intro cari 2.000 laniceri cu vre-o cateva din agalele cele
mai insemnate, 1^) si pe langa, care ostire se mai adaogirrt 14.000
www.dacoromanica.ro
44
N. BALCESCU
Gherei, Hanul Tatarilor-Perecopi, care cu 30.000 Tatari se Intorcea din Ungaria, primi porunca ca sa treaca Dunarea pe la
Vidin sff astfel din doua parti sa izbeasca pe Mihai.
XVIII.
Walther.
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
N. BALCESCU
norocul. 1) Fara a mai lash, lui 1Vlustafa vreme de gatire, Domnul se grabeste si trece Duna'rea pe ghiata pe la Marotin 2) si
isi insird ostile mai sub portile Rusciukului. El avea, cu dansul
numai 10.000 ostasi (7.000 atat Munteni cat si Moldoveni), 9 in
vreme ce Mustafa-Pasa aveh 4.000 oaste aleasa, si 10.000 Turd,
adunatura din Bulgaria. ) El Isi lndeamna ostile a se lupta vi-
iar dupa, cum zic unii, numai de cease, 13) el fugi la Constantinopol, la maica-sa si la surori. Acolo, acest june pretendent fu,
la 1597, prin intrigile lui Ieremia, Domnul de atunci al Moldo-
dedin ; Naima.
II) Istvanfi.
11) Cron. Rom; Walther ; Fessler, o. c.
VII, 337.--") Walther.-15) Doglioni 9.-14) Doglioni.
www.dacoromanica.ro
47
jale sy fad]. In ziva aceia, si plangerile se inaltau pang la ceruri. Toti s'au incdreat cu avere din destul; robi si roabe si-au
luat cu prisos; nimica n'a scapat din mana lor. Gingasele tur-
coaled. ')
Cetatea Insa nu putir fi luatd, cdci Domnul era silit a se in-.
toarce in Bucuresti, 2) chemat fiind de trebile tariff. 3) El lass pe
Unguri, Cazaci sff o seams din Romani lui Albert Kiraly, poruncindu-i a urma pustiirea oraselor turcesti din Bulgaria `) si insotit de ostasii ski, se intoarse, intrg in Bucuresti, unde.fu primit
cu strigate de bucurie si de binecuvantare ale poporului pentru
lzbanzile sale. Dobanda care ostasii aduserd cu dansii fu foarte
mare : din 10.000 ostasi ce-1 insotiserd nu era nici unul care sa
cea apoi se intoarce de asedie Braila, dupg ce prada si arse foburgul. Asediatli gasira mijloc de a scrie lui Muza, Ciausul din
Dobrogea, cerandu-i ajutor. Muza stranse vre-o 4.000 de oameni
si trecand Dunarea pe ghiatd, izbl tabdra romaneascd sff omorandu-le, dupd marturia indositoare a Turcilor, 1.000 de oameni, fi
sill a ridica impresurarea ; Mihalcea se intoarse langa Mihai. 7)
[Domnul trimesese] si pe Spgtarul Preda si pe Comisul Radul asupra Harsovei. Turcii din acest oral, afland de sosirea Romanilor,
se grabira a trece Dunarea si le esirg In Intampinare, dar Romanii ii bat si ii tree Dunarea, taindu-i in goand foarte eau pang
la Harsova, pe care o dau prada focului.
In vremea aceasta, viteazul si stralucitul Albert Kiraly cu o
iutime neauzitg, cu foc si cu fer, pradand si pustiind, isi roteste
armele fulgerand prin toata, Bulgaria. Sistovul, Cernavoda, Rasgradul, Babadagul si Oblucita se mistuird de sabie si foc, sff dupd,
ce isi Impinse pustiirile pang la Marea Neagra, si Cetatea Albg,
uncle gasird 14 tunuri, din cari doug purtau sapate armele lui
') Stavrinos 2) Istvanfi; Walther; Cron. Rom.-2) Istvanfi.-4) Walther; Istvanfi.-5) Engel, I, 232.-6) Idem, ibid.--1) Seadedin, 100-130;
Naima.
www.dacoromanica.ro
48
N. BALCESCIJ
Ferdinand si doul ale lui Ioan Hunyad, si [panal la gurile Dunarei, 1) ajungand pans la Varna; apoi trectind muntii, ajung
1incolo de Adrianopol, apropriindu-se pana, la treisprezece leghe
Tot in acea lung (Ianuarie), o ceata, de Romani aflara, prin spioni ca Sinan se intorcea, dela Belgrad la Constantinopol cu multe
bogatii, rapite mai toate dela dusmani. Romanii tree in Bulgaria, Ii pandesc calea in muntii Emului si na,v'alesc farA veste asupra-i. Sinan isi lasa, bogAtiile In prada, si Romanii, lacomi dupa,
www.dacoromanica.ro
49
ai sdi, si Cazacii cuprind Iasul, pun mama pe visteriile Domnului si pun orasul in flacari si in singe. Mal tot orasul fu mistuit de foc. Cazacii luard din Moldova 26.000 cai, 600 fete tinere ; ei gdsird Inc h' 70 tunuri in Capita 16, din cari parte le luard,
www.dacoromanica.ro
:50
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
51
stiintara de toate cele cu noroc sAvarsite pe Printul Transilvaniei, aratandu-i cA,, de le va sosl In ajutor, dupA cum li se MOduise, armata transilvana pan'a in 29 ale acelei luni Fevruarie,
8)
ei vor stapani toatg DunIrea si se vor pune in tale spre Constantinopol, 4) fiindca toate popoarele crestine din Turcia s'au
sculat sau sent gata a se scula impotriva Turcilor. 5)
XXIII.
Bathori, care sta in acea iarna in nelucrare, ocrotit de izbftnzile Romanilor, nu se prileji a raspunde cererii si dorintii Domnilor romani, caci ocupatia viitoarei sale nunti ocupa, atunci cu
careia puse pe unchiul sa Bocskai, 8) care ajunse in 14 Decemvrie (1594) la Viena si in 12 Ianuarie (1595) la Praga, uncle fu
foarte bine primitA, 3) Ad. se incheie Intro imputernicitii lui Si1) Montreux, 500; Guerrin, 123; Dantiscani, 213; Iacobus Francus, 137.
_) Guerrin, 133; De Thou, XII, 513. ') Guerrin, 261. 4) Miron Costin, o. c.,
1. c.
5) Guerrin, 426.
6) Sagredo, 699.
') De Thou, XII, 239. -8) Istvanfi. 9) Montreux, 490.
www.dacoromanica.ro
52
N. BALCESCU
gismund si ai Imparatului un tractat de alianta pe aceste temeiuri: ca nu vor depune armele si face pace cu Turcii, dealt
printr'o invoire reciprocal ; ca in tractatul cu Turcii se va coprinde Transilvania, Valahia si Moldova ; ca toata Transilvania
si partea regatului Ungariei, ocupate de Bathori de Soinlyo, vor
ramanea vecinic acestui print si copiilor sai, parte barbateasca,
53
buti dupd cum se nadlijduia, si ca Bathori va fi gonit din Transilvania, Impdratul se Indatoraazd d'a-1 primi in staturile sale
si a-i da venituri de ajuns spre a tine dignitatea sa si mdrirea
casei lui; ell in sfarsit Domnil (nobilii) ce acest rdzboi are sa -i
punt in aceleasi primejdii ca si pe printul lor, \ or puteh a se
4) Spontoni, 52.
www.dacoromanica.ro
54
N. BALCESCU
Domnii romani nu perdurd, vremea asteptand armata lui Sigismund ce nu veni, si cdutard a se folosi de izbftnzile for si de
spaima ce ele au adus vfajmaolui. In vreme ce oastea lui Aron
cuprinde Mdcinul si alte cetAti si rdscoald toat'd Dobrogea, ai
carei locuitori, urand Urania Turcilor, se ridicard cu totii si curdtira tara for de dansii.; doud escadroane de lYloldoveni bat In
doua randuri doud cete insemnate de Turci si le iau doug stindarde; 2) apoi se invartesc, iau cu sila Chilia si Benderul, unde
tae in bucdtd pe Beiul cu 600 Turoi, luand multe turme de do-
si in urmd merg de asediazd de a doua oar Cetatea-Albd, arzandu-i foburgurile, dupd ce au risipit ostirea Beiului acelei cetati, ant it-icatZe:aia a scdpat teafar, el al optulea,
Idsand in puterea Moldovenilor steagurile, tobele, trompetele si
cele mai multe avutii ale sale. 4)
bitoace 3)
ilul, unde Os] 70 tunuri de baterie, doud din care erau insemnate cu armele Imparatului Ferdinand si doud cu ale lui loan
Huniad. Aceste patru tunuri Mihai le trimise in dar la Printul
Transilvaniei. 6) $i dupd ce ldsd in Ismail garnizoand de 2.000
Romani, 7) trecti apoi iardsi Dundrea, pustiind orasele turcesti
ce mai ramaseserd in Bulgaria 8), si se Intoarse in grabs spre
I) De Thou, XII, 503.
') Epist. lui Aron, Reusner, Epp. Turc., ep. 1,
122.-8) Doglioni, 206. 4) Epist. citata a lui Aron. 5) Beyerlinck, o. c,
II, 225. 6) Bethlen, III, 534. Aceste tunuri se credea a fi fost luate de
Stefan-cel-Mare in batalia vestita ce castiga asupra lui Matias Corvin,
etc... si lasara garnizoand ca la 2.000 Romani, fiind cetatea tare. Andrei Borestay zice ca Albert Kiraly, la 10 sau 6 Mai, lua Smilul, dupa
ce cu o trupa de Romani a batut 3 000 Turci ce veniau prin Moldova,
ornorindu-le 2.000 de oameni, lua lesne Silistra si apoi vein la Braila cu
multi prada. (Campana, 861).
www.dacoromanica.ro
55
Bucuresti, pang a nu se desgheth de tot Dunarea. La. intoarceTea sa in Tara Ramaneasca, cu toate ca curgea de trei pahne
apa pe ghiata Dunarii, viteazul Domn mepriza o primejdie asa
de invederata st tree-CI cu toata prada s-a-, de cealalta parte a
Taului. 2)
copii lor, fora a lua nimic din avutia lor. Dupa rugamintile
insa ale lui Kara-ciaus, Mehemed-bey si Mustafa-ciaus, deputatii garnizoanei, Capitanii ungurii mijlocira si jurara pe credinta lor ca, nu li se va face nici un rau (tort) si ca pot lua cu
1) De Thou: d'intrepide Valaque.b 2) De Thou, XII, 514,
Wal,her ; Frachetta, o. c., 3.-4) Walther. 5) Seadedin.
Guerrin, 134.
7) Seadedin.
www.dacoromanica.ro
56
N. BALCESCU
In vreme ce Mihai se straduia cu atata virtute Impotriva dusmanului din afar* zavistia boerilor semana, samanta imphreche-
rilor din lhuntru. 0 seams de boieri, vazand energia si ealithtile deosebite ce desfasura Mihai, se temurh ca acest om eroic.
sh, nu curme puterea si suprematia for in Stat, ce cu atata nevoie izbutiserh, a intemeia asupra puterii domnesti. Incepura a
vedea Inteansul un urmas din acei Domni ca Mircea, Dracut,.
Topes, can Intr'o vreme zdrobiau pe dusmanul din afara si apasau
puternic, dimpreunh cu factiile, anarchia si partidele din launtru
si libertatea publich. Altii, din descurajare, socotind eh razboiul
inceput nu va puteh fi [tot] ash norocos pang la sfarsit, attn. Inch.
www.dacoromanica.ro
57
und, cu capul for Banul Manta, care, dupa cum spune Walther, train Inca la anul 1598. ') Apoi acea ostire [din Craiova],
merse sub Albert Kiraly de triumfa prin flacari de orasul Nicopoli. Dupa atatea ispravi marete si stralucite, Romanii incercard' si o perzare. Farcas, avand cu sine un trup de 3.000 Romani, Sarbi si Unguri, fu in,selat de doi custozi romani, cum-
www.dacoromanica.ro
CARTEA II
CAL UGARENII
(Aprilie 1595
Decemvrie 1593).
Inch dela cola din-Wu triumfuri ale Romani lor din aceasth
iarna, spaima si groaza ce cuprinsese tabara si -tinuturne de
margine ale Imphrhtiei turcesti, intrarh si in Constantinopol, si
phtrunsera si pang si in Seraiul undo trhih traiu desfhtat si farce
grip, desfranatul sultan Murad al III-lea. Vaetele si eartirile poporului, demoralizarea ostasilor, a lenicerilor chiar, cari nu mai
voiau a merge la rhzboiu sub pricinuire ca nu li se platesc lefile, II Infiord de frica si Il sill a se gaud' si la trebile Imphehtiei sale. Vistieria find sleita cu totul, fu silit a luh din casa
sa bani spre a multumi stile ce cartiau cu obraznicie, facAnd
adesea si rascoale. Spre a Imbh,rbath duhurile spaimantate ale
ostasilor de pe margine, le trimise steagul eel sfant ce se zi,ceh
a fi fost al Proorocului' Mahomed, si care, lust de mai nainte
dela Egipt, fusese, panh in acea iarna, cu sfint,enie phstrat la
Damasc. Dar fiinta de fath a steagului Proorocului chiar, nu putii
Incur*, pe ostasi, cari acum, cu totul demoralizati. nu mai indrhzniau a da fath cu dusmanul. Sultanul porunci atunci a se
face rughciuni publice in piata tailor (At-meidan, Hippodrome)
In dosul arsenalului ; vizirii, seicii, legistii, prezidentii cancelariei stAturg, acolo, de fat,h, din porunca lui 1). Vestile ce mai yenirh dela Dunare adhogirh amarul inimei sale si ii pricinuirh
1) Hammer, II, 272-3.
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
N. BALCESCU
zeci si sapte fete ramasesera numai din o sad' doi copii ce avusese Murad al III-lea on deosebite neveste. Mahomed cu o fatarnica
mila mangaia temerile fratilor sai si, fata cu dhnsii, dete porunci
pentru ceremonia taierii lor imprejur ; dar, ducandu-i apoi in
Aceasta noua stapanire, care incepea printr'un asa de sangeros ()spat de fratiLfu primita de Osmanlii cu o trista presimtire.
www.dacoromanica.ro
61
bit sub un alt Constantin ; si precum Imparatia romans a inceput a inflori mai cu seama sub, un August si se pierdit sub
un alt August: asemenea si orasul Constantinopolului si Imparatia greceasca cuprinsa de un Mahomed, are sa se zdrobeasca
si sa se prapadeasca sub un alt Mahomed. i toti banuiau ca
acest nou sultan, cu numele Mahomed, va fi cel preursit pentru
caderea Impartitii. Se mai zicea Inca ca la anul 1453, cand s'a luat
Constantinopolul de Sultan Mahomed al 1I-lea, se ivise o proorocie
care spunea, ca acest oras va ultra iarasi in staptnirea crestinilor dupa doisprezece ani-tuni, socoteala arabica, dupa care
intr'un an-/und yin doisprezece ani d'ai nostri,adeca, duprt 12 on
12 ani sau duprt 144 ani. Acesti ani adaogandu-se la 1453, da anul
1597, ce era preursit pentru caderea Imparatii turcesti 3). Mult mai
multe si mai curioase erau proorociile ce circulau printre crestini
si Inflactirau de ntidejde imaginatiile lor. Erau niste proorocii
vechi ale lui Metodie, episcopul dela Patras, ale lui Leon, Imparatul-filozof cu tablourile profetice ce i se atribuiau si care vesteau surparea Imparatii turcesti de ctitra un om de vita veche
tide pe lupul ce doria sa manance oaia; pastorul 11 va ucide si 11 va gasi om. Astfel va pierde eel ce a stlipanit grin
3)
1) Montreux, 513.
Cuspiniani, 143
2)
www.dacoromanica.ro
62
N. BALCESCIT
vor iyi atatea certuri si lupte intro cei mai marl ai Statului,
Incat se vor sfasia unii pe altii si asemenea vor pat,1 si de catra.
straini. Atunci crestinii vor lua inapoi Ungaria si vor face multe
navaliri in Imparatia turceasca, care va fi Inca necajita si de o
mare ciuma si de o foamete cruda. Apoi, crestinii imbarbatat,i
si IndrazneV, cu multa Infocare, graba si puteri, vor trece marea,
incat toata Crestinatatea se va vedea deodata In arme la rasarit,
undo va parea mai mult a fi zburat decat a fi trecut. Atunci
Turcii se vor cresting si ambele biserici si ambele Imparatii se
vor face una sub un singur imparat crestin 3). Apoi, pe langa
aceea, Mahomed al III-lea se intamplase a fi al 13-lea sultan dupd
Osman, cel dintalu. Ciuma, foametea, rahoiul, moartea sultanului
Murad, rascoala ostirilor, sfasierile color mari intro partidele dusmane ale vizirilor Sinan si Ferhad, toate se impreunase spre a
da temeiu acestei proorocii. Dar cea mai bund, proorocie, observa
foarte bine un analist contimpuran, ar fi fost sabia si unirea
crestinilor; 4) nenorocire numai ca aceasta din urma, ca in tot-.
deauna cand se Mott asemenea legaturi in contra Turcilor, lipsi,
si astfel toate proorociile ramasera zadarnice si esira de. minciuna.
www.dacoromanica.ro
63
pdratiei si acum pentru a doua oars fu investit cu puterea vizireasca 3)0 Noul mare vizir adund indata la divan pe toti vizirii, pe rnuftiul, pe cadiascherii, pe nisangiul, pe cei patru defterdari, precum si pe agii lanicerilor sf ai buluciilor, spre a so
sfatui data trebue sa so indrepteze spre Buda sau spre TaraRomaneasca. Divanul se invol l'aceasta" din urmd parere 8). Vizirul porunci la toti Pasii vecini a-i concentra, ostirile la Rusciuk, undo sa se adune si materialurile cu lucrdtorii trebuinciosi
www.dacoromanica.ro
4) Seadedin.
N. BALCESCU
se urce la Rusciuk 1). Al doilea vizir, Ibraim-Pala, fu numit Caimacam in lipsa lui Ferhad si ramase in Constantinopol impreuna cu aga Ianicerilor pentru paza orasului si carmuirea trebi-
4) Naima; Seadedin.
www.dacoromanica.ro
3) Seadedin; Naima. --
65
Pe cand acest nour ame'rintAtor de groaznica, vijelie se apropia de tara lor, Romanii aflard cd, un convoiu foarte bogat In
bani si. bucate, treced din Constantinopol in Ungaria. Mirosul
acestei prdzi scoate pe acesti lei din vizuinile for si ii impinge
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
66
viata for numai fu crutath ; toti ceilalti prinsi furh ucisi in fata
armiei crestine. In urma acestora Borbeli merse sh bath cetatea
Lipova 1).
V.
Pasa dela Belgrad, de unde ierna, afla prin fugarii crestini silintele si umbletele printilor crestini pentru o mare leghturh
impotriva Turcilor. Spre a domoli focul cu care Crestinii se preghtiau la rhzboiu, mestesugitul Vizir creziuch, ar fi bine a face
a strAlucl Inaintea ochilor for o mincinoash licoare de pace. Spre
www.dacoromanica.ro
67
destrasi, cari dela Iriceputul lui Maiu panh la sfhrsitul lui Noemvrie.trebuiau sa slujeasch cu cheltuiala for In armata imphrateasch 6). Imphratul numi mai mare peste stile sale In Ungaria pe comitele Mansfeld, chpitan vestit in razboaie pe acele
vremi si it cinsti' cu titlul de principe.
VI.
4) Idem, ibid.
www.dacoromanica.ro
68
N. RALCESCU
ceste tsri, acuma ass amerintate, In nevoia de a deschide razboiu intro dansele. intelepciunea lui Mihaiu-Vodh' se grabi a opri
lor i ale Ungurilor zada'rnici toate intreprinderile de a reintemeia, Crhia Daciei si aceasta rivalitate nationals aduse robirea
comunk
Tocmai In minutul cand mai cu seams se cereh Incredere reciproca i unire, nesocotitul Bathori, mai Inuit din zadarnicie,
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
N. BALCESCU
nul sau si a se urea astfel In locu-i pe un tron de care se fitcuse vrednic prin vitejia lui.
Sigismund Bathori, temandu-se ca nu cumva boierii moldoveni, ce erau pribegi in Polonia, impreuna cu Polonii sa faca
vre-o navalire in Moldova spre a turburh starea lucrurilor, Intocmite dupa placerea lui, trimise pe Gaspar Cornis 1a Zamoisky, marele hatman al coroanei Poloniei, care Ii era cumnat,
tinand In casatorie pe sora sa Griselda, spre a-1 vesti ca el s'a
facut acum stapan al Moldovei si 11 pofteste ca sa nu umble
a intra, in acea tara, si a-i aduce vre-o pagulia. Zamoisky ii dete
raspuns In scris ca aceasta treaba priveste pe craiu si pe staturi si ca ar fi fost mai bine data Bathori nu intreprindeh o
Tocmai se gatia, Mihai-Vocla de a se aparh in potriva navalirii cu care 11 amerint,h Vizirul Ferhad-Pasa, cand prinse veste
de intamplarile din Moldova si de cugetele ambitioase ale lui
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
N. BALCESCU
mult sa fad' vrajbe dedt pace, cum sa, scazh pe hai-Voda din
tad; iar ceilalti boieri ce se nevoiau sa slujeasch Domnului lor in
dreptate, de neprieteni furs biruiti 1)". Inteacest chip, prin vrhjmasia unor boieri, se facia. ca tratatul ce se incheie Intro plenipotentii romani i unguri la Alba-Iulia, in 20 Maiu 1595, nu
fu dupa cum voise Mihaiu, numai un simplu tratat de inchinare.
ci din potriva legiul o supunere desavarita i o intrupare a Tarii-Romaneti cu Ardealul.
Cuprinderea acestui tratat era : ca episcopii, boierii, impreuna
cu Mihai-Voda si cu toata tara, 1i aleg de Domn stapanitor
pe Sigismund Bathori i pe urmatorii sai, caruia depun jurdmantul de credinta. Acest print, neputand sth necurmat in TaraRomaneasca, va carmul printr'un Vice-voevod ales de tara, care
sa tie limba si obiceiurile ei i caruia Printul sg-i trimita
steag, buzdugan i sabie, semnele dregatoriei. Vice-voevodul Ii
va alege un sfat de doisprezece boieri mai batrani, Intro cart
sa nu intro nici un Grec i cu Carl va carmul tara. Veniturile
lui vor fi hotarite de Printul, .1 el nu se va mai intitula. ca Inainto : Din mila lui Dumnezeu", nici va numi oraele tarii ale
sale; Intr'un cuvant el va fl numai un slujba al Printului. Acesta
www.dacoromanica.ro
73
natia sa, esito al trAddrii din Iguntru si din afarg, fatalitatea ImwLejgraxiltar puse pe Mihai In nevoie de a-1 primi. Dar de atunci
trufasa lui inima isi fa'gAdul o razbunare puternicA si ura ce el
hrani familiei Bathorestilor si pe care still a o impartasi poporului roman, fu atat de infocata, meat arse cu totul aceastA familie si stinse cu sunet pomenirea ei.
Cu intoarcerea deputatilor din Ardeal, Sigismund trimise pe
George Palatici ca sa aduc5, lui Mihaiu-VodA buzduganul si steagnl ostasesc, semnele Voevodatului si sa primeased juramantul
Bethlen, III, 571; Katona, t. 27, 188; Fessler, t. 7, 355; Nicolae Costin.-
Bisseliu, Frachetta si altii. 3) Dupa Sigismund Bathori, printii urmatori pastrard ideia lui de Craia Daciei : Astfel fu cardinalul Andreiu Bathori, Gabriel Bathori si Bethlen Gabor, care la 1628 cere dela Sultanul
a-i recunoaste titlul de Crain al Daciei.
2)
www.dacoromanica.ro
74
N. BILCESCU
spun ea se urch Ia cinci mii oameni, in vreme ce Turcii treceau peste dougsprezece mii 6). Bata' lia aceasta urmsa In 10 Iunie 6). Romanii cuprinsera tabAra cu asalt, prinsera si trecura,
pe multi Turci sub ascutisul sabiei, ca la 500 7), iar, duph' altii,
1.600 Turci 8) chzura morti. Despre Pasa nu se stie de a sca'pat
sau de a camas mort. Toate luntrile furA mistuite prin foc 3),
afara, de vre-o zece ce erau asezate mai departe si de care nu
se putura apropia 10). Ele slujira In urmh la ai nostri spre a
trece dincolo de rau bucatele gasite acolo 11). Un turc ales a
purth grija acestor lucra,r1 ale podului, vazand arderea luntrilor,
zise catra Fodossi: Daca, oastea voastrg, ar fi luat astazi prea
puternicului Padisah patru cetAt,i, n'ar fi fost nenorocire - mai
mare la el cleat paguba ce-i face arderea acestor luntri". Romann luara, in aceasta izbandh, case steaguri si doug falconete ce
www.dacoromanica.ro
75
tunuri si multe limitire [pale], hangeruri si alte arme.bogat Impodobite ce dobandirS, acolo ostasii sal 1). Ei gasira Inca mint prat,
munitii si multe instrumente de fer ; dar pe acestea, neputanclu-le duce cu dansii, le aruncara in apa 2). Invingatorii Romani
petrecura noaptea in acel loc si in ziva urmatoare 3), 11 Iunie 4),
apropiindu-se de orasul Nicopolului, scot pe dusman dintr'Insul, II
-cuprind, ii strica si II dau prada flacarilor 3). Nemultumindu-se
structia podului, be adunh. Romanii se dasera ascuns si le pantleau trecerea; dar a doua zi dimineata stile Rumeliei si SegbanBasi, generalul Ianiceriler, care pazia acele luntri, plecara spre
dansii si alland in tale dela un prins starea si asezarea lor, se
1) Herrera, 559 ; Campana, 863.-2) Kiraly. 3) Ibid. 4) Frachetta;
Campana, 863; Herrera, 559. --5) Kiraly; Frachetta. 6) Kiraly. 7) Sagredo, ed. fr., V., 200; Montreux, 567; Iacobus Francus, anul 1595, 10;
Historia von den Emporungen, 71; Orteliu, 253.
www.dacoromanica.ro
76
N. BALCESCU
Intr'aceea, pe cand Ferhad.Pasa se ocupi, cu constructia podului, magulindu-se eu nadejdea ca va supune indat'a Tara -Ro2) Hammer, II, 278. 3) Seadedin.
1) Seadedin.
2) Seadedin; Naima. 2) Seadedin.
www.dacoromanica.ro
4) Herrera, 559.
77
inaneasca si apoi prin Ardeal isi va deschide calea spre Belgrad, ca sa Inceapa operatiile razboiului In Ungaria, vrajmasii
sal din Constantinopol nu sta. in nelucrare. Sinan -Pala castigase
pe tainicii haremului, cari Incepura a bags multe hule asupra
lui Ferhad in capul despotului 1). Il Invinovatira Ca in fundul
inimei sale e ghiaur i ca are relatii secrete cu Mihai-Voda,
silind impreuna a prapadi on total armia mahometana 2) ; ca
perduse o mare batalie la Nicopole ; ea ostasii nu vor a se mai
bate sub dansul ; ca opreste pe seams -i banii cu cari trebue a
plats ostile, si ca, de i se va lass, Inca comanda armiei, e de
temut ca ambitia si scumpetea lui sa nu pricinuiascA nenorociri
si mai mad 3). Prin aceste pari neadevarate, lbraim-Pala si ceilalti prietini ai lui Sinan, izbutira a rasturna pe Ferhad, si in
6 Julie, Sinan-Pasa fa numit in locu-i mare Vizir, pentru a patra oars. A doua zi (7 lithe) noul Vizir porn). pe Chehaiaoa Capigiilor, Ahmet-Aga, cu un ferman, ca sa lea pecetea imparateasca din mana lui Ferhad si sa-1 si omoare, de va avea ocazie priincioasa 4). Dar cu doua zile Inainte de a sosi chehaiaoa
In tabAra la RusciuJc, Ferhad-Pasa, instiintat fiind de niste credinciosi ai sai din Constantinopol despre ceia ce i se pregatia
,chema la sine pe Satargi-Mehemed-Pala, ii dete pecetea imparateasca In maini, spuindu-i ca el e mazil si cu tot bagajul sau,
insotit de trei mii voinici calareti, lua drumul ConstantinopoJului. in tale, Intalni trupele Siriei, pe carl Sinan le pornise dupa
dansul, zicandu-le : Mie capul, voila avutiile !" Ferhad scap5,
din mama, acestora, lasandu-le in jaf averea sa, ce era Incarcata
toata pe camile legate cite cease unele de altele. Dintr'un deal
vecin el privi aceasta prada a vistieriilor sale si apoi se departa
In munti si d'acolo se duse la Constantinopol, uncle in zadar
cauta a-si mantui viata. Moartea lui e povestita cu intristare
de toti istoricii turd, can lauds slujbele ce el a facut Imparatiei si hulese pe ambitiosul si barbarul sAu dusman 5).
Sinan-Pasa, care se numise tot deodata Seraskier si mare
Vizir, cal% a perde vreme, incepa a se gall spre a porni la oaste 6).
www.dacoromanica.ro
78
N. BALCESCU
sori o sutg doisprezece CresAini robiti in Ungaria, afar de femei i copii, pe cari, dupg ce fi sill a face o suth leghe zi si
www.dacoromanica.ro
79
ce purta cu noroc In cite trele partj. ale lumii si care li dobandise numele de nebiruit si de Marius al Osmanlailor. Turcii
11 numiau Cogia-Sinan-Pala sau Sinan-Pasa-cel-batran spre a-1
deosebi de Cecale-Zade-Sinan-Pasa 4), cunoscut de crostini sub
2) Seadedin.
4) Ie-
nil, o. c., 1. c. 6) Hammer, II, 272. 9) Sagredo, 724. 10) Guerrin, 162.
www.dacoromanica.ro
80
N. BALCESCU
6) Ibid., 213.
7) Ibid., 212.
www.dacoromanica.ro
81
Ingamfara de aceasta, privind-o ca o minune a religiei lor. Sultanul aduse pe noul musulman lnainte-i, se desbraca de haina
sa spre a-1 acoPerl, it Incinse cu Incingatoarea sa impodobita cu
petre scumpe 2), it numl NO al Nicopolei si curand dupa aceia
at Vadului. 9 Acum lepadatul Mihnea povatuia armia otomara.",
care venise s injunghie patria sa.
XII.
www.dacoromanica.ro
N. EALCESCU
82
In tabarh pe toti osta0, solii shi alergA cu grabh la Imparatul ca sa -i vesteasch primejdia In care se MD, i sa -1 roage a.
trimise cat mai iute ajutor 3); duph v6chiul obiceiu al Ardealului, o lance si o sabie, Incruntate In sAnge, erau purtate din
www.dacoromanica.ro
83
matei si impreunh cereal% sfat cum sa apere mai bine Cara 1).
Lucrul era cu greu, fiind peste putinth a opri intrarea Turci lor in
tars, din anevointa, d'a strhjui toate hotarele ei cele deschise atilt
despre Dunhre cat si despre Moldova. inteadevAr, pe cand Sinan
umblh sa treach Dunhrea pe la Rusciuk, alto cete furcesti se
ispitiau a o trece printr'alte vaduri, iar mai cu seamy pe la Ni-
copole, unde se afla up trup Insemnat de Turd, cari din porunca Vizirzului rezidiserh cetatea cam sfAramath de Romani,
cheltuind pentru aceasta mai mult de 70 mii ioachimi 2). Dintealth parte se zicea de sigur ca Hanul Thtarilor are sh n'avh'easel prin Moldova in Tara-Romaneasch. in aceasta nevoe sfatul ostasesc chibzui ca, spre a in chide dusmanului calea d'a intra
In tars sau spre a-1 putea stavili Indath ce va apuch sa intre,
sa se imparts armata In cate-va trupuri can sa se aseze in locurile cele mai importante d'alungul hotarelor, dar find aproape
si stand gata a se uni cu Domnul, care cu cei opt mii ostasi ce
avea pe langh el, sh se aseze in centrul operatiilor, intr'un loc
comod, de uncle sa poath da ajutor on si In ce parte va cere
trebuinta si sa nu poath fi cu lnlesnire izbit si respins de dusman 3). indath duph ce sosi la Rusciuk, Sinan Pasa se puse cu
multh silinta si infocare de a sfarsi podul, a chrei Mire costa
60 mil talere 4). Cu toate ca Intr'acest loc Dunhrea este lath de o
jumatate de leghe 5), dar insula cea mica din partea stangh a
raului, uncle Turcii ajunsera lesne prin -mijlocul flotilei for si
uncle reinthriserh ceratuia cam zdrobith de Romani, ii ajuth foarte
mult 6). Sinan Insusi merse de vizitA si cerceth acea cethtuie 7).
Cu o activitate rara la varsta sa, bhtranul Vizir prezidh la facerea podului, al carui cap era ocrotit ca de o palanch, de cethtuia din insulh, si laturile prin galere 8). Mihai de pe malul
stang al raului, se silia cat puteh de impedich clhdirea podului;
dar la sfarsit se vazu amerintat pe la spate de o ceata de Turci
ce izbutiseril a trece. raul douh zile mai departe, in vreme Ce
alOi 11 trecura pe corhbii chiar In fata Giurgiului, des' cu multh
greutate. Ocolit astfel de vrajmasi si In neputinth d'a mai stanjeni trecerea lor, el l'Ash malul Dunarii cu gand ca tarindu-i duph
www.dacoromanica.ro
84
N. BALCESCU
D'Ambri, 815. 4) Cron. Rom., in Mag. ist., 1V, 282. 5) Crucea de peatra
ce se afla la Calugareni este facuta de *erban-Voda Cantacuzino, spre vecinicirea unui pod ce el Moil pe apa Neajlovului, dar nu priveste bAtaia,
www.dacoromanica.ro
85
pretind ca oastea lui Mihai se urea la 20 mii, dar ei n'au putut sti mai
bine aceasta ca Walther si Iacobini, ce se aflau atunci Ia fata locului.
www.dacoromanica.ro
86
N. BALCESCII
Dupa ce trecii Dun'area, marele Vizir dote comanda avantgardei armiei lui Sathrgi-Mehmed-Pasa si la ariergardh orhndui
pe Hasan-Pala, Beiler-beiul Rumeliei 9), iar pe Beii Salonicului
si Nicopole fi Inshrcinh cu paza si aphrarea podului 3). Cele zece
galere ce se urcasera pe Dunhre panh la Rusciuk furs deschrcate de tot felul de acme si munitii 4) si primira porunca d'a
rhmaneh pe loc spre a phzi podul 5). Apoi in 11/21 August, Sinan porni cu armata sa spre Bucuresti. In cea dintaiu noapte
41'urcii conh'cirh, intr'un sat ruinat in dreptul Camuri, si a doua
zi (12/ August) sosirh in capul Vadului Chlughrenilor 0), trecand
raul Salcia pe trei poduri 7). Chlarimea usoara, care manevrh la
87
toata noaptea masalalele aprinse la cate patru colturi ale taberei. 3) Mihai-Vodh luase pozitie dincolo de rau 4), pe o inaltime, dona mile de tabara turceasch 6), ocupand stramtoarea despre
Bucuresti. 0) Astfel armatele protivnice se aflau asezate pe douh
www.dacoromanica.ro
88
N. BALCESCU
peaestrime cu pusti de se asaza la intrarea padurii si isi puse tunurile intr'o buns pozitie pe o Inaltime 3). In vremea aceea, Turcii
isi lua pozitie in preajma podului de ceia parte. 4) Sfarsindu-si
preglitirile, Mihai inalta, impreuna cu ostasii sal, rugaciuni catra Dnmnezeu. Apoi indreptandu-se earl clansii, le zise: sa-si
aduca aminte de vechea for vitejie, caci ocazia de acum este fru-
www.dacoromanica.ro
89
ce Sinan a lgsat cele mai bune osti ale sale in garnizoane prin
cetati si a adus cu dansul numai oameni cari vor face mai mult
zgomot decat vdtgmare. Pe langd aceasta, locul de bgtae nu
putea fi mai bine ales, de vreme ce multimea lor ad le va fi
nefolositoare. El le zise incd sd-i aducg aminte de cruzimea
vrajmasului, care nu iartg nici odatg pe cei biruiti, cu atilt mai
mult pe cei ce s'au revoltat ; ca nu este destul ca au scuturat
jugul robiei, ca au Inoit vechile leggturi cu Impdratul si ca s'au
pus sub ocrotirea Ardealului, dacd printr'o fapta strdlucitg ei
nu vor cduta a Intemeia aceasta vrednicg hotarire ; ca, a venit
vremea de a se lupta puternic pentru libertate ; iar mai cu seamy
pentru cinstea legii, ca sa, dovedeascg Turcilor ca de le-au calcat ei inainte patria,
fost numai din pricina neunirii lor ;
dar ca acum, cand toate popoarele vecine stau In bung It-4elegere Impreung, trebue a dobandi prin unire ceea ce au perdut
prin zavistie si imperecheri, si a goni pe acesti cruzi tirani dincolo de stramtoarea lor (Dardanele); ca toti vecinii si-au facut,
datoria lor, cand batandu-i, cand gonindu-i din cele mai bune
cetati ale lor, astfel Meat ei prapddird cea mai bung parte din
acea mare armie. ce Sinan dusese in Ungaria. In sfarsit incheie
zicandu-le, cg acum pot si Romani" dobandi o asemenea glorie,
cad toate dovedesc cg vor avea aceiasi nenorocire". 1)
Apoi Domnul se indreptd cititra, oastea ungureascd si o indemnd
2)
www.dacoromanica.ro
90
N. BALCESCII
torul cetelor ce se luptau, sprijin cu putere ndalirea Romanilor, tree podul t) pi lupta cea mai inversunatd incepe atunci
in toate punctele. 0) Astfel, Intinsd poste toatd fruntea armatelor, tin-ft bdtaia mai multe ceasuri, pang and Sinan, desperat
de putinul spor ce a dobandit pan'atunci, 1si inglotl ostile pe
langd sine, stranse pe toti pasii si capeteniile, ii inimeazd si,
In capul unei coloane ingrozitoare, fac o navald mare si izbutesc a Impinge pe ai nostri cu un pdtrar de mild inapoi 9) si
chiar pand la tabgra lor, 10) luandu-le si toatg artileria 11). Mihai,
15) Bethlen, III, 584; D'Ambry, 816; Iacobinus; Montreux, 569. -16) Turci
pugnabant adjunti multitudino et numero, Valachi fortitudino et audacia,:
Iacobinus ; Conspectus hist. Valachicae.
www.dacoromanica.ro
91
dar osteniti de o lupth, lunga, sl nepotrivita, ei se plecara numarului celui prea covarsitor al dusmanului ; lAtalia se putea
Sta sa apung, soarele dupa', orizon, cand vestea ca", ajutorul asteptat a sosit varsa nadejdea izbandirei si un curagiu nou in inima
acelei mani de voinici roman', cari ca niste zmei se luptau, trai-
gandu-se In fata nenumaratelor gloate ale unui dusman Invintator. Acest ajutor Ins6 ce ai nostri pi -1 inchipuiau tare, nu era
.decat, o teats de 300 pedestrasi 2) din Ardeal cu pusti. Mihai,
frog a porde vreme, cauta a se folosl de acest neinsemnat aju1) Walther.
www.dacoromanica.ro
92
N. BALCESCIT
raiman-Pasa, ii zboara capul, izbeste si pe alto capete din vrhjmasi si, fachnd minuni de vitejie, se Intoarce la ai sai plin de
trofee si rhea.' de a fi ranit. Aceasth fapth eroich, infiorh" pe
Turci de spainiA, iar pe crestini ii insufleteste si 11 aprinde de
acel eroic entusiasm, izvor bogat de fapte minunate. Si cum n'ar
fi crezut ei ca pot face minuni cu un astfel de general sl eu ase-
menea pilde ce le da! Sinan, vazand aceasta, spre a da curagiu la ai sai, is ofensiva si trece podul. Dar do ()data se vede
oprit in fath, de Mihai ca de un zid de piatrh tare, in dos izbit
cu o furie infocatil, de capitanul Cocea si in coasfa trhznit de tunurile asezate pe deal de Albert Kiraly, care, batAnd in multimea
Indesath, a Turcilor, le gaureste randurile si le pustieste toata
aripa dreapth 2). indarAtnicul Vizir, Med de a-si perde cumphtul,
izbuteste a-e1 Intocml stile in ramduial'h ; dar o izbire nouh' a
Engel, I, 2.
www.dacoromanica.ro
93
best iarasi aceasta, randuiala 9 ; si Turcii, minunati de Indrilzneala cu care Romanii, ce Ii privia ca biruiti, fi izbesc acum, incep
a fugi reziatiti. 2) Satargi-Mahomed-Pasa, trAgandu-se Inapoi fu
r'anit 3) si indata, schimband retragerea. In_fugsa, date cel dintaiu
Asipa spre balta, lasandu coastele si spatele expuse loviturilor noastre. 4) In zadar Ianicerii se tin semeti Impotriva alor
nostri si cauta a le raspunde cu focurile lor, caci celelalte cete,
spAima,ntate de aceste izbiri impreunate, la care nu se asteptau,
raschirandu-se, ii tarasc si pe dansii Inapoi. 5) In zadar Sinan
mustra pe ostasii ce fugeau, acum Cu cuvinte ocAritoare, acum
batandu-i cu afaciuca sa Inferata" (massa ferrata), silind in tot chipul a-i pune in randuiala. si a-i intoarce la batalie. 6) Glasul si
autoritatea lui sent nesocotite si nici o putere omeneasc6 nu
rnai poate opri in be valurile zgomotoase ale fugarilor, cari se
pravaliau cu furie si repede spre pod, cautandu-si mantuirea In
trecerea lui. La capul acestui pod sta imbulzite in neoranduiala
artileria, cavaleria, pedestrimea, Impingandu-se spre a trece care
.de care mai nainte ; dar, vazand ca toti nu pot incapea pe dansul,
multi' din Turci sunt silitd a se arunch in balta, unde isi aflara moartea. Intre acestia Ewan si Pasii Haider, Begler -beiul de Sivas (Capaclocia), Husein, Beiul Nicopolei si Mustafa, feciorul lui Alas-Pap. Ei
se cufundara, In mociria, unde fury si ucisi 1) si primira, zice un analist turc, cununa martirilor dela ghiauri 8). Batranul Sinan insusi,
thrit de al sai si In graba fugei sale, fir calcat In picioarele callor si apoi, impins de sulita unui ostas roman, cazh calare de
pe pod in balta cu atata repeziciune in cat izbindu-se de pod,
isi perdii chiulaful si feregeaoa si doi dint' ce singuri se mai
aflau In gura lui 9). El era p'aci sa, Oar% sau sa caza In manile
Romanildr, dull. din norocirea lui un voinic soldat din stile
Rumoliei, anuthe Hasan, nu s'ar fi aruncat dupa dansul ca sa-1
scape si, lasandu-i calul Inomolit In lut, pe umeri it scoase de
acolo
gredo, 724; Istvanfi, 412. 7) Seadedin; Naima; Hammer; Iacobinus; Istvanfi, 412; -8) Naima.-6) Seadedin; Naima ; Conp. hist. Valath.; Stavrinosi Hammer, II, 1. c.; Iacobinus; Istvanfi, 412; Scris. lui Bathori; Sagredo,
ed. fr., IV, 35; Jouannin, 178. -- 10) Ibid.
www.dacoromanica.ro
94
N. BALCESCU
Sinan a perit si oastea lui e biruitg, se trag indgeat spre tablrA. Intr'acel minut Mihai, precum odinioarl semi-zeii, cantati
de nemuritorul Omer, alergh lute parte si Intr'alta prin tabAra
turceasca, cgutand pe Sinan, cand, vazand de departe pe HasanPasa, se lila dupg dansul strigandu-i s5, stet de e viteaz s5, se
lupte cu dansul pept la pept si cand de cand era, sa -1 ajunga
cu palosul ; dar Hasan fugeh inspilimantat si nu se puteh tine
pe picioare de groazg 4). El merse de-si ascunse rusinea Intr'un
crang spinos, de uncle d'abih a doua zi indrazni sg ias5 la ai sai 5).
Noapte'a opri macelarirea armatei musulmane si o pAzi d'a fi cu
totul zdrobitg si risipita. Romanii se Intoarserg triumfgtori in
tabara lor, Incarcati cu prazi bogate 6). Pe lang5, tunurile for ce
si be redobandira, alto patru tunuri mari (Pale dusmanilor, cai
c.
3) Walther.
4) cDoi,o,;
TroAc Tbv gr.tocaz, xal 2rAp.,4' rl mcp3:a TOr). IICts,ta Siva xe ve.f. starl, va Trtecai rap-
liczta. 'cot): Stavrinos Vistierul. 5) Walther. 6) Walther; D'Ambry, 817. 7) Sagredo, 724; Conpectus hist. Valach.; Iacobinus; Bethlen, III, 595;
Scris. lui Bathori, in Reusner. 8) Walther.--6) D'Ambry, 816, urea numarul
Turcilor morti la zece mii. Allii Inca au exagerat si mai mult urcandu-i
la 2g mii. Tezi Campana, 890. - -10) Sieur d'Ambry, 816; De Thou, XII,
539; Walther did contra pretinde ca din ai nostri cazura numai vre-o
cateva sute.
www.dacoromanica.ro
95
pitani se luptara toti ca niste eroi. Dar cinstea cea mai mare
a biruintei se cuvine cu tot dreptul viteazului Domn. Prin intocmirile sale cele ingenioase, prin sangele rece si neinspaimantarea sa si prin primejdia in care Isi puse viata, el asigur& bi-
Noaptea ajut5, Turcilor a se deznIeticl din groaza ce ii coprinsese si a se Intocml In randuiala. Ei isi luasera din nou pozitia
cea d'Intaiu 2) si Sinan porunci In grabs ca s se adune Fang&
4) Stavrinos.
www.dacoromanica.ro
'
N. BALCESCU
96
o seams de boeri si capetele oastei unguresti ii stature Impotriva. A ceasta dote prepus unora a bAnul si a zice cum ca Albert Kiraly, ca si unii din boieri, ar fi fost castigatd de trAdAtorul Dan Vistierul, care primise 50 mii galbeni dela Sinan prin
Iiihnea-VodA, ca sa -i ImpartA intre dansii 5). Purtarea lui Kiraly
dupa aceea da de neadevArata aceasta bAnuialA. Afarg de aceasta
numarul si la obosirea ostilor sale, se temil d'a nu pierde folosul moral dobAndit prin bAtAlia castigate, d'a nu cadea in vre-o
1) Seadedin.-2) Seadedin; Naima. -3) Hammer, II, 279 4) Walther. 5) Stavrinos Vist.; Cron. lui Constantin Capitanul, in Mag. ist., I, 231.
8)
Walther ; Campana.
www.dacoromanica.ro
LEUENDA
t,ccull.
www.dacoromanica.ro
97
eursa, a vrajmasului sau a fi zdrobit de puterile lui cele numeroase, de va ramaneh la campie, si gaud' ca Intelepciunea ii porunceste a se trage spre munti, ca sub ocrotirea for sa astepte
sosirea printului Ardealului 1). Drept aceea, el porni Indata un
olacariu la Bathori, Instiintandu-I de cele intamplate, aratandu-i
primejdia in care se afla Ardealul ca si Tara-Romaneasca si
rugandu-I sa grabeasca a-i veni inteajutor ca sa nu lase Cara
a fi Inecata de numeroasele oarde vrajmasesti 2). Intr'acea noapte
armata noastra, cu toata osteneala bataliei, nu se odihni de loc.
La miezul noptii ea invoca de trei on cu glas tare sfantul nume
al lui Iisus si Inteacelas minut doua sute mii de glasuri din tabara turceasca raspunsera cu o trufase cutezare prin strigarea :
Allah ! Allah ! hu!" 3). Aerul vibra d'aceste strigari, padurile
clocotira, pans in fundul for si Valle rasunara si repetara numele
lui Isus! si Allah ! Dumnezei neimblanzfli in dusmania lor, pe care
www.dacoromanica.ro
98
N. BALCESC1J
')
www.dacoromanica.ro
99
Pasa treci" atunci stramtoarea cu o despgrtire din armie si tgbari dincolo in campie. inteaceeasi vreme, el porn' o patrula
spre Bucuresti, de aduse din preajma acestui oral robi, bucate
si vite 1). Sinan-Pasa Irish cu armata sa, nu Indrgzni a se lua
indatg dupg Mihai, ci see" doug zile pe loc pang sa -si Intremeze
ostirea din spaima si ameteala in care cgzuse dupg Infrangerea
sa 2), si pang sa-i soseascg, dupa spusa unora, putinile osti rg-
skitul Mustafa-Pasa, care insotise pe Sinan Intriaceastg campanie. Acela care lua crucea de pe turnuri era un topciu (tunar),
numit Ibraim-Pasa, pe care marele Vizir spre rgsplgtire it fad"
atunci cgpitan in guardia sa 7).
Dupes sgvarsirea ruggciunii, Vizirul adung sub coati' sgu pe
cei mai insemnati ofiteri ai sgi si le zise cg Fasarea Moldovei
si a Ta'rii-Romanesti In stgpanirea ghiaurilor e o pricing necurmata-de turburgri si imperechieri pentru rgscoalele ce ei fac ;
ca spre a curma toate aceste in viitor, el propane ca aceste
doug tari sa se prefaces In provincii ale Statului (ijaleij), i
spre a tine Intfinsele randuiala si pe popor in supunere, sa se
zideascg doug cetati, una la Bucuresti si alta la Targoviste 8).
Toti ofiterii ggsira bung aceasta Were. Vizirul instiinta indatg
1) Seadedin.
2) Idem; Naima. 3) D'Ambry, 817. Analistii turci nu
pomenese nimic de aceste osti, ce unii din analistii crestini spun ca rd-
7) Seadedin.
8) Seadedin ; Naima.
www.dacoromanica.ro
100
N. BXLCESCU
Turcii izbutira in statornica for dorintald'a preface tara in pasalac. Dar acum, ca si intaiasi data, la 1522, ei intampinara in
Mihai un alt Radul-Voda dela Afumati si nu putura apara cu
armele fapta for nelegiuita. Astfel totdeauna, in timpuri grele
si nenorocite, roditorul pamant al patriei noastre ti-a nascut
izbanditori !
du-se apoi de Turci, cum vom vedea mai la vale, ea se rezidi din
nou, intocmai cum se afla astazi, de Radul -VQda, feciorul Mihnei-
si nu se putea aduna multi, full siliti a trimite de mai adusera si din Bulgaria 9. Cladirea cetatii Incepit In 21 August
si cu atata silinta lucrara la dansa Incat in doudsprezece zile
fu sfarsita 9). Cum se savarsi intarirea palisadelor cetatuii, Sinan Pasa puse Intreinsa doua tunuri mari de ghiulele de paisprezece oca si iarb'a,, munitii si bucate indestul 1^). Apoi Vasa
in Bucuresti pe Satargi-Mehmed-Pasa cu o mie Ianiceri si o mie
Culogli drept garnizoana, poruncindu -i sa savarseasca zidul de
lemn ce pusese sa fach Imprejurul orasului si care se si sfarsi
intro lung de zile 11); si el, ridicandu-si tabara la 3
porni spre Targoviste 12).
Septemvrie,
www.dacoromanica.ro
101
XXI.
www.dacoromanica.ro
102
N. BALCESCU
partile cu pamant si cu un val de palisade de copaci, amestecati cu pamant. 6) Apoi inconjura orasul cu un zid de petre si
grinzi lipite cu huma, si pamant cleios, pe care 11 rezima cu un
val de pamant, de douasprezece picioare de lat 7) si 11 ocoli
cu un sant foarte adanc, 8) de douasprezece picioare de larg, 9)
lasand cetatdi numai o poarta, In fats si alta mai mica In dos,
ambe legate cu fer, si facand Inlauntru, din apa raului, trei fantani. 10) Aceste lucrari urmara, zi si noapte sub privegherea de
aproape a lui Sinan 11) si se sfarsira in treizeci de zile. 12)
Dar Sinan, cand vazil lucrul aproape de sfarsit, hotari sa nusi
mai pearza vremea In nelucrare. El lash in Targoviste doua tunuri marl, patru culevrine si alte tunuri de campie cu munitiile
si proviziile trebuincioase pentru hrana, (land comanda cetatdi lui
Ali-Bei, fiul lui Haidar-Pala, Beiul de Ciurin, pe care it declara
Beiler-bei de Trapezunt, alaturandu-i pe Koci, Beiul din Amasia, 13)
si lasandu-le 1500 oameni cu insarcinare de a savarsi lucrul In1) Oda la ruinele Targovistei.
2) Marsul-oda la ostirea romans.
3) Seadedin ; Naima; Sagredo, ed. fr., V, 34.-4) Campana, II, 901; Herrera,
574; De Thou, XII, 543 Montreux, 569. 5) Historica relatio de statu Valachiae, in Mag. ist., V, 60 i 69. 6) Walther.
Istvanfi, 412. 0) Seadedin. 0) Istvanfi, 412. 10) Walther. 11) Istvanfi, 412. 12) Seadedin.
13) Seadedin.
www.dacoromanica.ro
103
vor mai puteh nici trece in Ardeal nici sta mult in tail, mai
cu seamy ca si iarna se apropia : cetatile lacute la Targoviste
i Bucuresti nefiind o ocrotire temeinica, dup'a cum vom vedeh. Asijderea in cele trei ingrozitoare expeditii ce facuser6 mai
inainte Turcii in Tara-Romaneasc6, povatuiti chiar de Sultanii
lor, Baiazid I-iu (1397), Mahomed I-iu (1416) si Mahomed al II-lea
www.dacoromanica.ro
104
N. BILCESCU
cad Ilomftnii se trAgeau in pozitdile for din munti, unde dusmanul nu-i putea ajunge si de unde ei ii clan harth, neincetat, id
rapeau proviziile si it ostenaiu prin lupte mhrunte, luck ii siliau
a rash ch,mpia pustiith si a deserts tara.
XXIII.
Moldova in Ardeal, sosind pkih, la Nipru, fusers siliti a se intoarce inapoi, chci aflarh cum ch. Cazacii si cu Muscalii au dat
nhvalh in tara for si eh, avangarda tatareasea ce pkrunse in Moldova, fusese astfel 11111-hag de Moldoveni si de Munteni, hick
Mede pe ceilalti a perde pofta de a le mai veni intr'ajutor.
Ash Bathori putea acum fi sigur eh nu va fi suphrat prinVane n'avaliri in operatdile sale impotriva lui Sinan 3). El VI silit
a zhbovi la Sas-Sebes o lunh de zile ca sa deh timp ostilor, che-
mate din toate phrtile, a se adunh 6). El trimise inainte pe comitdi Baltazar Bogati, Benedict Mincenti sd Lupul Cornis, la cele
1) Istvanfi, 412; Scris. lui Bathori catra imparatul din 28 Aug. 1595;
Conspectus hist. Val.-2) Bethlen, III, 597.-3) Scris. lui Bathori catra Imparatul, dela Sas-Sebes din 28 Aug., in Reusner, Epistolw Turcicarum,
156.-4) Bethlen, III, 589; D'Ambry, 817; Istvanfi, 412. 5) Bethlen, III,
597; Consp. hist. Val.; D'Ambry, 817; Istvanfi, 412.-6) Consp. hist. Val.
www.dacoromanica.ro
105.
treisprezece mii de oameni ; prusianul loan Veicher, fiul lui Er1) Bethlen, III, 601; D'Antbry, 818; Consp. hist., Val. 2) D'Ambry,.
818. 3) Istvanfi, 412 ; Bethlen, 598; Iaeobinus ; Consp. hist. Val.; D'Arnbry, 818.-4) Consp. hist. Val.; Istvanfi, 412 3) Bethlen, III, 603. ) Bethlen, III, 602; De Thou, XII, 542.
7) Istvanfi, 412; Consp. hist. Val.
8) Hist. von den Emporungen, 77.
www.dacoromanica.ro
106
N. BALCESMIT
www.dacoromanica.ro
5) Consp.
107
In 7 Octomvrie (s. n.), Sigismund Bathori, Impartindu-si estile in noua trupuri, 2) isi clati tabara cu multa greutate din
pricina drumurilor noroioase si, trecand In Itimile CarpatAlor,
ajunse In povarnisul acelor munti la satul Rucar, In cuprinsul
hotarelor Tarii-Romanesti, unde, in stramtoare de munte, isi pose
tabara 3). Pe cand ostasii isi intocmiau acolo tabara si Isi intin-
catva In aer pe d'asupra taberei si apoi se arunca cu multa iuteala si repeziciune d'asupra cortului printului Ardealului. Greu.tatea trupului sau, ne iertandu-1 a se scula, lesne ca sa zboare,
ostasii ce se aflau aproape, vazandu:1, alergara iute, 11 prinsera
si 11 dusera la pretoriul Printului. Inlesnirea cu -care prinsera
aceasta pasare, dumesnicia si neinspaimantarea ei de sunetul armelor si de strigarile taberei, Mar ca ostasii sa priveasca aceasta
intamplare ca o minune si ca un augur. Unii ziceau ca vulturul
arata pe Sinan-Pasa, care are sa cada In manile crestinilor; altii
mai fricosi, banuiau ca acest augur vesteste c5, crestinii vor fl
invinsi, de vreme ce vulturul este pajora Impargiei nemtesti 4).
Iezuitii ce insotiau pe Bathori se Incercara a exploata aceasta Intamplare in folosul propagandei lor. Iezuitul Alfons Carilio scria
cere dela Torzburg este una din cele mai grele ale Tarii Ro1)
Iacobinus; Bethlen, III, 599.-9 Istvanfi, 413; Comp. hist. Val.-3) la-
cobinus ; Istvanfi, 413. Bethlen, III, 603.-4) Sieur d'Ambry, 818; Iacobinus ;
Bethlen, III, 604; De Thou, XII, 544; Beyerlinck, II, 226. Dantiscani, 129;
Sgredo, 725; Montreux, 566; Note Ungarische and Siebenbiirgische Kronik
gl toti istoricii contimporani ce au pomenit de aceste infamplari.
5) Dan-
tiscani, 130.-9 Istvanfi; Bethlen, III, 604; Istvanfi, 413; D'Ambry, 819.
www.dacoromanica.ro
108
N. B XLCESCU
nevoiti a slohozi carele cu funiile la vale 1). Ad. sosi si ajutoarele Impdrdtesti ce se asteptau de atttta vreme: Silezianul Albert
Raybitsch, unul din cei mai vestiti cdpitani de cdlarime, trim's
de archiduca Maximilian, dela Casovia, cu o mie sease sute cuirasieri nemti, ce se chemau .Reiteri, In acel timp s,i cu o sutA
cinci-zeci Cazaci din tinuturile Poloniel, frumos echipatd 2), si
Silvio Piccolomini cu seapte-zeei si chid cavaleri florentini, trimisi de marele duca de Toscana cu poruncd ca sa ierneze in
Ardeal 5). Bathori trimisese Intrn intampinarea for pe Francisc
Theke ca sa le ingrijeascd de conace si sa-i calduzeascd, phnd.
In tabard 3).
Armiile protivnice se aflau acum aproape una de alta. Ostasii lui Bathori, cari erau mai mult adundturd, neobicinuiti cu
rdzboiul, speriatd de numdrul si de vitejia Turcilor, avuseserd
vreme a se deprinde cu Incetul, a-i vedea mai FAA, fried si a
luh curagiu. Dela sosirea Sacuilor in tabdra dela Stoienesti, dupd,
can urmard curand si alte cete, unele dupes altele, ei incepurd.
a intalni pe Turci, and mergeau dupd furagiu. Lupte mdrunte
se Inhdtau intre unii si altii si in aceste lupte, mai adesea crestinii biruiau. Emulatia intrd atunci intre acestia; cetele ce mer1) Istvanfi, 413; Consp. hist. Val.-2) Bethlen, III, 605; Campana, 900.
3) Iacobinus ; Bethlen, III, 605; Conspectus; De Thou, 527. - -4) Iacobinus;
Bethlen, 599.-9 Sagredo, III, 724. 9 Walther; Iacobinus; Istvanfi, 413.
www.dacoromanica.ro
109
geau dupa furagiu se mai marira si din zi In zi luptele se facura mai dese. Aceste batai marunte ii imbarbata 'Ana, in urma
Inteatat, Incat ei asteptau acum cu nerabdare ocazia unei bdValli generale en Turcii. Din potriva, acestia, demoralizati de invingerea dela Calugareni, de putina lzbanda, co dobandisera pan'
armia lui [era] intro toate Indestulata din tail, armia cresting,
avand lipsa de bucate si de bani, nu va puteh mult sth adunata si va fi nevoita a se risipi 2). Generalii crestini, intelegand
acest plan at lui Sinan, hotarira a grail cat mai mult operatiile razboiului, si spre aceasta, a porn' Indata, dupd Turci spre
a-i sili sa primeasca o batalie.
In 15 Octomvrie, de dimineata, un semn ceresc vent a mai
Imbarbath pe crestini si a marl nadejdile de biruinta. Pe un
car senin, si cu toate ca soarele rashrise, ei vazura, fn vreme
de un ceas, d'asupra %taberii lor, o comets stralucitoare. Aceasta
Abla armia cresting sosi intr'acel loc, abia calaretii incepusera a descalica si pedestrasii a pune armele jos, cand o mare
turburare ameti toata tabara. Niste strejari, ce se aflasera pusi
la paza Intr'o padure In noaptea trectita, auzind de departe un
zgomot, facut de alti ostasi crestini, can taiau lemne, 1si inchipuira ca acolo trebue sa fie toath armia turceasca, care vine
1)
3) Idem,
www.dacoromanica.ro
110
N. BALCESCU
spun sd se fi urcat Sinan, ca sa, priveascd bine armia cresting. Vazand-o mutt mai numeroasa decat socotia, si bine randuita, auzind si vestea faspandita ca se asteapta sr archiduca.
Maximilian cu o multime de soldati italieni, catand si la demo-
pe altd data; ca acum se va trage putin indarat, lasand pe AliPasa spre a apara Targovistea; ca apoi, cand va vedea pe crestini
ocupati cu asediarea cetatii, el va navali Intr'o noapte asupra-lesi lesne ii va birul 2). In urma acestora, inzestrd cetatea Targovistei cu patruzeci de tunuri si cu munitie Indestuld, puse o
garnizond de [la] 3.500 la 4.000 ostasi, parte pedestrime, partecalarime, sub comanda lui Ali-Pasa de Trapezunt, pe langa care
rasa pe Mihnea-Voda si vre-o cativb, bet, tar dansul, In zori de
1) D'Ambry, 819; Iacobinus; Istvanfi, 413; Bethlen, III, 609.-2) D'Ambry, 820; Tomasi, 22; Istvanfi, 413; Iacobinus; Bethlen, III, 611.
www.dacoromanica.ro
11I
ziud, (6/16 Octomvrie), cu toata cealaltl oaste, pArAsindu-si tabara, farA de a-si mai da timp de a-i strica intaririle, o Intinse
www.dacoromanica.ro
112
N. BALCESCU
manile Turcilor, din cetatea Targovistei, sosira in tabara. Ei vestill' cum ca Sinan-Pasa s'a tras cu grabs, lasand pe Ali-Pala cu
Mihnea-Voda In Targoviste ; ea de doua zile garnizoana cetatii
-e foarte spaimantata si ca Ianicerii insisi chibzuiau a se trage,
-data un pass nu i-ar fi tinut cu sila; 1) dar ca, cu toate acestea,
put,in departe, aratandu-se ca vor a se bate. Ai nostri se pregatiau cu inima a le std in frunte, child sosira altii cu veste mai
sigura ca Sinan se trage spre Bucuresti, iar ca acele osti turcesti
ce se vad, erau ariergarda de patru mii calareti sub Hasan-Pasa,
care mergea, tragandu-se incet si cu bunk randuiala, ingrijind
bara parasita a lui Sinan, 5) unde gasira numai vr'o cinci sau
sease Turci cari, esiti find de mai nainte din tabard', d'abia se
Intorsesera acum, eand picara in manile crestinilor si furs indata Injunghiati. 6) Crestinii gasira tabara turceasca tiesita de
multe mobile, corturi, praf, ghiulele, tunuri, bucate, dobitoace,
1) Guerrin, 167; Spontoni, 39; Dantiscani, 114; Francus, 39; Istvanfi, 413;
Bethlen, HI, 615; Iacobinus.-2) Campana, 902; Herrera, 574.-3) D'Ambry, 820; Bethlen, III, 612; Frachetta. 4) Guerrin, 167; Historia von den
Empornng en, 78; Montreux, 578; Dantiscani, 115.
5) Guerrin, 167; Hist.
von den Emp or, 78. Orteliu, 292 ; Dantiscani, 115. 2) Ist vanfi, 413.
www.dacoromanica.ro
113
ajunge si a-1 birui unde-va sau a lua mai intaiu cetatea Targovistei, uncle lasase el garnizoang, i gatire; din care se latelegeg, Ca voieste a se apara acolo multa vreme? Unii din gene ralii ardeleni, plini de incredere in curagiul for si in noroc, crezand en singura nefericire ce li se poate intampla e d'a lasa timp
lui Sinan sd scape, erau de parere d'a nu use mai opri nici o zi
la aceasta cetate, a care! dobandire nu o pretuiau Intru nimic,
si a se lug, Indata dupa Sinan, siguri Bind ca, indata ce-1 vor
birul, cetatea va cadea negresit fara de nici o osteneala a for,
unde din potriva, consurnandu-si puterile for imprejurul acestei
sandramale (bicoque), armata lui Sinan isi va lug,, puteri, vg, t-
Vali in loc tare si, avand vreme de ajuns, Is! va Indrepa trebile sau eel putin se va trage In siguranta pi, crescandu-si apoi
puterile cu noug, ajutoare sau gasind mijioc d'a se uni cu Tgtarii, va da crestinilor mult mai mult de lucru pi va a,prinde din
nou flacarile cele acum mai stinse ale ra'zboitilui 9.
Mihaiu si Albert Kiraly statura impotrivd Paceasta parere.
El zisera- ca ar fi cu primejdie a inainta, cud s'ar pune Intro gar-
sau s'a tras de t"Amerea taberei noastre, sau spre a gb'sI Joe
2) Guerrin, 167; Dantiscani, 115; Hist. von den Emporungen, 78; Orteliu, 293.-2) Sacy, II, 127. 3) Campaua, 901.-4) Spontoni, 14.-9 Campana, II, 901.
Istvanfi, 414.
'1
N. Balceseu.
www.dacoromanica.ro
114
N. BALCESCU
mai bun de Wale; dar si intr'unul st in celalalt caz, el a apucat Inainte cu o zi st o noapte si a putut a-si pregati lucrurile sale, incat nu-1 vom gasi nepregatit, nici In loc d'a nu seputeh mult folosi de graba noastra. Din alth, parte, ne vom afla
in mijlocul a doi vrajinasi, de vom lash Inapoi cetatea, de uncle
vom fi necurmat suparati, mai cu seams despre munitiile ce se
asteapta din Ardeal. Apoi, a se pune Intr'o asemenea primejdie,
este Impotriva a on -carui temeiu de razboi st on -chrui obiceiu
al unui intelept capitan. Se adauga Inca st aceasta privire importanta, ca not suntem cat se poate ostenitd si slabiti de drum,
si urmand cu grabh, pe dusman, 11 vom ghsi acum odihnit st ii
rau, a se ingriji mai bine ; apucandu-ne not arum a bate cetatea, II vom sill, ca sa nu-si piarzh, reputatia, a venl intr'ajutorul alor sat, si atunci vom gasi foloasele noastre a ne Inhalh la lupth De se va hotari insh. 0 a astepta in Bucuresti,
ce folos mare vow. avea oare, de vom merge sa-1 lovim mains
si nu dupa doua sau trei zile? Incat spre a se unl Sinan cu.
Tatarii, e lucru cu neputinta, aflandu-ne not intre dansii; afar
de aceia ca Tatari nu sunt In[ntr'unl loc, de unde sa poath' trece
cu atata iuteala in aceasta parte". Piccolomini, incheie, zicand
Ca:
desl nu e de parere d'a se luh cu atata neoranduiala dupa dusman si a sta, cum vor unii, in arme toata noaptea aceia, dar
credo eh, ar fi bine ca o bands din cavaleria noastra sa meargh
sa supere ariergarda dusmanului, fiind-ca, afara de neodihna
ce-i va pricinul, vom puteh sa avem limbs de miscarile lui si sh,
stim mai bine ce sa facem 1)". Sigismund Bathori si toti ceilalti capi, se unit% bucurosi la una ca aceasta si tot sfatule hotari Vataia Targovistei 2). Fara indoiala st urma va dovedi
ca aceasta n'a fost cea mai bung parere, caci Intarzierea crestinilor prileji mantuirea lui Sinan.
Se luase hota'rire a tabarl in oare-care post, aproape de Targoviste, vazut de Piccolomini mai dinainte si, spre aceasta, tri') Campana, 902.
2) Istvanfi, 414.
www.dacoromanica.ro
115
578. 4) Campana, 902. 5) Istvanfi, 414. ) Campana, 902. 7) Nicolae Costin. 8) Istvanfi, 414. 0) Walther; Iacobinus ; Istvanfi, 414.
70) Walther; Istvanfi, 414 ; 11) Walther.-42) Walther ; Istvanfi, 414.
13) Walther. -1'1) Istvanfi, 414; Walther -15) Idem.-18) Guerrin, 182.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCIT
116
Apoi Turcii din lguntru se apArau cu cele mai de pre urma puteri ale inimei lor. De mai multe ori, prin tunurile lor, ei impinserg inapoi pe asediatori, ce umblau sa", treacA santurile cu
luntri, rasturnara" cu pustile for pre ce) ce, izbutind a trece santal, cercau acum a puree scari pe ziduri sau aduceau foc la Valpile zidului de lemn spre a-I aprinde ; si nu uitau nimic de ce
trebuih spre apArarea cet'al-tii 1).
3).
'XXIX.
www.dacoromanica.ro
117
cu sari 1), cei mai multi fara sari, detera navala, spre a sari
zidurile 2), in vreme ce o parte dinteinsii purtau focul intr'alte
laturi ale cetatii 3). Artileria, din locul ei, aruncand ghiulele arse,
de cele inventate de craiul Stefan Bathori, aprinde aceperisurile
caselor, si daramaturile lor, prin mijlecul flacarilor, cad pre capul
asediatdlor 4). Acum, zidul peste tot luase foc si Turcii, incinsi
de ilacarile cele groaznice de mari ce mereu cresteau, sunt neo parte dinteinsii, a lash. apararea zidurilor, spre a incerch a
stings focul 5). Ai nostri se folosesc de acest minut, dau voiniceste
asalt si in vecinatatea serii, din toate partile, izbucnesc In cetate 0). Turcii, lipsiti de sfat 7), ametiti de flacari si de vrajmasii
ce ii impresurase, no mai avand vreme a capitulh 8), spre a se
mantui de primejdie si de o prapadenie desavarsita 0), ies cu
totii pe portita despre deal, necunoscuta de ai nostri, catand
sapare 10). Dar calarimea cresting, care pre obiceiul razboiului,
sth gata pentru on -ce intamplare a luptei si astepta calare esitul izbirei, ii vede, Ii lea, cu caii in goana, le taie calea, pe unii
ii ucide, pe ceilalti Si prinde; putini numai, favorizati de noapte,
putura scaph prin paduri 11), si acestia Inca, Oita mai apoi, fura
gasiti si ucisi 12); i din Oath' garnizoana, numai trel Turci, find
www.dacoromanica.ro
118
N. BALCESCU
diere, din Turd, ca la o mie fora trecuti sub sable 6). Din ai
nostri perirh numai sease-zeci ostasi, dar molt mai multi se
rhnirg
XXX.,
chile muntilor si ale padurilor, trecuse inaintea Turcilor si, coprinzhnd strhmtorile, panh a nu sosi ei, Ii izbi cu putere, ii sparse,
rhu, ucise mai pe toti, dobhndi inapoi toath prada for si mhntui
pe robi- 8).
A doua zi duph luarea Thrgovistei (9/10 Octomvrie), 9) generalii crestini se adunarh la sfat de rhzboiu si poruncira a le aduce
inainte pe Ali -Pala, pe care 11 silirh prin. laghdueli si amerinthri a arhth. ceia-ce 'stie despre planurile si numgrul ostasilor lui
netemere si fh,rh
schimbh fata: ch Sinan n'aveh cu dhnsul
chrh" numai dela douhzeci si opt phnh la treizeci mil de ostasi,
') Montreux; Guerrin; Hist. von den Emporungen, 78.-2) Walther.3) Istvanfi, 414; Walther ; Iacobinus.-4).W1ther; Istvanfi, 414. 6) Walther; Hist. von den Emporungen; Dantiscani, 116.-6) Tomasi, 22. Neese
Ungarische and Stebenbargische Kronik, 149.-7) Istvanfi, 414.-8) De
Thou, XII, 543; Guerrin, 167; Montreux, 578. 9) Guerrin, 169; Hist. von
den Emporungen, 1. C.
www.dacoromanica.ro
119
teliu, 292.
www.dacoromanica.ro
120
N. BALCESCII
mii de Turci, cari, dupg incredintarea data de 8inan ca va zgbovi laugh' Targoviste Inca doug sgpfamani, lgsaserg de vr'o.
cite -va zile tabgra si se duseserg departe de acolo dupg hrang, furagiu sl pradg, se intoarserg aducand cu dansii seasezeci mii bol
ce-i rgpisera din muntdi si manoasele campii ale Tgrii-Romgnest'. Intrau Turcii in tabgrg, manand lnaintea for convoiul de
vice, Mal a bgnui de fuga rusinoasa a lui Sinan ; si nu furg desamggiti de cat cand din acele corturi ce ei credeau pline de Taniceri, vgzura azvarlinau-se Romanii si Sacuii, cari n'avglir5, asuprg-le si ii tglarg rgu si Meg mils. Aceastg intamplare neprevg-
Sinan-Pasa, dupg, cum stim, isi pgrgsise tabgra de Igngg Targoviste in dimineata de 6 16 Octomvrie si luase cu grabs calea.
Bucurestilor. Hasan-Pasa, care rgingsese in urma cu patru mii
cglgretd drept ariergarda, indatg ce vgzb., din InMtimea muntilor,
pogorindu-se steagurile crestine spre Thrgoviste, grgb1 cat putii
la drum spre a ajunge tabgra 6). Dupg o cale de o zi, Vizirul
5) Sacy, II, 228; Dantiscani, 110; Hist. von den Emporungen, 78;
Guerrin, 171.a) Tomasi, 22.-7) Mikal-ogli (Printul Mihai), astfel it numeau
Turcii.
903.
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
N. BALCESCU
In acea aparare si nu mai Indrazni a astepta, acolo pe biruitorul dusman 1). El porunci sa puns In pivnitele acelei manastiri o mare muitime de praf de pusca pe care-1 acoperi cu
pae, asezand un fitil lung, care sa arLd cu incetul, ldsand si oaTneni spre a-i da foc, ca astfel, cand vor intra crestinii in acel
loc, manastirea de data sa fie zvarlita In aer cu o mare putere si dansii sa plara ca vai de ei, sub acele ruine9). In ziva
aceea, (20 Octomvrie), cu grabs mare, Sinan stranse tunurile si
munitiile de razboiu si le incarch In cars 3), apoi dete foc forth
ficatillor si orasului Bucurestilor si, la miezul noptil, (20 spre 21) lb
luminat de flacarile acestui parjol ce prefacii in zenusa tot orasul cu doudzeci si doua de biserici ce avea atunci-9, Impins de
(lisperare, ca cum ar fi avut pe dusman in spatele sax', se use
rusinos pe fuga si, cat mai jute a putut, a intins-o spre Giurgiu 6).
Astlel, mai mutt fugind decat facand o retragere 7), merse Sinan
patrusprezece ceasuri mereu si nu tabari decat dupg ce trecii
stramtoarea Calugarenilor ; dar tunurile si munitiile de razboiu
nu putura ajunge in acel loc cleat In douazeci s,i patru de ceasuri 8). Cand sbsira toate si se stranse armia. Intreaga, plecara
spre Giurgiu 9), unde cu toata silinta ce pusese la drum, din pricina neoranduelei In care se aflau stile, nu putura sosi cleat
tocmai Luni, in 13/23 Octomvrie, facand astfel trel tabere dela Bucuresti pans la Giurgiu 10). In acea fuga prapastioasa, Turcii se-
rnanara drumul cu armele for si cu un numar insemnat de tunuri, camile si bagaje, deosebit de ce napastuisera in Bucuresti.
Spaima for era ash de mare Meat, prin stramtori si pe poduri,
ajunsera a se omori unii pe altii ca sa treaca care de care mai
nainte11). In aceasta stare de spaima Si groaza se aflara ei mai
cu seams, cand trecura stramtoarea dela Calugareni, loc de spaima
si do groaza pentru dansii. In on -ce copaciu li se, parea a vedea
stn dusman, in on -ce minut se asteptau sa vaza stralucind, Inaintea ochilor lor, sabia fulgeratoare a lui Mihaiu.
Este de luat in seams ca in toata aceasta- campanie, a carei
glorie analistii crestini in mare paute o dau lui Bathori, ca unuia
2) Idem.
3) Seadedin; D'Ambry, 821; Istvanfi, 414.1) Istvanfi, 419.
4) Seadedin.-5) Istvanfi, 414. -- 8) Iaeobinus; Istvanfi, 414; Seadedin; Tomasi, 27.-7) Campana, 40.-8) Seadedin.-8) Idem. 10) Campana, 903. 1]) Walther; Engel, 239.
www.dacoromanica.ro
123
ce comanda toatg armia cresting, analistii turd nici ca pome nese de dansul. Spaima Turcilor, acela ce ii ingrozia, Ii gonia si ii
amerinta mereu cu moartea, era afurisitul Mikal-ogli.. Aducerea aminte a groazei ce Mihaiu Insufla atunci Turcilor, pang
azi Inca, se pastreaza In poporul roman si musulman, printr'o
multime de legende, traditii si cantece populare. Unul din cei
mai buni poeti ai nostri, Incadrg una din aceste traditii Inteaceasta frumoasg stroca :
Spun c5. 'n urma luptei, in Asia bogata,
Dad. Mahomedanii vedeau cke-odata,
Tin armasar ce 'n preajma-i cata el sforaind,
Coprinsi d'adanca spaima, ziceau cu 'nfiorare
Ca el a vazut umbra acea ingrozitoare
A lui Mihaiu-Viteazul, asuprale viind').
XXXII.
Bathori, dupg ce puse de drese cetatea Targovistei si o inzestra cu o garnizoang tare 2), in 11
www.dacoromanica.ro
124
N. BA LC ESCIT
www.dacoromanica.ro
125
(le Turd furagiori ce duceau niste turme de dobitoace, ii imprastie indata, ucid pe cei mai multi, pe ceilalti ii prind si ti
-trimit indarat lui Bathori, caruia deterh, aceleasi stiri despre
Sinan. Acum Bathori grab). si mai mult la drum, parandu-i
-tare eau ca Impreunarea de irnprejneari fatale 1-au fault sa
piarza mult time si prilejise scaparea lui Sinan. Inteaceasta vreme
Octom-
1).
XXXIII.
Orasul Giurgiului, afar% de un zid slab ce-1 Inconjura, era, ocrotit de castelul Shn-Giorgiu. Acest castel area o pozitie foarte
tare. Arta si natura contribuisera a-1 Intari. El era, asezat pe un
ostrovel foarte frumos, numit Slobozia, format de un mic brat
la Dunare, mai friar' castelul Shm-Giorgiu. La 1418, child Mahomed 1-iu naval). in Tara-Romaneasch, de pustil o parte din tr'insa, In-tre alte tetati de pre Dunare ce cuprinsese, fu si acest
castel, pe care-1 mai intari5). Putin dup'aceea, Romanii 11 Mara
inapoi sub vestitul Domn Dan at III-lea Dracula. La 1431, imparatul Sigismund, regele Ungariei, mai 1'101.1 acest castel cu
www.dacoromanica.ro
126
N, BALCESCU
poreclit Prazna-glava, care intrase in tara cu ajutorul Turcilor '). Cazand dupg aceea iarasi in mainile Turcilor, castelul
SanGiorgiu le fu rapit impreund cu celelalte cetati de catra VladVoda"-Tepes 2). Dar dupg moartea acestui Domn de cruda si viteaza aducere aminte, Turcii II luara Inapoi, Ia 1479, fiindu-le daruit de Vlad al III-lea, pe care ei II numisera Domn lard alegerea
tarii 3); dar Ii perdurd curand dupa aceea; si Romanii II stapa-
dedin,
www.dacoromanica.ro
127
multe tunuri si bagajele cele grele, cad in acel grozav amestecsi spaima ce stapania pe toti, nimeni nu vroia sa ajute pe sotul
sal 8). Se dedese vole atunci soldatilor si neguVatorilor a tree&
care cum va putea, ca sa scape 0); si soldatii, stricandu-si randurile, neguVatorii, pa'rasindu-si avutiile IncArcate in care, se repezira toti cu totul si in amestec spre pod 10). 0 multime fara
www.dacoromanica.ro
128
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
129
In doua 1). Un gemat de groaza, umplh atunci aerul sl prapastiosul adanc al raului, cu gura cas.cata,, sorbl si Inghiti, Intr'o
data, gloate de vrajmasi 2).
XXXV.
trimise pe cei mai buni din puscasii sai, cart cazura cu furie
asupra dusmanilor osteniti de lupta,, raniti si slabiti, macelarindu-i groaznic 8). Acei ce putura sap& cu fuga dinaintea crudului si neimblanzitului palos crestinesc, in desperarea lor, se
aruncara, In rau, incercandu-se in zadar a-1 trece in not; astfel
www.dacoromanica.ro
130
N. BALCESCTI
www.dacoromanica.ro
131
XXXVI.
Dupg ce crestinii Impedicarg pe barbari in trecerea lor, 011rhmand podul ce ducea la insula Sftn-Georgiu si facand atata
peire intr'Insii, vrurg unii dintfinsii sg, cuprinzg indata si al
doilea pod, care ducea dela poalele castelului la insula cea mare')
si sg stlipaneasca" aceastg, insula, ucighnd si arune1nd in rhu pe
Turcii ce se aflau acolo. Doug steaguri din pedestrimea Domnului Moldovei, cu o infocatg indrAznealg, se repezirg pe acest
pod. Turcii din insula cea mare, vgzand aceasta, foarte se Ingrozirg si, temftndu-se ca toatg armata sg n'aiba acelasi gaud,
incepurg a Ma cu securi capul podului din partea lor. Dar ceilalti ostasi crestini nu Indrgznirg, a Insoti pe inimosii Mo ldo-
www.dacoromanica.ro
132
N. BALCESCU
culni ; vr'o cinci mii dinteinsii tabarisera .din porunca lui Sinan
in insula cea mare; 7) altdi, din spaima ce le dedese crestinii,
scapasera si se trasesera sub castel, la intrarea podului ce ducea
pana, 904.
www.dacoromanica.ro
133
pura acum a supgra prin tunurile for rdu pe ai nqtri 1); si, atilt
prin aceasta cat i prin ajutorul necurmat ce da castelului, zadarniceh toate silintele ce Meowu crestinii d'a-1 cuprinde. Afars
de aceasta, Sinan pe laugh' mal, luandu-se cu corabiile, veni pana
in dreptul castelului si d'acolo cu balimezuri de cele marl, numite doubles faulconneaux, duplices falcones, trageh neincetat
asupra crestinilor cu mare vatarnare a tuturor, mai cu seamy
a acelor ce bateau cetatea sau se urcau la asalt 2). Se judica
La miezul noptii Incepura din nou tunurile a bubui 12) i tunara cetatea pana putin duph miezul zilei (27 Octomvrie), cand
1) Tomasi, 23; Spontoni, 40. 9) Guerrin, 174; Dantiscani, 122.-3) Campana, 904.-4) Campana, 904; De Thou, XII, 545.-5) Herrera, 576; Campana,
www.dacoromanica.ro
134
N. BALCESCU
ca sphrtura nu e destul de largh, 3), cu toate ca Italienii trebuiau sa meargh inaintea for 4). Piccolomini atunci se Intoarse
facurh atunci, de rusine, aceea ce temerea fi opria d'a Intro1) Campana, 905. 2') Ibid. 3) De Thou, 546; Campana; 905. 4) Campana, 905. 5) Ibid. Se deosebise si se vestise atunci in razboiul Ungariei generalii si ostasii italieni, mai presus decat toate stile celor-lalte
neamuri.-9) Tomasi, 23; Spontoni, 40; Campana, 905.-7) Walther.-8) Guerrin, 174; Dantiscani, 122. 9) De Thou, 546. 10) Guerrin, 174 ; Dantiscani,
122.
11) De Thou, 546 ; Campana, 905. 13) Campana, 905.
www.dacoromanica.ro
135
prinde, si cu multa ferocitate alergara, a reinol asaltul 1). Comanclantul castelului, vazhnd aceasta nou'a navalire ce-1 amerinth si
lera ce se afla Intro insula i pod s,i pe care erau 2.500 Turci si
Mari, zdrobita fiind de loviturile artileriei, se afunda, mergand in
cursul raulni ; numai vhs14i (la chiourme) putura scapa 10). Din
opt sute Turci, ce alcatuiau garnizoana, numai unul se mantu111).
El se arunca in Dunh're spre a o trece In not i, cu toate ca fu
ochit de ai nostri, cari asvarlira o multdme de gloante dupa dan-
905. s)
www.dacoromanica.ro
136
N. mtr.c_Escu
In tabara lui Sinan dela Rusciuk 1). Din cretini cazura la aceasta.
luare a castelului doua, sute cincizeci oameni i multi se ranira2).
in castel se gasira treizeci si noua tunuri 3), din cari doua foarte
marl, doua, culevrine de 35 i cele-lalte mai marunte 4).
Prada ce pica atunci in manile ostas,ilor fu nepretuita : o mul-
time de bani, arme, scule si alte lucruri scumpe; o catatime nemasurata de grail i un mare numar de capete de vice, canine,
catari, cal frumos,i ce Sinan luare din Tara-Romaneasca i n'apucase a-i trimite, cum vroia, la Constantinopole, i cari erau atat
de numeroi incat, dupa ce luara pe cei mai buni, nefiind destui
oameni spre a incaleca pe cei-lalti, ii manau cu cardul amestecati cu vitele 5). In toate partdle se vedeau fluturand steagurile
musulmane, stofele de aur, bratarile scumpe, pavilioanele de ma,tase, cari contrastau cu hainele cele proaste ale Romanilor si ale
Sacuilor 6). in acea bucurie generals, Italienii numai se aratara.
foarte mahniti, cad Ungurii, navalind in castel tocmai cand Turcii
erau gata a capitula, le-a rapit gloria acelei cuprinderi; dar printut
Bathori cu Nunciul Papei si Internunciul imparatesc ii mangaiara cu
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
N. BALCESCU
sub steagurile sale. De o luna, de zile ea Weft cetatea Graanului, cftnd Mohamed-Pasa, feciorul lui Sinan, est. din Buda si
Yen' de izbi pe asediatori. El fn. Ins biruit si fug' Igsandu-si
steagurile, bagajele si artileria sa in puterea invingatorilor. Dar
moartea lui Mansfeld, ce se intamplg cite -va zile dup'aceea,
(14 August 1595), ImbArba'a iarasi pe Turci si Kara-Ali-Bei, gu-vernorul cetatii Graanului, cerh. o Intftlnire cu generalii unguri,
Nadesdy si Palfi, incerchnd a-i face sa, ridice asedierea. Spre rftspuns l'aceasta propunere, Palfi Men stire Turcului de Invingerea
.ce Sinan pAtise la Calugh'reni, a carei veste glorioasa ajunsese
tocmai atunci; si cum Turcul nu voia, a credo, Palfi ii zise c5,
numai Turcii au obiceiu sa minta," 6). Invingerea lui Sinan dela
CalugAreni filch mare impresie asupra Turcilor din Ungaria, des1)
Sinano soldato agguerrito e invecchiato nell'armi non hebbe assai
di costanza per tollerare it disastro; e assuesatto alle vittorie, pareagli,
www.dacoromanica.ro
139
cm-a& pe aphrhtorii cethtiii Graanului si Inrauri Inuit In hothrirea for d'a capitulh. Astfel sa tin, strAns legate unele de altele,
operatiile rhzboiului, si sabia Romani lor dela Chlugareni rhsturnh puternicele ziduri ale cethtdi Graanului din Ungaria de sus.
Vestea suprinderii acestei cethti, adhugi foarte mhhnirea lui
Sinan 1). El se grAbi a scrie Sultanului spre a se desvinovAti si
spre a micsora perderile sale, zichndu-i ca crestinii n'au stricat
decat bagajurile si putini oameni din cei nedeprinsi din ariergardh;
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
140
In alianta cresting -1). Cea dintaiu pgrere era fara Indoiald minunatd, caci cdtand la demoralizatia Turcilor, biruitorii crostini ar fi putut acum Inainta, nil a intampina grele stavili, pand,
la Constantinopol 2). Dar i se aduse impotrivd: lipsa mijloacelor
de a trece Dundrea, caci podul nu puteh sluji Indatd, fiind parte
stricat de al nostri, parte de Turci, si alto vase pentru trecera
n'aveau dead doud galore din cele luate dela Turci; apoi apropierea iernei si lipsa de bani spre a Wall mai multi vreme ostasii cari siliau a pune capdt acelei expeditii ; iar mai ales setemeau ca nu cum-va Polonii din Moldova, ce erau In Intelegera
cu Turcii si cu Thtarii, sa supere Ardealul si Tara-Romhneascd,
pe cand armia ar inainta, in Turcia 3). Aceste temeiuri inraurird.
mult asupra duhului lui Bathori si it shota'ri a se lntoarce in Ardeal, de uncle sg treaca In Moldova spre a goni pe Poloni si a
restatornicl pe Rdzvan-Vodd in scaunul sin 4). Mult mai bine ar
fi ra'cut el de alegeh din oastea sa cei mai buni ostasi, fachnd-c,
astfel sa chstige in calitate aceea ce perdeh in numdr, si lucredintAnd-o lui Mihai-Vodd, l'ar fi trecut in Bulgaria, aceea ce
nu era, cu neputinca. Mihai, care cunosteh bine aceastd tars si
era iubit de locuitori, ar fi putut In acea iarnd a curall Bulgaria
de tot de Turci, trecandu-i Balcanii, Idsand pe de primdvara
spre a porni card Constantinopol. Ce esituri minunate n'ar fi
putut atunci avea aceastd expeditie, pe care nepriceperea lui
Bathori o starpi cu totul! Unii din capetele armatei, Intro cari
si Piccolomini, povatuird atunci a clrege castelul San-Giorgiu si
a pune garnizoand Inteinsul, spre a inchide in viitor Turci lor trecerea Dundrii printr'acest loc. Dar Bathori, pricinuind
ca castelul e ,prea departe de Ardeal si ca dregerea si tinerea
lui va costa prea mult, porunci et-I dartIme si sa deg foc caselor ; si in cea din urna, zi a acelei luni puse de arse si partea podului ce mai rdmdsese, Impreund cu luntrile pe care era.
facut 6). Apoi, ldsandu-si armia sub comanda lui Stefan Bocskai,
locotenentul sdu general, 7) insotit de o ceata de cAldrime, avand
cu sine si pe Piccolomini, cu cavalerii s ii, lug calea Brasovului 8). Cu dansul pleca si Nunciul Papei si Internunciul ImpArd,Spontoni, 44. 2) Ibid.-3) Tomasi, 24; Guerrin, 176.-4) Spontoni,
5) Guerrin, 176; Dantiscani, 125. 8) Iacobinus; Istvanfi, 416; De
Thou, 546; Walther; Tomasi, 24; Guerrin, 176.
7) D'Ambry, 824; De
7)
44.
Thou, 547.
8) Spontoni, 41.
www.dacoromanica.ro
141
test, generalul Carol cel Mare [Carol Magnus], istoriogrann impgratului, care descrise toath aceastg campanie si o trimise stgpanului sgu la Praga, dupg care descriere spune analistul Guerrin
cg a copiat pe a sa 1).
Mercuri, la zi intaiu de Noemvrie, Bathori si cu sotii s'ai se
duserg la Bucuresti, pe care 11 aflarg desertat de locuitori. Aci
tejie si Intelepciune, cu care se deosebise Mihai in aceastg campanie, se Envoi a preface tractatul dela 20 Mai, ce era atat de
7) Ibid.
www.dacoromanica.ro
142.
N. BALCESC17
expeditie, sau de da de atunci lui Rdzvan un ajutor mai insemnat. Astfel ar fi ferit pe credinciosul sau Rdzvan si oastea
lui de trista soartd ce intampinard, In Moldova.
in urma acestor orandueli, Bathori ridicdndu-se dela Brasov,.
merse in scaunul sau in Alba-Iulia, vesel de triumfurile sale.
El scrise de ad, in 16 Noemvrie, Papei, vestindu-i de biruinta.
dobanditd asupra lui Sinan, si trimitdndu-i vr'o cate-va steaguri
mai insemnate, Mate dela Turci, 1) Intro cari si steagul cel verde
al Proorocului, dobandit la batdlia dela Cdlugdreni 2). Pontiful
rdmase foarte Indatorat de acest dar, multumi lui Bathori, fdgaduindu-i ajutoare de bani si de oameni, si porunci a se face
rugaciuni Si Te-Deum In toate bisericile Romei pentru aceste
izbanzi ; iar cif steagurile impodobi templurile sale 3). El trimise
apoi printului Ardealului, prin Comitele Luigi dell'Anguisciola,
camerierul sau de Cinste, o sabie si o pdlarie binecuvantate 4).
Bathori pornise si la Praga un curier spre a duce vestea biruintei, care sosi in acea capitals in 4 Decemvrie. Archiduca
Matei, afidnd la Viena aceastd veselitoare stire, puse de cants
un Te-Deunt in biserica Sfasitului Stefan si in toate celelalte biserid ale acelui oras, 9. Europa intreagd se invesell, vdzandu-se
mantuitd de primejdia ce o amerintase si afldnd smerirea lui
Sinah, acel dusman cumplit si neimpdcat, ce mult o ingrozise.
Numele lui Bathori, care still a trage asuprd-si gloria principara
5i
altii.
www.dacoromanica.ro
143
lui, Spatarul Udrea luh calea Nicopolului si Aga Farms se indrepth spre Vidin. Turcii din Braila, cum aflara ca Mihai se apropie de dansii, napustira cetatea si fugird peste Dunare. In
acea fuga grabnica trei sute din ei se innecara in acest rau 1).
Mihai primi glas atunci dela Indraznetul Udrea ca, dupa ce a
trecut Dunarea, s'a lovit de fats cu Afi.s-Pasa, care li esi intru
intampinare si foarte i-a taiat i i-a spart oastea, incat acest
pass d'abia a putut scaph cu doua slugi. Mihai pripi atunci de
alearga spre Nicopol 2) si, ajungand mai Intaiu la Turnu, II bate,
lua cetatea si apoi, trecand Dunarea, se impreuna, cu Udrea,
www.dacoromanica.ro
144
N. BALCESCU
rile lui si toate popoarele acestor provincii isi intorseserg privirea spre dansul ca Carl un Inger de mantuire. De atunci ele
Incepurd a-1 num]. ,Sleaua for dela Rciseirit1)".
www.dacoromanica.ro
CARTEA Ill
ROBIREA TXRANULUI
(Decemvrie 1595 -- Apri lie 1599).
www.dacoromanica.ro
10
146
N. BALCESCU
precum se Meuse la 1578, in razboiul cu Muscalii1). Ion Sarius Zamoisky, Cancelarul regatului si marele Hatman al Coroanei 2), care
avea mare inraurire in diet/ si intorcea inima regelui cum void, ura.
pe Nemti si se lupta in contra for 3), sprijinind ca ar fi cu primejdie a se amestech In acel razboiu si adesea repetand vorbele regelui Stefan Bathori : ca Republica Polona cat/ vreme va
fi aliata de Turd, va 'Astra marirea sa 4). Acestea se petrecua
inainte de sosirea lui Stanislas Pavlovici, Episcopul Olmiitzului
si lui Venceslas Berka, soli din partea imparatului, si Dimitrie,
Napradi, prepositul Aradului, Nicolae Socol si Mihai Kelemesi,
trimisi din partea dietei Ungariei 5), pe Tanga cari se unira si
deputatii lui Bathori, printalui Transilvaniei, ai lui Mihai, Domnul
Tariff-Romanesti 6), si ai Domnului Moldovei. Dieta se prelungise
tra paganilor 8). Dar toate acestea cazura inaintea urei ce Zamoisky avea pentru Nemti si a plecarii ce avea pentru pacea en
Turcii. Si cu toate c5, spre a nu descuragia pe soli si a le la's&
nadejdea putintei unei invoeli, se numise o comisie din Senat,
spre a cerceta conditiile tractatului propus de imparatul 9), dar
nu se lncheia nimic, traganand la vreme, pans cand sosirea unui
Claus turc cu scrisori din partea Sultanului earl rege si din
partea lui Ferhad-Pasa catra Senat, cerand dela Poloni pastrarea
pacii, primind un raspuns favoritor, toate nadejdile solilor se
www.dacoromanica.ro
147
H.
In vreme ce Sinan-Pala se apropia de Dunare ca sa navaleasca peste tarile romane si se vestise ca si Tatarii au sa, navaleasca in Moldova in ajutorul Turcilor, Razvan-Voda, vazandu-si Cara slabita, de atatea nevoi ale razboaelor, ale Domnilor ti-
rani si risipitori de taxa, vazand toata tara de jos pustiita, locuitorii descurajati si risipiti, fugind inspaimantati de sila ce
li se faced d'a fi razboinici si d'asi apara vetrile, boerii, in capul carora se atla unul nnmit Nedelcu, om cu mare autoritatel
desperand de mantuirea tarii tor, tragandu-se de dansul si nazuind In ajutoare straine,fu MR a se adresa la Poloni, cerand
aliantA, si ajutor impotriva paganilor 1). Raspunsul ce dohandi
de pretext ca, de vreme ce se aude ca Tatarii au trecut Boristhenul si se aproprie de Moldova pe drumul numit Negru ;
apoi aceasta apropiere a Tatarilor, putand aduce vatamare provinciilor polone marginase, cum Pocutia, Rutenia si Podolia,
este nevoie ca el sa iea pozitie in Moldova, spre asigurarea Poloniei. Avand patine ostiri pe Tanga dansul, el se adresa la Cazaci, chemandu-i in ajutor ; dar acestia, suparati caci Zamoisky
www.dacoromanica.ro
148
N. BALCESCU
Hatmanul, fara a astepta o hotarire lamurita din partea regelui, isi urma planul sau. Spre a se descarch oare-cum de raspunderea ce putea sa caza asupra-i, el convoca un sfat osta'sesc,
In care pofti pe tot,i senatorii din tabara, si din vecinatate si ii
facti sa primeasca hotarirea lui 2). Spre a nu pica in vrajmasie
cu Turcii, prin aceasta demonstratie, trimise un sol la SinanPasa cu declaratie ca Polonia, find legata de veacuri d'o prietenie stransa cu Poarta Otomana, doreste a o 'Astra nesiluita;
ca aceasta prietenie riu s'a clatit prin navalirea de curand a TAtarilor In Polonia; ca intrarea ce fac Polonii acum in Moldova
tinteste numai a pune sub ocrotire hotarele poloneze in contra
Tatarilor ce se apropie de dansele ; ca organizatia ce are sa, lea
Moldova nu va fl impotrivitoare drepturilor Portdi, ci din contra,
aceasta tara,va ramane, ca si mai nainte, o mijlocitoare Intre
Turcia si Polonia, puind astfel distanta intre hotarele lor, departand on -ce pricina de razboiu si chezasuind prietesugul acestor
doua natii 3).
In 27 August, la facerea zilei, Zamoisky poruncl sa zits trambitdle si trech insus,i, cu armia lui, Nistrul, care era foarte seazut atunci, prin trei locuri si in not4). Armata polona era yesofa,' si plina de incredere in generalul sau. Indata vazura cu bucurie ca sosl si Zolkiewsky cu ramas,ita regimentelor Liovului 6),
In Hotin, cetatea Moldovei, pe marginea Poloniei, era numai o
2) Niemcewitz.-2) Vezi la Montreux, 614, cele vorbite in sfat.-3) Niemcewitz; Heidenstein, 316. 4) La 1 Octonwrie, Zamoisky treat cu armia
lui Nistrul si sosi a doua zi la Hotin, care se inching de popor la marele Cancelar; puse acolo comandant pe graful Beltzan cu o garnizoana.
Cinci zile dupd aceea, el merse la Iasi, rezidenta Moldovei, unde fu primit cu multa cinste. Craiul Poloniei trimise prin comitele Lyblin, inch
1.500 calareti si 2.000 pedestrasi, oameni cu curaj:--Hist. von den Ernporung en, 76. 2) Heidenstein, 317; Niemcewitz.
www.dacoromanica.ro
149
deschide calea spre a trece In Transilvania. 0 deputatie numeroasa de locuitori, cerand protectia regelui Poloniei, numai sa-i
scape sa nu caza, in manile Turcilor, Zamoisky atunci puse In
cetate garnizoana polond sff comandant pe comitele Beltzan 2).
Boerii ce insotisera pe Zamoisky din Polonia, ii indemnard a cere
un Domn 3). intro candidatii ce se aratau era, un grec oare-care,
urcase pe scena politica, incepii a se face cunoscuta din vre5) Heidenstein, 315; Niemcewitz. 2)Guerrin, 192. 3) Heidenstein, 317;
4) Heidenstein, 317.
5) Ureche, 205; Heidenstein, 317;
7) Niem) Heidenstein, 317; Bohomolee; Niemcewitz.
cewitz; Heidenstein, 317.
Niemcewitz.
Bohomolee.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
150
mea lui Stefan -Voda, cel Mare. Cand acest viteaz Domn merse
de Intampina la_ Schee, pe Sint, pe Hroiot Ungurul, ce navalise
In tars, ii csazit calul ucis in hataie. Atunci un Purice Aprodul
dote calul 1 Domnului
; iartefan-Voda. nu putea Incaleca
in vremea aceea sosi la Hotin Ambrosio Casquida, din partea lui Sigismund, printal Transilvaniei, cu scrisori catra, Zamoisky, prin care 11 poftia sa, lase Moldova, 6, e a lui si ii
anunta ea Sinan trecuse Duharea cu mari ostiri, ada,ogand ca
sa, se uneascA Impotriva vrajmasilor comuni si ssa opreasca, na,valirea Tatarilor. Zamoisky raspunse ca, Moldovenii sunt foarte
oastea sacare spun ca era numai de zece mii oameniimpotriva norilor de Tatari si, pogorindu-se la vale, gasl un loc cum
doria si 1si aseza, tabara intro raul Prutului si raul Iassa (Jijia?), Inconjurand-o, dupa, obiceiul polonez, cu o ingra,dire de
call; ambele rauri nu numai ca aparau tahara, dar Inca, slujiau
spre a transports, mai lezne bucatele. 3) Dupa, ce garsl de a-si
intocmi tabara, Zamoisky isi lepa'd'a vestmintele sale de Hatman,
se imbraca, ca un simplu soldat si intra pe ascuns in Iasi, vrand
www.dacoromanica.ro
151
catolica, toate de piatra, i zidirea bailor d'o architectura omentall minunat de frumoash. Zamoisky se Incredinth Indath ch,
punh in scaun cu multh solemnitate; el porunci la trei regimente de gvardie d'a Insotl pe Domn la intrarea lui In ora.
Child bietii locuitori vhzurh pe noul Domn in capul unei cavalcade mhrete, intrhnd In ora, esirh din mijlocul ruinelor si din
ghurile unde stau ascuni panh, atunci, i 11 IntAmpinarh ocolindu-1 cu strigh'ri de bucurie i, duph, obiceiul locului, arunchndu-i roade Imbelugate, cum spicuri de gran i struguri. Cand
se apropie Domnul de biserica cea mare (Mitropolia), care era,
sub palat, II Inthmping Vlhdica in capul clirosului shu, purtand
crud i icoane, si 11 duse in altar, unde, sfarOndu-se ungerea
obisnuith, Ii urch pe scaunul domnesc din biserica. Dupa ce se
sfarsi rugh'ciunea, eOnd de acolo, merse la palat, unde Zamoisky,
luandu-1 de mans, it duse la tron, pe care eza ca un print suveran ; iar Zamoisky Ii adresh aceste cuvinte: Printe! Armele
poloneze to -au pus pe acest tron ; aceleai arme, pe cat Dumnezeu o va ingadul, to vor ocrotl i to vor aparh, Te-ai facut
vasal, nu ca odinioarh, al unor tirani barbari, dar al unui rage
paste un popor liber i mhrinimos. Fii dar credincios i recunoschtor in toate faptele tale".1)
IV.
www.dacoromanica.ro
152
N. BA.LCESCU
reginei, care, dupd ce vizitase pe cealaltd fica, printesa Transilvaniei, sosise acum Ia Varsovia. Aceastd archiducesd, cu totul
plecatd Ia interesele ImpAratului si ale printului Transilvaniei,
se sill, prin fica sa, ca sa facd pe rege sa theme Inapoi pe Zamoiski. Regele Insd, des' turburat despre rezultatul unei at da
indrdznete Intreprinderi, nu indrdzni a displace lui Zamoisky si
www.dacoromanica.ro
153
sau, Sangiacul Tighinei, si pled. spre Moldova 1) cu 70 mii TOtaH, cu copii si nevestele for si 2.000 laniceri 2). El pretindea.
ca dupa fagaduiala si invoirea Portii, el trebue sa stapaneasca,
toata Moldova, gall de partea despre hotarul Poloniei, care se
va staptini de nepotul sau de sofa 3), Adil-Ghirei 4), Sangiacul
Tighinei si Kiliei 5), sub titlu de pass 6). Aceasta insa nu erl
adevarat ca i s'ar fi ingaduit de Poarta, cad solii ce trimise el
pentru aceasta la Poarta, dupa intrarea in Moldova, sosind d'abil
intinse, udate de doua parti de cotitura apei 11), si I i intarl tabara cu valuri si santuri adanci din partite Cele doua deschise,
facand tabii de pamant ca niste turnuri si alte Intariri, departe
de tabara de o lovitura de tun, unde pusera balimezurilet lasand
taberii patru porti inzestrate cu tunuri 19). In 70/20 Octomvrie
avantposturile polone Intampinara avantgarda tatareasca si Incaerandu-se putin la lupta, luara cati-va, prinsi pe cari ii adusera lui Zamoisky. Chiar In ziva aceea, Hanul Instiinta pe Hatmanul ca va sosi a doua zi cu oastea lui. Zamoisky chema Indata pe polcovnicii cei marl, deprinsi la razboiu, in cortul lui si
le spuse ca in ziva dintaiu voeste a se feri d'a izbi pe dusman,
tiindu-se in defensive si haquind numai pe dusman adesea cu cete
mid, 'Ana sa apuce ostile a se obicinul cu acei nori de Tatari si a,
se imbarbata dupil obiceiu. A doua zi, in 11/217 Hanul, dupa fagaduiald se apropie de tabara poloneza si Planicki, in capul brigadei
5) Beyerlinck, 229.-3) Niemcewitz.-7) Naima; Seadedin; Hammer, 280.-5) Miron Costin.--5) Niemcewitz.-10) Miron Costin.ii) Niemcewitz.
www.dacoromanica.ro
154
N. BALCESCIT
poloni trantira dupa cal vr'o cati-vh Thtari, iar Turecki, un outer
polon, fu prins de dusman. Coloanele ththresti incepurh atunci a
urma una duph alta si, duph obiceiul acelui neam, chlAretii raspanditi in campie, chutau_a_se bate in deosebi. Sangiacul incepir a pustii
cu. vr'o 500 laniceri, cu carabinele for tale lungi ce duc gloantele
departe, Incat ucisera, si calul pe care se aflh chlare Zamoisky la
poarta taberii. Hanul, vhzand ca Polonii se tin bine si ca, rhnirh
www.dacoromanica.ro
155
nu ar puteh goni In urm5,, In acele locuri deschise, cu artileria si calgrimea greh, niste cete ash de usoare si sprintene ca
ale TItarilor 3).
Ieremia Movila", vazand primejdia in care se aflau Polonii, nu
1) Niemcewitz.-2) Ibid. .La 13 Octomvrie Cancelarul stranse armia
ca sa-i vesteasca eh 'Mull yin cu gloata. Multi se siieriara pi cereau sa se
intoarca in Polonia ; multi lusa preferard a muri cu dansul, decat a fugi
inaintea dupmanului. Indata Cancelarul alese un be pe tarmul apei pi inthri tabara cu o baricada de cars. Intr'aceia sosl un Cazac din partea pefului tatar, cu un bilet cu aceasta cuprindere : 4Tu, cane batran, dach epti
un viteaz rdzboinic, nu fugi de mine, caci in trei zile vdiu fi negrepit langa
tine !* Acelapi Cazac aduse o scrisoare dela Sangiacul de Tighina, care se
zicea ca e papa in Moldova pi Valachia, care ii zicea ca Sultanul dedese
tarile intregi ale Valachiei ei Moldovei la Tatari pentru bunele for slujbe;
ch. el, Zamoisky, trebue indata sa incalece sa iash inaintea Hanului a se
umill Si pleca pi sa atinga cu fruntea lui picioarele lui, nefiind alt mijloc
de scapare pentru dansul. In 18 Octomvrie, Tatarii sosird pand in tabara
Polonilor ; dar se trasera indata. In 20 se intoarsera 10.000 Tatari asupra
taberei polone, impotriva carora intoarsera artileria cea mare pi pentru
a doua card furs pupi in fugi pi risipiti. A doua-zi Tatarul cern o armistitie, spre a se intelege de pace, care fit primita. Se fad' o invoire
pe pease luni pi Tatarul se invol a da steagul shit de domnie lui Ieremia, pentru dragostea craiului Poloniei. Din partea Tatarilor ramasera
pe be mai mult de 3.000, din sari multi insemnati. Numarul Tatarilor
se urea pans la 70 000, cu femei pi copii. Sangiacul de Tighina avea 8.000
cu dansul. Multi din Mari se intoarsera la Torna pi Cancelarul lash o
mie calareti in Moldova, pi cu ceilalti 18.000, el pleca dupd Cazaci ca sa-i
supuna pi sa prinza pe tradatorul Nalipa-Vaiko.*
Hist. von den EmpOrungen, 77. 3). Niemcewitz.
www.dacoromanica.ro
156
N. BALCESCII
miile tatareascd si turceasca sa se intoarcd tot pe unde au venit si In trei zile sa iasa din Moldova, fdrka face nici o nedreptate ; 4, prinsii de rdzboiu sd, se intoarcd dela unii la altii, lard
nici o rescumparare; 5, Hatmanul sa traga gratia Regelui, Hanului
si Sangiacului pentru cele facute de dansii; 6, acestia fagdduesc
si se Indatoreazd ca Sultana va trimite steagul sl aiurile de
Domn cu hatiserif lui Ieremia; 7, Hanul s'a trimita" o dmbasadd
regelui POloniei 4). Acest tractat, pe care cronicarii poloni 1-au
numit giorios (chwalebne przymierze), observeazd tare bine un
demnitatea ce isi arogase de pasd al Moldovei, este o absurditate si un jot al Tdtarilor cu Zamoisky, de vreme ce el, cu aceasta, nu pierdea nimic, cdci el n'avea nici un drept asupra
Moldovei, del divanul nu voise a prim! cererea lui si ldsd pe
trimisii Hanului a pleca fard nici un rezultat.
Primirea unei asemenea conditii din partea lui Zamoisky,
zice d. Senkowski, dovedeste numai ca in tabdra polona nu
se stia nimic Isamurit si ca toate se fAceau pipdind prin intupoll& 4). Afard de aceasta, cronicarii poloni notd pentru gloria lui Zamoisky, aceste conditii: 1, ca Ieremia nu numai ca se
recunoaste tributar al Turcilor, mdrind tributul, dar incd, se recunoaste si tributar catrd, Hanul si imparte pamantul Moldovei, dandu-i satele de cari s'a vorbit ; 2, ca While polone sa
iasd si sa nu mai intro in Moldova; 3, ca regele Polonii sa trimitd
un sol la impdratie spre Intdrirea prietesugului Intro ambele
puteri 5); si 4, ca Polonezii sa -si uneascd puterile cu Mull im1) Miron Costin.-2) Ibid.-3) Heidenstein, 322; Piasecius, 128; NiemceNvitz.-4) Senkowski.-5) Miron Costin.
www.dacoromanica.ro
157
potriva Cazacilor dela Nistru, ce raceau razboiu Turcilor si Tatarilor si nu mai trimeteau acestora darurile obisnuite 1).
Afar% d'aceasta, cronicarii poloni mai uita, zice d. Senkowski,
cg Zamoisky dedese asigurare deosebitg Tatarilor ca donatia ce
li se Meuse 'sub regele Stefan I-iu (1578), ce sta In zece mii
-2) Nai ma ; Walther, 338; Niemcewitz.-3) Miron Costin ; (patru mii duph Pia-
www.dacoromanica.ro
158
N. BALCESCU
Sigismund Bathori umpluse Europa de plangerile sale In contra Polonilor, pentru faptele for In Moldova. El ii acuza cu euvant (14 au intrat intr'aceasta tars, Men,' nici un drept, fara a fi
provocati, ca s'o zmulga de sub ascultarea sa si s'o reduca iar
sub jugul Turcilor, de care se mantuise cu atatea jertfe. !mpg,ratul si Papa, la cari se plansese, scriindu-le in deosebi, trimisera indata soli si scrisera jn pricina aceasta regelui Poloniei.
Imparatul scrise in 30 Octomvrie si ruga pe rege ca sa strice
tractatul facut cu paganii In contra printului Transilvaniei si sa
lase Moldova in stapanirea lui Razvan 3). Papa scrise, in 8 Noemvrie 1595,1a regele Poloniei, Intr'un chip foarte aspru, o scrisoare
tru diferendul dintre regele Poloniei si cumnatul sau, printut Transilvaniei, ca s starpiasca dintre dansii toate radacinile amare de prigonire si vrajba, sa le zmulga si sa le arunce
1) Montreux, 594; Campana, 900. 2) Montreux, 594,-2) De Thou, 542;
Campana, II, 897, da copie de scrisoarea Imparatului.
www.dacoromanica.ro
159
In foc 3)". Mult mai asprd fu scrisoarea ce Papa adresd, tot intr'acea zi, cdtril Zamoisky: Fapta to din Moldova va trage defaimarea si hula tuturor oamenilor cinstiti, cari trdesc astazi si
cari vor fi in viitorime. Ce prieten al binelui public, ce om Infldcarat de dragostea lui Dumnezeu nu va thngul, ca chiar iii
acel moment, cand se faced Turcilor, acesti dusmani vesnici si
nelmblAnziti ai Crestinilor, un razboiu dant si trebuincios pentru mantuirea si libertatea poporului crestin si apdrarea credintei, atunci cand, ocrotiti inteun chip minunat de mana lui Dumnezeu, dobandird izbanzi astfel luck nici n'am vazut nici n'ani
auzit altele asemenea, nici in anii acestia, nici in veacurile treeine, zic, nu va tangui cd, chiar in acel minut, chnd se ndd'ajduih atata izbandd, se Men In Moldova tot ce putii usurh si
cute,
Mihai-Voevod trimise si el atunci o ambasada la regele PoIoniei, care soli la Cracovia si in 14 Noemvrie 1595, fu primitd
in audienta de rege 5). Istoricii tac despre misfile acestei deputatii, dar eu socotesc ca ea nrivih tot in pricina Molko_vpi,
VIII.
dova, In 29 Noemvrie 1595 si, afland veste despre starea dusmanului, vazandu -se mai slab cu numarul, trimise indatd la Bathori, cerhnd un adaus de oaste si mai cu seamd, un mai mare
') Montreux, 590. --2) Reusner, 170.-6) Ibid.; Montreux, 590.-4) Montreux,
584.-5) Dantiscani, 145; Montreux, 584.-6) Cron. Rom., Mag. ist.,INT, 284.
www.dacoromanica.ro
160
N. BALCESCU
numhr de chlareti ; dar pang a nu sosi acestia la hotarele Moldovei, Ieremia Vodh cu Polonii se grhbesc a izbi pe Rhzvan.
Ostirea polona se afla. rhsphndith in deosebite statii In tars,
cand de odath Chanski, care era, pus de Potocki cu desphrtirea
lui In garnizoanh la Suceava, instiinth pe Potocki ca Razvan
se apropie in grabh si drept spre Suceava, in capul unei numeroase ostiri. 2) Ieremia indath adunh ostire de tall cat putits)
si porunci lui Potocki de adunh in grab regimentele sale si
dela saqurile taberii si se Intindeh mult departe panh, la tabara polonezh, era asemenea calarime; In centru, donh batalioane pedestrime, duph care urmau alte zece; pe urmh, ramh,sita
(le calarime si pedestrime ca o rezervh. In toate Partile se yedean steaguri fluturand ; steagul chlhrimei era cel mai Impodobit; el purth o frumoash inscriptie, care spunea di Moldova
s'a dat lui Razvan de Transilvania. 7)
Ieremia-Vodh esise inainte la satul Arenii, unde isi asezase
stile sale, iar pe ostirea polonh o randul la. Schei, despre campie, si sta ca la pazh de sub un mal care e alAturi siaproape de
drumul Wafts) Randuiala ei era in coloane treptate, astfel: Inainto sta, ca avantgarda, in lipsh de chlarime usoarh, 100 Moldoveni; duph dansii veneau doua, batalioane ale lui Stanislas Minski
si Nicolae Zobrzydowski; erau asezate putin mai la dreapta, din
pricing P,6 pozitia era mai bunh si spre a fi ferite de vant, astfel ca batalioanele lui Tworzanski si Milewski, ce se aflau la
7) Istvanfi, 410.-- 2) Heidenstein, 323; Nieracewitz. 3) Miron Costin.4) Heidenstein.-5) Miron Costin.e) Heidenstein. 7) Heidenstein; Niemcewitz.
Miron Costin.
www.dacoromanica.ro
161
stgnga, erau putin mai nainte decat dansele, dar mai nainte Inca
Niemcewitz.
N. BAlcescu.
www.dacoromanica.ro
11
N. BALC ESCU
162
quantum potuit: Istvanfi, 1. e.-9) Istvanfi; Montreux, 587.-8) Sed tandem7) Heidenstein
etiam a suis et ab infesta fortuna desertus : Istvanfi.
Niemcewitz. 8) Heidenstein. 9) Istvanfi ; Heidenstein.-19) Istvanfi. 11) Heidenstein.
www.dacoromanica.ro
163
nului, impreung, cu alti boieri si capete din Unguri. Adusi Inaintea lui Ieremia, Ra'zvan si cu sot,ii lui se purtara in cumplita
nenorocire cu toath vrednicia si barbalia cuvenith. La toate intrebarile ce li se facurh, el toti phstrara o thcere mandrh si despretuitoare 1). Cate-va zile duph aceea, pe la jumh,tatea lui Decemvrie 2), crudul Ieremia, nesocotind si legile rhzboiului, can sflnteste persoana unui prins s,i legile omenirii, osandl pe toti prinsii
la moarte. Printr'o cruzime insphimanthtoare, el porunci a pune
la armie si la locuitorii thrii 5). In minutul In care mult-nenorocitul Razvan-Voda, gemea de dureri pe t,eaph, cu o crudh, bar-
7) Miron Costin,
www.dacoromanica.ro
164
N. BALCESCU
pe acestia d'a navall asupra Ungariei si a staturilor imparatesti b). Zamoisky scrise si el Papii, in 10 Ianuarie 1596, aratandu-i aceleasi si indreptandu-si cu multe sofisme si neadevaruri laptele sale 6). Spre a Imblanzl mai lesne pe Papa, ce era,
foarte IntOratat in contra-le si
trage in partea for si a-1 dezarmh mania, regele Poloniei si Zamoisky Ii trimisera din partea
www.dacoromanica.ro
165
locuitori sff apucase a-i trece Dunhrea 6). Orwle i satele erau
ruin-ate i prefacute In cenus,h; campurile erau parasite, vine
zmulse, granele, chlcate de otirile ce erpuiserg, prin toath Cara,
nu putusera da rod 7); dobitoacele moarte sau spite de vrgjmai, cad apucasera a trece peste Dunhre mai mult de 60 mii
1) Istvanfi.-- 2) Reusner, Ep. Turcic., 176. 3) Ibid., 182. 4) Ibid., 184;
Walther; Stavrinos. 5) Idem. 9 Walther. 7) Idem.
www.dacoromanica.ro
166
N. 13ALCESCII
tins si, duph ce au ucis mai multi locuitori, it prefacurh in cenusa si, robind o femeie cu o fath si un bhiat a unui din cei
mai bogat,i si Insemnati locuitori, anume Michal-oglu, ii aduse
in dar Domnului, care, tratandu-i cu multh omenie, Intoarse pe
femee cu dopil inapoi la sotul ei pentru o rhscumphrare de 50
mii galbeni (aur).
Nenorocirea expeditiei lui Sinan despera pe Sultanul d'a puteh
Invinge fhtis pe Mihai Voda. El se Incredinth ch, spre a21 vathmh
www.dacoromanica.ro
167
si douazeci cai de calarie la Praga, spre a se intalnl cu imparatul si a dobandl ajutoare de razboiu 4).
XIII.
www.dacoromanica.ro
168
N. BALCESC1J
buinta de cats -va vreme de pace dupg atatea zdruncina'ri si suferinte de razboaiele trecute, cu atat mai mult ca Bathori pornise,
la Praga si nu puteh atepth ajutor dela dansul, ba inch vestea se
raspandise ca acesta vroih a abdich carmuirea statuiilor sale si
drepturile dobandite asupra Tarii-Romaneti impgratului Rudolf.
Aceste priviri Induplecg pe Mihai a priml mijiocul ce i se infa00, a intra in Impaciuire macar vremelnica cu Turcii. El trimise
www.dacoromanica.ro
169,
www.dacoromanica.ro
170
N. BALCESCIT
i prinsera pe Buras
Beiul, care de curand sosise dela Adrianopol, numit fiind de tmparatul in acest post. Ei pustiird tot locul numit Plenia Si omoried tot ce se
impotrivia trecerii for ; ramasita fu data flacarilor. Intorcandu-se din
aceasta expeditiune, Ienicerii din Nicopol, in numar de 1.800, ii izbira
Si dupa o lupta tare, haiducii biruira. Num'arul Turcilor ucisi in aceste
deosebite locuri, se urea. la 3.000. Haiducii se intoarsera cu multa prada),.
Tiirkische and Siebenbiirgische Victorian
5) Cron. Rom., Mag. ist..
www.dacoromanica.ro
171
El sosise in acest oras la 4 Fevruarie si fu foarte bine primit de toti domnii Curtii. indath duph aceea, chza bolnav greu
de langoare, fiindu -i viata in primejdie. Child Incepii a se Inshnatosi, II duserh la catedrall ea sh asculte liturghia. Aci i se facie
un cuvant foarte plin de lauds pentru dansal. Bathori rhspunse
foarte frumos in limba latineasch, asigurand ca el va sthrui cu
statornicie in partida ce luase, si ca nici-odata nu se va dezlipi
de Casa austriach si de imphratie; dar oh nhd5jduih ca imphratul
si ImphrAia nu-1 vor paras1; ca e incredintat eh, de I se vor da
ajutoarele fagaduite, va dobAndi, cu sprijinul lui Dumnezeu, mai
marl biruinte asupra dusinanului numelui crestinesc decat tale
dobandite pan'acum. imphratul, dhndu-i apoi o audienth particularh, It dete slobozenie a se intoarce, duph ce II inclirch de
daruri si faghdueli. I se fagadul trei mil pedestrasi si douh mil
calhreti, pe cari imparatul sh-i tie trei luni cu chte 24.000 scuzi
pe lung,, Nil de cari sa dispozeze duph plat. Papa ii fagadul
40.000 galbeni pe lung, si Inshreinh pe Francisco Murio del Monte
geta, Bathori sa treach de acolo la Gratz spre a vizith pe seacrh-sa Archiducesa Maria de Bavaria, child aflh, ca in Transilvania,
www.dacoromanica.ro
172
N. BALCESCU
Turd, la 10 ale lunet 'unto izbi Temesvarul prin trei parti 1).
Inaintea acestui .ores sosi si Mihai-Voda, chemat de Bathori, cu
www.dacoromanica.ro
173
Arndut muri Intr'o Mercuri (3 Aprilie 1596), zi rea in ochii Moslimilor. Acest ministru, de un caracter aspru si lacom, Igsg avutdi
www.dacoromanica.ro
174
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
IV&
ai Crhiei a-i uni puterile cu ale impardtiei 1). Papa scrise in deosebi si craiesei Poloniei si puse si pe Arhiducesa Maria di Grazzo,
www.dacoromanica.ro
176
N. BALCESCII
Ambele armate protivnice se lovira acolo si, dupg, o lupta Inversunata de trei zile (23, 24 si 25 Octomvrie 1596), in care ostirile
se Valued fara rezultat hotaritor, cu toata, Indaratnica impotrivire a Otomanilor, oastea cresting, ii respinse, le ucise vre-o mie
de oameni, le lug, 40 de tunuri si std sa ramana Invingatoare.
Turcii erau scosi din tabara for si pusi pe fug, ; izbanda era
acum a crestinilor. Aceastg, izbandg, mai cresch. dorinta ce de
1) Guerrin, 288; De Thou, 186; Montreux, 625; Iansonius,-3) Cron. Rom.,
Mag. ist., IV, 285. 3) Ibid., 286.
www.dacoromanica.ro
177
sese armata cresting, care se Imprastie in toate psartile, fiecare ostas fugind in cotro vedea cu ochii, fara sa stie unde,
i cei mai multi perind in baltl sub sabia ratarilor. Cincizeci
restini si numai dourizeci mii Musulmani perira in aceste
lupte ce tinura" patru zile. Maximilian fugi spre Casovia, Sigismund Bathori spre hotarul tariff sale. Spun cg, osebit de acel
groaznic maces, care umpluse Willie de starvuri, Turcii biruitori mai facurA in aceasta bAtalie o pradl de zece mil galbeni
mii
dupa manuscriptul lui Balcescu, ramas in acest loc cu totului tot neoranduit. (Nota Editorului).
www.dacoromanica.ro
12
178
N. B KLCESOU
XVIII.
pb robi 1).
www.dacoromanica.ro
179
bagaserd In eapul lui Bathori si toata intriga tesuta spre perzarea lui si indata instiinVa pe acesta ca, inta,rit prin nevinovatia sa, el a hotarit sa mearga in capitala lui sag Intalneasea,
numai en o mica suita, si nadajdueste ca va da de mhiciuna pe
eel ce Pau parit, si ii va arata ca e credincios juramintelor sale.
Aceasta, hotarire lndrazneata a lui Mihai inmarmuri pe dusm'anii
llli si ridiea dupa inima lui. Bathori toata, banuiala 3). Mihai rasa
sub ingrijire si paza, pe deputatti Sultanului pang la Intoarcerea
sa 4). Apoi luand cu dansul pe Mihalcea Banul, Radul Buzescu
si putini alti boieri, porni in Transilvania 5) si ajunse la Belgrad In 30 ale lui Decemvrie. Bathori ii trimisese inainte pe secretarul salt de stat Pancratie Sennyei cu patruzeci trasuri de
') Walther; D'Ambry, 846; Baudier, 580-81.-3) Guerrin, 333; Ortelius,
344.-3) Cron. rom., Mag. ist., IV, 286; Kogailniceanu, 168.-4) Guerrin,
333; Montreux, 641; Ortelius, 344. 9 Cron. rom., ibid.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
180
toarele fagaduite In bani si oameni, si astfel el se and In nevoia sau de a se ruins, cu totul sau de a face pace cu Turcii;
1) Cron. rom., ibid. 2) Guerrin, 333.-3) 0 bland de samur si haine tesute
4) Mihai-Voda merse in Transilvania sa roage pe
Sigismund ca sa continueze razboiul cu Turcii, zicand ca nici o provincie nu e mai expusa si mai trebuincioasa la razboiu ca Valachia. Printul
cu our : Ortelius, 354.
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
N. BALCESC1J
for pentru dansul si pentru a scutura, acel trist jug al barbarilor impilatori. Mihai-Voda le raspunse s mai astepte cat -vs., Nina
www.dacoromanica.ro
183
XXI.
puturd deserta de acesti locuitori, cari prinsese raddcind puterpica si adanc Infiptd acl. Romanii se pdstrard dar, In toatd Intinderea Daciei, cu limba, cu obiceiurile strabune, cu caracterul
lor national, fall a se impestrita cu alto neamuri strdine ; in
Valachia si Moldova ramaserd locuitorii in cea mai mare omogenitate ; in Transilvania Insd, pe alocurea, se asezard, In putin
numdr, Sdcui, Sasi si Unguri, precum si Sarbi In Banat, dar in
toate locurile, majoritatea era Romani. Timpul viforos al yeacului de mijloc impdrtise pdmantul romanesc In trei tdri : Transilvania cu Banatul, Moldova si Tara-Romaneasca ; dar In inimile tuturor Romanilor earnase nestearsd traditia unui trai comun si dorinta d'a-I infiinta din nou. In acele timpuri grele ale
navalirii barbarilor, In cloud randuri Wile Moldova si Tara-Romaneasca, se pustiira, locuitorii trdgandu-se la munte si in Ardeal,
184
N. BALCESCU
mai mult ea trebul sa intre in capul acelor marl Voevozi romani, cari se inspirarh de simtimantul national si personificar'
individualitatea nationalh a Romani lor. Nationalitatea, dell nu
avea atunci acel caracter mintos si ideal ce a dobandit In zilele
noastre, dar era mult mai Intinsa, si mai puternica ca simtimant.
Toti istoricii veacului de mijloc se miry de puterea cu care-Romanii isi phstreazh obiceile romane sff simtimintele for nationale,
trhind In mijlocul barbarilor, fa'ra, a se amesteca cu (latish. Tin
ei zice Tomasi, autor contimporan,al lui Mihai-Voda, de ocarh
numirea de Valach, nevrand a fi chemati altfel decat Romani si
glorifichndu-se (l'audandu-se) ca se trag din Romani 1) ".
Mircea-cel-Batran fu cel dintaiu Domn roman care se lupth
pentru unitatea natIonalh. Vril sh. cuprinzh Transilvania sff atath
un rhzboiu cu Sigismund, regele Ungariei, ce dete pas Turcilor
a intra in mijloc si a sill pe Mircea, la 1393, a se declarh vasal
al lui Baiazid. Apoi Mircea isi Intoarse armele asupra acestuia
i, dupe ce cuprinde Moldova si o rapeste dela luga-Vodh, reclarnh mostenirea imparatlei roma,no-bulgare dela Turci pi lei
intinde sthpanirea liana in Balcani 2). Dar isprava acestor silinti
ale Marelui Mircea fu panh in urma' intemeerea suzeranithtii
turcesti asupra thrii.
Stefan-cel-Mare al Moldovei talc' pe pasurile lui, cuprinde TaraRomaneasch, pe care n'o poate tine sff trage prin aceasta asupra-si furia Turcilor. Apoi dobandeste dela invinsul shu dela.
Piatra, vestitul rege roman al Ungariei, Matei Corvinul, in proprietate Cetatea-de-Balth sff Ciceiul din Transilvania. Acest dar,
0 Tomasi, 74: <Tengono per ignominia nome di Valacco, non volendo
essere appellati con altro vocabolo, the di Romanischi, gloriandosi d'havere origine da Romani,.
2)
Drept-credinciosul intru Hristos Dumnezeu, pietosul si iubitorul de Dumnezeu Mircea cel Mare, Domn cu
mila lui Dumnezeu si singur Stapanitor a tot patnantul Ungro-Vlahiei
si de dincolo de Muntii Carpati, pana la pamantul tataresc (Basarabia),
www.dacoromanica.ro
18:7i
www.dacoromanica.ro
186
N. BALCESCU
despartirea intre el si sotia lui, care va 'Astra, titlu de principesa a Transilvaniei; ca de va intr.& in ordinele bisericesti, sa i
se dea un venit In yr' o manastire si sa mijloceasca la Papa spre
a-I face cardinal; ca, in on -ce vreme si caz, Imparatul
dea
titlul de Prea-stralucit 1).
DepartAndu-se de Praga, Bathori hotari cu imparatul ziva in
care acesta sa trimita ambasadori la dieta ca sa primeasca stapanirea Transilvaniei, dupa care fapta apoi, Arhiduca Maximilian, fratele Imparatului, sa fie trimis spre a chrmul tam 2). Dupd
tueli pentru razboiu, care i se si decreta. Dar vorba se rasphndise de oare -cari invoeli facute Intro Sigismund si Imparatul ;
pi, desi staturile nu stiau de sigur felul acelor invoeli, dar le
banuiau si Incepurd a se plhnge cu oterime ea de doua on Sigismund, fard invoirea tarii, se dusese la imparatul. Totd ge
a se aduna si a vorbi de fats, spd'imantati fiind de patirea nobililor din anul 1594. Isi aduceau aminte suferintele ce tara pdIds dela Nemti in zilele lui Ferdinand si nu se lndoiau ca, de
va cadeh iar sub jugul lor, vor pati acum si mai rau. Sigismund
Insd, nesocotind si dieta si drepturile Orli, se purth in toate
(WO placul lui 4) sau mai bine dupa cum Ii soptiau Iesuitii vanduti Austriei ce II Inconjurau. Dupd sfatul lui Carilio 5) si al par-
www.dacoromanica.ro
187
XXIII.
Catand insa ]a caracterul usure si nestatornic al lui Sigismund, nimeni nu era sigur despre ceea ce va face Ora la urma.
Ad se arata ca se caeste de cele incheiate cu imparatul si de.clara ca, de nu se vor Implinl fagaduelele de ajutor ce i se facuse, va strict toate indatoririle sale 1) si va face pace cu Turcii,
aceea ce sperie atat pe Curtea Austriei, incat ii trimise o solie noug pe episcopul de Agria, Baronul Adangello PopelBrun, ImpreunA eu comitele Sigismund della Torre, spre a-1 li-
Spre acest sfarsit scrise intr'o zi lui Gaspar Cornis; Tata Vointa mea: cand voiu es1 din Transilvania, to s nu Iasi domnia
la nimeni altul, ci S'o iei pe seama ta; pentru aceea to -am facut
cap peste armiile
Intealta zi lua d'o parte pe unchiul sau
Stefan Bocskai si Ii zise: Te sfatuesc, de iti trebuie domnia Ardealului, sg, nu Iasi sa ti-o iea oare-care roman (dand a intelege
pe Iojica)". Apoi propuse domnia lui Iojica chiar.
Stefan Iojica, Cancelarul Transilvaniei, era Roman. Meritul sat'
gostea tuturor. El ajunse intr'o ass pozitie Malta, Inca cei mai
mari Domni ai Transilvaniei priviau ca o mare fericire d'a merita, cu multi Inchinaciune si jertfire, favorul si creditul sau 3).
Astfel Sigismund puse In rivalitate pe cite trei acesti barbati
puternici si arunca intro dansii semintele dihoniei si a vrajma.siei. Obisnuit de demult a semana vrajba Intro curtezanii
1) De Thou, 157.-2) Montreux, 655; Tomasi, 53.
www.dacoromanica.ro
3) Bethlen, IV., 1. c.
188
N. PALCESCIT
El porneste la Poarta un trimis secret ca sa ceara sa se trimitt, dupa obiceiu, lui Iojica Irrtarirea domniei Transilvaniei prin
steag si buzdugan. Dup' aceea, ca lucru mai sigur sa izbandeasca, Iojica, prin intelegere cu Sigismund, scrise la vice-craiul
dela Casovia, ca nici el nici Cesarul sd, nu se grabeasca d'a intra.
la imparatul, care se hotari atunci a trimite fart perdere devreme in Transilvania pe Archiduca Maximilian; si pant a se
gdt1 acesta de drum, numi trei comisari ai sal ca sa meargit
lnainte sa indatoreze pe Sigismund a se tine de invoiala facuta
si a le preda in mana guvernul Will 1). Comisarii numiti erau
Stefan Zuchaia, Episcop de Vacia, Francisc Nadazdi si Bartolomeiu Petz, consilier de razboiu; dar fiind-ca Nadazdi Isi cent
iertaciune a nu primi fiind bolnav, se numi in locu-i Nicola&
Istvanfi, vice-palatin al Ungariei 2), autor mai pe urrnd, al mult
laudatei istorii a acelor timpuri, care ne. fuse mult de folds sg
lui Ii castiga magulitoarea numire de Titu-Liviu at Ungariei 3),
XXIV.
www.dacoromanica.ro
189
lui, ce se spaimantase de pregatirile ce auzise ca face MihaiVoda. Pricinile cari sileau pe Sultah a face pace, erau doua: revolta
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
190
incheierea acestei pAci cu Turcul, Incheie i Walther interesanta biografie ce ne-a ldsat despre Mihai-Vodd i pleacd la.
Constantinopol. El petrecuse cats -va vreme in Tara-Romaneascd,
chemat fiind d'a Ingriji de invdtatura lui Pdtracu, feciorul cal
mare at lui Mihai. In ziva de SE' Petru, anul 1597, acest Invd-
a-8
f)
www.dacoromanica.ro
191
suave, recitand urari si rugand zeii: sa le vine intr'ajutor si sa conduce toate cele incepute la bun rezultat. Vane divinitatladorau pietosii
gentili, mintea for necunoscand Inca pe adevaratul Dumnezeu. gu cat
mai mult ai a to bucura Tu, reinoind sarbatoarea zilei in care, nascandu-te, vazusi lumina Cerului, si afundat in mantuitoarele ape, primisi
numele dela servitorul lui Dumnezeu, care, tinandu-te pe brate, intre
rugaciuni, i i Melt urarile de bine. Te salut, prune fraged, nascut sub
o stea favoritoare : cresti mare, Ca e$ti dotat cu indole rare. Numele-ti
ind Domnu], se fransera fearale lui Petru: ash vei invinge $i tu, cu
ajutorul lui, si cele mai magi fatalitati. Deci, cand luceafarul diminetii
in razele-i purpurie ti anunta dorita aniversare, vei adora. pe Christ
-cu pietate $i in credinta curate, iard nu arzand boi, profumuri si yin.
Boul inseamna corpul muritor, profumul dorintele inimei asuprite, vi-
nul bucuria. Sub tana-ru-ti pept, vei prepare altarul pe care sa arcU
solemnele tale daruri, si cand vei oferl miresme ce ingrasa flacara $i
vinul turnat va scapara in sacrul foe : atunci, cu genunchiu plecat, cu
inima devote, $i cu manile tinse in sus, roaga-te lui Dumnezeu, cerand
aparamantul sau tie si parintilor de la carii ai priimit atate binefaceri. Nu
uita a adapa pre cei setosi, a nutrl pre cei flamanzi; Christ zice ca
Lui insusi se fac toate aceste. Roaga-te in toata modestia, ca aniversarea na$terii sa-ti revina de nenumarate on tot mai fericita. Odata pre
tronul parintesc, sa porti cu onoare semnele lui Marte, adauganduli
Patria $i facand-o tare $1 ferice prin virtuti. Acestea, generoase Petre,
ureaza Musa lui Walther, sa-ti des a tot putintele, ce dirige toate.,
www.dacoromanica.ro
192
N. DALCESCIJ
razbuna asupra lui Ieremia Movila si asupra Polonilor. Intr'adevar Polonii de mai de mult nu mai ascundeau vrajmasia for
catra Mihai-Voda. Ei mereu lucrau a-I strica cand cu impa'ratul,
cand cu Sultanul. Ei propusera in mai multe randuri Papei si
imparatului ch, se vor Invoi a da ajutor impotriva Turcilor, de-i
vor rasa a goni pe Mihai si a luh stapanirea acestor doul tari
romane; si, vazand ca propunerile for nu sunt primite, ei se adresara cu asemenea propuneri la Poarta (Septemvrie 1597), faga-
duri si domnia lui dra o primejdie mare pentru Tara-Romaneasca. Moldovenii, cari invatasera a cunoaste pe Movila si urau
domnia lui asupritoare si jugul totdeauna greu pentru Moldovan
al influentei Polonilor, se inveselirh, cu inima, cand le veni vesti
si fagaduieli dela Mihai-Voda, pe care 11 slavia ca pe un viteaz
si it cinstia ca pe un erou roman, dela care as,teptau mantuirea
Dar Sigismund Bathori acum cazuse iarasi sub influenta nem-teasca si, uitand fagaduelele si legaturile de curand facute cu
Iojica, se hotari a se tine mai bine de tale incheiate cu imparatul; si, gland de sosirea comisarilor ImpAratului, convocd, la
1) Hammer, II, 294.-9 Bethlen, IV, 160.Polonii incheiasera acum paLea cu Turcii. Acestia trimisesera un ajutir de oaste lui Ieremia, spre
a putea rezisth. lui Mihai. Prin mijloacele ambasadorului englez, Turcii
faceau feluri de fagadueli marl lui Mihai nu numai s se lepede de prietesugul Transilvanilor, ci s'a asculte de Turd: Herrera, 735.
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
13
194
N. BALCESCU
cat p'aci erg, sa sfarme capul lui Iojica. Dar acesta nelnsphimantandu-se, se urc5, Indath pe cal si inainth cat -va in ample; apoi
aeelasi neastamphr II intoarse In oras.
Dar On' a nu sosi el, Sigismund, In vreme ce staturile dupes
obiceiu mergeau in biserica cea mare, spre a tine seanta lor, le
trimise porunch d'a se adunt la palat. Deputatii asculth de porunca 'printului si, fdr5, a bAnui nimic, intra in palat. In vremea
www.dacoromanica.ro
195
cata sa larh, martori produserh efectul care se astepta de uneltitori. Spaima intrh In inimile tuturor, incat privirh InmArmuriti si in thcere aceasta priveliste 3). Spre a insufla si mai mare
groazh in inimile deputatifor, Sigismund puse de arestul pe un
ostas ce se deosebise foarte mult, atat in rhzboiu cat si in pace,
anume Thoma, sub pricinuire ca i s'a spus de niste paritori cum
ca el ar fi vorbit oare-ce despre lmpilarea liberthtii; apoi, spre
noapte, flea judecata, puse de-1 spanzurh in vileag 4).
Toate aceste frtrh,-de-legi, zice un istoric ungur, insuflarh turor o mare durere si se vhitau Meet, zicand eh', niste oameni liberide earl, duph vechiul decret al strhmosilor for si duph legile
patriei, nu se putea nimeni atinge de persoana, lor nu se cadea a fi pedepsit1 astfel duph capritiul unui om, cu .spanzuratoare si cu there de cap, Sa'rh pricing si farg sa li se lase un minut ca sa cunoasch invinovAtirea ce li se aduce ; ca, dach e un
lucru grozav si criminal d'a omori pentru on -ce pricing un om
care n'a fost cercetat si invinovalit nici osandit, era tot asemenea nedrept a-1 arunca in temnith. Dar aceste plangeri zadarnice erau. Nimeni nu Indraznia a vorbi in public pentru legile patriei, stiind foarte bine eh indata ce o vorbh liberh va es).
din gura lui, vor trimite lantari, securi, lictori si chlhi ca sh-1
omo are 5)".
XXVIII.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCIT
196
runca a printului si a consuma astfel prin invoirea for miseleasca tradare de tail a lui Bathori. Senatorii mai Intaiu, apoi
eel maxi si ceilalti deputati ai staturilor facura jurAmant lui Rudolf mai mult din buzh decal din inimh.
Dupa aceea comisarii imparatului, in numele lui, jurarh paza.
drepturilor Transilvaniei. Exemplare ale juramintelor deputatilor si copia invoirei intro Sigismund si Cesarul s'au pus in phstrare la Sibiiu si un exemplar din jurhmantul Transilvanilor se
trimise Imphratului1). Inteacest chip Transilvania fu teadath.
Austriei.
XXIX.
Magnatdi si nobilii caUtara atunci sa capete o fasplat'a a lalor. Ei trimiserh la Sigismund pe Francisc Theke si pe
Albert Liiveg, judo din Sibiiu, ca sd-1 roage sa scoop,' din temnit'a pe Iojica, un om ash de insemnat si care se rudeh cu cele
') Bethlen, IV, 67-8.
www.dacoromanica.ro
197
gasl la dansul niste cupe de argint, pe tare Iojica pusese de sa,pase aceste cuvinte, presimtdre a soartei ce 11 astepth ; Tu nu
m'ai inaltat atat, Dumnezeul meu, decat ca sa ma,' fact sa caz
de mai sus" !
XXX.
ran. ca acesta, duph' ce l'a prigonit, l'a izgonit din tare si i-a
rapit averea, acum ii rapeste si nadejdea ce aveh d'a se urea,
intr'o zi pe tronul Ardealului. El scrise o scrisoare lui Sigismund, care fireste avit putin efect ; apoi Indraznl sa intro [in
Ardeal] sa face vre-o miscare ; dar, gasind pe Nemti intemeiati,
Se vazit. silit a es1Indata 2); alerga" In graba, langa regele Poloniei si, stiind ca Imparatul nemtesc erh sa dea Ardealul In stapanirea Archiduchi Maximilian, ce pastrh Inca titlul de rege al
el, pentru Casa Austriei, care credo ca tot It este iertat, d'a
calca toate tractatele si d'a vrea sa usurpeze toate coroanele ;
ea intrebuinteazA astazi nu puterea, ci iretenia si InselAtoria
1) Bethlen, IV, 84. 2) Ideal.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
N. BALCESCII
lucise viata sa. Toate artele se intrecura spre a consfinti memoria acestui eveniment. Vestitul Sadeler, zugrav imparatesc,
din porunca lui Rudolf, fad' portretul printului si II impodobi
cu figuri alegorice privitoare la abdicarea lui. Se vedea o ancorh
de care se tineau trei coroane cu aceasta deviza: Scio cui credidi. Aceste coroane aratau Transilvania, Moldova si Valachia, pe
cari Bathori le dase lmparatului, pe aceste doul numai cu numele; de desubtul portretului se sapd aceste versuri 2).
In Wile strhine mai intaiu nimeni nu vroih a crede de lepddarea lui Sigismund de tron. Oamenii ambitiosi se mirau cum
sa -si lepede el astfel tara si tronul. Totd oamenii cu minte nu
se puteau dumiri cum el, Domn stdpanitor, sa ravneascd dupd a
phTarie de cardinal. Abdicarea lui li se pared un amestec de marinimie si de sldbiciune ; mai mult un capriciu decal o faptd cumpdnita si serioasa 3). Din aceasta, se puteh lezne banui ca, mane
poate, acest om usure, ascultator la alt capriciu sau la alte inspiratii
contrarie, se va cai si va lucra cu totul in contra faptei de acum.
XXXIII.
Vestea prefacerilor din Transilvania si ambasada lui Sarmasagi turburd foarte pe Mihai-Voda. Singur, izolat, tints a vrdjmdsiei Turcilor, Polonilor, cari tocmai atunci inoird pacea on
Turcii, a Vatarilor si a lui leremia Movila, lipsit de bani si mij-
www.dacoromanica.ro
143_
201
ocamdata. Incept sa creada c5, alaturandu-se pe langa imparatia Austriei, va putea izbuti a face pe aceasta a intelege importanta d'a organizh si d'a intemeia un stat roman mare si
puternic sub protectoratul ei i care sa fie sabia i bulevardul
el si al cres,tinatatii in contra Orientului. Credea ins5, i mai
Inuit inteinsul. El nu parasi proiectele lui, ci amana numai Indeplinirea lor.
Spre a art buns-vointa sa ch'tra impdratul, so grabi a trimite
&gra comisarii imparateti In Ardeal doi soli, pe Elie Cocaci,
Sacui si pe Petre Armeanul, ca sa le zica ca, dupa plecarea lui
Sigismund, el nu stie ce sa faca i in tine sa se razime, neavand
202
N. BALCESCU
tiind sfat cu unii din cei mai Insemnati ai Transilvaniei si lasand oameni alesi spre a purta trebile Transilvaniei in lipsa lor,
plecara insisi spre a vent la Mihai-Voda in Tara-Romaneasca,
luand cu sine pa Gaspar Coml. si pe Pancratie Sennyei, cunoscuti bine ai lui Mihai din deosebite ambasade ce avura la dansul.
Luand pa la Sibiiu si Brasov, ei trecura muntli pe la Rucar si
ajunsera la Targoviste peste Base zile dupa plecarea lor din Alba lulia. Mihai-Voda, aflandu -se tot bolnav, trimise inaintea lor pe
flul sau Patrascu cu mai mult de trei mil soldati si ii aduse cu
mare cinste In Targoviste. Dupa ce conferintele se prelungira
trei zile, se incheie un tractat cu cuprinderea urmatoare 1):
XXXIV.
se Indatoreaza d'a se sill d'a impinge pe Turd din partea locului si a merge In ajutorul Transilvaniei si a partilor vecine
ale Ungariei, cand nevoia o va porunci.
3)
Istvanfi, 444.
www.dacoromanica.ro
203
II. Mihai si fiul sau Patrascu sff toti urmatorii for in linie
barbateasca sa stapaneasca Tara-Romaneasca cu toate veniturile,
drepturile sff hotarele el, ca vasali ai Imperiului, fail a plat'
V. Negutatorii din Tara-Romaneasca vor avea slobod comerciul cu Transilvania, fara insa a vatama privilegiurile cetatilor slobode din aceasta tars. In Tara-Romaneasca negotul va
fi slobod, platind taxa hotarlta.
VI. Religia sff Biserica romans sa fie slobode, ocrotite sff neatinse de nimeni.
In aceiasi zi (9 Iunie), inainte de incheerea tractatului, MihaiVoda, in aceiasi biserica a Sfantului Nicolae, depuse juramantul
de credinta lui Rudolf al II-lea si urmasilor lui, sff dupa dansul
jura Mitropolitul Eftimie sff toti boierii.
Pan'a nu pleca, din Tara-Romaneasca, comisarii deters Domnului pretul de 17.500 florinti de Ungaria, pentru pregatirile
de razbolu; zece miff florinti Ii platira in monedil, si pentru cei1) Originalul acestui tractat in latineste se afla tiparit in Pray, Annales
veteres Hunnorunt etc., 155- 58.
www.dacoromanica.ro
204
N. BALCESCIT
ratii sunt frumoase si ar fi fost si adevarate, data din norocire, sinceritatea s'ar putea afla vre-odata in invoirilo facute
intro o parte slabh si alta mai puternica, totdeauna plecata, a
abuza de puterea si protectia ei ; data firea Imparatdilor, care
sunt niste adunaturi de staturi Si natii taxa nici o asemanare
www.dacoromanica.ro
205
tea nationalh. Strdinul e totdeauna vdtdmator unei natii si facerile lui de bine chiar sunt rele mari.
In acest tractat vedem Inca cd. Mihai-Vodd tints a face tronul ereditar si a Intemeia o dinastie. Multi din Voevozii nostri cei marl, Inaintea si In urma lui Mihai-Vodd, visaed, ereditatea si, printr'o fatalitate minunata, acest vis Mai sa se stingy
cu sunet mostenirea lor. Mircea-cel-Bdtran visa ereditate si pand
nu muri, avu durerea sa vazd pe numerosii shi fii legitimi si bastarzi, a sfasih tara prin pretentiile for la tronul de [la] care tatd1
for ii gonih. Neagoe Basarab visa ereditate si pretentia finlui sau
206
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
207
nul tgrii si s'o apere de dusman. Dar Maximilian, incurcat in rgzboiul din Ungaria, da zi peste zi, si nici el nu venia nici oaste nu
trimeteh. Locuitorii Transilvaniei, Ingrijati fiind-cg nu-si Imp lineste caggduelile fgcute.chnd i s'a Inchinat Transilvania, incepurg.
a cartl asupra impgratului. Bocskai carted mai mult decht toti, parandu-i eau cg, [prin] abdicarea nepotului sau Bathori, perduse
toad impertanta si puterea ce avea, in tarn 1). Mild primi scrisoarea lui Sigismund, el o comunica lui Demetriu Naprazdi, Episcopal Transilvaniei, opozant al guvernului Impgratesc si care
Cum primi Bathori aceasta scrisoare, fart a mai hithrzia, Incepiu a se gall de plecare. Temandu-se ca duhovnicul sau pgrintele Carilio, al carui zel pentru Austria ii or acum cunoscut,
aduchndu-si aminte cu cats Infocare 11 povgtuise a se lepgdh de
www.dacoromanica.ro
208
N. BALCESCU
ce sosise se indrepta catra Mihai Katonai, ce era prefect al orasului, care ii spuse ca si sotia lui se afla, sosita cu o zi Inainte
www.dacoromanica.ro
209
a intra.
A doua zi des de dimineata Bocskai ei din tabara, cu Corni
i se duse la deputatii imparatului de le arata scrisorile lui Sigismund ce ii chema la dansul. Acetia raspunsera ca vremea
ii va sratul. Bocskai atunci puse paza la palatul unde se aflau comisarii i, intorcandu-se in tabard, chema o adunare, unde se
planse de Nemti ca sunt grei i scumpi, ea nu trimesesera pana
atunci nici otiri, nici bani, nici ajutoare ; ca Maximilian nu Indraznete a vent in provincie ; ca pana in acea zi ei fusesera pur-
tati de deputati cu nadejdi zadarnice; ca nu trebue a mai atepta nimic dela danii ; ca dumanii sunt In arme, primejdia de
fats. Nevoia e neaparata de a-i intoarce dorintele asupra acelui print ce mila dumnezeiasca aduse inapoi i ca trebue a-i da
inapoi sceptrul. Toti aclamara aceste cuvinte, urara ani multi
i fericiti printului i trimisera deputati la Cluj spre a-1 fericita.
Deputatii Cesarului furs aspru pazitl 1).
XXXVIII.
Sigismund, dupg co primi juramantullocuiterilor Clujului, trimise In toate partite in Transilvania spre a Intiinta pe popor
de sosirea lui. Toti se supusera. Saxonii numai statura in cumpana cat-va. Ei ziceau a nu pot a-i face juramant din pricing ca
tot el le poruncise d'a jura lmparatului qi ca inainte trebuie a-i
dezlega, de acest juramant. Cetatea Oradia-mare2), ce era co_mandata do George Kiral, singura ramase de nu vroi a se supune lui Sigismund i a calca juramantul facut imparatului 3).
in 22 August Sigismund scrise Archiducelui Maximilian, ce era
www.dacoromanica.ro
14
210
N. BALCESCII
www.dacoromanica.ro
211
XXXIX.
dupa ce rosti cate-va cuvinte spre apararea sa si cent dupa obicei iertaciune la multimea de oameni adunata, fit izbit cu se-
www.dacoromanica.ro
212
N. BALCESCU
Se auzi atunci el al doilea Vizir Mehmed-Satargi-Pasa se apropie de hotarele Transilvaniei, ca Impresurase Cinadul si 11 luase,
dupe co batuse pe comandantul cetatii Francisc Lugaci i ostile
sale ; ca Intr'o alergatura cuprinsese Aradul i NadlacuI, care fusesera parasite de ostile Imparatesti, si ca acum se Indrepth spre
2) Istvanfi, 447.
www.dacoromanica.ro
213
o ar puteh izbi. din partea Dunarii si din partea muntilor. Pentru Tara-Romaneasca lupta, cu o armie ce vine despre Dunare,
e peste putinta, de nu va putea a se rh'zima. In siguranta pe
munti. Alianta Transilvaniei in acest caz li este dar neaparatA.
Mihai stih Inca, ca imparatul cauta, impaciuire cu Sigismund ;
de aceea nu se indol a primi alianta, puind conditde, cut juramant, c5, cata vreme Sigismund va sta pe tron, nu va lash pe
Turci a intra in acea taxa. Aceasta conditie primindu-se, MihaiVoda spuse lui Sigismund ca nu va puteh priml rugaciunea ce
li face ca sa vie insusi intr'ajutor, din pricing ca lnsusi e ame-
rintat de Turci din partea Dunarii, dar la trebuinta Ii va trimite on -cat ajutor va puteh 2). Fara multa Intarziere, Mihai-Voda
trimise lui Sigismund trei mii voinici archebuzieri pedestri, Investiti ungureste, toti Intr'o forma si 500 calareti Cazaci cu
palos, arc si archebuza 3), puindu-le cap pe Aga Leca 4). Ei sosira in Cluj, uncle era, adunata armata lui Sigismund ce priveghia miscarile Turcilor ce bateau Oradia 5).
www.dacoromanica.ro
214
N. BALCESCU
XLI.
foarte putin stand Impotrivg, deterA dosul si scaparg In Tarnovita 2). Vornicul Dimu se Intoarse la Mihai, in Caracal, cu doua
www.dacoromanica.ro
215
arzand imprejur toata marginea tariff turceti; apoi, cu toate otile i cu toata dobhnda, plech spre a trece Dunhrea pe la Rueava in tars. Insa, dad fur% ostile jumatate trecute, se lasa un
\Taut cu vifor pe Dunhre, incht fu silica cealalth jumatate din
') Mag. ist., IV, 290.-2) Ibid, 291.-3) Bethlen, IV, 173; D'Ambry,
849.
4) Bethlen, ibid.
www.dacoromanica.ro
216
N. BALCESCU
XLII.
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
N. BALCESCU
acele sfaturi intepte, voiu Inca! a drege toate relele ce nesocotinta mea a facut si a rasa locul varului meu, care, singer
numai, poate priveghia la pastrarea acestei provincii si sai-i aduca. paces. El are curagiu si statornicie si se bucurrt de o sgnAtate des'avarsita,. Slujbele cele mari ce a facut la ambele
impa.ratdi 11 fac a fi cinstit de dansele ; si el are Inc de prieten
de aproape pe Craiul Poloniei, acest puternic vecin, Incat oricum s'ar Intoarce trebile, domnia acestui print va fi fericita.
1) Istvanfi, 452. 2) De Thou, 327.
www.dacoromanica.ro
219
sff
boalele
ce simt in trupul meu, ma silesc a 'Asa chrmuirea statului. Insufletit d'un adevarat zel pentru patria mea, las de bun vole
sceptrul la un om care are puterile trebuincioase ale duhului si
ale trupului sere a purth aceasta sarcina. Abdicarea mea nu e
nepilduith. Carol al V-lea si veo cati -va alti regi, a chror aducere aminte totdeauna va fi vrednich de cinste, dupa ce multa
vreme sff duph legi au chrmuit pe popoarele lor, au preferit man-
pe unul din ofiteril sgi la Poarth ca sa capete o trecere slobodh pentru ambasadorii sai, cari sa trateze cu Sultanul.
Acest trimis chphth dela Turci o vests de mhtase tesuta cu
aur, dupa cum se obisnueste, sff fu inshrcinat a spune staphnului shu ca poate papa in cele patru urmatoare luni sa trimith pe ministrii si darurile lui 2).
Aceastg revolutie din Transilvania fu privith de Romani ca
un complot pentru peirea for si a Domnului lor 3). Cronicele
romanesti acuza cu acrime viclenia Muth de Sigismund, abdicand In favorul Cardinalului, numai ca sa poata face pace cu
Turcii, dela cari el era oprit prin juramantul facut lui Mihai, si
prin aceasta sa -1 Insole. Cea dinthiu abdicare a lui Sigismund
silise pe Mihai-Vodh a se inchina Nemtilor si Inthrath pe Turci
1) Istvanfi, 452. 2) De Thou, 328-29.
www.dacoromanica.ro
220
N. BILCESCIT
asuprg-i, si caud, primejduindu-se a supAra, pe Nemti, MihaiVodg primeste alianta, cu Sigismund, acesta, prin a doua abdicatie, da tara in mina prietenulul Turcilor, Polonilor si lui Ieremia-Vodd, coalitie dusman4 de moarte a lui Mihai-Vodh, care
acum punea in primejdie mare si tara si tronul s'au.
Drept aceea cum aflA Mihai-Vod6 de noua revolutie a Transilvaniei, el puse mina pe sable.
www.dacoromanica.ro
CARTEA IV
traesc inteacest tinut alaturi una de alta si armonizand impreuna. Acl stejarii, brazil si fagii trufasi inalta capul for spre
cer ; alaturi to afunzi Intro mare de gram si porumb, din care
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
222
nu se mai vede calul si calaretul. Ori incotro to -i uita, vezi colori felurite ca un Intins curcubeu i tabloul cel mai incantator
farmeca vederea : stand prapastioase, munti uriai, a caror
varfuri mangaie norii, p'aduri intunecoase, lunci inverzite, livezi
mirositoare, vai racoroase, garle, a caror limpede apa lin curge
printre campille inflorite, paraie repezi, care mugind groazniG
se pravalesc in cataracte printre acele amerintatoare stand de
plated care plat vederii si o spaimanteaza tot de data. Apoi
www.dacoromanica.ro
223
neam barbar din Asia, Ungurii, avail asupra-le, Romanii statura puternic Impotriva acestui nou potop. Dupa doua lungi
razboaie, ducele Ungurilor, Arpad, Inca nu putii cuprinde Bihorul, tara lui Menomorut, s,i tocmai dupa moartea acestuia,
intra In stapanirea ei cu drept de mostenire, fiind-ca fiul sau
Zona luase in casatorie pe fiica ducelui Menomorut. Gelu, Domnul Romanilor din Ardeal, Inca se Impotrivl eroiceste ungurului
Tuhutum si muri In Wale de o moarte glorioasa pentru pa1) Hag. ist., I, 19 i III, 97.
www.dacoromanica.ro
224
N. BALCESCU
mantul numit craiesc. Cu toti Ungurii, Sacuii si Sasii, [tot] Romanii, cu Coate ca multi din ei trecusera in vecinele principate,
ramasera lush' tot in mai mare numb In Ardeal ss isi pastrasera,
pans In al XIII-lea veac, impreuna cu simtdmantul drepturilor de
mosteni ai tarsi, Inca multe drepturi si pamanturile lor 2). Dar
gelozia natiilor ce vecuiau cu dansii inteaceeasi tara, iar mai cu
seams de cand ducii Ungurilor se urcara la vrednicia de Crai si
introdusera iobagia, incepura a trath pe Romani ca o natie cuprinsa si, dupa dreptul cuprinderilor de atunci, II despuiara dd
pamanturile lor, spre a si le impartl intre sine ,i a readuce pe
mostenii tArii in starea de iobagi.
Romanii nu suferira in tacere tirania si reducerea lor din stare
de natie libera la starea iobagiei. Dar norocul nu-i ajuta si toata
[ =00 -care] rascoala nefericita, ingreuia, mai malt jugul lor. Astfel
Inca din vremea lui Stefan, craiul Ungariei, in Banat, Optum, nepotul ducelui Glad, vazand tendintole tiranice ale Ungurilor, chema
1) Mag. ist., III, 109-10.
www.dacoromanica.ro
225
poporul la arme si, dupa un Infricosat razboiu, numai prin tradarea generalului sau Cinad, fu Invins. Apoi mai tarziu, nand jugul
ajunse si mai greu, Romanii, redusi 'scum toti In stare Varaneasca, se sculara in mai multe randuri In veacul al XII-lea, al
XIII-lea si al XIV-lea. Istoria Ardelulului si a Ungariei de pre
acele timpuri e plina de ass numitele rdscoale fcircinelti (tumultus rusticorum). Aceste rascoale nu erau numai ridicarea
iobagului catra, stapanul sau, dar mai mult rascoala simtimantului national al unui popor chinuit de alt popor. De atunci ura
neamurilor lua proportti marl si, in vreme ce aceasta deosebire
a sangelui slujia impilatorilor de pretext la tirania lor, In inima
impilatdlor ea hrania vecinica dorinta a neatarnarii.
www.dacoromanica.ro
15
226
N. BALCESCU
II scapa de dijmele ce Oath, la popii catolici si it apArn de asupririle nobililor. Craiul Matei, ca si tatal sau Joan Huniad, spre a ridich
crescii din zi in zi. La anul 1514 izbucni acea revolutie a tnranilor din Ungaria sub Dozsa, ingrozitoare prin crancenia faptelor el si a pedepselor ce trase asupra -i. Romanii din Banat,
precum si chiar nobilii romani din Maramnres, luarn parte l'aceasth revolutle. Thrartii romani din Ardeal ce nu se miscasera,
impnrtasirn pedeapsa celorlaltd si perdurn dreptul a se muta de
pe` o mosie pe alta. Apoi se introduse si cartea de legi a lui
Verboczy, care legiuia eh Varanul n'are nimic afara de simbria
227
sidorira infiintarea lui. De atunci, de eate on un steag roma,nese se iveste falfaind ilk, varful Carpatilor, Ardealul intreg se
Irffloard Romanii de nh'dejde, tiranii for de spaimh.
IV.
www.dacoromanica.ro
228
N. BALCESCLT
si hotarlra, sa nu mearga mai departe pang sa afle vointa Cesarului 4). Acolo ii ajunse Bartolomeu Pezzen si ii puse sa faca
juramhnt de credinta Imparatului, si ei nu se intoarsera in Ardeal deck mai tarziu, dupa moartea Cardinalului 9). Dar In Ardeal acesta revocase pe soli din insarcinarea for si trimise in
locul for la Imparatul pe Kamuth, care fu arestuit de Pezzen la
Viena, iar cartile lui i se luara si se trimisera imparatului 0).
Pezzen, sosind in Ardeal, gasl interesele stapanului mult mai rail
deck banuia. Nobilii si pupoarele erau foarte Intaratate Impotriva Austriei si erau en totii incredintati ea era mult mai bine
pentru dhnsii d'a se bucura de dulcetile pacii sub un print pamantean, care are invoirea si ocrotirea Turcului, decht a avea
de stapan un strain care sa-i arunce fara indoire intr'un razboiu sftngeros 7). Cu toate acestea Cardinalul, cautand a eastigh
vreme, scrise lui George Basta, generalul Imparatesc ce se aflh
cu oastea sa la Casovia, si 11 ruga d'a nu-1 supara si lovi nici
intr'un chip, eaci el voete a intarl toate cele incheiate cu solii
lui Sigismund de imparatul ; ea el n'are alte tintiri deck pastrarea pacii si a bunei randueli in Ardeal; ca astfel umbletele
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
N. BALCESCU
Imparatul nu raspunse la scrisoarea ce ii trimisese Cardinalul Bathori prin Pezzen si parunci generalului Basta sa se grijeasca de oaste spre a intra in Ardeal 2). Asemenea, primind
scrisori dela Mihai-Voda cum ca el se teme de o tradare din
partea lui Andrei si ca ar dori sa. se osteasca in contra lui, ii
trimise printr'un raguzan o buns sums de bani 3). Cardinalul,
vazandu-se amerintat din toate partile, cu mai multa grabs cleat
prevazuse el, si ingrijat de primejdia in care se aflh, cerii un sauf
conduit [pasport] si trimise pe Gaspar Cornis la Basta spre a casUgh vreme. Acest trimis arata Cl: data Imparatul nu primeste
Thou, 330.
www.dacoromanica.ro
2) De
231
pe aceasth augusta casatorie, va privi de ad ivainte ca dusman, nu numai pe Turc, acest crud biciu al crestinilor, dar Inca
pe toti chti vor izbi Casa Austriei.
Basta fu putin atins la inimh de aceste cuvinte si, Incredin-
Acum Cardinalul, crezand eh a inselat si a adormit pe imphratul, vru sa adoarma si sa Insele si pe Mihai-Voda, de care simtise ca nu 'e iubit, precum nici el nu-1 iubia. Mihai-Vodh, Inteadevar, Intelese bine cat de primejdioash e pentru dansul ureacarea Cardinalului la domnia Ardealului. El desperase cu totul
www.dacoromanica.ro
232
N. BALCESCU
Inainte de toate, aliatii asupra Tarii-Romanesti si asupra capului kit vor napadi ; ca Turcii se Invoisera a lash lui Andreiu Transilvania si Tara-Romaneasca, scazand si tributul cu cinci mii
galbeni ; si ea, dupa povata si sfaturile Cardinalului, Poarta urzia
acum curse private spre a-1 pierde. Mihai instiinta de toate aceste pe imparatul, fggaduind ca va goni pe Cardinal din Ardeal1). Mara' de primejdia cu care 11 amerinta Cardinalul, lui
Mihai ii era ciuda mare cum un Fiera (cum ii zicea el) s domneasca peste o tars ash, de frumoasa, de care el se credea mutt
mai vrednic si pe care 11 iubia foarte2).
Cardinalul trimise lui Mihai-Voda pe Gaspar Cornis, pe care 11
numise general mai mare poste toata oastea sa. Acesta fuseseunul din sfetnicii lui Sigismund la anul 1594, cand se ucise nobilii. El ura pe Cardinalul Bathori si partida turceasca si se temea de razbunarea lui. Cu putine zile inainte, el primise o Infruntare grea dela junele Iffiu, Irate vitreg al Cardinalului si al
carui tats perise in Acea ucidere dela 1594. Cornis avea drept
a se temc ca amnistia si uitarea fagaduita de Cardinalul nu va
fi tinuta in seams. Astfel inspirat, Cornis, spun, ca, intalnindu-se
cu Mihai-Vocla, 11 mai intarata inch asupra Cardinalului, 1ncredintandu-1 de gandurile vrajmasesti ale acestuia si it intemea
www.dacoromanica.ro
23:3
Cu toate aceste, faima, adesea prevestitoare adevdratd a nenorocirilor ce amerintd, incept' a se 1541, atatand toate vorbirile,
spdimantand toate fetele, vestind ca acele preggtiri de rdzboiu ale
lui Mihai-Vodd nu se fac impotriva Turcilor, ci impotriva Ardedlului 0). Atunci printul Andreiu porn]. un sol la Casovia spre a
intrebh pe generalul Basta dacd e adevhrat ca Mihai-Vodd pregdtete o revolutie i fierbe in duhul sdu proiectul d'a-1 goni I
d'a stdpani Ardealul. Basta, ascultand vorbele acestui trimis, rdspunse foarte simplu ch, gandurile lui Mihai ii sunt necunoscute;
si ca Cardinalul it poate intrebh pe el Insui de ceea ce pregdtete 6). Cardinalul se hotdri atunci a trimite la Mihai-Vodd pe
senatorul Pancratie Sennyei spre a iscodi ghndurile lui. Mihai
prim]. pe sol cu multd bung-vointd i cinstirl In palatul sdu dela
www.dacoromanica.ro
234
N. BALCESCIT
motul rau ce alearga nu numai in Ardeal, dar Inca in toate partile din afara. Mihai, vazand proectele sale descoperite, se simp
in nevoie d'a inselh pe dusmanul sau, spre a nu fi Insusi inselat
si perdut de dansul. El protesta cu multa, infocare inaintea lui
Sennyei impotriva nedreptelor banueli ce Cardinalul are asupra-i;
guri si tot ce-i trebuih pentru razboiu si de a le trece in TaraRumaneasca 9. Asemenea el ingadul la vr'o cati-va Unguri, precum George Mako si frate-sau Grigore, Francisc Lugaci, razboi-
nici viteji si cercatd, si la multi altii, a intra in slujba lui MihaiVoda, dorind ei a se bate sub dansul 4). Dar aceasta Incredere
1) Bethlen, IV, 291-296.
453.-4) Bethlen, IV, 299.
www.dacoromanica.ro
235
tile in taberi, sa steh gata a-i van] Intr'ajutor 1). El Insusi isi
adunk ostile, punand tabkra la Sas-Sebes, si astepta numai sosirea aliatilor ski spre a se porni impotriva lui Mihai. In vreme ce
Cardinalul, fara grije, pans sa -i vie aliatii, isi petrecea timpul,
plimbandu-se prin munti, vanand la pastravi si desfatandu-se prin
manckri si bkuturi, armia lui, ce sta, in nelucrare la Sas-Sebes, Incept] a cart1 si a piano, mai cu seams nobilimea. Fiecare, dupa caracterul salt, trigh si ziceh ca -si perdeh vremea
intr'o nelucrare nefolositoare si rusinoask, ca se ruinau acolo
nefacand nimic, ca ei slabeau si ei nu puteau merge sa ingrijeasck de trebile caznice ale lor; ca e necuviincios lucru, in vreme
pe lOng6 Cardinal 3). Acesta fusese, cum stim, In aceiasi callBisseliu.-2) Bethlen, IV, 303-4.-2) Istvanfi, 452; Bethlen, IV, 258;
Piasecius, 205; Engel, I, 249.
1)
www.dacoromanica.ro
236
N. BALCESCU
El doria in tot chipul sa castige favorul imparatului, ca printr'insul sd dobandeasea cardinalatul 2). El se sill a face pe Andrei
Bathori sa Inteleaga cat este de urat si ocaritor pentru dansul,
fiind crestin si cardinal Inca, sh, se alieze cu. Turcii impotriva
In vreme ce el protesta de hotarirea lui d'a se alia cu imparatul, el stria lui Joan Zamoisky, cerand poveti si protestand
de vointa lui de a tine cu Polonii. Zamoisky ii raspunse, in 23
Septemyrie (1599), ca sa se grabeasca a trimite o ambasadh, la
Staturile Poloniei, cerand proteetja for pentru dansul si pentru
i) .a-Nunquam erit bona spina, lic:et mittatur de Romav Piasecius, 200.2) Ibid.-3) Bethlen, IV, 304-310.-4) Ibid. ; Istvanfi, 452.
www.dacoromanica.ro
237
Mihai-Vodh, afland de tabAra Cardinalului dela Sas-Sebes, Willis in Ardeal pe Banul Mihalcea, sfetnicul shit de aproap13 si
pe George Rat, Sarb cu neamul sl cu numele, spre a cerceth puterile si gandurile lut Andrei. Sosind langh acest print, ei Ii declararh oh Mihai-Voda voieste sa rfavaleasch in Bulgaria, In vreme
ce Ibraim-Pala rAzboia In Ungaria, dupa cum chaise cu izbandh
In anul trecut ; si eh ar dori pentru aceasta sa nu i se Inthmple
t) Bethlen, IV, 317.
www.dacoromanica.ro
238
N. BALCESCI1
In lipsa vr'o primejdie din partea Ardealului. Cardinalul lucredinta pe trimisi ca Mihai-Voda poate fi sigur ca nu i se va aduce nici o stanjenire la Intreprinderile sale; pe Tanga acest raspuns, trimisii raportuira lui Mihai, ca In tabara de langa orasul
Sas-Sebes, Andrei avea numai nista pretorieni si oare-care osti
mercenare ; far oastea tdrii [se licentiase] din pricina sarbatorilor si fiind Mira grip', de vrajmasi.
In acele zile Mihai-Voda trimise lamed Rudolf Cesarul pe unul
din boierii sai anume Stoica, boier ales, Intelept si de cinste al
tarn, ca sa de& porunca lui George Basta cu ostile sale ca sa se
uneasca la Casovia cu garnizoanele germane si cu Stefan Bocskai,
impreuna cu ostile Varadinului, sa caza cu totii asupra ArdeaIului, in care el, Mihai, va navall Inteaceeasi vreme ; si astfel
Andrei, silit fiind a-si impartl ostile sa nu poata respinge si
pe unul si pe celdlalt dustpan. Cesarul, trimitand pe Stoica la
Szathmar, ii raspunse ca va afla vointa sa dela Vice-Craiul dela
Casovia. Cu toate acestea trimise .cartl lui Moise Szekeli capitanul Szathmarului, poruncindu-i d'a da 1 vreme tot ce va fi trebuincios 1). Generalul sau George Rat aduse Inca lui Mihai o suma
de bani din partea imparatului si el se puse atunci a -ti aduna.
oastea si a -ti pregatl expeditia ce avea in gand, raspandind mereu vorba ca se gateste impotriva Turcilor 2). Autorii contimpurani vorbesc astfel de armata lui In aceasta epoca : SlujesG
de soldatd acestui Voevod, afara de Romani, a caror vitejie a
cunosc bine Turcii din vremea viteazului for capitan Dracula,
multi Unguri, Ardeleni, tali -va Arnauti, Greci, Rulgari si Sarbi.
Are putini puscasi, de care se afld', in lipsa si Ardelenii, cad aceste popoare si mai cu seamy Ungurii, se bat mai voios cu sabiile si calari cu sulitele, si cut mare indrazneala arata rata la
vrajmasi" 3).
Mihai isi iubea ostasii si cea d'intaiu a lui Ingrijire era pentru
Totdeauna in -mijlocul Tor, fa'candu-le necurmat cautare,
cercetand trebuintele Tor, and aratandu-le familiaritatea unlit
camarad, cand vorbindu-le cu puterea si marimea iinui Domn,
cand cu dragostea unui parin'te, el fermeca si rdpea mintea si
inimile ostasilor. Vitejii din toate partile si din toate natiile
alergau cu entuziasm sub steagul unui Erou, care le cagaduia bi') Bethlen, IV, 314- 17. ') Bethlen, IV, 319.-3) Lazaro Soranzo, o. c., 147.
www.dacoromanica.ro
2R
ruinti slAvite, chci ei stiau bine ca el Isi tine filgaduiala si infocarea lor era ash de mare cat si Increderea lor. Cu un asemenea CApitan ei era'u gata a Intreprinde tot, siguri ca vor izbuti.
in numele hii o trecere sigurA prin mijlocul Ardealului in Ungaria, unde II chema ImpAratul in ajutor impotriva puternicului
Ibraim-Pasa, faggduind a trece prin Ardeal filra a vAtama, pe
nimeni. Dar Cardinalul rdspunse ca nu crede ca vr'o primejdie
as,a, mare amerintA Crestin'atatea, Incat sa alba trebuint6 de ajutorul lui Mihai, indemnandu-1 in on -ce caz a trece mai bine en
armia sa Dun'rea in Bulgaria, dupa cum Ii era gatidul, si va face
prin aceasta o diversie mult mai folositoare crestinilor 2). D'abia,
se IntoarserA acesti boieri langA Mihai-Vocra si el trimise din
nou Cardinalului pe Mihalcea, Banul Craiovei, si pe George Rat,
Capitanul gardiilor sale, spre a-i vestl ca, dupa povata ce i-a dat,
el este gata sa treach Dunarea spre a pustii Bulgaria 3). Dar cu
toate acestea Andrei nu se IncrezU si porni la Mihai pe George
Palatici, om foarte dibaci, ca sa.-1 incredinteze ca paceaincheiata,
cu Turcii si cu Tatarii este numai o prefacere pans sa-i vie bine
a se declara dusmanul lor, aceea ce n4dhjdueste a o putea face
curand ; si ca," el voeste a cultiva cu dansul sfintele drepturi ale
unei bune vecingtAti si ale unui prietesug nesiluit. Mihai, care
stia acum ce temei au cuvintele lui Andrei, raspunse ch, s,i el
voeste sa trhiasca in buns unire cu printul Andrei. Mihai lucra
1) campana, 49.-2) Istvanfi, 453; Bethlen, IV, 320.
www.dacoromanica.ro
3) Istvanfi, 453.
240
N. BALCESCU
punsul lui Mihai, adaogind ca n'a vazut la dansul nici o pregatire de ra'zboiu 2).
Cardinalul, sigur acum ea Mihai va sta in linis,te si ca a castigat astfel t 'Impul trebuincios pentru Infiintarea proiectelor sale,
crezit ca va putea acum a-si cauta a se desface de improtivnicii
sai din launtru si a razbuna uciderea fratelui sari Baltazar. Cu
toate ca la alegerea sa de print el jurase, pentru dansul si pentru fratele sau. Stefan, uitare desavarsita si, ca nu va Oath nici
o razbunare, acum unibla a prigonl sub alte pricinuiri pe acei
ce-i credo& ca sfatuitori ai acestei ucideri ; astfel era Stefan
Bocskai, Gaspar Corn's, George Rasvadi si altii. Puind pricing ca
Bocskai nu a intrat In Ardeal, cand a fost chemat, Cardinalul
ocupase cetatile Deva si Gorghiu, ce erau In staphnirea lui Bocskai.
tra in Ardeal, spre a teal o viata linistita. Cardinalul, teman,du-se, cu tot dreptul, de un om atat de neastamparat, Ii raspunse
printr'un catren (In patru versuri), pova,tuinau-1 sa stea
si Ii refuza cererea 4).
X.
www.dacoromanica.ro
4) Ibid. 326.
241
Stefan Szamoskozy.
N. Baleeseu, .Ronainii sub Mihai-Vocsod Viteazul.
www.dacoromanica.ro
16
242
N. B XLCESCU
ca i se porunceste d'a esi indatd din Tara-Romaneascd, altmintrelea va fi prins de Turci, Bind el o stavild intre alianta Cardinalului cu Turcii.
Simigianus ca si Szamosk8zy bdnuiesc ca Gaspar Cornis cu Pan-
cratie Sennyei, unul din senatori, si cu multi altii din cei mad
ai Ardealului, mai cu seams din cei compromisi cu Sigismund
Bathori in uciderea nobililor la 1594, temandu-se d'a cadet, jertfa.
lui Andrei si Stefan, Bathoresti, chemard pe Mihai-Vodd a intrh
Mihai-Vodd iardsi nu aveh trebuinta, de ajutorul unor traddtori dintre nobili, and aveh in parte-i pe toate popoarele Ardealului. Romanii, poporul cel mai numeros dinteaceasta tar* de
mult atintise ochii spre dansul cu credirita nddejdii si Il asteptau ca pre un mantuitor, spre a-i scdph de tirania aristocratilor unguri. Inteadevar, printr'o fatalitate a lucrurilor, asuprirea Ungurilor ardeleni asupra iobagilor for Romani, se addugh
Intr'o progresie crescAtoare de ce se mai apropia ceasul ursit
.spre pedeapsa ei. Intr'o cronied sdseascd de pe acele timpuri
citim, la anul 1592, acestea : Foarte adevdrat este ceea ce zice
Liviu (in cartea IV, decada 4): Imbuibarea si sgarcenia sunt ciumele can rastoarnd toate impa,raVile cele mari. in ambele acestea se deprindeau nobilii foarte tare, mai ales Chendiestii ;
atatia bani storceau dela iobagi, incat nimdrui nu ii era iertat
a luh bani imprumut sau alte soiuri de hrand decat numai de
1) Bethlen IV, an 32.
www.dacoromanica.ro
243
si unul din cei mai marl din barbatii tor, descoperind acest
groaznic proiect, hotgri
a -pt
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
244
Sacuii asemenea, dupd cum stim, aveau o ura fieroasa impotriva nobililor.0 mai ales asupra familiei Bathorestilor. Purtarea
cea inselatoare a acestora, dandu-le libertatea cand aveau nevoie
de dansii si rapindu-le-o indata ce trecea primejdia; chipul cumplit prin care cea din urma rascoald a for (1596) fusese pedep-
din stile sale. Toata gloata ostasHor romani si sarbi era ase1)
www.dacoromanica.ro
245
zata in plata, si pe uli ti ; iar calaretii gardiel sale, numiti Curtent, i o ceata de Cazaci si de Polonezi, ii raspandl Imprejurul
orasului. Generalului Baba-Novac, care aveh sub comanda lui 5.000
altul spre a face juramant, Furl unji cari se indoira putin a face
un juramant orb si earn nehotarit; catra cari intorcandu-se Mihal, le zise cu oare-care asprime: Facetd, cad datoria soldaVlor
este a urma pe general, iar nu a generalului a urma pe soldati ; mie se cade a poruncl, voua a asculta!"
Mihai, cantand mereu a tine cat mai ascuns proiectul sau, fas-
246
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
247
248
N. BALCESCII
XIII.
ca se va sill in tot chipul a-1 aduce la ascultare si a-1 face credincios Sultanului. Spre a da mai mult credit acestei fabule in
ochii Turcilor, el rasa' in Targoviste un ciaus Insarcinat a primi
in lipsa lui un tribut pentru Sultanul 1). Adesea turcul ca si Mi-
dacd Turcii nu navalird in tars, era mai mult din neputintA decat de Increderea in vorbele lui Mihai. Slujindu-se cu asemenea
vorbe, acesta nu vdtdma decat caracterului sdu si isi trdgea asuprd-si din partea dusmanilor srti cu oare-care temeiu invinovdtirea de a fi om viclean (ruse), prefacut si fdra credintd. Inainte
de a esi din tard, Mihai asezd pe bdtrana sa mumd Teodora, pentru care era plin de dragoste si de ingrijire, ea Intr'un loc de siguranta, la manastirea Cozia, cladita in poalele Carpatilor, ea sa
seazd cats, vreme va tine razboiul. Aceastd batrand Doamnd, care
vdzil si presimti cu inima nestatornica norocire a fiului sdu, fericirea si restristea liii pand si tristul stiu sfarsit, mull. in aceeasi
mandstire cinci ani dupd aceastd expeditie (1603).
Doamna Stanca2), neizbutind a Intoarce pe sotul sdu de a Intreprinde expeditia hotaritd, vrii a-1 insotl In Ardeal si ImpreunI
cu fiul sdu Patrascu, ce avea atunci 15 ani, a Imp Artasi primejdine sotului ei 3).
XI V.
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
N. BALCESCU
nici zapada, nici frigul, nici o alta turburare a aerului nu Intarzie aceasta expeditie 1). Un geniu favoritor lui Mihai, impotrivitor Ungurilor, zice Bethlen, ii Meuse tot lezne de Indeplinit.
Drumurile nu erau inchise prin copaei rasturnatd, nici aparate
prin ostire ; el nu Intalni nici o oaste care sa -1 opreasca, in cale,
si treca Alpii cu mai mare iuteala decat odinioara Anibal" 2).
XV.
www.dacoromanica.ro
251
aceste palaturi full arse si palatul si posesiile kzi Ion Beldi din
SAcuime, care cu gresealA spun unii ca" se arses de Mihai-Veda 2).
tntr'aceea, ridicandu-si tabara dela Buzau, Mihai o asez5. Dominica (19 Octomvrie), Ifing6 Presmer, oras din tara Barsei sau
tinutul Brasovului 3). Mihai-Voda", nevrand a lasa in urma" un
cioase soldatilor, spre a se ferl de frig, si bucate mune si it rugarg s'a% tracteze orasul Brasovului cu milostivire, cad populatia,
fiind putin razboinica si cu totul dedata", la industrie, nu-1 poate
intru nimic vgtama 8). Mihai le faspunse ca ei, prin Inscris intArit cu pecetea cetatit, sa se indatoreze cu credinta impgratu7) Bethlen, IV, 345-6-7.-2) Istvanfi, 483.-2) Bethlen, IV, 347.-4) Ibid.;
Cronica lui Fuchs. 5) Bethlen, IV, 347. 2) Bethlen, IV, 355. 7) Cronica
lui Fuchs. 27 Bethlen, IV, 348.
www.dacoromanica.ro
252
N. BALCESCU
lui nemtesc, cAci de nu, el va da in pradg cetatea cu tot tdnutul ei. L'aceste cuvinte deputatii, vgzand primejdia, isi cerurg
trei zile spre a se chibzu11).
xv'.
in noaptea acelei zile; Luni spre Mai (20 spre 21 Octomvrie),
dupg miezul noptii, pe o ploaie si o grinding grozavg, Mihai
dete semnalul d'a ridica tabgra dela Presmer 2) si merse de tgUri la Codlea3).
In ziva urmatoare (21 Octomvrie), sosira in tabgrg solii Brasovenilor, anume : Pavel Kertz doctorul cetatii, Mathei Fronius
si Ion Hirscher jurati cu cati-va din sutasi, [spuind] cg comunitatea n'a mai vrut a astepta, pang. In sorocul de trei zile ca sg,
aducg rgspuns si eg, i-a insgrcinat ca sg, roage pe Mihai-Vodg
a se multhml cu faggduialti, ca-1 vor fi credinciosi, de-1 va ajutg
Dumnezeu a izbuti asupra lui Andrei ; cg de vreme ce le voeste
binele, dupg, cum zice, sg, se lndure asuprg-le si sg nu-i pung In
primejdie de a pert prin razbunarea lui Andrei4) ; cu toate acestea,
ei fgggduia de acum a nu unelti nimic impotrivg i, nici de fatg,
nici pe ascuns si cg, vor sta in liniste desavarsitg, numai si Dornnul sa' fie bine voitor locuitorilor targului si locului din imprejur5).
www.dacoromanica.ro
253
nicia lui nu putea vedea si pedepsi tot. Asa, cand pleca oastea
din Presmar, niste ostasi pusera foc targului. Mihai, cum afia,
sari si puse oamenii sai sa stinga focul jurandu-se, spune o
cronica vrajmas`a, lui, cum ea cu voia lui nu se fac acestea, Insa
poarele si le silea, mai ales pe Sasi (pe cari nu voia a-i lash
In urma sa In stare de a se arms) a se uni cu armia sa 5).
Mihai faces toate cub graba mare, incredintat fiind ca An1) Cronica lui Fuchs. 9) Ibid. 3) Beth len, IV, 337.
Fuchs.-5) Bisseliu, XI; Orteliu, 452.
www.dacoromanica.ro
Cronica lui
254
N. BALCESCII
La Alba-Iulia dieta se adunase chiar in aceiasi zi in care Mihai-Vocla tabarise in stramtorile Alpilor. Ea se apucase indata,
dupa cererea printului, de a face proces lui Bocslrai, care nu
voise a se Infatisa in persoana inainte-i, dupa cum fusese citat.
Dupa doua zile, lata soseste un curier trimis de Valentin Herschel dela Brasov cu carti catra Cardinalul, pe care, deschizandu-le sfetnicul sau Gaspar Co-rnis, vazit ca se vesteste ca deocamdata tot e linistit si sigur, afara numai ca s'au vazut ratacind
Intr'o trecere in vecinatatea Buzaului niste companii de veliti
polonezi, dar ca" ei nu facusera, nici-un rau nici oamenilor, nici
vitelor si ca, de se va intampla ceva mai lusemnat, o va face
indata cunoscut. Dar curierul care adusese scrisorile, cand esise
din Brasov, vazuse avangarda lui Mihai intinsa de bataie In
preajma orasului. Ajungand la Alba-Iulia, Inca galben de filch,
si socotind ca in Carti le sale se pomeneste de navalirea lui Mihai,
www.dacoromanica.ro
255
castelul lui loan Beldi, ce se aflh atunci 1a dietd, dar Inch' a purtat
flacdra si sabia prin toate satele si orasele ce a inthmpinat pang.
in Feldioara. Spune Ambrosie Simigianus ch.' multi din nobili,
voitori de rau ai Printului Andrei, prindeau scrisorile ce-i erau
adresate si opreau pe curieri d'a se infalish dinaintea lui ; pe
lhngd aceasta, vorbele despre sosirea dusmanului se impotriveau
una alteia si ei se sileau prin mune cuvanth'ri a-1 incredinth ca
n'are a se teme. de nimic. Cu toate acestea, zice Bethlen, precum valul goneste valul, d'asemenea o vorba despre sosirea lui
Mihai maria si Intemeih pe cealaltd vorba si umpleh urechile
tuturor. A doua noapte dupd sosirea curierului dela Brasov, se
duse Stefan Bathori, Gaspar Cornis, Pancratie Sennyei si Stefan
Bodoni laugh, Printul Andrei, pe care II gasird meditand si canthud dintr'un instrument de 'muzich, pe child tara era in foe. Ei
It desteptard din meditatda sa, descoperindu-i adevdrata stare a
lucrurilor. Andrei, Mil a se prea grdbi si fart a-si pierde cumphtul 1), Bete drumul dietei si, numind pe Gaspar Cornis locotenent al sdu peste toata armia 2), trimise indath porunci stras-
vor sth Inteajutor; ca era mult mai bine si mai sigur pentru
Sdcui d'asi dobhndi libertatea dela un print ales de dhnsii, care
t) Bethlen, IV, 352.-2) lstvanfi, 453.-2) Bethlen, IV, 352.-4) Cronica
lui Fuchs. 5) Bethlen, IV, 352.
www.dacoromanica.ro
256
N. BALCESCU
Dar ura Sacuilor asupra lui Andrei era atht de mare Inca nici
amerintarile, nici fagaduielile lui nu-i putura indupleca a lua, armele in favorul lui 2).
In urma acestora, Cardinalul merse de Inta Jul pe Malaspina, ce
se afla, bolnav, ii expuse primejdia in care se afla si dobandi
Bethlen, IV, 354.') Cronica lui Fuchs.-3) Bethlen, IV, 360. 4) Ist-
yank 1. c.--5) Bethlen, IV, 362.-6) Cronica lui Fuchs.-7) Bethlen, IV, 363.
www.dacoromanica.ro
257
XVIII.
inteaceea Mihai inainta cu graba, spre Sibiiu, socotind sa ajunga acolo Inaintea lui Andrei. In 25 Octomvrie el ajunse lang5,
Il cinsteau foarte mult, Mihai hotari a-si tine ostile in stramtorile muntilor si d'a nu da bAtaia In acea zi 5).
Cardinalul, vAzand apropierea armiei lui Mihai, intr5, In grije
mare, cad nesosindu-i Inca ajutoarele dela Lipova, leneu, Caransebes si ale Sh'cuilor din scaunele Ariesului si Muresului, el
293. 4) Bethlen, IV, 366. 5) Bethlen, IV, 367; Istvanfi, 453. 6) Bethlen, IV, 367.
N. Blicescu.
www.dacoromanica.ro
17
25$
N. BALCESCII
bune cleat ale lui Andrei, In earl se aflau multi taxani ran armati si nedeprinsi cu razboiul 2), dar cu numarul nu se deosibeau mult intro dansele 8). Fie-care armie numAra. ca la 25 mii
luptatori ; 4) artileria lui Andrei era:mai buns si mai numeroasa
1) Cronica lui Miron Costin, 220.-2) De Thou, XIII, 352.-3) Istvanfi,
453. -4) Un analist ungur anume Szamoskozy, martor de fats, chat de,
Bethien, vorbeste astfel despre numarul ostilor lui Mihai-Voda : Este
anevoie d'a spune acurat cate osti erau, caci capeteniile insisi n'o stiau:
fie-care, dupa patima sa, ridica sau scadeit numarul cum vrea. Romanii
insisi, can vor sa se arate mai curagiosi, arat un numar necrezut de
mic; iar noi, fara patima, vom arata ceea ce am vazut cu ochii nostri.
Acei ce vorbesc mai mult, urea la 30 mil pedestrasi si calareti numarul
ostasilor lui Mihai. Acei ce spun mai putin, 20 mil. Romanii spun numai 8 mii. Acei ce tin mijiocul, spun 25 mii. Atata sau mai atata mi se
pare a fi mai de crezut. Acei ce pun mai mult sau mai putin, fac abuz
de calcul si fara cuvant se arata darnici in cifre. Nimeni nu poate tagadul ea aceasta fu un potop mare de oameni, ca cum toata Tara-Romaneasca, smulsa dela vetrele sale, cd.zuse peste noi. 0 parte mare era
volontiri ce alergasera la dansul, trasi prin nadejdea d'a putea prada,
si nu atat puterea lor reala cat multimea for insufla groaza.
Este inca de sigur (certain)ca Mihai-Voda isi adaugi numarul ostilor
sale, dupd ce a intrat in Ardeal, atat pentru-ca multi dela sine alergau in
tabara lui, impinsi de nadejdea pradei, cat si pentru-ca Mihai, in toate
partile pe unde trecea, poruncea sa proclame, intr'o parte si intr'alta,
ea el va privi ca dusman si isi va razbuna ca de un asemenea pe orieine, care, fiind in stare a purta armele, nu va urma Inarmat oastea sa.
=
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
N. BALCESCU
Mihai-Vodd, precum am vdzut In urma si din pricinele ardtate, nevrand a da Wade in acea zi de Mercuri 17 27 Octomvrie. spre a indatora pe dusman a nu-1 izbl, se socoti a-I ocuph
In acea zi cu negociatii. Trimise dar soli la Andrei, cerandu-i
ca sa-1 deschiza calea pentru el si armia so, spre a merge SA
se uneascd cu Nemtii Impotriva Turcilor, cdci de nu, apoi si-o
va deschide el cu sabia; cd, el n'a intrat cu ganduri vr5jrndsesti
in Ardeal ; ca de s'a fdcut vr'o pustiire prin sate si orase, a fost
fat% porunca lui. Andrei, doritor de pace, ascultand solii, ii trimise inapoi la Mihai, Impreund cu doi ai sdi, cu acest raspuns :
ca Mihai-Vodd trebue sh, se tragd in Tara-Romaneascd tot pe
drumul pe unde a venit si sa despdgubeascd toate relele ce au
fAcut ostasii sdi si apoi sa faca o noun legatura de pace si alianta temeinicd Impreund. Mihai, ascultand propunerile deputatilor, se ardtd a le primi in de bine si, spre a insufla, mai multd
nadejde de pace lui Andrei, el incheie cu aceiasi deputati o Incetare de arme pentru acea zi, pentru care cerit zaloage, ftgAduind de a trimite si din parte-i. Andrei se grabi a trimite
pe Moise Sacuiul si pe Melchior Bogati 3), cel dintalut capitan
vestit, cu cinste cunoscut de Mihai pentru campaniile sale In
Ardeal, celalt june ales prin nasterea si calitatIle sale. Mihai Ii
trimise doi boeri strdluciti, Postelnicii Preda si George, cu care
Andrei vorbi si se planse cu vioiciune de puftarea lui Mihai
cdtrd dansul 4).
inteaceastd vreme sosl in tabdra lui Andrei Malaspina, legatul Papii, pe care Indata printul it porni Bugg Mihai-Vodd
2) Mag. ist., IV, 293. 3) Bethlen, IV, 376-77 ;
1) Bethlen, IV, 375.
De Thou, 352; Guerrin, 495; Orteliu, 452. 4) Bethlen, IV, 377.
www.dacoromanica.ro
261
vrinos; Bethlen, IV, 381.-6) Bethlen, IV, 380-81; Die Neueroffnete ottomanische Pforte, 333.
www.dacoromanica.ro
262
N. BALCESCU
In Polonia si sa lase principatul pe seama lui Sigismund Bathori, sau sg hotgrasca puterea armelor; ca, el atunci, Domn
al Tarii-Romanesti, se leaga ca. 11 va face a dobandi milostivirea
Imparatului"2). Cardinalul Intelese atunci ca trebuie a se 011 de
azboiu si trimise Inapoi zgloagele lui Mihai. El se gand1 Insa
sa mai trimita odatd pe Malaspina langa Mihai, spre a mai face
o cercare de pace. Urcandu-se intr'o trasurg si insotit de o mica
escorta, Malaspina infra in tabgra lui 41Vlihai, dar acesta nu vril
sa-1 primeasca si, fiind-ca Malaspina se apuca in tabarg a vorbi
ofiterilor si ostasilor, indemnandu-i sa lase armele ca sa nu verse
www.dacoromanica.ro
263
ce silise pe Malaspina a std In favorul Cardinalului era cad acesta cat-va inainte fagaduise In secret Papei a-i inchina, Ardealul, nadajduind ast-fel a-1 aye& la nevoie sprijin Impotriva
Imparatului si a puteh pastra aceasta tar% ca un feud atarnator
de sfantul Scaun 1).
www.dacoromanica.ro
264
N. BALCESCU
265
fieros decat unui om. El s'a unit cu talharii si cu taranii. semenii lui din toate tarile, spre peirea noastra. Nu va temeti,
adauga el, de aceasta, natie proasta si de defdimat, de veacuri
dajnica Ungariei, natie de robir pe care se cuvine a-i bate mai
.bine cu nuiele si bete decat eu ferul" 1). Apoi, spre a aprinde
si mai mult mania ostasilor sai catra Mihai si sa le dovedeasca
reaua for credinta, el puse de cot! tractatul de alianta, ce acesta
Incheiase en Ravazdi si cu Viteazul si II intarise prin juramantul lui si al buierilor. Andrei uith numai a spune ca, el a lost
eel dintaiu care calca si rupse acest tractat prin comploturile
sale Impotriva lui Mihai si prin pacea co incheiase cu Turcii.
Dupa aceea Cardinalul se aseza la dreapta falangei sale, pe un
be ridicat, spre a priveghia la toate intamplarile razboiului si,
pentru-ca locul sau sa poata fi vazut de catra ai sal, el puse
inainte-i un steag mic, pe care era tesut cu our litera A. El
purta platosa ostaseasca si incaleca un cal negru si generos, ce
II avea in dar dela Sigismund Bathori ; langa, dansul sta, Stefan
Csaki din cei magnati, George Palatici si vr'o cati-va alti nobili
dintre Sacui 2).
XXI.
www.dacoromanica.ro
266
N. BALCESCIT
lor ce vor vol a fugi dintr'o tabara intr'alta, sau caci ngdajduia
ca un mare numar din soldatii lui Andrei vor trece la dansul,
precum se si intamplg, sau ca void a da Ardelenilor un semn
de bung vointa lui catra dansii 6).
Mihai, trecand in fruntea ostilor, be vorbi putin, cu cuvinte
scurte si energice, astfel cum trebuia unor ostasi doritori de a
se bate 9). Purtand in dreapta si in stanga trupul, ochii si bratele sale, Domnul mai mult prin gesturi expresive decat prin envinte indemna pe ai sai, zicandu-le: Aicea (si argta tabgra sa),
aicea este dreptatea, aicea pricina cea bung, tocmelile, legaturile si jurgmintele de pace, impgratul si Dumnezeu. Ordbiti dar,
cad cu biruinta va asteaptg o slavg mare si o bogatg pradg. Jar
dusmanul (Intorcandu-si mana catra dansul), ce are oare pe sea ma-i, fgra numai credinta calcata In picioare sJ juramantul batjocorit, lipsa de on ce barbAtie, vicleniile, cursele, sfaturile ote1)
Baba-Noak, quoque famosus id temporis dux Bethlen, IV, 365.
2) Bethlen, IV, 396; Stavrinos. -3) Bethlen, IV, 396.-4) Stavrinos.-5) Beth-
www.dacoromanica.ro
8) De
267
2) ibid.
1) Bisseliu.
3) Guerrin, 497; Orteliu, 453. 4) Bisseliu.
3) Tomasi, 80; Bethlen, 1V, 397; Bisseliu; Spontoni. 6) Bethlen, IV, 397;
Bisseliu. 7) Bethlen, IV. 397.
www.dacoromanica.ro
268
N. BALCESCU
chlaretilor sh,i, asupra lui Stefan Lazar, [pe] care it aveh In fa*
dar cu Coate silintele ce puse, el fu respins inapoi de voinicii
pedestrasi ai acestuia. Indata Mihai ii trimise in ajutor o trup
voinica de chlhreti armati cu lance. Erau caTaretii Unguri si Shcui, comandati de George Mako. Acestia, ajungand in mijlocul
ostasilor lui Baba, uimiti de neizbanda lor, Ii imbhrbhte'azh, din
nou si, impreunh, impingand Inainte call lor, cad peste ostile lui
Lazhr si ale lui Andrei. Apoi, despart,indu-se in douh trupuri,
lor lor, lovind pe altii cu Fanci le. Acolo pert Stefan Lazhr, ce
comanda aceasta ariph. El se jertfi de bunh, voe mortii, azvarlindu-se in mijlocul mhcelului soldatilor shi si strighnd : voiu
sa mor ca sa nu mai slujesc un poph nemultumitor, care mi-a
rapit cinstea si vredniciile mele". Celalt trup chzil peste oastea
lui Moise ce era, In fath. Aci se fh'cii o mare ucidere, ch'ci find
punctul principal al Waif, si o parte si alta se purta, cu barbhtie si se vhthmarh greu. Ungurul, zice Bethlen, era, In lupta
cu Ungurul ; unul se ba'tea, spre a aphra patria, celalt spre a o
robi". In starsit, duph ce se luptarh, cat -vh cu puteri d'opotrivd,
trimitand Mihai inch un ajutor la ai shi, Moise Sacuiul fu impins
inapoi de Mako si perdii multh lume in retragerea sa. Un steag
revestit cu semnele Bathorestilor fu rhpit dela oastea sa; stegarii Toma numit Grecul, Stefan Szeplaki si Tudor Colbaz furh
omoriti.
Petro Huszar din aripa stangh, vazand oastea lui Moise c'a dat
inapoi si eh bathlia este mai pierduth, grhbi a alerga Intr'ajutorul lui Moise cu voinica trup de 15,nceri ce comanda si, dand
asupra Sarbilor si Ungurilor lui Mihai, osteniti de o lungh lupta,
ii respinse Innapoi. Vazhnd aceasta, Mihai, cu rhmhsita chlarimei
sale ungureasch si romameasch si cu cea mai mare parte din rezerva sa, alerga Insusi asupra lui Petru Huszar, dh ajutor Un') Bethlen, IV, 397-8.
www.dacoromanica.ro
269
sa nu se prelungiasca si, spre a pune stavila furioaselor sale izbin, se indeamna si se Imbarbateaza unii pe altii, fsi pun In randuiala batalioanele a caror randuiala era stricata si, cu energia
desperarii, cu o numeroasa calarime de lanceri si cu toata pedestrimea gardiei, furios se arunca asupra lui Mihai, mandru si
sigur acum de izbanda sa. Lupta reincepe atunci cu mare Inviersunare din amandoua partile si ajunge Ingrozitoare, desperata. Romanii si Ungurii se sfasie unii pe altii ca niste tigri flamanzi, stiind bine ca pretul biruintei e frumoasa si manoasa
tara a Ardealului. Unii _se lupta ca s'o tie ; ceilalti ca sa is Inapoi mostenirea parinteasca. Biruinta multa vreme static nehothrita, pang cand silintele desperate ale Unguriloi si improspatarea ostilor lor, sparsera oastea ostenita a lui Mihai si o silica
a da dosul. Cea mai spaimantatoare neoranduiala intra atunci
In randurile acelor ostasi, cari cat-va timp inainte erau biruitori.
Fuga for fu atat de repede Incat cu mare greu Mihai izbuti a-i
oprl in loc. Mare pe un cal spumegator, plin de foc, acoperit
de sudoare si de praf, el alergh Intr'o parte si intr'alta, Introbuintand cand Indemnarile, cand amerintariks, cand loviturile
spre a intoarce pe ostasi la Wale. El izbuti mai intalu prin au1)
www.dacoromanica.ro
270
N. BALCESCU
voi, vitejii mei soldati, cari odinioarh ati pustiit Bulgaria, cari
ati zdrobit armiile lui Caraiman si ale lui Ahmed, cari ati imbogatit Tara-Romaneasca de jafurile barbarilor Pentru-ce puterile voastre stint acorn topite, manile voastre slabite si inimile voastre far% bh,rbittie? Si
aceea ce este rusinos de spus,
nevrednic de Mout,
pentru ce manile voastre armate chiamh
In ajutorul lor picioarele voastre nearmate? Astfel oare o sa
biruiti si se luati voi Ardealul ? Astfel o sh umpleti casele voa-
Ungurii fAcusera on pas mare spre biruinth si ar fi putut izbuti a sparge cu total si a rezlhAi oastea noastra, sphimantath
i push in goanh, si a impiedica pe Mihai-Vodh a o intocmi din
nou, dach aced ce comandau rezerva ar fi dus-o in ajutorul lui
Barcsai si Moise, cari izbutiserh a infrange armia romans ;
dar Cornis si Pancratie Sennyei tinura In nemirare rezerva ce
era sub comanda lor. in vremea aceea, Mihai isi clAti stile din
nou asupra vrkimasului. El pornl inainte doua cete de Polonezi
ce nu dedeserh inch In aceea zi, cari navalirh cu furie asupra
ostilor lui Barcsai si Moise, ucigand si rasturnand tot inaintea
lor. Moise si Barcsai sprijinird cat -va, aceasth furtunoash izbire;
dar, veizand ca nimeni nu le vine inteajutor, ch, flancul for des1) Bethlen, IV, 401-5.--
www.dacoromanica.ro
'271
In starea de atunci a luptei, fu far. veste ocolit de scadroanele muldovene ce slujiau in armia noastra ; 11 prinse si 11 aduse
Inaintea lui Mihai, care, cunoscandu-I de mult din soliile lui si
respectand virtutea si vrednicia ce impodobiau pe acest Faudat
razboinic, 11 trata bine si It puse in loc sigur ca sa nu i se intample nimic 2). Au Post unii, zice Bethlen, vrajmasi ai cinstei
si ai reputatiei lui, sari au zis ca", Cornis de buns -voe si intr'adins s'a lasat a fi prins si dus la Mihai, Rind din partida Impa.ratului" 3). Analistii straini stau insa" in Indoiala despre aceasta 4).
Era acum trei ceasuri duph arniazi, Andrei, care dela seapte
ceasuri dimineata status() in acel loc, vazand acum, dupa" o bhtaie de cinci ceasuri, armia sa in risipA, fat% nadejde de a mai
www.dacoromanica.ro
272
N. BALCESC U
www.dacoromanica.ro
273
goi, fgrg suflare". Lesurile ce stau mormane in cam* fur adunate de locuitorii Sibiiului si Ingropate toate laolaltg. Astfel
acei ce cu puffin Inainte erau dumani Inversunati, mijlocind
natura, se lgsarg, fgrg impotrivire, a fi Impreunati Intriacelasi
mormant. Fiind-cg groapa fgcutg nu putea cuprinde atatia morti,
gramadirg trupurile unul peste altul, puind Intro fie-care din ele
o 'Wang de iarba, astfel incht se facia. o movilg mare, ce se In-
Indrgzneascg, a std, sau de feta sau pe ascuns impotriva lui biruitor, si hotgri a-si duce armia drept spre Alba-Iulia, spre a
stgpani aceastt capitalh' a Ardealului si, Impreung cu (Musa, tara
toatg 3).
www.dacoromanica.ro
274
N. BALCESCIT
www.dacoromanica.ro
;:r
4-3
JigI= 1.
mimaiftn-ww-"."
...11
275
www.dacoromanica.ro
276
N. B.X.LCESCU
care se grAbira a trimite deputatii la Mihai spre a-i aduce supunerea si credinta for si a sere mila s ocrotirea lui 3). Cetatea Cluiului, la cea d'intaiu somatde ce i se facia., se inching In
4 Noemvrie si prim' in garnizoang 1.000 soldati sub comanda
Banului Mihalcea. Mihai porn' 3.000 soldati spre a aduce la supunere toata Cara de jos 4) si Inteaceeasi vreme scoase un decret deosebit, prin care lagaduia mila si ertarea sa la toti deo-
www.dacoromanica.ro
277
XXVII.
Inca in tarn, oprit de vr'o ngdejde, sau cg, perzand tronul, isi
pargsi si patria, silind numai a-i mantui viata ? Izbutit-a Inca
Inteaceasta? inceput-a oare in targ straina descoloratul si tristul
trai al pribegiei, acea crudg suferintg, carp usuca pe om Para a-I
omori ? Astfel se Intrebau toti In Ardeal, biruitori si biruiti. Vail
In vreme ce trufasul sau biruitor intra, cu o pomp, mareatg in
capitala sa, sgrmanul Andrei, in coltul lmpotrivitor al tarii, rgsMafia printr'o moarte crunta nenorocirea de a fi domnit.
El se trasese, cum am vazut, din campul bataii insotit d'o sutg
ini calgri, trecit pe langa Sibiiu si lea directia Sighisoaroi (Segesvar), vrand sa se indrepteze prin Moldova in Polonia, unde sa
astepte vr'o ocazie priincioasa spre a-pi dobandi tronul perdut. El
ajunse intro fugg pang la Altana. Acolo calul sau taut in noroi
el trebui sa-1 lase, impreung on multg avutie ce era pe dansul, ca sa
scape cat mai iute in cetatea Odorbei in Sactiime 1), unde sotii
sai II povAtuira a merge. Aci el cerceta pe unde e mai bine a
trece in Moldova 2). El dete aci porunci spre a tine in datoria
supunerii pe Sacui, de nu s'au revoltat inca, frtgaduindu-le uitarea revoltei for si ca le va da vechea liberkate ; dar toate erau
zadarnice. Pqporul sacui fl ura de moarte 3) ; nobilii sgcui numai,
cari fuseserg la bgtaie si aceea ce ii gasl pe la casele lor, primirg,
nici Tatarii, care toti tremurau de puterea armelor lui. Dar, din cauze
mai de aproape, Mihai era in mare stima la popoarele crestine, care eu
placere si en aplauze cornentau faptele si virtutile lui. Ce sa mai ziceni?
Dupa ce stinsese pe rebelii din Dacia si impacase turburarile si nelinistea popoarelor ei, prefacuse in cenusa coloniile Turcilor si devastase
satele si orasele lor ; dupa ce, in fine, culea in pamant si zdrobi atata
multime de barbari : Romanul, prin numele sau, destepta in inimile muritorilor numele si memoria Arhanghelului Mihail, ducele ostilor ceresti.,.
Bisseliu, 96-8; trad. Papiu Ilarian, Tesaur, I, 186 7.
1) Gerando, H, 22. a) Bethlen, IVY 433. -a) I stvanfi, 434.
www.dacoromanica.ro
278
N. BALCESCII
a se Inchina biruitorului Mihai, dela care credo ca vor primi iertare, i sa Wepte in liniste vremea care Dumnezeu, ce tine In
mama sa ursitele imparatillor, va Insemna gentru mantuirea Ardealujui din puterea acestor biruitori_ straini 1). De acolo Andrei,
lasandu-i bogatele sale vWminte de purpura, spre a pune haine
taranesti 2), se Indrepta, spre Moldova, departandu-se mult de
drumul cel mare, luand potecile si fatand ocoluri spre a-i ascunde
i mai bine fuga. Dupa cata-va, tale ajunse lute vale unde gasi
un izvor cu aph' dulce si imbielugata ; vederea locului placandu-i cu deosebire, el se> opri acolo, apoi, deschizand sacul unuia
din soldatii sal, lua putin yin i pane spre a potoll oare-cum
foamea si setea sa i a stamparh amarul inimei sale. Facand
acest mic ospat,, el se adresa catra cei ce-1 inconjurau i le zise:
norocire prin tradatori, poate fac astazi cea din urma dna cu
voi, pe care o consfintesc mortii mole". Aceasta presimtdro g
mortii ce 11 Wepta, si pe care o i Intampina in ziva urmatoare,
mists fOarte inima sa ca i a tuturor color ce 11 ascultau. Ple-
www.dacoromanica.ro
279
XXVIII.
Era intro Sgcui un ..nobil din neamul for anume Blasie Ordog,
280
N. BALCESCU
loc, pe aproape de schphtatul soarelui, dete peste niste straintori, santuri si ghsirh, drumul acoperit de copaci si vre-o suth.
de Sacui stand in loc si asteptandu-i. Ei lrrthrise a0, de bine aces.
stramtoare, Incat erau siguri ca nimeni nu va putea, rhzbi prin-
tr'insa. La stanga acelui loc era un munte foarte nalt, ale eh,rui povarnisuri erau pline de phduri si de mhracini. Gaud suita.
lui Andrei apuch de intril In acele stramtori, chtand mai mult,
la fug decal la bhtae, Shcuii o izbira cu strigari mari, deodath
In fath si in dos. Fugarii se opresc atunci bArbAteste si se intoemesc spre Male. Sacuii, vazand micul nunihr al protivnicilorfor n'avhlesc cu mai mare foe asupra-le, descarch in ei pustile
ce aveau, apoi incep a azvarll
cu shgeti, suliti, barde
si land; altii, ca dusmanul sh, nu-i poath lovi, find el chlare si
ei pe jos, rhstoarnh caii, tarind plopi pe phmant, desradhcinand
alti copaci si silindu-se In tot chipul spre a face lupta de o potrivh. Nu cu mai putina infocare nobilimea isi aparh viata si paprintul shu si respinge cat poate izbirele Varanitor; multi cazura.
din ambele parti, dar mult mai multi din partea lui Andrei. inteadevar, cazand rhea veste in cursh, Incurcatl de bagajele lot,.
ei nu puteau a se sluji cu folos de caii for si nu le veneh lesne
a-si intrebuinth armele impotriva dusmanului. Deosebit de aceasta,
ei erau foarte putini si Shcuii mai mult de opt sute. Pentru aceea..
_Andrei si nobilii, rhzbiti de multime, Incep a se trage inapoi reslhtiti; unii, perzandu-si caii, se arunch' pe jos printre stejari si
Duph ce a facut ca veo douh mii de pasi, el fu silit, din pricina prhphstiilor si a greuthtilor drumului, a -ti rash chlaria, cu
atat mai mult ca ea nu mai puteh umblh, fiind cu totul obo1) Beth len, IV, 443-4.
www.dacoromanica.ro
281
in departare un foe. Ei se Indreptara spre acest loc numit Nascalat, care se straluci de atunci prin crunta drama al careia fu
teatru. Sosind Tanga acest foc, care ardea in coliba unui pastor,
Andrei, obosit de osteneala drumului, nu mai putea face un pas
si, murind de sete, ceril dela taranul ce gasi Inteacel bordeiu
sa-i dea de baut, Taranul, eavand alt-ceva, ii dete putin zer.
Print,u1 Andrei lug cupa si mai Intadu o intinse lui Nicolae Micu ca.
sa guste, zicandu-i -S hem aceste amaraciuni cu care viclenii
si tradatorii ne-au adapat indestul." 1) El inghiti putin, apoi trimise Indata pe Oran sa-i saute puting apa, dandu-i un galben
de our unguresc, numai sa vie mai curand2). Eind atunci din
coliba, Andrei se duse de se intinse pe larba sub un copaciu yecin, isi rezima capul de un trunchiu pe jumatate putred i insarcina pe Micul sa stea la paza, in vreme ce el se va odihnl
putin, ca sa poata apoi a-si urmS, drumul, ragilduind ca va sta,
si el la randul sat' de strap,' pang sand Micul va odihni 3). Zacand astfel pe pamantul gol, Andrei lila breviarul In mina, se
puse a cit,i, la lumina lunei, ceasurile canonise si Indata, osteneala biruindu-1, somnul pe nesimtite 11 coprinse 4). in vremea.
aceasta trupa Silcuilor, urmand deosebitele cotfturi si locuri grele,
9 Betlen, IV, 451. 2) Ibid., 451; Istvanfi, 454.-3) Bethlen, IV, 452.4) Spontoni, 91.
www.dacoromanica.ro
82
N. BALCESCII
si cad asupra taranului strigand: Ce procleti de nobili ai primit In gazda? De nu ni-i vei da indata, to vom ucide, dupa ce
to vom face mai intaiu a suferl mai de chinuri, calaule." Spaimantat foarte si nestiind ce vrea ei sa faca, taranul le spuse :
,,ca doi inj intrase la clausal, s,ezuse putin s'apoi esise; c5, el
nu stie de loc tine erau ei si ca gandeste Ca sunt ascunsi p'acolo
aproape." Mica], auzind zgomotul acelor ce sosiau si Intrebarile
co faceau taranului, se duse spaimantat de scula pe printul Andrei
si ii vest]. ea dusmanii i-au calcat, rugandu-1 sa caute a scapa
cum va putea. Dar Luna, ca cum s'ar fi temut a lumina cara-delegaa, se ascunsese sub negrii nori ; si in acel intunerec, Andrei,
care nu cunostea locurile, n'avea chip de scapare 1). E1 trimise pe
Micu Inaintea vrajmasilor, spre a catlia a-i Imblanzi prin vorbe
si fagadueli 2). Dar gloata Sacuilor furioasa, in loc.d'a asculta rugrtciunile lui Micu, intoarse catra' dansul armele ei. Dupa ce se
ocroti un minut cu sabia sa, Micu, plin de rani, fu prins viu. Se
povesteste ca, doritor d'a scapa mai curand de viata si simt,indpe gatu-i taiusul ruginit al palosului unui taran, [el] ii intinse
sabia sa, care era mai ascutita, zicandu-i: Slujeste-te cu aceasta,
prieteno, si nu ma mai sfasla, ranindu-ma cu arma to fara Ms."
1, zicand aceste, el Ii intinse gatlejul, ca sa nu se zica ca un
viteaz, a avut, ca un om fara anima, capul taiat .pe dinapoi. in
vreme ce Micu este astfel prins si ucis, Blasie Ordog, de care
am pomenit mai sus, impreuna cu alti trei soti, izbeste pe
Andrei. impins mai mult de nevoie de cat de vitejie, Andrei trase
sabia cea lata ce purta la coasts si incepa a se apara cu o mans
slaba
silind sa nu moara fara de razbunare 4). El izbutise a
rani pe unii din vrajmasi, cand Blasie, mai infiemanatic In lupta, fi dote o lovitura de secure In frunte, facandu-i o rand mare
d'asupra ochiului stang 5), de unde incepit sangele a curge parau
de-i acoperl vederea 2). in aceasta stare nenorocitul Andrei Incerca
sa fug* dar urmat de aproape de ucigasi, el priml cu o aseme-
www.dacoromanica.ro
283
in sangele sau 1). N'apucase Inca sa-si dea sufletul, cand ucigasii,
urandu-li-se de vremea ce perdeau ca sa4 zmulga, un inel frumos de diamant ce purta In degetul cel mic, Ii taiara degetul
ca sa poata lua, inelul 2); apoi, apropiindu%se de dansul, Blasie Ordog ii taie capul3), pe care, punandu-1 intr'o sulita, It lua cu dansul,
Astfel fu sfarsitul lui Andrei Bathori, print, cardinal sl episcop de Varmia In Prusia. El era in vrasta de dougzeci si opt
de ani 6) numai, inalt la stat, barba si parul capului galben, pe
care, dup'a ritul religiei, el aye& obiceiu a le purta rase. Era d'un
caracter dulce si bland si mai bun pentru biserica decat pentru
razboiu. Din copilaria lui avusese plecare &Rea calugarie. Din neno-
rocire calitatile lui private chiar, facura dintr'insul un ran stapanitor; ambitia de a domni 11 perdu; el cumpara printr'o cruda moarte
o domnie de opt luni asupra Ardealului si fu numai o jalnica pilda
a ticalosiei ursitelor omenesti 7). Dupa aratarea unor analisti, ne-
norocirea In care pica Andrei si Ungurii din Ardeal fura prevestite prin niste semne cerest,i. In luna lui lunie, se ridica de
data despre apus o furtuna grozava, care Ingrozi pe toti si pricfnui multa stricaciune Intro parte mare a Ardealului. De diminewta, norit se rostogoliau unii asupra altora ; cerm intreg se
intunecase; tunetul urla nelncetat ; trasnetul ce cadea, fulgerile
ce straluciau prin intuneric, o ploaie deasa si repede si mai ales
o vijelie grozava spaimantase pe to ti. Parte din acoperisurile ca'-)
Tomasi, 81.-2) Bethlen, 1V, 454.-3) Tomasi, 81; Orteliu, 456.-4) Bethlen,
www.dacoromanica.ro
284
N. BALCESCU
putin d'un teas si fu privita de toti ca prevestirea nenorociri1 or ce sosira cu Cate-va luni in urma. intfaceeasi vreme globuri
de foe se aratara in deosebite locuri, faspandind groaza. 0 inultime de lupi se pogorira cete cete din muntii numiti Meszes si
se raspandira in sesurile Ardealulud si prin sate, asemenea si multe
alte flare salbatice. Cinci zile Inaintea hatalii dela Sibiiu, toata
noaptea se vazura flacari pe ter, astfel in cat armata lui Andrei
merse la drum lurninata d'aceste minunate flacari. Cand Andrei
tabari la orasul Szeredahely [Mercureal din pamantul sasesc, el
vazir trecand pe dinainte-i un arap negru, purtand in mans o coasa.
Dupa uciderea lui Andrei, Sacuii se apucara a cauta prin paduri si prin, stramtori pe nobilii cari umblau ratacind prin intuneric si, dupa ce ii ucisera mai pe toti, se Intoarsera la locul luptei spre a culege jaful. Dar cu cat pusese mai multi grabs spre
Bethlen, IV, 477-80.
www.dacoromanica.ro
285
si care, cu toate Ca credinta lui era banuita lui Andrei, 11 insoti in fuga sa, dovada, puternica cata, usurinta, pun oamenii in
tanuielile for 2).
Fu atunci o disputa' intre Sacui, din cari unii voiau sa pastreze
le aruncara intr'un an Tanga Alba, iar capetele sangerate si vinete be asvarlira nelngropate In oral. Blasie Ordtig pastra, numai'
pe Ion Iffiu, pe un fiu al lui Nicolae Micu anume Mihai in vrasta
numai de 12 ani si capul lui Andrei, pe care 11 Infatisa lui Mihai-Nroda, In 11 ale lui Noembrie 6). Pusera capul pe o masa si
-3)
1) Bethlen, IV, 458 -9. a) Ibid., 459. 3) Ibid., 460. 4) Orteliu, 456.Bethlen, IV 460.-3) Ibid., 461.
www.dacoromanica.ro
286
N. BALCESCII
decat degetul cel mic, care fusese Mat de ucigatori, dupd cum
am spus. Trupul mortului fu pus Inteurt car si, ca sa nu fie Intel)
asemenea stare expus privirilor, cand bggard carul In oral, It
aeoperird cu foi de eopaci-verzi. Astfel II aduserd In Alba-lulia
noun zile dupd, moartea sa. indatd, cu mare ingrijire, din porunca
lui Mihai, fu trupul investit cu haine mdrete, Intins pe o pea-
www.dacoromanica.ro
r,
*I%
-4(
I
"N4
_4
tt
287
mai aveau numar 1). Astfel dusera trupul lui Andrei In biserica cea mare si-1 puserA in acel monument ce el, In viaya,
fiind, zidise pentru frate-sau Balthazar. Acolo trupurile ambilor fratd fury impreunate 2). In acelasi templu z'aceai1 de mai
mult vreme Ingropati doi alti calugAri, barbati marl si puternici, cari peried nu aceeasi moarte ca Andreiu: Card,inalul Geor-
Ordilg,
cul s'au dusman, marl favorul popoarelor pentru dansul, traseinimile nobilimei Ardealului si lauda tuturo. r natiilor strgine.
Nobilii Ardealului simtira mai ales atunci ca, uritd fiiind demoarte de popoare, singura for sdpare e Mihai acum. Ei gandirA ca, de au perdut carmuirea terii si au cazut sub un st'apanitor de alt sange, incai sa caute a-sit 'Astra starea si viata.
Acestea Inteadevar erau atunci foarte amerintate. -Am vazut inapoi
www.dacoromanica.ro
288
N. BALCESCU
-hire. Intro not si intre voi n'a domnit dreptatea sau simtAmantul omenirii, ci numai sila ; acum, ca ne-am desteptat, ca ne siintim puternici, vrem sa intram in drepturile si pamanturile noastre,
ce ne-ati rapit odinioara ; vom lua dar pe seams -ne mosiile si
casele voastre, iar pe voi va von' ucide _sari v vom goni, ca sa
curatim tap, de voi". Aceste idei si simtaminte povatuira toate
revolutiile facute sau incercate de Romani, dela navalirea Ungurilor paha astazi. Astfel revolutiile veacului de mijloc, aceea de
is 1437, rascoala dela 1599, pans la insurectia lui Horia dela
1784 si revolutia dela 1848, furs mai mult insp!Fate de setea razbuna'rii decat de dragostea libortatii si, pentru aceea, Romanii
nu-si putura asigura libertatea ; cad libertatea _triumfeazil Ears
a-si razbuna ; altmintrelea ea nu mai e libertate ci numai razbunare. Nici data si nici inteun loc libertatea nu s'a putut Intemeia prin calcarea dreptatii si prin carmuirea groazei. Libertatea nu se tine si nu se Intemeiaza prin tiranie, ci numai prin
libertate.
Romanii, crezand a-si asigura libertatea si a stinge aristrocratia, se puneau de ucideau la aristrocrati si pustiau acareturile
for si, fiind-ca mai adesea nobilii apucau de fugiau, ei isi varsau
furia mai mult asupra hie-01r burghezi unguri de prin orase; si
cum trecea furtuna, aristrocratia era iarasi in par si Romanul
iar cadea in ghiara ei. De asemenea mai multi Domni romani
din Principate, dusmani ai aristrocratiei, printr'un guvern de teroare, credeau ca fac ceva ucigand la boieri, in loc de a ucide boe-
289
tare ei ar fi impus si lui Mihai si asupritorilor for si ar fi silit si pe unul si pe ceilalti a-i intregi in drepturile for naturale
si sociale, ci, setosi de razbunare, se apucard sa primble torta
si palosuI prin palaturile nobililor. Multi nobili perirg atunci.
Cei mai multi scapara, unii afar din tard, altii sub protectia
lui Mihai. Acesta nu putea sa sufere asemenea neorandueli care
se descarcau asuprg-i. Bdnuit Inca, pang a nu intra in Ardeal, de
Unguri ca lucreazg prin preotdi romani a scula pe tArani Impotriva noblimei unguresti, el doria sa dovedeascg neadevdrul ace-
lor batmen si cu toate ca dupd intrarea sa In Ardeal el fu Indemnat spre uciderea noblimei unguresti, nu numai de &gra, Ro-
www.dacoromanica.ro
19
290
N. BALCESCU
iarasi intre dansii averea confiscate dela cei ucisi in Wale sau
care pribegisera 1). Umilinta ce aratau catra dansul acesti aspri
si trufasi nobili si setea cu care vftnau favoarea lui, insela pa
Mihai. El crezii ca el nu vor mai ridica nici data capul lor,
dupe ce 1-au plecat ant de jos. El socoti ca va gasi un reazint
i ca prin ei va trage inima intregei natdi
si o putere
unguresti si va deschide un camp mare la intinsele si ambitdoasele sale proiecte. Aceasta 11 orbi si II Men de impinse pane la
nesocotintA, generozitatea sa tetra dansii ; si cu cat ei staruiau
in invinovatirile si banuelile lor, cu cat ei complotau si umblau
mai eau sa-1 surpe, cu atata, el se arata mai indurator catra,
dansii, Inca generozitatea lui ajunse o slabiciune care II perdu.
Aceasta nth ca el, dupe ce domoli setea de razbunare a taranilor romani, nu le dete libertatea, spre a nu vatama interesele nobililor. Adevar ca el nu putea lucra in Ardeal impotriva.
de ce facuse in Tara-Romaneasca. Nenorocitul asezcimal,t de ru,manie ca un butuc II tined in lant si 11 tara spre perzare. El dedese libertatea Sacuilor, nevoit fiind si fiind-ca acestia numai da
puting vreme o perdusera si o doriau cu infocare. Dar Romanii
de mai multe veacuri isi perduserrt libertatea si fiind si mai numerosi, paguba ce ar fi simtdt nobilii Unguri ar fi fost mult mai
simtitoare. Apoi Sacuii erau o populatde foarte razboinica, in vreme
ce Romanii sub Impilare uitasera pane si Intrebuintarea armelor, ce stapanirea nu ii lash sa alba. Apoi Mihai, ca totd razboinicii, credea mai mult in soldat decat in popor ; duhul lui
era mai mult de concherant decat de nationalist. Nobilii in ochii
lui erau reprezentantii poporului, natda armata, si pe arme void.
a se intemeia. Mihai socoti sa urmeze in Ardeal, in privinta Romanilor, politica Corvinilor, adica a usura oare-ce sarcinile taranilor, a-i ocroti In contra abuzurilor nobililor si a Inalta mai
multi dintelnsii in treapta de nobili, ca astfel natia sa fie reprezentata in dietele tarn. Dar am vazut mai inapoi ca aceasta, sistemil
nu adusese marl foloase Romanilor, cad nobilii lor, dobandind
interese Impotrivitoare gloated poporului, se aliau cu ceilaltd no-
www.dacoromanica.ro
291
natIei o reprezentare deosebita in dieta celorlalte trei natii. Astfel el ar fi dat stapanirii sale in Ardeal o temelie neclintita. Nici
odatd, ocazie mai bunk pentru aceasta nu se Infiintase ca acum,
indata dupa Walla dela Sibiiu, cand Ungurii, ingroziti, amorliti
cu totul, se multumiau de li s'ar fi ldsat macar viata. Mai tarziu
Mihai in zadar vrit : anevointele crescuse prea molt ; ocazia trecuse. i nu trebue a credo cd, not ad. judecam pe Mihai dupd
ideile de democratie ale veacului nostru, iar nu dup'acele ale
veacului sau, caci urma ne va dovedi ca aceste idei erau bine
simtite atunci si chiar de Mihai.
De asemenea idei inspirat, Mihai-Vodd deschise in 20 Noemvrie in Alba-Iulia adunarea generala, in care el fagAdul ca va
pastry constitutia terii si toate privilegiile, libertatile si daniile
nobililor, afar% de cele fdcute de Sigismund. Reprezentantii depuserd juramantul de credint,a si, spre rdspuns la cererile Dom-
nului d'a i se da provizii si bani pentru tinerea ostilor, s'a o'Indult ca de fie-care cask sau poarta (cum se zice in Ardeal)
sa se ded cite opt masuri de Mind si opt mdsuri de ovaz sail
orz, si dela zece case cite o vita de Vadat, si fiind omul sarac,
In lipsa de vita, sa dek trei oi. Asemenea se hotari ca, de vreme
ce s'a dat libertatea Sacuilor, acestia sa MIA a da, dupa vechiul
for obiceiu, cand se schimba Domnul sau cand se insoara, din
sease boi unul pe seama Domnului. Aceasta dare se numia de
Sacui friptura de bou. bleat pentru bani spre purtarea razboiului, se hotari ca sa se deli de fie-care casts, fard a fi nimeni scutit, nici domn nici boor, Cate sease florini : trei florini sa so dea,
pang in 25 zile, socotindu-se din ziva publicdrii decretului, iar
ceilalti trei cu 25 de zile mai tarziu. Toate celelalte articolece
se incheiara atunci si fury cuprinse in actul general al dietei ce
se intari de Mihai-Voda si se public 1)privesc numai interesurile nobililor: dau voie unora dinteinsii a se intoarce in tard,
asigura libertatea Sacuilor, iar pe Romani, Third nici o usurare,
II lasts in starea de iobagi ai nobililor. Astfel Mihai trada misia
sa in Ardeal si merita d'a cadets.
') Vezi acest act in Mag. ist., II, 35S; Bethlen, IV, 469.
www.dacoromanica.ro
292
N. BALCESCU
XXX IV.
nobili din Ardeal ca sa insoteasca pe Patrascu in Tara-Romaneascia; dar ei Incepura a:tremura toti, gandind ca merg la
poirea lor, de se vor duce in Tara-Romaneasca, si rugara pe Mihai d'a amana de o cam data pornirea lor, la care el se invol3).
La starsitul dietei, Mihai puse de aduse la Alba-Iulia vistieria
printului Sigismund, ce el puseso in cetatatia \Tees, sub paza lui
Stefan Bodoni. Era un numar insemnat de vase de argint : dupe,
talere, discuri, vasuri si, intre altele, niste cupe de argint asa de
marl Inca doi oameni abia puteau duce una goala; pe Maga aceste
mai erau podoabe de cai, platose, self garnisite cu petre scumpe si
diamanturi, sabii, pumnaluri, palose, hangeruri, securi si alte lucruri asemenea; apoi mai multe vesminte scumpe, pretuite 32 mii
florinti, din care unul impodobit cu diamanturi era pretuit 15 mii
www.dacoromanica.ro
293
Ungurii, Sarbii si Cazacii, ridicara plangeri din partea locuitorilor, iar mai cu seams din partea nobililor, cari alergau la Mihai
vaitandu-se. La aceste plangeri, Mihai raspund-ea adesea cu bunatate, zicand : ca, acestea se fac flied Stirea lui, filgaduind ca
va pedepsi strasnic pe cei vinovati ; ca de vreme ce, din mila
lui Dumnezeu, Ardealul este acum al lui, el se va sill spre a
face sa domneasca intr'insul pacea si linistea si ca nimeni sa, nu
incerce vr'o pagubd," 1).
in vremea aceasta, cuprins de manie asupra lui Ion Maro, puse
sa-1 caute si sa-1 goneasca prin toata tara, pand, II vor prinde.
Este stint ca acest secretar al lui Mihai desvalise mai Intiliu prin-
tului Andrei proiectul stapanului sau d'a naval]. In Ardeal. Mihai ii ierta cu generozitate aceasta vinli ; dar in ajunul bataliei
dela Sibiiu, nemultumitorul Maro trecuse din tabara lui Mihai
In aceea a lui Andrei, nadajduind ca acesta va izbandl. Mihai
care iertase intaiu pe Maro, intra intr'o manie furioasa la aceasta
north' a lui tradare. Maro, care aflase mania Domnului asupra-i,
ratacea pe ascuns Intl-Jo parte si Intealta, in sate si orase, pe la
deosebiti nobili, cautand vr'o ocazie spre a fugi in Ungaria. Astfel umbland, el se duse din Intamplare sau intr'adins la Stefan
Tholdi, nobil ungur, rugandu-1 a-i da un azil, ca sa scape de goana
ce-i da Mihai. Tholdi 11 primi 1i fagadui ca va fl In siguranta
In casa lui ; dar, temandu-se de Mihai si dorind a dobandi favorul sau, ii descoperl indata ca Maro este ascuns la dansul. Tarot la Alba- lulia, Maro fu dus Inaintea lui Mihai, care, dupa ce
11 mustra pentru fara-de-legea lui, it date pe mina calailor harnici a chinul pe vinovati. Acestia it legara strans de picioare si
de mini la un stalp, care se afla intr'una din mahalalele Albei;
apoi ii ciontira mai Int:Mu picioarele, pe urma genuchii, unul dupa,
1)
Beth len,
www.dacoromanica.ro
294
N. BALCESCU
XXXV.
www.dacoromanica.ro
295
Se vede ca mai tarziu Papa se hotari a pedepsi uciderea Car dinalului, osandind, dupa cum spune analistul Timon, pe toata natia sacuie do un post strasnic de o suta de ani 2). Malaspina, Intorcandu-se la Roma, Papa II fact" sa simta ca aflase purtarea
www.dacoromanica.ro
296
N. BALCESCU
du-i foarte bine. Dupa aceea le trimise acasa capul lui Andrei
Bathori, pe care it balsamise. Ungnad puse Indata de scoase un
portret dupa cap, foarte asemanat. In 17 Noemvrie, cand Ungnad
www.dacoromanica.ro
297
sat numit la Rocca, ianga Tarent, la anul 1547; tatal-sau Dimitrie, nobil din Albania, isi parasise tara impreuna en alte familli spre a scaph de tirania otomana si trecuse in Puglia sub
umbrirea craiului Spaniei, care ii Meuse o pensie anuala si ii
cledese comanda unei companii de lancieri tot arnautd, cu care
II trimise la Milan. El lua de sotde o dams din Alexandria si
avit doi feciori, din care eel mai mare Nicolae, ajunse locotenent-
si apoi general in oastea arhiducei Maximilian, fratele imparatului. El era mare si plin la trup, gras la fata, ochii marl si privirea aspra, gura potrivitrt, dar buza de sus cam ridicatil, fata
ma lime, caracterul fisionomiei Jul arath viclenia ; iar caracterul
lui moral vom lash ca faptele lui sa ni-1 vedeasca 1).
XXXVII.
www.dacoromanica.ro
298
N. BALCESCU
din ostirea sa prin cetatd, trimise o ceata de Gemani ca sa intre iii cetatea Husta de pe Tisa. Dar comandantul roman ce
Mihai pusese in acea cetate, nu vol sa primeasca innauntru oamenii lui Basta si, inchizandu-le portile cetatii, ii respinse inapoi
cu vorbe rastite. Oastea imparateasca fu nevoita a petrece noaptea
aceea in camp pe o bruma si un frig mare si pe urma a se In:toarce Indarat. Basta, afland aceasta, se Infurie foarte si indata
Incepir a se gati de razboiu, trimitand sa-i vie calarimea din Silezia si pedestrimea dupa marginile vecine ale Ungariei si Intocmindu-si astfel o numeroasa oaste sub arme. Mihai nu se lasa
www.dacoromanica.ro
299
la Basta si aratandu-le primejdia in care se expune crestinatatea, deschizandu-se Intro ei un razboiu civil, pe cand Ibraim-Pasa
510; Orteliu, 460.-6) De Thou, 335. 9 Istvanfi, 454. 7) Mag. ist., IV,
295. 8) Orteliu, 461.
www.dacoromanica.ro
300
N. BALCESCU
tdrasca ce sa faca cu orasul Clujulul, care de mai multe on necunoscuse si trddase autoritatea impardteascd si merita o pedeapsa
pilduitoare ; si, in sfarsit, cum sa se poarte cu acei nobili din
Ardeal, can fugiseril si acum cereau iertare, vrand a se intoarce
inapoi. Solii, dupa ce furd ascultati cu multi bung vointa de Im-
ascunza gandiri ambitioase 2). Aceste scrisori aruncard in deosebite palreri sfatul imparatesc ,,sau, mai bine, acea camarila da
femei si de iezuiti ce cttirmuia Imptiralia in locul slabului si lenesului Rudolf al 11-lea. Unii, ca,stigatd cu totul in favorul lui Mihai,
www.dacoromanica.ro
301
turia istoricului Beth len, aceasta sesie se vedo a fi fost mai serioasd, cdci Mihai, incepand a se deziluzionh de nobilii unguri
i vrand a face oare-care usurari poporului, aceasta incepurh a-I
nigh d'a nu se atinge de privilegiurile lor. El Indrazniau a vorbi
de privilegiurile lor, atunci child cu on -ce jertra trebuih a uni
pe toti locuitorii tariff spre a aphra privilegiurile tdrii ce erau
amerintate de Nemti. Domnul, furios de aceasta, rdspunse, lovind
cu mana mhnerul sdbiei sale si strigand : lath privilegiul vostru" ! Din nenorocire el amerinth numai, dar nu lucrd.. Intea&vat- acum era, mai greu d'a o face dealt Indath duph batalia
dela Sibiiu. El apucase din nenorocire a jury paza constitutiei
tdrii si, credincios juramantului, ca un Domn constitutional, el
nu puteh preface nimic in tail Ears Invoirea dietei. El nu void
inch sa facd ca Sigismund, sd, sileascd dieta prin impilare a-i
implini vointa. Ast-fel acum, ca si mai pe urmd, ne vom lucredinth ca buna credintd, it perch" pe el si tocmai aceasta virtute
i-o taghduird dusmanii siii. Ungurii 11 Invinovhtird atunci ca el
ar fi vrut sa stings nobilimea sff ca ar fi sff fdcut-o, dach Dimitrie, arhiepiscopul Bulgarilor, nu s'ar fi dus cu Biblia la dansul
ca sd-1 intoarch din acea hotheire. Vom mai vedea, in urma aceasta, invinovdtire repetandu-se de mai multe ori, la care sin-
www.dacoromanica.ro
302
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
303
Rudolf al II-lea, din mila lui Dumnezeu impdrat al Romanilor, pururea august.
Noi recunoastem si facem a se recunoaste prin cuprinderea
acestora tutulor:
Dupd ce, din mila a-tot-puternicului Dumnezeu (pentru gloria cdruia ne luptdm Impotriva natiilor pdgane si barbare), Ardealul a fost supus puterii noastre si stralucitul Mihai-Vodd din
Tara-Romaneasca. infldcarat de un mare zel pentru crestindtate,
www.dacoromanica.ro
304
N. BALCESCIJ
credinta sa catra not prin fericitele st curagioasele sale introprinderi impotriva Turcului si in Ardeal, unde a tras aceasta
tard de sub domnirea nedreapta a cardinalului Bathori si a dobandit o mare biruinta; atat pentru ingrijirea cu care priveghem
la pastrarea posesiilor noastre, cat pentru bunatatea si darnicia
noastra obisnuita catra supusii st vasalii nostri, am vrut sa marturisim ca statornica credinta a stralucitului Voevod Mihai catra not si slujbele sale ne-au fost placute, incralintati nu numai ca stralucitul Voevod va urma a fi credincios precum a fost,
dar Inca ca urmasii vor 'mita aceasta litUdata pildit de credinta
www.dacoromanica.ro
305
lor cu care castigase aceasta tarn, II va putea indatora a o intoarce inapoi 2).
si la Cluj, ii trimise inapoi la Imparatul Rudolf cu acest raspuns : ca de nu li va trimise subventda anuala, 5i aceasta In
grabs, el va duce asupra imparatului nu numai oameni, dar Inca
mii de mil de demoni ; ea el n'are trebuinta de ajutorul stradnilor ; ca are destui soldatd, numai ban! ii lipsesc spre a-i putea
tine" 6). El rugs Inca pe agouti d'a se sill ca imparatul sa numeasca alts persoana in locul lui Basta, care Ii era bdnuitor din
deosebite cuvinte si pentru ca sfezile for partdculare sa, nu turbore linistea Orli Intregi 7). El Invirtovatia mai ales pe Basta
ca, in loc sa grabiasca a-i aduce ajutorul ce or dator Impotriva
Cardinalului, isi petrecuse vremea in zadar in fapturi de nimic,
Inca se prefacuse ca e bolnav, pentru-ca primise o suma mare
de bani dela Cardinal prin mijlocul lui Cornis ca sa nu -1 va') Bethlen, IV, 490 2) Spontoni.-5) Cronica lui Fuchs.
4) Mag. isl.,
www.dacoromanica.ro
20
306
N. BALCESCU
Si ca, de i se va da numai atatia bani cat se cheltuiau pe fiecare an In Ungaria pentru armie, se leaga, ca va supune Imparatului toata tara dela Marea Neagra pang, la Ofen [Buda], Stuhlweissenburg si Solnoc" 4).
Desi aceste cereri ale lui Mihai erau mult mai prejos de con-
ditiile ce imparatul dedese lui Sigismund Bathori prin tracta') Spontoni, 96.-2) Orteliu, 463; De Thou, 509.,) Spontoni, 96.-4) Orteliu, 463-4; De Thou, 509; Doglioni, Del thealro, II, 745.
www.dacoromanica.ro
307
se Intoarsera foarte IntAratati si eu inimA bAnuitoare langa impAratul, caruia ii insuflarA aceleasi bAnueli 1).
Mihai nu-si mai fdeeh iluzii acum asupra Nemtilor. El intelese
Dar o noua dorinta de domnire ce coprinse pe nestatornicul Sigismund Bathori, Impeded, on -ce tratatie si aprinse din nou flacArile razboiului 4).
XL.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
N. BALCESCU
si la craiul Poloniei poltindu-1 ca sa nu sprijineasca pe duplanul sau Ieremia Movilh', nici sa deft ocrotire emigratilor din Ardeal, Intre cari era, si Thomas Csomortany. Aceasta solie nu numai ca nu fu ascultata 1), dar Inca craiul Sigismund instiinta pe
Ieremia de hotarirea lui Mihai d'a-1 izbi, ca sa, is nrfasurile cuviincioase, sa gateasca provizii pentru armia polona si sa lutareasca cetatile Suceava si Hotinul 2). Mihai se turbur5 foarte vazand pe Poloni declarati cu totul si de fata vrajmasi ai sal. El
Isi Inchipui atunci un plan de urias : el vrii a navali In Polonia, a se folosi de simpatiile ce aveh in poporul acelei tari
spre a face o revolutie, a rasturna Craiul, a pune pe altul sau
www.dacoromanica.ro
311
la care ca de o fatalitate era tarit. Hotarindu-se a-1 face, el ndajduia ca, pe Tanga aceea ca-1 implinea o veche dorinta a inimei sale, cuprinzand Moldova, aceasta nousa izbanda va putea
bra sluji a Invinge Indaratnicia Austriei i a o sill, fat% vole
chiar, a-i acorda toate cererile sale in privirea Ardealului ; si intr'aceasta nu se Ins,e1a. El nu stia ins eh' aceasta imparatie nu
uita, nici data ceea ce i s'a zmuls prin silk, nu 'arta pe cei ce
au facut-o si ca perfida ei politick, cumplita in setea-i de razbunare, nu alege mijloacele. Mihai intiinta insa pe imparatul ca
el voie0e a face o expeditde impotriva Moldovei, spre a gonl de
acolo pe emigratii din Ardeal, partizan' ai lui Andrei Bathori
i ai familiei lui, dandu-i mult a nadajdul. Spre a se asigura ca
nobilii unguri din Ardeal nu vor face nici o m*are, porni la
fiul sau Patracu, in Tara-Romaneasca, treizeci din cei mai de
capetenie nobili ca s fie ca nite zaloage 1). El nu vol sa is in
ajutor nici pe Basta nici vre-o ceata din oastea imparateasca,
sau dinadins sau din graba cu care era silit a naval" asupra
diimanului 2).
XLII.
www.dacoromanica.ro
312
N. BALCESCU
meze 1). El Mc-it cunoscut atunci armiei ca are sd, intro in Moldova spre a rdzbuna moartea lui
-Voda Rdzvan, aliatul
sdu, pe care Ieremia-Vodd it omorise cinci ani mai inainte, intr'un chip crud, rusinos si impotrivitor obiceiurilor crestinesti 2).
Armia lui Mihai, spun ca treced, peste 50.000 ostasi, din care
38.000 puseasi, 3.000 Cazaci, 4.000 cdldretd saxbi, 4 000 Sdeui $i
4 000 voluntari sub comanda lui Baba-Novac
Cea mai mare
parte din aceastd, armie trebuid, a se pogorl din Ardeal in Moldo va pe la Trotus ; cealaltd sd treacd din Tara-Romaneasch" pe
la Focsani 4). In 6 Maiu 1600, Mihai, Idsandu-si sotia in Ardeal,
porn! spre Moldova 5) $i, vrdnd a sos! chiar si inainte de vestea
sosirii sale, cu o graba, de care toti s'au minunat, fir a da rd-
potriva acestei repejuni. Inteadevdr Mihai le dedese ineredintare cd, vor birul $,i le Meuse a daddjdul mult in Imbelsugarea
si gloria ce vor dobhndl prin biruinta castigatd fara nici un aliat8).
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
N. BALCESCIJ
Mihai Incepa a bate cetatea. Ghiulele lui, spune Miron, se cunosteau in zidurile cetatii pana la surparea ei 7), si dupa o asedie
de trei zile, vazand ca nu o va putea sparge 8), caci ii lipsea tunuri mar! 6), puse un trup de paza imprejurul cetatii 10) pi, lasand in capul ostilor pe Udrea, Impreuna cu Deli Marcu si BabaNovae, el se Intoarse la Suceava 11) si de acolo la Iasi, unde intra cu triumf, se sul in tronul Domnilor Moldovei, primind, intr'o ceremonie solemna, juramantul de credinta al boierilor acestei
10) Mag .ist.,IV , 297.-11) Heiden stein. 12) Spontoni, 98. 13) Mag. ist.,IV , 297.
www.dacoromanica.ro
315
ca el Inca nu era inteles bine cu aliatii sai, ea nu putuse cuprinde cetatea Hotinul si ca trebi grabnice 11 chemau in Ardeal.
Aceasta fu o mare gresala a lui Mihai, cad vecinatele provincii
erau fara osti si cu simpatia popoarelor, si fara aliatii sai, el ar
fi putut impune vointa sa In Polonia El scrise Craiului Poloniei
vorbe si, laudand faptele eroice ale lui Mihai impotriva Turdlor, incredintau ca el va fi un om foarte folositor republicei si
ca pregatirile rdzboinice ce vor s faca impotriva-i sunt de prisos. Siguranta craiei Poloniei, ziceau ei, nu se razima pe Moldova. Ce ne pass noua si ce perde sau castiga republica, data
va domni in acea tara leremia sau Mihai ? De trebue a aparh
pe Ieremia, apere-1 aceia cari au castig dintr'aceasta si carora
le place on -ce pricinuire, numai sa poata face razboiu"'). Aceasta
din urma observatie batea in Zamoisky si in ambii fratd Potocki 6). Cel dintaiu era patronul lui Ieremia, pe care Il pusese pe
tronul Moldovei si fdgaduise a-1 apara ; ceilalti erau ruditd en
a religiei rasaritului. 0 gresala se face atunci din partea noai)Mag,ist., IV, 297. 2) Miron Costin, 223.-3) Heidenstein; Niem cewicz.
4) Ibid.; Miron Costin, 222 5) Piasecius. -6) Heidenstein ;Niemeewicz.
www.dacoromanica.ro
316
N. BALCESCU
ca sa traga pe Cazaci in partea lui Mihai. El pustil acolo mopine lui Stefan Potocki 1). Fard indoiald ca aveam drept a infra
in Polonia, care ne Meuse razboiu pan'atunci ; aveam drept a in-
www.dacoromanica.ro
iDupa Analele Academiei flomane, seria II, tom, XXVII, partea adm., p. 170).
www.dacoromanica.ro
317
XLIV.
sth intru ajutor si ca poporul II va prim' cu mare bucurie. Sigismund to raspunse ca : Dumnezeu e bun si Ca, de va vol sa-1
theme iarasi la carmuirea Ardealului, el nu va lash, s scape din
mans ocazia, de temere ca sa nu steh impotriva vointii lui Dumnezeu. Dar ca acuma trebue a suferl cu rabdare Coate relele la
care ca oameni suntem supusi si asteapta vremea hotaritd de
Dumnezeu pentru sfarsitul tiraniei lui Mihai". Zamoisky insa
fagadul ca, la vreme va da ajutor aliatului sau Sigismund 2).
Boierii Moldoveni se rugara de Mihai ca sa le dea Domn spre
a-i carmui in locu-i pe fiul sau Nicolae. Mihai le fagddui Intaiu
a le face pre voe si pornl numai decat pe Radul Buzescu si pe
1) Cronica lui Fuchs.-2) Beth len, IV, 500-504,
www.dacoromanica.ro
318
N. B iiLCESCU
din Tara-Romaneasca pe fiul sau Nicolae, dar pe urma se socot' cum ca fiul sau este prea tanar si nu va putea carrnul o Ora
de margine, mai ales ea aveh Inca a se teme de Ieremia si de
Poloni, si isi schimba hotarirea, oranduind o comisie vremelnica
de carmuire pentru Moldova, alcatuita de patru generali ai sal,
anume Hatmanul Udrea, Vistierul Androni, Armasul Sava si Spatarul Negrea 1). Apoi, in 27 Iunie, parasind Moldova 2), trecit pe
Cand se vest' coprinderea Moldovei, toata lumea ramase uimita de mirare. Acel capitan care umbla st izbeste cu iuteala
traznetului, acei minunati ostasi care sufera in tacere rnarsurile
cele mai repezi, osteneala si foamea cumplita, traind numai de
entusiasm si de glorie, batandu-si joc de puterile naturei, ca si
de ale oamenilor, buna randuiala, disciplina st jertfirea ce ei pastrara in aceasta campanie, stralucitele triumfuri care ineununara stradaniile tor, Meg slavite si trambitate In toate partite.
1) Mag. ist., IV, 297.-2) Cronica lui Fuchs.-3) Bethlen, IV, 504.-4) Or-
teliu, 471; De Thou, 511. 5) Beth len, IV, 504. 5) Cronica lui F uchs.
Bethlen, IV, 505.
www.dacoromanica.ro
319
partile inversunati alearga dusmanii sai mil de mil si toti intr'una spre a-1 Unlink. Vai ! caci nu ne-am putut opri ad, In
culmea triumfului natiei romans, oprind impreuna cu not i timpul si istoria ? !
Pentru-ce, dupa draga povestire a atator norocite si marl izbanzi,
sa fim osanditi a descrie si cruntele noastre nenorociri ?
1) Cronica lui Fuchs.
www.dacoromanica.ro
CARTEA V
MIRIsLA.0
(Julie 1600Ianuarie 1601).
1.
Intru aceea Mihai, la 20 Julie 1600, deschise dieta in AlbaJulia spre a o consult& despre deosebite trebuint,e ale tarii. El
o puse din nou de-i jura credinta. inch' nu se sparsese dieta si
Mihai, afldnd ch, doctorul Bartholomeu Pezzen, trimis de imparatul Gate& dhnsul, sosise la Sathmar in Ardeal, trimise doi ar1) Mag. ist., IV, 297.-2) ibid. 298; Cronica lui Fuchs.
www.dacoromanica.ro
321
uncle II astepth dieta cu nergbdare a aduce banii ceruti Inteatatea randuri Impa'ratului de Mihai si, In sfarsit, spre a trath
despre trebile Ardealului si ale carmuirii sale. El le zise eh' la
Intamplare cand solul bgnuitor, cum se. aude, s'ar teme sa vina,
ei sa ram Ana la Sathmar zaloage, pang la Intoarcerea sa. Ajungand
lomeu Pezzen le raspunse in taing: cg el stie ea dupg pornirea sa Mihai nu va implinl nici una din fggaduelile sale, cg Inselgtoria lui este acum deplin cunoscuta ; dar, zise el, treaba
voastra, este de a priveghih toate faptele lui si, de-1 veti vedea,
www.dacoromanica.ro
21.
N. BALCESCU
322
la Constantinopol pe ambasadorul roman cu Iazidschade, reis1) Bethlen, IV, 508 -9. 2) Ibid.; Cronica lui Fuchs.
510. -4) Ibid., 509-10.
www.dacoromanica.ro
3) Bethlen, IV,.
323
dovei si ca Si-au asezat tablira langd Nistru in dreptul Hotinului 2), scrise led ata generalului ImpdrAtesc din Ungaria de sus
ca sa -si tins, armia gata, ca la trebuintg s'o poata avea sub many 3).
Era Basta care comanda aceastg armie. Din porunca Impsardteased el se trasese din Ardeal la Casovia, capitala guvernului
sgu, cu durerea in inimg, ca lasg Ardealul in mana lui Mihai.
El avea lush' porunca" de a sta gata do a ajuta pe Mihai la orice cerere 4).
pi,
www.dacoromanica.ro
324
N. BALCESCU
pe doi nobili, anume Francisc Farcas si Mihai Szemere, si ii uciserA acolo In Sighisoara. Unul din complotisti, anume Joan Petki,
ce se aflh acolo, lud fuga ; dar Domnul spre pedeapsd ii conflscd
avnturile, iar pe Wolfgang Cornis, dupa ce fu adus la Alba-Iulia,
fl pusera la inchisoare. Uciderea acelor doi nobili si arestuirea
acestui din urmd dete pricind intrigantilor a atap, si a spdimanta
lumea, a pregritl si a Intinde complotul lor. Ei strigau mai ales
mai tare,
si la aceasta se Wed ca au oare-care cuvAnt,
asupra relelor ce fAceau ostasii In tard si ziceau ca acestea ar fi
www.dacoromanica.ro
32
Inspaimantatd din biserica, si se silira a Impach cearta; dar Intaratandu-se si mai mult si unii si altii, Romanii cheama pe sotii for Intriajutor si urmeaza a pradh si a face multe rele; locuitorii, din partea lor, se aduna multdme multa, iau armele si
navalesc asupra Romani lor ti -i ucid pe toti, gall de un mic numar ce put-it scaph. Afland aceasta Mihai se turbura foarte si,
fn aprinderea maniei sale impotriva locuitorilor Hunyadului, vrand
a face o stra.snica pilda, porunci lui Stefan Csaki, capitan general peste toata armia tariff, sa is cata caste ii va trebul, ca sa
mearga sa sparga orasul, sa ucida pe locuitori sau
aduca
prinsi. Csaki, neindraznind a sth impotriva poruncii domnesti,
pleca spre a o indeplind ; dar apuca inainte de trimise pe ascuns
un om care spuse locuitorilor primejdia ce-i amerinth. Locuitorii se grabira a fugi cu familiile for si cu tot ce aveau mai
stump la munte ; un mic numar numai de nenorociti, crezand
ca nu li se va intamplh nimic, ramasera pe be si orasul fu ars
Impreuna cu dansii1).
fuga 2). Afland Mihai aceste miscari ale nobilimei si dezertarea lui
Moise Sacuiul, spre a opri ca din aceasta ferbere sa nu se aprinza
un foc mai mare, plecat mai mult a intrebuint,h mijloacele blande
deck, aspre c6tra nobili, trimise oficial in palaturile si lacuintele
www.dacoromanica.ro
326
N. BALCESCII
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
328
N. BALCESCI7
www.dacoromanica.ro
329
ii arata mare incredere, it numise capitan general al toatei armiei sale si it daruise mai multe mosii insemnate in Ardeal 1).
Csaki tradh cu nevrednicie increderea Domnului si bunatatile lui
catra dansul si profith de favorul ce avea ca sa comploteze fara
temere si s surpe pe Ricatorul sau de bine. Pe Tanga aceea ca
povatuia propaganda rebeliunei in Ardeal, el era in corespondents
necurmata cu generalul Basta, catra care se arata cu total jertfit
Austriei si ca lucreaza numai pentru dansa si, inteaceeasi vreme,
prin Moise Sacuiul, sth in relatdi cu Polonezii, cu Sigismund
Mihai nu banuih nimic de furtuna ce it amerinta. El se lucredeh Inca In steaua sa si in fatalitate, aceasta superstitde a oamenilor carora mutt le-a siujit norocul. El vedea bine ca Polonii
sau Turcii nu -1 vor rasa mult in odihna, dar socotia ca cu spri-
www.dacoromanica.ro
330
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
331
VI.
a viforului en urla in departare, ameriata d'a infra, In cutezatoarea si voinica sa inima. Crezand, ca toti contimporanii s5i,
In Inrauriri misterioase ale naturii asupra omului, in astrologi,
si ghicitori, el Intreba pe muma-sa, ce era mesterd in a ghici
viitorul, care li raspunse ca termenul puterii sale se apropie".
Fara de a se Indupleca la aceasta dezvalire a viitorului, Mihai,
lntr'o zi, cand un mare numar de nobili se aflau adunati la AlbaJulia, puse de alese juni sprinteni romani si unguri, spre a-i
pune sa se lupte innaintea lui, ca sa prevaza, prin esitul
data pand in sfarsit triumful va ramanea pe langa natia romana
sau pe langa cea ungara. Se alese dar atati Romani cati si Unguri si ii armara numai cu darde si ciomege; randuindu-se in bataie,
www.dacoromanica.ro
332
N. BXLCESCU
spre a-si priml ]eafa. Aci in oral, unul din Cazaci gasi o femee
are de gaud sa-i puns pe toti sub sabie. Prin asemenea vorbe
intrigoase ei atatau patimile, desteptau pismele, hraniau spaima
intro nobili. Noi am aratat lnapoi viclenia acestei mincinoase
vesti si cuvintele ce departau pe.Mihai dela o asemenea urmare.
Analistii unguri, cars pun temeiu pe aceasta banuiald, nu aduc
www.dacoromanica.ro
333
334
N. BALCESCII
www.dacoromanica.ro
335
indoiesc ca vei face asemenea ". Afland apoi Mako ca, aceasta
scrisoare a picat in manile lui Mihai, scrise lui Stefan Halmagyi,
nobil ungur prieten al sari, care se afla in slujba prea de aproape
a Domnului, d'a-i trimite, cum va stl, acea carte scrisa in glumi-L
fiindu-i teams a lash in mina lui Mihai acea dovada materials
cu care putea, fi tras in judecatii. Dar Halmagyi, si el prieten
necredincios, spuse toate Domnului si se sill si [el], prin multe
cuvinte, a-I face a intoarce acea carte lui Mako; unul din cuvintele sale era: ca," (land inapoi acea carte, va ridica on -ce neincredere dela Mako si ca, linistindu-1 si mantuindu-I de temerea
pedepsei ce it asteapta, va putea lezne a-1 trage la curte". Dar
Mihai-Voda rasp-Ruse : ,,Nu se poate, fatul melt, nici se cuvine
a da o scrisoare atat de obraznica, si atat de primejdioasa, la eel
care a scris-o. Ea e o dovada a vicleniei lui impotriva mea si
o marturie temeinica a dreptei pedepse co am hotarit a-i face".
Cu toate acestea junele Halmagyi indupleca pe Domn a rupe o
parte pe care sa o tie ca -o dovada de dreptatea pedepsei ce ii
hotarlse si sa-i des, pe celelalte pe care sa le trimita inapoi lui
George Mako. Halmagyi dose aceste scrisori lui Mako, asigurandul ca Domnul nici le citise, nici be vazuse; dar Mako, btigand
www.dacoromanica.ro
336
N. BALCESCU
337
www.dacoromanica.ro
22
338
N. BALCESCU
runcise la toti ai tariff d'a veni armati in tabara de langa orasul sasesc numit Sas-Sebes. Ad se adunall indata, toti ostasii
romani, poloni, cazaci si Sacuii toti, deosebit de calaretii din
scaunele Muresului si Ariesului. Dar nobilii unguri, duph" cum
li se dedese cuvantul de magnatii conjurati, se adunarg cu totii
Tanga orasul Turd a, in campia numita Keresztes,la,ngg raul Arie') Bethlen, IV, 541.-2) Spontoni, 101.Dupd Tarducci, o. c., in 4 Septem-
vrie.
www.dacoromanica.ro
339
ei Intinsesera lui Mihai". Acosta .se part a se domoli prin cuvintele lui Banfi si Mal cunoscut magnatilor si nobililor ca sa
vina la Alba -lulia fie-care cu cite o sluga, lasand celelalte osti
ale for in tabara, fiind-ca imprejurarile cereau ca sa le comunice lucruri de interes public. Pretinde Bethlen ca aceasta chemare era, cu gand ca sa-i omoare ; ca Banul Mihalcea dedese
acest sfat, pe care II aprobase cea mai mare parte din boieri,
cari ziceau ca va per! Domnul de nu va face sa piara nobilimea;
dar Radu Buzescu, care era aplecat catra Unguri, caci slujise
oclinioara ca stolnic pe Stefan Bathori, tend era el print in Ardeal, fu de Were d'a se intrebuinta, mijloace blande catra nobili, find mai bine a le castigh dragostea cleat a le insulla temerea 1). Este anevoe de inteles cum Mihai sa poata crede ca
nobilii, can nu voiau a veni la dansul cu ostile lor, sa vina fare
osti. Fara indoiala ca acum nu mai era de Intarziat. Trebuia a
merge asupra acelor nobili can indramniau a nu da ascultare
poruncilor Domnului ler, a le imprastia stile Inca nehotarlte si
neadunate toate si a pedepsi pe capii conjuratiei; iar de apucau ei
a se intemeia in puteri, [trebuia] a face un apel poporului roman
si sacui, si la insurectia nobililor a raspunde printr'o insurectie
populara. Cu aceasta parghie puternica in mane si sprijinind cu
www.dacoromanica.ro
340
N. BALCESCU
far tot d'o durere, nimeni nu indraznia, a descoperi rana co1) Bethlen, IV, 545-6.
www.dacoromanica.ro
341
tati de sgomotul tunetului, earl arata insa, printr'o catare neghioaba, ca o otrava de o duhoare puturoasa i-a patruns" 1). Putini
erau care indrazniau a-si varsh mania ce ferbih in inima lor, si
aceea, vorbind Meet si numai eked prieteni, ziceau: ca Voevodul este un inselator, un adevarat turc, ca trebue a se manWI de aceasta pieire prin on -ce mijloc". Cu Coate ca pusesera in
capul oastei for pe Stefan Csaki, dar stiindu-1 favorit si entusiast de Mihai, nimeni nu aveh incredere intr'insul si nimeni
chiar din prietenii sai nu Indraznih inaintea lui a spune ceva
impotriva Domnului, chiar in gluma. Yn aceasta stare de spaima
si neincredere reciprocal in care se aflau nobilii, ar fi fost foarte
lezne a-i risipi, data Mihai, pe langa solie si vorbe blande, ar fi
inaintat indata spre dansii cu armia sa. Ar fi fost asemenea cu
putintA, atunci la Inceput, a-i impach si prin vorbe si fagadueli,
data trimisii lui Mihai. in lot d'a &ALIO, a face pace, nu atatau
Inca mai mutt pe nobili si ntt ii apropiau unul de altul. Csaki, inteleghnd inima lui loan Kemeny si a lui Petki, trimisii lui Mihai, si vazandu-se obiectul neincrederii tutulor, se adresa catra
dansii, zicandu-le : Indrazni-voiu a vorbi cu siguranta inaintea
Avit mare putere cuvantarea lui Csaki asupra nobililor adunati, nu spre a creste ura for ciltra Mihai, dar spre a-i hotgri
1) Bethlen. IV, 546-7.-2) Idem, M6-9.-3) Spontoni, 102-3.
www.dacoromanica.ro
342
N. BALCESCU
si gata a-i ajuth. Gandind nobilii ca Basta va vol un act de credinta publics, deters deputatilor, spre a-i duce, cart,' iscalite cu
manile tuturor starilor si pecetluite cu pecetea lor, in care 1st
dau credinta lor Cesarului Rudolf 4).
1) Spontoni, 103.-2) Bethlen, IV, 550.-3) Spontoni, 103.-4) Bethlen, IV, 550.
www.dacoromanica.ro
343
XII.
care si el se trage, de a urma ceea ce a Inceput, d'a veni in tabara dela Turda, a-si uni puterile sale cu ale lor, spre a departa
din tara un tiran crud, d'a nu se teme de un popor caruia norocul a slujit mai molt decal curagiul.
in vremea aceasta, curierii vestirg lui Mihai ca Mako, staruind
in Indaratnicia sa, in loc d'a merge cu oastea sa la Alba-Iulia,
dupa cum ii poruncise, s'a dus la Medias. Tinandu-se de hotgArea sa d'a umbla cu binele si a-i linisti si domoli mai mult
cu mijloace impaciuitoare, Mihai gad doug solii. Una catra soldatii lui Mako, puind in capu-i pe loan Nemes, cu. Insarcinare
de a astampara duhul ostilor si a le ridica on -ce banuiala, plangandu-se de rascoala Ion, chemandu-i la datorie, pentru ca in
acest minut greu pentru crestinatate sa nu-1 puny in nevoe a-i pedepsi, [pe] el care totdeauna a fost bine-voitor catra dansii, pen-
tru ca si ei sa nu fie o stavilg la bunele si cuvioasele sale stradanii. Cealalta, compusa de Pancratie Sennyei si Vistierul Stoica,
www.dacoromanica.ro
344
N. BALCESCU
acum; ca el nu cunoaste pricina unei asa de fara vesti dezbinari ; ca banuia poate ca ea ar fi esitul unei miscari pricinuita
printr'un zgomot mincinos mai molt decat printr'o veste sigura.
Daca ei au fost indemnati l'aceasta indarjire nesocotita, cad le-a
de hotarirea acestora d'a ridich cap si sable impotriva Domnului,--crezand vorbele trimisilor lui Mako si gandind ca acesta se
va indrepth spre Cluj ca sa treadi in Ungaria, se dusera acolo
spre a-1 intampina. Ei aveau de gand sa laude lui Mako si ostilor
sale milostivirea Domnului, d'a se sill a domoli mania for si a-i
aduce in tabara Domnului sau, de nu izbutiau cu vorba, d'a soul&
345
mergand la Cluj, asteptara acolo in zadar mai multe zile sosirea ostilor lui Mako si, vazand ch, nu mai yin, se intoarsera la
Alba-Iulia laugh,* Domn fara sa fi facut nimic. Asemenea si loan
Nemec, duchndu-se la George Mako, ii spuse tot ce-i zisese \Toe-
inteaceea, deputat,ii nobililor trimisi la generalul Basta ajunsera la Maitin, uncle se afla acesta si spunandu-si insarcinarea
lor, fura cu multa bunh-vointa si dragoste primiti2). Basta se
arata mult vesel si prea gata a-i sluj1, si be fagadul ajutorul si
sosirea sa 3). Sunt insa unii analisti earl, nebanuind ca Basta
avea instructii tainice dela itnparatul, instructii provocate farh.
Indoialii de ura lui, spre a lucra intru surparea lui Mihai, pretind ca Basta static putin in cumpana, cand priml solia nobililor 4). Dar si de aceasta indoire a lui Basta e adevarata, e invederat ch, ea era o prefacere. Mai multi analisti si istorici mai
not nu se indoesc ca Basta ar fi putut indrazni a nu asculth porunca imparateasca, de nu ar fi avut tainice instructii d'a lucra in
contra poruncei de fatil. Dar chiar data [urmarea] Curtii Austriei
e necunoscuta, dach. Basta, manat numai de ura sa &aril Mihai, a
2) Idem., 556.
3) Idem, ibid.
www.dacoromanica.ro
4) Tarducci;
346
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
347
adastati putin, ostasi, i vit voiu duce intro taxa, unde se gasesc
cu Imbelsugare matasea, aurul, diamantele si tot felul de avutii".
Aceste fagadueli si buna-vointa ce Mihai arata ostilor, lipisera cu
totul inimile Cazacilor de dansul si cand deputatii nobililor se
') Spontoni, 107. 2) Bethlen, IV, 557.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
3-18
si credinth car% dansul, ii trimiserh acele chrti. Inca nu sosiserh acestea in mina Domnului si Brasovenii precum si Sibienii
primesc si alte cari dela nobili in care se coprindeh pe larg tot
1) Beth len, IV, 557-60.
www.dacoromanica.ro
349
tra, Mihai, precum si ca. toti Ungurii, co se aflau in tabara acestuia, au fugit si s'au impreunat cu nobilii, castigandu-si mai
Intaiu amnistie depling pentru ate facusera cand se aflau sub
poruncile lui Mihai, lucru ce nobilii bucurosi le acordara, mai
ales nadajiluind ca en modul acesta vor puteh trage in partea
for si pe Sacui. Acestea int,elegand, Sibienii se Intore din drum
seara, Duminica in 11 Septemvrie, toti cu mare aplaus se invoesc a se dezbate de sub Mihai si indata in acea noapte prind
si pun la Inchisoare pe toti Romanii, pe cati putura pune mama,
Intre sari erau Vistierul Vistelie si George, fratele Banului Mihalcea ;
www.dacoromanica.ro
350
N. BALCESCIT
for loan Hosszu si Toma Litteratu, spre a-i spune cererile nobililor si a se legh catra dansul print'o noua legatura de credinta;
si spre rasplatirea credintei lor, ei cereau sa Ii se deh numai un
singur targ. Dupa ce i-au laudat foarte, Domnul le fagadui a le
Implini cu prisos cererea, de ii vor ramaneh credinciosi. El dote
stire deputatilor d'a face un mare Inconjur si d'a se Intoarce In
grabh eatra concetatenii lor, cad pe drumul eel mare ei vor puteh sa caza in manile Ungurilor. Dar nobilii talase toate drumurile ca Domnul sa nu stie nimic de stares for si deputatli,
en toate ca urmasera sfatul lui Mihai, luand un drum cotit, tot
furs prinsi de nobili si adusi goi in tabara, de unde lush' li se
dote apoi drumul ca sa se intoarcrt la concethlenii sai. Clujenii
ramasera pe langa, Mihai. Unul dinteinsii numai, anume loan
Darabos,- ridich chtd-va calareti si ii duse in tabhra nobililor, zicandu-le Aideti sa ne lupthm cu inima sub steagul fmparatului, chruia am jurat credinth" ! si protestand impotriva lui
Stefan Sores, magistratul Clujului, care opreh on -ce rascoala 1).
Astfel mai mutt in numele imparatului se faced rascoala. Prin
viclenia Ungurilor, care se aratau in fatal supusi imparatului,
lua insurectia intindere si putere mare si incluse pe Mihai de
toate partne, in vreme ce, do ar fi sculat poporul cum trebuih,
el ar fi putut incinge astfel pe dusman si nu i-ar fi dat vreme
www.dacoromanica.ro
351
XVI.
In vremea aceasta George Mako, Incheind cu deputatii nobililor condiVile de aliantA, plecase dela Medias si sosise tale de
cinci mile de tabara rebelilor, intr'un loc numit Bogatz, Imbelsugat de vin, unde dete soldatilor sal voe s bea. Cu toate vorbele mincinoase asupra lui Mihai ce raspandise intre ostasi de
atata vreme, el nu era Inca sigur ca va putea a-i face a se revolta, uitandu-si credinta jurata Domnului si bunatatile lui pentru dansii. Drept aceea Isi opri ostasii Intr'acest loc, crezand prin
ameteala betiei a-i tart in tabara nobililor. El trimise credinciosi
de ai sal, din ofiteri si soldati, prin toate carciumile unde se aflau
352
N. BALCESCIJ
vata Inaintea lui Dumnezeu d'a trage sabia, asupra unui asa
de mare facator de bine, care afara de leafa ce le-a platit, le-a
facut atatea bunatati. Vr'o cati-va comandanti Inca, isi despartied ostile de cealalta, armie, protestand In gura mare asupra trada'torului George Mako. Acesta era perdut acum, data
din norocire nu-i sosia in acel minut in ajutor Wolfgang Kamuthi, trimis de nobili spre a birui indoirea ostasilor. Acest de-
www.dacoromanica.ro
353
XVII.
tor d'a-i ajuta si a-i mantui de tirania lui Mihai, in cinci zile
va veni a se impreuna cu dansii si pentru aceea l'a trimis pe dansul inainte cu calarimea sa, spre a be fi spre slujba pang, atunci.
El apoi trimite rgspuns inapoi lui Basta ca sa-i dea de stire de
ceea ce a fa,cut, si porni vr'o zece sau doisprezece calareti usori
ca sa bath drumul, nu numai spre Alba-Itilia, dar in toate partite, ca sa desoopere undo se afla, atunci Mihai. Doi din acesti
calareti fura prinsi de paznicii acestuia si dela dansii el afla ca
chiar in acea zi Basta trebue sa-s,i Impreune amnia cu a nobi1) Spontoni, 103.-3) Bethlen, IV, 567.-3) Spontoni, 107-8.Dupa Bethlen,
www.dacoromanica.ro
23
354
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
355
Afland Mihai-Voda sosirea lui Basta in tabara nobililor, trimise in aceasta taba'al unul din cei mai dintai boieri si anume
Andrei Postelnicul si pe Luca Trausner, dandu-le trei solii.
Cea dintaia pentru George Basta, caruia ii insdrcina sa-i zica ;
ca, de vreme ce n'are nici o porunch dela Imparatul sa navaleasca
in tinutul sau, sa plece dandu-i pace; sa-si aduca aminte de trudele si cheltuelile sale impotriva Turcilor in interesul crestinatatii
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
356
2) Idem, 575.
www.dacoromanica.ro
0)
Spontoni, 109.
357
hai. El lasase dela corturi la parau numai atata loc cat ii era
trebuinta pentru piata de arme spre a-pi manul armia 3). Era
pozitia taberii noastre atat de temeinica si in loc asa de bun,
incat nu putea, avea a se tome do nimic si nici un chip nu era
ca vrajmasul sa ne poatg, izbi sau sill la batae fare voia noastra 4), caci aripa dreapta, care era despre raul Mures, era ocrotitg, de o mare padure, care si dansa se ocrotia de zggazuri
si tarmurile ramlui ; la aripa stanga se inaltau necurmate dealuri si munti, caci incingeau pang, si spatele taberii noastre ;
spre a trece printr'acei munti nu se putea deck printr'un urcus,
care era o poteca stramta si aceea foarte bine pazita si cu tunuri intarita ; in frunte era paraul adanc de care am pomenit.
po al carui stramt pod, care si el lezne se putea fupe, anevoe
si cu mari perderi ar fi putut trece stile dusmane. in tot bungul acestui parau, Mihai asezase baterii de tunuri 3). El trimisese inc 'a dincolo de Mures, pe un deal nalt langg, satul Gombas
[Gambasul], trei sute calareti spre a observe randuiala ostilor
dusmane si ce faceau ele 8).
Vazand ca dusmanul inainteaza spre satul Mirislau, el scoase
1) Dupd Tarducci, iar dup.a. Istvanfi, trei mile de Alba. Lucrul trebue verificat, caci pe carte este mai mult.-2) Spontoni, 109; Tarducci.
2) Spontoni, 109.-4) Idem.; Istvanfi, 463; Bethlen, IV, 576.-5) Spontoni,
109; Tarducci.-6) Bethlen, IV, 575.
www.dacoromanica.ro
358
N. BALCESCII
el pusera foc de patru colturi satului Mirislau, pentru ca dusmanul sa nu se poata aseza, intr'Insul. Dincoace de sat ei deters peste o teats de husari unguri cari trecusera gandind sa-i
iea pe Poloni pe la spate; dar fura ei prinsi in mijloc, de Poloni
www.dacoromanica.ro
359
se dusera la Basta ca sa-i spuna aceasta dorinta a nobililor si a soldatilor lor. Basta Ie raspunse ; Gaut la asezarea locului si \Tad ca
Voevodul si-a pus tabara intr'un be prea tare, Inca nu-1 vom putea,
trage spre bataie fara a perde multi d'ai nostri ; pe langa aceasta
se apropie seara si vremea d'a ne bate a trecut astazi. Voevodul
intrebuintRaza, mestesug, deci trebue a lucra impotriva-i cu multa
minte. Cu toate acestea, de socotiti ca trebue sa incepem astazi
bataia, nu stau impotriva; cad chiar cand aceasta parte a armiei
teasch" si de toata, artileria, sub comanda strejarului generalmajor contele Tomaso Cauriolo, Brescian, pe malul Muresului, d'a
www.dacoromanica.ro
360
N. BALCESCU
pe unul din cei mai viteji cgpitani ai sai, Petre Armeanul 2), si
11 trimise in tabara dusmang cu carti cgtrg Basta si Unguri, in
care el lug de martori pe eel Inalt si pe toti Sfintii : cg el nu
este pricina acestei nenorociri pentru crestini ; ca acest foc nu
s'a aprins din greseala lui, ci din neastampdrul si rgutatea a
doi trei nobili numai ca el nici a gandit veodatd sa ajung.a.'
treaba la o batalie Intro crestini, l'acea cruzime d'a-si vgrsh sangele intre dansii ; cg de vreme ce el e credincios Impgratului,
ce can', Basta en ostile impdratesti in tabdra rebelilor? intoarcg-se dar toti mai cdtra dansul si meargd cu totii sa batg Timisora
sau sa se lupte cu Turcii, on unde ii vor ggsl ; ar fi acesta crestinesc lucru d'a nu trage sable intre sine; ar fi aceasta slgvit
pentru maiestatea sa impdrateascg".
Basta si Ardelenii rdspunserg indatd lui Mihai : cd mai inthin ei nu-1 cunoscuserg ; cg si for li se pdreh crud lucre d'a
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
362
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
3(i3
Se face, acest sfat de razboiu, cum s'a zis, in campie si calare, facand toti capii un cerc imprejurul lui Basta, catand a-1
pazi de loviturile tunurilor romanesti, grindinand din toate partile, indreptate fiind intr'acea parte de capul tunarilor lui Mihai,
un Italian dela Mantua, anume Vincenzo. tntr'aceea un soldat
ungur, doritor d'a afla si el ce era hotarit in sfatul de razboiu,
apropiindu-se de cerc, tinandu-si coiful in mana, iaca o lovitura,
de tun, Indreptate la semn spre a lovl in acea adunare de ofiteri calari, sboara acelui soldat coiful din mana fare a-1 rani nici
pe dansul nici pe cal, care indata se puse pe fuga, trecand ghiuleaua alaturi cu cotnitele Camil Cauriolo, care intr'acea parte inchide a ocolul sfatului, cu primejdie de moarte pentru el. Aceasta
imprejurare facie ca sfatul se sparse de data, tarindu-se si Ungurii in grabs catra parerea lui Basta 1).
indata, ridicand strejile, tragand tunurile dupa fortificatii, scotand pedestrimea din preajma satului si puind foc la sat 2), indreptara avangarda tetra un pod peste Mures ; dupe aceea,4 venia tot bagajul cu alte care, apoi toata pedestrimea si calarimea
din Ardeal, deosebind dintr'insa numai doua mii calareti spre
intarirea avangardei, la care ramase tunurile si toata pedestrimea si calarimea germane, impreuna cu Basta si cele do a, cete de
muschetari, patru companii de calarime de rand din Ungaria de
sus si compania de Valoni, garda sa, avand Inca cu sine mai
multi nobili cavaleri nemti, unguri, francezi si italieni 3). inteaceasta randuiala, toata armia se Indrepta Gated satul Decs, de unde
venisera ill trecuta zi 4).
XXIII.
www.dacoromanica.ro
364
N. BA.LCESCI3
spre a se destinde de batae dincolo de Mirislau, in acea spatioasa campie, crezand mereu ca dusmanii fug de o Intalnire.
Basta 'MA, incept a se misch si mai ineet ca sa Insole pe Mihai, dandu-i nadejde ea 11 va putea, ajunge si departandu-1 de sat
cat ,putea mai mult. Inima lui salta de bucurie, cand vazh ca,
dupa ealarime, ies din sat si carutele de artilerie romaneasca,
semn ca Mihai, parasind cu total postul sau, inainta cu Coate pu-
2)
www.dacoromanica.ro
365
din toata armata o singura frunte de o potriva, destul de indesita pentru Ingustimea campiei, intinzandu-se dela dealuri
'Ana in rapa raului Mures 4). In aripa dreapta, incepand dela
Mures, veniau mai intaiu toti Cazacii, care erau arcasi si archebuzieri calari, impartiti in 4 scadroane, langa care veniau dour],
scadroane de lanceri Romani 5). I\ umarul acestei cete de cardreti rornani si cazaci se urea la 4 500 si erau comandati de Stefan Tahi, care arsee Aiudul, si de Francisc Lugasi 8). Alaturi en
calarimea venia un batalion mare de pedestrime de Sacui, Sarbi
si Romani, avand in frunte patru tunuri mici, ocrotit din par-
www.dacoromanica.ro
366
N. BALCESCU
www.dacoromanica.ro
367
XXV.
a sa intr'o singura frunte paralela la a lui 1). El aseza in capatul aripei drepte, asupra drumului cel mare, un scadron de
pedestrime din Ardeal si Ungaria2). Alaturi venia o ceata de
doua mii calareti lancieri, sub comanda lui Stefan Csaki, Ladis-
stau doua cete de lancieri ardeleni, langa care era intr'o eeata
calarimea lui Propostvari si in coasta ei un scadron de pedestrime din Ungaria si Ardeal, comandata de Sigridie Prunitz
Moravul, flancuita de calarimea ungureasca din Ungaria de sus,
comandata de Ragozzi; !tiga care venia, un alt escadron de raiteri sub povaltuirea lui Balthazar Rottowitz, var al lui Melchior 0).
Intre centru si aripa stanga sta Basta cu cei o suta Valoni alesi
si en cavalerii straini 9). El tined de rezerva cele patru companii
de rand de calarime nemteasca din Ungaria de sus, comandate
de Rothalt, punand in acest scadron si stindardul imparatesc,
tInut de un june cavaler ungur 10). Tot inapoi veniau Inca doua
sute calareti sub poruncile lui loan numit Cel-din-urma 27). loan
Tamasfalvi, cu patru sate calareti sacui din scaunul Muresului,
si Mathei Pereset, cu cite -va mii de Oran', inconjurau Invaluind
toata. armia 12). In sfarsit artileria fu asezata inaintea centrului,
pe partile cele mai ridicate ale campiei 13). Pe un car se vedeh
stand George Borbely, stralucit prin biruintele castigate la 1595
asupra Turcilor, la Lipova, Cianad si Ien6. Neputandu-se sluji
1) Tarducci.Spontoni arata cu gresala ca. Basta dete liniei sale de hatalie o forma lunara. 2) Tarducci; Spontoni, 117. 3) Bethlen, IV, 586;
Spontoni, 116.
6) Idem, ibid .;
4) Bethlen, IV, 586. 5) Spontoni, 116
Tarducci.
7) Idem; Spontoni, 116; Bethlen, IV, 586. 8) Idem, ibid.0) Idem, ibid,; Spontoni, 116. 10) Idem, ibid.
11) Bethlen, IV, 586.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
368
Ostirea toata a lui Basta cu a Ungurilor se urea, dupa istorich unguri, peste nurnarul de optsprezece mii 2), iar dupa
Spontoni, panegiristul lui Basta, era de douazeci mii, din care
dousprezece mii pedestrime de deosebite natii, dar toti de o vitejie incercata, opt mii calarime si trei tunuri de baterie si douasprezece de campie 3).
Astfel Intocmind armia, Basta dete semnul de bataie, In numele lui Isus-Maria 4).
XXVI.
Era, dupa amiazi cand incept]. bdtalia 5) printr'o furioasa puscarie din ambele parti. Artileria dusmanului ne supara putin,
precum si pustile noastre pe dansul; dar artileria noastra dupa
drum II vatama greu 6). El se clatise din loc si se apropie cu pas
inset spre linia noastra, care std frumos neclintita asteptandu4 7).
www.dacoromanica.ro
869
indata ce Basta vazii izbutirea lui Cauriolo, porunci ca pedestrimea si calarimea ardeleana, ajutate de divizionul de pe2) Spontoni, 117. 2) Idem, 117-8; Tarducci.
N. Balcescu.
www.dacoromanica.ro
24
370
N. BALCESCIJ
destrime nemteasca, sa navaleasca asupra aripei stange a noastre. Dar furia dusmanului intampina un curagiu deopotriva de
mare In pedestrimea noastra, care sta. teapan fara
strica
linia. Nimic n'ar fi putut ispravi aci dusmanul si ar fi fost
respins lnapoi cu rusine si perdere, daca artileria noastra, coprinsa de dansul, slobozind in ai nostri, nu ar fi Mout in randurile for adanci si ingrozitoare pustiiri 7). Aceasta ii aduse in
neoranduiala, si pana In urma ii sill a-si strica randurile si a se
reschira 2). Mihai, capitanii sal, intro cari generalii Radu si Aga
Leca, chior d'un ochiu, dar viteaz mare, alergara inaintea ostasilor ce se rezlatiau, silind a-i opri In loc si Indemnandu-i cu
vorba si cu gestul a se Intoarce la Wade; dar, va'zand ca silintile for sunt zadarnice 3), [ Mihai], clatit prin perderea artileriei sale si risipirea aripei stange, se duse la centru spre a sprijini pe Basta, ce Inainta catra acea parte. Mihai sta catand a
inima, pe ai sai si tot nadajduia ca va putea indrepta batalia,
and vazit ca si aripa dreapta da cu Incetul inapoi. Ea fu izbita
deodata de calarimea lui Ragozzi, de pedestrimea ungureasca a
lui Prunitz si de ramasita calarimei ardelene si din Silezia; si cu
toata puternica Impotrivire si minunata purtare de vitejie a lui
Baba-Novae, fu silita a se pleca acestor izbiri lmpreunate 4). Cazacii, mai Intaiu de totd din aceasta aripa, se azvarlira in raul
Mures, unde multi dintrInsii se innecara 3).
Vazand ostasii din centru ca si aripa stanga s'a spart, incepura
si ei a-si parasi randurile, pravalindu-se in neoranduiala, In voia
Intamplarii 9.
Mihai si generalii sai se silesc din toate puterile a opri pe fugari, Impingandu-i spre bataie, pe unii prin cuvinte, pe altii cu
mana, pe altii cu pavaza sa. Zadarnica truda 7). Nici o putere
omeneasca nu mai putea acum opri din fuga pe reschiratdi si
spaimantatii soldati. Parasit astfel de soldatii sai si de dusmanul noroc, Mihai ramasese singur, cu cati-va ofiteri si calareti,
pe acest nenorocit camp de bataie 8). El stransese pe langa sine
steagurile, nadajduind ca armia se va aduna pe Tanga aceste
1
www.dacoromanica.ro
371.
el sa" fuga.?
si privit de Romani ca sfant, era de damasc alb, avand zugrIvit un corb, pe un camp verde, purtand In cioc o cruce rosie si
indoifa. Mihai puse de-1 scoase dup'a lancea pe care era atarnat
si 11 van In sanul sat, dand astfel pilda la ofiterii sal de fa.cued asemenea spre a scaph cat mai multe steaguri se putea, 1).
Dnpa aceea, dand pinteni calului, lasandu-i slobod fraul,1ua fuga
insotit de ofiterii sai, cati-va Poloni si de altI calarep ce putufa sea' pa, aci dusmanii Impresurase pe Mihai si trupa sa; sff
erau p'aci sapi inchida, din toate pArtile In mijloc sff pe toti s-i
prinza, de mai intarziau putin. Mihai fu gonit de aproape In fuga
sa de calaimea valona, si de alti cala'reti sff cavaleri din dusmani, avand toti mare dorintA sa: alba cinste a-1 duce prins
lui Basta.
XXVIII.
inteacest chip, necurmat si de aproape gonit de dusmani, Mihai ajunse la malul Muresului In vecinaatea arsului sat Mirisl'au. Raul era lat, adanc si plin de trupurile ostasilor ce se Incumetara, a-1 trece; cu toate acestea nu era alta de facut, cazi
dusmanul era In spate. Mihai nu stah de loc in cumpang ; el
se azvarli in ap6, incredintandu-se In puterea iutelui sat armasar.
www.dacoromanica.ro
11
372
N. BALCESCU
Astfel fu batalia dela Mirislau, aceasta intaie nenorocire, inceVatura si pricing tuturor celorlalte. Astfel nestatornicul noroc
In cite -va ceasuri ne rapl aceea ce ne dedese intr'atatia ani si
dupa atatea mari stradanii. Vai ! cite nildejdi frumoase insela
el ! cite proiecte mari nimicnici !
Mirislau! Mirislau! blestem asupra ta, loc de peire, loc afurisit! Ce de kluge eroic sorbisi to in aceasta zi pustie! Amar
noug ! Acest singe it vom izbandl curand. Biruintele stralucite
dela Guruslau (3 August 1601), dela Brasov (17 Julie 1603), dela
Petersdorf (12 Iulie 1611) ne vor razbuna cu prisos asupra vi1) Spontoni, 119.-2) Idem, ibid.; Tarducei.-3) Spontoni,119.-9 Idem,
ibid.-5) Bethlen, IV, 590.-6) Idem, ibid.; Istvanfi, 464.
www.dacoromanica.ro
373
turisirea cea mai dreapta si a mai multora, in aceasta nenorocita bat:alio noi perduram patru mii oameni, douasprezece tunuri
si toate bagajele 3).
offnete ottomanische Pforte, 340; Fotino, II, 142. Bethlen, IV, din
contra, spune ca Basta, insarcinand pe locuitorii Aiudului d'a aduna intr'un mormant toate trupurile acelor cazuti in bataie, ei insarcinara cu
aceasta treaba pe unul din concetatenii lor, care facu o raporta, dupd
spusa analelor unguresti, ea in eel mai mare deal erau noua mii de trupuri si in eel mai mic cloud mii, din ambele tabere, dar cei mai multi
erau Sacui si Romani. Raul Muresul strica mai tarziu pe eel mai mare
din aceste dealuri. In acest numar nu se socotesc cei inecati. De ar fi temeinica aceasta aratare, ar urma ca noi, perzand dela 4 la 5 mii oameni
si Inca cloud mii Sacui ucisi dupa batae (cum se va vedea),
dusmanul
ar fi perdut mai mult de patru mii oameni.Italienii Tarducci si Spontoni exagereaza cu deosebire numarul ucisilor. Cel dintaiu zice ca noi
perduram zece mii ostasi si Basta patruzeci numai; eel d-al doilea ca perduram optsprezece mii, afard de cei inecati in Mures, si treizeci tunuri
marl si mici, iar Basta numai patruzeci de final. ') Spontoni, 120; Tarducci. 4) Spontoni, 122; Tarducci.
www.dacoromanica.ro
374
N. BALOESCII
gonacii sgi ca sa pastreze viata la toti acei Sgcui ce de bungvoie vor depune armele, gandind sg-i castige in partea sa 1). Aceastg, bung-vointg a lui Basta cgtrg Sgcui fu pricina cg, chiar
in noaptea bataliei, neunirea intrg Intro dansul si Unguri, cad,
In loc d'a se l'asa manati de dansul, Yi argtarg cg el le-a slujit
de instrument numai.
tam cg Mihai asezase pe un deal ce doming locul bgtaliei doug
mii archebuzieri sgcui, oameni alesi, socotind cg prin Ingltimea
pozitiei vor putea face multa.' vatilmare dusmanilor cu necurmata
grinding a archebuzelor lor. Acestia, fiindu-le poruncit d'a nu se
misca din loc, fara numai find chemati, vgzura privelistea Mora,-
www.dacoromanica.ro
375
a tnarl. La un semn dat Intre nobili, din deosebite parti ei navalira cu ostasii lor in mijlocul Sacuilor si, cu vicleang si asprI
cruzime, cu iutealrt farI preget, ii injunghiau si ii ucideau unde
si precum ii aflau. Prin aceasta groazniel jertfa, se stamphrara
sufletele nasAtioase ale nobililor cu moartea a doua mii nenorociti Sacui, toti oameni alesi s,i floarea nat,iei lor. Fapta cu atat
mai cruda si barbarA, zice Spontoni, c5, se s'gvarsiit de oameni
de aceeasi natie, lege s,i obiceiuri" 1). Astfel de cinste (loyaut6) si
inimg curatA aveau aristocratii unguri, dusmanii nOstri.
Den:dad' foarte cruda rkbunare la toata armia ImpArateascri
si multi IncepurA a pov5tui si a stria, lui Basta d'a pedepsi pe
.)
www.dacoromanica.ro
376
N. BILCESCU
XXX.
el inaintea Domnului shu, ii zise suspinhnd si intristat : Suntem biruiti si abauti, Doamne, mai mult de impotrivnicul nostru noroc, decat de armele dusmanului; si pentru ca el sh nu
raman5, cu totul mangaiat prin moartea ta, incalech-ti calul si
miintueste-te trecand in Tara- Romaneasch. Acest loc nu e
atilt de sigur cat sh nu poath fi luat de biruitorul Basta, care
mereu goneste rhspanditele ramhsitd ale tichitei noastre armii. Si
www.dacoromanica.ro
377
furl indata omoriti, pastrand numai pe un Aga cu viata. In aceeasi sears, pe la 4 ceasuri, esira Brasovenii ca sa intampine
pe Romanii ce veneau. Dar acestia, vazandu-se mai slabi cu numarul, se trasera [inapoi]. Putini picara in manile dusmanilor
si fura, ucisi fara milli.
In 13 Septemvrie, pe la amiazi, Brasovenii merg de pun tabara la Presmer, ca in ziva urmatoare sa navilliasca asupra acelor Romani ce se asteptau sa vina din Moldova pe la Oituz. Pe
Tanga dansii se unira a doua-zi o suta cincizeci pedestrasi unguri cu pusti. In acea zi, 14 Septemvrie, ei navalesc asupra Romanilor, cari Incepeau a se arka. Dar ai nostri ii respinsera cu
astfel de Carle, Incat pe multi omorira, pe altil ranira si capul
tunarilor for primi printr'o bombs o astfel de lovitura !neat nu
ramase pole pe trupul lui care sa nu fie arsa. Cara sears umblara
Brasovenilor mai bine, cad luara dela Romani un tun ; dar a
doua zi, afland ca vine din Moldova Armasul Sava cu o trupa de
Moldoveni, napustira tot si fugira de se inchisera In Brasov.
In aceeasi zi Sacuii dupa MO Olt, se ridica asupra Sasilor si
aprind Crisbavul si Budila. A doua zif In 16, se aduna Romanii
cu Moldovenii, Intro cari era si Armasul Sava, si cu Sacuii la
Presnner, de unde, mai nainte de a Incepe ceva, trimit o depu') Cronica lui Fuchs. ') Bethlen, IV.
www.dacoromanica.ro
378
N. BALCESCU
379
El isi asezase ostile la Bod si Presmar si astepta sosirea Nemtiler si a Ungurilor, cari acum erau pe la Sercaia, ca sa le dea
bdtae, cand, In 3 Octomvrie, ii sosi stirea ca hatmanul Zamoisky,
cu Sigismund Bathori si Ieremia Movila, au intrat in Moldova,
cu o foarte numeroasd armie, compusd de Poloni, Turci si Tdtari si cd, sa," apropie ca sa ndvilleascd in Ardeal 4). Polonii trecusera Nistrul in Moldova In 30 Septemvrie. ,$tim ca cu cite -va
luni inainte, Inca aflandu-se Mihai in Moldova, din porunca lui
Zamoisky, Zolkiewsky, cu armia sa, isi asezase tabdra Inaintea
Nistrului in dreptul Hotinului, uncle tdbilrau Romanii 3). intalniri
particulare Incepurd de atunci intre ostasii ambelor tabere. Polonii, incurajati de niste mici lupte, in care fuseserd norocosi,
cereau capului for sd-i lase sa," treacii, raul. Zolkiewsky scrise
lui Zamoisky Intrebandu-1 de-i da voie a trece Nistrul inainte
de sosirea lui. Zamoisky ii raspunse cd, se lasd pe int,elepciunea
') Cronica lui Fuchs. 2) Bethlen, IV, 592-3.-3) Heidenstein, 360.
Cronica lui Fuchs. -5) Heidenstein; Niemceicz.
www.dacoromanica.ro
N. BALCESCU
380
www.dacoromanica.ro