ACADEMIA ROMÂNĂ

COMISIA DE ISTORIE A ORAŞELOR DIN ROMÂNIA

HISTORIA URBANA

Tomul XXII
2014

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

 HISTORIA URBANA
Tomul XXII, 2014

SUMAR / CONTENTS

ARHITECTUR ŞI URBANISM / ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING

R ZVANVOINEA, Translating Garden City in Bucharest: Social Housing Reform and the
Planning of Disconnected Allotments (1906–1918) / Principiile oraşul-grădină şi
reforma locuinţelor sociale în Bucureşti (1906–1918) ................................................... 5
IRINA CALOT , Problematica locuinţelor în legislaţia urbană bucureşteană din prima
jumătate a secolului XX / The Housing Question in Bucharest in the First Half of the
20th Century as Reflected in Urban Legislation .............................................................. 25
LILIANA ROŞIU, Programul cazinoului în dezvoltarea urbană a Băilor Herculane / The Casino
Architecture in the Urban Development of Băile Herculane .......................................... 47
CARMEN OPRESCU, Construcţii şcolare determinante pentru modernizarea oraşului
Câmpulung / Important School Buildings in the Modernisation of the Town of
Câmpulung ..................................................................................................................... 63

DEZVOLTARE URBAN / URBAN DEVELOPMENT

LAUREN IU R DVAN, Mănăstiri şi oraşe în ările Române: evoluţii în secolele XIV–XVII /

Monasteries and Towns in the Romanian Principalities: Developments in the 14th–17th
Centuries ........................................................................................................................ 85
DANIEL DUMITRAN, Societatea urbană în Transilvania premodernă. O tipologie a oraşelor /
Urban Society in Early Modern Transylvania. A Typology of Towns ............................ 117
CORNELIU PINTILESCU, „Oraşul Stalin” (Braşov) în anii 1950–1960: un model de dezvoltare
industrială şi urbană în România comunistă / „Oraşul Stalin” (Braşov) during the
1950s: A Model of Industrial and Urban Development in Communist Romania ............ 137

PEISAJ ŞI HABITAT URBAN ŞI RURAL / URBAN AND RURAL LANDSCAPE

AND HABITAT

RENATA GRAF, Spuren des Abbaus der keramischen Rohstoffe im Einzugsgebiet des
Junikower Baches (die Stadt Posen / Polen) basierend auf kartographischen
Überlieferungen aus dem 18. bis 20. Jahrhundert / Traces of Ceramic Raw Materials
Exploitation in the Basin of Strumień Junikowski (Poznań, Poland) on Cartographic
Sources from the 18th-20th Century ................................................................................. 155
TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU, Mobilitatea reţelei de aşezări de pe cursul inferior al
Mureşului (între Arad şi Lipova), în secolele IX–XIX. Câteva studii de caz /

Historia Urbana, tomul XXII, 2014, pp. 1–384

2

The Mobility of the Settlement Network on the Inferior Course of the Mures River
(between Arad and Lipova) from the 9th Century to the 19th Century. A Few Case
Studies ............................................................................................................................ 169
DIANA BELCI, Precara relaţie cu peisajul sau cum se metamorfozează satele bănăţene din
zona Făgetului. Studiu de caz: Crivina de Sus / The Dysfunctional Relationship with
the Natural Landscape, Metamorphosis of Rural Communities in the Făget Area. Case
Study: Crivina de Sus ..................................................................................................... 189

DISCIPLIN SOCIAL ÎN SPA IUL URBAN / SOCIAL DISCIPLINE IN URBAN AREAS

JULIA DERZSI, Despre prerogativele disciplinare ale breslelor din Transilvania în secolul al
XVI-lea. Breslele din Sibiu şi Braşov / About the Competencies of the Guilds in
Transylvania in Disciplinary Matters in the Sixteenth Century. Guilds of Sibiu and
Braşov ............................................................................................................................ 209
TÜNDE MÁRIA MÁRTON, Disciplină socială în centrul protopopiatului reformat Sic (secolul al
XVII-lea) / Social Discipline in the Center of the Reformed District of Sic (17th
Century) .......................................................................................................................... 241
TAMÁS SÁRÁNDI, Încercări de remediere a problemelor sociale şi de aprovizionare publică
din Satu Mare în toamna anului 1940 / Attempts of the Military Administration in Satu
Mare to Solve Social and Public Alimentation Issues in the Fall of 1940 ...................... 257

CASE ŞI MONUMENTE / HOUSES AND MONUMENTS

LIVIU CÎMPEANU, Date despre monumente şi ansambluri arhitectonice braşovene în cele mai
vechi cronici săseşti de la Braşov (secolul al XVI-lea) / Information Regarding
Monuments and Architectural Ensembles of Braşov (Kronstadt) in the Oldest
Transylvanian-Saxon Town-Chronicles (the 16th Century) ............................................ 275
DAN DUMITRU IACOB, Casele din Iaşi ale Ruxandrei Balş, fostă Başotă. Inventarul
acareturilor din 1875 / The House from Iaşi of Ruxandra Balş (former Başotă). The
Household Inventory in 1875 ......................................................................................... 293
NICOLAE TEŞCUL , Turnul cu Ceas din Sighişora. Monument şi muzeu / The Clock Tower of
Sighişoara. Monument and Museum .............................................................................. 309

PERSONALIT ILE ORAŞELOR / TOWNS’ PERSONALITIES

ZSÓFIA SZIRTES, Der Hermannstädter Gesandte Simon Baußner in Wien (1707) / Simon
Baußner, Envoy of Hermannstadt/Sibiu/Nagyszeben in Vienna (1707) .......................... 319
STÉPHANIE DANNEBERG, Der Kronstädter Händler Diamandi Manole (1833–1899) / The
Businessman Diamandi Manole (1833–1899) from Brasov ........................................... 341

RECENZII, NOTE BIBLIOGRAFICE / BOOK REVIEWS

Atlas istoric al oraşelor din România, seria B, ara Românească, fascicula 3, Brăila /
Städtegeschichteatlas Rumäniens, Reihe B, Walachei, 3. Lieferung, Brăila. Coord.
IONEL CÂNDEA şi DAN DUMITRU IACOB. Br ila: Muzeul Br ilei, Editura Istros, 2013,
XXII p. (român ) + 22 p. (german ) + XXXIII planşe (h r i, planuri şi gravuri)
(Laurenţiu Rădvan) ........................................................................................................ 355
 3

Sátoraljaújhely. Magyar Várostörténeti Atlasz 2 / Hungarian Atlas of Historic Towns No. 2.

By ISTVÁN TRINGLI. Budapest: MTA Történettudományi Intézete, 2011, 81 p. + 22
planşe (Julia Derzsi) ......................................................................................... 357
ANDA-LUCIA SPÂNU, Vechi reprezentări grafice ale oraşelor din România. (Academia
Român . Comisia de Istorie a Oraşelor din România. Seria Contribu ii privind istoria
oraşelor, vol. XII). Sibiu: Editura ASTRA Museum, 2012, 551 p. + 200 il. color şi
alb-negru (Nicolae Sabău) .............................................................................................. 358
ÁRPÁD TÓTH, Polgári stratégiák. Életutak, családi sorsok és társadalmi viszonyok Pozsonyban
1780 és 1848 között [Strategii burgheze. Biografii, familii şi rela ii sociale în
Bratislava între 1780 şi 1848], (Pozsony város történetei). Pozsony: Kalligram, 2009,
261 p. (Judit Pál) ............................................................................................................ 361
VIRGIL COMAN, CONSTANTIN CHERAMIDOGLU (coord.), Constanţa – Mărturii documentare.
Regulamente ale administraţiei locale (1879–1949), vol. I. Constan a: Editura Ex
Ponto, 2012, 470 p. (Luminiţa Stelian) ........................................................................... 364
MARCEL STANCU, Sibiul şi electrificarea României. Cronică ilustrată 1891–2013. Sibiu:
Editura Honterus, 2013, 389 p., il., h. (Vasile Ciobanu) ................................................. 366
Problematica istoriei urbane în revista „Urbanismul”. Serie Nouă (2008–2013) (Toader Popescu) . 368
Studii de Istoria şi Teoria Arhitecturii. Studies in History & Theory of Architecture, vol. 1
(2013): 223 p. (Vasile Ciobanu) ..................................................................................... 371
C LIN HOIN RESCU, MANUELA HOIN RESCU, Habitatul rural tradiţional prahovean. s.l.
[Ploieşti]: Editura Restitutio Edit, 2013, 174 p., 144 planşe, 14 h r i. (Teodor Octavian
Gheorghiu) ..................................................................................................................... 373

VIA A ŞTIIN IFIC / THE SCIENTIFIC LIFE

Conferinţa Comisiei Internaţionale pentru Istoria Oraşelor, Lisabona, 2013 (Laurenţiu Rădvan) .... 377
Expoziţia „Arhitectura Chalet în Braşov” (19.12.2013–05.01.2014, Braşov, parcul Facultăţii
de Silvicultură, în faţa Turnului porţii Sf. Ecaterina) (Ruxandra Nazare) ..................... 378
 DEZVOLTARE URBANA I URBAN DEVELOPMENT

MANASTIRI SI ORASE iN TARILE ROMANE:

EVOLUTIT iN SECOLELE XIV-XVIT*

LAURENTIU RADVAN**

MONASTERIES AND TOWNS IN THE RO MANIAN PRINCIPALITIES:

DEVELOPMENTS IN THE 14TB_17TR CENTURIES

Abstract. In the past few decades, historians have focused closely on the early days
of the Church in the Romanian area, and on the past developments of foundations
created by rulers or boyars. The relative openness of the Mount Athos archives has
also contributed to this, allowing for new infom1ation to be brought into the circuit of
knowledge. A less approached aspect regarding this topic has to do with the relations
between the Church and the towns. It is in this perspective that I will attempt to study
the role monasteries ' role within the evolution of urban centres. Even though
monasteries initially had a modest reach in the Romanian principalities, starting with
the 16'h century, their status, their assets (land, houses, trading booths), their
substantial income, as well as the continued support of rulers and boyars, led to them
and the monks gaining prominence in this environment. After peaking in the 18th
centu.ry, there was a decline, with the , law of secularization" dealing a heavy blow to
monasteries, from which some never recovered.
The present study intends to highlight the role played by monasteries located in
towns. We would also suggest that interested parties could initiate a research program
that would provide insight into how the relations between monasteries and towns
evolved, and into their effect on those who lived in them. This also refers to those
bound by a certain code and a way of life (the monks), as well as to those with
different pursuits and mindsets (the townspeople). By enjoying considerable
privileges, some monasteries became no less than towns within towns, with markets
within their own walls, as well as without, on the lands obtained from generous
donors. The economic pursuits (meant to provide nourishment for the monks) turned
many monasteries in cornpetitors for the inhabitants of those towns. On the other
hand, the reputation that monks and their superiors enjoyed in the community wou ld
often lead them to participate or testify in town assemblies or vario us transactions

* Acest studiu a fost realizat in cadrul unui grant al Autoriti:itii Nationale Pentru Cercetare
Stiintifica din Roman ia (ANCS), CNCS - UEFTSCDI, proiect numarul PN-II-ID-PCE-2012-4-0552.
** Laurentiu Radvan, Ph.D. in History, professor, ,Alexandru loan Cuza" University of Ia~i,
Department of History, Bulevardul Carol I, no. 11 , la~i 700506, Romania, emai l: radvan@uaic.ro.

Historia Urbana, tomul XXII, 2014, pp. 85- 116

86 LA URENTIU RADVA 2

they were invol ved in. A complex system of relations would develop over time
between the two parties, and it will change as we advance further into modern times.
The study contains a list of the monasteries in the main Wallachian and Moldavian
towns, as well as an analysis of the origins of their founders.

Keywords: towns, monasteries, Wallachia, Moldavia, monks.

Dupa 1989, istoria Bisericii ~i -a reocupat locul firesc In istoriografia

romaneasca dupa ce, vreme de mai bine de patru decenii, fusese aproape exclusa,
din motive ideologice, din preocuparile istoricilor interesati de perioada medievala
sau pre-moderna. Pe langa teme de importanta majora, precum lnceputuri le
Bisericii in spatiul romanesc, au revenit repede In atentie ~i trecutul ~i evolutia
numeroaselor ctitorii domne~ti sau boiere~ti , Ia acest lucru contribuind ~i relativa
deschidere a arhivelor de la Muntele Athos, care a permis introducerea unor
informatii noi in circuitul istoriografic. 0 dimensiune mai putin abordata a
subiectului tine de raporturile dintre Biserica ~i ora~e, iar din aceasta perspectiva,
lncercam in randurile ce urmeaza o cercetare care sa ia In discutie rolul pe care
manastirile 1-au jucat In centrele urbane. Chiar daca Ia inceput, Iaca~urile
calugare~ti au patruns timid In ora~ele din tarile romane, din secolul al XVI-lea,
pozitia pe care au ocupat-o, ,baza materiala" (terenuri, case, dughene), veniturile
tot mai consistente, precum ~i sprijinul constant al dornniei sau boierilor, au fiicut
ca importanta lor ~i a calugarilor sa creasca mult in acest mediu, cu un varf atins In
secolul al XVIII-lea, dupa care a urmat o scadere, In final, Legea secularizarii
dandu-le o lovitura din care multe manastiri nu ~i-au revenit.
Majoritatea studiilor care privesc manastilile 1 au privit lucrurile mai mult din
perspectiva istoriei acestor laca~uri, a arhitecturii sau iconografiei lor, ~i mai putin
din directia relatiei cu ora~ul In care se aflau, cu autoritatile ora~ene~ti sau cu
locuitorii . Din acest punct de vedere, au fost inventariate patrimoniul manastiresc,
achizitiile de terenuri, daniile primite, scutirile etc. in studiul de fata, intentionam
sa mutam perspectiva, punand accent pe rolul jucat de manastiri In ora~e 2 . De
altfel, le propunem celor interesati initierea unui program de cercetare, care ar
pennite o mai buna lntelegere a felului In care au evoluat relatiile dintre manastiri
~i ora~e, a impactului resimtit de oamenii ce le populau, atat cei legati de o regula ~i
un anume mod de viata (calugarii), cat ~i de cei care aveau alte indeletniciri ~i
mentalitati (ora~enii). Bucurandu-se de privilegii considerabile, unele manastiri vor
1
A se vedea studiile publicate de-a lungul timpului In reviste de specialitate precum: Biserica
Ortodoxii Romanii, Glasul Bisericii, Mitropolia Moldovei :ji Sucevei, Mitropolia Olteniei sa u, mai
nou, Analele Putnei. Un adevarat centru de cercetare In domeniul istoriei Bisericii s-a dezvoltat In
ultimele doua decenii Ia la~i , unde se remarca speciali~ti precum Stefan S. Gorovei, Petrone!
Zahariuc, Maria-Magdalena Szekely, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Marius Chelcu ~i altii, alaturi
de colegi din alte universitati ~i institute din tara.
2
Din aceasta perspectiva, un excelent studiu de caz Ia Marius Chelcu, Catalina Chelcu,
, Manastirea Golia: reper al organizarii spatiului urban", AllADX, 48 (20 II): 223-239.
3 Miiniistiri $i o1·a$e fn Tiirile Romane 87

dezvolta adevarate ,ora~e In ora~e", cu piete atat In interiorul propriilor ziduri, cat
~i In afara acestora, pe terenurile obtinute de la donatori genero~i . Preocuparile
economice, menite sa asigure ,hrana" calugarilor, vor transforma multe din
manastirile din ora~e in centre concurente pentru locuitorii din a~ezarile in care se
aflau. Pe de alta parte, prestigiul de care se bucurau in societate calugarii ~i
egumenii lor vor face ca ace~tia sa fie cbemati adesea sa fie parta~i sau sa depuna
marturie la adunarile ora~enilor sau la diferitele tranzaqii in care ace~tia erau
implicati. Un sistem complex de rela!ii se va dezvolta in timp intre cele doua parti,
relatii care se vor schimba pe masura ce patrundem in perioada modema, pentru ca,
in final, raporturile dintre cele doua sa fie transformate profund de reformele lui
Alexandru loan Cuza, in subsidiar de Legea secularizarii averilor manastire~ti.
Yom trata subiectul la modul ap licat, pomind de Ia studiile de caz reprezentate de
cele mai importante ora~e din Tara Romaneasca ~i Moldova, mai precis fostele
re~edinte domne~ti de Ia Arge~ , Campulung, Targovi~te ~ i Bucure~ti, respectiv
Siret, Suceava ~i Ia~i. Din cauza complexitatii subiectului, nu am luat in discutie o
alta fata a raporturilor dintre ora~e ~i Biserica, anume influenta data de prezenta in
unele ora~e a sediilor episcopiilor ~i Mitropoliilor din cele doua tari romane, care
merita o analiza· detaliata separata. 0 cercetare aparte merita ~i bisericile de mir,
mai apropiate prin originea ~i evolutia lor de spiritul ~i preocuparile ora~enilor.
Chiar daca la prima impresie, manastirea pare sa fie o prezenta urbana ~i
ne-am a~tepta sa o gasim In Tarile romane inca de Ia inceputurile ora~elor, la o
analiza atenta, vom constata ca astfel de laca~uri nu au existat initial, iar acolo unde
le gasim, nu sunt ortodoxe. Cu lncuviintarea Domniei , In ora~e, s-au construit
initial doar manastiri catolice (apaf!inand ordinelor mendicante), acolo unde
majoritatea sau o parte a credincio~ilor era formata din catolici. in Campulung,
dominicanii au ridicat o manastire, cu renwne de :facatoare de minuni, iar in Targovi~te,
s-a construit o manastire franciscana, alaturi de care functiona ~i una domillicana3 .
La rasarit de Carpati, li vom gasi destul de repede pe :franciscani ~i domillicani la Siret,
prima ,capitala" a tanarului , ducat'' al Moldovei 4 . in schimb, primele manastiri
ortodoxe cunoscute, Vodita, Tismana, Cozia ~i Cotrneana sau Bistrita ~i Moldovita,
au fost ridicate departe de ora~e, ctitorii ~i calugarii acestor laca~uri urmand
lndemnul sfintilor parin!i de a se a~eza departe de lume ~i de tentatiile acesteia5 .

3
N. lorga, Acte $ifragmente cu privire la istoria romanilor, vol. Ill (Bucure~ti : 1897), 81- 82 ;
Ciiliitori striiini despre Tiirile romane, vo l. I (Bucure~ti: Editura Sti intifica, 1968), 20; vol. V, 211 ;
Alexandru Cioclltan, ,,Prope Turcos et inter Scismaticos. Conventuri le ordinelor mendicante din Tara
Romiineasca (secolele XIV- XVl)", HU, 17 (2009): 7- 23. Vezi ~ i mai jos.
4
Documente privitoare la istoria romanilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, vol. I, partea 2
(B u cure~t i : 1890), 160, ill. 124; 168, ill. 131 (In continuare: Documente Hurmuzaki); I. C. Filitti , Din
arhive/e Vaticanului, vol. I (Bucure~ti: 1913), 9, ill. N ; Documenta Romaniae Histo rica, A, I
(Bucure~ti: 1975), I, ill. I (in continuare: DRH).
5
Ora~ele sunt puse pe ultirnul loc In ln~ irarea locurilor unde au fost ridicate manastiri (,a zidi
bunii ~i de Dumnezeu iubitori cre~tini [ ...] sfi nte manastiri , a~a pren munti , pren paduri , ca ~ i pren
ora~e"), In cunoscutele hrisoave de dezlnchinare a manastirilor pamiintene date de Matei Basarab In
1639- 1640 (DRH, B, XXVIT, 12, ill. I 0; vezi ~i 618, ill. 511).
88 LAURENTfU RADV AN 4

Prezenta unei posibile manastiri langa Suceava (sfar~itul secolului al XIV -lea/ ~i a
Manastirii Dealul langa Targovi~te (inceputul secolului al XV -lea) 7 nu schirnba
acest peisaj urban, dominat doar de clopotnitele bisericilor domne~ti sau ale
diferitelor comunitati locale, nu ~i de zidurile manastirilor. Prezenta manastirilor
catolice are explicatii ce tin de geneza urbana. Ora~ele vechi au api:irut cu contributia
semnificativa a grupurilor de coloni~ti catolici, germani sau unguri, venite de dincolo
de munti ~i care au prirnit de Ia primii domni privilegii destul de largi, inspirate din
Transilvania 8 . Catolicismul a reprezentat o miza atat religioasa, cat ~i politica, atat
pentru domni, cat ~i pentru suzeranii lor din regatele Ungariei ~i Poloniei sau pentru
Sfiintul Scaun, astfel ca este explicabila prezenta calugarilor franciscani ~i
dominicani inca din primele decenii de fiintare a ora~elor, nu intamplator in ora~e
precum Campulung, Targovi~te sau Siret, unde au rezidat primii domni ai Tarilor
romane9 . Prin urmare, atat prezenta comunitatilor catolice, cat ~i a domnilor a
reprezentat motive importante pentru stabilirea calugarilor In aceste ora~e.
Conventuri le ordinelor mendicante din Dara Romaneasca au fost cercetate
recent de Alexandru Ciociltan, care s-a ocupat ~i de starea comunitatii catolice din
Campulung In secolele XVI-XVII 10 . In ceea ce prive~te impactul pr~zentei acestor
manastiri asupra ora~elor In care s-au aflat, nu pot fi spuse multe din simplul motiv
cane lipsesc sursele care sa permita o astfel de analiza. Stirn ca laca~ul dominican
din Campulung a avut o viata relativ scurti:i. Intemeiat pe la 1344- 1345 (probabi l
ctitorie domneasca), a fost lnchinat Sfintei Elisabeta, fiind ridicat in partea de Sud,
mai aproape de Cmte decat de piata ora~ului . Locul a fost ales mai degraba din
motive politice ~i relifioase, :tara 1nsa a le exclude pe cele econornice, pe care
ordinul nu le neglija 1 • Laca~ul ar fi avut renumele de a fi racator de minuni,

6
Documente Hurmuzaki, vol. XIV, partea I , 18, nr. 41 ; !zvoare privind is to ria Romaniei.
Fontes Historiae Daco-Romanae, vo l. IV, ed. H. Mihaescu et al. (B ucure ~ti: Editura Academiei
Romiine, 1982), 243 , nr. 4711; Petre S. Nasturel, , D ' un document byzantin de 1395 et de quelques
monasteres roumains", In: Travaux e/ memoires, 8, Hommage a M Paul Lemerle (Paris: Editions
E. de Boccard, 1981 ), 345- 351.
7
DRH, B, I, 133, nr. 72 .
8
Detalii In: Laurenpu Radvan, Ora:jele dinfarile romane in evul mediu (sfar:jitul sec. a! X/11-lea -
fnceputul sec. a! XVJ-lea) (Ia~i: Ed itura Universitapi , Alexandru loan Cuza", 2011 ), 145- 161 .
9
Cadrul expansiunii regatului ungar Ia sud ~i rasarit de Carpati a fost prezentat In lucrarea de
referin~a a lui Serban Papacostea, Romanii in secolul al Xlll-!ea intre cruciatii :ji imperiul mongol
(Bucure~ti : Editura Encic lopedica, 1993); vezi ~i lucrari recente: Viorel Achim, Politico sud-esticii a
regatului ungar sub ultimii Arpadieni (Bucure~ti: Editura Enciclopedica, 2008) ~i Liviu Pilat, fntre
Roma :ji Bizanf. Societate :ji putere in Moldova (sec. XIV- XVI) (la~i: Editura Universitii~ii ,Alexandru
loan Cuza", 2008).
10
Vezi Alexandru Cioclltan, ,,Prope Ttu-cos et inter Scismaticos" ~i , Biserica ~i organizarea
bisericeasca a sa~ilor din Ciimpulung-Muscel In secolele XIII- XVI", Rl, 17, 5-6 (2006): 5-18 sau
, Un fragment dintr-un Status Animarum al pa.rohiei sase~ti din Ciimpulung « 1649- 1650»", SMIM,
XXV (2007): 159-169, ~ i altele.
11
Pave l Chihaia, , Monumente gotice In Ciimpulung-Muscel", In: Pave l Chihaia, Artii
medievalii, vol. I (Bu c ure~ti: Editura Albatros, 1998), 282- 283 ; A. Cioclltan, ,,Prope Turcos et inter
Scismaticos", 8-9.
5 Miiniistiri ~ i ora~ e in Tiirile Romane 89

probabil datorita prezentei aici a moa~telor unui sfant important. Pelerinji Peter
Sparnau ~i Ulrich von Tennstadt tree pe aici In 1385 ~i ne transmit ca: , acolo este
piciorul Sfiintului Andrei insu~i" 1 2 • Moa~tele au atras cu siguranta oameni , putem
lnsa doar presupune ca, in vremurile sale de glorie, conventul dominican se ingrijea
de buna des!a~urare a pelerinajului ~i, probabil, avea ~i ni~te beneficii economice
de pe urma acestuia. Din aceastii perspectiva, ceea ce ~tim este ca, in secolul al
XVII-lea, localnicii, inclusiv cei ortodoqi, Inca venerau locul pe care se aflase
manastirea 13 . La monasterium de Longo Campo, in Walachia, Ordinis Fratrum
Predicatorum face referire ~i o scrisoare a regelui Sigismund catre un legat papal,
emisa chiar din Ciimpulung, In 1427 14 . Manastirea dominicana a ocupat cu
siguranta un loc in inimile ora~enilor, care au identificat-o sub un nume edificator
~i care trimitea spre functia sa, Clo~ter (germ. Kloster= , manastire"). Daca luam in
considerare hramul Sfmtei Elisabeta ~i faptul ca ill Transilvarua, mai multe
15
a~ezaminte inchinate acestei sfi nte se ocupau de lepro~ i , trebuie luata in considerare
~i ipoteza ca in grija conventului din Ciimpulung s-au aflat ,mi~eii " (lepro~ii) din
ora~, la care fac referire ciiteva documente din secolul al XVII-Iea 16 • In rest, nu ~tim
nimic despre relatiile dintre calugari ~i ora~eni , eventuale (~i probabile) privilegii,
daca detineau ~ i alte terenuri in ora~, ridicau taxe etc. Clo~terul s-a ruinat la
sfiir~itul secolului al XVI-Iea ~i a disparut cu totul in secolul urrnator • Chiar ~i
17

dupa ce a disparut fizic, locuitorii i-au pastrat in memorie (~i In stapiinire

temporara) locul, dupa cum se vede din actul dat In 1656 de Constantin Serban 18 •
Stirn Ia fel de putin despre manastirile ordinelor mendicante din Tiirgovi~te
ill secolele XIV-XVI. Dominicanii s-au instalat aici lnainte de 1390 (poate chiar
lnainte de 1370) ~i ~i -au lncetat prezenta ill contextul dat de Reforma religioasa 19 .
Conventul franciscan e mai tiirziu: In 1521, In Bra~ov sunt lnregistrati un ,gardian"
~i , frati ai ordinului minoritilor" din Tiirgovi~te , prin urmare, manastirea dateaza
20

probabil de la sfar~itul secolului a! XV -lea sau de Ia lnceputul secolului urmator21 •

12
Ciiliitori striiini . .., vo l. I, 20; AI. Lapedatu, , Doua documente care amintesc pe Negru
Voda", Arhiva, 13, nr. 3-4 (1902): 180; George Georgescu, ,Cronica fra nciscaniJor din 1764, prima
istorie a ora§ului Campulung", Verbum, 5 (1994): 341.
13
Relatarea lui Baksic: , se spune chiar ca ar face minuni, ve neau bolnavi din toate neamurile
§i stateau in biserica ~ i se lnsanato§eau" (Ciiliitori striiini ..., vo l. V, 211 ); vezi §i Ibidem, vol. VII, 129.
14
N. lorga, Acte ~i fragmente, vo l. ITI, 8 1.
15
In descrierile fa ptelor virtuoase ale Reginei £ Jjsa beta, se afla o poveste ce o prezinta pe
regina ca avand grija de o leproasa. David Marcombe, Leper Knights: the Order of St Lazarus of
Jerusalem in England, c. 1150- 1544 (Wood bridge, Rochester: Boydell Press, 2003), 16- 17.
16
Detalii In: Laurentiu Radvan, ,Cateva consideratii pri vitoare Ia statutu l mi§eilor din
ora§ele medi eva le din Tara Romaneasca", HU, 18 (20 I0): 17- 26.
17
Ciiliitori striiini . .. , vol. II , 51 0; V, 211 , 266:
18
AI. Lapedatu, , Doua documente", 179- 180.
19
AJexandru Cioclltan, ,,Prope Turcos el inter Scismaticos", 12- 13.
20
Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen, vol. I (Bra§ov: 1886), 341 , 346.
21
Pavel Cbihaia, , Monumente gotice In: Targovi§te", In Artii medievalii, vol. I, 298 ; vezi ~i
Viorel Achim, , Ordinul franciscan In tarile romane In secolele XIV- XV. Aspectele teritoriale", Rl, 7,
nr. 5- 6 ( 1996) : 402-403 ; conventul ar fi fost lnfiintat In 1507 (Cioclltan, ,,Prope Tu rcos et inter
Scismaticos", 20-22).
90 L A URENTIU RADV AN 6

Dupa domnia lui Mihnea eel Rau, laca~ul ar fi fost distrus; a~a-numita Cronicii a
manastiriifranciscane din Targovi!jte pune aceasta distrugere pe seama unei reactii
populare lmpotriva catolicismului, insa nu sunt sigure nici datarea, nici amploarea
distrugerilor22 . Cert este ca, sub impulsul Reformei, dar ~i pe fondul unor reactii
locale negative (inclusiv !ipsa sprijinului domnilor), aceste conventuri ~i -au incetat
activitatea, doar franciscanii revenind in aceste locuri spre finele secolului al XVI-lea ~i
in secolul urmator. Pentru ca am amintit memoria colectiva, ~i Ia Targovi~te s-a
pastrat in amintire locul unde s-au aflat calugarii franciscani, Ia , Barati", ,langa
apa'm, eel mai probabil In caliierul sa~ilor, unde se afla ~i Biserica parohiala
Sfanta Maria 24 . Impolianta lor in ora~ele Tarii Romane~ti nu va mai fi niciodata
cea pe care o banuim pentru perioada de lnceput.

*
in randurile care unneaza, propunem o inventariere a manastirilor o1todoxe,
tot mai numeroase pe masura ce ne apropiem de secolul al XVIII-lea, pe care il
vom lasa deopalie in investigatia noastra. Motivele acestei optiuni tin atat de faptul
ca majoritatea manastirilor existau deja la acel moment in ora~ele care ne
intereseaza, dar ~i deoarece in acelea~i ora~e , institutiile de origine medievala ale
comunitatilor urbane, judetii/~oltuzi i ~i sfaturile de pargari, au fost go lite de
autoritate dupa 1700, fiind in pragul desfiintarii. in plus, secolul al XVIII-lea, prin
masurile luate in plan administrativ, social , chiar edilitar, de unii domni ,fanarioti"
(Grigore al II-Jea Ghica, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti ~i altii),
poate fi considerat un secol de tranzitie spre perioada modema, cu tran.sformarile
sale. Subiectul merita o dezbatere separata, motiv pentru care nu intram In detalii in
studiul de fata.
in primul secol de existenta a tarilor romane, manastirile oliodoxe stau
depa1te de ora~e . Un prim pas in directia ,apropierii" dintre cele doua a fost :tacut
prin intermediul daniilor primite de lika~urile sfinte in centrele urbane, mai intai
sub forma unor parti din veniturile domne~ti (vinarici, sare, alte taxe), de pe urma
carora calugarii puteau sa-~i asigure o viata mai buna25 . Din secolul al XV-lea, lent,
dar sigur, pe masura ce ora~ele cresc ~i devin tot mai atractive, tot mai multe
laca~uri incep sa fie ridicate, pentru inceput in afara vetrei locuite. Primele au fost
ridicate in apropierea ora~elor mari, unde se aflau ~i re~edinte domne~ti . in Tara
Romaneasca, langa Targovi~te, au fost ridicate mai multe ctitorii domne~ti: mai
intai Maniistirea Dealu, necropola domneasca, reracuta la cumpana secolelor XV ~i

22
Vezi B. P. Ha~deu , Arhiva istoricii a Romaniei, tom I, partea II (Bucure~ti: 1865), 52.
23
Documente p rivind istoria Romaniei, XVI, B, V (Bucure~ti : 1952), 219, nr. 230 (In
continuare: DJR ).
24
L. Radvan, Ora~ele din fiirile romane, 306- 308.
25
DRH, B, I, 457, nr. 280; 491 , or. 300; V, 364, nr. 326. Pentru Moldova, vezi DRH, A, I, 75,
nr. 51 ; 154, nr. 104; ll , 94, nr. 65; 108, or. 75.
7 Miiniistiri ~ i ora~e fn Tiirile Romane 91

XVI de Radu eel Mare 26 . Manastirea este mai veche, fiind mentionata prima data in
timpul lui Alexandru Aldea, ridicarea sa Ia lnceputul secolului al XV-lea avand
probabil legatura cu mutarea aici a principalei re~edin!e a domnului 27 . li urmeaza
Viforata -care probabil dateaza din a doua jumatate a secolului al XV-lea (Vlad
Calugarul?) , rectitorita ~i ea de Vlad Inecatul (nepotul lui Vlad Calugarul/9 - ~i,
28

In a doua parte a secolului al XVI-lea, Golgota, ridicata de PiUra~cu eel Bun °.

Acestora li se adauga manastirea Panaghia, careia judetul Tudoran li conflmla in
1585, easel~ de la Barati, locurile de gradina ~i un hele~teu, daruite de ctitor, Mihai
clucerue'. In privin!a identificarii acestui personaj , $tefan Andreescu a sustinut ca
este una ~i aceea~i persoana cu viitorul domn Mihai Viteazul care, In perioada de
dinainte de a deveni domn, a avut mai multe dregatorii - probabil ~i pe cea de
clucer - , interpretare pe care o consideram plauzibila32 • Pentru Targovi~te, un rol
important II va juca ~i o manastire din ora~, ridicata de Stelea spatarul lnainte de
1582 ~i rectitorita mai apoi de Vasile Lupu, ca semn allmpacarii cu Matei Basarab33 .
Arge~ul ofera exemplul unui ora~ unde ridicarea unei manastiri a afectat
dezvoltarea urbana. Probabil pe locul unde se aflase mai inainte sediul Mitropoliei
Tarii Romane$tz3 4 - pe care a mutat-o Ia ~argovi~te 35 -, Neagoe Basarab a construit
biserica ~ i chiliile unei noi manastiri 36 . In apropiere, un secol mai tarziu, Matei
Basarab a transformat o parte din vechiul ansamblu al cuytii de Ia Campulung intr-o
manastire, pe care a cautat sa 0 inzestreze - la fel cum :facuse stramo~ul sau la
Arge~ - cu venituri ~i mo~ii, influentand negativ In unele privinte ora~ul In care se
afla ~i in care, piina atunci, nu sc aflase nici o manastire 37 .

26
DIR, XVH, B, II, 85, nr. 88; 296, nr. 267.
27
Primul ctitor a fost, eel mai probabil , tot un domn (DRH, B, l, 133 , nr. 72).
28
Un ,Vlad voievod eel Batran", ce poate fi identificat cu Vlad Calugarul, ar fi daruit cateva
sate manastirii , potrivit unei conftrmari din 1570 (DRH, B, Vl, 284, nr. 232). Prima mentiune certa a
laca~ului in documente este din 1557, intarire data de Patra~cu eel Bun, ~ i el descendent al lui Vlad
Calugarul (DRH, B, V, 110, nr. 100).
29
icolae Stoicescu, Bibliograjia localitii{ilor ~i monumentelor feu dale din Romania. I. Tara
Romaneascii (Muntenia, Oltenia ~i Dobrogea), vol. ll (8ucure~ti: 1970), 71 0.
30
DRH, B, XI, 238, nr. 181; 354-357, nr. 268- 269.
31
DIR , XV1, 8 , V, 219, nr. 230. Vezi ~i Mihai , gradinarul" (Ibidem, XVII, B, I, 256, nr. 242).
32
Stefan Andreescu, , Din nou despre originea lui Mihai Viteazul", AG, I (6), nr. 1- 2 ( 1994):
106- 11 0.
33
DIR, XVI , B, V, 49, nr. 51 ; Stoicescu, Bibliografla localitiifilor ~i monumentelor f eudale din
Romania, vol. II, 648. Pisania lui Vasile Lupu in Nicolae Jorga, Inscrip{ii din bisericile Romaniei, vol.
I (B ucure~ti: 1905), 112, nr. XLVllJ.
34
Via{a Sfantului Nifon in Literatura romanii veche, ed. G. Mihaila, Dan Zamfuescu, vol. I
(B u cure~ti: Editura Tineretului, 1969), 93- 94.
3
Decizia mutarii fusese luata din timpul lui Radu eel Mare; Neagoe a sfintit noua biserica
mitropolitana de Ia Targovi~te, iar Radu Paisie a acoperit-o cu plumb ( Via fa Sfantului Nifon, 94-97;
Istoria Tiirii Romane~ ti, 1290- 1690. Letopise{UI Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu, D. Simionescu
(Bucurezt~ : Editura Academiei Romane, 1960), 35-41 ; lorga, lnscripfii, vol. I, 11 6-117).
3
In prima men~une intema a manastirii , cu putin inainte de sfin~rea din 15 august 1517,
domnul ii daruie~te varna domneasca de Ia Ocna Mica de langa Targovi ~te (DRH, 8 , II , 289, nr. 148).
in ceea ce prive~te evolutia curtii de Ia Campulung, vezi ~ i consideratiile noastre in
37

Lauren~u Radvan, Ora~ele din Tara Romaneascii panii La sfar~ itul secolului at XVI-lea (la~i: Editura
Universitatii , Aiexandru loan Cuza", 2004), 396- 398.
92 LAURENTIU RAoVAN 8

Ca ~i in ora~ele ammhte deja ( exceptand Campulung), maJontatea

manastirilor din Bucure~ti au fost ridicate Ia inceput la marginea ora~ului , pentru a
avea mai mult spatiu. Ulterior, prin extinderea suprafetei urbane, acestea au fost
cuprinse in interior, lor adaugandu-li-se o serie de laca~uri ridicate de Ia bun
inceput in vatra ora~ului. La sud de Dambovita, initial in afara ora~ului , se afla un
metah al manastirii Simapetra de Ia Athas, ce avea hramul Sfcmtul Nicalae, caruia
Petru eel Tanar ii intarea mo~iile daruite de ctitori, Ghiorma banul ~i sotia sa,
Caplea38 . Toate mo~iile manastirii, cele date de ctitori, cele daruite de Alexandru
al IT-lea Mircea ~i cele cumparate de manastire, au fost intarite apoi Simo Petrei, de
Mihnea Turcitul 39 . Manastirea se afla intr-o vale, aproape de Dambovita, intr-un
loc expus inundatiilor; fapt ce reiese dintr-un act din septembrie 1588, in care
Mihnea Turcitul ii intarea stapanirea asupra locului din jur, care se intindea pana la
apa Dambovitei, calugarii primind dreptul de a face moara in fata po rtii
manastirii 40 . Un cunoscut act al patriarhului Ieremia al Constantinopolului, din
octombrie 1591 , aminte~te metahul Sima Petrei ca fiind prea ,aproape de raul ce
curge acolo". Din acest motiv, Ia sugestia egumenului Evghenie de la Simopetra,
Mihai Banul, viitorul domn, a ridicat din temelie (pana in 1591) biserica unei noi
manastiri, avand acela~i hram, pe un deal din apropiere4 1. Cu aceasta ocazie,
manastirea, cunoscuta sub numele de Mihai Voda dupa ctitor, a devenit
stavropighie patriarhala42 . in actul patriarhului Ieremia este pomenita ~i manastirea
Sfantul loan eel Mare, aflata fata in fata cu Mihai Voda, ridicata In timpul lui
Mihnea Turcitul de Andrei mare vistier ~i de fratele sau, Dumitru43 . La rasarit de
manastirea Mihai Vada, se mai afla manastirea Sfinfii Apastali (sau Tarnov) 44 ,
metoh al Mitrapaliei din Tarnava, ctitor fiind, eel mai probabil, mitropolitul

38
DRH, B, V, 320, nr. 291. in 1571 , metohul primea danie o livada de la w1 ora§ean, danie
confirmata dejude~ul Necula (Ibidem, Vll, 37, nr. 26).
39
DJR, XVI, B, V, 186, nr. 201 ; vezi ~ i 240, nr. 265 .
40
DJR, XVI, B, V, 377, nr. 395. Urme ale unui scoc de moara au fost descoperite cu ocazia
sapaturilor efectuate In 1953- 1955, la manastirea Mihai Voda. Gh. Cantea, , Cercetari arbeologice pe
dealul Mihai Voda ~i lmprejurimi", in: Bucure~tii de odinioarii fn lumina siipiiturilor arheologice, ed.
I. lona~cu (Bucure~ti: Editura Stiintifica, 1959), 105.
41
Nicolae Stoicescu ~i Stefan Andreescu au demonstrat ca vechea biserica de langa apa
Dambovitei a continuat sa functioneze, fiind cunoscuta apoi sub nume1e de biserica Alba-Postavari
(Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor .feudale din Bucure~ti (Bucure~ti:
Editura Academiei Romane, 1961 ), 165; Stefan Andreescu, , Cateva precizari despre ctitoriile
bucure~tene ale lui Ghiorma banul", Glasul Bisericii, 23, nr. 5-6 (1964): 555- 556, §i , Din relatiile t1ifilor
romane cu Epirul : ctitoriile bucure§tene ale lui Ghiorma din Pogoniani" , SMIM, 24 (2006): 105- 108),
ramanand metoh la Mibai Voda (vezi DRH, B, XXV, 63 , nr. 47).
42
Documente Hurmuzaki, vol. XN , partea l , 90, nr. 162; Ciiliitori straini .. . , vol. ill, 300.
43
N. Stoicescu, Repertoriul Bucure~ti, 287.
44
DJR,)(Vfl, B, N , 205 , nr. 220; manastirea stapanea mori , vii §i livezi langa Bucure~ti, dupa
cum atesta un act em is de Val can judetul in 1586, confirrnat mai tarziu de Alexandru Coconu t (DRH,
B, XXI, 301 , nr. 163).
9 Miiniistiri Ji oraJe fn Jiirile Romiine 93

Dionisie Rally Paleologul; ulterior, biserica a fost reracuta de Matei Basarab45 . La

sud-est de ora~ , ,din jos de Bucure~ti" cum spun izvoarele, se pare pe locul unei
biserici mai vechi 46 , Alexandru a! II-lea Mircea a ridicat incepand din 1568,
manastirea Sfonta Troitit 7 , destinata probabil pentru a fi noul sediu al Mitropoliei
tarii, dupa cum reiese din cateva documente din timpul lui Alexandru ~i Mihnea
Turcitul48 ~i din varianta araba a Letopisefului Tiirii Romone~tz49 Deoarece a fost
grav afectata in urma evenimentelor din 1595, cand a fost fortificata de Sinan 50 ~i
apoi aruncata In aer 51 , Mihai Viteazul a mutat calugarii de aici, lmpreuna cu
averile, Ia manastirea Sfiintul Nicolae 52 . Sfiinta Troita a fost complet reracuta de
Radu Mihnea, purtand dupa acest domn numele de Radu voda. La maniistirea
Sinai, era lnchinat un metoh din Bucure~ti , aflat tot Ia Sud de Dambovita53 , avand
hramul Sfiinta Ecaterina. Laca~ul, mentionat in 158954 , exista eel putin din timpul
lui Alexandru a! II-lea Mircea, cand ctitorul Iva~co Golescu, mare vomic, li racea
danie mai multe sate. 55 in fine, intr-o insula a Dambovitei, la Sud de curtea
domneasca, se afla putin cunoscuta manastire Ostrov 56 . Nu ~tim daca pe acela~i loc
sau pe unul invecinat ~i-a ridicat manastirea schimonahul Teofan, inainte de 1682,
cand este inchinata de ctitor Mitropoliei. Fiind situata In zona joasa a ora~ului , i s-a
spus Sfontul Nicolae din Pruncf?.
La Nord de ora~, la podul Colentinei, s-a ridicat maniistirea Plumbuita. in
1585, Mihnea Turcitul o lnchina ca metoh la Xiropotam cu toate mo~iile ~i viile din
dealul Bucure~tilor, cu pravaliile din ora~ ~i cu baia noua (cu vamai 8 , ultima
ridicata de Alexandru alii-lea Mircea. Actul de inchinare ne ofera ~i o prezentare a

45
Vezi Matei Cazacu, , Despre cateva vechi biserici bucure~tene din veacurile XVI- XVIII", In
,Aut viam inveniam aut faciam ". In honorem Stefan Andreescu, ed. Ovidiu Cristea, Petrone! Zahariuc,
Gheorghe Lazar (Ia~i: Editura Universitatii , Alexandru loan Cuza", 2012), 474-475.
46
Stoicescu, Repertoriul BucureJfi, 259.
47
Inscripfiile medievale ale Romiin.iei. OraJul BucureJfi, vol. I (1395- 1800), redactor
responsabiJ Alexandru Elian (Bucure~ti: Editura Academiei Romane, 1965), 344, nr. 315.
48
DRH, B, VIII, 131, nr. 81; DIR, XVI, B, V, 41 , nr. 43.
49
Alexandru al II-1ea Mircea , a zidit o manastire In Bucure~ti, casa mitropoliei" (Virgil
Candea, , Letopisetul Tarii Romane~ti (1292- 1664) In versiunea araba a lui Macarie Zaim", SRdl, 23 ,
nr. 4 (1970): 687).
50
D!R, XVII, B, IV, 211, nr. 227.
51
Ciiliitori striiini ... , vol. Ill, 611-612.
52
DIR, XVIl, B, II , 253 , nr. 233.
53
Manastirea Sfiinta Ecaterina , care este aici In ora~ul domniei mele Bucure~ti, peste apa
Dambovitei, sub salciimi" (DJR, XVII, B, IV, 564, nr. 579).
54
Ibidem , XVI, B, V, 418, nr. 432.
55
DRH, B, XI, 262, nr. 195 ; DJR, XVII, B, II, 202, nr. 188; IV, 540, nr. 560.
56
Paul Cernovodeanu, Nicolae Vatamanu, , Contribupi Ia vechea topografie a Bucure~tilor:
Ostrovul Dambovitei (sec. XVI-XVIII)", SRdl, !2, nr. 6 (1959): 115-123 , ~ i 125, anexa 1!.
57
0 sutii de ani de La fnji.inJarea A$eziimintelor Briincovene:jli, 1838-1938, ed. Emil Vlrtosu,
Ion Vlrtosu (Bucure~ti: 1938), 330, nr. 267.
58
La baie lucrau me~teri baia~i, precum Bratul baia~ , care In 1590 cumpara casa ~i Joe In ora~
(DJR , XVI, B, V, 439, nr. 454).
94 L AURENTIU RADVAN 10

istoriei manastirii, care a fost r:idicata mai lntai de Petru eel Tanar, fiind rezidita
apoi de Alexandru alII-lea Mircea, fiul sau, Mihnea, ~i de doamna Ecaterina, ce au
contribuit Ia construirea unei biserici mai mari Ia manastire, lmpodobind-o cu scule
~i mo~ii 59 . Biserica manastirii fusese terminata In 1583, cu putin timp lnainte ca
Mihnea sa fie mazilit60 . Nici acest laca~ nu a scapat devastarilor din 1595, fiind
incendiat, apoi reracut, in 1614, cand Radu Mihnea li confmna mo~iile 6 1 • Alaturi
de Plumbuita, mai jos pe Colentina, se afla mcmiistirea Miircufa, cu hramul Sfintii
Arhangheli. in 1593, Alexandru eel Rau 'intarea acestui laca~ ocinile daruite de
ctitor, Dan, fost mare logorat ~i vistier62 , care o ridicase In 1586- 1587 63 . In timpul
lui Mihai Viteazul, manastirea a fost pustiita, fiind reracuta sub Matei Basarab de
Tatullogoratul 64 .
in partea de Vest, In ora~, se afla miiniistirea Sfiintul Dumitru, metoh al
manastirii Vladatos de la Salonic, la care doamna Ecaterina Salvarezzo (ctitora?)
racea danie o pivnita cu Joe ~i case aflate In enoria preotului Matei 65 . Nu se poate
spune cu precizie daca aceasta manastire este aceea~i cu ,biserica de Juramant",
amintita In secolul a! XVII-lea, lnchinata aceluia~i sfant66 . De Ia frnele secolului al
XVI-lea dateaza miiniistirea Siirindar, aflata Ia Nord-Vest de curte. Acte din 1622,
1623 ~i 1625 amintesc vanzarea de catre calugarii de aici a unor ocini, pe care le
stapaneau Inca din timpul lui Mihai Viteazul, deci manastirea exista eel putin din
timpul domniei sale; nu i se cunoa~te ctitorul 67 . in schimb, In partea de Rasarit a
curtii se aflau miiniistirile Sfiintul Gheorghe ~i Stelea. Langa o manastire cu hramul
Sfantul Gheorghe, Stan gramatic scria un act domnesc In 1575- 157668 , pentru ca ill
1592, sa aflam ca o serie de pravalii ajung In stapanirea unei manastiri ce purta
acest bram69 • In Bucure~ti a existat ~i o bisericii, Sfiintul Gheorghe Vechi 70 , zidita

59
Ibidem, 212, nr. 224; XVll, B, ll, 334, nr. 297; Iorga, Jnscrip{ii, v~l. I, 81 - 82; Ion
Sacheiarescu, Din istoria Bucure:jtilor. Plumbuita (Bucure ~ti: 1940), 24-59.
60
~tefan Andreescu, , Despre manastirea Piumbuita ~i un fragment dill cronica Tarii Romiine~ti",
Rdl, 42, nr. 12 ( 1989): I 193- 1196.
61
DJR, XVII, B, U, 334, nr. 297. Reconstruita de M atei Basarab (Stoicescu, Repertoriul
Bucure:jti, 251 ).
62
DJR , XVI, B, VI, 68, nr. 79; 75, nr. 87 ; vezi ~i ibidem, XVII, B , I, 18, nr. 20.
63
N . Iorga, lnscripfii, vol. 1, 83; Inscripfiile medievale ale Romdniei, 276, nr. 179.
64
DRH, B, XXVII , 18 1, nr. 145 .
65
Gr. Nandri~, Documente romdne§·ti fn /imba slavii din miiniistirile Muntelui Athas, 1372-1658
(Bucure~ti : I937), 77, nr. I2. Laca~ ui existent aici era mai vechi, cercetarile arheologice evidentiind urme
de morminte Inca din secolul al XV-lea (D. V. Rosetti, , Curtea Veche", In Bucure:jlii de odinioarii, I 57).
66
0 mentiune indirecta In: DRH, B, XXll, 179, nr. 80; Stoicescu, Repertoriul Bucure:jli, 275.
67
DIR, Xvll, B, N , 95, nr. I 06; 304, nr. 320; 555, nr. 57l.
68
DRH, B, Vll, 340, nr. 248.
69
DIR, XVI, B, VI, 32, nr. 40.
70
George Potra, Documente privitoare fa istoria ora:jtdui Bucurqti (1594- 1821) (Bucure~ti:
Editura Academiei Romiine, 1961), 96, nr. 16; 277, nr. 186 (b iserica , Sventi Gheorghie eel
rumiinesc"); 405, nr. 309; George Potra, Documente privitoare La istoria ora:jului Bucure:jli (1634- 1800)
(Bucure~ti: Edi tura Academiei Romiine, 1982), 166, nr. 134; 344, nr. 287 (In continuare: Documente
Bucure:jti I, respectiv Documente Bucure:jti II).
11 Miiniistiri ~ i ora~e In Tiirile Romiine 95

de Mitrea vomic In jurul anului 1575 71 , a direi a~ezare - In preajma curtii 72 - ,

precum ~i numele, ar sugera existenta in paralel cu Sfantul Gheorghe Nou, probabil
chiar din a doua jumatate a secolului al XVI-Iea. Despre mcmastirea Sfantului
Gheorghe (eel Nou) ~tim cu certitudine ca chiliile sale au fost retacute cu cbeltuiala
lui Panaghiotachi, dragoman la Poarta in timpul lui Antonie Voda din Pope~ti,
ispravnic Ia constructie fiind ~erban Cantacuzino, pe atunci mare spatar. Chiliile au
fost terminate in 1698, prin grija lui Constantin Brancoveanu, care a reconstruit ~i
laca~ul bisericii73 . Mai dificil de prezentat sunt inceputurile acestei manastiri : In 1621 ,
este pomenita , clopotnita sflintului Gheorghie", probabil a acestei manastiri, pentru ca
74
in 1624--1625, Alexandru Coconut sao inchine la Patriarhia de la Jerusalim . Stelea
spa tar a ridicat o manastire ~i la Bucure~ti , pe care a inchinat-o 1a manastirea lvir75 .
Manastirea a ars in 1595, din ea ramanand numai zidurile, o vreme aici fiind adapostita
sulgeria domneasca 76 • Fiind parasita, Radu Mihnea i-a daruit, in 1614, toate mo~iile
miinastirii Sfanta Troifa 77 . Grigorie, viitorul mitropo1it al Tarii Romane~ti, pe atunci
egumen la Sfanta Troifii, a inceput in timpul dornniei lui Alexandru Ilia~ repararea
intregului complex de Ia Stelea, pe care 1-a terminat ca mitropolit sub Leon Tom~a78 ,
cand are loc ~i reintarirea Ia Ivir79 . Probabil, din secolul al XV1-1ea dateaza ~i
miinastirea Sjantul Sava, metoh la Ierusalim, care apare In documente abia Ia
lnceputul secolul al XVII-lea 80 . In inscriptia pusa dupa refacere de Constantin
Brancoveanu este amintit ca prim ctitor Andronache parcalab 8 1.
in secolul al XVII-lea, langa ora~, s-au mai ridicat manastirile Cernica (in
Est), a lui Cernica mare vornic (In 1608, manastirea era in fiintal 2, ~i, in a doua
jumatate a secolului, miinastirea Cotroceni (in marginea de Vest), ridicata In 1679-
1680 de ~erban Cantacuzino 83 . Tot in secolul a! XVII-lea, de data aceasta in ora~, a
fost infiintata ~i miiniistirea Sfantul Spiridon (Vechi), pomenita abia in 1680 intr-o
danie a lui ~erban Cantacuzino 84 , f'ara a i se ~ti ctitorul.

71
I. lona~cu, Documente bucurq tene privitoare Ia proprietii{ile miiniistirii Colfea (Bucure~ti:
1941), 8, nr. 4; Stoicescu, Repertoriul Bucure~ ti, 286.
72
Sapaturile arheologice au scos la iveala, aici , o parte din temeliile unei construqii din a doua
jumatate a secolului al XVI- lea (D. V. Rosetti , ,Curtea Veche", 156).
73
/nscripfiile medievale ale Romiiniei, 378, nr. 382.
74
DIR, XVII, B, IV, 61, nr. 71; 457, nr. 469.
75
Prima mentiune este din 1582. Stelea a reflicut ~i o vec he manastire langa Bucure~ti , Ia
Magure1e (manastirea Grinduri , ctitorie a lui Badea vomic), pe care a lnchinat-o, tot in 1582,
manastirii sale din Bucure~ti (Ibidem, XVI, B, V, 49, nr. 51).
76
DRH, B, XXlV, 423--427, or. 322- 323.
77
DIR, XVII , 8 , II, 236, or. 220.
78
Ca mitropolit, atunci cand venea Ia Bucure~ti , Grigorie rezida Ia manastirea Stelea, devenita
astfel sediu temporar al Mitropoliei , dupa cum apare ~ i In documente (DRH, B, XXN , 47 , nr. 40).
79
Ibidem, XXlll, 212, or. 113 ; XXIV, 423--427, nr. 322- 323.
80
DIR, XVII, 8 , III, 352, nr. 314; DRH, B, XXlV, 135, or. I 03.
81
Inscripfiile medievale ale Romaniei, 484, or. 585.
82
DIR, XVU, 8 , l, 316, or. 289.
83
N. Stoicescu, Repertoriul Bucure~ti, 189.
84
Documente Hurmuzaki, vol. XIV, partea I, 740, nr. DCCXXV.
96 LAURENTI U RADVAN 12

*
Moldova prezinta o situatie asemanatoare. Primele manastiri au fost tot
catolice, ridicate de aceia~i calugari dominicani ~i franciscani, 1n centre cu
populatie catolica sau in ora~ele In care ~i -au avut re~edinta primii domni. Daca in
Tara Romaneasca, In primele doua secole, dominicanii par a fi mai importanti, in
Moldova, prezenta franciscanilor are mai multa greutate. Cei din urma sunt lntalniti
Ia Baia85 , Bacau 86 , dar ~i Cetatea Alba sau Chilia 88 . Important a fost centrul de Ia
87

Siret, unde au activat ~i franciscanii ~i dominicanii, prezenta lor aici destul de

timpurie fiind, dupa parerea noastra, un bun indiciu pentru gradul de urbanizare al
a~ezarii. Primii au fost franciscanii, a caror biserica (Sfonta Fecioara) a devenit in
1371 re~edinta episco~iei lnfiintata aici . Dominicanii au venit cativa ani mai
89

°,
tarziu, inainte de 1378 ~i au obtinut sprijinul mamei lui Petru I, Margareta, care
i-a ajutat sa ridice Biserica Sfontul Joan Botezatorul. Cu referire la acest convent ni
s-a pastrat singura informatie care confirma acordarea unor venituri de catre domn :
la rugamintea mamei sale, in 1384, Petru face o danie catre ecclesia beati Iohannis
Baptistea, care prime~te venitul dintarului (libra) din ora~ 9 1 . Am sustinut ~i cu alta
ocazie92 ca ridicarea bisericii Sfantul loan a avut o influenta hotariitoare in procesul
de devenire urbana a Siretului, deoarece acest eveniment poate fi pus in legatura cu
momentul In care locuitorii au primit privilegiul ce consacra dreptul lor Ia
autonomie. Semnificativ este faptul ca l aca~ul nu a fost ridicat la periferie (precum
Ia Campulung), ci chiar in mijlocul ora~ului, in piata centrala93 . Sfiintul loan
Botezatorul a devenit patronul spiritual al ora~ului, figura sa fiind pusa pe emblema
sigiliului ora~ului, ceea ce sugereaza ca aceasta biserica, ~i nu cea a episcopiei, a
94
devenit reperul principal spiritual al comunitatii . Cu siguranta, un rolln obtinerea

85
Nu se ~ti e daca franc iscanii pomeniti Ia Baia aveau un convent (Filitti, Din arhive/e
Vaticanu/ui, vol. I, 30, nr. XVI).
86
Marco Bandini, Codex. Vizitarea genera/a a tut~wor biserici/or cato/ice de rit roman din
Provincia Moldova, 1646- 1648, ed. Traian Diaconescu (la~i: Editura Presa Buna, 2006), 146; vezi ~i
Radu Rosetti, , Despre unguri ~i episcopiile catolice din Moldova", AARMSI, s. II, 27 (1904-1905) :
297- 301; Stefan S. Gorovei, fntem eierea Moldovei. Prob/eme controversate (Ia~i: Editura Un iversitat.ii
, AI. I. Cuza", 1997), 121 - 123 ~i altele.
7
Annates minorum seu trium ordinum aS. Francisco institulorum, ed. Luca Waddingo, vol. IX
(Claras Aquas: 1932), 296.
88
Michel Balard , La Romanie Genoise (Xlf - debut du XV' siix/e), vol. I (Roma: Ecole
Franya ise de Rome, 1978), 146. In 1453, atlfun case planuia ridicarea unei manastiri franciscane
dedicata Sf. Bernard (DRH, D, I, 433 , nr. 317).
89
Documente Hurmuzaki, vol. I, partea 2, 160, nr. 124; 168, nr. 131.
°9
91
Filitti, Din arhivele Vaticanu/ui, vol. 1, 9, nr. IV.
DRH, A, I, l , nr. 1.
92
L. Radvan, Ora~e/e din filrile romiine, 568- 570.
93
Atlas istoric a/ ora~elor din Romania, seria A, Moldo va, fasc. 2, Siret, coord. Dan Dumitru
Jacob (Bucure~ti: Editura Enciclopedica, 201 0), planu l nr. IV. Zona pietei a suferit in secolele XVIII-
XIX unele transformari (Simeon Reli , Ora~ul Sire/ in vremuri de demult (Cemauti: 1927), 6, 105- 108),
mai multe modificari radicale fiind aduse in perioada comunista.
94
Emil Vlrtosu, Din sigilografia Moldovei ~i Tiirii Romiine~ti, i n: DJR, lntroducere, vol. II
(Bucure~ti: Editura Academiei Romane, 1956), 476-477.
13 Miiniistiri Ji oraJe fn Tiirile Romane 97

de ciltre comunitatea germana a acestui privilegiu 1-a avut ctitora laca~ului, doamna
Margareta. Terminologia documentel~r arata diferenta de statut: In 1370, Siret este
numit oppidum, in 1384, este civitas9 ). Putin mai tarziu, in 1391, la aceasta biserica
s-au petrecut minuni ~i locul a devenit centru de pelerina/ 6 . La fel ca Ia
Campulung, nu cunoa~tem detalii cu privire la amploarea ~i impactul acestui
pelerinaj asupra ora~ului. Nu ~tim nici cat timp a pastrat conventul venitul
cantarului - care se afla eel mai probabil In piata situata in imediata apropiere a
laca~ului -, probabil pana Ia desfiintarea sa. Acest moment poate fi plasat intre anii
1540-1550, cand populatia trece Ia protestantism, dupa care au loc ample
persecutii anti-armene ~i anti-protestante, incepand cu Stefan Rare~ ~i continuand
cu Alexandru Lapu~neanu, Stefan Tom~a ~i loan Voda97 • Si comunitatea de la Siret
a pastrat in memorie importanta locului fostului convent, altfel nu ne explicam
mentinerea hramului ~i rectitorirea pe acela~i Joe a Bisericii ortodoxe Sfantul Joan
de ciltre Stefan Petriceicu 98 . Bisericii domne~ti din centru i se adauga, probabil Ia
frnele secolului a! XVI-lea, biserica preotului Mihul, inlocuita In secolul urrnator
de Biserica schitului Sfantul Onufrei, ctitorita tot de Stefan Petriceicu99 .
Devenind destul de repede re~edinta principala a Moldovei, Suceava a
gazduit cateva manastiri, toate ridicate la margine. Cea mai veche pare sa fie
manastirea ridicata de Iatco 1nainte de 1395, Ia Nord de ora~, reflicuta in 1639 100 ,
urrnata de Manastirea Sfantul !lie, situata in partea de vest, ctitorie a lui Stefan eel
Mare (1488) 101 . in partea de Nord-Est, tot in afara ora~ului, Toader Movila
postelnicul a reflicut (,a zidit din nou sfanta manastire") Ia sfar~itul secolului al
XVI-lea o manastire care li va lua mai apoi numele, Todireni 102 . Ca o particularitate,

95
Documente Hurmuzaki, vol. I, partea 2, 160, nr. 124; DRH, A, I, I, nr. I.
96
R. Loenertz, , Le Societe de Freres Peregrinants et les convents dominicains de Ruthenie et
de Moldo-Valacbie (2)", Archivum Fratrum Praedicatorum, Roma, 4 (1934): 33; Ciiliitori striiini ... ,
vol. V, 19. Este vorba de aparitia unor piciituri de siinge pe un corporaliu fiicut dintr-o piinzii pe care
vicarul Johannes a dus-o La lerusalim ~i cu care a atins locurile sfinte (Renate Moblenkamp, ,,Ex
Czeretensi civitate: Randnotizen zu einem in Vergessenheit geratenen Dokument", A!JAJ, 19 (1982):
105- 130; Pilat, fntre Roma Ji BizanJ, 77-8 1).
97
Miirturii narative in Ciilatori straini .. . , vol. II, 99, 131- 132, 140- 141 , 266-267; V, 25, 81.
Pentru situa!ia protestantismului In Moldova, a se vedea $erban Papacostea, ,Moldova In epoca
Reformei. Contributie La istoria societatii moldovene~ti In veacul at XVI-lea", in: SRdl, II , nr. 4
(1958): 69-76; Maria Criiciw1, Protestantism Ji ortodoxie fn Moldova secolului al XVJ-lea (Cluj-Napoca:
Editura Presa Universitarii Clujeanii, 1996), 38-40.
98
Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic allocalitaplor Ji monumentelor medievale din
Moldova (Bucure~ti: 1974), 76 1; Atlas istoric. Siret, VIII- IX (ruinele unui liica~ mai vecru descoperite
sub actuala bisericii).
99
DIR, A, XVII, IV, 190, nr. 236; DRH, A, XXVIII, 272, nr. 326; Din tezaurul documentar
sucevean. Catalog de documente (1393-1849), ed. Vasile Gh. Miron et at. (Bucure~ti: 1983), 192, nr. 570.
100
Documente Hurmuzaki, vol. XIV, partea I, 18, nr. 41; lzvoare privind istoria Romaniei.
Fontes , vol. IV, 243, nr. 47/1; Niisturel, ,D ' un document byzantin", 345- 351.
10 1
Biserica a fost ridicatii, La fel ca 'in cazul mu ltor altar biserici ~tefaniene, pe locul unui laca~
mai vechi, din 1enm (Paraschiva-Victoria Batariuc, ,Cercetarea arheologicii, conditie a restaurarii.
Studiu de caz: biserica Srantu Ilie, Suceava", Monumentul, 1a~i, 2000: 140).
102
DIR, XVII, A, III, 41 , nr. 67 . Ctitorul initial nu se cunoa~te.
98 L AURENTIU R.ADVAN 14

faptul ca la Suceava s-a aflat cea mai mare comunitate de armeni din Moldova a
fiicut ca in ora~ sa se ridice mai multe biserici annene~ti, iar Ia margine, doua
manastiri: In continuarea cartierului arrnenesc a fost construita biserica Sfantul
Axentie, refiicuta de Agop~a Vartanian inainte de 1602 ~i care a servit apoi unui
complex monastic (azi, maniistirea Zamca) ; Ia cativa kilometri Sud-Vest de ora~ ,
armeanul Dragan Danovak a ctitorit miiniistirea Hagigadar (1512- 1513) 103 •
Dar cele mai multe manastiri le vom gasi In Moldova In alt ora~, Ia inceput
gazda temporara pentru Domnul tarii , apoi re~edinta permanenta a acestuia, Ia~i.
De altfel, , ofensiva" manastirilor a inceput aici chiar in momentul In care Ia~ii au
devenit favoriti in ,cursa" pentru a deveni Capitala a tarii (care se va incheia un
secol mai tarziu), In timpu1 domniei lui Alexandru Lapu~neanu. La marginea
ora~ului, logofiitul loan Golai a ridicat lnainte de 1564 prima Biserica a Goliei 104 ,
devenita manastire mai tarziu, spre frnele secolului al XVI-lea - primii ani ai
secolului urmator 105 . In scurta sa domnie din 1563-1564, In alta margine, Stefan I
Tom~a a construit prima biserica, din lemn, a Miiniistirii Sfantul Joan Gurii de Aur
(Zlataust), refiicuta din piatra In a doua jumatate a secolului al XVII-lea de catre
Istratie Dabija 106 . De altfel, In Ia~i avem ~i exemple de biserici mai vechi preluate
de noi ctitori ~i transfonnate In manastiri. Cel mai cunoscut caz este al Bisericii de
lemn a lui Samson, situata In piata ora~ului (, In fruntea targului"), refiicuta In piatra
de marele vomic Nistor Ureche ~i transformata in manastire, inainte de 1610, cand
este lnchinata Ia Sinai 107 .
Una dintre cele mai vechi manastiri ridicata in afara ora~ului este Socola, ce
l~i datoreaza lnceputurile lui Alexandru Lapu~neanu , care a lnzestrat-o cu sate,

103 Ciiliitori striiini ... , vol. IV, 346; vol. V, 182; N. Stoicescu, Rep ertoriul bibliograjic, 801 ,
810- 812; N. Constantinescu, , Manastirea anneneasca Zamca - Suceava", Mitropolia Moldovei Ji
Sucevei, XXXV, 3--4 (1959): 236--244); Paraschiva-Victoria Batariuc, , Biserici disparute Ia Suceava",
HU, 15, nr. 1- 2 (2007): 195.
104 lnscripfiile medievale ale Romiiniei, vol. I, 581 , nr. 769 ; 629, nr. 881. Pentru istoria Goliei,
vezi ~i volum ul recent de studii Miiniistirea Golia. 350 de ani de Ia sfinfirea ctitoriei lui Vasile Lupu,
coo rd. Sori n lftirni (Ia~i: Doxologia, 20 I 0), ca ~ i studiul citat allui Marius ~i Cata lina Chelcu.
105 Cand Ana Golaiasa o lnchina Ia Vatoped, In perioada 1604-1606, Golia functiona deja ca
rnanastire (Do cwnente privitoare Ia istoria oraJului laJi, vol. l, ed. loan Capro~u , Petrone! Zahariuc
(Ja~i: Editura Dosoftei , 1999), 84, nr. 60, 94-95, nr. 66--67 (In continuare: Documente laJi) ; cu toate
ca unele dintre documentele din aceasta colecpe au fost publicate ~i In a1te volume, am preferat sa
citam ultima editie, unde sursele au fost publicate dupa riguroase nonne ~tiintifi ce de profesorii loan
Capro~u ~i , pentru primul volum, Petrone! Zahariuc)
106 Nicolae Stoicescu ca ~i alti autori cred ca unul din cei doi domni care poarta numele de
Stefan Tom~a este posibilu1 ctitor al acestei biserici (Stoicescu, Repertoriul bibliograjic, 465);
N. Grigora ~ a identificat un act din 1592 care face referire Ia , duhovnicul de Ia biserica lui Stefan
voda, ce se zice Zlataust", prin urmare exista un argument In favoarea ridicarii laca~ului de catre
primul Tom~a (N. G1igora ~, , Biserica Sf. loan Zlataust din Ia ~ i ", Mitropolia Moldovei J i Sucevei, 39,
nr. 5- 6 ( 1963): 27 8-282).
107 Documenle laJi, vol. I, 126, nr. 93 ; vol. ll, 2 15, nr. 246; descriere in: Ciiliitori striiini .. . ,
vol. VI , 66.
15 Miiniistiri ~ i o ra~e fn Tiirile Romane 99

locuri de mori ~i iazuri langa Ia~i , pe langa locul de langa manastire, dupa obicei 108 •
Tot de atunci dateaza ~i Maniistirea Sfantul Nicolae a lui Aron Vodii, ,din tarina
targului". Prima constructie a manastirii s-a aflat mai In vale, fiind ridicata tot de
Lapu~neanu, probabil ill a doua sa donmie. Este mentionata din 1581, pentru ca
lntr-un rezumat romanesc din 1588 sa fie numita ,manastire greceasca" sau , de la
Greci", fiind deci administrata de calugari greci (de Ia Zografu) 109 • Ruinandu-se,
Petru $chiopul - un alt mare ctitor de Ia Ia~i - a decis sa o refaca, insa eel care a
dus Ia capat aceasta misiune a fost Aron Voda, fiul nelegitim al lui Lapu~neanu,
care o reconstruie~te In alt loc, mai pe deal (1594) 110 •
Miinastirea Galata a cunoscut o situatie oarecum asemanatoare cu
miiniistirea lui Aron Vodii. Prima biserica a manastirii (Galata din Vale) a fost
ridicata In 1576-1578 de Petru $chiopul langa unul din dealurile ce strajuie~te
valea Nicolinei, pe unde iese din ora~ drumul spre Galati. Terenul alunecos ~i
apropierea de malul Bahluiului au tacut ca acest laca~ sa nu aiba viata lunga 111 • In a
doua sa domnie, Petru ridica o alta constructie, pe deal (1582- 1584), pe care nu
apuca sa o lnconjoare cu zid sau sa o termine de pictat. Face, In schimb, case
egumene~ti, care au servit ~i ca re~edinta dornneasca, inclusiv pentru Petru, In
1591 . Zidul ~i pozitia pe care o avea fata de ora~ au racut ca manastirea sa fie
11 2

cautata de domni ill momente de cumpana ($teranita Lupu, Grigore al II-lea

Ghica). Nemulturnit de fe lul cum calugarii administrasera manastirea, Radu
Mihnea o inchina in 1618, Ia Sfiintul Monm1nt 113 . Tot din vremea lui Petru
$chiopul, dateaza ~i un alt monument important al ora~ului, miiniistirea Sfantul
Sava. Cu sprijinul domnului, un grup de calugari greci veniti de Ia Sfantul Sava de
Ia Ierusalim a ridicat mai lntai o biserica in centrul ora~ului , In Armenime. Casele
!acute in acelloc de catre domn au fost daruite calugarilor in august 1583, data ce
ramane principalul reper cronologic pentru 'inceputurile bisericii , a carei constructie
s-a lntins probabil ~i 'in anul sau anii urmatori 11 4 . In 1625, Enache postelnicul reface
biserica cu ajutorul me~terului Gheorghe de Ia Constantinopol. A fost 'inchinata la
Sfantul Monnant, manastirea fiind gazda obi~nuita a lnaltilor ierarhi ortodoc~i ce

108 Documente Ia~i, vol. I, 30, nr. 21.

109 DIR, XVI, A, ill, 151 , nr. 199; 243 , nr. 297 ; 37 1, nr. 460; Petn1 $chiopul a lnchinat-o Ia
Zografu (Do cumente Ia~i , vol. I, 97, nr. 68).
110 Grigore Ureche, Letopiseful Tiirii Moldovei, ed. P.P. Panaitescu (Bucure~ti: Editura de Stat
pentru Literatura ~i Arta, 1958), 225. Detalii pentru evolutia manastirii In: Alexandru I. Gonta,
, Manastirea de Ia Greci din Tarina l a~ il or. 0 ctitorie disparuta a lui Alexandru Lapu~neanu", In:
Gonta, Studii de istorie medievalii (la~i : Editura Dosoftei, 1998), 203- 210 ~iN. Grigora~ , ,Doua
monumente de arta feuda la din Tmprejurimile la~ului: manastirile Hlincea ~i Aroneanu", Cercetiiri
istorice, I (1970): 294-299.
11 1 Documente Ia~i, vol. I, 28, nr. 18; Ureche, Letopiseful, 211.
112 0 parte din chiliile de langa manastire au fost tacute ~i daruite de mitropolitul Theofan
(Do cumente la~ i, vol. I, 39, nr. 26).
113
Ibidem, 165, nr. 121 ; 180, nr. 129.
114 Ibidem, 35, nr. 23 ; probabil, ca lugari i de Ia Sf. Sava era u veniti In la~i mai devreme, din
1575 (Ibidem, 25 , nr. 16).
100 LAURENTIU RADVAN 16

veneau sau treceau prin Ia~i 115 . Legata de familia lui Petru Schiopul este ~i
miiniistirea Hlincea. A fost ridicata ciindva lntre 1574 ~i 1591, tot pe valea
Nicolinei (pe dealul opus Galatei), de Maria, fiica lui Petru voda, ~i sotul ei, Zotu
spatarul, care o lnchina Galatei (ulterior, laca~ul e reracut de Vasile ~i Steranita
Lupu) 11 6 . In fine , lntr-una din domniile lui Petru Schiopul s-a ridicat pe ~es~l
Nico1inei, In valea dintre dealu1 Ga1atei ~i eel al Cetatuiei, o alta manastire, numita
Balica, dupa ctitor, sau Galata de Jos , datorita pozitiei fata de Galata de pe Deal.
Construita de hatmanul Melentie Balica, miiniistirea Schimbarea la Fa{ii a fost
inchinata Ia Muntele Sinai , prima ei mentiune fiind din 1587 117 • Un alt act, din
1618, ne arata ca manasti rea a fost de fapt finalizata de Simi on ~i Ieremia Movi Ia,
cumnatii hatmanul Balica 11 8 .
Secolul al XVII-lea aduce in peisajul urban al Ia~ilor noi manastiri. Mai jos
de Tiirgul Fainei, vomicul Barboi din familia boierilor Sturdza a ridicat, lntre
1613- 1615, o biserica, ce a luat mai tiirziu numele ctitorului. Devine manastire In
1669 ~i este inchinata la Vatoped 11 9 . La marginea de Rasarit a ora~ului , hatmanul
Nicorita a ridicat, In 1626-1627, manastirea Sfiintul loan eel Nou, inchinata apoi ca
metoh la Sfiintul Sava de la Ierusalim 120 . In aceea~i perioada, Miron Bamovschi
ctitore~te In centrul vechi al ora~u1ui o biserica pentru o manastire (1627), care a
fost lnchinata la Sfiintul Mormiint 121 . A patra manastire din zona veche a ora~ului 122
este Trei Ierarhi. Biserica manastirii, unica In spatiul romiinesc (ca ~i Sfimtul
Sava), a fost ridicata in mai multi ani, Vasile Lupu, ctitorul, lntiimpiniind dificultati
in a gasi me~teri ~i pictori potriviti. Cu ajutorul zidarilor ~i caramidarilor veniti de
la Bistrita sau a pictorilor trirru~i de Ia Moscova, biserica este construita intre 1637
~i 1642; a fost sfmtita la 6 mai 1639 . in 1641 , In biserica au fost a~ezate moa~tele
123

Sfintei Paraschiva. Ctitorul a ridicat o parte din cladirile din incinta (chili i,
trapezaria) ~i un zid care imprejmuia intreg complexul, strajuit la Ulita Mare de o
inalta clopotnita, ce avea un orologiu 124 . Lui Vasile Lupu li datoram ~i lucrarile

115
Vezi detalii la Dan Badarau, loan Capro~u , Ia~ii vechilor zidiri, ed. a II-a (Ia~i: Casa
Editoriala Demiurg, 2007), 162- 165 ; descriere la Paul de Alep (Ciiliitori striiini .. . , vol. Vl , 33- 35).
116
Documente Ia~i, vol. I, 152, nr. Ill ; 208, nr. 157; vol. IT, 479, nr. 537; a mai fost lncbinata
~ i Ia Andriano de Ia Arghirocastro, Ia Rumele (Ibidem, vol. !, 511 , nr. 457).
117
Ibidem, vol. I, 44, nr. 28 .
11 8
ibidem, 164, nr. 120. Proasta administrare a calugarilor se simte ~ i aici, astfel ca manastirea
ajunge Ia sfilr~itul secolului al XVII-Iea la ruina; este refiicuta In prima domnie a lui Grigore al Il-lea
Gbjca (Ibidem, vol. IV, 242, nr. 337; vo l. V, 149, nr. 272).
11 9
Ibidem, vo l. II, 196, nr. 224; lstoria ora~ului la~i, vol. I, coord. Constantin Cihodaru,
Gheorghe Platon (Ia~ i: Editura Junimea, 1980), 99.
120
Documente Ia~i, vol. I, 248- 249, nr. 182-183 ; 330, nr. 250.
121
ibidem, vol. I, 234--244, nr. 177- 179.
122
Dupa Sf. Sava, Sf. Vineri ~i Barnovscbi. Se adauga Golia, care insa se aila In zona mai
noua a ora~ului.
123
Pe larg, In: D. Badarau, I. Capro~u, Ia~ii vechilor zidiri, 170- 176.
124
Ciiliitori striiini ... , vol. VI, 46-50; vezi ~i Maria Magdalena Szekely, Stefan S. Gorovei ,
,Contributii Ia istoria Trei-lerarhilor", AIIADX, 30 (1993) : 435-448.
17 Mi'iniistiri :ji ora11e fn Tiirile Romane 101

ample de reconstructie de la manastirea Golia. Noul ctitor a pastrat turnul-

clopotnita ~i zidul ce lmprejmuia incinta, dar a ln1ocuit biserica cu una comp1et
noua 125 . Inainte de iulie 1649, lucrarile erau lncepute, In 1653, erau In mare parte
finalizate, iar In 1660, li sunt aduse ultimele completari , de catre Stefanita Lupu 126 •
Singura manastire de la marginea de Nord-Vest a ora~ului a fost ridicata tot de
Vasile Lupu. Este vorba de Sfantul Atanasie ~i Chiril din Copou, ridicata pe Ia
1638 ~i relnnoita Ia 1702 de Constantin Duca 127 .
Ultimele manastiri importante au fost ridicate In padurile ce strajuiau ora~ul
spre Sud. Manastirea Barnova a fost lnceputa de Miron Barnovschi (In 1628,
prirnea deja danii), care lnsa nu a mai apucat sa o vada gata, fiind tenninata abia 1n
vremea ~i cu sprijinullui Istratie Dabija (1664-1667) 128 . Tot in codrul Ia~ilor, is-a
adaugat maniistirea Clatia sau schitul lui Paun, dupa numele ctitorului, Paun
vame~ul (1671 - 1672) 129 . Ultima mare manastire ridicata langa Ia~i In secolul al
XVII-lea este Cetatuia. Laca~ul a luat numele unui deal ce strajuia valea Nicolinei,
unde s-au concentrat mai multe manastiri din preajma Ia~ilor. Dealul ales pentru
noua manastire avea o pozitie dorninanta fata de ora~; de altfel, manastirea a fost
gandita ~i construita ca o fOttificatie, chiar daca a servit doar 1n cateva randuri
acestui scop 130 . A fost construita intre 1669 ~i 1672 din porunca lui Gheorghe
Duca. in a treia domnie a lui Duca (1678- 1683), a servit domnului ca re~edinta de
vara. Manastirea fusese lnchinata dinainte de a fi terminata la Sfantul Monnant
(1669) 131 •

*
Am inclus In inventarul manastirilor ora~ene~ti atat laca~urile ridicate In
interior, pe vatra a~ezarii , cat ~i cele din vecinatate, deoarece ambele categorii au
influentat ora~ele In sau langa care s-au aflat. Si unele ~i altele au primit sau au
cumparat 1ocuri in ora~ sau pe mo~ia acestuia ~i s-au bucurat fara deosebire de
venituri ~i scutiri In relatia cu ora~ul ~i locuitorii. Acest inventar ne ofera
posibilitatea mai multor interpretari. In primul rand, se observa ca numarul

125
Miron Costin, Letopiseful Tiirii Moldovei de Ia Aron Vodi'i incoace, In: Miron Costin,
Opere, ed. P.P. Panaitescu (Bucme~ti: Editura de Stat pentru Literatura ~i Arta, 1958), 119.
126
Vezi D. Biidarau, l. Capro~u, la:jii vechilor zidiri, 193- 200.
127
. Stoicescu, Repertoriul bibliografic, 46 I.
128
Documente l a:ji, vol. I, 256- 261 , nr. 188- I 92; vol. ll, 85 , nr. 90.
129
Ibidem, vo l. II, 337- 339, nr. 363- 364; 349, nr. 378.
13
° Constantin Cantemir ~ i fiul sau, Dimitrie, s-au retras aici In momente de restri~te (loan
eculce, Letopise[ul Tiirii Moldo vei :ji 0 samii de cuvinte, ed. lorgu Jordan ( Bucure~ti: Editura de Stat
pentru Literatura ~i Arta, 1959), 96, 216- 217), iar In I 717, Ia Cetatuia are Joe un episod dramatic,
cand un corp de 200 de soldati austrieci condu~i de capitanul Ferencz 1-a atacat pe Mihai Racovita,
refugiat in interiorul zidurilor miinastirii (Cronica Ghicule:jlilor. Jstoria Moldovei intre anii 1695- 1754,
ed. Nestor Camariano, Ariadna Camariano-Cioran ( Bucme~ti: Editura Academiei, 1965), 201- 2 I 1;
Documenfe la:ji, vo l. Ill , 460, nr. 529; 476, nr. 547; 485 , nr. 556).
131
Atestare In februarie 1670 (Documente la:ji, vol. n, 280, nr. 301); vezi ~i vol. III, 237,
nr. 276; . Grigora~ , Miiniistirea Ceti'ifuia, ed. a TI-a (Bucure~ti: Editura Meridiane, 1968), 6-9 .
102 LAURENTIU RADV AN 18

manastirilor a crescut proportional cu importanta ora~ului in care au fast ridicate,

iar aceasta importanta trebuie privita in primul rand din perspectiva autoritatii
centrale, caci ora~ele respective s-au dezvoltat pe masura ce domnia le-a acordat
atentie ~i le-a ales pentru a gazdui re~edinta principala a tarii. Observam eli in
primele ora~e-re~edinta, Arge~ sau Siret, nu avem manastiri (exceptandu-le pe cele
catolice de Ia Siret), deoarece in perioada cand aceste centre au stat in atentia
domniei, ctitorii au preferat sa-~i ridice manastirile departe de ora~e. La Arge~,
Neagoe Basarab ~i-a ridicat mlinastirea ~i din considerente de legitimare ~i
prestigiu . In momentul In care domnii s-au orientat spre alte ora~e, precum
Targovi~te sau Suceava, in care au rezidat mai mult timp, se observa tendinta
acestora de a-~i ridica mai aproape laca~urile de pomenire, preferand pentru inceput
plidurile din preajma acestor a~ezari. In fine, stabilizarea re~edintei principale la
Bucure~ti sau la~i a dat semnalul ridicarii ~i mai multor manastiri, imnultindu-se
numarul ctitoriilor nedomne~ti . Analiza originii ctitorilor 132 releva eli in ora~ele
discutate - care reprezinta de fapt ~i centrele urbane cu cele mai multe manastiri
din cele doua principate -, cei mai numero~i intemeietori de astfel de laca~uri au
fast domnii. Urmeaza boierii, in general cei din marea boierime, prezenta acestora
in calitate de ctitori avand legatura ~i cu stabilirea lor in ora~ele-re~edinta, mai ales
ill cazul celor care detineau dregatorii. Raman in lista putine manastiri ridicate de
reprezentanti ai clerului sau din alte categorii. Lipsesc ora~enii care, spre deosebire
de domni sau boieri 133 , nu aveau foqa materiala necesara pentru a ridica ~i lnzestra
astfel de laca~uri. Singura exceptie este data de armenii din Suceava, suficient de
bogati ~i motivati (raceau parte din cea mai mare comunitate armeana din
Moldova) pentru a ridica nu una, ci doua manastiri. Pe de alta parte, ii gasim totu~i
pe ora~enii mai instliriti sau pe cei organizati in bresle ridicand multe din bisericile
ora~ene~ti, la illceput majoritatea din lemn, apoi din caramida sau piatra. Privind
din aceasta perspectiva, intelegem ~i de ce ctitorii de manastiri, prin gesturile lor de
inzestrare, nu au menajat autonomia urbana. Ace~ti ctitori nu veneau din acest
mediu ~i nu aveau niciun interes sa-l sustina. Ora~ul a fost vazut mai mult ca un
suport pentru manastire, un mediu care putea intretine economic un astfel de
complex, motiv pentru care, uneori, cele doua paqi s-au aflat pe pozitii
concurentiale ~i conflictuale (pentru terenuri , dughene, taxe etc.). De altfel, o
analiza a planurilor ora~elor discutate (In special Bucure~ti ~i Ia~i) releva o
distributie a manastirilor ce pare sa tina cont de plasarea cat mai aproape de piata
ora~ului , treptat ,incorsetata" de diferite laca~uri calugare~ti (Fig. l ~i 2). in acela~i
timp a existat ~i o colaborare, datorata pozitiei preeminente in societate a clerului,
dovada prezenta reprezentantilor acestuia (inclusiv a clerului monahal) la momente

132
Am luat In considerare ctitorul initial , acolo unde acesta este cunoscut. Manastiri le ridicate
de boieri care au devenit ulterior domni am preferat sa le trecem 'in categoria laca~urilor boiere~ti ,
luand ill considerare starea sociala In care se afla ctitorulla vremea construirii.
133
Actul de ctitorire apare ca o prerogativa a elitei (, putearnici i lacuitorii tarai") In actele de
dezinchinare date In 1639- 1640 (DRH, B , XXVII, 12, nr. 10; 618, nr. 511 ).
19 Miiniistiri ~ i ora~e in Tiirile Romane 103

importante pentru comunitate: sarbatori religioase, alegerea jude~ilor/pargarilor,

judeca~i, confmnari ale unor tranzactii importante etc.
Revenind la analiza distributiei manastirilor din ora~e, observam numarul
aproape identic de laca~uri ridicate in re~edintele dornne~ti din cele doua tari
romane. Daca vorbim de ora~ele care s-au impus in cele din unna ca re~edinte
principale din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, Bucure~ti, respectiv Ia~i,
remarcam disproportia dintre numarul ctitoriilor domne~ti, mai numeroase In ora~ul
din Moldova. De asemenea, difera gradul de apropiere ~i integrare in ora~. Ini~ial,
manastirile bucure~tene au fast ridicate la periferie sau in imediata apropiere a
ora~ului , fiind incorporate in aria urbana - pe masura ce aceasta a crescut- mult
mai repede decat laca~urile ie~ene, aflate mai departe. Tot Ia Bucure~ti, se observa
ca mare parte din laca~urile calugare~ti au fast ctitorite In a doua parte a secolului
al XVI-lea, confinnand adevarata explozie urbana, economica, sociala ~i chiar
bisericeasca, pe care acest ora~ a cunoscut-o dupa masurile luate de Mircea
Ciobanul 134 . $i Ia~ii au trecut in acea perioada printr-o extraordinara dezvoltare,
insa aceasta a continuat, ba chiar s-a intensificat in secolul urmator, cu ctitorii
extraordinare, precum Barnovschi, Trei Ierarhi sau Cetafuia. 0 explicatie a acestei
situatii vine ~i din momentele dificile prin care au trecut Bucure~tii Ia finele
secolului al XVI-lea, datorita distrugerilor provocate de razboaiele din timpul lui
Mihai Viteazul, de pe urma carora ora~ul a avut nevoie de eel pu~in doua decenii
pentru a se reface 135 . Pe parcursul secolului urmator, o parte din vecbile manastiri
de aici au fast reracute sau complet reconstruite (unele de catre domni), :tara a li se
mai adauga multe ctitorii noi. In plus, in acest secol, domnii nu au neglijat
re§edinfa de Ia Tiirgovi§te (Matei Basarab, Constantin Brancoveanu), spre
deosebire de Suceava, care a fast mult mai rar vizitata (exceptie fac Ieremia Movila
~i, partial , Radu Mihnea, care a stat ~i in curtea de Ia Harlau) . Cat prive~te
136

Suceava, trebuie remarcat faptul ca in secolele XIV-XVII, nu a fast ridicata nici o

manastire in ora~. Totu~i, lipsa acestora a fast compensata de prezenta sediului
Mitropoliei ~i a unor biserici importante. In ceea ce prive~te incbinarea ~anastirilor
amintite, poate nu intamplator, o mare parte dintre acestea au fast inchinate la
Locurile Sfinte, Sinai sau Muntele Athas. Manastirile urbane erau aducatoare de
bune venituri, astfel ca domnii sau boierii care le-au ridicat au considerat ca
inchinarea lor reprezenta un gest de credinta deosebit, dar ~i un mijloc de a obtine
ve~nica pomenire. Dintre aceste laca~uri, Matei Basarab a cuprins In cunoscuta sa
hotarare de scoatere de sub inchinare a unor , lavre domne~ti " ~i manastirile

134
Vezi Laurentiu Radvan, , Mircea Ciobanul ~i ' a~ezarea ' ora~ului Bucure~ti ", In: , Aut viam
inveniam auf faciam " ... , 101- 120; Cre~terea se observa ~i prin ridicarea a tot mai multe biserici de
mir; lntr-un act din 1587, printre , popii din ora~" ce figureaza ca martori a pare numele a nu mai
putini de_15 preoti (DIR , XVl, B, V, 294, nr. 307).
' La even imentele din august-octombrie 1595 se refera numero~i calatori straini : Alfonso
13

Visconti , Diego Galan, Filjppo Pigafetta, Nichifor dascalul etc. (Ciiliitori striiini ... , vol. III, 477-479,
521 - 537, 543- 551 , 610- 613).
136
Vezi locurile de emitere a documentelor din volume1 e coleqiilor DIR ~ i DRH.
104 LAURENTTU RADVA 20

Campulung (propria sa ctitorie, inca ne1nchinata), Arge:Y :Yi Dealu, totul parte a unci
ma1. amp l e retorme
~ . 137 .
monastlce
Privind dinspre relatia cu ora~ul, manastirile urbane pot fi incadrate in mai
rnulte categorii . Din punct de vedere al impactului, exista manastiri care au ajuns sa
domine ora~ul, sa controleze parti semnificative din mo~ia acestuia ~i sa detina
terenuri ~i dughene numeroase in vatra, ca ~i manastiri a caror ,prezenta"' urbana a
fost modesta. Daca piina Ia 1500, in relatia cu manastirile, ora~ele nu au avut de
suferit, situatia incepe sa se schimbe odata cu gestul unor domni ctitori de a darui
laca~urilor lor nu numai parti din veniturile domne~ti , ci chiar terenuri pe mo~iile
ora~elor. Neagoe Basarab, ctitorul miiniistirii Arge:Yului, a dorit sa inzestreze noul
laca~ cu locuri ~i taxe pe masura maretiei constructiei. I-a cedat dreptul de judecata
In piata ora~ului, varna ~i o parte importanta din mo~ie (Flamiinze~tii). Preluarea de
catre calugari a acestei mo~ii , aflata la nord de Arge~, a limitat extinderea ora~ului
In aceasta directie, o situatie asemanatoare fiind in partea de sud a ora~ului, unde
manastirea avea ,morile de jos". Ora~enii nu s-au lmpacat cu aceasta situatie, au
contestat-o ~i s-au judecat timp de mai bine de un secol cu manastirea. A urmat un
du-te-vino al calugarilor ~i reprezentantilor ora~enilor la curte, insa toti domnii care
i-au urmat lui Neagoe au confirmat daniile manastirii (s-a invocat un schimb pe
care-1 !acusera ora~enii cu domnul). Ora~enii se pliingeau ca ,i-au cotropit calugarii
~i au ~i ei ocina amestecata cu calugarii", cei din urma li acuzau pe ora~eni ca
,,e-au fost inchis ora~anii [morile] cu gradinile" 138 . In timpul lui Constantin
$erban, judetul a reu~it sa obtina pentru ora~ dreptul de a lua o treime din varna
tiirgului ~i stapiinire asupra unci parti din mo~ia Flamiinze~tilor, victorie temporara,
de vreme ce egumenul manastirii a intervenit prompt, ~i-a adus cartile de intarire ~i
a obtinut anularea acestei decizii 139 . Preeminenta manastirii In raport cu ora~enii
este marcata sirnbolic in sigiliul ora~ului, care initial cuprindea doar o acvila
bicefala (1632, eel mai vechi sigiliu pastrat), pentru ca, ulterior, intre capetele
acvilei sa apara o cruce (1690) 140 .
Daca la Arge~ , ora~enii au protestat multa vreme pentru pierderea
Flamiinze~tilor, la Tiirgovi~te, ii gasim pe aceia~i ora~eni impiediciind initial cedarea
unci parti din mo~ie catre miiniistirea Golgota, apoi cediind in fata vointei lui Mihai

137 DRH, B, X:XVU, 12, nr. 10; 618, nr. 511; 633 , nr. 524. Detalii privind masurile luate de
Matei Basarab In Violeta Barbu, Gheorghe Lazar, Ovidiu Cristea, , Refonna monastica a lui Matei
Basarab", SMIM, 30 (2012): 9- 54.
138
DRH, B, II, 411 , nr. 215; 418, nr. 218; III, 135, nr. 83; V , 221 , nr. 205; DJR, XVII, 8 , l,
488, nr. 430; IV, 47, nr. 51 ; DRH, B, XXII, 17, nr. 14. Subiectul a atras aten~a speciali~ti lor: I. lona~cu ,
,Din relatiile manastirii Curtea de Arge~ cu ora~enii arge~eni", RJR, 14, nr. 4 (1944) : 458-465; Pavel
Cbihaia, , Procesul mo~iei Flamanze~ti de langa Cl111ea de Arge~" , Studii !fi comuniciiri Pite!jti, 4
( 1972): 261- 269; vezi ~ i lucrarea noastra Ora!jele din Tara Romaneascii, 289-291 , 349-352.
139 , Tu, jude!, Inca sa cauti sate fere~ti de ni~te lucruri de carele a lnteles domnia mea ca faci
pre acolo ca apoi , de voiu mai mtelege domnia mea lntr-acest chip, bine sa §tii ca vei petrece de catra
domnia mea mare certare ~i rea scandala, nimic g luma sa nu-ti para" (DRH, B, XXXIX, 368, nr. 309);
vezi §i lona~cu , , Din relatiile manastirii", 459.
140
V'i11osu, Din sigilograjia Moldovei !ji Tiirii Romanq ti, 494-496.
21 Miiniistiri .$i ora.$e in Tiirile Romiine 105

Viteazul 141 . La Bucure~ti, miiniistirea Sfcmta Ecaterina, mai modesUi, primea doar
locul viei domne~ti de liinga ora~ 142 • La Ia~i , Istrate Dabija daruia miiniistirii Aron
vodii, ,ce este aicea aproape de tiirgul Ia~ilor", un Joe lotios din hotarul ora~ului ,
pentru ca aceasta nu avea , lac ~i pamiint hotariit pentru locuinta ~i hrana pe
lnprejurul sfintei manastiri" 143 . Mai nmlt, in Moldova, manastirile sunt printre
principalele beneficiare ale satelor din ocoalele domne~ti ce depindeau de cm1ile
din ora~e sau cetati. Cel mai bun exemplu este tot Ia Ia~i , unde este bine
documentat modul ill care satele din ocolul ascultator de curtea domneasca de aici
au fast rand pe rand cedate unor manastiri. inca din 1577, Petru Schiopul a intarit
ctitoriei sale de Ia Galata satul Vorove~ti , din tinutul Ciirligaturii. Ii urrneaza, In
1583, satele Miinze~ti (dat de Iancu voda) ~i Fal:faie~ti pe Jijia, ,ascultatoare catre
morile Ia~ilor", ~i cedarea Petre~tilor, sat dependent de curtea din Ia~i , tot din
tinutul vee in a! Ciirligaturii 144 • Ciiteva decenii mai tiirziu, miiniistirea Golia prime~te
de la Stefan a! II-lea Tom~a satul Tome~ti , care ,au fast domnesc ~i se afla In
ocolul tiirgului Ia~ii , cu locuri de mori, mai sus de gura Bohotinului, ~ i cu lac de
prisaci" 145 . Nu mult mai tiirziu, Miron Barnovschi daruie~te calugarilor alungati de
la Aron Voda (de Radu Mihnea) ~i instalati la , manastirea lui Zota" de la Hlincea
un intins lac ,1mpregiurul manastirei", care fusese , direptu domnesc, ascultatoriu
de ocolul tiirgului Ia~ilor" 1 46 . in apropiere, satul Ciurbe~ti , cu iaz, moara ~i poieni,
ajunge tot prin grija domnului arnintit Ia ctitoria sa de la Biimova 147 • Mai tiirziu,
pentru ca. nu mai ramasesera sate nedaruite, domnii daruiesc locuri, precum face
Dumitra~co Cantacuzino, care cedeaza manastirii loan Zlataust viile ~i hele~teul de
la Peni~oara, tot In ocolul Ia~ilor 1 48 • 0 situatie similara se petrece la Suceava, unde
manastirea Sfiintul Ilie primea, in 1613, atilt satul Schei, din ocol, cat ~i un iaz ~i
teren de fiineata in hotaml ora~ului , iar In 1615 , manastirii Solca li erau daruite
satele Lama~eni ~i Stupca, tot din ocol (primul daruit mai intiii unui boier) .
149

Impartirea satelor de ocol a :facut chiar ca manastirile sa intre In competitie pentru

ele, incerciind sa atraga favoarea unor domni pentru a le obtine. Uneori, interesele
opuse ale calugari1or duceau Ia procese. Miiniistirea Agapia se judeca in fata lui
Vasile Lupu cu Golia pentru un hotar a! satului Pipere~ti , tot fost dornnesc, de ocol,
invociind miluirea (~i dresele de danie) lui Aron voda, In timp ce calugarii din Ia~i
au adus uric de la Constantin Movilii, care daruise locul lui Chirita postelnic, de la

141
DRH, B, Xl, 354-357, nr. 268- 269.
142
Ibidem, XXXVll, 22 1, or. 252; 281 , or. 307.
143
Docwnente fa§i, vol. n, 24, or. 26 .
144
Situatia satelor Vorove~ti ~i Petre~ti oe releva faptul ca satele de ocol puteau face parte din
tinuturi diferite, mai ales daca se aflau aproape de curtea pe care le deservea u (cum e cazul unor
a~ezari din Ciirligatura); Ibidem, vo l. I, 28- 29, nr. 18- 19; 38, or. 24.
145
Ibidem , 200, or. 149.
146
Ibidem, 212, or. 160.
147
Ibidem, 386, or. 305.
148
Ibidem, vo l. II, 534, or. 604.
149
DIR, XVII, A, III, 139-140, or. 219- 220; 197, or. 297.
106 LAURENTJU RAov AN 22

care a ajuns la manastire. Pana la urma, Agapia are ca~tig de cauza, pentru ca ii era
, danie ~i miluire mai de demult" 150 . in acest fel, treptat, in a doua jumatate a
secolului al XVI-lea ~i In prima parte a secolului urmator, au fost destructurate
toate ocoalele curtilor din Moldova.
Situatia particulara de Ia Campulung, cu o manastire ridicata destul de tarziu,
are explica{ii ce tin de autonomia acestui ora~ . in baza unor privilegii ce dateaza
probabil din vremea cand aici s-au a~ezat coloni~tii sa~i, locuitorii se bucurau de
numeroase scutiri fiscale ~i de dreptul de a stapani deplin nu numai terenurile din
vatra a~ezarii , ci ~i mo~ia, situatie unica pentru Dara Romaneasca. insu~i Matei
Basarab a confinnat aceste privilegii (probabil ~i pentru a lini~ti temerile
ora~eoilor) , intarind dreptul ca doar ,ora~anii sa fie volnici sa faca orice vor vrea ei
cu aceste mo~ii , adica Joe sau mo~ie in ora~, or casa sau Joe la ora~, sau delnita la
camp, sau macar vie ora~eneasca". Domnul a invocat drept motiv peotru ridicarea
unei biserici noi (care din biserica domneasca a devenit biserica a unei manastiri
dornne~ti) faptul ca cea veche se ruinase in urma unui cutremur ~i ca nu putea lasa
,pomana stramo~ului dornniei mele [Radu Negru] in de~ert" 151 . Cazul manastirii
din Campulung este ilustrativ pentru cercetarea relatiilor dintre calugari ~i ora~eni ,
precum ~i din punct de vedere al impactului implantarii acestui laca~ asupra
ora~ului. Un act solemn dat la 10 aprilie 1647 de Matei Basarab, prin care
reglementeaza pozitia manastirii ~i li intare~te diferitele danii, transmite detalii
importante. Dornnul confirma schimbarea de statut a bisericii: ,nu o am lasat pre
tocmeala ce au fost intaiu, adica sa fie bisarica de mir, ci o am racut laca~
calugaresc". Pentru ca regiunea in care se afla Campulungul nu era tocmai fertila ,
dornnul face concesii catre manastire din veniturile care i se cuveneau in ora~ :
,~i ~tiind noi neroditura ~i sdizatura intru toate ~i neprimirea de semanatura a
acelui pamant de supt munte, unde zace manastirea ~i hrana cea cu multa
nevoie de pre acele locuri, daruim sfintei manastiri aceasta: varna ~i parcalabia
targului dintr-acela~ ora~ din Campulung cu tot venitul, catre aceasta ~i
pabamicia, iara~i intr-acela~ ora~ ~i varna zborului ce sa face 'intr-acela~ ora~
In toti anii, In ziua de Sfilntu Ilie".
Cu toate ca invoca Iipsa de rodnicie a pamantului din zona, dornnul daruie~te
sau confirma manastirii sale payti importante din satele Voine~ti (,din sus de ora~")
~i Gradi~tea (,din jos de ora~"), incorsetand mo~ia ora~ului. Ridicarea manastirii
produce efecte in peisajul urban local. Pana Ia acel moment, cunoscutul targ care se
tinea anual in luna iulie in ora~ (,«zborul» Sfantului Ilie") i~i avea locul langa
biserica inchinata acestui sfane 52 , pentru ca dupa construirea manastirii , domnul sa
decida mutarea locului langa ctitoria sa, construind ni~te dughene special pentru
acest scop:

150
Documente la~i, vo l. l, 336, m. 253 .
15 1
DRH, B, XXV, 262, nr. 250; N. lorga, lnscripfii, vol.l, 126-129, nr. LIV/ l - 3.
152
loan Rau~escu, Ciimpulung-Muscel. Monografie istoricii (Ciimpulung-Muscel: 1943), 172 .
23 Miinastiri :ji ora:je In Tiirile Romiine 107

,~i zborul tiirgului ce sa face Ia Stantu Ilie sa se faca liinga manastire In

pravaliile care le-arn fiicut noi. Si pentru mutarea zborului, caci l-am mutat
liinga manastire, iertat-am toata varna ora~enilor de acolea din tiirg, numai sa
ia din carale de pe~te de un car oca cinci ~i siimbata came ~ i limbile, iar de
alte de toate s'int iertati'' 153 .
Scutirea partiala de dari pentru acest targ nu ii va multumi pe ora~eni, care se
vor judeca ani Ia rand cu egumenul manastirii. Spre exemplu, in 1675, un act de Ia
Gheorghe Duca con:firma dilugarilor luarea paharniciei, , adica camanaria de Ia toti
ora~enii ~i de Ia tot omul, veri cine ar vinde vin ~i ar tine carciuma acolea ill ora~
[... ], pentru ca au avut para ~i galceava egumenul cu Andrea judetul ~i cu toti
ora~anii de acolo [.. .], zicand Andrea judetu ~i toti ora~anii cum ca n-au avut ei
obiceiu sa dea camanarie" . Degeaba ora~enii invocau faptul ca din vechime nu
dadusera aceste dari, daca egumenii veneau cu actele daniei lui Matei Basarab,
astfel ca, invariabil, dornnii in fata carora se :Iaceau judecatile raspundeau la fel ca
Duca voda: ,deci nici domnia mea n-am putut strica mila ~i tocmeala lui Matei
Basarab" 15 4 . Cu toate drepturile de care se bucurau ora~enii din Campulung, odata
inserata in peisajul urb~n , manastirea ~i -a extins treptat proprietatile, erodand
solidaritatea comunitapi 1' 5 .
Exista manastiri care in timp, prin generozitatea ctitorului sau a altor
donatori, ajung sa stapaneasca locuri foarte intinse pe mo~ia ora~ului , terenuri,
case, dughene, mori, vii, devenind astfel adevarate forte economice, ce rivalizau cu
orice breasla a timpului. La Bucure~ti , avem cazul manastirii Radu Voda, illchinata
Ia Ivir 156 . Documentul solemn de confinnare a posesiunilor manastirii dat de acela~i
Matei Basarab, in 1649, face inventarul a ceea ce calugarii detineau in ora~ : eel
putin 18 pravalii, cu locurile ~i construqiile aferente (in unele cazuri, sunt
mentionate pivnite de piatra, case sau grajduri), terenul din jurul manastirii, doua
vaduri de moara ~i noua roti langa Bucure~ti , plus satele Lupe~ti (,din sus de
ora~") , Greci (,din jos"), Glina, ocini ~i vii Ia Vacare~ti , alaturi de multe altele din
tara 157 . Plumbuita, mai modesta, primea, ill 1626, confmnare pentru terenuri,
padure ~i vaduri de moara pe Colentina, langa manastire, ca ~ i baia din sus de curte,
vie in dealul Bucure~tilor, case, pivnite ~i loc de noua pravalii in ora~ 158 •
Manastirea Cotroceni prime~te in schimb de Ia bogatul sau ctitor, Serban
Cantacuzino, o imensa avere, formata din numeroase sate aproape de Bucure~ti
(pomind de Ia satul de langa manastire ~i multe altele pe Colentina), vii, iazuri ,
mori, munti, sala~e de tigani, dar ~i zeci de pravalii pe Ulita Mare ~i ulitele

153
Documentul este publicat integral de Raurescu, in Ibidem, 77-80; vezi ~ i Ciiliitori straini ... ,
vol. V, 265- 266.
154
I. Raurescu, Ciimpulung-Muscel, 87.
155
DRH, B, XXXVI, 115, nr. 107.
156
Radu Mihnea o incbina Ia !vir (DIR , XVU, B, II, 150, nr . 147); vezi ~i actul lui Matei
Basarab de confirmare a inchinarii ( 1649), ce cuprinde !n~iruirea tuturor averilor manastirii (Nandri ~,
Documente, 190, nr. 37).
157
DRH, B, XXXIV, 177- 196, nr. 209.
158
Ibidem, XXI, 169, nr. 85.
108 LAUREN'fiU RADVAN 24

adiacente, cu locurile_~i pivnitele lor, unele cumparate de domn Inca de pe vremea

cand era mare boier 1' • La toate acestea, Constantin Brancoveanu adauga o parte
din vama de la Floci ~i vinariciul domnesc din dealul Bucure~tilor 160 . La Ia~i,
miiniistirea Sfdnta Vineri a fost o manastire urbana !nstarita, iar documentele
secolului al XVII-lea ne releva nivelul bogatiei acestui laca~: case, dughene ~i
pivnite In ora~ , In Targul Vechi (pe strazile cu eel mai bun vad comercial, Podul
Vechi, Ulita Ruseasca, dar ~ i pe Ulita Mare), vii la Sorogari (dar ~i la Cotnari ~i
Hu~i), Ia care se adaugau binelnteles posesiunile de prin sate 16 1• Sau sa luam cazul
unei manastiri mai cunoscute, Golia, rectitorita ~i inzestrata de Vasile Lupu. De Ia
prirnul ctitor, manastirea avea deja loc de case ~i dughene, un loc pentru povame de
bere, plus vii la Sorogari daruite de alti donatori 162 , la care se vor adauga alte case,
dughene ~i vii, majoritatea obtinute tot prin danie, dar ~i cumparatura proprie 163 .
Tot acest patrimoniu, !nsumat, racea ca manastirile sa detina o parte !nsemnata din
suprafata ora~elor, adesea scutita de dan .
Toate manastirile de langa ora~e (~i cele din ora~e, dar cu terenuri mult mai
mici, din cauza lipsei de spatiu), au primit ,ocina din jur", necesara pentru a
asigura , hrana" calugarilor, pentru a fi un venit sigur pentru ace~tia. In cazul
ctitoriilor domne~ti ridicate pe mo~ia ora~ului , terenurile din jur proveneau din
mo~ia ora~ului, considerata domneasca. In interiorul ora~elor, intalnim des ~i
situatii cand ctitorii cumpara locurile pe care le vor da manastirilor lor.
Semnificativ este un caz din 1583, cand Petru Schiopul daruie~te miiniistirii Sfdntul
Sava de langa Ierusalim ni~te case !acute de el ~i un Joe unde calugarii sa ridice o
manastire, documentul de danie precizand: ,care acest Joe nu este luat cu vreo sila
sau pradaciune de la cineva, ci este drept domnesc ~i l-am cumparat domnia mea
acest loc pentru 7 000 de aspri [... ]" 164 . Faptul ca nu a existat nicio ,sila" sau
, pradaciune", arata ca domnul a evitat 'inraptuirea unui abuz fata de ora~eni ~i a
preferat sa cumpere cu banii sai acel Joe.
Intalnim ~i cazuri cand ctitorii sau donatorii merg mai departe ~i permit
manastirilor sa-~i lntemeieze sate proprii pe ocinile din preajma ora~elor. Intalnim
una dintre cele mai timpurii situatii Ia Suceava, unde Alexandru voievod da voie
manastirii lui latco sa-~i !ntemeie,ze un sat ,In hotaru l manastiresc". In noul sat,
puteau fi adu~i straini sau autohtoni (,din tara straina sau din Tara Le~easca sau din
tara noastra)", carora li se perrnitea sa practice agricultura ,In tarina targului
Suceava, ca ~i oamenii targoveti". Mai mult decat atat, ace~ti oameni erau scutiti de
dari, indiferent ca erau ,me~teri sau cojocari sau orice fel de me~teri , fie rus sau

159
Toate trecute in Condica mi'iniistirii Cotroceni, act din 1683, reprodus In Gheorghe M. lonescu,
Istoria Cotrocenilor, Lupe§tilor §i Grozi'ive:jtilor ( Bucure~t i : 1902), 38- 60.
160
Ibidem, 60-64.
161
Documente Ia§i, vo l. 1, I 02- 103, nr. 70- 7 1; 413, ill. 339; vo l. II, 166, nr. 187; 215, ill. 246 ;
341 , ill. 366; 499, nr. 561 ; vol. N , 242, nr. 337.
162
Ibidem, vol.l, 85, ill. 60; 104, nr. 72; 109, ill. 77; 11 7,nr. 84.
163
Ibidem, vol. II, 557, nr. 633 ; 246, nr. 274; 300, nr. 327; 351 , ill. 381.
164
Ibidem , vol. I, 35, or. 23.
25 Miiniistiri ~ i oraJe in Tiirile Romane 109

grec sau de orice fel de lirnba", fiind ,slobozi ~i sa umble In bunavoie cu oale sau
cu sare sau dupa pe~te [.. .] pretutindeni ill tara noastra, viinzand ~i cumpariind ~i
prin tiirguri ~i prin sate, iar varna sa nu dea nicaieri nici un gro~ [... ]". Potrivit
obiceiului satelor colonizate, dregatorii domnului din ora~ sau reprezentantii
ora~enilor nu aveau voie sa li taxeze sau judece, totul fiind lasat in seama staretei
manastirii (sau a domnului, dupa fapta) 165 . Cazul de fata surprinde a~ezarea unor
coloni~ti Ia marginea unui ora~ deja existent, dar care depindeau de o manastire.
Observam ca li se acorda toate drepturile pentru a-~i exercita ocupatiile, pot folosi
mo~ia ora~ului (Tarina) la fel ca ceilalti ora~eni, pot merg cu produse In tara ~i au
alt regim juridic. Cu toate ca aveau alt statut, coloni~tii de fata ajung ill timp sa fie
asimilati din punct de vedere ocupational cu ora~enii. De altfel, satul lor devine ill
tirnp o suburbie a Sucevei, ltcani. In 1597, ciind manastirea prirne~te o confmnare
pentru dreptul de a aduce coloni~ti, se vorbe~te de me~teri cojocari, ciubotari sau
curelari, iar in 1616, printre dari le de care erau scutiti este mentionata ~i camena
(darea ill ceara), sgecifica ora~enilor, dar care, in cazul oamenilor din Itcani,
revenea manastirii 1 6 . Ulterior, mai multe documente interzic autoritatilor ora~ului
sa intervina in vreun felm acest sat (,caci nu iaste acel sat scris cu tiirgul") 167 • Prin
urmare, procesul de asirnilare deplina a acestor oameni cu ora~enii nu a avut Joe
pentru ca ei aveau stapiini diferiti: unii depindeau de manastire, ceilalti de domn. 0
~ituatie asemanatoare avem la Bucure~ti cu slobozia maniistirii Radu Vodii.
Intemeiat pe terenul din jurul laca~ului , satul s-a unit practic cu ora~ul la inceputul
secolului al XVII-lea, pe masura ce acesta din urma s-a extins la Sud de
Diimbovita. La 6 septembrie 1613, a~ezarea apare numita , mahala", fiind scutita de
toate ,dajdiile ~i mancaturile ciite sunt peste an". Binelnteles, se cere judetului,
piirgarilor ~i ora~enilor sa ,se fereasca" de oamenii manastirii , care au ~i vor
ramiine cu alt statut deciit locuitorii ora~ului 168 • $i In jurul manastirii Plumbuita de
Ia Colentina a aparut un sat de ,rumiina~i" sau ,coliba~i" (numiti astfel in
originalele documentelor), iertati de toate darile 169 . Au aparut astfel situatii care vor
incomoda ora~ul din punct de vedere economic, dar ~i juridic, deoarece, pe de o
parte, ill mahala s-au a~ezat oameni cu preocupari comerciale sau me~te~ugare~ti
identice cu ale ora~enilor, pe de alta, judetii ~i pargarii nu puteau interveni pentru a
reglementa probleme ce apareau chiar Ia marginea ora~ului. S-a permis astfel,
indirect, cre~terea autoritatii dregatorilor locali ai domnului ~i crearea unor unitati
concurente cu ora~ul ~i ora~enii. Ca o paranteza, fenomenul nu este restriins doar la
Tari le Romiine. In aceea~i perioada, ~i in ora~ele poloneze au aparut, la periferie
sau c~iar In interior, tot mai multe zone (jurydyld) care erau din punct de vedere

165
DRH, A, II, 38, nr. 28.
166
DIR, XVI, A, IV, 179, nr. 239 ; Din tezaurul documentar, 98, nr. 176.
167
DRH, A, XIX, 330, nr. 247. -
168
DIR, XVII, B, II, 220, nr. 204. Vezi ~ i Ibidem, IV, 211 , nr. 227; Ion Donat, Domeniul
domnesc in Tara Romaneascii (sec. XIV- XVI) (Bucure~ti: Editura Enciclopedicli, 1996), 122- 123;
Oliver Velescu, «Slobozia» de La Radu Vodii. Contribufii Ia istoria ora~ului Bucure~ ti in secolele
XVI- XVII, HU, 1, nr. 2 (1993): 181- 189.
169
DIR, XVII, B, IV, 450, or. 460; DRH, B, XXIV, 30, nr. 26.
110 LA URENTIU RADVA 26

juridic autonome fata de autoritatile urbane ~i a caror productie concura cu cea a

ora~enilor sau nu era reglementata de bresle. Astfel de zone depindeau de nobili
sau manastiri 170 •
Manastirile au adaugat terenurilor primite prin donatie de Ia ctitori ~i diver~i
donatori nurneroase locuri ~i constructii curnparate din veniturile proprii.
Maniistirea Sfiinta Troifii a cumparat cu nu mai putin de 100 000 de aspri 13
pravalii in Bucure~ti , unele situate In locul cu eel mai bun vad, pe Ulita Mare.
Documentul care certifica achizitia, dat In iunie 1587 de Mihnea Turcitul, este
foarte interesant, pentru ca ne ofera istoricul fiecarei prava1ii, mergand pana Ia
identificarea a patru detinatori anteriori 171 . Cu alta ocazie, aceea~i manastire
cumpara de Ia trei femei Joe de 12 pravalii cu 75 de ughi, femeile adaugand ~i un
Joe de doua pravalii ca danie proprie 172 • Manastirea Sfiintul Sava din Ia~i a primit,
Ia putin timp dupa infiintare, dreptul de a tine un caravanserai pentru gazduirea
negustorilor (in 1603, acesta funqiona) , scutit de dari ~i scos de sub autoritatea
~oltuzilor sau a altar dregatori domne~ti (,nimeni sa nu aiba dreptul a intra in acea
chervasarie") 173 . $i manastirea Golia avea un caravanserai propriu, buna dovada a
implicarii tot mai active a manastirilor In afaceri aducatoare de venituri. La 1648,
chervasaria era In zona Ulitei Stram be, pentru ca in anii 1669- 1671 , sa aflam de
,chervasariia cea noao a go1aianilor" - refiicuta ~i extinsa, probabil pe alt Joe, mai
aproape de manastire, spre Armenime -, cu bani obtinuti de egumen din vanzarea a
opt dughene 174 . La sud de Carpati, hanurile manastire~ti jucau rolul chervasariilor
moldovene. Dupa cum bine preciza Nicolae Stoicescu, manastirile detineau aici
doua tipuri de hanuri , unele aflate chiar In cladirile din jurul bisericilor manastirilor
(care au primit o noua functie pe masura ce au fost inchiriate unor negustori) 175 ,
altele departe de acestea, dar in proprietatea calugarilor 176 . Hanurile manastire~ti
din Bucure~ti iau cu adevarat amploare In secolul al XVIII-lea, dar sunt indicii ca
unele au 'i:nceput sa functioneze din secolul anterior (eel de la Sfantul Gheorghe
Nou, $erban Voda - al miiniistirii Cotroceni) 177 •

170
Jaros1av Miller, Urban Societies in East- Central Europe, 1500-1700 (Aidershot: Burlington,
2008), 108- 109, 208- 209.
17 1
DIR , XVI, B, V, 319, nr. 334.
172
DRH, B, XXI , 360, or. 206
173
Documente la:ji, vo l. I, 83 , nr. 58; I 0 I , nr. 69; vezi ~ i M. Chelcu, C. Chelcu, , Manastirea
Golia", 227.
174
Documente l a:ji, vo l. I, 421 , nr. 35 1; vo l. II, 246, nr. 274; 345, or. 371. M. Chelcu ~i
C. Chelcu, In: , Manastirea Golia", 232- 233 , situeaza primul caravanserai pe locu1 unde mai tiirziu s-a
ridicat biserica Sf. Pantelimon, afirmatie care nu se sustine, de vreme ce actul din 1648 sugereaza
destul de clar o situare a vech ii chervasarii In zona Ulitei Striimbe.
175
Descriere In Anton Maria del Chiaro Fiorentino, Revolufiile Valahiei, ed. S. Cris-Cristian
(Ia~i : 1929), 9.
176
N. Stoicescu, Repertoriul Bucure:jti, 94; despre hanuri, vezi ~i George Potra, Istoricul hanurilor
bucure:jtene (Bu c ure~ ti: Editura $tiintifica ~ i Enciclopedica, 1985), 65- 111.
177
Documente Bucure:jti I , 198, nr. 1 13 ; N. Stoicescu, Repertoriu Bucure:jli, l 08.
27 Maniistiri ~ i ora~e fn Tarile Romane 111

Prin primirea sau achizitia de terenmi, case sau pravalii, manastirile din
ora~e au ajuns sa rivalizeze din punct de vedere economic cu ora~enii ln~i~i . Mai
mult decat atat, concentrarea de pravalii, dar ~i detinerea de caravanseraimi, au
avut impact ~i Ia nivelul topografiei urbane. Vechilor piete ale ora~ului li ~e
adaugau altele noi , contribuind la o ,disipare" a comertului pe o arie mai lntinsa. In
Ia~i , pietelor initiale, aflate In fata ~i lateral de curte , li se adauga spatiile
178

comerciale de langa manastirile Sfantul Sava, Sfanta Vineri ~i Bamovschi, lntreaga

zona fiind In secolele XVII- XVIII o mare piata (parte a Targului de Jos, zis ~i
Targul Vechi sau Targul Mare), cu subdiviziuni precum Cizmaria, Blanari,
Schimbatori, dar ~i Targullui Bamovschi 179 , dupa rostmile urmate de me~te~ugarii
sau negustorii concentrati pe anumite ulite din interiorul acestui vast spatiu 180 . Dar
impactul manastirilor la nivelul topografiei ora~elor s-a simtit ~i datorita spatiului
ocupat de unele din aceste laca~uri. Un bun exemplu 11 avem tot In Ia~i , cu
manastirea Trei lerarhi, unde Vasile Lupu a avut ambitia ctitoririi unui adevarat
complex ecleziastic, care a presupus reorganizarea spatiului dintre curte ~i mai
vechea biserica catolica. Complexul respectiv avea pe langa biserica ~i
traditionalele chilii, ziduri lmprejmuitoare, un irnpresionant tum-clopotnita ill care
s-a instal at un ceasomic, spatii comerciale (han ~i dughene ), la care s-au adaugat
~coala ~i un feredeu . De altfel, zidurile demarcau teritoriul calugari lor de eel al
181

ora~enilor, creand tm spatiu aparte, dedicat In primul rand activitati lor spirituale,
dar ~i economice, adevarate ora~e In ora~e.
Dosarul stapanirilor de mori de catre manastiri ofera cercetatorilor
posibilitatea unor studii de caz interesante. Manastirile au primit cu generozitate
dreptul de a- ~i ridica mori pe garlele ~i iazurile din preajma ora~elor, nu rare fiind
certurile pentru lncalcarea sau inundarea vadurilor, respectiv oprirea apei. In 1651 ,
lntalnim ~ase boieri, printre care ~ i ispravnicul scaunului Bucure~tilor, luati , pre
rava~e domne~ti" pentru a cauta pricina dintre manastirile Sarindar ~i Plumbuita,
calugarii de la prima fiind acuzati ca au facut un zagaz pe locul celeilalte 182 . Cativa
ani mai tarziu, in 1659, manastirea Radu Voda o acuza pe juganeasa lui Radu
Dudescu logofat ca a facut ni~te mori care li inecau livezile 1 • Din timpul lui

178
Problema reluata recent de Laurentiu Radvan, Mihaela Radvan , in: ,Cu privire Ia
organizarea spatiului urban in Tara Moldovei in evul mediu", in : Analele ~ tiinfiflce ale Universita{ii
, Alexandru Joan Cuza" din la~ i , serie nou a, Istorie, 59 (2013): 85- 87. Dupa opinia noastra, initial
doar biserica Sf. Yineri a lui Samson (din , fruntea targului" sau , mijlocul targului Ia~ilor",
Documente la~ i, vol. I, 126, nr. 93) s-a aflat langa piata vecbe a ora~ului , aparuta Ia intersectia unor
importante drumuri ce intrau in ora~ . Poate nu intamp lator (inclusiv din ratiuni economice, cu
siguranta calugarii veniti de Ia lerusalim aveau ex perienta necesara), manastirile Sf. Sava ~i
Barnovschi au fost ridicate in zone aflate in apropierea acestei piete, La a carei extindere au contribuit.
179
Concentrarea de dughene de Ia Barnovschi a luat chiar numele de , targ" - Targul lui
Bamovschi (Documente la~ i, vol. I, 425 , nr. 355; 43 7, nr. 369).
180
Trimiteri numeroase in documente, vezi indicii din Ibidem, vol. 1- lll.
181
Vezi pe larg in Szekely, Gorovei, , Contributii Ia istoria Trei- lerarbilor", 437-443 , 446-448.
182
DRH, B, XXXVI , 28, nr. 30; 57, nr. 56.
183
Cata/ogul documentelor Tiirii Romane~ti din Arhive/e Nafionale, vol. IX ( 1657- 1659), ed.
Mirela Comanescu et a/. (Bucure ~ti : 2012), 413, nr. 769.
112 L AURENTI U RADVA 28

Leon Voda ni s-a pastrat povestea unei situatii similare, cand, pe locul pe care
aceea~i manastire II avea in jos de Bucure~ti, Necula mare vistier a racut cateva
mori care au inundat nu numai morile ~i gradina manastirii , ci ~i gradina
domneasca ~i morile de Ia baie, alaturi de alte , mori calugare~ti". De~i domnul a
trirnis dorobanti sa taie zagazul acelor mori prost racute, ,peste putine zile", Necula
1-a reracut, inundand iar celelalte mori. Dupa cum frumos spune actul domnesc :
, m-am sculat singur domnia mea, impreuna cu toti boierii, de m-am dus acolo Ia
loc ~ i am chemat domnia mea pe ora~enii batrani ~ i pe preoti oameni buni [... ], de
i-am intrebat domnia mea ce ~tiu ei cu sufletele lor, pentru ace! loc", cu totii
confmnand ca terenul e al manastirii ~i boierul nu avea drept sa faca acolo rnori 184 .
Relatia speciala dintre manastiri ~i ctitorii lor nu trebuie sa ne faca sa credem
ca manastirile primeau danii doar de la ace~tia sau de la boieri. Adesea, din motive
de pietate, ora~enii obi~nuiti daruiau manastirilor case, pivnite, terenuri sau vii. In
1655, Constantin $erban intarea manastirii Arge~ului un Joe de casa cu pivn ita in
acela~i ora~ , date de Dobre, care se calugarise acolo, iar in 1678, Duca Voda
confmna calugarilor de la Radu Voda un loc de casa lasat de un negustor la
manastire, , unde s-au lngropat oasele lui" 185 . De asemenea, 'in ora~e aveau locuri ~i
manastiri ridicate In alta parte a tarii. Manastirea Co~una stapanea inca de pe
timpul lui Mihnea Turcitul locuri de case, pravalii ~i pivnite In Bucure~ti , daruite
de Parvul fost mare logorat, Jipa portar, dar ~i de vaduva lui Cuciuc arcar 186 , Ia fel
cum in 1593 , manastirea Agapia primea de la Necula zaraful case In Ia~i 187 , iar
manastirea Putna primea, 'in 1666, o bucata din hotarul ora~ului Siret 188 . Cateva
exemple din multe altele. Odata intrate In posesia unor terenuri, manastirile i~i
aparau drepturile, dovada numeroasele procese ridicate Ia domnie pentru
confirmarea drepturilor lor de stapanire. Se lntampla uneori ca ora~enii sa lncalce
aceste proprietati sau sa nu mai plateasca chirie, cum fac cei din Bucure~ti pe locul
manastirii Sfantul loan . La plangerea egumenului , Radu Leon le transmite celor
care aveau case acolo ca 1-a trirnis pe Naum, a! doilea portar, ,sa va traga pre toti
ca sa va dati chiriia, iar carii n-ar vrea sa dea, sa fie vo lnic a va scoate den case
afara". in ~ceea~i perioada, Grigore, egumenul de Ia Mihai Voda, primea de Ia
mitropolitul $tefan carte cu greu blestem, cu care sa mearga Ia mo~ia manastirii
,impresurata de oameni" din ora~ pentru a afla hotarele locului 189 .
De altfel, un capitol special in relatiile dintre ora~e ~i manastiri este dat de
rolul jucat de calugari In societatea urbana. Chiar daca locuitorii manastirilor aveau
un statut aparte, ei nu erau rupti de cei ce n·aiau in afara zidurilor ~i chiliilor,
dimpotriva, documentele ni-i releva implicati In viata comunitatii , ca ~i in
econornia urbana. De~i nu Ia fel de prezenti precum preotii bisericilor din ora~ ,

184
I se permite totu~ i boierului sa-~i ia lemnele morilor (DRH, B, XXIII, 522, nr. 337).
185
Documente Bucure§ti I, 177, nr. 94; Documente Bucure§li II, 57, nr. 6.
186
DRH, B , XXVII, 183, nr. 146.
187
Documente Ia§i, vol. I, 58, nr. 35.
188
Teodor Balan, Documente bucovinene, vol. III (Cemauti: 1937), 29, nr. 21 .
189
Documen/e Bucure§li I, 67, nr. 17- 18.
29 Manastiri ~i o ra~e In Tarile Romane 113

In special a celor de la biserica domneasca, egumenii manastirilor apar ca martori

la actele lncheiate de ora~eni. in aceasta ipostaza II gasim, In 1640, pe egumenul de
Ia Sfantul loan din Bucure~ti, martor Ia o mo~tenire, sau, In 1661 , pe egumenul de
la Sfantul Gheorghe ,eel Nou", alaturi de judetul Gherghina, cei 12 pargari, preotul
Barbul clisiarh ~i multi ora~eni de seama, prezenti Ia cumparatura unei pravalii pe
Ulita Mare 190 . Manastirile nu erau implicate doar in activitati spirituale ~i
economice, ci ~i in ingrijirea bolnavilor. Spitalele aparute In secolul al XVIII-lea pe
langa miinastirile Sfantul Spiridon din Ia~i, respectiv Colfea ~i Sfantul Pantelimon
din Bucure~ti, au fost precedate de cateva bolnite 19 1, care au functionat tot langa
cateva dintre manastirile urbane. in Tara Romaneasca, avem informatii cu privire
Ia o bolnita care funqiona, In 1523, langa manastirea Arge~u lui (Ia Sirnidreni,
localizarea este probabila) 192 . In Moldova, Marica, sotia lui Chirita postelnic, a
tacut o bolnita, pe care a lasat-o in grija calugari lor de la mcmastirea Golia 193 .
Principala funqie a acestor laca~uri (caci erau laca~uri religioase, eel de la
Simidreni fiind inchinat Sfantului Dimitrie) era de a se lngriji de ,saracii calici"
sau ,saracii din targ", rol pe care aceste a~ezaminte 11 vor pastra pana In secolul al
XIX-lea 194 .
In concluzie, constatam ca intre manastiri ~i ora~e au existat relatii
complexe. Din secolul al XVI-Iea, ciind tot mai multi ctitori au ales mediul urban
pentru a- ~i ridica laca~uri de inchinare, manastirile au devenit o prezenta aproape
fueasca In peisajul ora~elor. Cu toate acestea, lntre calugari ~i ora~eni a existat atilt
apropiere, de ordin spiritual, dar ~i concurenta, In plan economic. Cele doua paqi
au coexistat pana In epoca modema, ciind reforrnele impuse de statui roman au
impus o scadere a rolului manastirilor, care au fost integrate ca simple monumente
in ansamblul ora~u lui.

190 Ibidem, 96, nr. 16; 121, nr. 44.

191 Cu privire Ia te1men, vezi Pompei Gh. Samarian, Medicina ~i farma cia in trecutul
romanesc, vol. I (1382- 1775) (Calara~ i : [1935]), 275- 277.
192 DRH, B, IT, 418, nr. 218.
193 Documente /a~i, vol. I, 189, nr. 139. lnformatie din 1620, an 'in care aflam ~i de spitalul
'infiintat de mitropolitul Anastasie Crimea Ia Suceava (D/R, XVll, A, N , 461 , nr. 582; Caliltori straini .. .,
vol. V, 238- 239) .
194 Spitalul de Ia Stantul Spiridon era menit sa asigure , cautarea ~i odihna sarac il or ~i a multi
bolnavi ~ i neputincio9i" (Documente Ia~i, vol. VI, 59, nr. 70).