1

UNIVERSITATEA PETROL I GAZE PLOIETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: INFORMATIC ECONOMIC











REFORMA AGRAR DIN 1864





COORDONATOR PR. UNGUREANU ADRIAN

STUDENT:ION DIANA ROXANA
GRUPA:50302
ANUL I






PLOIETI 2014
2

Cuprins:




Capitolul 1............................................... pag 3
Capitolul 2............................................... pag 3
Capitolul 3............................................... pag 5
Capitolul 4............................................... pag 6
Capitolul 5............................................... pag 8
Capitolul 6............................................... pag 9

























3

Capitolul 1: Introducere

Reforma agrar din 1864 a fost o msur luat de guvernul Mihail
Koglniceanu n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care ranii
clcai erau eliberai de obligaiile fa de boieri i erau mproprietrii cu
pmnt. A fost primul pas ctre nceperea procesului de modernizare a
statului roman i, cu toate c a avut numeroase lipsuri, a rupt legturile
cu economia i societatea de tip feudale.
ranii au fost eliberai de sarcinile feudale precum claca, dijma sau
podvezile. Loturile au fost distribuite n funcie de numrul de vite
deinute. ranii urmau totui s rscumpere terenurile i s achite anual
o anumit sum, timp de 15 ani. Pe de alt parte, legea stabilea plata
unor despgubiri ctre proprietari, la preul pmntului de atunci.
Terenurile expropriate nu depi 2/3 din moie i nu puteau fi vndute
timp de 30 de ani dect ctre comun sau ctre vreun alt stean.
Reforma agrar constituia o necesitate economic i era impus de
necesitatea de a evita puternice framntri sociale. Radu Rosetti a
evideniat c prin legea rural, Cuza a ferit ara de catastrofa unei
cumplite rscoale rneti Chiar daca a reprezentat un moment
important in procesul dezvoltrii capitalismului in agricultura Romniei,
aceasta nu a reuit sa rezolve problema agrar, ci doar sa transforme
opoziia dintre boier i clacas, in aceea dintre moier i aran. aranimea
era cea care lupta energic pentru eliberarea ei de sarcinile feudale i
pentru improprietrire. Astfel, prin legea rural din 14/26 august 1864 s-a
proclamat desfiinarea obligatiilor feudale pe care aranii le datora
moierilor.Claca este desfiinata de-a pururea i de astazi voi sunteti
proprietari liberi pe locurile supuse stapanirii voastre
1

Capitolul 2:Scurt istoric

In toamna anului 1863, conflictul dintre Alexandru Ioan Cuza i
Adunare a luat o noua intorsatura, cand domnitorul a incercat printr-o
noua formula politica sa ajunga la o impacare cu opoziia. Guvernul
Kretulescu i-a dat demisia i la 11/23 octombrie noul cabinet ministerial
a fost format de liberal-democratul Mihail Kogalniceanu. Acesta tratase cu
domnitorul in mai multe randuri, in cursul anului 1863, formarea noului
guvern i in acelai timp fusese unul dintre puinii reprezentani ai stngii
parlamentare care nu sprijinise actiunea ostila a guvernului initiate de
monstruoasa coalitie. Poziia noului guvern a fost declarata prin mesajul
domnesc de deschidere a Adunarii din 3/15 noiembrie 1863.

1
Istoria Romanilor, Academia Romana, pag 527
4

Mesajul aprecia ca Adunarii ii revenea sarcina de a rezolva
problemele bugetare, dar ca abia apoi incepea adevarata ei misiune,
aceea de a savari opera de reorganizare a tarii. Mesajul nu se limita
numai la aceste prevederi, ci preconiza inca o serie de legi in diferitele
sectoare de stat (invatamant, justitie, biserica etc. De asemenea se dadea
intreaga atentie problemelor de natura economica (concesiilor de cai
ferate, imprumuturilor, institutiilor de credit). Prin mesajul domnesc
infatisat Adunarii, Kogalniceanu a intentionat sa arate inca o data in mod
limpede inteniile sale privind reorganizarea tarii i grabnica votare a legilor
fundamentale.
In primele luni ale anului 1864 Adunarea a lucrat int-un ritm
neobisnuit fata de ceilalti ani. La 8/20 ianuarie au fost votatea legea
pensiilor i legea de organizare a Curtii de conturi, la
21ianuarie/2februarie a fost adoptata legea pentru organizarea Consiliul
de Stat, la 21 februarie/4martie a fost votata legea pentru inmormantari
i la o zi dupa legea contabilitatii. Importanta a fost luarea in discutie la
24februarie/7martie a legii comunale, dar "Buciumul" a protestat aducerea
in dezbatere a acestei legi inaintea celei rurale.
In ziua de 2/14 mai s-a deschis Adunarea inregistrandu-se 53 de
deputati absenti. Deputatilor li s-a prezentat un mesaj domnesc, caruia ii
era alaturat proiectul de lege electorala i o cerere de credit pentru guvern
pana la 15/27 august. Insui creditul acordat indica limpede deputatilor
intentia puterii executive de a dizolva Adunarea. In ziua dizolvarii
Adunarii, domnitorul a adresat o proclamatie catre poporul roman, in care
a explicat necesitatea in care se gasise de a da impreuna cu guvernul
lovitura de stat.
Printr-un decret domnesc consiliul de stat a fost invitat ca "in
inataiele sale sedinte" sa elaboreze proiectul de lege rural.Kogalniceanu a
fost cel care a adresat o circulara tuturor prefectilor la care a anexat
proclamatia domnitorului i textul noii legi rurale.Dei indelunga asteptare
a aranimii se vedea in sfarit implinita i legea rural atat de mult
fagaduita devenise acum o realitate, solutionarea ce fusese data era o
solutionare burgheza a problemei agrare, prin care totodata se tinuse
seama de interesele moieresti. Moierimea ii vedea aparata cea mai
mare intindere a moiilor, iar prin articolul introdus la propunerea lui I.
Istrat la proiectul de lege rural ii era chiar deschisa calea de a recupera
in parte pamanturile ce le pierdea prin improprietrirea aranilor.
Dei nu a desfiinat proprietatea moiereasca, i prin prevederile ei
restrictive i mai ales prin aplicarea ei aceasta reforma "pe cale prusaca" a
avut un character marginit, care reflecta insai limitele de clasa ale
alcatuitorilor ei, legea rural din 1864 a deschis drum larg relatiilor
capitaliste i a constituit o veriga importanta in procesul de consolidare a
noii oranduiri. Servitutile feudale au fost abolite, productia de marfuri s-a
extins largindu-se piata interna, deposedarea multor fosti clacai a creat
5

conditii favorabile procedeului formarii clasei muncitorilor salariati-
proletari i in temeiul numarului mai mare de brate liberale, al sporirii
acumularii banesti prin "despagubiri" i al largirii pietei, industria
capitalista a obtinut conditii de dezvoltare prielnice.


Capitolul 3: Continutul proiectului de lege


Cel dintai capitol purta numele "Improprietrirea aranilor clacai" ,
propunandu-se desfiinarea "o data pentru totdeauna in toata intinderea
Romaniei", a clacii, dijmei, podvezilor, zilelor de mermet, carelor de lemn
i altor insarcinari similare raspunse de arani "fie in natura, fie prin
indatoriri banesti, ce tineau locul clacii, unele sau altele stabilite prin legi,
hrisoave, contracte sau invoieli perpetue ori timporale". Acelai articol
hotara ca proprietariii de moii sa primeasca " o potrivita despagubire
raspunsa i garantata de stat". Cel de-al doilea articol al primului capitol
cuprindea principiul improprietririi, i arata faptul ca aranii clacai de pe
moiile statului urmau sa ramana "liberi i pe deplini proprietari" pe vatra
satelor- prin urmare pe casele i ingraditurile lor. Cel de-al treilea articol
stabilea constituirea teritoriului comunal cuprinzand pietele, strazile,
locurile de biserici, cimitirele., scolile, patulele de rezerva etc., trecute in
proprietatea comunelor "fara despagubire". Articolul urmator mentinea
dreptul proprietarilor asupra unor cladiri diin cuprinsul satelor, asupra
iazurilor i morilor, dar interzicea totodata acestora oprirea vitelor
satenilor de a se adapa din iazuri, satenii fiind insa obligate sa ajute la
intretinerea iazurilor. Cel de-al cincilea articol hotara desfiinarea
monopolurilor "de bauturi, macelarii, brutarii i alte asemenea", in vetrele
satelor i pe locurile trecute in proprietatea aranilor. Articolele 6 i 7
precizau ca stapanii de moii nu erau obligati sa dea satenilor " decat
numai locurile acordate de legi pentru un aran cu patru boi i o vaca" i
stabileau ca la moiile stramte ei nu erau obligati "a le da mai mult de 2/3
din intinderea locurilor cultivabile" Satenii care nu erau clacai deveneau
potrivit articolului 9, proprietari numai pe locul de casa i ingraditura din
preajma ei, platind o despagubire de 2galbeni pentru cei 400 de stanjeni
patrati ce li se dadeau. Articolul 11 acorda aranilor dreptul de a inchiria,
ipoteca i vinde locurile ce li se atribuisera prin lege, ca i acela de a le
lasa mostenire, insa nu in primii 20 de ani dupa promulgarea legii.
Cel de-al doilea capitol al proiectului de lege prevedea plata unor
despagubiri pentru desfiinarea sarcinilor de natura feudala in functie de
numarul vitelor stapanite de fiecare satean.
6

Cel de-al treilea capitol stabilea in detaliu modalitatile practice de
despagubire a stapanilor de moii. Articolul 34 al capitolului al III-lea
stabilea veniturile "afectate la despagubirea proprietarilor de
moii".Contributia funciara trebuia sa fie scazuta din in 5 ani printr-o lege
speciala votata de Adunare, " in proportiune cu lichidarea treptata a
obligatiunilor rurale"
Capitolul al patrulea fixa in detaliu modalitatile de vanzare a
pamanturilor catre aranii asezati pe moiile statului sau pe cele ale
particularilor. Proiectul stabilea ca vanzarea sa fie efectuata indeosebi
catre spornici i ca ea sa fie efectuata catre acei arani care "nu ar avea
pamant dupa legea de fata" Articolul 39 hotara ca unei singure familii sa
nu i se poata vinde mai mult de 12 pogoane.
Proiectul era insotit de Dispoziii generale i de Dispoziiuni
tranzitorii. De asemenea prin aceleai dispoziii se mai prevedea ca
obligatiunile rurale ale asezamaintelor publice sa fie trase la sorti numai
dupa lichidarea celor ale propriatarilor particulari. In sfarit, in incheierea
proiectului se fixa ca termen de aplicare a legiuirii data de 1/13 aprilie
1866. Proiectul de lege rural cauta sa resolve problema agrar din
Principate de pe poziiile liberal-democratului Mihail Kogalniceanu

Capitolul 4:Explicatii ale continutului proiectului de
lege

Modul in care a fost conceputa Legea agrar din 1864 a dus la
excluderea de la improprietrire a o serie de categorii de arani. Conform
art 4 din lege, vaduvele fara copii, nevolnicii, satenii care nu au meseria
de agricultori i nu au facut claca, i prin urmare , nu au avut pamant de
hrana, marginiti numai in locul caselor i al ingradirilor, toti acestia devin
proprietari numai pe locurile legiuite, cuvenite pentru casa i gradina.
2

aranii care nu detineau suprafata de pamant specificata, la care
erau indrituiti, cu exceptia celor mentionati anterior urmau sa primeasca
un lot suplimentar. Tot in aceasta lege se prevedea ca suprafetele de
pamant ce urmau sa se acorde aranilor sa nu depaseasca 2/3 din moia
boiereasca. Padurile raman, de asemenea, in proprietatea moierilor, ele
neintrand in calcule. aranilor li se permitea sa se foloseasca de acestea
timp de 15 ani, dupa care moierul ii putea redobandi dreptul de
proprietate asupra lor. In urma aplicarii acestei mai puin de 30% din
pamant era detinut de aranime, iar restul, in proportie de aproximativ
70% era detinut de moieri i stat(60% moierii i 10% statul). De

2
N. Marcu, Istorie economica.
7

asemenea, aranii au fost cei care au primit pamantul cel mai prost,
departe de drumuri i de locuinta i au fost inselati prin tot felul de
abuzuri, cum ar fi masuratorile false. Multi boieri au alungat de pe moiile
lor, inainte de reforma o multime de clacai, cu scopul ca aceasta lege sa
nu-i gaseasca in aceasta categorie sau le-au vandut suprafete foarte mici
de pamant pentru ca legea sa-i gaseasca proprietari pe acele terenuri i,
ca urmare sa nu se poata incadra in prevederile Legii agrare din 1864.
Prevederile legii nu i-a avut in vedere pe razesti, mosneni i tinerii aflati
sub arme(chiar daca ei fusesera inainte clacai), deoarece ei nu erau
clacai. Acesti aveau voie, daca doreau sa se mute pe pamantul aflat la
marginea satului i care era detinut de catre stat. In aceste conditii,
marile proprietati agrare au continuat sa se mentina i dupa reforma.
Ca urmare a faptului ca pamantul acordat a fost insuficient, multi
arani au ajuns sa lucreze, in anii urmatori reformei, din nou pamanturile
moierilor i arendailor in conditii grele, dar deosebite de cele anterioare
reformei. Caracterul incomplet al reformi a fost dovedit prin puternicile
rascoale ce au avut loc in anii urmatori. I. Ionescu de Brad, P. S.
Aurelian, V. M. Kogalniceanu, C. Garofil, R. Rosetti, C. Dobrogeanu-
Gherea au subliniat intr-un fel sau altul necesitatea restructurarii
proprietatii funciare i a intreprinderii unor masuri pentru ca gospodariile
aranesti sa devina viabile, capabile sa se afirme in conditiile exigentelor
economice de piata.
3

Legiuitorii reformei nu acordau cu adevarat pamant aranilor, ci
inlocuiau controlul feudal asupra pamantului cu proprietatea privata.
Despagubirile pe care le ofereau moierilor reprezentau valoarea
capitalizata a darilor i serviciilor datorate acestora de catre clacai i nu o
compensatie pentru pamant.
Daca in momentul aplicarii Legii rurale 92% din vitele de tractiune,
92% din pluguri, 92% din praitoare i 96% din carute apartineau
clacailor, dupa aplicarea acestei legi 8,4% din totalul gospodariilor erau
lipsite de pamant. 39,8% posedau loturi intre 2-5 ha i 18,6% detineau
loturi cuprinse intre 5-10 ha. La aceste categorii se mai adaugau 240.000
familii de mosneni i razesti. 463.554 de familii aranesti au primit o
suprafata totala de 1.810.311 ha, cam 4 ha pe familie. Aproximativ
60.000 familii au primit doar teren de casa i gradina, iar 48.342 de familii
de tineri casatoriti au intrat in posesia unei suprafete totale de 228.329.
'Din totalul de 6.300.000-6.400.000 ha cultivabil, cat reprezenta la dat
respectiva fondul marii proprietati particulare i de stat, le ramanea
acestora din urma dupa improprietrire 4.500.000-4.600.000
ha cultivabile plus majoritatea covaritoare a masivului forestier.
4



3
Maria Muresan, Dumitru Muresean, Istoria economica, pag 141
4
N. N. Constantinescu, Istoria economica, pag 275.
8

aranii improprietriti in baza legii rurale din 1864, dupa categorii de suprafata


Sursa: Mihai Irimiea, Istoria economiei nationale, Ploiesti, pag42.


Capitolul 5:Consecintele negative ale reformei agrare:

Reforma agrar de la 1864 a avut numeroase neajunsuri, care au
culminat cu rscoalele rneti de mai trziu. Pmnturile acordate au
fost insuficiente necesitilor reale ale familiilor rurale. Mai mult, ranii
mproprietrii nu au fost susinui pentru a deveni fermieri moderni,
motiv pentru care agricultura a rmas pentru mult timp la un nivel
napoiat. Datorit despgubirilor pe care trebuiau s le plteasc, ranii
au trebuit s fac fa unei poveri fiscale excesive (nivelul drile era
oricum ridicat, iar mpreun cu despgubirile se ridicau la circa 32% din
veniturile anuale).
Muli rani au fost nevoii s fug la sud de Dunre din cauza poverii
fiscale excesive.
n fine, aplicarea legii s-a fcut cu numeroase abuzuri, care au
creat numeroase frmntri sociale. Cu toate acestea numele lui Cuza
9

armas n mentalul colectiv al rnimii legat de eliberarea i
mproprietrirea ranilor.



Capitolul 6:Concluzii

Cu toate scderile i limitele ei, reforma agrar din 1864 reprezint
unul din evenimentele cele mai importante ala istoriei moderne a
Romniei. Aceast reform agrar a avut ca urmri principale sporirea
produciei agricole, o accentuare a evoluiei capitaliste la sate i o cretere
a contiinei rnimii.
Comentand mai tarziu starea aranimii dupa reforma, Ion Ghica scria
ca era vrednica de jale i ca totalul darilor unui fost clacasse suie la ceva
mai mult de 32% din venitul anual'. Dei a fost considerata 'o reforma
limitata, in conditiile istorice respective, ea a reprezentat un mare progres
fata de toate asezamintele i legiuirile feudale de pana atunci', desfiinand
claca i celelalte obligatii feudale i facand astfel un pas important in
dezvoltarea capitalista a tarii.














10

Bibliografie:

.
1. Istoria Romanilor, Academia Romana
2. Maria Muresan, Dumitru Muresean, Istoria economica
3. Mihai Irimiea, Istoria economiei nationale
4. N. N. Constantinescu, Istoria economica
5. N. Marcu, Istorie economica