ACTA MOLDA VIAE MERIDIONALIS

V A S LUI ;
XII-XIV, 1 990-1 992

INVOIELILE AGRICOlE - UNA DI N CAUZElE FUN DAMENTALE

ALE RASCOALEI DI N 1 907 DIN MOLDOVAş EVOLUŢIA
ILIE GRAMADA

Evoluţia învoielilor agricole de Ia 1 866 până la 1907,

Cu !Privire la problen1a reglementării raportu ri l o r între m.arii pro­

prietari latifundiarî şi ţărani, au existat preocupări mai vech i . Astfel,
au apărut legiuirile lui Gr. Ghica şi Ştirbei în Moldova şi Ţara Ro m â­
nească, în anul 1 8 5 1 , ("Dreptăţile şi îndatoririle pro prietarilor de m oşii
şi locuitorilor lucrători de pământ.. ) t. Ambele legi u i ri au un caractt.T net
feudal. ln anul 1 858 au expirat contractele învoi elilor ag ric o l e, iar ţ ă ­
ranii au refuzat să se învoiască in continuare pe baza legilo r din 1 8 5 1 .
După 1 85 8 a urmat o per i oa d ă d e tran z i ţi e , în cursul dtrcia în vo i el i l e s-au
făcut pe bază de dispoziţii mi nisteriale. ,
Legea de rc1ormă agrară din 1 8 64 a d ezr o b i t pc cl .:i caş de m un c ă şi
dijmă. Legea di n 1 8 64 suprima zilele de dacă. Dar adevărata l i b er t a te, n-a
putut f i dobândită de ţărănime, pentru că legea ,,tocm elilor agricole" di n
1 866, cu adăogirile şi modificările ulterioare, a lega t d i n nou p e ţăran
într-un complex de condiţii de m uncă cu adevărat fe udalE'. Părea că ţă­
ranii ar putea acum să facă î nvoieli i n m o d liber, pe n tru că ei erau liberi
ş i stăpâni pe târgui muncii" 2. ln realitate, în să p ut e rea de stat a bu rg h e­
zie, şi moşierirnii nu a ajutat prin ni.mic pe t�rani, c i d i rn p o tniv � a sprij i ­
nit pe m a rii proprietari latifundiari, împiedicând pe ţărani să ajungă la o
gos pod ări e de s i ne s tătătoare. Orice năzui n ţă, orice i n i ţiativă a ţărănimii
muncitoare era ni micită cu ajutorul .'puterii de s tat. ,
Din punct de v ed ere economic, moşierii av<::au certi tudinea că ţă­
rănimea, grosul ei , va veni să se împrumute şi să l u cr e ze cu preţuri mici
ca şi în trec ut, pe lati fun di i l e lor, din cauza îngu st i mi i l�i i de r efo rm ă
agrară din 1 864. Totuşi ei se temeau de faptul că cont r a ct e l e pentru exe­
cutarea mu ncilor agricole nu era garantată p ri n nici o lege. Astfel, de
exennplu, · dacă ţăranii ar fi refuzat să iasă la lucru, moşiPrii ar fi tre­
buit �ă intenteze procese ş i să se judece cu sute de oameni., Tocmai de
aceea, aveau nevoie de o lege care să le asigure lor posibilitatea intrE:gei
exploatări a ţărănimii, intocmai ca şi boierescul.
In l eg ătură cu această chestiune, moşierii ttncep să se agite mai pu­
t er ni c încă în toamna anului 1 864. Cereau să aibă asigurată mâna de lucru.
Alte aspectE:! şi împrejurări ale anilor 1 864-1 866, ne arată aceeaşi
poziţie a moşif:�rimii. Recolta din 1 865 a fost rea, atât din cauza aplică­
rii legii de reformă agrară pentru că s-a semănat puţin, cât şi din cauza
unei mari secete. Guvernul Kog�lniceanu a cerut m arilor p r op ri et a ri la­
tifundiari să avanseze, ţăranilor cerealele necesarE' insămânţărilor. Moşie­
rii au respins cereTea guvernului aducând ca motiv fun d am ental lipsa,
unei legi speciale care să reglementeze muncile agri co le şi carE:• să le ga­
ranteze ex ecutare a acestora, deoa rece după situaţia acelei epoci ei afir­
mă că nu au nici o garanţie că ţăranii vor munci pe moşiile boiereşti.
www.cimec.ro
 Jlie Crrămadă

Pe de altă parte, moşierii au acceptat totuşi să de<ll ţăranilor flă­

mânziţi - cu preţuri de foamete - o parte din cereale. Astfel, ţăranii
s-au vârât în datorii pe carCJ nici în 1 8 8 1 nu reuşiseră să le plătească.
Imensa maj oritate a familiilor ţărăneşti din Moldova, erau angajate pt.•
ani mulţi cu lucrul la moşier, pe datorie. De aceea această ţărănime nici
nu-şi putea lucra puţi nul ei pământ.
Boierii 1au discutat un proiect de lege privind învoielile agrcole, în­
că în toamna anului 1 8 65. Această lege a fost adusă în discuţie şi votată
după răsturnarea lui Alexandru I. Cuza. Legea pentru tocmelile agricole
s-a votat în şedinţa camerii din 10 n1artie 1 866. După ce ţăranul fusese
E:liberat de clăcăşie prin legea de reformă agrară din 1 864, prin noua l e­
ge, "nouăzeci şi cinc i la sută ale naţiunii române erau, pr in această le-.
ge, puse afară d e orice legt�. Căci pe când restul naţinnii îşi avea inviola­
bilitatea domiciliuJlui şi libertatea personală închezeşluită neputând ni­
meni să calce in casa omului şi să-1 aresteze decât în puterea unui man­
dat emis de un magistrat, casa ţăranului se putea călca oricând, el se pu­
tea aresta şi duce pe câmp pentru executarea nnui contract de muncă pe
simpla poruncă a unui primar rural, incapabil şi supus orbeşte porunci­
lor subprefectului, aproape totdeauna în solda proprietarului sau a aren­
daşului" 3• Ţăranul român se găsea în adevăr în situaţia unei clase scoase
in afara ·l egii. în timpul discutării proiectului de lege a întocmelilor a­
gricole, nu s-a găsit nici un om din rândul burgheziei care să protesteze
împotriva unei asemenea măsuri. Burghezia parlamentară se afirma ca
un grup reacţionar care urmărea să acapareze, să deţină (eventual îm­
părţind-o) , puterea politică. Atunci când legiuitorul înscria în text�l le ­
gii învoielilor agricole că datornicul poate fi constrâns manu militari, .
fiecare om care cnnoaşte năravurile existente în România nu avea nici
o î nd o i a l ă c ă toate contractele "ce aveau să se execu� cu atâta străşni­
cie vor fi dobândite prin înşelăciune, camătă şi j af şi că executarea lor
avea să dea loc la tob felul de neomenii u 4• Această lege, aşa cum a fost
întocmită l a 1 866, este severă, draconică pentru ţărani, dar nu preve d e
ab s o lu t n ilc i o gaz1anţie pentru el, in caz că moşierul sau arendaşul
nu-şi înde p l ines c obligaţi.i le. Legea nu prevede în nici un a rti c o l , vreo
ob l ig a ţ i e pentru moşier sau arendaş de a dijmui la vreme, şi nici un fe l
de pedeapsă pentru ace l a care nu va dij mui la timp. Legea era făcută
doar în fdvo area boierului. Se poate spune că leg,ile anterioare, ca de
e xem p l u cea a l u i Şti rb e i din 1 85 1 , avea unele prevederi mai chbzuite,
căci la art. 1 4 1 . paragraf 8, se prevedea că : " Proprietarul este dator să
înceapă dij muitul îndată ce se aduna fiecare fel de producţie şi să is­
prăve as c ă această lucrai.e cel mult în soroc de 1 0 zile, ·ca să poată şi
s ă te n ii să-şi ridice ale lor la vreme . u Iar ar t . 1 4 1 , paragraf 9 , continuă :
" Când propri etarul fără n i c i vreo p ri c i n ă binecuvântată, va lăsa să
treacă acest s o ro c, atunci . stăpânii dimpreună cu p r eoţii şi de p u taţii
satului să dij muiască însuşi h o l d e l e lor şi să ducă în curtea proprie.­
ta:ului dijma c e i se cuvine " 5.
In caz că ţăranii îndrăzneau să m eargă o zi la lucrarea pământu­
lui l or , - la pră şi t , secerat, c os i t -, m oşi er ul făct�el apel la primar, care
aducea in ajutor "călăraşi cu schimbul, concentraţi în servi ci u adminis­
trativ". Ei băteau pe ţăranul care lucra propriul ogor şi nu lucra pe mo­
şia boerului, băteau pe nevasta sau c opi i i ţăranului. Dacă nu găseau pe
www.cimec.ro
lnvoielile agricole - una din cauzele răscoalei din 1907 181

nimeni acasă, stricau totul ce găseau în si ng u ra cameră a bordeiului :

oale, scaune. Acest lucru s-a repetat d eceni i de-a rândul în satele mol­
d o vene, Î!l t i mp ce omul , ţăranul, era declarat libe r u . Dar cele prevăzute
în a rt . 1 3 din "legea tocmelilor agricole" (pe 1 866) 6 arată că toate mij­
loacele era u folosite de moşier pentru a-l ţine in frâu !Şi a-l exploata pe
ţăran. în acest articol e prevede c ă :
"Primarii sunt d atori prin ajutorul consilieri lor comnnali, vătăşei­
lor, d oroba n ţi lor, secretarilor, să îndem ne pe m unci t ori i agricoli, care au
c o n a c tat în conformitate cu legea de faţă, a-şi îndeplini to c m eli le, la vre­
m e a când ş i locu l unde, şi du pă chipul cu care s-au legat prin tocmE:tli " .
ln realitate, după o reformă agrară care n-a fost folositoare imensei
ma.iorităţi a ţărănimi i , prin legea "tocmelilor agr i col e " din 1 866 a p a r pre­
v ed eri care duc la · o ex plo a ta re aproape similară cu cea a iobagului , a­
gravată şi de condiţiile d e zvo ltă rii capital is mu l ui în ag ri cul tu ră.
La obligaţiile ţăranului izvorâte din legt'a învoielilor a g ri co le se
a daugă d atoriile c o n t r ac t a te la băcănie la c ârciumă , care au fost trecute
in c o n t r a c tel e de muncă în folosul moşierului sau arendaşului. Insă ţăta­
nul nu-şi p o ate plăti d atoriil e ; din contră, d obânzi grele, tot mai grele se
adauaă d atoriii ] e con tractate I a băcănie , l a c ârciumă, care au fost trecute
tractului, încărcarea în socoteli , zile · de lucru executate dar net re cut e ; fo­
losirea unei prăjirti ma i m ici sau mai mari, du pă felul contractulu i . De:
fapt ţăranii nici .nu ştiau ce con tract semnează , ei puneau doar degetul.
Se citează pentru anu l J 8 7 1 u n con tr a c t prin C[lre tăr::1nii di ntr-un J) at
răs nu n d unul -pf'ntru altul. Toamna li s-D.u vândut o m D. re parte ddn vi te
pentru a a c hi ta u n ele a m e n z i (i maginare) , de aceea anul următor ei rf:L­
nunţă la acest si stem . Arendaşul a socotit totuşi c ă ,;sistemul" e. m ai bun
f;li mai sigur pentru d â nsul, de aceea a trecut în con tract cuvâ.ntul "soli­
dari " . ! ntre b at ce 1 ns e R m n ă acest cu vâ nt , . el a spus că se. tr a d uce prin
,.trăi ască aren d a şul". Toam n a, arendaşul i-a dat din nou în j udecată şi
tăr ani i au trebuit să plătea scă ,, solidar" n um eroa se amen zi . Cu . toată.
mărturia ţăra nilor, ei au fost . ccil) da m n a ţi de .i u sti ţi a moşierilor, care a
disj:nis s ă J e fie ·vâ n d ut P vi tel� 7. . Ai\torHăţi l e com.un a�P n n Sf' gRnrle� r:- de
l oc la ţăran f. . �ntr-un n et de î riv o i t=� l ă . un tăran "a fost obligat să lucreze
39 pogoane, să care 300 c hil e la Brăil a� să facă 3 0 . zile cti palmele, iar
îr r caz că nu va face toate acestea, "să · plăte:.-lscă b am E-n dă de 1 600 lei a-
rendasului s. · - · · · ·
·tn faţa unei asem en e a ex j s ten te grele, miscătile ţărănimii s-au în.:.
teţit : luptele au crescut sub diferite forme.· ·Adf>!:: eoti t8r.a :n i i fng peste
m u n ţi . în alte părţi l oc u ite de româ ni . De a ceea şi măsurile prevăzute · de
legea î n vo iel i lor agri col e au d evenit · rnai aspre. lrt 1 8 72 · legea î nvoiel i lor
a.rtrico1e a fo st m odificatM. în· luna martie. Cu t o at e că maioritatea ca­
mPret e r n form ată din elemente ale burgh e ziei , a fost înMsprit modul
de executare a învoielilor ag r ico l e . I.a art. 1 3 - c ita\t mal sus �se a­
dauqă rt ru rn u rrn n torul text :
..ln cazul când . după îndemnul şi execuţiunea con s i liul u i comunal.
l ocH:itorii vor ::tră t::�J înd ărătnicire sau vor d o si din com ună , consil iul in­
dată va cere la suborefectura locală ta-i trimite aiutor de dorobanţi, ne­
cesară în executarea locuitorilor î n d ărătni ci sau fugari, în so coteala vi­
n ov atn lui" 9.
Acest l ucru însemna agravarea situaţiei ţărănimi i . Pe socoteala ţă­
ran ului care nu avea nici el, nici familia lui, ce mânca, f.'l'a adus do roban-

www.cimec.ro
182 Ilie Grămadă

ţul. P uterni ce mişcări, incidente grave, s-au petrecut m ai ales in Moldo..;

v a. In consecinţă, tocmai mişcările tot mai puternice ale ţărănimti, au,
fost cauza modificării lînvoielilor agri cole , care s-au făcut în 1 88 2. Se
prevede desfiintarea executării silite, a exe c u t ă ri i manu mUitare. Din
punct dE.t vedere j u ri di c se punea problema r en u nţării la regimul excep­
ţional in care se g ăs eau învoiel i le ag ricole şi să se treacă la regimul drep-
tului comun. .

Maj o ritatea m oşierilor erau convinşi că vor putea jefui mai bine pe
ţăran cu ajutorul dreptului comun, de aceea au fost de acord tu legea
nouă. S-a des fi i nţ a t întrebui nţarea dorobanţului. In sc h i m b, noua lege
prevedea că moşierul poate să i a lucrători agricoli în contul ţăranului care
nu s-a prezentat la lucru. Pentru propriile sale lucrări agricole, ţăranu­
lui i se lasă numai două zile pe săptămână : vineri şi sâmbătă. i
Legea prevedea patru feluri de contracte :
a) Contracte de lucrări prin plata în bani {arat, semănat, grăpat,
prăşit, săpat, secerat, cosit, cules, adunat, treerat, cărat la fânărie, la
arie, la magazia moşiEi (art. 1 al. a) ;
b) co n tract e pentru inchirierea pământurilor de păş u n e , izlaz (i-
maş) în bani şi muncă .(art. 1 al. b) ; 1
c) co n tract e pentru închirierea de pământ pentru arătură sau fânaţ
in bani şi muncă, sau in muncă şi d i j m ă, sau şi una şi alta (art. 1, al. c) ;
d) contracte pentru închi rieri de locuri d e păşune, fânaţ, arătură,
în bani ; transporturi la gară sau' schelă ; angajam ente de serviciu cu anul
privind cultivarea şi exploatarea pământului (art. 1 al. d). 1
D i n l eg e a învoiclilor agricole au fos t scoşi dorobanţii . Dar n-au
dispărut brutal i tă ţi le vEochililor, vătafilor, feciorilor boiereşti, primarilor
şi j anda rm ilor , toţi a ce ş tia fiind i ns tru m en te ale moşierului sau aren ­

daşul ui . Ţă r ani i erau forţaţi să e x ecu te lucrările a g ricole în acelaşi mod

ca şi in trecut.
Deşi legea di n 1 8 82 a prevăzut unele di spoz iţi uni în vedere a elimi­
nării abuzu]ui carei se făcea prin sate în legătură cu transformarea da­
toriilor făcute Ia bă că ni e sau cârciumă în co n tracte agricole (art. 8), î n
practi c ă au con ti n u a t aceleaşi metode ca şi înaintea legii di n 1 882.
Se prevăd disnozi ţiuni noi în ceea ce priveşte operaţia di j m uitu­
lui , dar ele răm ân d o a r pe hârtie (art. 24, 25, 30). Co nti nuă ca şi in tre­
cut predarea către m oş i er sau arendaş a ve ch i l o r accesorii m edi ev al e �
găini, pui, ouă, unt, muşchi de porc, şi altfde, care v a ri a ză d u pă locali­
1
tăţi.
I m po tri va î n tregul ui sistem de exploatare, împotriva j ugului gre, ,
al invoielilor a g ri c ole , ţ ără n im ea 5e ri dică in cur!;u} a n i lor şi mai al€'5 în
anul 1 88 8 .
De obicei moşierul sau arendaşul se a sig ur a mai întâi de alegerea
unui "bun" prim a r ; cu el făcea totul. Cu ajutorul lui se măsura pământul
pe n tru ţărani cu prăjina de 1 1 palme, iar cea de muncit p en tru boer
avea 1 3 pal me::• ; ţăranul era scos cu forţa mai departe la lucru. Pri n
mijloace "tari " Pra muiată dârzenia aceluia care re fu z a să fa că învoieli
agricole în co n d i ţi il e im pus e dP stăpânul mo şi e i , ţăran care era u n rău
e x emplu pentru al ţi i . Cu aj utornl pri m arul u i m oşi erul ţinea argaţi' peste
te nnenul de a n g a j are , sau amână nentru totd e a u n a plata unor m unci
făcute de tăran . Anul 1 8 88 este refl e c t a r e a nemultumirii t ăr ani lor si a
• J> i •

www.cimec.ro
l nvoielile agricole - una din cauzele răscoalei din 1 907 183

mizer1e1 lor. lntre altele şi împotrivirea faţă de legea învoielilor agri­

cole. Sunt o s c rie de modifi cări de detaliu a vechii legi. Cu toate că se
i ntroduc unele prevederi favorabile ţărănilnii, - primarii sunt îndem­
naţi să dijmui ască serios şi la timpul oportun, s e elimină ruşfetul, (,,nici
un c ontr a ct agricol n ti va putea stipula, afară de m uncă, P.ijmă' şi bani ,
o plată î n n atură ce n u ar fi produsul p{tmântului închiriat", art. 4), se
pune accent pc problema i zlazurilor, (ca unul d i n m arile motive de iritare
a ţăranilor crescători de vi te ), ş. a . , - situaţia ex istentă anterior nu s-a
schimbat cu nimic. Legea învoielilor agricole, aplicată de aceeaşi oameni
care se găseau în slujba marilor propriE-tari latifundiari, a rămas mai de­
parte un i nstrument de explo at a re grea a ţăranului , în m â na moşi cru­
lui sau arend aşului .
Există, după legea î n v o i c l i lor agr i c ol e din 1 8 93, trei sisteme de pla­
tă pentru păm[mtul l uat de ţărani in arendă ; plată în bani , î n dij m ă şi
în m uncă. Contractele trebuiau şi acun1 să fi e legalizate de către pri­
mărie, dar 1d E:.' cele mai m ulte ori ţăranul nici nu ştia ce scrie în: con­
tract. Se întâmplă în practică şi diferite modifi cări cu totul neaşteptate
ale contractelor. Astfel dacă, un 1noşicr sau arendaş constata că recolta
este slabă, at unci cerca ca în l o c de dijmă, ţăranul să-i pl ăt ească arendă
în ban i .
O analiză sum ar:i a legii învoielilor agr i cole din 1 8 93 - care se a­
plic a şi în ani i 1 90 6 , 1 90 7 - , ne arată că se .prevăd unele norme, du care
în rea lita te nu se ţinea socoteală. Se prevede, de pildă, că părţile contrac­
tante să fie prezen te în perso ană în loc a l u l p ri măriei şi după c i t ire a con­
tractului să-I s e m n e z e . Acest lucru nu se întâmplă decât foarte ara re o ri .
De obicei , ţă ra ni i ,e rau încărcaţi la Inuncă şi datorită faptului că erau
mereu datori , se împrumutau în cursul i ernii cu ali mente sau bani de la
moşier şi m ai aveau şi rămăşiţe din anii trecuţi . Ei se găseau în situaţia
grea a debitorului . Cu toate că legea prevedea că di n rămăşiţele de m un ­
că n u s e p o t sti pul a dobânzi, cu toate acestea întâlnim im punerea dobâ nâii
de două sute la sută pentru rămăşiţe.
Legea mai prevede că sumele pe care le datorează moşierul sau
arend aşul ţăranului p e n t r u m unca prestată , n u pot fi re�inute pen tr u
orice fel de datorie, ci n u m a i sum ele care au fost împrumutate ţăranu­
lui pe ntru a-şi cumpăra unelte agricole şi vi te, (şi numai dacă termE'­
nul achi tării sumelor · îm prumutate cade în momentul socotelilor) . Dar
această prevedere nu s-a a plicat de loc. Se repetă ·şi prevederea din 1 8 82
după c are nu se poate transforma în contractări de muncă agricolă, nici
un fe l de datorie, în a far ă de sumele împrumutate pentru unelte agricole
sau vite. Acest pasaj trebui a să s cu tea s că pe ţăran de transferarea dato­
riilor făcute la băcănie sau cârci u m ă, în con tracte agricole. 1n satele din
Rom ânia începutului secolului al X X -le a , această prevedere n-a fost cu­
noscută sau n u s-a aplicat d e câ t foarte sporadic.
Nu s-a a p lica t nici indicaţia ca moşierii să încheie socotelilE:.' la ter­
minarea campanei anuale (cap. III).
Partea mai grea şi mai gravă pen tru ţăran e cupri nsă 'În cap. VII
�Juri sd i cţi u·n e şi e x ec u ţ i u n e ; sancţiune şi pen alităţi). în legea învoidi­
lor agricole din 1 8 93, prin derogare de la dreptul comun, prim arul e îm­
brăcat în t ogă de judecător ş i i se dă în atribuţie E.'Xecutarea învoielilor
agricole pen tru muncile agricole. AstfeL pri m arul şi aj utoarele lui urmă-

www.cimec.ro
184 Ilie Grămadă

resc executarea contractelor. Primarul şi �jutoarele lui ch eamă pe da tor­

nici l a lucru s au angajooză alţi ţăFani in locul celor care l i ps es c. Prima­
rul plăteşte pe areşti ţărani a ngajaţi , din averea debitorului, cu pr eţul
t=u care s-a înţeles în momentul învoielii. Urmări rea şi vinderea averii dc­
bitorului o face tot primarul. Vânzarea se fa ce în termen d e 5 zile libere
de la huegistrarea procesului VQrbal dE• constatarea preţulu i sau de la
î nr eg i s trarea ordinului de executare. P rimar ul comun i că debitorului ziua
şi l ocu l vânzării . Contestaţia pe care o poate face debitorul s e judecă f<1-
r ă drepn d e apel. După ce is-a făcut vânzarea, d ebitorul nu m ai poate face
contPstaţie.
Acelaşi capitol mai prevede că în cazul când ţăranul n-a fost pl ă t i t ,
i n u rma recl am aţiei ţ ă rani lor , primarul trebuie să someze pe moşier (a­
rendaş) PSă-şi plăt�ască datoria în ter m en de 5 zile. In caz că nu-şi achită
datoriilP, in term en de alte 5 zile se proced e a ză �a ex ecutarea şi urmă­
rirea avc�r i i d atornicului . Dar în analele tribunalelor din România. nu SE.·
găs e şt e vreun caz în care săi se fi vândut ceva din averea vreunui mo­
şier p e n t r u a plăt i m u n ca ţă ra ni l o r care au tr ud i t o vară pe moşia l u i .
Legea învoielilor agricole din 1 893 mai prevede şi c a zul în ca re mo­
şierul (arendaşul) nu; ar trece l a d i j m u i re. Atunci d i i muire a s e • face de
către pri m ar as i s tat de doi consilieri , din oficiu. Părţilor li se trimite un
proces-vcrb r l . Dar asemenea procedee nu se cunosc. Se cunosc, însă, re­
cl am aţii nlo: ţ'lranilo:r că în noiembrie sau decembrie, porumbul lor se
găseşt0 pc câmp şi p u trezeşte .
Arti colul . 3R din lege p re v ed e felul cum se va face măsurătoarea.
Ori cele m ai m u l t e r e cl am aţii se intâlnesc şi î mpo tri va modului i ncorect
al măsu Fătorii.
Moşi erii şi a renda ş i i nu ţin registre legale ( c o nf . art. 1 9) , ci re� i s tre
false, în c-are fac socoteala ţăranilor aşa cum cred E:'Î şi nu după - cum este
sHu at..i· a -r e a l ă . ·
A rticol u l 45 p errn i tP moşierilor şi �arendaşilor să ex er c i t� nrPsiuni
n_suora ţăranilor ,. pentru că in baza acestui a rti c o l ei angaj e ază lucrători
t'iră . c o nt r ac t scris . Ţăranilor .angajati nu l i se d ă hrană . conform înte-·
l ege ri.i : ţăranii sunt tr at ati rău . şi. obl i gaţ i să lucreze neste nuterile lor i ar
la -soc0te?lfl �� 1 n t însPlati. A cest. articol a creat un fel d e s ams ari-a n t re­
.
pre nori · care adună ţăr�ni de prin sate nromitându-le preţuri bune, fă­
ră n ici un contract scris. A noi , dună ce i -a .. plasat" vreunui moşier sau
a Pend aş , îi păr ăs es te , făcându-se nevăzut. iar ţăraPJ.ii trebuie să se - mul­
t u m e as că cu preţul dat de moşieri (pen tru că ei nu au nici un contract
scris).
Articolul a14 i n t erzice moşierulu i (arendaşului) să ang a j ez e lucră­
tori di n alte sate (sau comun e) . Dar aceste prevederi nu sunt luate în
s e am ă de m oşieri sau Drendaşi.
Acestea au fost legile .. to€'meli1 or a gri c o l e " si evoluţia lor pân ă l a
H:l 9 3 , r:u ltim::1 kgf' ne care o m:li găsi m şi l a 1 907 C'onstată ril e ne care le
putem r di e fa sunt intresante, deoarece ele dovedesc că leg i le vene: : m nu­
mai în snri ii nul marelui nroprietar latifundiar. Tăranul răw â ne exnloa­
tat . tot în afara legilor ţări i . el nu are şi nu găseşte dreptatP nici în faţa
ut�.ei autorităţi. Clasa mo�ierilor nu res p ectă nici măcar legile pe care le-CJ
făcut ea în săşi. Nu le rămânea ţ�ra n i lor decât lupta deschisă pent:ru a-şi
face dreptate.

www.cimec.ro
Invoielile agricole - una din cauzele răscoalei din 1907 185

2. Situaţia ţărăni mii şi felul cum se apUcau învoielile ·

agricole în preajma anului 1907. ,

După d at ele statistice 1 0, la 1905, cele 920.935 gospodării ţărăneşti

d eţi n eau 3 . 3 0 7 . 090 ha. Aceste proprietăţi, până la 10 hectare s e grupea­
ză astfel :

29 1 . 7 7 1 pro prie t ăţi sub 2 ha

1 3 1 . 6 3 0 propri etă ţi intre 2- 3 ha

3 2 1 . 1 6 3 pro pri e t ăţ.i intre 3- 5 ha

1 76 . 3 7 1 proprietăţi intre 5 - 1 0 ha

Exi stă un număr imens de ţărani care mai au proprietăţi mici sau
foarte mi ci, în i ndivizibilitate, cei care au loturi sub 2 ha, circa · 90 . 000
rezervişti netrecuţi în roluri, circa 700.000 ţărani care nu au pământ de
loc sau foarte puţin, din care nu pot trăi ei cu familiile lor.
Orice moşier sau arendaş caută să-şi asigure munca d e pe moşie,
fără a scoate bani să plă te ască . In acest scop ei se folosesc tocmai de si­
tuaţia arătată mai sus : speculE:ază lipsa de pământ pentru arătură şi iz­
] az a ţăranului . Pr�prietarul latifundiar închiriază pământul cu preţul cel
mai mare posibil, dar plăteşte ţăranului preţurile cele mai mici posibil:
Aceasta este în fond operaţia capitală pentru a scoate beneficii imense.
Pentru a realiza acest lucru, moşierul sau arendaşul trebuie să cumpere
pe subprefE:'ct şi pe prim ar (împreună cu jandarmul din comună). Pentru
s ubprefect dauJ fân, bani , ouă, porc ; pentru cei mai mici dau ceva pă­
mânt de arătură şi izlaz. In sch imb moşierul sau arendaşul fac ce vor in
sat ; înşeală la măsurarea pămân tului, încarcă la socoteli, scot la muncă
fortP.t ne ţărani , nu ţin s e ama de unele prevederi · m ai favorabile pentru
ţărani în legea învoielilor agricole, şi multe altele.
Ten di nta moşierilor este de a da c â t mai putin p ământ, care să fie
socotit cât mai scump, iar în îrischimb să lf se lucreze supre1feţe câti .maJ
m ari . De aceea moşierii au cantităţi uriaşe de . cere al e, . în timp . ce ţăra­
nii nici nu au ce mânca. Proprietarii l atifundiari caută să obţină produse
c-ât mai mu l te . Valoarea solului .s..., a urcat datorită imbunătăţ1rii mijloace­
lor de producţie, perfecţionării căilor de comunicaţie (mărirea reţ el ei de
căi fer at e , reglern entarea tra nsportului pe Dunăre). Aşa s-a mărit şi va�
loareal m o şi i l or . Intre 1 8 30 şi 1 907, arenda a crescut d e zec e ori. In aCE'­
laşi i nterval. preţul muncilor agricole abia s-a dublat. Cu toate acestea,
ţ.ăranii neavând altceva de lucru, au fost sili ţi să accepte condiţi ile grele
ale învoielilor agricole, adică să muncească pe preţuri sub strictul nece­
sar în tr eţin e rii lor si familiilor lor, să ia în etrendă (sau di imă) nământ cu
prErţuri excesive !)i întrucât nu au ban i , să le achite tot prin m un că . Nu­
mai .. sărăcia nenerală a t ă răn i mi i a fost aoentul c ar e a c o n ta q i a t satele şi
a adus cumplitele mişcări din martie 1 90 7" 1 1 . La 1 9 0 7 se găsea în Ro­
mânia o populaţie de peste 6 . 5 00.000 suflet e . Populaţia rurală se înmul­
ţi se destul dC' mult. S-au introdus şi perfec ţ i o n a -ti uneltele agricole, fe­
no m en e care au dus la scăderea preţurilor m u n c i lor ag ri cole. l'n c::otdrnl
regi m ul ui econ omic, �ocial şi pol it i c al societăţii burghezo-moşi crcş ti din
România la începutul secolului XX. PEn tru a n u r�i eri de foame. - - Pl şi
familia lu i , - ţăranul îşi o fe r ă forţa sa de muncă, cu o ri c e p r eţ .

www.cimec.ro
186 Ilie Grămadă

Trebuie observat că după 1 900, arenda s-a urcat cu peste 1 000/0 1 2.

Pe de altă parte, legile învoielilor agricole căutau să asigure moşierul ui
sau arendaşului - încă din timpul ierni i -, o cantitate cât mai m are de
muncă şi în acelaş timp cât mai ieftină. In l\1oldova situaţia ţărănimii era
deosebit dE! ' grea. Aid , trustul arendăşesc al fraţilor Fischcr, deţinea în
1 90 5 o suprafaţă de 1 37.480 hectare păm.:î nt arabil şi 9 8 . 439 hectare pă­
dure (în exploatare) , adică în total 235 . 9 1 9 h ectare. Trustul reuşise să
impună un anume preţ la hectar ca arendă, preţ foarte urcat pen'tru ţă­
ranul care nu avea de unde plăti .
Desigur că ţăranul 'd orea să exi ste u n plafon cât mai j os pentru
arendă. LEgea învoielHor agricole din 1 907 incerca să stabilească o ren­
tă m aximă de 300/ când s ubarendarea se face in bani şi 40°/0 când se
0
plăteşte prin dij m ă de a valma. In practică situaţia s-a î ntâmplat totdeau­
na astfel : au apărut o serie de speculanţi , care au oferit proprietarului
(moşierului) , arenzi urcate în m od nejustificat. Acest lucr u constituia o
i nechitate' faţă de ţăranul arendaş, m i c producător . Arenda apărea deci
variabilă în m od artificial. Renta funci ară se' ridica şi ea in m od dispro­
porţionat.
Ţăranul nu avea nici un motiv să fie mulţumit. Munca pe care i-o
cereau raporturile create prin legea învoielilor agricole întrecea cu
mult capacitatea 'l u i de lucru î n timp u t i l . �n situaţia d ată el nu avea
posibilit atea de a lucra pământul său (propriu şi arendat) şi al moşieru­
lui. In acelaş tim p trebuie observat că ţăranul ajungea la un câştig m e­
diu foartE' scăzut d i n cauza. ni velului scăzut al tehnici i . Pe deasupra, fis­
eul cu impozitele lui numeroase şi variate, împreună cu alţi factori eco­
nomici şi poli tiei, îi răpeau orice posibilitate de câştig. Ţăranul este lip­
sit de ;posibilitatea de a ;îmbunătăţi tehnica lui de muncă şi implicit a
vieţii lui şi a familiei lui .
La toate acestea trebui e adăugat faptul c ă oferta pentru munca pă­
mântului era m are. Datori tă acestui fapt. ţăranul va fi, obligat să facă
prestaţiuni mai m ari cu un salariu mai m i c. Căci în condi ţiilE' economi­
ca-politice ale vremii . timpul şi munca nu aveau o valoare prea mare.
Ansamblul îm pre.iurări lor nu erau nici favorabi le n i ci echitabile pentru
ţăranul român. Fără concurenţă, departe de oraş, ţăranul era mereu în­
şelat în ceea ce priveşte valoarea cerealelor.
Dacă analizăm documentele epocii, găsim starea tragică a ţăran u­
lui învoi t. Tab e l e l e c ar e arată rn inimele şi m aximele preturilor mun c i l o r
agri cole în Mol dova. î n to cmi t e rle G. D. Creangă n. scot în relief faptul
că la 1 90 6 , munca pen tru arătură, praşilă, secere, cu palma sau carul, era
plătită în judeţel e m oldovene m a i răn decât la J 870. A stfel, falcea de a ­
r ă tu r ă a atins maxi m ul în 1 8 70 la 1 6 l ei 18 ban i , î n j udeţul Botoşani ;

la 1 90 6 , acest maxim E.Ta depăşit numai la Covurlui, unde plata de ară-

tură aj unge la 24 lei şi la Putna 20 lei . In judeţul Neamţ sporeşte de la
13 la 1 5 lei, 75 bani . In 5 judeţe rămâne ·a celaşi preţ, iar în 4 judeţe era
mai m i c decât l a 1 8 70 .
Plata pentru prăşit s - a urcat ceva. La 1 8 70, minimul era 2 1 lei 45
bani la Covurlui, iar la 1 906 de 27 lei 82 bani la Suceava. Maximul era
de 4 8 lei la 1 8 70 în Neam ţ, şi ajungi! la 56 l(:i 14 bani în 1 906 în Boto-,
şani. In celelalte j udeţe, plata la hectar era sub maximul atins la 1 8 70.

www.cimec.ro
lnvoielilc agricole - una d in cauzele răscoalei din 1907 1&7

Lucrul pentru faJcea la secerat s-a urcat cel inai mult: Maximul era
·
în 1 8 70 de 24 lei 30 ba n i (la Putna) , iar l a 1 906 s-a urcat la 36 ilei (în ju-
dcţul Botoşani). In două j udeţe preţ urile au ră mas staţionare, iar în res t
s-au urcat de la 2 până l a 8 lei.
Pr e ţu l muncii cu pal m el e şi cu carul , care era ridicol de scăzut l a
1 8 70, s-a urcat pâ nă la 1 leu 50 bani în 1 9 6 6 .
Plata munci i prestate de ţ ă r a n i era cu totul redusă. Statistici, ta­
bel e, date concrete, ne arată că acest lucru era un fapt obişnuit în ra­
po r tu rile d intre ţ [lr a ni şi m o ş ieri H. Iată unele date edifi catoare :
Arătura : pentru o fa l ce (== 3 p ogo a n e) se plătea, în medie, 1 6 lei
(şi hrană p e n tru om) ; lucrul se cxecutit prim ăvara ş i vara cu un plug
cu 4 boi şi 3 o am eni , în t i mp de 3 zi l e, iar toamna 4 zile ; pen tru grăpat
o jumătate d e zi. Deci pentru un om cu doi boi revine 2 l ei pe zi , din
care hrana a doi boi este în t i m pu l pri mi'i verii 1 l eu pe zi. Ţă ra nul ui ii
rămâne un leu (fără u z ur a plugul u i , r e pa raţ ii , etc.).
Prăşitul : pentru o falec (= 3 pogoa n e = 80 prăj ini), praşi l a se fa­
ce de 2 'o ri : urmează punerea in g lug i , desfăcut, căratul strujenilor, a
porumbului l a coşer. Pentru t oa te pri meşte 4 8 lei. l\Iunca aceasta poa te
fi executată în 5 8 zile dup ă cu m u r m e az ă :
20 zile de vară pe n tru praşila I-a. c u palmele
20 zile de va ră pentru p r aş ila a II-a, cu palmele 1
1 2 zile to a mn a d e cul es
6 z i l e cu carul (cu doi b o i ) . .
Revin e a ş a d a r câte 82 bani pe zi . Dacă se scad 1 5 lei p e ntr u un om
cu car ul cu doi bo i p e 6 zile (a câte 2 l e i 50 b a n i zi ua) , care cară ponun­
bul şi strujenii. rămân 33 l ei . Această sw11ă o r e ţi ne de obice i moşierul
şi dacă ţ ăra n ul n-a; ridicat po ru mbul l a coşer , nu-i plăteşte ni mic, iar
c el E:� 58 zile lucrate rărn ân nepl ătite. In caz că reuşeşte să facă şi această
muncă, ii rev i n e ţăranului câte 56 bani pe ziua de rn u n că (de obi cei mult
m ai numeroase zi le l e d i n c au z a vrem i i rel e) . (Mai trebuie notat că se a­
tinge plafo n ul de 4 p ră j i n i la p ră ş i t şi 6 p ră j in i la cules, pe zii , d acă ţă­
ranul lucrează cu efort mărit) .
Seceratul : s e pl ăte a o fa l ce 1 6 lei. l n contract s e m ai prevE:dea lega­
tul, punerea snopilor în clăi şi usca tul lor în caz de ploaie. Dacă, grâul
sau s e ca r a nu era u i ncâl ci t�, se p u te a u ex ecuta lucrări le ar ă tate mai' sus
în circa 1 2- 1 9 zi l e, de către un orn . Se mai adăuga căratul şi d ădi tul
s n o pi l or, care s e face cu carul cu 2 boi, timp de 2 z i l e. Astfel re\ine pe
zi m a i puţin de 1 lcn .
Cositul : unei făl ci d e i arbă , ,adunatu l . căratul ş i a ş e z a tu l î n stog,
durează c i rc a 10 z i l e cu p a l m e l e (1 om ) . şi 2 zi l e cu carul cu 2 boi . De
1a co sit la punerea fâ nului în Rtog se p l ă te a 1 R lei fal cea. LaJ că r a tul că­
piţel or de fân treb u ie u n om cu carul cu doi bo i pe11tru care se ol ă tC::a
câte 1 l e u 50 ban i pe z i . Căratul la o distanţă potrivi tă cere cam 2 zile,
d eci 3 l ei . La clădit e nevoie d e 2 oam e n i : unul aruncă fânul, al tul clă­
deşte. Plata unui om pe zi ajunge până l a 1 l eu 50 bani . Rămânea ţăra­
nului învoit, d upă toate socotelile, c el m ul t un I eu pe zi. ,
Tr eb uie r em ar ca t fap tu l că p e n t r u un om ma tur sau copi l . j;e plă ­
teşte la pl ug 30-40 b an i pe zi . Luna se cal cula l::t 3 2 zile l u crăt oar e.
Dacă: se scade ti m pul rău, revi ne unui o m până la 25 ba n i pe zi .
Dacă facem o ( om par aţ i e n preţ u ri l or plă t i te în 1 906, c u c e l e care
ar fi trebuit plătite� rezultă următoarele :
www.cimec.ro
188 Ilie Grămadă

Falcea de arătură se plătea de obicei cu 20 lei, adică cu 1 7°/0 mal

puţin decât valoarEa aproximativă a n1uncii în 1 906 ; ,

t-- falcea de praşilă, cu preţul mediu de 40 lei , cum arată majori­

0
tatea contractelor, indică 63 /0 mai puţin decât valoarea aproximativă, a
muncii , iar uneori chiar 75-80°/0 mai puţin ;
- falcea de secere este şi ea cu 23-37 0/0 sub valoarea aproxima­
ti vă a muncii ;
- cositul unei fălci de iarbă era cu 25-50°/0 mai puţin ;
- la p.ngajamentul cu luna, în toate contractele, Ia orice feL de
lucrări, nu se pun 3 0 sau 3 1 zilE.•, {cu sărbătorile), ci 32 de zile l ucră­
toare.
Ne dăm limpede seama că la întocmirea angajamentelor pentru
muncii� agricole, se urmărea doar exploatarea muncii ţăranilor. Căci ur­
mărind contractele până la 1 907, vedem că munca ţăranului era plătită
cu o sumă extrem de redusă. :în acelaşi timp, arendaşul făcea un nu­
măr de fişe dE.' tinichea, pe care imprima numele 5, 1 0 , 20 şi literele ini­
ţiale ale proprietarului . Arendaşul era înţeles cu cârciumarul di n sat.
La !Sfârşitul săptămânii, contabilul moşiei dădea ţăranului drept plată
jumătate fhe şi jumătate bani . Pe fise, ţăranul primea de la cjrciuma�r
băutură sau alte articole. Fisele nu erau primite decât de cârciumarul din
sat, astfel că ţăranul era constrâns să ·cumpere numai dE:' Ia el. Adeseori
cârciumarul făcea greutăţi, astfel că ţăranul le dădea cu valoare redu­
să. ln caz că se schimba arendaşul, ţăranul rămânea cu' fisele care nu mai
aveau nici o valoare. In registre apărea ca plătit, cârciumarul sau noul
arendaş nu voia să le primească. Pe de altă parte, pămânul nu era aren­
dat decât acelora care se angajau în timpul i ernii . Pământul arabil era
arendat din martie până la strânsul recoltei, astfel că nici vi tele nu mai
puteau pa_şte după aceea. Suma pentru arendă era plătită în muncă şi
numai arareori jumătate muncă . şi jtimătate bani. în general, pentru 40
lei, ţăranu,l trebu.ia să muncea,scă peste 70 zile la diferite m unci . Pentru
munca prestată la o falc(• de porumb, el ar fi trebuit să primească circa
262 lei. . Producţia era foarte redusă, circa 500-600 kg la falce. Ţăranul
·er� · -coristrân�i să \râhdă toanina·, . c�n d preţul era 1niC (şi fără n ici o con­
clirenţă).' El prÎmea 28-30 lei pe suta de kg. , plus câţiva lei pentru stru­
jeni . Tăranul rămâne în orice caz în deficit.
. . E n ecesar. să fie menţionat faptul că arendaşii plăteau p€ntru fal­
ce, o arendă care varia între 25 şi 35 lei, iar de la ţăran luau până la 1 20
l�i . pe falce.
. P entru văralul vitelor se plăteau sume considerabile în raport cu
5
venitul unui ţăran. Toate documentele arată acest lucru 1 .
Insă lucrurile n u erau atât de simple. In fiecare sat, pe fiecare mo­
şie, ţăranii E.T'au exploataţi sub diferite şi multiple forme. Toate acestea
erau legate de · învoielile agricole, fie că erau sau nu trecute· în contrac­
tele ·de învoi eli agricole. Astfel : exista un adaos la preţul arenzii pe care
trebuia să-I dea ţăranul sub formă de pui, muşchi, ouă, zile de· lucru 1 6.
Sau se scădE'a o anumită sumă din plata pentru lucru ce trebuia plătită
de moşier, acelor ţărani care nu aveau putinţa să ridice păpuşoi i la co­
şer 1 7 ; sau celor care nu puteau pune fânul în stog 18• In unele părţi, ce­
l or care lnu, şi..:.au terminat angajamentul, nu li se reduce plata, ci li se
trece in cont suma cheltuită cu alţi lucrători pentru terminarea lucrări-

www.cimec.ro
fnvoielile agricole - una din cauzele răscoalei din 1907 189

lor (E:xecutate la preţul zilei , adică mai scump) 19. Uscarea snopilor udaţi
de ploaie nu se plăteşte separat pentru cei angajaţi din ia rnă , ci numai
celor angaj aţi în timpul lucrului 2o . Pentru muncă, moşierul sau arenda-
1;iUl dau ca hrană (,,tain") pe săptămână : 1 2 kg făi n ă de porumb, 1 1 / 2 kg
brânză bine sărată şi sare.
Dar m oşierul sau arendaşul mai iau şi pentru pescuit bani sau zile
de lucru 21, pentru văratul vitelor 22, pentru topitul cânepii 23, pentru lu­
tul de uns c ase l e 2 ". Se iau ban i , pui , găini sau alte prod use.
în felul acesta m oşierul scoate bani din orice. Munca este foarte rău
plătită, în schimb aren d a s-a dublat sau întreit. Preţul păşu ni i s-a î nci n­
cinat. Preţul arenzii era între 80 şi 1 2 0 lei falcea . D obânda pentru îm­
prumuturile ce ·le făceau ţăranii erau foarte mare. Pentru 6 lei îm prtpnu ­
ta ţi De 6 l u n i , se lua o dobâ ndă de 2 lei 70 ban i , a dică 450/c dobândă 25.
Datorită acestei situaţii care-i favo riz a , atunci când se pune pro­
blem a schi mbării l egii învo ielilor a grico l e sau intervenţia statului în ra...
porturile dintre moşier şi ţăran, moşierii se opun cu furie prin partidul
conservator. Ei cer " libertatea" absolută de învoială, adică în esenţă bu­
nul lor plac. Ei consideră că învo ielile agricole sunt stabilite:• de nişte l�i
,,pe care, orice aţi face , nu l e veţi putea înlătura " şi că "aceste învoieli
agricole sunt învoielile normale pe care le stabileşte legea ec o n om i că , pe
care n-o veţi putea înfrânge pri n nici o lege politică . . . " 26 . Conservatorii,
reprezentanţi a i m o ş i eril o r , consi deră că legea învoielilor agricole, aşa
cum era alcătuită în 1 8 93 să răm ână în continuare afirmând că ,,preţurile
muncilor în bani (după învoieli) sunt exa cte, r eal e " 27. Aces ta era m odul
de a gândi al exploatatorilor. Răspu nsul nu putea fi decât o pu ternică
mişcare de mase, lu pt :'l revoluţionară n ecr uţătoare .
Considerând lupta socialiştilor drept "un fel de b anditism agrar.".
moşierii spuneau că ,,dacă partidul con s erv ator nu va avea energia şi d acă
partidul liberal nu va avea patri otismul s a u priceperea de a îndruma ţa­
ra pe o cale sănătoasă, viitorul şi chi ar ex i s tenţa ei pot fi ameninţate" 28
("ţara" fii n d în acest caz moşierii şi burg h ezia , cu propri etăţile lor). In­
terprE-tând cele scrise în constituţia burghezo-moşierească din jurul anu­
lui 1900, du pă care expropri erea n u se poate face decât pentru utilitate
publică, moşieri i se întrebau : "Dar ce uti li ta te publi că este să se ia pro-­
prietate a unui român pentru a se da altui român sau chiar la ma i m ulţ i ?
A lua de la uni i pentru a î m p ăr ţi la alţii este pur şi simplu teorie. . . a nar-
h.IS t a,
w socia• 1 'Is t aw . . . " 29.
De fapt nu m a i s tăpân ii făceau tot ce voiau în ,ţară, pentru că ei
aveau la ândemână l eg ea , apa rat ul într eg d e stat cu toate mijloacele de
represiune, ei aveau pământurile şi banii. România 'acelei vremi avea
mai numero as e legi decât orice altă ţară din lume, căci "ea traduce şi vo­
tE:.ază" ori ce lege apare în o cci dent 30. Aşa cum era organ i zată societatea,
ea nu se însărcinase prin i nstituţiile ei să protejeze pe cel salb. Din con­
tra, legi le şi funcţio n ari i prea n umeroşi nu existau ca să facă· dreptate,
ci ca să apere interesele de ex pl oa tare ale unei clase subţiri de exploa­
tatori. MoşiETii şi a r endaş i i se foloseau in primul rând d e 'fu ncţionarti
publi ci din sate. A ceşti a nu aveau n ici educaţie , nici instrucţie . Ei apU­
cau legea aşa cum le dicta imaginaţa lor şi tn virtutea autorităţii lor ab.,.
solute. Primarul, notarul, perceptorul, i nspecto rul comunal, jandanni i Şi
pol iţi ştii mai păstrau şi la 1 90 7 tra di ţi ile puterii discreţionar�, despoti.:.
ce, d in vremea turcilor. " Ei se face e_g a li pHitiţi, fie pentru a ap li c a, fie· a

www.cimec.ro
190 iiie Grămadă

nu aplica legea '' 3 l , Ţ ă r a n u l român ştie ce înseamn ă legea de aceea el plă­

teşte şi lege a n u mai este j m p otri v a lui . IY1oşierul are în mâ n a lui lege a şi
oamenii care-i servesc i nteresele. Primarul administrează, prezidează la
fac erea învoieli lor agri cole, face anchetf•, j u decă , execută propri a sa ho­
tărâre, j ud ec ă în propria sa cauză, reglementează pe cale de di spoziţj e
orice ch8s ti u n e civilă în sat, prezi dează judecătoriile comunale, pronun­
ţă cărţi de j ud ec ată şi le ex ecu t ă în numele regelui. Pri marul e un ţă ran
servil, plătit !ji î n tr eţi nu t de m oşi er de cele mai multe ori e c hi a b ur,
,

fost ag en t electoral, venit să se îmbogăţească pe spatele ţăranului. Ser­

vil fa ţă de superiori, ar ogan t fa ţă d e ţă ra n i c or u pt imoral, primarul e
, ,

u n e a lta moşilTului cu care je fu ieşte pe ţă r a ni .

. Ţăran ul e tri mis cu forţa la m u n c ă de oa m e ni i m oşicrului, d e au­
torităţile comunale şi j a nda rm i Ei tri m i t pe tineri şi bătrâni, femei şi
.

copii, bolnavi şi chiar oameni neangajaţi la m un cile de pe moşie. Sunt

trimişi să l ucreze î n locali tăţi mai îndepărtat e decât cele prevăzute în con­
tract. Sunt înch i ş i noaptea în c oş ere, sub pază, pentru a-i avea dimi­
neaţa la luc r u . Moşierul întrebu inţcazi'i două prăjini : una mai mare cu
care m ăsoar{t pământul pen t r u muncă, ş i n l t a ·m ai mică cu care măsoa­
ră păm ântul dat în arendă ţăranului . Pentru ţăran nu există nici o leg e
care să-l apere. Oricine apăra pe ţăr a n era considerat socialist sa u co­
munist şi era urmărit.
Prefectul sau subprefe c t u l se aflCt dcpnrte d e sat. Ei nu ştiau şi nici
nu-şi dădeau sili nţa �ă �tie ce se pe t r ec e în sat. Ei erau din a cee nşi l u­
me cu moşieri i. Moşierii aveau p utere neli m itată, arbi trară. Autoritatea
lor era fant ezistă şi de!i.poticJ. Dac<.\ ţ :l ra n u l nu lucra cum prescrie {sau
doreşte mo�ierul) contractul, învoiala, dacă n scăpat o vi tă pe câmpul
boit-rului, un pui, o e;ăin:i în g rădi na lui, dac:1 . . . dacă . . . , amenzile plouă.
Iar ţăra nul răm �î.ne m ereu încărcat şi obligat faţă de boier .
M oşieri i s u n t put e r n ici din punct de vedere econom i c )Î politic. Ţ[t­
ra ni i nu sunt o rga n iz a ţi ; nu au nici o ca p acitate economică pentru a fa ce
faţă puter i i economico-politice a moşierului ; ei nu s u n t şi nu p ot fi soli­
dari în acti unile l or, dacă nu sunt con d usi de o clasă rc>vol utionară . Deci
Ş
r a po r t ul di ntre cele două forţe, m oşi eri i ţărani , aparE· d efa'vorab i l pen­
tr u ţărani . Ei au î ns ă puterea numărulu i , · a f o r ţei uriaşe revoluţionare
de care di s p un . In prez iu a răscoal ei din 1 907, a n al i z a situaţiei de pe
teren , ne ara t ă că ţă ra n ul putea să ofere d o a r munca sa m oşi er ului care
di s p u n ea :de i mense întind eri de p ă m â n t. Ţăranul ieşise să r ac din clă­
căşie şi in t ra se în adevărate co ndi ţii de dăcăşie pri n legea învoielilor
agricole. Tocmai pe temeiul aces t or l egi , ţ ă r an u l era exploatat în mod
cu t otul barbar. C. Ga r o f l i d considera că e xp l o at are a se făcea mai ales
prin 32 :
a) d e preci e re a muncii de către m oş ie ri sau arendaşi ;
b) are ndare a cu preţuri mari urcate, a l ocur i l or de h ran ă şi pă-
ştme ; .

c) împrumuturi cu dobânzi \foarte mari de către m oşie ri sau n-

rend a�i ; ;
d) vânzarea p r odusel or sub preţ, sau vânzarea a n ti ci pată a lor
(aici ţăra n ul fiind înşelat asupra valorii ce r e alel or , iar d e părt are a d e
oraş şi lipsa unei co n curen ţe, îl lăsa la bunăvoia· moşierului) ;
e) cumpărarea forţată a unor mărfuri peste v alo a r ea lor (prin
cârcimnarii din sa te care primesc 'fisele) ;

www.cimec.ro
tovotel ile agricolf" - una din c nuzele râscoatei dtn 1907 191

f) impozitele mari carE:.' grevează asupra micii gospodării ţărăneşti .

L a aceste aspec te se ad aogă mu lte altele, p e care moşierul Gar o fl ld
nu le mai enumeră : măsurătoarea falsă a pământulu i , obligaţia de a
munci cu precădere pământul moşierului, repartiţia celor mai rele pă­
mânturi pentru ţăran, amenzi, cadouri, dorobanţi şi jandarmi şi primari
şi vătafi şi alţii, sunt unele din c€:'!e mai generale forme de exploatare
care se adaugă' celor de 1nai sus. Ele izvorăsc în totalitatea lor, tocmai
din ansamblul 'învoielilor agricole, care favorizează prin lege pe moşieri,
Toţi istoricii accentuează asupra arenzii în dijmă, care a crescut de la
1 870 încoace, precwn şi faptul că forma cea Jnai grea a arenzii era aşa
numită' "Ia taria" ( =
pentru un lot primit de la moşier, trE.buia să lu­
creze o suprafaţă de obicei mult mai mare decât lotul primit pentru el) J::.
In practică, ţăranul neavând bani, nu avea cu ce plăti arenda. Mo­
şierul avea pământ, iar ţăranul n umai munca şi sărăcia. De aceea ţă�
ranul era obligat să se supună situaţiei date', legale sau ilegale, sau
să se răzvrătească, aşa cum a făcut la 1 907.
ln atari condiţii, ţăranul lucra la moşieri din copilărie până la bă­
trânE:.ţe. Munca era reglementată cu biciul, prin violenţă. Toate preve­
derile legii favorizau pe moşier. In caz că un ţăran nu era mulţumit,
avea dreptul, conform articolului 20, să facă apel la j udecător, în ter­
men de 15 zile. În caz că vreun ţăran îndrăznea, j udecata se făcea peste
câteva luni. Pentru ţăran era timp şi bani pierduţi zadarnic, iar pe dea­
supra 1nai aştepta şi răzbunarea moşierului.
Un ţăran din comuna DumE.!?ti (Vaslui) arăta la 1 904, tn vremea răs­
coalelor din acel judeţ, că nu are decât 10 prăjini de loc şi o cocioabă .
Are două vaci şi le-a dat la vărat pe izlazul moşierului, trebuind să plă­
tească 20 lei de vacă. A cerut de la boier o vacă pe care s-o vândă pen­
tru a-şi plăti văratul, dar 1noşierul i le-a oprit pe amândouă pentru suma
de 30 lei, iar pe ţăran l-a mai trecut dator cu 1 0 lei pentru munca pă­
mântului pe anul urm ător.
Ţăranii de laJ Tansa (Vaslui), nu aveau de unde să dea un păhar
de lapte unui bolnav, pentru că nu aveau v aci în sat 3!i,
Atâta mizerie cât ascundea viaţa acestor ţărani nu poate fi cuprin­
să în vorbe. Mizeri� aceasta venea de demult, din vremea când si cro­
nicarul Grigore Ureche scria în Letopiseţul său că ��în Moldova �u cei
mai 1nici, despre cei mai mari acest obicei, pier fără judecată, fără vină
f;i fără samă. Sânguri cd mari, judecători, sânguri pârâşi şi sânguri pli­
nitori legei . Şi de acest obicei Moldova nu scapă . 3.>. . . u

S-a constatat în faţa justiţiei că în cele mai multe sate din Mol­
dova, primarii legalizau contractele pentru munci agricole, fără ca ţă­
ranii să fi fost prezenţi şi fără consimţământul lor. Uneori jandarmii
aduceau cu forţa pe ţărani la curtea1 tnoşierului (şi nu la primărie ţUm
prevedea legea) şi acolo se făceau invoiE:ol ile. U nii ţărani au fost luaţi cu
forţa şi au muncit şi doi ani la rând fără a se face socoteală nici pentru
un an.
D. Sturdza a t rebuit să recunoască la 16 ma rt ie 1 907 c ă "de câte ori
s-a vorbit despre tocmelile agricole, că nu se mai potrivesc cu stare"
lucrurilor actuale, s-a înlăturat această chestiune dei discuţii". Iar la 3
februarie 1 908 tot E.'l recunoaşte o serie de adevăruri grave. ,�Am contat
prea mult pe bunătatea şi răbdarea ţăranilor. Nu am fosti pregătiţi în
www.cimec.ro
192 tlie Grămadă
-·------ ---- ------ ----

chestiunea agrară . . . Iar n a munca nu valorează decât jumătate cât vara.

Acestea sunt tocmelile pe care d. Carp le-a numi t . la 1 8 8 5 uzurare. Ţă­
ranul plăteşte tot luxul şi cheltuielile nechibzuite de la oraşe" . Iar apoi
încheiE.' ca şef al partidului liberal : "Acum ne-am dat cu toţii mâna,
ca să uşurăm suferin ţele ţăranilor. Chestiunea agrară este temelîa ţării,
ori o punem la eale, o ri suntem pierduţi" 36.
In adevăr, ţăranul era furat, exploatat, bătut de un stăpân ne­
milos, crud. Chiar pentru un străin, "România! apare astfel ca b colo­
nie, ai cărei stăpâni, născuţi în aceeaşi ţară, au cucerit-o. Străini de in­
teresele ţării, ei exploatează . . . Un asemenea regim nu poate, să dureze
decât pri n forţ.ă . . . " 37.
Pentru a-şi asigura profiturile, moşierii recurg la unele articole
din legea învoielilor agricole. Printre altele, cele mai des folosite erau
articolele 24 şi 2 8 . E vorba de unele precizări privind pe ţăranii care
n u ies la lucru şi felul cwn pot fi înlocuiţi. Deşi legea prevedea că
lucrătorii nou angaj aţi nu pot fi plătiţi decât după preţurile curente în
l oc al ita te, c u toate acestea moşierii şi arendaşii angajează! lucrători cu
preţ mai mare. După 1 893, Uegea învoielilor agricole prevedea posibili­
tatea die a face apel la codul civil. ln acest sens proprietarul se prevala
de prevederile art. 1 730 al. I din codul civil, care prevedea pentlru pro­
prietari un drept de privilegiu pentru arenda anului curent şi pentru
timpul care curge până la expirarea contractului asupra anului curent
şi asupra a tot ce serveşte la exploatarea moşiei. Scopul principal era
de a reţine bunurile şi a impiedica deplasarea lor de pe moşie. Cum însă
uneltele, vitele, şi eventual chiar recolta strânsă de ţăran s e găseau în
vatra satului, în gospodăria ţăranului, lipsea în materie de invoieli agri­
cole, condiţiunea principală pentru exerciţiul dreptului de privilegiu şi
retenţiune. Aşa stăteau [ucrurile în materie de drept. In practică, mo­
şierul şi arendaşul făceau tot ce doreau cu ajutorul adminisţratiei de
stat.
D acă ajungeau la justiţie, moşie:rii şi arendaşii se prevalau mai
ales de dispoziţiunilo art. 1730 din codul civil sau de prevederile art. 27
din legea învoielilor agricole.
P entru ţărani nu exista nici o ieşire din plasa exploatării şi opri­
mării moşiereşti . Numai una singură : lupta pentru dreptate.

3. - învoielile agricole, cauza fundamentală a Jiăscoalelor din anul

1907.

Dacă se.- analizează cauzele răscoalelor din 1907, pe lângă nefasta

lege a învoielilor agricole, se mai găsesc multe altele. Cele mai multe
su·nt însă legate de legea învoielor agricole şi de felul cum este inter­
pretată această lege' · de organele de stat şi de cele locale.
Despre cauzele răscoalelor s-a vorbit mult şi in istoriografia bur­
gheză. S-a spus că răscoalele au pornit pen tru că ,.ţăranul român e le­
neş, îndărătnic, are apucături; rele, instincte animalice ; că simţul reli­
gios a slăbit murt la sate. . . , că n u mai are frică de D umnezeu . . . " 38. Sau
că "deslE:garea problemei ţărăneşti nu constă in chestia economică nu­
mai, ci m ai mult morală . . . ", că "a fost lipsit de creştere'' 39• Alt ••istoric"

www.cimec.ro
ln:volelile �rlcole - una din cauzele răscoalei din 1 907 193

scri e că ţăr anii s-au răsculat pentru că nu au vite de rasă, grajduri sis­
tematice " (în timp ce ei dorm iri bo rd ei e primitive), fabrici de unt (în
vreme ce nu au o vacă în întreg s atul), se m i nţe selecţionate (in timp ce
ei pier de foame) ş i altelE:• de genul aces ta 40 . Al ţ i i spun că învă ţă tori i
din şcolile rurale nu au fă cut teo ri e agric olă ţ ăr a l'ti l o r 4 1 , că ministerul
agriculturi i " doar m e pe roze" fiind la d i s c reţi a pu ngaşil or şi cocotelor"
( de nuanţă con s ervato are, deoarece cel ce scrie este liberal) 42 , că "nu pă­
mânt, ci o muncă r aţiona lă, cu pricepere, convingere, ajutată de ştiin­
ţă . . . " îi trebuiej ţă ra nul ui pentru a nu se răs cu l a 43• Alţii cred că lipsa
Wlei cl ase de arendaşi mijlocii _mai r ăs pân dită pe suprafaţa ţării, o claSă
interm�di ară intre ţărani şi moşieri 44, ca de pildă răzeşii 45, ar fi cauza
d esl ănţuirii ţăranilor . S-a m ai afirmat că răscoalele au pornit deoarece
"s-au d esmoş ten i t preoţi i , învăţătorii săteşti , dascăli i de bi se rici , căru­
ţaşii, mesF..riaşi s ă t e ş t i . . . , toţi aceştia s-au declarat fă ră d r e ptur i d e a
putea. dobândi pămâ nt" (prin i n s tru c ţ i u ni şi circulări ministeriale) 46, în
timp ce a l ţii adaog;l la aceştia pe primari , notari, perceptori, şi că dato­
r i tă acestui fapt au a p ă r u t ana.r h i ş t i i , soci aliş t i i " 7 , p r e c u m şi cele c&teveţ
s-ute de mii de s tr ă i n i " 8 . Unii p ol i ti c i eni scriu că a s l ă bi t principiul de
autoritate şi noţi u n e a de o rdi n e şi de a c eea e foarte buriă şi necesară
;;o a lă turare inţG,l eaptă a partidelor în fa ţa ordinei zdruncinate" 49 şi că
sta tul şi partidele. nu se îngrijesc de " ar en d aş i , proprietari, administra­
tori, toţi aceşti directori foarte utili şi foarte harnici ai agri cultu ri i. . . " 5�;
şi de aceea pornesc revolta51, sau că n - a existat ,,educaţie morală, teh­
nică ş i .e co n o mică a ţ.ăranului" fi2 şi alte împrejurări de genul acesta pe
care diferiţi scriitori ai vremii le an un ţă 53. Nici unul n-a spus desch-is
c:ă mizeria , l ips u r i le, foam ea , . expl o atarea cruntă şi bătaia, alături· de
multe altele, sunt cau E e care au determinat răscoalele din 1 907.
Cauze s unt multe. Ele se cen tr ează mai ales în j urul lips ei de J)ă­
marit pentru hrană şi i zlaz, a foa metei care bân tui e pri ntre ţărani, 8
bo li l or împotriva cărora nu se i au măsuri sanitare (în primul rârtd p e­
lagra). Aici i n tră b ru ta l ităţ i l e , · am eni n ţă ri l e , s ching iui rilE:·, maltratările
din . pârtea moşierilor sau arendaşilor, purtarea rea a primarilor, nota­
rilor, perceptorilor, lipsa de justiţie, de libertate şi d rep tat e . Peste toat e
acestea venea legea în voelilor ag r i co le şi car a c t er u l ei de înrobirE:• şi a­
plicarea acestei l egi numai în favoarea moşierului şi arendaşului.
I n l egă tur ă directă cu î n v o el il e agricole şi contractele î nch ei ate în­
tre ţă rani Şi moşi eri , documentele epocii .s c o t în relief o sumă d e as­
pecte care au contribui t la agra varea vi eţi i şi mâni ei ţăranHor şi au îm­
pins ţărănimea l a răscoalele din 1 907. P ri nt re cele mai !Îns emn ate laturi
nega ti ve izvorâte din învoielile agricole trebuie menţionate :
- nerespectarea legii învoielilor agricole de către moşieri ş i are n­
da!?i ;
- nerespectarea contractelor de învoeli agricole de cătTe mo şi eri
şi arendaŞi ;
- încărcarea cu datorii şi î ng re u nare a la munci p ri n falsifi care a
d atel o r d in co n tract e ;
:- · · calcul are a unei arenzi foarte ridicate · şi in primul rând achitarea
acestei arenzi prin muncă (prevăzută în co n t ra ct"e sau zilde su pl i m enta -
re� priri înţelegere verbală , făcute · iarn�} ·i ·· · · .
·. . . - ţăranii sunt furaţi la măsurătoarea pămâ:ntului · ş i Ia socoţelile
. . .
care urmează ·pe b a z a contractul ui ; · · · ·
! . .
• '

C-da 4Gci5� coa.la 13

www.cimec.ro
i 94 Ilie Grămadă
· - .·· - �···- - �=------

se prevede în scris sau treb ui e să dea în b aza unei �nvenţii

verbale, r uş fe tur i ;
- se plătesc, ca una di n prE:Vederil e contractului de invoeli agri­
cole { sau prin con venţ ie verbală) , diferite taxe nepr ev ăzute {cărarea bi-
sericii, şoricărit, ciorărit şi al t e l e) ; ,

- se p lătesc amenzi pe care moşierul sau ar end a şul au preved ere a.

s[t le inscrie în contractul de învoeli agri col e ;
- se dă hrană {tain) de proa st ă calitate şi în cantitate mai redu să.
decât cea prevăzută in contract ; ,

- primarii aplică llegea aşa cwn le dictează fantezia lor, doar în

fa v oa r ea moşierilor, ale căror slugi sunt. Contractele de invoeli agricole
le i ntocmesc după in di ca ţiile moşi erului sau arendaşului ;
- primarii împreună cu moşierii şi are:ndru?ii, l eagă pe ţăran pri n
contract sau prin î n ţel eg er e verbală, de o blig aţ i a de a cumpăra de la
cârciwnar diferite produse (mai ales rachiu), pri n instituirea fiselor care
stmt v a l ab i le numai la cârciuma s atului respectiv. i
Acestea snnt cele mai uzuale forme sub care se întâlnesc necazurile
ţărani lor în le:g ăt ură cu î nvoel i le agricole. ,
Dacă analizăm un contract agricol, care c uprin d e elementele tipice
tut uror contractelor încheiate sub regimul legii învoelilor agricole, vom
co ns ta ta că nu se vorbeşte nici măcar un cuvâ nt d es pre v reo obligaţ ie a
m o ş i erul ui sau arendaşului. Astfel, de pildă, contractul agricol nr. 124
din judeţul Bacău, pe 1 906 , î n cele cinci articole se orevăd doar obli­
gaţiile ţă ranil o r , iar în final se spune că dacă nu se Vor s upune celor
arătate în contract {adică arătura la adâncime potrivită şi brazdă mărun­
tă cu 1 6 l ei falcea ; praşilă de 2 ori, culesul, căratul por mn bul ui, aşeza­
rea în coşer e, tăiatul şi căratul s tr uj enilor, aranjarea în stoguri cu 40 lei
falcea ; secerat, strânsul spicelor, facerea u nor snopi mici, câte 1 7 snopi
la clae, în caz de ploaie uscarea snopilor şi iarăşi aşezarea in clăi..., total
1 6 lei falcea ; cărătura, câte 2 lei p e zi de carul cu 2 boi ş i 2 · oameni ;
mLmca cu b raţele , socotită câte 50 bani de om pe zi ; pentru toate acestea
trebuie să iasă la muncă "fă ră cea mai mică întârzi ere cu toate ajutoa­
rele noastre de muncă... din mo mentul ce vom fi vestiţ i . . . , vom exe­
cuta 1nW1ca pâ n ă la complc.cta terminare"), - pot fi urmăriţi pentru
averea lor mobilă şi imobi lă , conform art. 1 729 din codul civil şi chiar
averea prevăzută la art. 4 0 7 pocedură civilă, "fără vreo contestaţie din
pa rte a noastră d e la care ne dezistăm clar de acwn" 54, Contractele publi­
cate ca şi cele ce se mai află în arhi ve, cupri nd in es en ţă aceeaşi for­
mulare, cu in ch ei er E:a cu proprietarul sau a rendaş ul au dreptul să p<>;r­
n e ască orice ac ţ i une i mp otri va ţărani l o r , " fă ră ca noi (=-=� ţăra ni i) să avem
vre-nn drept la pro test are la vreo autoritate" 55. Pentru di feri te munci
pe care ţăranul trebuie să le facă "gospodăreşte'', i se plăt eş te între 5 ş i
60 bani prăj i n a , şi "alta nimică" , ceea ce revint' între 4 lei ,şi 48 lei
pen tr u falce, care t rebui e lucrată în multe zeci de zile (mai ales prăşitul
şi culesul porwnbul ui). Uneori ţăranii sunt o blig aţ i să accepte în con­
tractele de învoeli agricole s i t uaţ ii înrobitoare ca ace stea : " Ne pbli ­
găm a da b ăi eţii noştri ce-i vom avea m ai bnni dE.' pl ug ări e de a wnbla
l a p lugurile d-lui a ren d a ş, în permanenţă, a di că de la inceputul plugă­
riei de prim ăvară şi până la căderea omătului şi incetării plugăriei" 56.
!n alt contract se prevede : "Banii ce ni se v or cuveni pentru muncile
s tip u la t e în dreptul fiecărui nume, i-am primit pe d epli n şi la facere�
www.cimec.ro
II<voiclile agricole - una . din cauzele răscoalei din 1 90 7 195

pr ez e n t ului angaj am ent . sumele de bani ce vom rămâne d atori în mma

t ermi nă rii mtmcilor, avem a le achita d -l u i a r en daş imediat c e voim
c ontracta cu m unca pen tru anul 1 90 7 " 57 • I at ă cum era legat ţ[l ran ul an
de a n pentru executarea m uncii in d i j m ă , fără a putea i e ş i din datorii -­
l e cu care era încărcat la fiecare sfârşit d e an de d1 tre moşier sau aren­
daş. Se mai spunea că datori i l e vor p ute a fi acop<::ri te prin a doua ,,ră­
fuială " pentru m un c a agri c ol ă pe alt an , " după p reţul şi con d i ţJ i l e
prezentului contract" 58, ceea ce înseamnă că preţul mun ci i rămâne a­
celaşi , indiferent de orice t r a n s fo r mă r i e c o n om i c e .
Pentru "ierbărit" ex is tau d e asemenea cond i ţ ii foarte gr ele. "Lo­
cui to ri i care au o .vită mare vor face pe seama d-l ui proprie tar fără
nici o plată şi la p rima chemare 26 arii 85 cen ti ari i de prăş ili'l de două
ori la po p u şo i , cules curat, bi ne, de foi şi cărat ,}a arie sau coşar ul d - l u i
pro pri e tar ; hlujanii îi vom tăia, face g ră m ezi şi c ă ra că car ele noastre
la aria d - l u i proprietar ; vom mai face 62 ar i 6 5 cen t i ari i de secere sau
smul s la orice fel de cereale, bi n e munci t ş i sn o p i i cl ădi ţ i î n clăi bine
strânse şi cărate cu ca rele noastre, la arii d - l ui proprietar " . ilar to ate
acestea pentru o vită m ar e dată l a izl az. In i ncheiere cont ractul pr e v ede
că pentru o zi n el ucra tă Sf:· socoteşte ,..o zi cu carul l ui o p t , iar o zi cu
palmele nefăcute l ei trei " 59. TrebUie. r eţinut faptul cii moşierul plăteşte
maxirnul 2 lei pentru z i u a cu ca'rul şi 50 sau 80 b a n i z i u a de lucru
cu pal mele.
Câte pr eten ţ ii nu se po t ridica din par t ea unui m o şier sau a rendaş
dintr-o formulare ca a ceasta. d i ntr-un con tract de învoi ală agri col [t . ..,Nici
unul din locuito rii semna ţ i in p r ez e n t ul act nu va avea dreptul a r id i c a
··ecolta sa, fie d e pân e albă şi mai ales a păpuşoilor, d e p c- l ocul lulat cu
d u j mă , până m ai întâi n u va avea o c hi tan ţă d e la ca n ce lari a administra­
ţiei m oş ie i şi care chitanţă nu se v a elibera decât a celora d i n n o i care
au efectu a t analogul prevăzu t pentru l o c u l luat cu dij m [t şi a regulat
şi oricealt cl a raveri ar fi avut cu d - 1 a renda ş ., 60.
Unele pr eveder i contractuale sunt cu totul absu..rd t... , ca d < • pildă :
,.Cazuri f or ţate. secetă sau alte împrej urări neprevftzute nu pr i ve s c pe
pro pri etat e . Şi vi tele ce vom vi nde sau ar pi eri d i n acele trecute în pre ­
zenta obligaţie, nu vor fi sc u ti t e de plata imaşului . . . " 6 1 Pretuti ndeni,
n wnai ţă rani i "ră mâ n personal respon zab i li pentru d au n d e cauzate
d-sale " , dar nici un con tract nu prevede cl auza obl i gat o r i i pentru mo­
ş ier sau arendaş.
I n judeţul Iaşi l u na de lucru era d e 32 zile l u cră toare (s e pl ătea
cu 15 l ei şi o perec h e de opi n ci , la pl ug in tim pu l pri măveni şi toam­
nei) 62• Un contract preci zează şi sarci nil e ţăranului, în mod detailat.
·�Noi m un ci torii care vom l ua pământ arabil pen tru hran ă , vo m face
în sc h im b l ucrul unnător : ptntru una falce pământ, 30 pră ji n i praş i l ă ,
80 prăjini secere! şi 240 pră jini cărătură la pâne albă cu trăg ă t orii �i
ca rele noastre, fără tain ... " 63. Iar "plugăria vom face-o în orice ti m p um -
blând de la răsărit până l a apusul soarelui , socotindu-se 32 z il e luna . . . u �YA.
T z l az ul va. fi pl ăti t p rin mtmcă făcând câte 20 p ră j i n i p ra ş il ă la por um b
şi 40 prăj ini secere de fiecare falce 65. Une ori plugul se face " din noapte
î n noapte" , după cum vor fi rânduiţi ţă ran i i " d e pristavul plugurilor" G6.
U nele contracte recunosc că ţăranii nu au n i m ic de primit , că deci li s-a
da t totul sub form a u n ui avans primit in c on di ţ i ile rele ale c ontractului

www.cimec.ro
196 llie Grămadă

de cu iarnă. ".Banii cât valorează munca ce ne ., agajăm a face şi care

se văd trecuţi în resturile respective din acest angajament şi .in drep­
tul fiecăruia, declarăm că i-am primit pe deplin acum la facerea aces­
tuia şi nu mai avem dE.· primit nimica" 6 7. · ,

Se întâlneşte formularea că acolo unde ţăranii nu vor putea exe­

cuta muncile angaj ate, vor plăti câte 2 lei prăjina (adică 1 6 0 lei fal­
cea ! ) 68 . In judeţul Suceava luna de lucru la plugărie era de 30 zile lu­
crătoare şi .se plătea · cu 1 0 lei luna (deci circa 35 bani ziua de lucru
pentru un om) cn . Ţiiranii trebuiau să stea pe câmp pE.ntru a nu întârzia
dimineaţa să i<Js<.\ c u plugurile." . . . suntem obligaţi a ieşi la plug îndată ce
ne va vesti şi a sta în permanenţă la otacul plugurilor, pentru a se in­
juga plugurile în răsăritul soarelui şi a nu suferi întârzieri din cauză
că venim târziu de Gcasă" 70 .
Aceste câteva exemple, din unele contracte de învoeli agricole pe
1 906 din Moldova, arată situaţia grea în care se găsea ţărănimea. La
cele arătate m ai trebuie adăugate toate obligaţiile netrecute, căci ţăranii
mai aveau şi alte obligaţii neînscrise în contractele de învoeli agricole,
dar care erau strfms legate de ele.
In anul 1 90 5 , :;darul Deş t eptarea satelor 7 1 scotea în relief crunta
exploatare a ţărănimii. Făcând o scurtă prezentare a situaţiei unui ţă­
ran, scria că "un sătean are nevoie de 1 0 prăjini de loc pentru hrana dE.•
vară. El are doi boi, o vacă şi zece oi. Merge la arendaş şi contractează
astfel :

Pentru 1 00 prăjini 1 0 a l lei prăjina face 1 00 lei

Pentru 2 boi văraţi 30 lei
Pentru 1 vacă vărată 1 5 lei
Pentru 1 0 oi vărate 30 lei
Se face 1 75 lei

Pe lângă acestea se învoieşte verbal ca să facă arendaşului sau mo­

şierului 4 zile dacă cu carul şi să-i dea 3 perechi pui sau .găini pentru
că i-a p r im i t vitele la vă.r at şi i-a d at l o c de h ra nă lată trecut pe anqa­
. .

j amentul agricol :

1 6 0 prăjini secere a 0.20 32 lei

1 0 0 prăjini praşilă a 0.50 50 lei
200 prăj ini arătură a 0 . 2 0 40 lei
20 zile cu carul a 2 lei 40 lei
3 0 zile cu braţele a 0,60 1 8 lei
Se face 1 8 0 lei
Dar ·în acelaşi tim p moşiE:Tii şi arel)daşii au vândut ţăranilor vago­
nu l de porumb cu câte 1 800- 1 900 lei.
ZiBrul Ecoul Moldovei 72 din Iaşi scria în noiembrie 1907 un in­
ter�sant articol intitulat "lnvoieliloe · agricole pe moşia d-lui P. P. Carp,
Ţibăneşti". Intre altele se dau următoarele date : " . . . merge vorba la d-1
Carp că falcea la d-sa costă 40 lei când .. .iată socoteala ce am · aflat-o. -

In bani d-sa nu dă, ci numai în muncă. Şi anume o falce a ţăranului

contra o falce de muncă a boerului, falce d e muncă ce se împarte : .
.

www.cimec.ro
lnvoielile ag'ricole - una din cauzele răscoalei din 1 907

3 zile arat, semănat, grăpat, boronit,

32 zile amândou[l praşilele,
20 zile culesul,
5 zile căratul
60 zile total de muncă la o falec.
Aceste zile socotite câte 2 lei ziua, cum socoteşte d-1 Carp muncito­
rilor străini, ne arată că falcea la d-1 Carp e de 1 20 lei. Administratorul
Gh. Eliade! bate . . . Bucovinenii şi sârbi i speriaţi nu m ai vin . Acum are
italieni . . . Ţăranii de la moşia d-lui Carp n-au de loc pământ propriu
�li mai de loc vite . . . Acesta e seful
· conservatorilor".
Atunci când · în 1 90 7 s-a plătit în IVIoldova câte 30 lei pentru fal­
cea de secerat, care a speriat pe arendaşi şi moşieri , acest preţ a fost
considerat ca u n �,preţ de grevă" i3.
Faţă df:' formele grel e de e x p l o o t a n " in c;:: r c e r a u formulate şi apli­
cate, învoielile agricole au constitui t u nul din motivele imediate ale răs­
coalelor din 1 9 0 7. De altfel incă la 1 8 88 învoielile agricole ua format
obiectul atacurilor veh e m en te ale ţărănimii r[tsculate. Atunci când au
pornit la răscoale, ţăranii au d istrus condicile de munci agricole şi au
creat noi contracte. Răscoala din 1907 a avut drept cauză fundamentală
starea E-conomică a. ţărani lor. Răscoala a pornit îm potriva moşierilor şi
arendaşilor, exploatatorii şi asupritori i lor d irecţi .
Raportul detailot al prefecb 1 l u i de B oto ş <J n i (nr. 1 1 0 2 d i n 1 8 februa­
rie 1 907), scoate în relief faptul că ţăranii din Fl c1 m ftnzi, Frumuşica şi
Rădeni s-au răscula t îm potriva arendaşilor din cauza ••contractelor de
angajamente agricole" care erau foarte grele. Declaraţiile ţăranilor şi
cereril e lor, se rE.'Zumă - după raportul prefectului -, la schimbarea
�i îmbunătăţirea invoielilor agricole (arenda cu preţ mai redus, acorda­
rea de izlazuri �i năm ânt de hran ă. măsurătoare dreaptă şi socoteli co­
recte, angajarea ţă ranilor localnici . împotriva folosirii de mână de lucru
străină care concurează pe ţăranii localnici ) . Ţăranii din Flămânzi , re­
cunqaşte prefectul, so2 plâng ,,şi proteste-a ză cu drept cuvânt în contra
procedeelor administraţiei Flămânzi care i-a înşelat în aşa mod ; ei vor
lucra pe moşie, cl ar nu vo r să plătească d ecât 5 l ei . mai mult la falce
decât plăteşte arendaşul proprie,tarului" 7.; . Ţăranii din Frumuşica s-au
răsculat deoarece arendaşul nu 1(' face angajamen te la m unci agricole,
nu le dă izlaz şi nici păm ânt. lucrează moşia cu o am e n i străini . Când au
de lucru pe moşie, sunt furaţi la m ăs 11 rătoare si f:.ocoteli, mâncarea e rea ,
iar pe deasupra li se m ai cer pui pentru vitele primite la izlaz 75,
In cererea adresată prE'fectului, ţăranii din Flămânzi exprimă în­
treaga lor pornire faţă de situaţia nedreantă î n care se găsesc ei. ,. . . . am
îndurat mari încercări. persecuţii şi a m fost s peculaţi şi trataţi mai rău
decât Robii... " scriu ei. Arată apoi suferinţele pe care le au din cauza
n erespectării învoielilor agricole. ,. Angajamentul nu se respectă niciodată
după cum er a scris pe hârtie şi nouă ni se dă ca h rană la c ărat şi I a
orice treabă, m ămăligă d 0 p o pu şo i stricaţi, brânză roşă, iute şi c u viermi,
curechi şi castraveţi îm puţiţi, din care cauză cea m ai m are parte d i n
noi ne-am îmbolnil.vit d e pelagră ; anoi cân d ne dă drtă să prăşim
popuşoii lor, prăjina era apro2pe de 2 ori m ai mare ; iar când ne dă
nouă ţ>ământ, deşi E:Ta de calitate foarte prost. dar şi prăjina era aşa de
mică, aproape o jumătate. Vitele noastre de asemenea nu au avut nici-

www.cimec.ro
1 98 Ilie Grămadă

o d a tă i m a ş suficien t . . . D i n aceste ca uze a j u ng â n d cu ţ i tul la os . . . " IG , ţă

­
ra nii au po r n i t s<-t ia cu asal t ce ea ce n u prim e au de bună voie.
Ţăranii d i n com una Deleni-G hica s pun cam aceleaşi l u cr u r i . ��N oi . . .
am fost ang aj a ţ i a a c h i ta pri n m uncă at.:î t p ă m â n t u ri l e d e cu l t u r :-t �i
fânaţ, cât .ş i imaş ... , î n să cu p r e ţuri 1nari, peste puterile noac;; tTC ·. . . " Ei
mai cer ca " ar e n d aş i i să fie mai pu ţin pretenţio�i pentru pre ţ u l subarcn­
di'tr i i păn1ânturilor ce ni se d a u nouă, cum şi a ni s e da îndeaj u ns păm â n ­
turi pentru cultură şi fânaţ, cât şi i m aş şi numai după vechea m ăsuri't ,
fălceş te ; precmn ş i a se regula c a s ă n u m ai fim împovăraţi cu prea
mu l t ă muncă ca : secere, cositură, şi mai cu s eam ă praşilă , deoarecv nu
ne a j u ng e ti m p u l ca s ă n e l ucr ă m şi noi ogoarele no as tr e . . . Iar pen tru
unii c a r e n u putem munci , să ni se dea pă m â n t u ri de cultu r[t şi pe care'
s�'t l e achi tăm prin bani şi nu prin m u n că . Noi l o cu i tori i mai cer em a n i
�e fixa p r e ţ ul d C' p ă m â n t d e a ră t ură şi fânaţ · la c â m p cu 2:1 l ei f<tl cca
în bani , cwn şi 20 l ei falcea d t.· i m a ş . Iar pen tru pămân tul de la păd ure,
pentru arătură la ' 1 4 lei f a l ce a , iar i ma'?ul l a 1 0 lE'i fal cea , to t i n bani"
(26 fe b ru a ri e 1 90 i ) " ·
Ţă ra n i i din R ădeni, răsculaţi printre pri mii, se plâng prefectului
d e B o t o ş a n i , la :?6 fe bru a r i e 1 907, . că " arendaşii ne-au copleşit şi supt
ptmă ;Şi sâ ng el e din n oi , p rin cele mai neomenoase spccule de a ngaja­
m c ntc pentru m u ncile ag ri c ol e . . . r\s tăzi au aj uns cu ţ i tu l la os, ciici a m
r[ una� in cea m ai n e a gr ă m izerie . . . " 78 , Apoi cer ca prefectul s[t m i jl o­
ccas c{t ca s(t l i s e� dea pământ pe n tr u arătură, fânaţ, izlaz ,...d e care sun­
tc'm c u d csftv.:1 r� i r c l i ps i ţ i până as tă zi , nelăs.<:î nd u-n e cel puţin a trece
cu carul sau cu p i c i o r u l pe drumul de pe moş iil e arend a ş ul ui , aşa ca
să 1putem c o n ve n i b ă n eşte cu un pr eţ con vt.nabil" ; .,�a opri cu desă­
v â rş i r e aducer, a m u n ci tori lor s tr ă i n i de peste g r an i ţă , căci n oi suntPm
b ra ţ e îndeaj uns pentru lucrarea p 8 m â nt ul u i pc moşi ile arendaşi l or, d1ci
s tr ă i n i i ne concureaz[t cu pre ţu l şi n u măr u l l or . . . " 111 .
Este caractc'ri s t i dl rPclamaţia ţ<:'l rani l or din Frum uşi ca , î n ai n t a tă
prefectului d e Botoşani. cam tot in ac ea perioadă. Ei ara tă că m u nces c
,. cu 50 b a n i prăj i na de praşilă fără tain , 20 b a n i secere, 1 5 b an i prăj ina
d e arătură, 1 5 l ei 3 2 zi le de plugărie, 30-..tO b a n i zi u a d e pl i v i t , 20 ba n i
prăj i n a d e coasă . . . " Specula a crescut din an in an , până au aju n s 1 6 0 l ei
una fa l ec de i a rbci., 1 20 lei u n a falce d e m o i nă . . . , p u i n d că nu n i -l d ă
decâ t a-1 p l ă t i in m u n că : 29 l e i ş i 2 găini una pereche de bo i la i m a � .
4 s ?i pt ă m â n i cât ţine p ra şi l a şi de aici înai n te t oa rn ă vi tPl e d-sa l e : 1 O lei
p(m t ru u n a vacc l a ima ş i n p ăd u re r 2 l e i pen tru u n a oaie ; 1 l e u pen tru
un m i el de sămân ţă. i ar pentru tom nat 60 d e bani : l a 5 gc1ştc d e:"im di i m 8.
u n a , indoit cum dădeau părinţii noştri Ia Turc . .. , aşa c ă t o amna v i n d e m

pâ i n E' a zi l n i că şi c<ite o vi tă ce m ai aYf>m si rămânem înc<1 d a to r.i ş i n u

a vem cu c e î n trC' t i n c� c<Js clc ş i c op i i i noştri n i ci o da tă . fi i n dcă avem ce:î.t e
8 şi 10 co p i i în c<Jsă. în care se vor găsi câte 2 sau 3 s u b steBgul str1tului
spre a apăra ţara şi câte 2 sau 3 la şcoală . . . tot spre apă ra rea ţări i . . . .
d upă cu m a u l ua t parte pări ntii no ş tri in anul 1 8 7 7 şi 7 8 şi k'- a u rămas
oasele pe câmpul de l uptfi. . . " oo .
Sutele de dosare di n ar h i vel e statului , care cu pri n d materi al ele
din a ce a peri oadă, conţ i n în esenţ-ă aceleaşi aspecte. Tără n i mea a rămas
li pită pă mâ n tul u i de s ă ră ci e şi a ajuns la capătul suferi nţelor." . . . ne-au
aj uns a p a� la gât şi n u ,-rC'm să ne înecăm . . . " ; .. . . . că su nt(m de sărit în
păr[lU . . . " , decl ară ţ ă r a n i i � 1 .
· ·

www.cimec.ro
t nvoielile agricole - una din cauzele răscoalei din 1 907 199

Chiar rapoartele a utorităţilor de stat, ca şi cererile ţăranilor, pun

pe prim ul plan revizui rea învoielilor agricole şi nevoia de pământ. Ra­
portul poliţiei Hârliiu (din 26 februari e 1 907) arati'• că scopul venirii î n
oraş a sutelor de ţărani d i n satele vecine era acela "de a se� putea în­
ţelege asupra angajamentelor de muncă agricolă, cum şi asupra preţului
pc:'im â n tului . . . " 82. Procurorul tribunalului Botoşa n i scoa te în relief d rept
cauze ale r[tscoalelor faptul că �\cu prilejul tocmclilor de munci agri­
cole, nu ·se m ăsoară si'1 teni1or pământul după cum se cuvi ne:•, fiind întot­
deauna înşelaţi, şi n u li se pri m esc vitele Ia i m aş în con d i ţ i u n i avanta­
joase . . . Săteni i declară c{t nu sunt m ulţumiţi cu preţurile de ar('nd ă a
pămâ ntului . fi i nd prea ridicate, faţă de sta rea de săr{tcie în care dânşi i
se află . " 83. Procurorul tribunalului Vasile trage acel eaşi conc luzii .
..

.,Cred că răscoalele din acest j udeţ i n mare parte se datoresc exploatări i

ţăranilor di n partea arendaşilor şi proprietari l or pri n faptul că în unele
locali tăţi li se iau preţuri enorme pentru pi'1mânt si păşunatul 'ite­
l or . . " 8 't . R.aportul j ud el ui i nstructor al tri bu n al u l u i Suceava spunf' ctt
.

în urma ·celor arătate d e ţărani Ia proces. rezultă că ei s u n t furaţi la

măsurătoarea p[tmântului, că sunt încărcaţi la m uncile agricole care n u
li se plătesc cinsti t. că nu a u păm ânt. La Pasca n i ţăranii cPr p;m1 ân t 8:1_
Procurorul din Roman scri e că ţăran i i cC'r reduceri I a arendli , i ar scopul
imediat al l upt('lor d use de ţărani este de a dC'sfiinţa angai amentde dl'
munci pe :1 907 şi deci de a n imici registrele arendăşeşti &i. Din Făl ci u .
raoortul rel iefează c ă lupta ţăranilor se duce pen tru păm â nt 87. Raportul
tribunalului Neamţ aduce un elE:.1 preci zări i m portante. Se spun<". în trc
altelC', că "tocmelile agri cole nu se far în conform i t ate cu legea . în cPlP
mai multe locali tăţi angaj amentele se fac iarna, când l ocuitorii sunt mai
în lip� şi se fac pe un preţ mul t m a i m i r de cum �E' pl ăt0ste munca v ara.
Arendaşul înscri e în cond i ci pe l ocui tori cu m unca ; îi dă o chitanţă p e
care o prezi ntă secretarului comunei ş i aceste ii trece în anul de angaja­
ment. care ş.ade desch is pân ă s e în scriu în el toţi locui t orii anga ia ţi şi
apoi îl auten ti fi că fără a-1 m a i ceti părţ i l or � i df' aceea con te�taţii l e lo­
cui tori lor că sunt încărca ti de aren daşi . . . " ss. La Roznov ţăranii au con ­
,
strâm; pe arendaş .. a is căH o învoială. fi xând preţul pFi.mântul ui arabi l
cu 60 ba ni pră iina. în l oc dE' 1 leu 40 bani. după cum pl ăteau m ai înain­
te si t()t în acel act au mai prevăzu t şi a l te condiţi uni în favoarf'a l or
şi dună f�cE'rf'a acel Pi în voieli s-au l i nişti t" 89. tn comuna Costişa-NE:amţ,
• .l ocu itori i s-au răc;vră.ti t con tra arf'ndaşilor. ameninţ<lndu-i cu devasta­
rea în caz că nu le u o;; u rea?:'l nretu l aren zi1or . . La Buh uşi. ţăran i i di n
. . .

Co�ti s::� s-au u n i t cu c0i d i n Buh uşi ş i a u plecat l a casa a d m i nistrf.ltoruln i

pădu ri i nen tru a l e sd1dea nreţu] l a l emne. L-ent �co� forţat di n casă.
�păr�â nd uşi l e şi ] -au dus la nrimări e u n de a u incheiat un con tract cu
preţuri noi . !n satul Costi şa ţăran i i au i n trat în cancelari a moşierului .
de unde scoţâ n d c ondi ce l e m oşiei le-au rupt şi le-au d a t foc în mj i locul
drumul ui . La i n terogatoriu, n ici un ţăran ,,n u ştie". ,\cine a dat foc con ­
dicel or primăriei şi ale proprietaril or". �\La primărie a m găsit toată lu­
mf'a aduna t<! şi rupea condicele d e munci agricole. . . " De al tfel atunci
când au ajuns l a prim ărie (apo i J a locu i n ţa arendaşul u i ) , toţ i ţăranii
adunaţi strigau să nt pă condica" ( cu învoieli agri col e). Ţi1ranii din Cos­
tişa dezarmau pl' soldaţi şi i n vadau pri m ăria pentru a rupe contracte­
le oo. La Buhuşi el amenj nţă pe şeful poliţiei 9 1 . La primări a d i n Costi�<1 �
www.cimec.ro
20C Ilie Grămadă

judecătorul de instrucţie, autorităţile locale şi o companie de soldaţi

" au trebuit să lupte piept la piept cu mulţimea înfuriată, care voia să
pătrundă cu forţa în primărie . . . " 92. Ac�lo, ţăranii "au scos condicele şi
toate actele relative la angajamente şi datorii, le-au rupt şi le-au dat foc
în drum" 93. Numai d u pă ce judecătorul de instrucţie a scris "pe uşorul
uşii" condiţiile dictatE.• de ţăr a n i , aceştia s-au mai liniştit" 94.
La Pă s t r ăv e ni , ţăranii au ridicat cu forţa pe arendaş, I-au dus l a
primărie, unde I-au silit să i s că le as că un contract după cwn cereau ei .
A re n d a ş ul declară că la primărie " a u pretins să ie dau pământul cu 80
ba ni prăj ina şi văzând că altfel nu pot scăpa de ei, am ced a t şi am făcut
un c on tr act . . . " 95 .
lntr-un .. act de informaţiune" (dat de Ion Lefter primarul d i n
Budeşti i-Ghi căi), aflăm felul in care a inceput acţiunea ţăranilor, mo­
mentul psihologic d e impulsionare a lor. ,Jn BudE.•ştii-Ghicăi a fost liniş­
t e până la 7 mart când Neculai Roşu a primit o carte poştală de la fecio­
rul său G h e o rgh e care era concentrat prin judeţul Botoşani ; in acea
carte poştal! pe c a re a m cetit-o şi eu spm;�ea că pe acolo s-au împăcat
oameni i cu arendaşii cu 50 bani prăjina de pămâ n t , 22 l ei pentru vă­
ratul a doi boi, 1 2 ] Pi pentru o vacă cu lante, 1 O l e i o vacă s tearpă, 8 ld
o go ni to a r e şi 6 lei un mânzat. Arătând Neculai Rosu acea st ă carte poş­
t ală la m a i m u l ţ i locui tori . . . , .s -au stârnit oamenii şi în z i u a de 8 martie
. . •
.
d IminPaţa s-a u a d n n a t 1 a primarie. . . " 96 .
y

Ne dăm sPa n w d e năzui nţa ţăra n ilo r de a avea pământ sau măcar
de a găsi u n m od d e vi a ţ ă în co n d i t i i l e în voieli1or agricole, dar care să
fi e mai favorabi l � n r. A stfel l a P ăs t r ă v en i (Neamţ) . cl ună ce s-au ..împă­
cat" cu a rendaşii . .in nrivi n ţa pă m â n tul ui dE.• agricultură şi a suhaturi­
lor, pen t r u vărat vitel e " . în z i u a dP 7 martie, pe la amiazi s os esc câţiva
ţărani diJt •P aşcani. Aceştia povestesc .,că pe acolo au auzit _ că locui­
torii au făcut învoeli cu arendaşii m a i favorabil e l or, ca locuitorii din
P ă s t r ăve n i " . A tu n ci ţ ă ra n i i s-au ridicat a doua zi d i n nou şi a a păru t o
n o u ă înţelegere cu a r e n d a şi i " 97_
Ţăra nii d i n PăstrăvPni au nrim i t o scrisoarP �îndemn la răzm eri-tă
din partea unui s e rg en t co n cen trat l a B u hu ş i . El scria : •• Faceţi şi" dvs .
ne a c ol o răscoa l :l . . . cu 5 0 ba n i nrăjina de. i a rbă , 50 bani arătură_ şi ·suhatul
de boi 1 6 lei si d e u n a, v a că 8 lPi şi să ş ti ţ i că de- nu veţi - face · aşa, s�
şti ţi că în zădar m a i t ră i m D P lnmP . . . Asa s-au î m p ă c a t ne aici şi în toate
părţii� : toată obştea s:l S C'i răcoalP o d a t ă . tot şi mic- şi m are ; in ceasul
cân d v e ţ i nri m i scri soa rea să fe1ceti con tract, căC"i acum este timpul cel
mai bun. fi indcă a rn� � t a PstP aici ş i nu rn .qi este de u n dP şi chiar da că
vin n u vă fac n im ica ei . Vă spune să vă l i n i ş ti ţ i că are să vă delie. Nu
l ă� a ţ i treaba pe ios . . . La caz că nu s e J as:l. s coa te t i contractE:!le din can­
cel arie şi le ardC'ţ.i . C u m a(u) făcut a i ci . C'ă n u vă f a c e n i m i c . . . " 98.
Aceasta era r�oziţ. i a s old a t u l u i - ţăr a n care era chemat să facă ,1ordi­
nP" în r?isculat2 . Toţi ace�ti soldaţi a u fost apoi târflţi la procese .
ţ a ra
p ri n înch isori 99.
Tn timpul p ro c es el o r , cei i n te ro ga ţ i declară că t ăra n i i au făcu t re­
•.

volu t i e 'l1P n t r u ieften irea pământului . . . . aşa s-a pu rtat vorba între oa­
meni " . Ţă ranul r P l' u n o a şte efi I - a u l u a t cu forta pe arendaş , 1 - au dus
la primărie. u n d P s-a făcut un contract nou. in c a r e .. s-au pus 60 bani
prăj i n a de · ară turEi , iar p er ec he a de boi la. suhat 20 lei , în l oc d.e 40. Am
www.cimec.ro
t'nvoielile agricole -:- 11rut di1.1 cauzele răscoalei din 1 907 201

f6st _ şi eu cu l umea la facerea contractului ... " 100. Altul s pune plin de
obidă. ,,Ţărani i spuneau că ni-o ajuns apa la gât şi nu mai putem răbda ;
si). ne . dea (arendaşul) contractul moşiei şi el să plece . . . " 101. .
Dorinţa aprigă pentru . dreptate, pentru îmbunătăţirea vieţii, ac<::s tea
au c onstitu i t clement�le de ind emn la mişcare. Procurorul j u d. Neamţ
constată că atunci cân d ţ ă ra ni i au auzit că în al te sate preţul arc nz i i a
sc�zut şi că vechile co n tracte agricole au fost deSfiinţate prin altele,
s-a� ri diCa t , :forţând pe pro pri etari să facă noi învodi agr i co l e . La Da­
vicleni ţăranii s-au îndemnat ,,să 1peargă la primărie să ardă contractele
vechi" 102.
Ţă rani i d i n. . iVI ă ş că te n i ( Bo toşan i ) au î naintat pr i marul ui o cerere
in care au fo rm u l a t astfel •revendiCările lor : " . . . a rezili a contractul de
muncă agrico l ă . . . pe anul 1 907, - fiind foarte impovărat cu preţurile
pământului ; a ni-l vi n d e nouă în schimb pentru muncă ; precum şi cu
�itele la suha:t, zilPlE:• ce i le f ace m de meremet, su n tem foarte nemulţu­
miţi în schimbul m uncii ce facem . D-le pr i mar , noi cerem preţuril e mo­
derate. . . · Ni se cere câte 80 lei falcea de pământ. 1 8 lei vaca; l a varat , 40
le! perechea de boi la suhat, 4 Iei de o aie la varat. D-le prima r , cum
credeţi, [egE:1 e a ceac;ta în raport cu munca noastră agric o lă ? D-le pri­
m,ar, văl rugăm a 1 m p ă c i u i treaba, căci in caz c ontrar , e foarte rău sau
va fi . . ." 103.
Rapoartele tribunalelor scot î n evidenţă faptul că ţăranii s-au răs­
culat pentru pământ şi din cauza condiţiilor de arendare foarte grele.
In ' toate părţil e se auzea strigătul că ,.nu su n t bune condiţiunile" in­
voielilor ag rico l e 104 . La P odoleni (Neamţ) ţăranii răs cul aţi au pus · con­
diţiuni în l egă tură cu m u ncile agricole. indicând termen ultim ziua de
1 1 martie şi am Pni n ţ ân d că ·vor fi mult mai răi dacă nu nu li se' va sa­
5
tisface cererea 1 0 . Se spune a d es eori la interogatorii : �,Oameni i s-au răs­
culat după cum au au zit că s -au ·făcut şi prin alte părţi" 106 : unii au ce­
rut pământ ca · I a 1 864·. al tii să ieftenească preţul arenzii. Majoritatea au
c erut ieftenirea arenzii 10 7. Un inspector comunal trăgea concluzia că
tăranii au cerut .,să li ·sH închi:ri ez e păm â nt uri cu preţuri în con di ţiun i
·
·

derizorii" 108 . D e cl a ra ţi a unui s tu d en t la care veniseră ţăranii . să i se �jă­

luiască.�' în gara Paşcani, spQne între altele : ., Unii mă intr.e bau ce s-a
făcut pentru ei la Bu cu reşti . când o să li se dea păm â n t ; alţii mi se tân­
gu- hm· de scumpete-ci p ă m ân tu l ui . a i m a şuril or , a lem nel or , i ar alţi i · de
i f>ftin ;l tnt"-"� TTl n n r i ; " T h t X � "' n L .:� s n ll'"' C:: : T)ar ă m P r m 'm l rt_ nr;m n_r ne
înjură. d-1 subprE:tfect .n e bate. d-1 orefec t nu ne ascultă. la d-1 mi nis­
tn r sta u vrafuri de neti ti i d e ale no ast re puse la dosar . . . " 109.
Procurorul de· Ia Galaţi co nc hi d ea în rechizitoriul său că tărani i •.

soun că trebuie să se m iste nentru a cănăta nământ". că ţărani i cf'r con­

tracte avanta ioase . Atund câ n d arf'nd:�şul a rf>fuz at să trateze cu ţăranii
�.schimbarea tOCJ "�"� eli l or agri cole". aceştia i-au d evastat casa şi distrus re­
qistrele· m o şi e i . Tn mul te c;ate tăran ii d au foc con acelor in care se afl�
actele. contractelP. c on d i ci l f' moşiei 110 .
.. Tn toate arhivele în care s-au oăstrat rf'.:;; turi documentarp t.� stmra
răscoalclor. acf'ste::t scot în relief n Pdrpntatea tocm el il or agricole : tncăr­
rarea la datorii la munci . nreturile dP arPndi=l sunt m ari . Ui ra n i i sun t
furati la măsur �rf'a nământulu i . la socoteli n t . D f' aceea tăra �ii ră s cul ati
.

nin � i ard contractele de 1nvoeli agri col e . condidle şi toatE actele moşii­
l or, care le cad în m ână 1 12.
www.cimec.ro
202 Ilie Grămadă

Ceea ce a că pf'1 ta t ţăranul cu o m â nă l a 1 864. i se ia cUi d ouă mâini

în cursul a ni l o r . In r eal i tate. în timp ce se d ezvol ta capitalismul tot mai
p u ter ni c, mai existau resturi dE:• e x pl oatare cu carac ter feudal. l\1unca în
d i j m ă , r ă m ăşi ţă m a ter i al ă a i obăg iei , o întâlnim în toate satele Româ­
niei l a 1 907. Im pl cti rea formelor de puternică dezvoltare capitalistă
in t oa te sectoarPle eco n omice, cu s iste m u l bazat pe dijmă, îm pi edică creş­
terea ascendentă şi face ca în treg ul procE.s să apară len t, anevoios, uni­
l ateral. .. Către anul 1 907 se poate spune fără în d o i a l ă că elementele sis­
temului bazat pe dij mă pr ed om i na u asupra elementelor sistemului capi­
tal ist'' H:J.
Sub fa ţad a înşelătoare a parlamentarismului iH s-a produs cea mai
cum pl i tă cxploatare. Procurorul gen era l de la Iaşi, N. V. Leonescu, a sin­
tetizat as tfe l această exploata.re exp rimată în reclamaţii l e ţăranilor. care
for m ează in acelaşi t m p enu nţarea cauzelor care au dt.Lc; l a răscoalele
i

d i n 1 90 7 . �,Sărăci a la care! n e-au adus proprietari i şi a ren d aşi i de moşii ;

n u n e arendează păm ânt pentru hrană decât în condi ţi i pestE.• măsură de
g re le . Nu mai pu tem ţi ne vi te cu care să m u n ciJn şi să ne hrănim din
ca u za l i psei de im aş. Ne costă văratul şi i ern a tul unei vite mai m�t de­
cât v al o area ei. Nu ne m ă s oa r ă drept pii m â n tu l . ne î n ca r c ă la părilântul
arendat şi ni se reduce măsu rătoa rea pământului munci t. PE.ntru tot ce
luăm de ] a Pxploatatorul de m oşie. trebui e să pl ă tin1 cu munca. lncât
nu nel m ai rămâne tim p ca să lucrăm ogoarele noastre. Preţul muncii
noastre este acel a pe care vre a să ni-l dea , nu acela care s-ar cuveni unui
m u nci tor. Până !3i o gâscă d acă o avem, trebuie ca să plătim . Nu ne soco­
teşte munca când am sfârşit-o. Cele mai d e multe ori pentru praşiHi, coa­
să, secere, ne socoteş t e tocmai în lu na martie, când n u se m a i poate mă­
'Ura a d ou a oară. fi indcă au d ispăru t sem nel e hotamice .şi atunci trebuie
să pri m i m cât zice vechi lul . A se me n ea cu banii prim i ţi . ni se spune că
=tm pri m i t mai m ul t decât ştim că am primit. Suntem vednic nedreptă·
ţiţi şi nu avem cui ne JJ1ânge. Toţi sunt cu ei şi n i m e ne cu noi . Nu mai
pu tem suferi . . . " 1 1 5
Se vede li m pede că e vorba de sistemul nedrept : a] învoi el i lor agri­
cole, u n ii politicien i care a provocat ura şi mânia ţăranilor.
S-au găsit un i i politici eni care au propus o schimbare .,l egal" in
regim ul învoi el i lor agricole. Ei reco m an dau d el ega ţi din partea put�rii
de s ta t l a m ăsurătoarea pă m â n tu l ui si la ca l cu l ul socotelilor ; nropuneau
ca cei care vor •• � reşi " cu i nten ţi e . să fie consi deraţi ş i pedepsiţi ca ,.fal­
si fi ca tor i i n acte publice". Statul ş i domeniile coroanei să u ş ure z e î nvoie­
l i le oe n t ru a infl uenţa pe cf'ilalţi proorietari latifundiari . Ba un a u tor ce­
re ch i a r .. dreptul la grevă" a1 ţă rani lo r , d ar în a c ela.5i timn şi dreptul
m os i erului de a aduce lucră tori din străinătate 1 16. Acest mod de a pune
pro bl e m a rlupă răs coa l ele din 1 907 vădeşte că si ru a ţi a ţărănimii era cu­
n oscu tă. d a r ea era tratak� ·d e către i deologii clasei d omi n a nte. d� pe
poziţi i l e exploatatoril or. '

Fantu l cTt du nă răscoal e nrr.tul pămân tului de arăturii �i ;1 i zlazulu i

a r en d a t ţărani l o r de ditre m o �i e r i �i arcn d a � i . precum - şi p l ata mun-
c i l or ag r i co l e, s-a u schi mbat in favoarea ţăr a ni lor 1 ' '· es t e o dovad ă că -
în a fară de multe al te cauze -, învoielile a nricole erau cauza fund amen­
tală a mi zeriei , a uri i �i deci a răscoalclor ţăr;:incşti di n 1 90 7 .
www.cimec.ro
Invoiclilc agricole - una din cauzele răscoalei din 1907 203

NOTE

1 Cele 39 articole ale acestei leg i u i ri publicate în lu cr a rea Const. Tănă­

sescu şi Ştefan G ri !!orescu , Tocmelile agricole sub diferite l eg i ui ri Înainte şi d u pă
Ucgul amentu l Organic, Bucureş t i , 1 906. pp. 1 26 - i 3 8 .
2. R . Rosetti , Pentru ce s-au răsculat ţăranii ? B ucureşti 1 907, p. 442 .
3 Aceastc:L situaţie g-ravi\ a ţ ă rani lor d in Român i a o recunoaşte R. R osetti
op, cit, p. 447, care trage concl uziile de mai s u s asu pra s i t ua ţiei speciale şi j u ­
ridice a ţăran il o r rom â n i 1n urm a apariţiei l e g i i învoiel ilor agricole.
4 R. Rosett i , o p. cit.. p. 448.
5 D . C . Stnrd za-Scheianu, Acte şi l egiu i ri, vol . I p . 704 ; cf. R. Rosetti , op.
rit., p. 4-19.
6 La cap. III .. Despre j urisdicţiune ş i exerci t iunc". ecl. Const Tănăsescu şi
St. Gri g-orescu, oo. cit., p. 1 53 .
7 Sturdza-Sche i nn u , Acte şi l eg i u i r i. c;eria I I, voi . I, p . 2 1 .
fi Ibidem, p , 1 3.
fi Const. Tiinii sl"'scu şi St. Grigc,rescu, op. cit.. p. 1 6 1 .
1 0 După G . D . C rean g ă , Proprietatea rurală in România, B u cureşti 1 907.
1 1 G . C. Dragu, Cestiunca ţărănească i n Uomânia şi noile legi agrare, Bucu-
reşt i , H l08. p . 4 3 .
1 2 . R. Rosett i . op. c i t . , p. 5 1 1 .
1 3 Cf. !3 i R . Ros e.tt i . op. cit., pp. 5 1 1 -525.
14 Vezi i m pmtan tck d a te pc care ni l e pune l a d i spoziţiP lucrarea fostul ui
procu ror g e ne ral Ia I a ş i în 1 907, N. V. Le o n cscu , Anul 1907. R ăs co a l a ţăranilor,
I a ş i 1924, pp. 5-7 .
1 !i . P en t ru Mol dova. eL 'N". V. T .e onesr.u . Anul 1907. Răscoala ţăranilor. Iaşi
1 q24 . J d em . Tablouri d f'�Pre invoielile agr i col t> şi muncile agricole din ;udeţele
Racău, Botosani, Doroho i. Fălciu, laşi, Neamţ, Roman, Suceava şi V asl u i. � anul
1906-1907. B u cureş t i . 1 908. D in d atele furni zate de autor. care a t u n c i era procu­
ror general Ia laş i , rezultă că pentru văratul v itelo r se pl ătea :
- văratul a 2 bo i , i!R-50 I e i . Dar boii m ergea u m ai puţin l a păşune fiind
întrcb u i nţat i I a nrat, cărot etc. Păşteau cam 2 lunL
- vă ratul pen tru o wcă, 20· lei. Nu era prim ită dacă ţăranul n u - ş i d ăd ea
�i boi i . T Tn nrennaş · l u a pentru văratul ::1 2 bo i , 1 20 pră i i n i arătură " ' 480 prăj ini
P"răpat. i R r pen t rt t o vacă. 60 prăi i n i �� rătură ş i 240 pră j i n i l!răpat. Raportu�
tpro :
c urclrt 1 l u i Va slu i arr�Hi că un mosier a ce rut pen tru ·iernatul ş i văratul unet vact
'" mân7;"t t. 1 1 o l d . <l d i c ă m a i m 1 1 l t d e cât val oarea am â n d u rora (rap. 4701 d i n 2 iu­
l w E lO i . N. V. LPon c s c u . Anul 1907.. . , pp. 9-1 1 ) .
- văratul t t n u i ::: o n i tor, 1 5 --2Cl I c-i ; a unui m îin zat 1 0 lei : a unui cal , 2 0 lei
- 25 I c i : m•n t r n fi f'c;l rf> viV'i. m are ş i cât!" un 'pui rlP g i-l i n ă .
- v�r;"ttnl t t n u i treti f'l 2 () I P'i : a t m u i st.r âj n i c 1 5 l e i ; a u n u i vi ţ('!l o z i de
l u cru s::t 1 1 4 lei ' : a u n u i norc. o 7i tle } I J C rtl sau � l P i .
- viiratul u n e i oi mul(!ătoarc. 2 ,50-3 l e i . Plata se face î n brânză sau bani
(un kg de hrâmfi f i i n d .-;; o cotit 0 , 5 0 l ei ) , sau m u n că .
- văratul u n e i oi sterpe 3 l e i ; a u n e i capre 2 lei ; a unui berbec 3 lei .( in
bani q u m u n c ă ) .
Pl"n tru pămân t n l 'Prim i t în nren d ă , pentru v � r a t u l v i t e lor, pen t ru pec;cuit.
in afară de sumele a rătaU>, m oşierul mai pre t i n d e şi al te a d ăo g ir i (in m u n că sau
orodusf').
16 N. V. T .eon ec;; c u , Ta b l o uri d espre invoiel i l c agricol e şi muncile agrico le .
\'ezi dP ex. p n . 5, 1 � .
1 7 Srăd f'rile l ;"J f ;"J l cr !' U n t d i feri t e . N. V . LPon Pscu : Tnbl ouri despre 1nvoie­
l i l c n !1r'lco1P . . . 'A c;t.fd fn u n el e comunP c;e c;c::�rl fi I ei pen t ru o fal c-e (o. 5), R lei
I D . 5!1). R-1 2 (pn 9. 2q. 0q) fi ....... to (P. 25) 10 l ei (pP. 9. 1 9. 25) 1 1 I e i (•p. 5�. 12 lei
I n G5). 4. 5. 8. 1 2, 1 6 l e i (Pp. fl5, 7 1 , 77). 1 2 I ei (P. 39). 27 Iei (p. 25 ). 28 lei (pp. 33,
39), :lO lei ( p . 5). - Atun c i când scade 28 l ei din nretul muncii. în sE'amnă ră H i ­
r;-mul r i'l m â n e rplă t i t Pentru .prăş i tu l I ş i I T 'CU 4 l e i falcea (ad i că c e a 40 zil e d e
l ucru ). Un Pori ţ f\ rn n 1 1l ec;t e ob l i g a t s ă facă în c:; c h i m b z i l e d r l u c r u c u pal mele (2.
3 sau m ; l i m u l te 7 i l e . p. 45).
Trrh1 1 i r' m (' n t ion r� t r r, în i u rl c t cl <' Va <:l 1 1 i . R n m ;:� n ş i lasi c: r- f:'ire:-tu cPl l' mai
reduse scăderi în c n z cu ţ ăran u l n u reu ş e-a să ri d i ce porumbul l a c o ş e r . La Vasl u i

www.cimec.ro
2 04 lnvoielile agricole - una din cauzele răsco al ei din 1907
------

5.e redu cea între 4-6 lei ; la Romah între 4, 8 , 12 lei (pp. 7'1, 77) ; la Iaşi redu­
cerile se gă s e s c i ntre 4, 5, 8, 1 2 şi 1 6 lei (p. 69).
1 8 N. V. Leonescu, Tablouri despre învoieli e agricole.·., p. 5 .
19 I bi d e m . Uneori se pune în cont fără nici o menţiune 24 lei de falce, sau
8 le i de falce (p. 55). Totu l se face în mod arbi tr ar după cum socoteşte moşierul
�au arenda-şul .
20 I bid e m , pp. 29, 45, 49, 55.
21 I bi d em , pp. 3 , 13, 37, 43.
z-;; Ibide:n., p u � . ouă, ban i .pp. 5 , 29, 33, 29, 4 9, 65, 77, etc.
23 Ibidem, pui, ouă, fu i oa re , ban i , pp: 3, 10, 23, 27, 47, 63, 69, e tc . etc.
24 Ibidem, găin i , pui , p. 1 5 .
25 R . Rosetti , op ci t . , p. 525 .
26 N. Fil ipescu, Cestiunea ţărănească, Bucureşti 1 907, pp . 16, 17.
2 7 Id em , P. 20. .
28 Em . N. L ah ovary , Liberalii şi chestia a grară, BucUJ"eşti 1907, pp. 43 , 68.
29 I b i d e m . pp. l i- 1 8 .
30 Marcel :Mielv�cque. La cris e de la terre en Roumanle in La revue heb-
domadaire, 2 6 o�t. 1 907, 1.partea IV, p. 5 0 1 .
31 Idem, p. 5 0 3 şi N. V. Leoneseu, Anul 1907 , p p . 13, 14.
32 C. Garoflid, op. cit., p. 19.
33 D . Hmeze a nu , Situaţia soicial-cconomică a ţărănimii înainte de 1907 , în
Studii, 4 a n . V I I I , i ul i e, au �ust 1 955, p p . 50. 5 1 . etc.
34 Exemple date d e N. V. Leonescu, Anul 1907 • pp. 1 5 , 16.
. ..

35 Ed. Ko r.r ăl ni cean u , 1872, val. 1 . p. 220. .

36 N. V. Leonescu, Anul 1907. Răscoala ţ ăra n i l o r, p. 44, citează din ziarul
Vo inţa naţională d i n 16 m ar tie H l07 şi 3 februarie 1 9 08 .
37 M arcel Mielvacque, op. ci t . , p. 507.
38 N. C os ă c ea n u , Date şi observaţii asupra chestii rurale, Bucureşti 1 907,
pp. 26. 28. 29.
39 C . A . Ionescu, Câteva cuvinte relativ la răsco alelc ţirineşti din primă­
vara anului 1907, Botoşa n i , 1 908. p p. 7, 1 1 , 1 7 .
40 Procop Dum i tres c u, Chestia arendării moşiilor fitatului... , Călăraşi 1907,
p. 1 1 .
4 1 Dr. G . S tej ă rean u . Biruinţa mizeriei ... , Giurgiu 1907, pp. 9 , 1 1 , 12.
4?. 1. S. O rd ean u , Răscoalele ţăranilor şi muncile agricole, B ucu re şti 1 907,
pp. 8, 1 7 .
4 3 � - Scutărescu-Buhuşi, In chestia ţără neasc ă, P. Neamţ 1907, p . 59.
44 .St. Meitant, Casa rura l ă şi nevoi ll' tiranului, B ucureşt 1907, p. 15 .
45 1. A. Parfeni.e. Rolul preotului s ătesc pentru îmbunătăţirea stării ma­
teriale, ��nitare şi rrnrale a sătenilor, laşi 1907. p. 5 .
46 1. R ădo i . Chestiunea agrară In România, Bucureşti ,1 895 , PiP · 7, 10.
47 L. L. Ghvka-Du mbrăven i , Câteva cuvinte în chestiunea ţ ărăneas că, Bucu-
re5ti, 1 'J07. pp. 4, 1 :? .
4R P. G . Ste j ă re a n u . op. c it., p. 3 ; J. S. Ordeanu, op. cit., p. 1 2 .
49 M. G. Cantacu z i n o, Noţiunea de ordine, B ucu re ş t i , !1907, pp. 9, 10.
50 I bi dem , pp. 28, 29.
fi 1 E m . N. J a h ovarY. op. cit., p. 1 5 .
52 C. Garofl i d . Noul proiect d e l eg e 'pentru invoielile agricole, Studiu critic,
Eucw·e.;; t. i 1 907. p. ? ?. .
!i:J cf. rl i scuti i asupra ace-te i chesti u n i I l ie Grămadă, Falsificarea cauzelor
răscoalelor ţăranilor din 1906 din Moldova in lteratura burghezo-moşiereasci a
\•remii, in Studii şi referate , voi. I I . 1 S5!:i.
·M Co nt ract e de î m o iel i a�ricole în vigoa re pe anul 1906, Bucureşti, 1907,
pp. 44 7 --448.
55 Ibidem, p. 449.
56 Jb;dem, p. 457 . (contract agri col nr. 1 29 , j ud. Botoşani).
!" 7 J b i d e m , p . 4 � 1 ( co n tra ct a rri col nr. 1 ::1 1 . i n el. Boto?ani).
!i R Ibidem, p . 4fl� ( co n tr a c t a crri col n r. 1 :l2. j u cl . B o t o s an i ) .
!i9 lbidt>m, pp. 4 7 1 -472. (contr::tct a !!rirol n r . 1 36, j ud . Covurl u i ) .
GO Ibidem, p . 474 ( contra c t a crr i col n r . 1 � 7 . j u d . Covurlu i).
Gt Jb i d cm , p 4 R 1 , ( co n tra�l af:!ricnl n r. 1 :1!"1. jud. C ov urlu i ) .
fi'J Ibid em , p. �. 1 3 fcnn trad e� P"ricnl n r . l �J3).
f\3 Ibidem , P P . 5 1 4- !'i l 5 ( con tra"t a�"'ricol n r . 1 54)
64 I b id em p p . 5 1 9-520. pp . 5 2 1 , 525 (contra cte agri col e nr. 1 5 5 , 1 56, 158).

www.cimec.ro
lnvolelile agricole - una din cauzele răscoalei din 1 907 205

65 IbidE'm, p . 523 (rr.nt r act agr\rol nr. 1 5 7 ) .

6 6 Ibidem, p . 5:1 1 (cont ra c t ag rico l n r . 1 61 iud. Neamţ).
67 Ib:dern, p. 53G (con tract agri col nr. 1 64 , j u d . Neamţ).
flB Ibidem , p . :.cm (co�1tract agricol nr. 1 6 1 , j u d . Suceava).
69 Ibidem, p . 5 7 1 ( contract n �ricol nr. l P.�. jud . Suceava).
70. Ib idem, p. G9 7 ( c on tr a ct ar.ricol nr. 1 9 7 , jud. Vasl u i ) .
.7 1 Deşteptan•3 satelor, d i n 2 i a nuar ie 1905, B i bl . centrală Iaşi, 9, 1.
n Ecoul Mo� rlovci, din 2(i n oi e m b ri e 1 90 7 , Bibl. centrală I aşi, 6/XVII.
73 C. Garof i d , op. cit., p. 5 2 .
74 Ar h . St. Iaşi, fc nd Pref. Jud. Botoşan i , dos 93/1 907, voi. 1 fila 1 .
75 Ibidem, L a 2 ! .
7 6 Ibidem, f i : a 4 1 .
7 7 Ibidem, fila :-: 4 .
7 8 Ibidem, f i l a 4:3 .
79 Ibidem.
80 I bi�lem, f i l a 4 2 .
R 1 f\ rhSti aş i . fond C u rtea A·pel l a ş i , d o s . 1 35 0 / 1 90 7 , f ila 5 .
.A2 ArhStlaşi, fo nd Prel jud. Botoşani dos. 93 j 1 90 7 , val . 1 fila 33.
8:1 Ar h Stl a ş i , fo n d Parchet T ri b . Iaş i dos. 8 0 1 1 907 , ro. port nr. 1027 din 20
martie 1 9 0 7 .
84 Ibidl'm, raport n r . 1 0 1 7 d i n 25 martie 1 90 7 .
85 Ibidem, raport n r. 1 06 1 d i n 29 m artie 1 9 0 7 .
8G Ibidem, raport 272�) din 2 ap r i l 1 9 0 7 .
87 Ibidem, rapo-rt nr. 2 320 d i n 20 mai 1 90 7 .
8 8 Ibidem, ra po :- t nr. 3965/1907 .
89 Ibidem.
90 ArhSUaşi, fond. Trib. j ud . N e a m ţ dos. 5 3 / 1 90 7 şi 1084 / 1 908 ; d o s. 53/1907
filele 17 şi versa, 18, 27 -29, 66, 243, 305, 3 1 0 , 3 1 3, 454.
9 1 Ibidem, fi lele 20 ş i v erso , 21 şi versa.
92 Ibidem fila 635 şi v ersa.
93 Ibidem, f i l a 642 versa.
94 Ibidem, f i l a 649. Iată cum arată conţi n u t ul foii de hârtie pe care a scris-o
J U de c ăto rul de ins '.rucţie "pe uşorul uşii" primăriei din Costişa :
"Condiţiun ; le locuitorilor d i n C osti şa :
1) Se ne dea moşia Mănioaia şi Zbereşti cn preţnl plătit de arendaşi pro­
prietarului. Aceste. d ou ă trupuri de moşie cu suhaturi , fânaţ, imaş şi locuri de
arat.
2) Pe mo şi e să nu a i b ă sl ujbaşi evrei.
3 ) D i j m ă s.i nu se ma i facă.
3 bis) Ni s e va plăti fiecare zi la . lucrat cu boi câte 4 lei, i<8ir ziua cu p a l ­
mele fie la clădit şi or i la ce muncă, ni se va tplăti câte 2 lei.
4) P raş il a I, II, cul esu l , disfăcutul, rădicatul la coşere cu carele noastre şi
strânsul ' strujenilor ni se va plăti câte 80 ban i de fiecare prăjină.
:5) Secerea, sec era-t la orice sămi de pâne albă şi 1lăsată in clăi, ni set va
pl ă ti câte 40 bani fiecare prăj ină.
6) Arătura. Ni se va plăti câte 30 lei fiecare sută de prăjin i , arat odată şi
grăpat oda tă.
7) Pentru vitele ce le vom da la s uhat, la d-nii posesori, vom 'Pl ăti câte 8
lei de fiecare vi tă m are, �âltte 1 6 l ei o pereche de boi şi pentru o viltă de un an
5 l ei şi de 2 ani 7 l e i . Ne Via da păşune indeajuns.
8 ) Pe ntru păşunatul oilor vom plăti falcea câte 20 lei (fila 2).
95 Ibidem, \do c . 68/1907, fi lel e 9, 63 (Dosarul depunerilor de martori Jn a­
facerea răscoa l el o r din corn. P ă străveni şi Ur eche ni).
96 ArhStiaşi, Fond . Trib. jud. Neamţ (Cabinet. jud. in.str.), dos. 64 B / 1 907
(Depunerea de martori in afacerea privitoare răscoalei din corn. Budeşti-Ghic�i),
filele 27, 28. 29, 30. d eclaraţii identice. Scrisoarea la fila 23.
97 Ibidem , d os. ()8 B / 1 907 (dos. răscoalelor din corn. Păstrăve n i şi Uricheni)
filele 3, 4, 5 (procesul-verbal a r e 15 pag i ni ) .
9 8 Ibidem, filele 10, 1 1 . S cri s oarea e originală. P e versa scrie : .,Recunosc că.
această scrisoare este sc r i să de m i n e" . ss. Stîn gu Grigore.
99 Ibidem. fila 1 05. Sergentul Stingu recunoaşte : "Scrisoarea aceasta ce mi-o
arătaţi este scrisă: de mine de la Buhuşi, pe când eram concentrat acolo cu arma­
ta pentru ordine şi ru gat fiind a scrie aceasta din par,tea unor soldaţi. .:.�' ss. serg.
Stîngu. El era din Păstrăveni, avea 22 a ni şi era orfan.

www.cimec.ro
206 i l ie Grămadă

1 00 I bidem, f i l el e -lj versa, ,w, -:la, 50, 58.

101 I bidem, f i l a GO ( I o n Popo v i c i d i n Ti b u cani de Sus, Neumţ ) .
1 U:!. I bidem, f i l a 2�J i .
103 A rhSt i a ş:i , fond P ref. j ud . Botoşani , d o s . 9 3 / 1 90 7 , val. I I , f i l a 1 .
1 0-:l ArhSU aşi, fond Parchet T r i b . I a ş i , dos. 5 3 / 1 90 1 ş i 1 08-:l / 1 908, f i l a 29.
1 05. I bid<'m , f i l a 3 2 vez·so .
1 0 6 I b idt_•m, d os. 1 4 / fi:l / 1 90 7 , f i l e i e 1 6, 30.
1 07 I bidt�m. do">. fi4 / HJ0 7 , fi l ele 5 , 7, 8, 25, 1 5 3, 1 (j7 .
1 08 I bidem, d o s . 5 7 i 1 !J0 7 , f i l a 5 versa.
109 I bid«"m, dos. 7 5 / HJ07, n r. 2 0 fl2 d i n J D m ar t i e 1 90 7 .
1 1 0 I bidem, d o s .. G 7 / 1 90 7 , rechiz i t. C ur ţ ii de A pel G a l a ţ i n r . 43 8 3 / 1 9 0 7 .
1 1 1 A c el e aş i formul<"iri în ceea ce prive�te p ro b l ema învo i e l i lo r agricole în
M . R o l l e r, Răscoala ţăra n i l o r din 1907, v o i . I p:J. 6, 8, 1 1 , 27, 36, 4 1 , 4 2 , 4G, 4 7 ,
50, 55, 6 8 , 8 1 , �J8, 104, 1 05 , 1 1 7 , 1 1 9, 1 3D, H i , 1 80 , 20 1 , 2 1 :1 , 2 2 2 , 2 :15, 2 4 1 ,
242, 24G, 2ti5, 2fi9, 2 7 7 , :n 9 , 3 35 -3 3 7 ; voi. I I pp. 2 9 , 3 0 , 3 1 , 1 7 8 , 2GD ş . a .
1 1 2 I bidem, val. 1 , pp. 2 5 , 1 B5 , 22G, 304, 308, ş . a .
1 1 3 D. H u reze a n u , O)l. cit., p . H .
1 1 4 l\l ielvn.cC) ue, o p . cit., p . 5 1 7 .
1 1 5 V . N . Leone ">c u , Anul 1907, R boaia ţăranilor, pp. 6-4.
1 1 6 D. N. Comşa, Câteva mijloace economice pent1·u l m bunăt:Jţirca so a rtei
ţăranului, nucure<;; ti , 1 9 0 7 , pp. 3 5 , 3 7 .
1 1 7 \'ez i de ex. A.rh Stl aş i , fond Parchet Trib. N e a m ţ dos. 53 / 1 90 7 ş i 1 0 84/ 1 908,
tab l o u r i l e te la f ilel e 1 94 , 490 ; d o<> . 64 A/1 907, filele 84, 85 ; dos. 63 / 1 90 7 , f i l a 1 50 ;
dos. 68 B / 1 90 7 filele 264, 265.

LES CONTR ATS AGRICOLES, UNE DES CAVSES FONDAMENTALES DE

J AC QU ERIE DE 1907 EN MOLDA\' I E

R esume

I . a l oi d e r(·forme d g r a i re de 1 8 G4 a d e l i vre le p aysan c o r v e abl e du trav a i l

f't el e l a cl i m e . l . a l o i d e 1 864 s u pprima i t l e s j o urs d e coz-vee. l\Ta i s l <I l i b e rte e n ­
tiere n'a · pas p u l"·tre a c q u i s e tJar la paysannerie parce q u e l e s "coflv e n t i on s agr i ­
c o l e s " el e 1 8 6 1) , avec les adj onctions et les m od ifi c a t ion s u l te r i e u res, ont de nou­
v eau l i e le paysan l ' a n g rcn ant d ans d e s cond i t i o m d e t r av a i l presC)ue feodales.
En 11 !107 il e x i ste e n core un i m m en se nom b re de p a y san s qui ont des pro­
p r i etes petites, ceux CJ U i ont des lots a u-dessous de 2 ha, environ !10.000 pay s a n s
r("sc r v b tes non enre g i s.tres d a n s les n'Hes, e n v i ron 7 0 0.000 pay s a n s q u i n 'o n t paiS de
t e:· re o u en ont t re<; peu, ne suffisan t pas <i les f a i r e vivrc eux et l eurs f a mi l l es .
I l y ava i t aussi l es b ru t a l ites, les menaces, l e s tor tures, les m a uvais traite­
m en ts de la part des proprietai res et de s fer m ie rs , l e compatrtcment des m,aires,
d es ncrt a i res, des perce pteurs, l'a bsence d e j usti ce, de l iberte, de d r o i t s . C'est sur
tourt c el a C)Ue ven ai1t la loi des contrats agricoles aven son c a r ac te re d ' a sservisse­
ment et son a p p l i cat i cn unlquemment 0n f a ve u r du prop r i e t a i re et du fermi er. (La
t r a n sgression et l ' i r re s p e ct des co n tra t s par l e s proprleta i res et les fermiers ; les
pay sans sont voles a u m e s u rage d es t erre s et a u x com ptes q u i s ' e n s u i v e n t en vertu
du contrat : on p revoi t par ecri t ou p a r u n e conventi o n v e r b a l e l ' ob l igation de
d o n n er de-- prod u i t "> s u p l cm e t a i res ( p re ., e n ls ), ele. e l e .

P a r l e s rudes form('s d'exploata lion q u ' i l s conten aient. les contrats agricoles
on constitue u n e des rai sons i m med i ates des :revol t es de 1 90 7 . D'a i l l eurs, des 1 888
l0s contra <> agrico l c• s cn con s:ti,tu i e l'obieot des a t laque., vehem e n t s de la paysanne­
rie wulevee. Lorsq u e la revolte a eclatee, les pay�ans ont de.truit les !l"e g i stre s
des t ravaux agricoles et on t demande des co n t r als nouveaux. La ca us e fondamen­
tale de la j a n crie tle 1 90i a ete l'etat economi ques d e s payan. Ils :se sant sonl eve s
contre les psoprieta i res e1: l e s fermiers, leurs exploteurs et oppresseurs d i rects.

www.cimec.ro
lnvoielll e acricoie - u.na din cauzele răscoalei din 1907• 20i

Le� rapporl<> des tribnnaux mettent en evidanc-e le fait que les pay sans se
wnt .s oul e ves pour la terre, m ais a us si parce que les cond itions d' affermage et..'l ient
tres dures. On entendait pn rto ut crier q ue "les cond itians de s engagements a.g ri ­
lules ne sont pas bon nes". Dans toutes l es archives o u on a garde des documef\''...s.
sur les revoltes paysannes, c e u x ci mettent en rel ief l'injustice des contrats agri­
-

coles: la s:urcharge des dettcs et 'des travaux, les prix de dail eleves, le vol au
mesurage d es terres et aux co mp te s C'est pourqoi les paysans revoltes d e chire n t
.

en font bruler les contrats ag1ricoles, les registres et tous les actes qui leur tom-
bent sous la main. La jacquerie de 1 907 est un des assauts de la pay sannerie de
Roumanie pour la conquete d e ses droits.

www.cimec.ro