UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Aspecte privind politica

fiscalĂ româneascĂ

Coordonator: Realizat de:

Lect.univ.dr. Diana Mihaiu Fleschin Monika-Maria

SIBIU 2017

Cuprins

1 Considerații teoretice privind politica fiscal………………………………………………....3

1
2 Caracteristici ale politicii fiscal din România..........................................................................4

3 Evoluția sistemului fiscal și a politicii fiscale din România……………………………...…4

4 Sistemul de impozitare direct si indirectă în România în context european ………………...5

5 Impozitarea persoanelor juridice …………………………………………………………….7

6 Impozitul pe veniturile persoanelor fizice……………………………………………………8

7 Contribuțiile sociale obligatorii.................................................................................................8

8 Taxa pe valoarea adăugată.........................................................................................................8

9 Accizele......................................................................................................................................8

10 Taxele vamale ..........................................................................................................................9

11 Aportul impozitelor la formarea veniturilor statului.................................................................9

12Studiu de caz.............................................................................................................................10

13Concluzii...................................................................................................................................10

14Bibliografie................................................................................................................................11

2
 Aspecte privind politica fiscalĂ româneascĂ
Considerații teoretice privind politica fiscală

Fiscalitatea apare ca o componentă de bază a finanțelor internaționale, care se bazează pe

două pârghii principale, și anume : 1

a) politica fiscală – ca ansamblul deciziilor prin care se defines și se determină

prelevările obligatorii și care are puternice influențe asupra echilibrului
macroeconomic și microeconomic ;
b) dreptul fiscal- ca normele juridice adoptate în scopul așezării și menținerii tuturor
acțiunilor privind colectarea , pe baze legale, a sumelor percepute cu titlu de
impozite , taxe, contribuții , etc. de către colectivitățile publice locale, centrale și/
sau organismul internațional.

Politica fiscală reprezintă ansamblul deciziilor de natură fiscală luate de factorul

decident public în scopul asigurării resurselor financiare , destinate finanțării nevoilor
publice și a realizării unor finalități de natură economic-socială , în condițiile în care
asupra economiei acționează factori reali sau obiectivi , a căror tendință nu este
exclusiv ciclică.

Se poate aprecia că politica fiscală cuprinde ansamblul deciziilor prin care se realizează
modelarea structurală a sistemului fiscal si se asigură functionarea acestuia, în scopul obținerii
finalităților dorite, de decidentul public în economie.

Utilizarea politicii fiscale are loc în scopul reducerii inegalităților de venituri si averi,
criteriul echității fiscal fiind cel fundamental pentru orice sistem fiscal. Intervenția economică
poate devein prioritară doar în momentul în care societatea ajunge la un nivel suficient de ridicat
de dezvoltare încât să asigure fiecărui contribuabil un nivel minim decent de trai.

În politica fiscală un rol important îl deține structura sistemului de impozite si importanța ce

revine fiecărui impozit , atat in formarea resurselor financiare politice , cât și în influențarea
vieții economice și sociale . Astfel, un interes major prezintă conceperea sistemului de impozite
directe , respectiv a sistemului de impozite indirecte, incluiv stabilirea modalităților tehnice prin
care urmează a se realize preluarea acestora la dispoziția autorităților publice. Indiferent de
preferința guvernului , această structură trebuie să țină seama de efectele pe care le antrenează
modificările de mărire ale fiecăreia, reflectate sintetic prin următoarele determinări (dacă
admitem menținerea constant a ofertei de piață), conform figurii:

1Minea ,M.Ș., Costaș, C.(2006), Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III , Editura Rosetti , București, p.34.

3
 Reducerea(menținerea)
Creșterea impozitelor Reducerea venitului
Reducerea cererii nivelului prețurilor si
directe disponibil
inflției

Reducerea impozitelor Creșterea venitului Creșterea nivelului

Creșterea cererii
directe disponibil prețurilor si inflației

Creșterea impozitelor Menținerea venitului

Creșterea nivelului prețurilor si inflației
directe disponibil

Reducerea impozitelor Menținerea venitului

Reducerea (menținerea) nivelului prețurilor si inflației
directe disponibil

Caracteristici ale politicii fiscal din România

Evoluția sistemului fiscal și a politicii fiscale din România

După decembrie 1989 au fost stabilite noi orientări în politica financiară a statului român în
domeniul cheltuielilor publice, menite să contribuie la edificarea economiei de piață și la
instaurarea unei democrații autentice în țara noastră. Astfel, potrivit lui Văcărel I. 2, prin reforma
sistemului de impozite și taxe , precum și a politicii de cheltuieli a statului se prevedea reducerea
treptată a fondurilor alocate prin bugetul de stat pentru obiective si acțiuni economice.

Reforma sistemului fiscal din România a urmărit, în paralel cu alinierea la practicile fiscale
din țarile dezvoltate, crearea unui sistem fiscal modern ,corespunzător cerințelor economiei de
piață prin introducerea taxei pe valoarea adăugată,îmbunătățirea sistemului de impozitare a
profiturilor, perfecționarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,
reconsiderarea impozitelor si a taxelor locale,precum și a accizelor.

Se spune că “nimic nu este mai durabil ca impozitul”ceea ce denotă că la baza adevăratei

democrații, obligațiile fiscal sunt considerate de drept o instituție cu caracter permanent.

2Vacarel. I(1990), Schiță privind strategia înfaptuirii economiei de piață din România , Editura Didactică și Pedagogică București,p.48.

4
Sistemul de impozitare direct si indirectă în România în context european

Ponderea impozitelor directe in PIB în perioada 1996-2010 în România comparative cu alte state
membre ale UE este redată în tabelul următor:

Ponderea impozitelor directe în PIB la nivelul european în perioada 1996-2010

TABEL 1

Ponderea impozitelor directe în PIB

Țara
1996 2008 2009 2010

BELGIA 16,3 16,5 15,2 15,6

BULGARIA 9,1 6,1 5,6 4,9
CEHIA 8,3 8 7,4 7,1
DANEMARCA 30,7 29,7 30 30
GERMANIA 11,2 11,3 10,8 10,3
ESTONIA 9,2 7,9 7,5 6,7
IRLANDA 13,9 11,5 10,7 10,7
GRECIA 6,4 7,9 8,2 7,6
SPANIA 10,1 10,8 9,6 9,4
FRANȚA 8,5 11,5 9,8 10,5
ITALIA 15,1 15,3 14,7 14,6
CIPRU 8,4 12,8 11,2 11,1
LETONIA 7 9,7 7,2 7,5
LITUANIA 8 9,3 6 4,7
LUXEMBURG 15,8 13,3 13,9 13,3
UNGARIA 9 10,5 9,8 7,9
MALTA 7,2 12,9 13,8 13
OLANDA 12,7 11,6 11,8 11,8
AUSTRIA 12,7 14 12,8 12,8
POLONIA 11,3 8,6 7,4 6,9
PORTUGALIA 8,9 9,7 9 8,9
ROMANIA 9,8 6,7 6,6 6,2
SLOVENIA 7,4 8,9 8,4 8,1
SLOVACIA 9,7 6,4 5,5 5,4
FINLANDA 18,9 17,5 16,2 15,9
SUEDIA 20,6 19,7 19,4 19,2
MAREA 14,7 16,7 15,8 15,6
BRITANIE

Din tabelul anterior se observă că cele mai mari ponderi in PIB le dețin vechii membri ai
Uniunii. În anii 2009-2010, Danemarca este țara cu cea mai mare pondere a impozitelor directe

5
în PIB, respective 30%, după o creștere de 0,3 puncte procentuale față de anul 2008, urmată de
Suedia cu 19,2%, după o scădere de 0,2 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Evoluția ponderii impozitelor indirecte în PIB în aceeași perioadă a fost următoarea:

Ponderea impozitelor indirecte în PIB la nivel European în perioada 1996-2010

TABEL 2

Ponderea impozitelor directe în PIB

Țara
1996 2008 2009 2010

BELGIA 12,5 12,5 12,6 12,9

BULGARIA 11,2 17,4 15,1 14,9
CEHIA 12,1 11 11,4 11,5
DANEMARCA 17,2 17,1 16,8 16,8
GERMANIA 11,2 12,5 12,7 12,4
ESTONIA 13,4 12,1 14,9 13,5
IRLANDA 13,5 12,4 11,3 11,6
GRECIA 12,5 12,1 11,1 12,4
SPANIA 10 9,9 8,7 10,1
FRANȚA 15,7 14,8 14,9 14,8
ITALIA 11,6 13,8 13,6 14
CIPRU 11 18,3 15,1 15,3
LETONIA0 13 10,8 10,7 11,3
LITUANIA 11,5 11,4 11,4 11,8
LUXEMBURG 11,1 11,7 11,7 11,4
UNGARIA 16,6 15,5 16,3 16,7
MALTA 11,7 14,5 14,1 13,3
OLANDA 11,1 12,1 11,9 12,1
AUSTRIA 14,5 14,1 14,7 14,6
POLONIA 14,4 14,2 12,8 13,5
PORTUGALIA 13 14,1 12,7 13,4
ROMANIA 8,8 11,7 10,9 12,1
SLOVENIA 15,7 14 14,1 14
SLOVACIA 13,8 10,5 10,3 10,1
FINLANDA 13,7 12,9 13,5 13,4
SUEDIA 15,8 17,9 18,7 18
MAREA 12,6 12 11,7 12,9
BRITANIE

Schimbările ultimilor ani in zona impozitării indirect au vizat atât baza de impozitare cât și
cotele de impozitare. În principal acestea s-au referit la lărgiri ale bazelor si la majorări ale
cotelor în încercarea de creștere a veniturilor bugetare afectate de criza economică.

6
Unul dintre principalele efecte negative ale crizei a fost reducerea investițiilor și implicit a
veniturilor bugetare aferente acestora.Drept urmare, în ciuda majorării cotelor și a altor măsuri
fiscale, anul 2009 s-a încheiat cu venituri mai reduse comparative cu anul precedent, respectiv o
descreștere de circa 7,6 puncte procentuale la nivelul Uniunii Europene.Totuși măsurile fiscal
adoptate de statele membre au continuat si în 2010 iar efectele positive nu au întârziat sa apară.
Astfel, în 2010 s-a reușit recuperarea unei părți a procentajelor pierdute, ponderea veniturilor din
impozitele indirecte in PIB majorându-se cu 5,1 puncte procentuale comparative cu 2009.

La finele anului 2010, cea mai însemnată creștere a ponderii acestor venituri în PIB o
înregistrează Spania cu 1,4 puncte procentuale,urmată de Grecia cu 1,3 puncte procentuale.
Acest fapt se datorează măsurilor importante adoptate de cele două state în condițiile în care
acestea au resimțit si cel mai puternic efectele crizei economice.

Impozitarea persoanelor juridice

La nivelul persoanelor juridice cele mai însemnate cheltuieli cu impozite și taxe se referă la:
impozitul pe profit, impozitul pe salarii, tax ape valoarea adăugtă, accizele,impozitul pe clădiri,
impozitul pe teren, impozitul pe dividente, taxele asupra mijloacelor de transport, contributii la
asigurările sociale, taxele vamale.etc

1-Impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezintă impozitul datorat de persoanelor juridice române sau străine pentru
profitul obținut în orice sursă , atât din țară cât și din străinătate, profitul impozabil fiind
determinat ca diferență între veniturile obținute din livrarea de bunuri sau prestarea de servicii si
cheltuielile aferente acestora din care se scad veniturile impozabile și se adaugă cheltuielile
nedeductibile.

În anul 1991 s-a introdus impozitul pe profit ca un impozit unic pentru toți agenții economici
organizați ca personae juridice care a înlocuit sistemul de vărsăminte la buget din beneficiile
întreprinderilor de stat, precum si impozitul pe veniturile unităților cooperatiste și obștești.

2-Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O altă formă de impozit datorat de persoanele juridice o reprezintă impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor care suferă la rândul său o serie de modificări în ultimii ani. Armonizarea
cu politicile Uniunii Europene în domeniul întreprinderilor mici si mijloci a determinat
implementarea unui nou sistem de impozitare a microîntreprinderilor, respectiv reintroducerea
începând cu anul 2011 a impozitului pe venitul microîntreprinderilor după eliminarea acestuia în
anul 2010.

7
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Impozitul pe venit este datorat de către personae fizice rezidente sau nerezidente care desfășoară
o activitate independentă prin intermendiul unui sediu permanent în România,persoanele fizice
nerezidente care desfășoară activități independente în România si persoanele fizice nerezidente
care obțin alte venituri.

Categoriile de venituri care sunt supuse acestui tip de impozite sunt următoarele: venituri din
activități independente , venituri din salarii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din
investiții, venituri din pensii, venituri din activități agricole, venituri din premii și din jocuri de
noroc, venituri din transferul proprietăților imobiliare și venituri din alte surse.3

Contribuțiile sociale obligatorii

Contribuțiile sociale au caracter obligatoriu si sunt datorate de urmatoarele categorii de

contribuabili: persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori, persoane fizice care
realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract de muncă și pensionarii
cu venituri din pensii care depășesc 740 lei.

Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect adoptat inițial în Franța în anul 1994.
Bistriceanu(2008) definește taxa pe valoarea adăugată drept:” un impozit indirect asupra
consumului , cu character general calculată și aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunurilor si
serviciilor de la producția primară până la stadiul consumului fiscal”.

Accizele

O altă sursă importantă de venituri la bugetul de stat o reprezintă accizele. Acestea fac parte,
alături de TVA si taxe vamale, din impozite indirecte și sunt incluse în prețul de vânzare a
produselor care nu sunt de strictă necesitate, cu alte alte cuvinte reprezintă impozite pe lux si
vicii.

Spre deosebire de alte tipuri de impozite, precum TVA care constă în aplicarea unei cote de
impozitare asupra tuturor produselor și serviciilor, accizele reprezintă taxe de consumație care se
percep în mod diferit în funcție de produsul de lux. De asemenea, accizele se pot calcula fie în
cotă procentuală aplicată asupra prețului de vânzare, fie în sumă fixă la fiecare unitate de marfă.

3Bistriceanu,Gh. (2008), Sistemul fiscal al Romaniei,Editura Universitară, București,p.107

8
O categorie de accize amortizate o reprezintă accizele pentru tutunul prelucrat.

Accizele la țigarete în România pentru perioada 2011-2018

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Acciza 76,6 79,19 81,78 84,37 86,96 89,55 92,14 93,18
totală(euro/1000țigări
)
Sursa :http://www.mfinanțe.ro/accizetaxe.html

După cum se observă din tabelul de mai sus se urmărește o creștere graduală a accizei totale la
țigarete de la 76,6 euro/1000 țigări în 2011 până la 93,18 euro/1000 țigări în anul 2018 , ceea ce
reprezintă o creștere totală de 21,64%.

În categoria accizelor amortizate se mai gasesc:băuturiile alcoolice,combustibil si energie

electrică.

În categoria accizelor nearmonizate sunt incluse următoarele produse

a) cafea verde
b) cafea prăjită ,inclusiv cafea cu înlocuitori
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă

Taxele vamale

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană , țara noastră a adoptat noi reglementări,
una dintre cele mai importante fiind în legătură cu Codul Vamal al Uniunii Europene. Principala
caracteristică a Uniunii Vamale Europene , din care face parte și țara noastră , constă în
desființarea barierelor tarifare dintre statele membre, între ele aplicându-se o politică vamală
comună bazată pe un tarif vamal unic.

Aportul impozitelor la formarea veniturilor statului

Criteriile de grupare pe baza cărora se înscriu veniturile si cheltuielile în Legea bugetului sunt
cele definite în clasificația bugetară. Veniturile sunt grupate după criterii economice, iar
cheltuielile după criterii economice, funcționale și administrative.

Astfel , în cazul veniturilor avem :

-venituri curente: venituri fiscale, venituri nefiscale.

-venituri de capital

-Donații si sponsorizări

9
-Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

Studiu de caz

În stidiul de caz am ales sa prezint ponderea in PIB a principalelor categorii de impozite directe
si contribuții sociale în perioada septembrie 2010-septembrie 2011. Astfel am ales o perioada de
doi ani pentru a vedea ce modificări s-au produs.

Tabelul 1

% Septembrie 2010 Septembrie 2011

Impozit pe profit 1,5 1,4
Impozit pe salarii( pe venit) 2,6 2,6
Impozit pe proprietate 0,6 0,6
Alte impozite directe 0,1 0,1
Contribuții asigurări sociale 6,7 6,9
Sursa: Ministerul Finanțelor,Bugetul General Consolidat,2006-2011

În primele nouă luni ale lui 2011 ponderea diverselor categorii de impozite directe și a
contribuțiilor sociale în PIB este în ușoară creștere față de acceași perioada a lui 2010.

Cea mai mare majorare procentuală are loc în cazul contribuțiilor la asigurările sociale care cresc
de la 6,7% din PIB în septembrie 2010 la 6,9% din PIB în septembrie 2011. Singura pierdere se
înregistrează în cazul impozitului pe profit cu 0,1 puncte procentuale iar ultimele trei categorii de
impozite directe, impozite pe venit, pe proprietate și alte impozite directe, își mențin neschimbată
ponderea în PIB comparativ cu anul anterior.

Concluzii

Măsuri privind politica fiscală adoptate în ultimii ani ca răspuns la criza economic-financiară cu
care s-a confruntat România au avut un impact semnificativ asupra presiunii fiscal care,
împreună cu oscilațiile de la nivelul PIB, au determinat o evoluție sinuoasă a veniturilor
bugetare.

În anul 2011 contribuțiilor asigurărilor sociale au fost de 6,9% .Acestea au înregistrat o crestere
de 0,2 % deoarece în anul 2010 contribuțiile asigurării sociale au fost de 6,7%.

10
Bibliografie

1Bistriceanu,Gh. (2008), Sistemul fiscal al Romaniei,Editura Universitară, București,p.107

2Vacarel. I(1990), Schiță privind strategia înfaptuirii economiei de piață din România , Editura
Didactică și Pedagogică București,p.48

3 Minea ,M.Ș., Costaș, C.(2006), Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III , Editura
Rosetti , București, p.34.
4Moșteanu T, (2005), Politici Fiscale și Bugetare Europene , Ediția I, Editura Universitară,
București.

5 Ministerul Finanțelor,Bugetul General Consolidat,2006-2011

6 http://www.mfinanțe.ro/accizetaxe.html

11