M. Constantinescu - Politica Economica 2 PDF

MITIT CONSTANTINESCU
POLITICA
ECONMICA
APLICATA
VOLUMUL 2
AGRICULTURik
ECONOMIE RURALA
COOPERATIE
Edltura TIPARUL ROMANESC S. A. R. Bucure;ti
www.dacoromanica.ro
MITITACONSTANTINESCU
POLITICA
ECONOMICA
APLICATA
VOLUMUL 2
AGRICULTURA
ECONOMIE RURAL4
COOPERATIE
1943
Edltura (ITIPARUL RONCANESC S. A. R. Bucurevt1
www.dacoromanica.ro
Capitolul
AUTONOMIA ECONOMICA
A PLUGARULUI
www.dacoromanica.ro
Capitolul
AUTONOMIA ECONOMICA
A PLUGARULUI.
A) Formatiunea acestei autonomii.
Ref ormele agrare din Romania, incepand cu Improprietarirea dela 1864 i sfarind cu aceea edictat de legile din 1918 i.
1921, au avut ca rezultat, crearea unei situatiuni de autonomie
i individualizare economica, pentru fiecare satean, pus In posesie pe lotul ce i se atribuise.
Cadrul general, atmosfera de solidaritate i. colectivitate, in
care se desavarise strdania i munca satenilor, inainte de reforma de la 1864, s'a disolvat, odata cu imprtirea In loturi a
trupului de moie pe care acetia muncisera mai 'nainte, odat
cu disparitia strei de clcaie, care solidariza pe sateni, in aceiavi
durere i. In aceiai ravna comuna de eliberare.

Astfel, Incetarea acestor stari economice, care stabileau o
legatur de solidaritate i de sbucium colectiv, intre plugarii
aceluia sat i. apoi intre satele de aceiai treaptd i stare, precum i consfintirea principiului de inalta dreptate, acela al propriettei, desvarite i absolute, asupra lotului dobandit de plutoate aceste imprejurari concomitente, au contribuit la
gar
crearea unei singularizri, a unei autonomii, In jurul fiecarui
stean improprietrit i. in jurul fiecarui lot. Plugarul a capatat
astf el, contiinta dreptului su de proprietate, definitiv i integral, astrpra lotului atribuit, contiinta ce tragea un hotar despartitor, material i categoric, intre el qi ceilalti consateni ai
www.dacoromanica.ro
CAP. I. - AUTONO1VIIA ECONOMICA A PLUGARULITI
lui. Acest hotar, ce nu putea fi atins sau vatamat, de nimeni,

avea insa o valoare i putere despartitoare mai mare, in raport
cu fostul proprietar al mosiei.
In adevar, 'Ana la eliberarea sa economica, prin reforma
agrara dela 1864, sateanul era inglobat in fenamerad productiei agricole, ca un simplu instrument de munca., remunerat
prin dreptul de a lucra si recolta, o anumita Intindere de pamant
din mosie. El era insumat i subordonat activitatii globale a
cu care nu venea in concurenta de productie, ci in rezultatul final al careea se contopea, pierzandu-si complect individualitatea de factor contributiv.
Prin partea sa de recoltd, ce i se cuvenea, steanul clacas,
deabia putea sa-si satisfaca necesitatile proprii de trai,
de
multe ori micsorata sub aceste necesitati, prin prelevarile
pentru dri, sau ridicari samavolnice
limitndu-se astfel
inteo primitiva si saraca economie inchisa.
Desfiintarea clacasiei insa, i improprietarirea, au desprins
pe satean de fenomenul productiei, de pe mosia proprietarului,
fenomen In care el era subordonat i contopit
i l'au se-
parat, l'au creat, ca entitate distincta de productiune, de sine

statatoare, i teoretic de aceiasi valoare economica, i pe acelas
plan, ca i proprietarul mosiei, cu care avea sa vina, ceva mai
Varziu, in concurentA
Inlauntrul acestei situatiuni autonome, plugarul se bucura
de plenitudinea drepturilor si a vointei sale. Fostul proprietar
nu-si mai rezervase nici un drept, asupra persoanei sau asupra
pamantului stenilor. iar Statul nu se &idea s aplice. cu nici

o rigoare, putinele restrictiuni tutelare cu care Insntea improprietarirea.
Astfel, plugarul mantuit de starea colectiv de clacas, in
care suferise cu ceilalti steni, devenit stanan desavarsit pe lotul su, traia inlauntrul acestui drept, un simtamant nou, de
autonomie, de neatarnare, de individualitate distincta i complecta, in primul rand, in raport cu fostul proprietar, apoi cu
ceilalti consateni ai sal i cu Statul.
Mai mult chiar. aceasta individualizare a sateanului, se accentua i adncea, prin desele conflicto ce se iveau Intre plu-
www.dacoromanica.ro
CAP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI
gari i proprietarii de mosii, din pricina intereselor antagoniste

dintre ei: satenii, cu dorinta de a se expropria pamnt cal mai
mult qi mai bun, iarr proprietarii, cu tendinta de a se expropria
cat mai putin si mai slab. Pe de alfa parte, numeroase ciocniri
de interese individuale se nasteau printre plugarii nsi, cu

vocatiune la improprietarire, din faptul concurentei 'de drepturi, din faptul nemultumirei sau nedreptatirei, unora fata de
ceilalti, in legatur cu exproprierea mosiei, cu intinderea lotului. asezarea sau calitatea lui. etc.
lata cleci, o serie insemnata de chestiuni, incidente i conflicte, care conturau si mai adanc, concurenta de drepturi i interese desprtite, individual, dintre plugar i proprietar, sau
dintre plugarii insi. Ele hotrniceau mai vklit, despartirea individuala, singularizarea si izolarea fiecrui satean. in continutul patrimoniului sau
Scurta perioada tranzitorie, a obstiilor stesti de arendare,
din perioada urmatoare Decretului-Lege de expropriere din
1918, eu folosirea pravizorie a loturilor, departe de a crea o sta.re economica sau sufleteasea de solidaritate, de colectivitate
a ascutit mai de zrab nerbdarea fiecrui pluintre steni,
gar de a se vedea improprietrit definitiv, i cal mai curand,
pe lotul su, spre a deveni astfel, cat mai devreme. deplin stapn pe pamantul i soarta sa.
In chipul acesta, fiecare satean improprietrit, a inceput a
trai o noua formula de viga i convingere : era stapn pe p'mntul la care avusese dreptul, din hotarul cruia nimeni nu-1
mai putea cltina, si pe care traia si muncea, asa cum voia el,
rara nici o servitute de nici un fel, sau obligatii de cultura.
In aceasta forma de autonomie economic, departe de a fi
intervenit vre-un corectiv al Statului,
ca consecinta' a principiului ca ari ce fel de proprietate este o functiune saciara sau
nationala,
departe, deci, de a fi intervenit un atare corectiv,
pentru a se asigura o mai bulla desvoltare a productiei i econopracticarea cunoscut a raporturilor politice
miei rurale,
dintre guverne i sateni, a contribuit si mai mult la cristalizarea
acestei autonomii intangibile a plugarilor, potentat chiar de
supralicitarile electorale, reclamate de viata politic interna'
www.dacoromanica.ro
CAP. I. - ATJTONOMIA ECONOMICA A PLUGARTJLUI
B) Consecinta autonomiei economice a
plugarului. Lupta lui cu concurenta.

Dar, aceast nou stare de individualizare si autonomie economicA a stenilor, producea o consecint foarte important
neintArziat, anume : ea arunca pe sltean, astfel singularizat
izolat, in vfiltoarea luptei dintre factorii de productie, promo-
vat el insusi, prin recentele reforme, ca un atare factor in agricultur.

Iatl, asa dar, pe sAteanul de sine stOtAtor, devenit de curAnd un pldpnd 'factor de productie, prins in lupta nemiloasA
fr de rgaz, a concurentei.
In spatiul intern al acestei lupte, el gOsea, in fata lui, pe

proprietarul de mosie, iar in spatiul extern, se afla concurenta
agriculturei industrializate, din marile tri exportatoare de

produse similare.
I. Concurenta interna a marelui proprietar.

Care era raportul de forte, in concurenta internA, dintre
sAtcan i proprietar, ca lactori de productie agricold ?
Lupta de concurentO, intre cei doi factori producOtori : sAteanul; de o parte i proprietarul, de alt parte,
s'a desfsurat s'a insprit pe msurg ce necesittile indeprtau pe plugar de economia inchisA, in care el se satisf A"cea din propria lui
productie, si-1 sileau a practica o economie de schimb, in care

primul element era vAnzarea contra monet, a productiei lui.
In aceast lupt de concurentd cu proprietarul productor,
steanul, devenit el insusi productor individual i de sine stAttor, s'a gOsit dela inceput, inteo Vaciad inferioritate.
Sbliciumul acestei lupte, s'a tOlAzuit decena dearAndul, ducand la dese involburAri sociale s't chiar la deslntuiri de revoltd, cum a fost aceia din 1907.
Reforma agrard din 1918-1921
care s'a mrginit a unprti stenilor noi intinderi de mosii,
n'a schimbat nimic din
datele problemei, din conditiile luptei de concurentA, intre cei
doi productori : sgteanul i proprietarul,
www.dacoromanica.ro
In adevar, reformele agrare dadusera sateanului un activ :

lotul i autonomia individual, creind astfel un nou si independent factor de productie agricola tat-anal.
Dar pentru realizarea scopului, pasivul ce incarca pe sa:tean, era covdrsitor de greu. Lipsa de mijloace bane.ti
sateanul nefiind un creator de capital, nici macar in mica masura;
lipsa de credit, pe care se altoia o camatarie distrugatoare;
lipsa instrumentelor de maned; lipsa de pricepere pentru o plugdrie luminata si mai roditoare; o intdrziata i primitiva stare
intelectuala; un obscurantism conservator si traditionalist, care
ingreuia procesal de evolutie si progres,
data numai cateva
din grelele posturi de pasiv, cape covdrseau, in dauna sdteanului, elementele pozitive ale activului, cu care acesta fusese
inzestrat : pamantul i autonomia individuald.
Ye de alta parte, celalalt factor de productie, proprietarul,
avea mai mari posibilitati de a gsi credit; prezinta o garantie
personala i reala suficienta in acest scop, spre deosebire de slean; avea mijloacele i instrumentele de munca necesare; stapdnea tehnica productiei intensive i rationale, dupa vointa,
caci avea capacitatea intelectuala necesara pentru a si-o insusi;
grin pozitia sa sociala, avea posibilitate de o mai usoara valorificare a productiei.
lata ce raport de forte defavorabil sateanului
Consecinta acestei situatiuni s'a produs f Ord intarziere
productia fiecarui satean,
stapAn clesavArsit, pe lotul ski, de
a-1 cultiva cum va crede mai bine
aceasta productie individuala, diferita aproape dela plugar la plugar, purta pecetea tuturor lipsurilor i primitivitatii mai sus aratate, cleci era de o
netagaduita inferioritate calitativa, i lipsita de omogenitate,
in ansamblul el.
In atari conditiuni de concurentd, fr indoiala ea sateanuI
avea sa fie biruit.
Fata de calitatea inferioard a productiei sale, sateanul, 'Aber producator, nu putea obtine decdt preturi scazute, resimtindu-se astfel rentabilitatea economiei lui i ingreuinduse, in chip hatarAtor, procesul de desvoltare al acestei eicanomii.
Din aceasta pozitie inferioara, de dezarmare economica
intelectual a sateanului, In con.curenta interna a lui, cu ceilalti
www.dacoromanica.ro
10
factotri de productie agricald, decurg stdrile si aspectele Inapoiate, in mare parte rudimentare si de asprd sardcie, sub carEr:
se inftiseaz, in majoritatea lor, satele noastre, distantate de
aparitia modernd a unora din centrele noastre urbane, cu

veacuri de civilizatie.
II.
Concurenta externa a producatorilor mondiali.
liar. dacd in spatiul intern al tarn, intalnirea celor doi tactori de productie agricold: ateanul s'i proprietarul, se soldeaza
Cu covArsitoarea inferiotritate a producatorului individual de la
in spatiul international, intalnirea lui cu concurenta
sate,
produatorului strein, era si este si mai zdrobitoare.
Productia agricold trdneased a apdrut pe piata internd st
deci si cea rriondiald, in mdsura in care economia sdteascd incht-
s, a evoluat si a devenit eccnomie de schimb, a produselor

contra monet.
In aceast fazd de evolutie, proprietatea individuald tdraneascd, a devenit marea majoritate a founei de stpanire a te-
renurilor cultivabile din tara, datorit reformei agrare din

1918-1921.
Astfel, marea majoritate a exploatdrilar agricole, deci si a
productiei, ulterior reformei mai sus amintite, apartine singuraticilor steni.
Asa fiind, productia proprietarllor mijlocii si mari, a rmas
In minoritate cantitativd, iar excendentul exportabil al reco1telor noastre, nu putea avea la obfirsie, in mare parte, dect
productia majoritard a sdtenilor.
In felul acesta, dupd reforma agrard din 1921, ateanul romdn, produator agricol autonoin, s'a intalnit, pe piata mondia1d, Cu producdtorul din Canada, Statele Unite ale Americei, Argentina, Australia, Rusia, etc.
Aici, pe pietele mondiale, la export, se incerca in fiecare

an de recoltd excedentard a noastrd, supapa de liniste a celor aproape 3 milioane de exploatdri agricole tArdnesti, iar uneori
chiar, si a ordinei interne a OHL
Cum s'a infdtisat productia stenilor si chiar a celorlalti agricultori romni, in concurenta cu produatorii tdrilor mai sus
www.dacoromanica.ro
CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI
11
mentionate, aceasta constitue povestea dureroasa a exportului

nostru de cereale, din ultimele decenii, ceeace altadata era
mandria noastra.
Inderioritatea produselor noastre a fost categorica. Produsul sateanului era cu totul declasat, prin inferioritatea calitativa ce prezenta, fata de calitatea intrinseca, progresiv imbun-
tatita, realizata de *lie mari agricole.

Varietatea mare a speciilor din aceleasi cereale, cultivate
de satenii romani, ingreuia alcatuirea de mari partide omogene,
pentru export, spre deosebire de situatia superioara a spetelor
nobile i selectionate, pe mari intinderi de culturd, ale plugarilor eoncurenti din streinatate.
Curatirea de cornuri streine, conditionarea cerealelor, calitatea superioara intrinseca a variettilor, garantarea tipului
cumparat prin certificarile organizatiilor de silozuri, posibilitatea de finantare prin warantare, pretul de cost al productiei,
redus prin mecanizarea muncilor agricole i prin exploatri omogene intensive istiintifice pe mari intinderi,
agricultura
dcvenind astfel o concentrare de industrie specializata, pe proportii gigantice, cu regia si costul productiunei micsorat
toate aceste rezultate i semne de izbandil ale unor modeme
organizate exploatari agricole, depseau i inecau, sub valul
lor de superioritate predominantd, primitiva i rudimentara
ploatare agricola a sateanului roman, devenit producator autonom.
Plugarul roman, cu ultimele titluri de proprietate individuala i de produeator independent, datand dela ultima refor-
ma agrara din 1921, se afla astfel, singur, aproape dezarmat,

fata in fata cu o concurenta internationala covarsitoare.
Asa dar, sateanul productor individual si de sine statator,
liber a-si cultiva lotul ski de pmant cum credea mai bine de
cuviint, devenit astf el factor de productie numeric si cantitas'a gasit, in spatiul intern economic, inteo
tiv predominant,
vadita inferioritate de concurenta cu proprietarul de mosie, iar
In spatiul international, trite zdrobitoare dezarmare, fata de
technica moderna a productiei agricole streine.
Taranul roman devenit un insemnat factor de productie
autonoma, se gasea astfel in concurenta, cu puternicile forte
www.dacoromanica.ro
12
financiare i telmice, ale unei industrii agricole mecanizate, intensive i rationale,

el luptand aproape numai cu neobositele
lui brate libere, si cu znijloacele reduse, primitive i rudimen-
tare, ale unei traditii agricole de veacuri.

Aceast stare de inferioritate, era generatoare de consecinte vAdit de grele, pentru sAtean, dar, in acela timp, netAgduit de grave pentru economia nationalA.
C)
Solutiuni preconizate pentru indreptare.
In aceasta ingrijorAtoare situatie, care puteau fi modalitAtile de armare i organizare a fortelor productive sateti, pentru
a tine piept conourentei streine? Care puteau fi solutiile de sal-vare a economiei sAteti?
Printre solutiunile ce s'au preconizat, tinndu-se seama i
de experienta altor tOri, au fost i urmAtoarele :
O directa i. hotdrit interventie a Statului, printr'o politica de economie dirijata, aplicatA dup un plan general colectiv, de imbunAtatire a productiei agricole sAteti, pe baza' de
culturA obligatorie, intensiva' i tiintifica, promovatO printr'o
continuitate perseverentA.
Asocierea spontan6 i voluntar a plugarilor, pentru cultura comuna, cu mijloace comtme, financiare i economice, sporite i eficiente, pe baza de tehnicA tiintific, rationalA i intensivA, dup chipul i asemAnarea productiei concurente internationale. Substituirea, deci, a unei productii sateti de colectivitate voluntar i liber consimtita, de intrunire a fortelor materiale, economice i tehnice, in mAnunchiuri i uniti de productie rational, 'in locul actualei productii individuale, frmitate,
primitive, i inferioare. Acestea erau solutiunile mai importante
ce se preconizau, pentru ca s se tamAduie rAul, din adAncurile
lui, i pentru ca sA armeze, sA inzestreze, plugarul romAn, cu
mijloace eficiente, in concurenta cu care avea de luptat.
In ce privete solutiunea interventiei directe a Statului,
printr'o politica colectiva de economie agricold, dirijat i obligatorie, in vederea ridicrii productiei sAteti la nivelul suaceast solutiune se putea spriperior al concurentei streine,
jini pe dispozitiunile art. 137 din legea pentru reforma agraza
www.dacoromanica.ro
CAP. 1. - ACTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI
13
din 1921, care acorda Statului dreptul de a stabili # impune

micilor proprietari, obligatiuni privitoare la planul de culturA, la organizarea mijloacelor de productie, care s'A indrumeze pe sateni spre o culturg rationalA i intensivg, la desfacerea produselor lor i imbunAttirea rassei vitelor, determinand i sanctiu.nile de luat. Toate aceste dispozitiuni erau edictate in vederea scopului general, de asigurare a unei bune
culturi a pAmAntului apartingtor micei proprietAti, o cAt mai
bun intrebuintare a islazurilor comunale, precum i punerea
In valoare a produselor micei proprietAti.
lar art. 139 din aceiasi lege, prevedea sanctiunea depose&Aril de loturi, a atenilor care nu vor fi indeplinit obligatiunile de cultur ce s'ar fi stabilit, de Stat.
Metoda economiei agricole dirijaVA # obligatorie, nu a
fost adoptatA de Stat, iar textele de mai sus ale legii agrare,
n'au fost nici odatA aplicate, dup cAte stim.
Trebue totusi sA subliniem cA Statul, prin Ministeru) de
AgriculturA i Domenii, a fAcut o serie de incercAri de a des-
lega problema redregrii productiei agricole # a economiei

sAtesti. Fie, ins5, c aceste incercri nu au atacat problema, cu
tot curajul politic necesar sau pe toatA intinderea de ansamblu a ei ; fie absenta unei viziuni si a unei Intelegeri adnci
si competente a problemei ; fie lipsa de continuitate In ac-
tiunea de guvernare ; fie rutina unui birocratism comod sau

apatic, cKruia i se incredinta executarea unei atari actiuni, de
valoarea unei darze i Insufletite ofensive, de quasi-cruciad
agricol ; fie preocupAri nemArturisite de menajare politicA a
masselor rurale
oricare din aceste imprejurAri sau toate
laolaltA, au condus i determinat ca Intreaga actiune de Stat,
AK se reduca la sfortKri i rezultate timide, rKzlete, partiale pi
discontinui.
Astfel, bunele intentium i strklanii ale unora dintre guverne sau dihtre conducKtorii Ministerului Agriculturii si Domeniilor, In decursul ultimelor decenii, s'au irosit In rezultate
tangibile de restrang suprafat i eficacitate, iar starea de inferiaritate a economiei i productiei autonome tgrAnesti, a r6mas, in marea ei majoritate, pe acelas plan de netgAduit
dureroasa inferioritate.
www.dacoromanica.ro
14
CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULl11
In schimb. ins* actiunea Statului s'a refugiat mai curai repetat, pe o solutie de expedient: interventia reiterat
de a valorifica recoltele anilor excedentari, in scopul de a impiedeca pr'busirea primejdioas a preturilor agricole si a inlesni scurgerea la export a surplusului de productie intern*
Aceast direct i neintarziat interventie a Statului, nu
era ins deck o solutiune de expedient, deoarece ea nu avea,
ca finalitate si rezultat. deck de a impiedeca s- se produeg
consecintele inferiorittei calitative a recoltelor si a pretului
de cost ridicat al ei, asupra rentabilittii produckorului skean
jos,
sau mare proprietar. Aceast solutie impiedeca prbusirea preturilor agricole interne
prbusire care, dac5 s'ar fi intamplat, ar fi fast adanc dgungtoare ecanocmiei nationale i poate
chiar de natur a determina grele si primejdioase convulsiuni,
sociale si politice, in tar.
De asemenea, aceast solutiune de expedient, tindea la
inlesnirea scurgerei, prin export, a excedentului recoltei, evident, cu sacrificiul din partea Statului, de a suporta diferentele dintre preturile interne, ridicate, ale grului si cele mondiale, mai sczute.
Trebue totusi s subliniem CA, in situatia in care se gsea
tara, adicA in lipsa unei organizri a economiei agricole, aceast solutie de expedient,
sau ori care alt modalitate asemgnAtoare,
constituia singura msurg temporal* de In-
lturare a crizei, cu intreg cortegiul ei de consecinte grave.

Aceast solutiune, ins, nu ataca inssi cauza rului, eauz5
care continua astfel, sg-si reproduc, in mod automat, in fiecare an de recolt abundent* eonsecintele ei dgungoare, cu
care ameninta economia national si ordinea intern.
d) Mai rmnea, asa dar, numai o solutiune organic* dttoare de ndejde : evoluarea formei individuale i autonome
de exploatare agricol. steascA si Incadrarea ei, in metoda asocierii, a Intrunirei voluntare i liber consimtit a fortelor productive West. Astfel, cu puteri impreunate, pe unitti rurale,
poat dobndi mijloacele colective,
economia agricol
precum i instrumentele financiare, materiale si tehnice, comune, suficiente i puternice, necesare pentru o prlducifie
rational i superioar, calitativ, i cantitativ. Mai rmnea,
www.dacoromanica.ro
L'AP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARLUI
15
astfel, Cooperatia, ca unica formula de organizare a economiei

rurale. ca sistem organizat de actiune colectiva a znicilor plu-
gari, ca puternica parghie de ridicare i propasire a satelor.

In fata covarsitoarelor forte ale concurentei economice,
interne sau de peste hotare
simtamntul propriei sale inferioritati, intuitiunea izolrii sale. trebue sa fi trezit, In complexul instinctului de conservare al sateanului, un reflex organic, de aparare, ori cat de primitiva i intarziata ar fi fost
treapta de discernamant i intelectualitate a lui.
Acest reflex de aparare, este o reactiune anatoznica, o Osnire de protectiune fiziologica si ea se intalneste, se manifesta
chiar pe treptele cele mai de jos ale biologiei, a fortiori in speta
umana.
Acest reflex organic de aparare al sateanului, In neegala

luptd a productiei care Il covarsea, n'a intarziat a se produce.
El se numeste : Cooperatie.
cei dinti pionieri ai acestei miscri de aparare si propasire sateasca, cei dintai organizatori ai primelor asociatii
cooperatiste: invatatori, preoti, fruntasi ai satelor, nu au fast
cleat expresiunea acestui reflex colectiv de aparare, captat
din necesitatea cadrului de viatd sateasca, reflex ce tresarea
din .organismul colectiv taranesc, In lupta lui economica neegala, cu fortele adverse ce-1 amenintau.
Daca formula Cooperatiei nu era creatiunea originala a
acestui reflex fiziologic al satelor noastre, ci imprumutata din
necesitatea unui organism
conce,ptia i experienta altor OH
comun de aparare, a unui sistem comun de Insumare a fortelor individuale, razlete i slabe, pentru ca, astfel intrunite, sa
devina o putere colectiv' de creatiune i propasire, aceasta
necesitate de unire, de sohdaritate, de concentrare i sporire
a fortelor, In lupta economica, era sincer, spontan i autentic
a satelor noastre, era simtamantul general care c'uta formula
de concretizare, era reflexul organic care reclama, prin convulsiunile corpului colectiv satesc, tiparul de materializare,
de Intruchipare, ori de unde ar fi venit el.
Formula, tiparul, se numea Cooperatie.
www.dacoromanica.ro
16
CAP. t. - AUTONOMIA VCOWOMICA A PLU(ARULUI
Acesta este procesul de analiza a fenomenului rural, ce

se desvarise in cugetul meu, Inca de mult vreme.
Acesta era complexul de interpretare si gandire sub care
,priveam Cooperatia si din el se desprinde ce trainice convingeri, catd neclintita incredere si ce sincere nadejdi am ancorat,
in sufletul meu, de Cooperatie, in fata imprejurarilor interne,
In special politice, care impiedicau aplicarea, cu eficienta, a
politicei agricole de Stat, dela punctul a) de mai sus.
Insrcinat, mai tarziu, cu conducerea Bancii Nationale a
Romaniei, in aceasta calitate am avut prilejul sa stabilesc o

legdtura mai directa cu micarea cooperatista, in conditiuni si
imprejurari care mi-au sporit atentiunea si interesul pentru ea.
In adevr, aproape regulat, de cloud ori pe saptarnan, la
Comitetul de Scont al Institutului de emisiune, se prezentau
cererile Cooperatiei pentru diverse credite. Solicitrile erau
numeroase si variate : credit pentru bancile populare ; credite
pentru cooperativele forestiere ; pentru aprovizionarea armatei, cu grau 1. graunte ; pentru cooperativele de consum ; pentru topitorii de plante textile ; pentru cumparare de bumbac,
spre a nu mentiona de cat pe cele mai importante. Astfel, se
cereau, de organele cooperatiste, zeci i sute de milioane, dela
Banica Nationald pentru toate ramurile de activitate si pentru
toate operatiunile pe care le imbratiase Cooperalcia.
In acela timp, insa, cu aceste importante cereri de mijloace financiare necesare functionarii diverselor activitati,
Cooperatia marturisea vadite semne ale unei grele situatiuni,
de natura a inspira foarte serioase ingrijorki.
In primul rand, Cooperatia nu putea restitui, nici macar
partial, sumele importante ce lua cu imprumut, afirmand astfel un dezechilibru intern destul de gray. Paralel, *frig, cu cererile de amanare a scadentelor, ex,pirate i neonorate, se prezentau noui cereri de credite, in valori considerabile, pentru
activitati curente. Dar, foarte semnificativ in aceasta situatie
ingrijorator, era faptul c aceasta stare de incapacitate de
plata, de nerespectare a obligatiilor ajunse la scadenta si de
noui cereri de mijloace financiare insemnate, se producea dupa
asa zisa operatiune de asanare a unitatilor cooperatiste. Se
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGART_TLUI
17
afirma, In adevar, Ca' aceasta operatiune se efectuase aproape

integral, cad pentru ea, Statul, prin Banca Nationala, facuse
ioate jertfele financiare cerute, spre a se salva Cooperatia si
pentru ca aceasta sa fie pusd in msura de a continua o activitate normar, curenta.
Toate aceste imprejurri, denotau c ceva, cu totul anor-
mal, dainuia in Cooperatie, ea un desechilibru adnc, ameninta aceast organizare si ca ea se gsea deci in plina criza.
Aveam intuitiunea c operatiunea de asanare, nu izbutise
a reface Cooperatia, asa cum se dorea si cum se nftia, cu
toate jertfele banesti ce se fcuser in acest scop i Ca' aceasta miscare trecea prin una din cele mai grele perioade de
incercare, cumuland asupra ei, un complex intreg de imprejurari i situatiuni, care-i amenintau, in chip serios, insasi
existenta.
Asa fiind, o cunoastere aclanca i precis a starilor reale
din Cooperatie se impunea, fr intarziere.
Aceasta institntiune, care reprezinta, in. conditiunile politice i ecom/anice de atunci, aproape unica solutiune de sprijin a micului plugar si de ridicare a economiei rurale, din sta-
rea de inferioritate in care se gasea; pceasta organizare, Injghebata in decurs de cateva decenii, cu multe sacrificii, cu
frumoase i bune inteatiuni ; aceasta Institutie, in cpre economia agricola' a satelor, dupa cerinta unei politice agricole de
Stat mai sus amintite, isi gasea singurul instruanent de inaltare
si care constituia in acelas timp, una din cele mai trainice nadejdi de propasire,
organizarea cooperatista nu putea fi
rsata inteo situatiune de adanca eclips morala si de primejdioasa criza materiar.
O analiza' minutioasa a starilor ei launtrice, o cunoastere
autentic si precisa a complexului de realitati, era absolut ne-
cesara, pentru a se stabili, in chip amanuntit, intreaga stare

anatomica i functional:a a tuturor organelchr cooperatiste.
Numai pe aceasta cale, de precisa' cunoastere a realitatilor,
ori care ar fi fost ele, se putea apoi proceda la alcatuirea unui

sistem rational, de msuri i solutiuni, pentru extirparea relelor i refacerea institutiunei.
Vol. 1.1.
www.dacoromanica.ro
18
CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI
Determinat de aceste preocupgri 1 cu acest cuget obiectiv,

am incercat a obtine dela institutiile centrale cooperatiste, de
atunci, datele si elementele necesare stabilirei realittilor ;
cum ins aceste institutiuni nu au putut rgspunde, in mod serios si pozitiv, la aceast documentatd i sincer analiz, deoarece ele inse,si nu cunosteau propriile lor realiti i pozitiile
pe care se situau
notg pejorativ care sporea ingrijorgrile
mele
am trecut, Mr% intarziere cu simtgmantul unei impe-
rative datorii ce aveam de indeplinit, la organizarea mecanismului tehnic de analiz si verificare, a intregului complex
cooperatist din tard, pentru a stabili, obiectiv si precis, In ce
consta realitatea cooperatist5.
www.dacoromanica.ro
Capitolul II
SPRE DIAGNOSTIC
www.dacoromanica.ro
CapitaNI II
SPRE DIAGNOSTIC
Desavarsirea unei anchete, complecta si adncita, la 6.381
unitati cooperatiste de gradul intaiu, la 71 federale, precum

astfel cum
si la cele 5 institutiuni centrale din Bucuresti,
se infatisa reteaua cooperatista in toamna anului 1937
ridica o problem' destul de complexd, ca formatiune i metodd,
daca aceast ancheta trebuia sa fie o serioasa cercetare i analiza a situatiei unittilor cooperatiste, o verificare si examinare
obiectiva, o auscultare clinic pozitiv a organiscrnului coope-
iatist, in vederea stabilirii, pe cat mai precis cu putinta, a

diagnosticului.
Situatiunea se mai complica si cu faptul c, bolnavul, intrebat unde si de ce suferea, fie din anumite temen i nemarturisite, fie din nestiinta, disimula localizarea si intinderea boalei.
In fata acestor complexe imprejurari, metoda de ancheta
si verificare a situatiei Cooperatiei, precum i organismul cu
atari atributiuni
trebudau s fie la inaltimea problemei ce
aveam de rezolvat
A) Infiintarea sectiei oCooperatie

la Banca National&
In luna Septembrie 1937, am hotarlt infiintarea, pe langa
serviciul Scontului din Institutul de emisiune, a unei sectiuni
speciale, cu atribu-tiuni exclusive pentru Cooperatie.
www.dacoromanica.ro
22
CAP. /I. - SPRE DIAGNOSTIC
Prin aceasta se sublinia, In chip hotArit, insemnatatea

ceptionalA ce acordam Cooperatiei, iar in motivarea Incheierii
din 9 Septembrie 1937, ce am cerut Cotnsiliului de Administratie al Institutului de emisiune, In acest scop, printre altele se
specifica
avAnd in vedere de asemenea, cA prin fondurile
puse la dispozitie de Banca Nationald, Bncile Populare se gasesc spre finele perioadei de asanare, efectuata pe baza principillor legii ; ca, data' cu terminarea ,acestei operatiuni de
asanare, Cooperatia constitue pivotul important pentru distribuirea creditului In massele factorilor de productie satesti; ca,
din punct de vedere al acestei hotaritoare functiuni nationale,
Cooperatia trebue sprijinitA i desvoltata, pentru ca acolo unde
exista, s' devina i mal puternica, iar In regiunile unde nu
exista, sau unde unitatile viabile au disparult ea factor activ,
Cooperatia romana sa se infiinteze i desvolte ca factor esential de fecundare a fortelor creatoare nationale ; pentru aceste
cansiderente, care sf,atornicesc importanta creditului coopera-
tist si pentru a se putea duce mai departe opera de consolidare a Cooperatiei...".

lea cum se relief a, din insasi motivarea sus mentionatei
incheieri, InsemnAtatea deosebita cu care priveam menirea
Cooperatzlei, ea factor precumpanitor in orientarea i propAsirea ecanomiei satesti, precum i serioasa preocupare, potentata
de ingrijorare, cu care purcedeam la diagnosticarea crizei prin
care trecea Cooperatia, In scopul refacerii si consoliciarii ei.
Sectia speciala a Cooperatiei, prezidata de acest cuget

obiectiv, i eu atari sincere si constructive preocupari, avea sa
indeplinease urmatoarele importante functiuni :

a) SA centralizeze toate datele, cantabile si comerciale, intreg materialul statistic si informativ, financiar si economic,
cu privire la toate unitatile i formatiunile cooperatiste de ori
ce grad si fel de activitate.
Pe baza acestor elemente, zisa Sectie avea sa intocmease
fisa fiecarei unitati coaperatiste, de once grad si natura, precum si situatiile de amanunt i de ansamblu, care sa reflecteze
starea adevarata, bonitatea, puterea de actiune i viabilitates
fiecArei unitati cooperatiste. Astfel urma sa se reconstitue
www.dacoromanica.ro
CAP. II. - SPRE DIAGNOSTIC
23
imaginea precis a tuturor realitAtilor, de ori ce natur ar fi

fost ele, bune sau rele, din Cooperatie.
SA centralizeze toate datele i tntreg materialul, statistic si documentar, cu privire la starea i caracteristicele zonei
economice (sat, regiune), ce gravita in jurul fiecrei unitti
cooperatiste, pentru a se studia i stabili In ce specialitate economie i cu ce mijloace, unitatea cooperatist trebuia sg stdrue, atfit pentru desvoltarea propriilor ei activitti, cA't i pen1
tru ridicarea si propsirea pozitiei economice, a stenilor, din
acea zon.
SA' studieze si s stabileasc activittile economice de
productie, valorificare, consum, etc., pe divers.e ramuri si specializAri, ce trebuiau propuse, preconizate In vederea infAptuirii lor, la cliversele unitti coaperatiste, precum i volumul,
natura i modalitatea mijloacelor financiare, ce trebuiau acordate, In acele scopuri.
cl) SA determine zonele economice stesti, cu real potential de desvoltare economick dar lipsite de mijloace potrivite,
unde Cooperatia trebuia intArit sau Inlesnit a se crea.
SA tin evidenta tuturor credItelor acordate oricror

unitti cooperatiste, Federale i Centrale,
iar prin sediile
judetene ale Bncii Nationale,
a creditelor acordate tuturor
unittilor cooperatiste dela sate.
S controleze destinatia creditelor acordate, pentru a se
verifica dacg ele au fost intrebuintate, la scopurik pentru care
din dorinta ea
au fost solicitate Institutului de emisiune,
mijloacele financiare s meara direct si f r abatere, la obieetivele de propsire economicA a slenilar, pentru care au fost
destinate, lar nu la alte intrebuintri, de consumare sau irosire anti-economic.
SA' se ling la curent cu legislatia i evolutia principiilor
cooperatiste, cu complexul de norme obligatorii ce o guverneaz, cu literatura de specialitate pentru ca, la lumina acestor
s se poat gsi solutiunile cele mai patrivite, cu
conceptia i peciallitatea cooperatist, precum l cu necesitatea acestei organizri.
www.dacoromanica.ro
24
Pentru aducerea la indeplinire a functiunilor ce avea de

indeplinit
i din care am mentionat numai pe cele mai insemnate
Sectia Cooperatiei era inzestrat, cu doted categorii
de organe :
organe fixe, la sediul central $1. la cele judetene ale

Bncii Nationale, alese din cele cu formatiune mai potrivitg
$i mai cu experientg, in probleme cooperatiste ;
organe mobile, menite a se mica pe intreaga retea cooperatistg, In scopul indeplinirii verificgrilor contabile, a controluaui de activitate la unittile de ori ce grad, a culegerii
materialului economic, informativ $i documentar, precum $1 a
desgvr$irii anchetelor necesare.
B) Organele mobile de ancheta qi verificare.

Dacg pentru alcgtuirea organelor fixe ale Sectiei Cooperatiei, problema nu Inftisa prea multe greurtgti, deoarece printre functionarii Bgncii Nationale, din centralg si sedii, se gsseau elemente serioase ce erau, de imult, In contact cu problemele cooperatiste, avnd o cunoastere pozitivg $i documentatg
a lor,
pentru crearea insg, a organelor mobile de anchetg, $i
verificare pe teren, a retelei cooperatfiste,
problema ridica
o sericasg dificultate : ea rezida In recrutarea $i forrnarea
nnui important numgr de elemente specializate, nu numai in

contabilitatea caracteristicg a unittilor cooperatiste, dar $i In
preocuparea spiritualg, In sufleteasca intelegere eu care trebuiau privite, atat unittile ce aveau ts fie veritficate, conducgtorii qi tactivitatea lor, cat $i stgrile, posibilitgtile zonei sociale $i economice sgte$ti, ce Inconjura unitatea respectivg.
Problema era in adevgr destul de complicat. De aceea,

odat cu Insu$irea metodel tehnice de verificare contabilg. bancarg sau comercialg, a unitgtilor cooperatiste, pentru a se stabill reala liar situatie bilantierg, bonitatea $i viabilitatea lor,
acelea$i organe trebuiau sg fie formate ;pentru o serie de discerngminte $i examingri ce aveau de fcut, In ancheta economicg a lor, In raport cu calitatea $i activitatea conducgtorilor
unitgtilor, a asociatilor, a stgrei sociale $1 economice a sgteni-
www.dacoromanica.ro
25
lor, a posibilittilor de productie a satului. a necesitatilor acestuia, etc.

Pentru alcatuirea acestor organe, cu formatiunea mai sus
aratat, am procedat la angajarea a 123 de tineri cu studii de
specialitate contabila, pentru a asigura, in primul rand, realizarea competentei tehnice necesare.
Aceste organe de verificare, odata angajate, nu au fost

trimise numai decal pe teren, pentru
incepe lucrrile.
Ele trebuiau, in prealabil, sa fie instruite in mod uniform,
dupa aceiasi metoda, cu aceleasi normative ; ele trebuiau formate In chip omogen, pentru lucrarile lor, si inzestrate cu o
intelegere, cu o conceptie, cu optica unitar i necesar scopu-
rilor ce trebuiau sa le atinga.

In vederea acestei formari a lor, toate aceste organe au
fost Tepartizate pe sediile judetene ale Bancii Nationale, In
tara, unde au fcut o scoal speciala de ancheta i verificare
a unittilor cooperatiste, sub conducerea direertorului de sediu.
In aceasta scoal special de formatiune, directorii de
sedii ai Bncii Nationale, procedau, In mod uniform, la instruirea acestor echipe potrivit normativelm., aceleasi pentru toate
sediile, ce s'au elaborat si trimis in acest scop, prin Sectia

Cooperatiei din Central.
Aoeste instructiuni uniforme, erau insotiite de un formular, de un raport-tip de anchet si control, complectat cu modele de balanta de verificare si diverse tabele-tip.
In felul acesta, toate datele contabile, statistice, financiare,
economice si informative, de la diferite unitati cooperatiste,
erau comparabile intre ele, si se puteau aduna, grupa, si totaliza pentru priviri, sinteze si caracterizari de ansamblu.
Raportul-tip de anchet ri verificare, privind situatia economica, financiara i contabila a unitatilor cooperatiste, cuprindea patru Mari capitale :
a) Cap. I, privitor la istoricul unittii si diverse chestiuni
generale ; capitalul subscris si varsat, partile sociale, minimum
si maximum subscris, date cu prrivire la origina etnica si indeletnicirea asociatilor, rspunderea asociatilor si diverse norme cooperartiste ;
www.dacoromanica.ro
26
b) Cap. II, cuprindea descrierea analiticA a tuturor posturilor din bilant, activ i pasiv, care conduceau la stabilirea
rezultatului gestiunii 5i la determinarea bilantului real al unitfii ;
P) Cap. III, privitor la organizarea intern i conducerea

unitOtii
d) Cap. IV, constituia, in primul rnd, fixarea concluziunilor ce urmau a se deduce din constatArile capitolelor precedente, cu privire la bonitatea contabil., real i financiar
a unit5.tii, la viabilitatea ei, la calitatea conducerii, si apoi, caracteristicile economice ale satului, in vederea activitAtilor de
organizare si desvioltare economice ce trebuiau precotnizate.
In instructiunile ce insoteau aceste rapoarte-tip de an.chetO
5i verificare, se subliniau chiar urmtoarele directive ce trebuiau urmate si la ce rezultate s. se ajung
Din concluziuni trebue s se degaje .precis :
A) 1. daca unitatea este build sau slab& ;
dac este slab, din ce cauze
cum s'ar putea remedia aceste cauze, pentru ca unitatea s5 se redreseze si sA devie bunA
.,B) 1. dac6 unitatea este bura ;
2. ce s'ar putea face pentru desvoltarea ei ;
C) 1. care este starea tmaterial4 i economie a comunei
(prosper, srac5) ;
cu ce se indeletnicesc locuitorii
ce produc
cum se valorificA productia lor i prin cine ;
ce s'ar putea face pentru o mai bun5 valorificare

desvoltare a productiei lor. etc "
Memtionez numai liniile generale, din cuprinsul raportului-tip de anchea si verificare, cOci el mergea cu srulxliviziunile chestiunilor pAnK la cele mai mici elemente de amnunt,
ale situatiei unittilor, desvoltate In cuprinsul raportului
tabelele anexate lui.
In felul acesta, directorii sediilor judetene ale Midi Nationale, aveau normele uniforme si precise, Ipotrivit cgrora,
urmau sA formeze i sA inzestreze echipele de anchet, cu opti-
www.dacoromanica.ro
CAP. H. - SPRE DIAGNOSTIC
27
ca, Cu intelegerea omogeri a rezultatelor ce trebuiau culese.

precum i cu tehnica necesard pentru recoltarea acestor rezultate.
Ca urmare a acestei scoli de formatiune, potrivit instruccontiunilor, directivelor si instrumentdrii mai sus ardtate,
trolorul angajat nu era socotit apt, pentru aceastd misiun.e,

decat dupd ce fcea cateva verificdri de prob, pe teren, la
diverse unitdti cooperattste.
Prima verificare la o unitate coaperatist o acea direcinvdta

torul Insui, insotit de viito-rul controlar, pentru
cum sa .procedeze. Apoi, controlorul era trimis, de prob, a face
el singur alte cateva verificAri.

Dacd, dupd aceste verificdri de incercare, examenul astfel
dat, era favorabil i oarespunzator, con.trolorul era considerat
ca format pentru o astfel de insdrcinare i utilizat in acest scop.
Trimiterea lor insd pe teren, la indeplinirea misiunei lor,
de verificare i anchetd, dup aceast perioad de scoald
formatiune, nu s'a fcut decat in umma unor conferinte regionale, de initiere generald, ce au avut loe in diverse centre ale
tdrii.
C) Conferinte regionale pentru controlul

cooperatist.
De felul cuan aveau s'A fie indeplinite aceste anchete
si
verificri : serios sau superfioial ; de modul cum avea sd fie

inteleasd, de cdtre cei insdrcinati cu !aceste anchete, dorinta ce
ma cdilduzea, de a se stabili adevarul. realitatea abiectivd a

situatiei unitatilor cooperatiste ; de a se constata oauzele variate ale relelar stdri ; de a se examina, la fata locului, posibilittile de indreptare ; de a se inventaria potentialul economic al zonei inconjurdtoare, in vederea redresdrii satului si
de felul in care arvea sd fie inteles, de aceste echipe, cugetul
ce perezida aceastd vastd actiune de anchad, -- de acest mod de
intelegere si de lucru al lor, aveau sd depindd bunele rezultate
ale acestei anchete.
Astfel fiind, atribuiam o deosebitd importantd organizarii
acestea anchete, cdci ea constituia, un prim pas In eilaborarea,
www.dacoromanica.ro
28
CAP. II.
SPRE DIAGNOSTIC
pozitivg i serioas, a mijloacelor si Tnetodei de asanare si con-
solidare a Cooperatiei.
Cu aceste .preocupgri, dupg ce am fost informat, de secliide
judelene, ca s'a terminat perioada de instructie i formatiune
a echipelor de controlori, am. socotit necesar organizarea uncir
conferinte, la care sa grupez, in diferite centre ale tgrii, la

sediul respectiv al Bncii Nationale. aceste echipe, spre a le
argta gndurile cam ne caluzeau, telurile pe care le urmateam i dorintele ce ne insufleteau, de a face dintr'o Coopera(le sanatoasa si dinamicg, pivotal de ridicare a vietei satului.
In acest scop, au avut loe, in tara, aceste conferinte regionale, care insemnau terminarea perioadei de formatiune a echipelor de controlori.
In expunerile desvoltate i insufletite, ce am fgcut grupelor de controlori. la aceste muniuni, le subliniam adevgratul
aspect al misiunel lor. Pentru mine, insicingrile cu care erau
investiti, depseau cu mult banala operatiune de insiruire a

uncir cifre. incolonate pe activ si pasiv, sau migaloasa si anosta
cercetare a unui mruntis contabil.

Aceste insarcingri se ridicau la inltimea i valoarea
ran a unui misionarism, a unui apostolat patriotic,
caci, cu
adevrat, a se haladui pe drumuri de tara, prin gropi
toape, pe vifor si grin mocirla drumurilor, zile i sgptamani
de-arandul, departe de familie, de oras si de bine,
pentru a
se desprinde, din terfeloagele unor marunte cifre de contabi-
litate ruralg, din sarackioasa zvacnire de munc a cgtorva

umili trani, a desprinde n atari conditiuni, un sin,gur fapt
Realitatea, Adevgrul,
pe care urma apoi sa se Inalte zidire
ce misiune mai frumoasg putea fi, ce opera mai aleasa,
ca valoare moralg, se putea Inchipui ?
SA culegi Adevgrul, din noroiul sincer al satelor, din stradania saracacioasa dar binecuvntata a tranului, din ngzuinta
primitiv i mgrunt, dar cat de cinstit a lui,
s descoperi
astf el, s aduni cu trucla i credintg, mult risipitul, ascunsul
nevzutul fir, de aur, al Adevarului,
ce inalttor
de asemuire apostolat !
noug,
www.dacoromanica.ro
29
apoi, Cu aceast Realitate, Cu acest Adevr in fata, -ce menire putea fi mai frumoas pentru un tineret, frmntat
de calde avanturi, stdpanit de infrigurarea gndurilor iubttoare de Ord, simtind sub tmple si In inimi, vficnirile insufletirilor i puterilor generoase i creatoare, ce menire putea
fi mai frumoas pentru acasti tineri crturari, cercettori ai
vietii satului, cleat s roteasc:4 ochiul priceperii si al sufletului,
peste zarea ce-i inconjura, i s cerceteze, SA' adanceasca, s
desprincl necazurile specifice ale stenilar si ale satului...
In aceast misiune, ei aveau SA' descopere obrsia local a
lipsurilor, puterile si bunurile cu care Dumnezeu a druit mepenleagurile, precum i chipul de mai bogat rodire a lor
tru ca astfel, traiul steanului i viata obstei stesti s se
inalte, din truda i necazul in care se zbteau, spre zarea de
lumin a unor zile mai bune.
Cu aceste convingeri insufletite, i cu acest elan de Ondire, vorbeam tinerilor cAci aproape toti erau sub vrsta de
35 anice aveau s plece la sate, pentru misiunea lor, dorind
s le aprind astfel, In suflet, lumirta adevrat, sub care trebuiau s priveascd i s." inteleagd lucrarea lar, lumina cald
care s-i cAlubeascA pe caile ce-i duceau spre viata satelor.
Avusesem, de asemenea, bucuria s constat, Ca' marea ma-
joritate a acestor tineri, reprezenta prim generatie de intolectuali, porniti, numai de putin tirnp, din realittile satelor, ridicati din adevdrui economic si social pe care ei trebuiau acum sa-1 cristalizeze in cifre. Invocandu-le aceastil merituoasg i laudabild legaturd cu satul i cu ogorul, le invederam cat de frumas se potenteazd si se desluseste, i prin acea-
st imprejurare, misiunea lor. Ei se Intorceau acum, la viata

unde plecaserd de curfind, cu dragostea frateaui mai
luminat, pentru ca acolo, In mijlocul fratilor din snul crora
printr'o inimoas, caid i cinstit
se inltaser cu merit,
cercetare, sit descopere i sd adune adevrul, din ascunzisuri
sau necunoastere ; s culeagA realitarea lipsurilor i s desluseasc .anevoioasele cgrri ale binelui si ale propsirei. Apoi,
Intorsi Ldin acest inlttor si patriotic apostolat, cu roada plin
a trudei lor curate, aceasta urma s fie asezat la temelia presateaor
www.dacoromanica.ro
30
CAP. U. - SPRE DIAGNOSTIC
facerilor bune, ce trebuiau sa se infaptuiasca, spre binele

tbstesc a1 fratilor nostri dela sate.
Am smuls astf el, in aceste reuniuni, din sufletul meu,
van tul graitor al dragostei fratesti pentru sat si pentru umila,
cinstita i vreclnica omenie a sateanului ; am despicat cu tarie,
iniperativul stabilirii adevarului, pentru a cladi astfel, pe el,
in,drumarile de propasire viitoare; le-am clesprins, din caldura
convingerikw mele, necesitatea insanatosirii miscarei cooperatiste, precum i neclintita mea ndejde de sprijinire, prin
pentru a trimite astiel, pe teea, a vietii satelor noastre,
ren, echipe de ancheta, nu cu sarbede i uscate calcule sau
marunte chibzuiri contabile, care sa nu mai vada nimic, din-
colo de oaloanele unui mdruntt bilant rural, ci cu mandria

intraripata a unei osebite chemari, cu avantul cald, cu ochiul
luminat, in larga perspectiva a unei generoase i patriotice
misiuni.
Numai dupa aceasta pregatire sufleteasca si din aceasta

atmosfera, au plecat pe teren echipele de ancheta i verificare.
Repartilla lor definitiva' pe judge s'a facut, avndu-se in
vedere densitatea unitatilar cooperatiste, starea caidor de comunicatie, precurn i suficienta mijloacelor de transport.
Studiindu-se toate aceste elemente positive, s'a fixat apoi
numarul controlorilor pe judet, precuan i itinerariva obligator, ce fiecare clintre ei &yea de parctms, in sectorul respectiv,
pe un anurne interval de timp.
Printre alte prescriptiuni de riguroas indeplinire a insarcinarilor lor, se interzicea, sub pedeapsa eliminarii, acceptarea din partea acestor controlori, a invitatiunilor de gazduire, colptare, petrecere, etc., la conducatorii unittilor ce
aveau sa fie verificate, sau la rudele acestora.
Executarea programului de catre controlDri, potrivit itinerariului, se efectua sub privigherea i rAspunderea directorului sediului respectiv al Bancii Ns:OA:male, caruia i se depuneau, centralizand a3tfel, pe judet, boat& rapoartele de ancheta' i verificare, impreun cu intregul material documentar
si de informatie economica.
www.dacoromanica.ro
CAP. H. - SPRE DIAGNOSTIC
31
Inspectorii i Inspectorii generali ai Bancii Nationale,

controlau, pe judete i regiuni, adueerea la indeplinire a acestor operatiuni, iprecum i diligenta directorilor de sedii.
Acestia din urmd, ImpreunA cu unii functionari din sedii,
aveau insArcinarea speciald de a indeplini ancheta si veriii-
carea pentru Federale sau unitAtile cooperatiste mai importante.

Pentru cele einci Centiale cooperatiste din Bucuresti, au
fast apoi desemnati functionari speciali, din antrala Bancii

Nation.ale. Astfel, prin aceasta organizare, s'a alcatuit un corp
masiv, bine pregAtit i omogen, de peste 200 de controlori:
123 cantrolori noi angajatzi; 72 directori de sedii insArcinati
Cu verificarea Federalelor; 5 funetionari speciali pentru Cen.
tralele Cooperatiste, fArA a mai socati ceilalti functionari din
sedii i perso.nalul de inspectie, incredintat cu InsArcinrile
mai sus mentionate.
Acest corp de control, important ea numAr, special si
omcgen ca technicA i fonmatiun.e, a purees, dupg normele
itinerariile stabilite, la aceastA mare si neasemuit actiune de
verificare i anchetA. Cu scopuride ce am expus in paginile
precedente.
FAcusem, cred, tot ceeaoe era necesar omene.ste Cu putint, pentru ca aceastA verificare si anchetA,
unicA In istos'A prezinte maximum de garantid
ria Cooperatiei noastre,
si de seriozitate.
D) Concentrarea
coordonarea rezultatelor.
Pe mIsuil ce unitAtile cooperatiste erau verificate, rapoartele i materialul documentar se depuneau la sediul judetean al BAncii Nationale, de unde, apoi, se coordonau si se
Inaintau sectiei Cooperatiei din Centrala Institutului. de
enrisiune.
Aici, Intreg acest material a fast examinat, si din el s'a

a/cAtuit cte o fise pentru fiecare unitate coaperatistA, de ori
ce grad si naturd, oric5.t de mArunt ar fi fost ea.
s'au concentrat apoi pe categorii economice de

unitAti (bAnci papulare, cooperative forestiere, de aprovizionare i consum, deafacere, etc.) si s'au grupat pe judete i car-
www.dacoromanica.ro
32
In
toteci speciale, cu un patent foarte practic si modern,
cape se putea gsi, cu usurintd, situatia fiecdrei unitti din
judet, parcurgndu-se marginea metalicd a desprtirilor, fiecare fise de unitate coopel alista fiind cuprins inteo foae
despArtitoare
F'isa fiecarei unitti cooperatiste, era o concentrare, o

bint ez6 organicd si expresiva, din ,care se reflecta, in cifre
amanunte, intreaga situalie a unittii, precum i elementele
esentiale economice, prin care se caracterizau zona care gravita in jurul acelei unitti. Astfel, fisa cuprindea :
Grupa A. : date si cifre, cu privire la istoricul i infiintarea
unittii; la capitalul social, subscris i vrsat; valoarea unei
parti sociale; numrul asociatilor, origina etrucA i profesiunea lor; felul rdspunderii sociale ; raza de activitate ; Federala la care este afiliat; data ultimei inspectii i instituyia de
control de care tine ; operatiunile de asanare a datoriilor agricole, etc. si ajutorul de asanare primit; ce credite a primit
si din ce sunsd ; ce angajamente mai are si ctre cine ; ce furnizori pentru ce suma; etc.
Grupa B. : cuprindea date si relatinni cu privire la conducerea unittii, specificndu-se numele intreg al fiecrui
membru din Consiliul de Administratie, din comitetul de censori, precum si al tuturor functionarilor unittii, cu coloane
speciale pentru artarea originei etnice, a profesiunei, a capitalului
la unitate, a situatiei lor materiale (avere, datorii la unitate sau in alt parte) precum si o coloan rezervat anutne, unde se cansemnau mentiunile despre reputatia
de care se bucura fiecare dintre ei.
Grupa C.: era consacrat datelor contabile privitoare la bi-
lantul recapitulativ, cu coloane pentru o serie de cinci am

constcutivi i cu sub coloane, pentru trecerea cifrelor dupd re-
gistre, precum si a celar reale" ce se constatau in urrna verificArei.
In aceast grup, in subdiviziunea referitoare la activ, se

specificau cifre constatnd idisponibilul, efectele publice
participatiunile, debitorii, fabricate si mrfuri, materii prime
si produse, eonturi transitorii (diverse), operatiuni de mandat,
vfinzAri
aprovizionri in comun, imobilizri, pierden,
lar
la subdiviziunea pasiv, se inregistrau cifrele privitaare la ca-
www.dacoromanica.ro
CAP. IL
SPRE DIAGNOSTIC
33
rezerve, amortizari, 'afecte de plata, creditori, furnizori,

operatiuni de mandat, conturi tranzitorii (diverse) beneficii ;
Grupa D.: se Inregistra contul de profit si pierdere cu pos-
turi
la cheltueli: report, cheltueli de administratie i exploatare, dobnzi prtite, amortismente, etc.
lar la venituri: reporturi, beneficii din operatiuni, diverse, etc.
Grupa E.: constata situatia operatiunilor comerciale cu
subdiviziuni speciale pentru operatiuni proprii i operatiuni
de mandat i cu coloane pentru inregistrarea deverului, pe o
serie de cinci ani consecutiv, pentru a se cunoaste cifrele diferitelor operatiuni pe cont propriu, (marfuri, produse fabricate,
intrari i esiri, .solclul nou, precum i pentru dttrata medie a
produse agrioole, etc.) sau la operatiunile de mandat (cereate,,
bumbac, etc.) impreuna cu coloane pentru soldul din inventar,
deverului, In zle.
Grupa F.: era consacrata datelor i relatiunilor privitoare la persoande i semnaturile care angajeaza unitatea, specificndu-se numele, calitatea, specimenul si data publicrii
autorizatiei de semnatura.
Grupa G.: consemna concluziunile verificarei i caracte-
rizarile unitii, rezervndu-se sp-atiul suficient pentru a se

face mentiunile cu privire
La felul, bonitatea comerciara' si financiara a unittii
qi la viabilitatea ei, constatndu-se felul, garantia i lichiditatea plasamentelor ; activitatea membrilor ; cine sunt clientii
si cine sunt Itunizorii ; capacitatea de productie maxim
ictual ; credite prtite ; pentru ce scopuri i necesitate s'au
utilizat imprumuturile ; daca intreprinderea sau unitatea este
viabil ori trebue lichidat ; daca conducerea unitatii este
btma sau nu ; daca activitatea cooperatista profita asociatilor,
potrivit telurilor i obiectivelor doctrinei i principiilor cooperatiste, precum i once alte indicatiuni sau recomandatiuni ce
se gaseau neceser a se lace.
Mentiuni privitoare la zona econamica ce gravita In
jurul unittii cooperatiste i In special, date si relatiuni pozitive, cu privire la faptul daca satul este bogat sau sarac, cu ce
se. Indeletrticesc locuitorii, ce se produce in jurul economic al
satului; unde si cum se vnd aceste produse i prin cine; ce necesitati de consurn are satul; ce trebue facut pentru o mai bun
Vol.
www.dacoromanica.ro
34
valarificare a produselor si pentnu o ridicare economica a situatitmei satenilor, etc.

Din aceasta rezumare a cuprinsului fiselor, se poate coalstata ca, verificarea si ancheta asupra unitAtilor cooperatiste
a fost cat se poate de amanuMit si ca clorinta cu cape pornisem la aceasta lucrare, aceia de a se desprinde, de pe teren,
imaginea complecta si reala a unitatii respective, cu Intreg
cadrul economic din jurul ei,
s'a infaptuit, Cu constiinciozitate * preciziune.
Era pentru prima ()era, In tara la noi, cand se putuse organiza o atare operatiune de verificare, iar Banca Natianala, era singura institutiune care poseda astfel, cea mai obiectiva, precisa si. complecta documentare, nu numai asupra realitatilar Cooperatiei, dar si asupra starilor si posibilittilor de
redresare din economia rurala.Nici una din. Centralele cooperatiste, ce fiintau la acea epoca
nu poseda, nici pe departe,
aceasta vast arhiva, care reproducea, ca * o fotografie, imaginea complect a realitatilor cooperatiste, constituind, In acecea mai comlas timp, pe cat omeneste a lost cu putinta
plecta inventariere a unitatilor ccoperatiste, a materialului

uman ce le alcatuiau si a zonei economice In care se Incadrau.
Pe temeiul fiselor
cu dosarele lor respective
s'au
ecatuit apoi, lucrari de coordonare, sinteze de stabilire a linii-
lor si caracterelor generale, releveuri si situgiuni de ansamblu pe tara, precum si cliferite hrti, care s ilustreze diversele
aspecte sub care se Infatisa organizarea cooperatist, In diverse ramuri si regiuni geografice.
In chipul acesta, s'a riclicat in plan, intreaga topografie a
Gooperatiei, atat cu morfologia si precizarea tuturor arrnnuntelor caracteristice, cat si cu alcatuirea, conttuatl si orizontul
ei general.
S'a anali7at si verificat, astfel, fiecare organ si functiune
din aceast miscare si s'a putut efectua, in chipul acesta, un

nu cfugitiv * superexamen clinic complect al Cooperatiei
ficial, ci temeinic, pe baze de date pozitive, verifican, observatiuni si amalize.
www.dacoromanica.ro
CAP. IL - SPRE DIAGNOSTIC
35
Cu aceste elemente i mijloace telmice, s'au putut diferentia stgrile nonmrale, de cele anormale, de cele patologice,
loc-ilizAndu-se obbavia si cauzele acestor stari i preciz'ndu-se,
asttel, un diagn.ostic cu toate garantiile de seriozitate.

adevdrat al realiatilor cooperatiste era, astfel, descifrat i lirnipede stabilit.
www.dacoromanica.ro
Capitolul III
REALITATI COOPERATISTE
www.dacoromanica.ro
Capitolul III
REALITATI COOPERATISTE.
Corpul de verificare si ancheta a unitatilor cooperatiste,
organizat la Banca National, pe bazele i in conditiunile expuse In eapitolul preceden,t, a controdat i verifieat :
4.591 unitati cooperatiste de credit (bnci populare) remane i3 1.952 unitti economice romane, in total 6.543 unitti
existente romane; in acelasi timp, a verificat: 592 unitati cooperatiste de credit minoritare si 606 unitati economice minoritare, adica 1.198 unitti cooperatiste minoritare, lar In total
general, 7.741 de unitali cooperatiste, din cele 7.922 unitati cu
bilant,
adica unele din ele avand chiar numai o existent
formala,
din cate erau in tara, la 1 Ianuarie 1938.
De asemenea s'au verificat i anchetat toate Federalele
existente in tara, la acea epoch', precum i cele 5 Centrale
Cooperatiste din Bucuresti.
Astiel, s'au verificat i anchetat aproape totalitatea unitatilor cooper atiste din tara.
Din constatarile rapoartelor de verificare, precum si din
bogatut material statistic, documentar si informativ, al acestor
astfel cum a fost expus in capitalul preicedent,
anchete,
au rezultat imaginea precisa, precum i caracteristicile, cornplecte i edificatoare, ale realitatilor coaperatiste, din care
Insa nu vomi mentiona, dupa cum urmeaza, decal pe cele mal
con cludente.
www.dacoromanica.ro
CAP. IIL - REALITATI COOPERATISTE
40
A) Unitatile cooperatiste de gradul ;Mai.

Cu privire la aceste unitati, s'au desprins, s'au reflecta;
urmatoarele stari caracteristice i mult graitoare :
I. Aspecte generale.
Mentionm, in primul rand, caterva elernente care conturau despartiri i pozitii, cu caracter de suprafata mare, in
massa unitatilar cooperatiste si desinau trsaturile i aspec-
tele de ansamblu, pe intinderi largi, in structura acestei

masse :
1) Cea dintai constatare, care se releva, din datele coon,

donate si din hartile, pe tara, ale Cooperatiei, era aceia a dominatiei covarsitoare, pe ca;re o infatisa cooperatia rurala,
fata de cea oraseneasca.
Cifrele confirmau situatia indeobste cunoscuta, anume
ea, la noi in tara, organizatia cooperatista, era altoita: a) pe
massa satenilor, b) pe necesitatile i indeletnieirile aoestonst,
adica pe plugarie.
Aceasta constatare corespunxlea atat unor ,cunostinte de
mult stabilite, cat i preocuparilor sociale i economice ex,
puse mal sus, in Cap. I.
De asemenea, aceasta constatare, era de natura sa lamureasca o serie de evolutii i poziii ale miscarei eooperatiste,
aceasta primind, din condiltiile mediului rural, pe care se altoia in aproape totalitatea ei, ca de la un izvor complex de
cauze, o serie importanta de influente, care i determinau, in
mare parte, structura si desvoltarea.
Vom regasi, in multe din caracteristicele ce vom exptme,
In paginile urmatoare, pecetea adanca a mediului rural in.apoiat i a strilar, intarziate si primitive, ale plugarimei,
care au creat un caclru, in general rezistent i conditiuni neprielnice desveltarei, mentalitatii, spiritualitatii i technicei
cooperatiste.
In acelasi tiny, aceasta dominanta rurala a Cooperatiei

roastne, ti definea, in chip lamurit, situatia i menirea de
centre de t prijin, de jaloane de plecare, de pivoturi, resfirate
www.dacoromanica.ro
CAP. III. - REALITATI COOPERATISTE
41
pe intreg cuprinsul tArii, in jurul cArora rotea, gravita, viata

economied a zonelor rurale aferente, i prim mijlocirea i puterea cArora, aceste zone cereal" ridicarea i propAsirea lor.
De clite ori m aflam, cercetand i analizind situatia, In

fate hArtilor sintetice i comparative, ale retelei cooperatiste
din tar
Intocmite de sectia respectiv. 'din Banca Neldana15.,
nu puteam sa nu desprind, In totdeauna, aceastA imagine. impresionant de limpede, a minor de centre fixe, in diverse culori si forme geometrice, reprezentnd unitAtile cooperatiste, ,care tsneau din suprafata ruralA i agricold a
tArii.
Ce infAtisau. alAturi de ele

ca fortA de iradiatiune
economicA, asupra vastelor Intinderi plugresti ale Orel
nu-
cleele, punctele insuficiente (dezarmate si de cele mai multe

ori apatilee, (prin rutina lor biurocraticA), ale Camerelor i org.anelor de Stat agricole ? Doar serme rAziete, fArb." letttull
Intre ele i frA coheziune organied, structuralA, cu celuaele
plugresti; semne rAsfirate, ca boabe de nisip mArunt, peste un
vast term roditor, cu care nu aveau insA niel o aderentA.
Singurele organe fixe existente, circumscrise i intercalate In Insusi corpul celulelor plugAresti, care parca absorbeau privirea asupra semnificatiei lor, imobilizau ochiul meditatiunilor i chemau atentiunea asupra existentei ler unice
asupra importantei lor, asupra rolului lor, de centre initiale
de sprijin si de desvoltare a econdmiei stesti
erau numai
unitAtile cooperatiste.
Acele hArti Imi arAtau, astfel, intreaga fatalitate a realiValli, specified tArii noastre: pe de o parte, Cooperatia, frrt-,
natA, Intrziati. alteratA chiar, In desvoltarea si fiinta ei,
conditiile retrograde si primitive, ale mediului rural si ale

eecnomiei agricale sAtesti, dar, pe de altd parte, tot aceiasi
Cooperatie se releva, ca singura osatura, ce impanzea tare si
putea servi, ca punct archimedic de sprijin, pentru o actiune
de desvoltare propasire, a aceluiasi mediu rural si al aceleiasi economii plugAresti Inapoiate.
2) 0 all InfAtisare, cu caracter general, ce se desprindea,
la prima vedere, din structura hrtilor cooperatiste, era nurugrul covrsitor de mare si Intinderea geograficA precumpAnitoare, pe care o reprezentau unitAtile cooperatiste de credit
www.dacoromanica.ro
42
CAP. M. - REALITATI COOPERATISTE
(bncile populare), fat& de aceea cu diverse activitati economice

(aprovizionareo consum, vanzri in comun, forestiere, etc.).
Procentul bancilor populare, fat& de numarul total al

unitatilor cooperatiste ramane i minoritare, era de circa 65%,
tata de 35% al unitatilor economice.
Aceasta caracteristica, anali7at separat pentru grupul uni-
ttilor romfine si al celor minoritare, releva ca, in grupul

romanesc, bancile populare erau inteun raport complect dezechilibrat, fata de unitatile economice, adica circa 68% bnci
populare, fata de circa 32% cooperative economice
pe cand
In grupul minoritar. unitatile economice, nu numai ca. nu

erau inferioare, ea numar, dar depa.seau chiar, pe cele de
credit, cu cateva zeci de unit:4#.
Explicatia precumpanirii, atat de afirmate, a bneilor
populare, fata de unitatile economice, in grupul roman, rezida
in faptul ca, viata steasca a trecut, spre sfarsitul veacului al
XIX-lea, dela economia inchisa, la economia de schimb a produselor contra moneta. In aceast fa2a, din cauza lipsei undi
rentabilieiti, in moneta, a productiei sale
sateanul tneputand
satisface necesitatile de mijloace monetare ce 11 apasau,
a
decenii dearandul, prada camatarilor, impotriva ca-
rora numai Cooperatig de credit reprezenta o solutiune de

mantuire. Deaceea, s'a produs desvoltarea acestei ramuri cooperatiste.
In acelasi timp, stareasprimitiva a economiei agricale taranesti, cu o productiune redusa cantitativ si inferioara calitativ, precum i mentalitatea rudimentar i neincre-
ztoare a steanului nostru.
au fost o piedica puter-
nica, in drumul crerii i propsirei cooperatiei econoanice,

spre cleosebire de mediul minoritar unde, o stare economica
mai prospera., o deprindere de cultur agricola mai rationala
si o .mentalitate de asociere mai putin retrograda, au creat cadrul favorabil de desvoltare, al acestei cooperatii.
In cuprinsul aspectului general. mai sus expus, este im-
portant sa remarcam si pe ce directiuni era desfasurati
Ccoperatia economica, astfel cum ea se infatisa, in grupul roman, caci aceasta analiza este de natura a mai releva o noua
infatisare, caracteristica i foarte semnificativa, a miscarei
cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
43
Din totalul de 2087 de unitati economice romnesti, cfite
s'au inventariat ea fiintau la Inceputul anului 1938, reprezentnd circa 31% din globalul unittilor cooperatiste romnesti, 1001 unitti, adic aproximativ 15% din acest global,
erau cooperative de consuan ; 360 unitli, adicA 5% erau cooperative de aprovizionaire si desfacere In comun; 251 unitti,
aclicA 4% erau forestiere; 203 unitti, adic5. 3% erau obstil de
cumprare de pAmnt; 67 de unitti, adic 1% erau obstii de
arenclare ; 28 de unitti, adica 0,3% erau aaptarii si aproape
3%, adica 118 unitti ecoonmice, aveau 'diverse alte Indeletniciri, foarte variate.
Fcnd categorie aparte de obstiile de arendare si cumprare, In numr de 270, cci acestea au un caracter economic cu
rmn astfel numai 1.817 unitti cooperatotul deosebit.
tiste cu activitate econornicA propriu zisa, de propsire a productiei, de valorificare a ei si, deci, de ridicare a vietii obstesti
a satelor.
Examinnd hrtile comparative ale retelei cooperatiste,
spre a cuprinde Insemntateal acestor celule de sprijinire si

inltare a satelor si cutndu-le existenta pe intreaga suprafa-VA rurala a tTii, constatam, cu durere, cum se pierdeau,
cum dispreau aproape, ca fiint. si ca insumare de eficient,
In vasta si covfirsitoarea aglomerare rural a tar% In frapanzirea celor 17.000 de sate si ctune. ce alctuiau economia
plugarilor.
Aceste cooperative economice reprezentau, astfel, o picg-
tur, In raport cu efortul masiv si omogen, pe care II reclama

totalitatea economiei stesti.
Asa dar, 17.000 de sate si ctune romnesti, In marea ion
majoritate, erau rimase Inca In traditionalismul anachronic
al unei plugkii primitive, In retrograda stare de productie a
veacurilor de mijloc, In inferioritate zdrobitoare cu concurenta
din tar% si Cu ma international, inferioritate de multe decenii
constatata si adnc simtit, att de plugar, de economia national, cfit si de finantele tkii.
In aceast dureroas stare, 17.000 de alcatuiri plugkesti,
se sbgearu si reclamau, astfel, sprijinul adanc si perseverent,
al mijloacelor si metodelor de productie si valorificare moderne, prin care s sporeasca munca vanjoas a bratelor tr-
www.dacoromanica.ro
44
ne0d i darul dwnnezeesc de binecuva.ntata rodire a pamantului.
Si totusi, aceasta problemd a productiei i valorificarei

agricole,
cea dintai, cea mai importanta i cea mai. hotaratoare, In existenta plugarilor nostri,
n'tio fost decal, pe departe, numaii tangential atinsa,
asi putea spune, simbolie
atinsa, de Cooperatia noestra economical, precum demonstreaza cifra, cu total neinsemnata, a celor 1.817 cooperative
economice romanesti.
Dar situa tia se Infatisa mai defavorabil, dupa examenul

de componenta i directii de activitate, a acestor 1.817 unitAti
economice.
Precum am mentionat mai sus, 1000 de unitati, adica aproape 60% erau cooperative de consurn, deci prin acestea
nu se contribuia, In principal, la marea si precumpanitoaree
nevoe de Imbunattire a productiei satesti sau de rentabila

valorificare a ei, ci se alimentau numai unele necesitati
ale satenilor. Deseori, precum vom vedea, aceasta alimentare
se fame cu marf mai seumpa, cleat pe pieta, ori de calitate
inferioara, sau vanzandu-se cu preturi mai ridEicate ehiar
bumbecul, importat, pentru a se vinde mai eftin la sateni, cu
costisitoare privilegii i jertfe ale Statului. Nu rare ori, asa
dar, se constata ca aceste cooperative de consum, faceau oarecare specula pe nevoile i nepriceperea satenilor, pentru aju-
torarea carora se cherna ca erau infiintate, cu diverse avantagii i scutiri.
Dar, In ipoteza cea anal bunA, aceia a cooperativelor de

consum In totalitatea lor, active i oneste, care nu speculau naichiar In aceasta ipovitatea sau buna credint a satecnilor
teza, prin mijlacirea lor nu se inainta In solutionarea prob'emei de ameliorare a productiei si valorificrii agricole de
la sate, problema care ramanea astfel neschimbatA, in dureroasa ei pozitie.
subliniem ea unitatile de consum reprezentau aproaL
pe 60% din totalul de 1817 al cooperativelor economice romanesti. Ce mai ramaneau ? 251 cooperative forestiere.
Din rapoartele informative si documentare ale anchetelor, se stabilea ca, aceste unitati erau mai degraba cooperative
www.dacoromanica.ro
45
de munca. adica formatiuni care foloseau pe sateni, in marea

majoritate, numai ca muncitori. Ele erau constituite, aproape
In totalitatea lor
exceptand exploatarile padurilor monenesti,
pe parchete de paduri acordate din proprietatea Statului, i numai datorita insemnatelor avantagii i conditiuni
speciale i favorabile ce se obtineau, din care se nadajdula a
se realiza, astf el, interesante beneficii.
Asa se explica si marele numar al acestor cooperative. Avantaj ele
ope legis
de care se bucurau cooperativele forestiere, precum si cele pecare le puteau obtine, dela Stat, constituiau un fel de pamant al fagaduintei, o oarecare Californie
a cooperatiei romanesti. Din aceasta cauza, multe din aceste
unitati au fost prospere, unele falimentare. iar altele cu re-.

gi etabile ecouri i dosare judiciare, pentru abuzuri i prevaricatiuni.
Ori cum insa, nici aceste cooperative forestiere, presupu-
nandu-le pe toate bune i corecte, nu erau de cat o formatiune

cooperatista quasi-parazitar
sau aproape arttficiala
datorit privilegiilor i avantagiilor speciale, prin sprijinul carora puteau trai, dar care nu contribuiau cu nimic la rezolvarea problemei fundamentale, de redresare a productieci s't valorificarei agricole taranesti. Trecand mai departe la analiza
grupului de cooperative economice, veneau cele 360 unitati
de aprovizionare i desfacere In comun.
Activitatea acestora era deci mixta: 1) aprovizionarea asociatilor i zonei economice, cu cele necesare, indeplinind astfel, in buna parte, functiamiea eoorperativelor de consum; 2) des-.
facerea, in comun, a produselor zonei economice respective.

In special, prin aceasta din lama activitate, mentionatele
unitati contribulau, astfel, la faza a doua din problema capitala a econorniei plugaresti, la preocuparle de mai buna valorif.care a produselor agricoae. Ma'sura in care, la aceste unitati
mixte, cu ambiguitate de calificare, precumpanea functiunea de
aprovizidnare i constan, fata de aceia de valorificare, nu era
greu de stablit dup fisele existente; dar, considerandu-le, in
mare parte, si prin functiunea lor de aprovizionare (cu unelte
inventar agricol), integrate in actiunea de redresare directa
inregistram deei majoa economiei de productie sateasea,
www.dacoromanica.ro
46
CAP. ILL - REALITATI COOPERATISTE
ritate din cifra acestor unitati, ca fiind coresptutzatoare celei

mai precumpanitoare probleme a satelor.
La aceasta grupa', se a.daugau apoi cele 22 cooperative de
laptarie, care, prin definitie, se incadrau, integral, in problema
dar,
valorificatrii produatiei stesti i a stimulrii acesteia,
spre marea noastra parere de rru, nu erau decat 22.
Mai ramanea apoi o serie foarte complex, puzderia unut
mozaic cooperatist, de toate culorile i amestecurile. Activitape cele mai diverse, cele mai disparate, se Intalneau, schitate sau atacate, prin aceste unitati economice.
Astfel se inventariau : 15 unitti cooperatiste de moara,
2 de pavaje, 13 de constructii, 6 de transport, 5 de brutarie, 2
de ape minerale, 15 viticole, 2 de lucru la domiciliu, 3 de fabricat mobile, 3 pomicole, 2 de fabricat Incaltaminte, 19 de
pescuit, 5 de exploatat mine, 3 de Intreprinderi, 5 de librarie,
2 de testorie, 3 de exploatat caniere de nisip i platea, 3 de
ateliere mecanice, 2 balneare, 3 pentru furnituri de curent
electric, 2 de macelarie, 25 de maqini agricole, i apoi cate o
unitate cooperatista de : instalatii de apicultura, croitorie, tipografie, asigurare, teatru, industrializare de fructe, orchestra,
Intreprinderi publice, cultura de tutun, editur, fabrica de lumAnari, caramidarie, articole de sport, uscatorie de porumb,
arte grafice, pepiniera, cofetarie, maini industriale, exploatare de balci, sticlarie, fabrica de jucarii, uzina electrica, fabrica' de var, i alte 8 de diverse i mixte activitti.
Presupunand ca toate aceste unitati cooperatiste ar fi fost
viabile eficiente,
ceiace, din nefericire, nu era realitatea,
consider ca erau utile economiei generale a tarii, ele fiind
menite, sa contribue fiecare, in ramura lar de activitate,
promovarea intereselor economice, In vederea carora erau constituite.
In special, unitatile viticole, cele de pescuit, de ma.sini agricole, de morara, cele pomicole i altele asemenea, stmt de
o deosebita Insemntate qi contribuesc, direct, la preocuparea
esentiala de Imbunatatire a productiei
rentabilitatii plu-
gariei.
Departe deci, de a tagadui trolul i rneritul lar, nu putem
decat regreta ca erau atat de putin numeroase.
www.dacoromanica.ro
CAP. in. - REALITATI COOPERATISTE
47
Totusi insa, nu se poate inlatura, nici mirarea ce se desprindea, din insiruirea acestui pornelnic cooperatist, nici surprinderea, impresia de ciudtenie ce caracteriza aspectul acestei
din urma categorii de unitati, precum i intregul grup al cooperatiei economice.
In adevr, prectun se constata din primul aspect general

mai sus expus, cooperatia noastra era, aproape in totalitatea
ei, intemeiata la sate, deci circumserisa direct in mediul economiei plugaresti, careia se supraptmea.
Aceasta economie plugareasca se gasea intr'o situatitme
rudimentara i intarziata, mult pgubitoare, bine cunoscuta
chiar mult trambitata, timp de decenii.
Aceasta stare de inferioritate reclama, astfel, o actiune
puternica, in special in ceea ce privea imbunatatirea productiei si a valorificarei acesteia.
Ce s'a facut pentru aceasta hotaritoare i esentiala proMema, care costa economia national& multe miliande in fiecare an ?
Nit mai amintim de actiunea organelor de Stat, in mare
parte franate, timorate, intimidate de preocuparile i preshmile
politice. Intentitmile meritorii ale atorva guverne izolate

sau ale catorva rninistri din departamentul Agriculturii
s'au topit, s'au irosit, in suma totala a unor incercari superficiale de politica' agricola, far& adincime i farlt
eficienta necesara.
Dar Cooperatia ? S'a vazut in cifrele paginilor precedente.
Domeniilor,
Nu contest actriunea utila, pe care marea majoritate a

bancilor pqpulare, au putut sa o aiba, direct sau indirect, in aoest vast si adanc proces economic al Imbunatatirii productiei i valorificarei rodului plugaresc.
Imprurnuturile acordate satenilor, de aceste band, au puArt fi folosite i in scopuri de imbunatatire a productiei, prin
cumparare de unelte, vite, dirute, imbunatatiri gospodaresti,
etc., etc.
Dar iarasi, nu se poate nega ca, imprumuturile de oonsumatitme au absorbit un mare volum din operatiunile acestor
ca inlocuirea unei vite care a pierit, cumpararea unui
plug sau ridicarea unui cosar, cu bani imprumutati dela banca
www.dacoromanica.ro
48
populara
nu reprezentau nici pe departe, actiunea larga, ad'Anca # colectiva, de agricultura intensiva, stiintifica i rationala, pe care o reclama economia satelor.
De alt cuan, nu se putea face nici o Invinuire, din aoest

ptmet de vedere, bancilar populare, caci prin insesi menirea
activitatea lor individuala, ele nu puteau constitui instrumcntul, adecvat i direct, in solurtionarea acestei vaste probleme.
Mai ramanea actiunee Cooperatiei economice. Am vazut

ce reprezenta aceastd Cooperatie : 1317 unitati din. care, 15.-
sand de o parte pe cele de consum (1001 unitati) si pe cele

251 forestiere, mai ramaneau 565 unitti economice.
Din acestea, 22 erau de laptarie, 360 de aprovizIonare
pe care, ipotetic, sa le socotim intedesfacere in comun,
gral corespunzatoare problemei capitale a productiei Turale
La care mai adngam Inca aproximativ 100 de unitati viticole,
apicole, pomicole, de pescuit, de moara, ma#ni agricole, bru-
t'Arte industrializare de fructe, uscatorie de porumb, cultura

de tutun, etc., culese din puzderia mozaicului celorlalte ecoperative economice, si toate insumau, astfel, cu multa bun
vota, un total de aproximativ 500 de unitati economice, potrivite necesitatilor prianordiale satesti.Aceste 500 de unitati
trisa, rslete ea asezare, diferite ca activitate economica, nesincronizate ca sfortare si plan de muna., i firimitate ca mijloace, pe intreaga supraf ata a tarii, ce puteau reprezenta ele,
fata de oerirrtele masive, largi, ale celor 17.000 de asezar' satesti, Uta de vastitatea problemei de productie rationala i intensiva, cu metode i mijloace stiintifice i moderne, cu o valorificare corespunz'toare oerintelor consumatorului rafinat,
din acest veac ?
Din aproape 7000 de unitti cooperatiste rom.neti, deci

deabia 500
cu bunavointa
se integrau marelui imperater
al celor 17.000 de organistme satesti...
Ce dureroasa clistanta de la ceeace era, la ceeace trebuie

fie !
Era o Injghebare de coorperatie egonomica, extrem de reclusa. Incepatoare abia. lar la nasterea sau la alcatuirea, cArtia, departe de a fi preziclat necesitatile Primordiales domi.
rsante, ale economiei plukares. ti; departe de a fi prezklat o uni-
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
49
tate de conceptie, de politic econarnica a satelor, de plan in

ansamblu al imperativelor vietii rurale,
strajuise parca
dt.scantecul nastrujnic al unor ursitoare capriaioase i tanteziste. Asa s'au nascut, precum fiecare a vrut, a avut trecere,
sau a putut: cooperativa de pescuit i aceia de teatru; cooperativ de viticulturd i aceia de pavaje sau arte gratice; cooperativa' de masini agricole si cele de orchestra sau asigurAri;
cooperative pomicole i cele de oocCetrie, caramidarie sau balneare ; cooperative de mor'rit, Cu cele de articole pentru sport,
fabrica de jucarii, librarie sau macelarie; cooperative de brutrie, cu cele de fabricat lua-nanari, icu cele de ape minerale, de
pepiniera, exploatare de
si asa mai departe !
Erau, poate, folositoare toate aceste cooperative, nu le

neg utilitatea
dar, in acast interval al deceniilor, in care
s'a ridicat puzderia lar
cele 17.000 de calectivitli plugarest, asteptau i cereau ,deslegarea celei mai hotritoare nevoi
r..ationale imbuntatirea productiei, ridicarea ei din nivelul
de sub-concurenta In 'care zacea, precum si o valorificare rentabila a acelei productii.
Nu inteleg prin aceasta, a face vreo invinuire cooperatorilor care au creat toate unittile economice mai susmentionate. Dimpotriv, este de ludat initiativa ce ei au desfasurat,
initiativa ce s'a invederat ca Idsnea din puncte geografice

atat de variate si pe activitati economice at'at de diferite.
Nota pe care ini,s trebue sa' o arnintim este ca, in dese
precum yarn mai
cazuri, Cooperatia noastra s'a desvoltat,
avea prilejul de a sublinia
sub im,pulsiunea i initiatirva
Statului, de sus In jos, cum se spune atat de des, iar nu din
spontana l cooperatista simtire a colectivitatii asociatilor.
Asa fiind,
revenind la situatia mozaicului de cooperadaca aceste unitati
tic economice, pe care 11 analizam,
faceau parte din cele create de o initiativa, spontan i autentic cooperatista, cum si in acest caz infiintarea i existen.ta
lor depinzand, atat de aprobarea, cat mai ales si de sprijinul
aceasrta trebuia sa ,cafinanciar al canducerii Cooperatiei,
nalizeze i s indrepte acele laudabile initiative i dorinti de
activitate cooperatista, spre necesittile primordiale. spre imperativele de productie ameliorata si de valorificare rentabil'a
sateasca.
Vol.
www.dacoromanica.ro
SO
CAP. III - REALITATI COOPERATISTE
Daca ins acele unitti de mozaic economic, nu aveau la

temelia lor, o initiativa spontan i o real necesitate economica, precum dovedeste in.semn,atul procent al eelor slabe ce
trebuiau liehidate
ci erau fructul, fie al privilegiilor din
legiuirile cooperatiste, fie al inflatiei cooperatiste ce stapanea, deseori, birourile conduoerii Cooperatiei
in acest caz
se invedera, in chip neindoelnic, lipsa de optic a conducerei
Ccoperatiei, in definirea i serierea, pe trepte de prioritate,
a obiectivelor miscrei, in raport cu necesitatile economiei
Aceasta absenta de ()plica, de viziune a realittilor plugaresti, aceasta oarent de conoeptie in construirea sau
rijarea organismului cooperatist, tara' raport i stransa sincronizare cu imperativele precumpanitoare ale plugriei ;
aceasta inexisteny a unui ansambiu de politica a productiei
si a valorificarei agricole, ce trebuia s prezideze misearea
cooperatist, ea un neclintit dreptar si ca un primordial obieetiv, spre inaptuirea eruia, s se dirigue i concentreze toate
sfortrile miscarei; absenta acestei viziuni, carenta acestei conceptii i inexistenta acestui dreptar
au condus Cooperatta,
decenii dearandul. la toate acele stri de disproportie structu-
rala, la acel desechabbru functional, la aparitia unei excrescente cooperatiste, Mea directa i suficienta legatura cu necesitatile dominante ale mediului rural, peste care se suprapuneau, rara eficacitate i serioas aderent.
3) Din luorarile i amnuntitele documentar ale anchetelor i veriEficarilor efectuate, se mai ,desprindea i un alt
aspect general, exteriorizat de organismul cooperatist.
Este vorba de pulverizarea lui. Cele aproape 8000 unitati
cu bilant (cifra exacta 7922) cate se inventariau de ancheta,
ca Iiintnd la inceputul anului 1938, nu reprezentau importante aglomerri sau asocien i de forte materiale, de capital,
niel concentrari masive de asociati.
Reteaua coperatista, se prezinta, din acest punct de ve&re, ca o ifirava inseilare de pun.cte reduse, debile, disproportionat de subtiate tata de cerintele mediului inconjurator,
neaparat trebuitoare oriatat ca proprie putere financiara',
eat i ca torta colectiva uman,
carel activitati eficiente,
polarizat de religia eooperatista.
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
51
Socotind eitfra de 1.500.000 lei, ca reprezentnd

superioara, dela care am considerat o unitate cooperatist, ca
find mare, din punct de vedere capital, sub acest aspect, peste
60% din numrul imitatilor cooperatiste, aveau capitalul inferior cifrei mai sus mentionat; totodatd ins, aceast majoritate a iunittilor cooperatiste, ca numar, nu reprezentau de
cAt in jurul a 30% din intregul capital al tuturor uniatilor.
ILsa dar, unit4 multe, capital putin, deci forte si activitti pulverizate, sortite a fi ineficiente.
Din punct de Veclere al massei asociatilor, concentrate
Inltmtrul celulelor cooperatiste, situatia se prezenta tot atat
de nefa-voraibil.
In adevr, la bncile populare rornne, media numrului

asociatilor, pe .unitate, era de circa 200, iar la cele minoritare,
de 235; pentru unittile economice rornfine, media mundralui
asociatilor erau de 115, iar la cele minoritare de 150.
In general, media ponderatd a numrului asociatilor era
de 180, pe toate unittile cooperatIste, de once natur sau
categorie etnica.
Cooperatia noastrd ideci, mai MD:14a acest aspect generai
caracteristic mili de unitti, capital putin, asociati putini;
(Asa dar, unitkti plapande si de scurta raza de actiune, multe
din ele noviabile.
Ele nu aveau astfel, puterea de strbatere economic a

mediului inconjurdtor, nici aceia de alimentare a lui, cu att
mai putin pe aceia de prefacere i redresare.
Cele mai multe dintre ele, vegetau intr'o obscur
aproaipe stins actitme, tnjind ca un organism cu respirartie
msufficient, intr'o palid plpire de viarAceast* pulverizare, aceasta carent de forte, aceast
adnca ii generalizat anemie material, reflecta ea conditia
economica pauper a mediului rural ?
Numrul restrns al asociatilor, pe unitate cooperatista,
reflecta care existenta unei mentatitti intarziarte, neincrez6toare i rudimentare a steanului nostru 't
Fr indoial ea' aceast stare a Cooperatiei, era dabun parte, si proectrei pe planul ei, a u-nor star
tont,
economice, sociale si intelectuale, quasi-primitive si retrograde,
www.dacoromanica.ro
52
ce pecetluiau i atunci, ca i acum, marea majoritate a satelor

noastre.
Dar, aceasta pulverizare a fortelor cooperatiste, dus pana
la ineficientd, era si consecinta unei gresite conceptii, din
unele cercuri diriguitoare cooperatiste.
Aproape nu exista dare de seam referitoare la Cooperatie, in care s nu se trambiteze progresele realizate" in =scare, iar aceste progrese" s nu rezide, mai cu osebire. In
numarul noilor unitati create.
Acetasi mentalitate, care face pe foarte multi s se bucure
de excedentul numeric al eresterii popuaatiei, fericiti a sublinia procentul i numrul cu care se sporeste, in fiecare an,
natiunea noastr, fall a se preocupa daca acest excedent este
de calitate sau nu, dacd noii nseuti sunt elemente viguroase
superioare, care vin sa intreasea massa nationala. sau sunt
ratatii unor hereditti nefericite : ,copii de tuberculosi, de gusati, de malarici, de sifilitici, etc. inteun cuvant,
sanormalii indezirabili ai unui neam, aceiasi mentalitate

se :regseste, foarte deseori, in Cooperatie. Unitati noi, cast mai
multe, cat mai variate,
aceasta era, in deobste, lozinca
lauda progreselor cooperatiste, frd precouparea serfoasd a

ealitatii, vigoarei, pu.terii de actiune i chiar a viabilitatii noilor
unitati astfel nascute.
lata deci, in piing functrune sistemul fabricatiei in serie,
de camelota, de ersatz cooporatist. Numai numarul s fi sporit,
seriozitatea i eficienta unitatii sau rezultatele pe teren,
nu interesau.
Mai mult inca, aceast eronata mentialitate, a fost incurajata de sprijinul pe care Statul 1-a acordat misearii cooperatiste, in dorinta de a o vedea cat mai viguroasa si desvoltata.
stimuland-o
avantagii, privilegii i scutiri de tot felul, iar,
In aeelasi timp, fnjectand-o decenii de-arandul, dela primii ei
pasi,
cu necontenite i masive doze de mijloace financiare.
Astfel s'a sprijinilt, s'a fortat aproape, aparitia iacestei noi
culturi, a unei noi apecii de ciuperca mrunt, dar vatamatoare
cooperatiei : unitatea pseudo-cooperatist.
Sadita pe patul cald pe pamantul manos ail privilegiilor
aviantagiilor legale, far substanta proprie suficienta i far
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
53
prihcipii inlrinseci de vita.11 i nadiatiune fertilg, ci crescutg din

seva abtmdentA si continua' a finantgrei Statului Inconjuratg,
deseari, de opacitatea conducerii centrale ; adgpostitg de obscu-
ritatea lipsek de control si, uneori, acopeTita de rogojina /sau

musamaua electoralg a umei imunitgti sau protectiuni nemeritate,
pseudo-Cooperatia, aceasta noua flora cryptogamicg,
$i-a gasa atmosfera favorabilg de Inmultire, spre marea satisfactie a sterpelor statistici aficiale cooperatiste.
Consecintele dgungtoare ale acestei situatiuni, s'au repercutat insg asupra economiei sgtesti, asupra finantelor Statului,
si, In .primul rand, asupra sangtoasei i autenticei Cooperatii.
II. Situatii caracteristice.

In cadrul aspectelor generale mai sus expuse, rapoartele
de verificare si ancheta ale unitatilor cooperatiste, precum $i
fisele respective ale aoestora, mai relevau i urmgtoarele situatiuni caracteristke :
1) Inlguntrul unei Cooperatii, pulverizatg ea numgr de
unitati i anemicg prin lipsa capitalurilor necesare se desina
urmgtoarea Infgtisare sirriptomaticg : aceste capitaluri, in mare
parte neinclestulatoare, erau subscrise, In majoritatea lor, de
un nurngr restrans de asociati, de cele mai multe ori chiar de
lar restul asociatiinitiatorii Infiintrei unitatii respective,
lor, formand marea majoritate numerieg, nu reprezentau de
cal o redusg parte din ;capital.
Aceastg situatiune exprima, In general, pauperismul si
peuria de numerar ce Intarziau procesul de formatiune a capitalurilor si disponibThti1or, In mediul rural ; ea mal releva si
mentalitatea sgteanului, neevoluatg In general si rarnasa sub
limita Tntelegeril gpiritului de asociere i cooperatiune.
Dar, aceasta situatiune mai descoperea si o practica destul
de raspanditg, anume : constituirea de cooperative In familie".
Legea cooperatiei acorda Indeajunse avantagii, scutfri
privilegii ; parehetele de pgcluri ale Statului se put,eau lua
usor, pe numele unei Cooperative si se castiga bine; bumbacul
revenea ieftin de la Stat si se cauta ca pret bun, pe piatg
www.dacoromanica.ro
54
la sate; produsele tAranului nestiutor, se puteau cumpdra ieftin

si vinde cu preturi avantajoase ; Banca NationalA sau Statul
incurajau Cooperatia
acordau fonduri, deci bani avea,
dacA se piercleau, erau iai Statului, vi... mai putea veni i vre-o
conversiune nou!... lat numai cAteva din imprejurArile care
inlesneau L gAndurile rare incurajau injghebarea de cooperative,icu capital mic, subscris de cAtiva interesati, ce vAnau o
afacere ,personal, in spatele unei nevin.ovate firme cooperatiste i cu decorul naiv, de bunA credinti, al wnei majoritAti
ignorante de tArani subscriitori.
Aceste cooperative de camouflage" a nemArturisitelor

afaceri vi de speculare a ignorantismului stenilor, isi mai g5-
seau incurajarea vi in uswrinta cu care se ineuviintau intemeierile de noi unitAti cooperatiste, de cAtre conducerea acestei miscri, fericit de a vedea crescA'nd nurnrul, in aceast
flor5 nesAnAtoasA a pseudo-cooperatiei, uneori clie'ntA a parchetelor de pAdwri vi a Parchetelor judecatoresti.
2) Insuficienta rnijloacelor proprii, cu care pornea la
deterdrum, marea majoritate a unittilor cooperatiste,
necesitatea aipeluaui la
mina, dela primii pasi ai activitAtii
mijloace de finantare streine.
Acestea nu puteau fi deck: a) depunerile i b) imprumuturile, cAci. de -rezerve, nici nu putea fi vorba, ca de un mijloc
cu existentA apreciabil.
a) Cu privire la depunerile spre fructificare, caracteristica
ce se desprindea. ca o trAsAturA dorninantA, aproape comunA
tuturor unitAtilor, era slaba lor aparitie L existen.t, in cutburile cooperatiste romAnesti, fatA de cele minoritare.
Din evolutia bilantier a unittilor cooperatiste, se Constata ca, nici data nu s'a atins situatia, ca depunerile sA decpAseasc cifra tapitaiului social; totdeauna ele au fost simtitor inferioare.
Astfel, la finele anului 1937, totalui depunerilor din
bAncile populare romanesti insumau, in cifre rotuncle, 1.196
mil. led., fatA de capitalul social de 1.854 mil, lei; in schimb,
in unitAtile de credit minoritare, raportul era cu totul invet
sat: depuneri, 253 mil. lei, iar capital social 65 milioane lei
www.dacoromanica.ro
55
Asa dar, pe cand la unittile rarnanesti, depunerile &pre

fructificare erau foarte anemice, foarte reduse, neatiingancl
nici ma'car egalarea capitalului social,
la cele minoritare
ele erau de 4 ori mai putemice dec't capitalul social, realizand, astfel, un masiv si eficient instrument de activitate bancara ;
b) Asa dar, pe cancl icoaperatia minoritara sie putea

sprijini, In desfasurarea actiivitatei de fecundare ecohomica
pe acestimijlac puternic al depunerilor, neavand in. consecinta, in mare parte, necesitatea de a face apel la Imprumutinittile romane, lipsite de acest puternic instrument,
turi,
erau nevoite
precum si de capitaluri sociale indestultoare
a recurge la mijlocul de finantare al creditelor.
Praportia in care, cooperatia romaneasca a trebuit sa
alimenteze 'cu atari mijloace, a fast destul de trisemnata, cad
ea atingea, la Inceputul anului 1938, circa 40% din totalul
pasivului, iar depunerile spre fructificare, circa 12%, fata
de capitalul tsocial varsat, ce reprezenta apraximativ 25%
din acelas pasiv.
Inattntrul acestei situatiuni, trebue sal mentionam ca,
tatile care duceau cea mai mare lipsa de mijloace proprii,

deci resiinteau cea mai mare necesitate de mijloace streine
erau cele economice, lar dintre acestea, la cele de aprovizionare i consum, fondurile streine atingeau circa 82% din totalul bilantului. Unitatile de credit posedau circa 46% fonduri proprii, In totalul bilarrtului si 56% fanduri streine. Asa
dar, la aceste unitati structura era mai echilibrati, pe cand

cooperatia economica, analizat mai sus, desvaluia -usurinta
de gandire cu care au fost Injghebate i starea nesiinatcasa,
subnormala, a kr.
Apreciind inIsa eficienta volumului de 46% mijloace proprii ale bancilor populare, fall de ixnerrsa necesitate de crese constata cat de insuficiente erau i acele
dit a satelor
mijloace proprii, I cat de mult ele trebuiau complectate, cu
altele stxeine.
Isvorul de mijloace streine, dela care isi deriva Cooperatia puterea sa principala, era Banca Nationala. Aceast in-
www.dacoromanica.ro
56
CAP. 1H. - REALITATI COOPERATISTE
stitutiune, a pus la dispozitia miScgrei cooperatiste, fondurile

indispensabile pentru activitatea ce aceasta intreprindea.
Asa dar, Cooperatia romaneascg, ngscutg anemic
pulverizatg, In mare anajoritate, era nevoitg a recurge la
mijloace streine, In 'cea mai mare parte ale Bgncii Nationale,
pentru a Injgheba o activitate a cgrei calitate i eficientg, deseori, lsa de dorit.
3) Apelul intensiv, la mijloace streine de finantare, din
partea unittilor cooperatiste romanesti i vgdita, paralizanta
neindestulare a mijloacelor proprii, Isi mai ggseau, poate, o
explicatiune si In constatarea, caracteristicg de altfel, ce fgceam in decursul studiului analitic al documentgrei 'couperatiste, pe baza anchetelor amintite.
In adevr, din aceastg vastg i amgnuntitg documentare,
se mai desprindea faptul cg, dobnzile plgtite la capatalurile
imprumutate si la depuneri, precum i beneficiile nete servite capitalului social, erau indeajuns de recluse si nu puteau
reprezenta o remuneratie suficientg, necum incurajatoare.
Comparndu-se cifra totalg a dobanzilor plgtite, cu cifra
capitalurilor imprumutate si a depunerilor, rapartul de remuneratie clintre ele era de aproximativ 1% clabndg medie,
iar calculul similar. pentru .capitalul social si beneficiile nete
obtinute, exprima un dividend de .cieca 2%.
Far Indoialg cg, o rentabilitate de 1% pentru creditori
sau deponenti si de 2% pentru actionari,
Inteo epoch' In
care dobanzile percepute de unitgtile cooperatiste, dela debitorii lor, erau de 10 sau chiar de 20 de ori mai mari,
o
atare rentabilitate comprimatg la minimum de expa-imare, nu
putea constitui un stimulent pentru once dispanibilitate, de
a se invest, sub faring de capital social, credit sau depunere,
inteo unitate cooperatistg.
La aceastg situatiune se mai adguga i faptul cg, asaciatit
nu primeau, in afarg de modicul dividend. nici un fel de risturng, din restul beneficiiior realizate, astfel cum s'ar fi icuvenit, conform ortodoxelor principii cooperatiste.
Din aceste Imprejurgri, adgugate la cele expus In paginile precedente, unitgtile cooperatiste romane erau sortite ca,
www.dacoromanica.ro
CAP. HI. - REALITATI COOPERATISTE
57
dela nasterea lor chiar,

s bat, ca niste copii sAcmani si
golasi, la portile mult milostive ale Bncii Nationale.
AceastA singurA institutie, nu se gandea si nu fAcea actiune de remuneratie, cand acorda fondurile sale.
4) In atare situatione ins5, intrebarea care se impunea

dela sine, era unratoarea: unde se consumau beneficiile brut,e
ale Cooperatiei, dacg nici capitalul social, nici creditorii si

niel deponentii, nu-si primeau o remuneratie, incurajatoarp
ori suficient5 ?
Ilgspunsul la aceastg legitimA intrebare, ni-1 da o alt

caracteristic a unitatilor cooperatiste, ce se desprindea din
coordonarea clatelor bilantiere ale verificarilor j anchetelor :
Postul cheltuielilor de adiministratie", din contorile dP

profit i pierdere, prezenta explicatia nedumerirei.
Acest post insuma peste 50% din cheltuieli, lar pentru

a se aprecia, la adevArata valoare, insemn5tatea lui, mentionm c, amortismentele nu reprezentau decal circa 6%, dobanzile platite .circa 6%, lar cheltuielile diverse, aproximativ 9%.
Si cu fprivire la acest capitol, cooperativele economice
inftisau limita maximA atinsg, cu cheltuielile de administratie cele mai mari, fat5 de unit5tile de credit.
A:Murano aceste date, de cele publicate in 1935, de d. Dr.
A. G. Galan, In monografia sa privitoare la cooperatia de credit in Romania (pag. 22), se constatA c unitatile cooperative
romanesti aveau, iric5 inainte de 1930. cel mai mare procent
al cheltuieMor de admintstratie, in comnaratie cu acela al cooperatiei din Germania, Cehoslovacta, Elvetta si Olanda.
Asa fiind, datoritg unei neorganizate i anti-economica
administrAri, unittile cooperatiste, desvgluiau acest serios
gray desechilibru, in structura /or intima.
in anarentA poate neinechilibru
Aceast rupere
semnat, in fapt insg era hotritoare, &Aci ea releva, in pri/nu' rand, un vitiu general de organizare si administrare.
Acest vitiu, determina inlguntrul celulei cooperatiste, un
proces desvoltat de consumare adancg a nropriilor rezultata
vitale, releva deci o functiune anormalA de ntaturg a r5sturna
existenta acestui organism, in ansamblul lid. Pe de altA parte,
www.dacoromanica.ro
58
aceasta lexcesiva consumare a propriilor forte create, impiedeca distribuirea acestor forte intrematoare, spre scopurile
lor firesti de alimentare a organelor esentiale : capital, creditori, deponenti,
precum gi spre scopul constituirii de rezerve
organice, necesare consolidarei unitatii cooperatiste.
De aceea, aceasta rupere de echilibru functional, conclucea la grava perspectiva ca, arganismul cooperatist, Cu toate
injectiile masive de forte externe ce i se faceau, sa continue
aceasta stare subnormala de auto-consumare a propriilor sala
rezultate, numai printeun singur organ intern administrativ,
in detrimentul tuturor celorlalte organe i funetiuni,
cane astfel se debilitau sau paralizau. Ce stimul de functiune mai puteau avea. in aceasta situatie, capitalul social, ca.re.
neremunerat, se putea retrage treptat,
sau deponentii care
puteau face la fel, precum i greditorti care, odata recuperata
creanta, nu mai reflectau a reinoi creditele lor ?
Descampunerea celuilei cooperatiste era astfel iminenta.
Asa se explica dece, la ancheta i verificanea ce intreprinsesern prin Banca Nationalk s'a g5sit un procent insemnat de unitti slabe, ce trebuiau lichidate i unul tot atAt de
insemnat, de unit'ati mediocre.
Auto-macinare si desechilibru functional, inlauntrul organismului cooperatist, lipsa pie iradiatiune creartoare, In
iata caracteristica dureafara, In zona economica din jur,
roasa a multora din unitatile Cooperatiei noastre.
5) In schimb, deseori creditul i marfurile vand.ute de unitatile cooperatiste, ajungeau la periferie, la satean, in conditiuni destul de anevoioase, destul de scumpe.
Creditul distribuit, la sate, prin mecanismul cooperatist,
costa rnai scump, prin dobanzile ce se plateau, de cAt cel de
pe piata comerciala.
In unele cazuri, si nu atat de rare, aceste dobinzi percepute de unitatile cooperatiste dela debitorii sateni, erau Cu tocum percepea.0 numai camatarii conclatmnabili,
pe care Cooperatia era chemata
desfiinteze.
tuil
Sarcina dobnzilor, in aceste cazuri, era atilt de apasatoare, IncAt ea depasea once raport cu rentabilitatea muncii
plugarilor.
www.dacoromanica.ro
59
Daca mai tinem seama si de faptul c aceast rentabilitate era micsorata de cantitatea i calitatea inferioara a productiei larnesti, avem adevarata masura a sarcinei cu care
erau incarcate economia i bugetul sltenilar.
Inteo situatie asemntoare, se releva dese ori, problema
marfurilor vandute, la sate, de unele unitati coopera.tiste eco
nomice : caLtatea inferioara si pretul mai ridicat al mrfei, de
cat pe piata comercial. constituiau o extragere ilegitim a

unor plus-valori, din economia satenilor, pe care acele unitati
cooperatiste le absorbeau, prin specula ce practicau.
In multe cazuri, mrfurile ajungeau, in rafturile
cu preturi mai scumpe, ide cat pe piata, datorita faptului ca,

Centralele cooperatiste care aprovizionau aceste unitati, cumprau, ele insasi, marfa de pe piata, pe care o mai incarcau
apoi, au comisionul i dobanzile respective. Daca la aceste comisioane i dobanzi, se mal adauga apoi i castigul legitim al
unitatii finale, care desfacea marfa cu amanuntul, se explica
de ce, deseori, sateariul platea la Cooperatie, marfa inferioara,
mai scump de cat pe piata
6) Deosebit finsa de aceasta caracteristica : credit scump,
marfa scumpa,
da,tele anchetelor i verificarilor mai relevau i urmatorul aspect care privea distribuirea creditului :
In primul rand, la unitatile de gradul,intai, rare ori s'a gasit prezent o politica a repartitiei creditelor pe criterii de
utilitate economica, in virtutea careia, sa se franeze si
creditele de consumatie, si sa se practice numai cele cu scopuri
productive si cu eficienta economica.
0 atare politica, o atare conceptie de dozare a utilizarii

mijloacelor financiare si de distriibuire, in massa taranilor solicitatori, dupa gradul de precadere productiva, se -Thrtfilnea rare
ori, in preocuparile conducatorilor de unitati cooperatiste.
Daca bonitatea solicitatorului era suficienta i garantiile
reale sau personale, apreciate ca indestulatoare, pentru asigurarea aohitrei debitului,
problema .scopului economic sau
anti-econotmic al creditului acordat. nu mai fcea un object

de examinare si hotarire, pentru modestii conducatori ai cooperatiei satesti.
Astfel, multe din aceste credite, din aceste mijloace de
www.dacoromanica.ro
60
finantare acordate micilor plugari, se cheltuiau, se iroseau

de datornici, in utilizri frd rezultate; in schimb, ei rmneau
Cu o nou povara att de greu de dus.
Un alt aspect al repartitiei creditelor, pe care ni-1 relevau verificArile unittilor, era acela al acordrii majorittit
mijloacelor financiare de care clispunea o unitate, la un numr rested/1s de solicitatori.
Marea majoritate a debitorilor, era alatuit din puzderia
micilor datorii, care nu totalizau de cAt o fractiune restransii,
minorg, din globalul anijloacelor de finantare a unittii ; ma-
joritatea acestor rnijloace era atribuit unui numr restrns

de datornici, cu debite mari.
Concluziunea ce se deducea din aceast constatare, era
destul de nefavorabil, sub aspectul aplicrei principiilor cooperaitiste.
In adevr, o unitate cooperatist era alcstuit din asocierea a ct mai multor elemente, care-si intruneau mijloacele
lor, pentru a folosi cat mai multora. fie dintre asociati, fie din
afar de el.
Cooperatia deci, potrivit normelor ortodoxe ale acestei
doctrine, nu era esocierea catorva elemente, cu mijloace eat
mag mari, pentru folosul numai al atorva interese, iar toate

acestea, inconjurate de o mass de alti asociati, care contribuiau cu foarte putin si beneficiau foarte putin din activitatea
si fortele asociatiei, constituind astfel, numai un fel de decor,
un paravan a vantajos ca numar i prezentare cooperatist.
Aceasta se cheam4 pseudo-cooperatie, dac era de bun
credint, sau ,,camouflage cooperatist, dac o asemenea injghebare ascundea si intentiuni lipsite de bung credint.
In afarg de aceste aspecte speciale, ce caracterizau situatia Cooperatiei, este necesar s mai mentionam. cu referire
la uniftile economice, si urnigtoarele note particulare pe care
acestea le infatisau
a) Deseori, cooperativele de gonsunn erau aprovizionate
si asortate" cu mrfuri care nu corespundeau necesittilor

rurale, sau locale.
Partide importante de mrfuri, ce se cumprau de organele centrale, fr serioase preocupgri In report cu necesitWe consumului stesc, se distribuiau apoi la unitti, unde
www.dacoromanica.ro
61
zdceau prin rafturi ffird a putea fi vandute, incarcandu-le astfel inventarul i. imobilizandu-le creditul sau miiloacele financiare.
b) Spre a se scapa de atari balasturi, sau si pentru alte

mfirfuri de consum curent, foarte multe unitati economice
practicau, in mod exagerat, metoda vanzarilor pe credit. contrar bunelor principii cooperatiste.
Atari vanzri, constituiau insemnate blocari si imobilizari
in bilanturile acestor umtati, rapindu-le lichiditatea, puterea
de actiune qi amenintandu-le chiar existenta.
Aceasta situatiune era &liar mai grava', ca urmari, deoarece grupul cooperatiei economice se reliefa, in raport cu
cel bancar, prin modicitatea extrema a mijloacelor proprii,
prin utilizarea, la maximum a imprumuturilor, a mijloacelor
streine si prin procentul celor mai sporite cheltuieli de administratie.
Daca la aceste importante vitn de structura si functiune,
se mal adaugau i imobilizrile vanzarilor pe credit, cu lipsa
se poate constata
lor de lichiditate si mobilitate comercial,
cfit de artificial era construita fiinta acestor unitati . .i cat de
primejduita era existenta lor.
C) Referitor la unitatile cooperatiste forestiere, precum
am aratat si in capitolele precedente, aceste_a erau, in marea
lor majoritate, infiintate ad-hoc": datorita avantagiilor legii
cooperatiei qi privilegiilor de obtinere a parchetelor din padurile Statului,
imprejurari i avantaje exceptionale, care
puteau produce beneficii foarte ravnite.
Aceasta era si explicatia numarului atilt de mare al
acestor cooperative : 251 de unitati. In earl de acestea, mai
erau, lard bilant, circa 100 unitati i in lichidare, alte 100,

deci in total 451 unitati. Cele aproape 200 unitfiti, far% bilant
i in lichidare ,exprimau, pe de o parte, caracterul temporar
s'i. provizoriu al acestor cooperative, infiintate cu un obiect
limitat: exploatarea unei paduri, care, daca s'a terminat, unitatea cooperatista inceta de a mai exista, din lipsa de obiect,
de activitate, dar, pe de alt parte, aceste 200 unitati fax%
bilant si in lichidare, mai reflectau qi o situatie subreda, in
general, a retelei cooperatiei forestiere, datorita tocmai Inv-
www.dacoromanica.ro
62
prejurarilor exceptionale si de favoare care inlesneau creatiunea unor fictiuni cooperatiste. Aoestea, ascundeau preocupAri
si dese ori, de rea credinta, caluzite numai
de realizarea unor beneficii oculte, la adapostul unei. firme
cooperatiste.
Cum s'ar explica altfel aparitia acestui numr masiv de

451 de cooperative forestiere, din carie aproape jumatate,
inexistente in fapt? Dece 451 cooperative forestiere, i numal
22 de laptarie ? Pentru cA adevarata vaca de muls, nu era
la cooperativa de liptarie, care implica organizare, munca
iunta, serioas i anevoioasa ingrijire de vite, potrivit regulamentelor stabilite, precum i beneficii putine,
ci era la
pseudo-cooperativa forestiera.
cl) Cu privire la unitatile cooperatiste de aprovizionare si
desfacere in comun, se constata ca, in afara de cele 360 umtan Cu bilant,
mai existau inca 125 unitati fAr bilant
alte 180 in lichidare, in total deci 665 de atari unitan.
Coneluziuni despre rezultatele acestei ramuri de activitate
cooperatista, se pot deduce daca se retine numai cifra unita-
tilor lipsite de bilant si in lichidare, Ltd de totalul aeestui

grup de cooperative,
tariu.
fAr nici un alt element sau comen-
e) Cooperativele viticole, erau in numar de 15 unitti,

lar MA de bilant nu existau decat 3 unitati, deci un numar
foarte restrans de organisme slabe.
Acest grup de cooperative se infatisa In massa unitatilor
economice, ea hind printre cele mai solide si active. De altfel,
aceasta situatie a lor era si explicabila, prin faptul ea' ele

erau alcatuite, in majoritatea lor, din proprietarii de vil, asociati astfel in scopul valorificarei mai rentabile a productiei lor.
1H. Caracteristice comune unitatilor
de gradul
In dug de aspectele generale mai sus expuse si de situa1111e caracteristice aratate, fisele unitatilor cooperatiste, precum si materialul informativ si documentar al anchetelor,
www.dacoromanica.ro
63
relevau urmtoarele note specifice, comune unitfilor de gradul intai:

1) In general, felul in care era tinuta comptabilitatea
unitatilor, lsa foarte mult de dorit.
Desi organele de conducere cooperatist, facusera sfortari
ittudabile, in scopul unei mai bune ordine in socotelile
infiintand trei scoli practice de contabili, preconizand
In acelas timp si adoptarea unei rnetode uniforme de tinere a
registrelor, de intocmire a bilanturilor, etc. totusi, constatarea
de prim pas, pe care au facut-o controlorii trimesi de Banca
Nationald, la multe uniati cooperatiste, a fost aceasta lips
de bun i riinduita tinere a socotelilor.
Cauza acestei situartiuni era, in primul rand, lipsa contabililor, care nu se puteau angaja din pricina slabei salarizari,
data fiind situatia financiara a cooperativelor: cele mai multe
cu foarte reduse mijloace financiare,
acestea erau asa dar
incapabile a plati un bun contabil. Socotelile se tineau deci
de unul din conducatorii unitatii, dupa normele primite, dar
dupa propria-i chibzuiala. Aceasta stare de lucruri a fcut
sa se constate lipsa unei contabilitati serioase si uniforme.
In primele decenii ale Cooperatiei, contabilii angajati de
federale, aveau i obligatia de a controla gestiunea unittilor
aderente, si a da instructiunile cuvenite celor ce tineau socotellle unitatilor.
Evitdient, aceasta metod era mai mult un paleativ, decat
o solutionare satisfacgoare a lipsei de personal contabil.
Dac" la aceast lips de contabili, se mai aciauga i lipsa
unui control eficace,
control cu prilejul caruia s'ar fi putut
ne explicam constatarea
indrepta situatia tineril socotelilor,
facuta, cu privire la aceasta chestiune, de verificatorii Bncii
Nationale.
2. Lipsa de regulata tinere a socotelilor i lipsa unui control
eficace, au condus, deseori, la abuzuri sau nereguli, in operatiunile unitatilor.

Aceasta constitue o alta nota specifick relevata la diferite unitti cooperatiste, de verificatorii Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
64
MuRe nereguli erau idatorite neglijentei sau nepriceperii,

deci sdvarsite cu bun& credinta.
Oamenii care conduceau unittile cooperatiste de la sate,
nefiind prea cunoscatori in manuirea banului, in afaceri de

puteau gresi, se puteau insela, crezand
banca sau de comer t
totusi cA procedeazA bine.
Lipsa de indrumare la timp, din partea putinelor organe

exterioare de indrumare si control, sunt, in mare parte, cauza
existen.tei unor atari cazuri benigne, de nepricepere sau neglijent', a diriguitorilor unitatilor sateti.
Alte cazuri de nereguli, erau ins abuzuri categorice, coraise cu rea credinta i cu intentia de falos personal si ilicit,
In dauna asociatilor,
savarsite la adpostul unei lipse de control, de ani in ir.
Alte a.buzuri si-au gasit, deseori, si o regretabil incurajare, prin faptul, in repetate randuri comenitat,
al acoperirei, nepedepsirei, al lipsei de sanctitmi fata de cei vinovati.
Acestia recurgeau, foarte des, la sprijinul i protectia organelor politice, in opera de actiune a carora ei militau, si dese
ori erau scapati de consecintele faptelor lar.
Totusi, s'au constatat i cazuri de sanctionare a cooperatorilor abuzivi, iar cand pedeapsa nu a fost prea blanda, In raport cu fapta sal/1*VA, s'a putut inregistra bunul efect pe care
l'au produs aceste sanctiuni.
3. 0 and nota caracteristica pentru multe unitti cooperatiste de la sate, era irkfatisarea saracacioasa a lacalurilor in
care Iucrau aceste unitati.
Nu intru in descrierea lor, cad aspectul lor este acela al
majoritatii satelor noastre. Sediile unitatilor cooperatiste se
alegeau din ce putea avea satul mai potrivit i mai prezentabil, ca lacuinta; dar, cum infatisarea i starea general& a
caselor taranesti lash' de dorit,
i cauzele sunt indeajuns de
cunoscute,
era natural ea gi asezarile acelor unitti cooperatiste sa faca parte din aceeasi fizionamie a satului respectiv,
din acelai peisaj rural.
Localuri proprii, anume construite, nu-si putea inalt.a marea majoritate a unitatilor, deoarece am constatat cat de anemice s't de pulverizate erau mijloacele lor financiare. Ele nu
www.dacoromanica.ro
CAP. IH.
65
aveau fondurile necesal-e cu ce s Injghebeze o activitate nor-
mar, nee= s dispun de rezerve atfit de insemnate, in at

poat construi si local propriu infati.stor.
Multe cooperative prospere Ins, au izbutit s ating si

acest frumos scop, iar satele se mandresc cu localurile lor; dar
marea rnajoritate a unitatilor, s'a cuibrit pe unde a putut

fr indoiar, atari asezri provizorii, srccioase, injghe-
bate din expediente, nu erau de natur s inspire incredere

autoritate in jurul lor.
IV. Bonitate, viabilitate.

Pe Thug aspectele generale, situatiunile caracteristice
notele comune unittilor de gradul intai, expuse in paginile
precedente, ce fuseser relevate de verificarile i anchetele
unul din punctele finale, de conorganelor Bncii Nationale,
cluziune al lucrrilor acestor organe, era si stabilirea bonittii
cooperativelor dela sate, pentru a se determina, astfel, care din
ele aveau viabilitatea necesara spre a continua sa functioneze
s fie sprijinite,
in deosebire de cele ce nu intruneau
aceast conditiune esential i, In conseciat, trebuiau tamduite sau lichidate.
Din datele verificrilor si ale fiselor Intocmite pentru fie
care unitate, se insuma urmtoarea situatiune general :
Se verificaser 4.591 de bnci populare i 1.952 de unitAti
cooperatiste economice, ambele romnesti; de asemenea, se mai
verificaser 592 unitti cooperatiste de credit si 606 unitti

economice, amb ele minoritare.
Din reteaua bncilor populare romfinesti, se constata ca,

1.059 unitli erau bune ; 2.265 erau mediocre si 1.267 erau
alabe.
Din reteaua cooperativelor de credit minoritare, se stabilea

138 mediocre si 212 erau slabe.
242 unitgi erau bune,
Din reteaua cooperativelor economice romAnesti, se constata ea', 861 unitti erau bune, 565 erau mediocre si 625
erau alabe, iar din cea rninoritarA, 328 erau unitati bune, 149
erau mediocre si 129 erau slabe.
5
ea
www.dacoromanica.ro
66
nand o scurt recapitulare, se releva c, din 4.591 banci

populaxe romnesti, numai 1.059 erau bune, adicA mai putin
de %, restul de peste 8/4, erau mediocre sau slabe, miele necorespunznd menirii lor, iar altele trebuind a fi lichidate,
operatiune ce urma a se aplica si celor mediocre, dac se constata e, pe ranga mediocritatea obiectiv, raai aveau si o slaba
conducere.
La cooperativele de credit minoritare, procentul unittilor

bune era de aproape 50%, adicA indoit, fat de acela al Wncilor populare romanesti.
In ce priveste reteaua cooperatiei economice, din 1.952 unise constatase c 861 erau bune, adia peste 55%,
tji
restul de circa 45% fiind mediocre sau slabe, lar in grupa minoritar* a acelorasi 'cooperative, din totalul de 606 unitati,
328 erau bune, adiic aproape 55%, Lar restul erau mediocre
si slabe.
Pe intreaga retea cooperatist romn*, situatia se prezenta
astilel : din totalul de 6.543 unitli verificate, se constata cA
numai 1.920 erau bune, adicA numai aproximativ 30%, pe and
restul de peste 70%, erau unitli mediocre sau slabe.
In reteaua total minoritar, din numarul de 1.198 al uni-
ttilor veriSicate, erau cooperative bune 570 unitti, adia

aproape 50%, deci run procent cu mult mai mare decat al cooperatiei romnesti.
Din punct de vedere al conducerii tmittilor, anchetele
efectuate i fisele constituite, aratau urmatoarea situatie
La bAncile populare roan'nesti, 1.454 unitti erau bine
conduse, 1.269 mediocru, lar 1.868 slab conduse ; la coaperativele de credit minoritare, 222 tmitti erau bine ccmduse, 114
mediocru, lar 202 slab conduse.
Asa dar, din 4.591 bnci populare romanesti, numai 1.454
erau bine conduse, adic numai circa 32%, lar restul de 68%,
erau mediocru sau slab conduse. La unittile de credit rninoritare, din totalul de 592 tmitti verifkate, 222 erau bine coninregistrnd astfel, un procent supeduse, adic circa 40%,
rior cooperatiei romnesti de credit.
Referitor la cooperatia econornicA, se constata din cifrele
mai sus arAtate a, din totalul de 1.952 unitti romnesti, 900
erau bine conduse, adia un procent de 46%, lar 54%, erau
www.dacoromanica.ro
67
mediocru sau slab conduse. La cooperatia economicA minoritara, raportul se prezenta in felul urmator: din totalul de 606
unitti verificate, 352 erau bine conduse, adic 60%, pe cand
numai aproximativ 40% erau mediocru sau slab concluse.
Insumnd constatrile, cu privire In conducerea tmitatilor
cooperatiste, pe intreaga retea romaneasc, se Invedera

din cele 6.543 unitti verificate, numai 2.354 aveau o conducere
bun, adic numai aproximativ 36%; pe cnd restul de 4.189

unitti, adic5 circa 64%, aveau o conducere mediocra sau slab.
La cooperatia minaritarA, situatiunea era urmAtoarea: din
1.198 unitti verificate, 574 aveau o conducere bun, adica

circa 50%, pe cand restul de circa 50%, aveau o conducere
mediocra sau slaba.
Comparfind procentele unittilor romnesti, cu cele de la
cooperatia aninoritar, se constata procentul sczut al unittilar
romnesti
36%
fat de acela de circa 50% al cooperatiei
minoritare, adicA inferioritatea de canducere a miscArei cooperatiste romnesti, la sate, fat de cea minoritar.
In recapitularea generala a calificarilor de bonitate si conducere,
rezultate din rapoartele documentare de verificare
anchete, precum si din fisele stabilite,
se retineau urmA-
toarele cifre de procente,
carie
ilustrau intreaga situatie a
cooperatiei rom'nesti la sate : unifti bune, viabile, erau numai

circa 30%; restul de circa 70% erau mediocre sau slabe.
Unitti bine conduse, eTau numai 36%; restul de 64%

exau mediocru sau slab conduse.
Tinnd seama de apropierea izbitoare a procentelor, privitoare la bonitate i conducere rezulta c, unit:1We bine cond.use, erau cam aceleasi care aveau i bonitate cantabil sau
viabilitate economicg, lar cele mediocru sau slab conduse, erau
cam aceleasi care erau mediocre sau slabe i ca bonitate contabil ori viabilitate economica.
Din aceast constatare rezulta situatia urmtoare, pentru
cooperatia romneasca de la sate : numai aproxirnativ 1/3 din
unittile cooperatiste erau bune, viabile i bine conduse ; numai circa 1/3 meritau s continue activitatea i s fie sprijinite,
ca organisme sgnatoase.
Din restul de circa 70%, la cele mediocre din punct de vedere al bonittii, adic la 2828 unitti, trebuia s se stabileasc,
www.dacoromanica.ro
68
CAP. IH. - REALITATI COOPERATISTE
dela caz la caz, pentru fiecare din ele, masurile de 1ndreptare

lar pentru cele cu conducere
ce urmau s'a fie luate
diocra, trebuia studiata, la fata locului, modalitatea remedierii
aoestui viiu, problema destul de spinoasa, din foarte multe
puncte de vedere.
In ce priveste restul de unitati, slabe ca bonitate sau conducere, cele dintai, adica cele 1.793 unitati neviabile, trebuiau
lichidate, rara rezerve i definitiv, iar pentru cele numai slab
pentru atari cazuri,
conduse, dar cu viabilitate comerciar,
urma s'a se examineze posibilitatea schimbarei conducerii, pentru a se salva unitatea.
In ceeace priveste cooperatia minoritara, se constata ea,
unitatile bune i cu viabilitate, reprezentau circa 50% din numarul celor verificate, iar cele bine conduse, tot aproximativ 50%.
Aceste cifre, invederau bonitatea, viabilitatea i situatiunea de bulla conducere, superioara la cooperatia minontara,
fata de cea romana.
Aceasta era deci riealitatea dureroas, constatata, in toate
amanunte1e, in toate cutele si sub toate aspectele ei, la unitatile cooperatiste de gradul 1nti, aproape In totalitatea lor, la
sate.
B. La Federale.
Am expus, In paginile precedente, pe cat mai succint cu
putinta, aspectele generale si trasaturile caracteristice mai concludente, astfel cum rezultau din datele rapoartelor de verificare si din materialul documentar al anchetelor, desvarsite de
organele Bancii Nationale, pentru unitatile cooperatiste de gradul 1ntai.
Trecem acum la enumerarea notelor speciale ce caracterizau tmitatile de gradul al doilea, Federalele, alegand din aceste note, pe cele mai semnificative, ce erau refleptate de materialul acelorasi verificari i anchete.
In prealabil subliniem i noi un adevar, care a fost deseori
exprimat de literatura si doctrina cooperatista, anume ca, In ta-
www.dacoromanica.ro
69
rile tmde organizarea cooperatist s'a desrsurat, potrivit tmui

proces normal de evolutie si formatiune, Federalele au al:41.u%
ca o creatiune determinan de necesitatea, spontand si real simtit, a unittilor de gradul Intfii, de a se asocia Intre ele si de a
deriva astfel, din fiinta si puterea lor, un nou organism, care,

Insumnd necesittile lor de desvoltare si sprijin, s poan s
le satisfac mai corespunzator.
In alte tri si In cazuri mai rare, Federala a fost, dintru
Inceput, o unitate cooperatist independent, mai puternica si
cu o radiatiune de forte si activitate mai largA si mai eficace.
Datorit acestor calitti ecortomice, s'au raliat la ea, au aderat
si s'au federat cu ea, uninti mai alabe, care aveau nevoie de
sprijinul s't ajutorul cooperativei mai puternice, devenit astf el Federan.
In once caz Insd, o Federar Insuma adeziunea, spontan
si rean a unintilor asociate, In scopul sprijinirii si desvaltrei
activintii lor.
De asemenea, Federala avea ca principal obiectiv al ei, sus-
tinerea si promovarea intereselor unintilor membre, fie prin

usurarea procurgrii creditelor, fie prin desvoltarea volumului
acestora, fie prin Inlesnirea diverselor operatiuni bancare sau
comerciale, necesitate de unittile federate.
Datorin acestor obiective dominante si In majoritatea eazurilor exclusive, la organizxile conforme cu adevratele prinFederalele exercitau si un atribut de concipii cooperatiste,
trol asupra gestiunei si activittii tmintilor asociate.
Cu atari obiective si functiuni, Federaba devenea, astfel, un
mic centru regional, spre care se indreptau si se concentrau,

Increderea economiilor private, prin Insemnate depuneri, si Increderea pietii comerciale, prin diverse operatiuni, ce se desfsurau si executau Ins de unittile federate, iar nu de Federan
pe cont propriu, In detrimentul acelor unitti.
Astfel s'au nascut, s'au desvoltat si au ftmctionat Federalele, In organizHle cooperatiste s'ngtoase si ortodoxe.
La nol !risk aparitia si evolutia Federalelor, n'a urmat
aceeasi curb, cci Intreaga noastr organizare cooperatist, s'a
nscut si s'a desvoltat, excentric si desaxat, fat de principiile
ortodoxei Coorperatii si, dese ori, chiar contrar acestor principii.
www.dacoromanica.ro
70
CAP. II!.
Era deci fatal, ca i Federalele sa sufere i sa poarte pecetea acelorasi presiuni i influente diformante, ca i intreaga
noastra mi,scare cooperatista, In cadxul careea au aparut.
1. Rapoartele de verificare i ancheta ale organelor
Nationale, Inregistrau aceste diformatiuni, pe care le prezentau
Federalele, precum i impocrtantele lor deviatiuni de la scopurile cooperatiste.
Cea dintAi i cealai importanta, era constatarea ce se
facea, pentru marea majoritate a Federalelor, cu privire la modal In care au fost constituite, cum s'au na.scut ele.
Din componenta capitalului lor social, se stabilea, in ade\lax, ca unitati de gradul intai, se asociasera, Cu diferite sub-
serien, pentru Intemeierea Federalei respective, dar aceste

subscrieri pxezentau urmatoarele caractere specifice
Aceasta participare era, am putea spune, aparenta, caci
Ii lipsea, In dese cazuri, elementul spontaneitatii de vointa, care
sa fi determinat asocierea unitatilar federale ; asocierea era,
mai adesea, opera unei vointe superioare, a conducerii Cooperatiei, care chibzuise injghebarea de Federale, pe cAt era cu
putinta, cel putin cAte una, In rfiecare capitala de judet. i astfel, mai mult suggerata" de cAt spontana, participarea unitatilor de gradul IntAi se executa, cu supunere, din putinul
loacelor ce posedau.
Mare parte din Federale au fost create astfel, In timpui
razboiului din 1916-1918 cand, nevoia aprovizionarii armatei
populatiei, cu un important centru de gravitate In Centrala
Bancilor populare, a determinat deci, constituirea multora din
aceste Federale judetene. Fara de ele, operatiunea aprovizionarii nu s'ar fi putut aduce la Indeplinire, In conditii satisfacatoare. de catre Centraba Bncilor populare.
In atari conditiuni, constituirea pa.pitalului social, pe
care ar fi trebuit sa se sprijine apoi, actiunea de desvoltare a
unitatilor federate,
era de multe ori, o simpla formalitate.
Capitalul reprezenta, astfel, mai mult o valoare simbolica, de
Cat una reala, intreaga nadejde de actiune a Federalei fiind

creclitele ce va putea obtine, de la Centrale, lar acestea, la randul lor, de la Banca Nationala.
Astfel, s'a creat majoritatea acestor fictiruni, acestor
formatiuni cooperatiste, Cu numele de Federale.
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
71
Nu este totusi de contestat e, din munrul total al acestor unitti de gradul al doilea, verifierile au reievat unele
organisme snrtoase sa active ; dar, din nefericire pentru Coo-
peratie, acestea erau destul de rare, astfel incat, buna lor influentd si activitate, erau cu totul restrnse si depasite, de marea majoritate a celor ce nu corespundeau menirei lor cooperatiste
Asa dar, se constata ca Federalele erau, in majoritatea

lor, organisme artificial creeate, de sus In jos, si cu mijloace
proprii neserios de insuficiente, pentru obiectivele disproportianat de importante, ce aveau de realizat.
Consecinta principald si. neintarziata, ce a decurs din
caracteristicele regretabile de mai sus, a fost, In majoritatea
cazurilor. devierea Federalelor de la scopul lor, de la ftmcsi
titmea de sprijinire si desvoltare a unitgtilor asociate,
orientarea lor, pentru a se sustine sau realiza beneficii, spre
alte funotiuni, operatiuni si. obiective.
In Monografia sa citatg, d. Dr. A. G. Galan, arat (pag.
90-91) cum datoritg felului de activitate si a operatiunilor lor,
precum si datorit cfeditelor importante, usor obtinute si cu

Federalele, dupd 1918, isi sporesc ventdobanzi de favoare,
dar, totdeodati
turile, rezervele si personalul administrativ,
se si departeazg treptat, de vechea lor leggtur ce stabiliser

ou miscarea cooperatistg, dela sate, In timpul rgzboiului,
pentru a desvolta alte legOturi, mai strnse, cu Centraiele conperatiste, In vederea finantrei kxr cu mijloace indestulgtoare
si ieltine.
lat deci cuzn Federalele, organisme ce erau greate pi-in
definitie, pentru sprijinirea si desvoltarea tmitgtilor federate,
s'au desprins, In majoritatea lar, de aceste abandonate ImitOti
si au intors fata ogtre Centrale, nu pentru a primi harul adevratei lumini cooperatiste, ci mana fondurilor avantajoase si a
mandatelor blagoslovite cu beneficii.
In aceasta fazg, le ggseso verificgrile si anehetele ce am

organizat prin Banca Nationala.
FgrgIndoialg cg, imprejurgrile, mai sus argtate, In care
s'au nAscut si au evoluat Federalele, la noi,
au condus, in
mod heceSar, si la consecinta regretabilg a indepgrtgrei lar, de
Indatorirea ce aveau, de a controla unitgtile asociate.
www.dacoromanica.ro
CAP. III. - HEALITATI COOPEItATISTE
72
Controlul a rezultat, In prima fazg a organizgrei Federalelor, din cansimrtgmntul unittilor federate, declarat ben.evol
Cu prilejul infiintarei Federalei respective, de a admite contratul acesteea.
Felul Insg cum s'a Inteles si s'a organizat, de Federale,
acest control, dintru Inceput, era sortit s nu dea prea mari
i casier,
ngdejdi de bune rezultate. In adevgr, contabilul
de multe ori, al Federalei i uneori apraape unic ftmctionar,
trebuia sg fie. In acelas timp, verificator al gestiunei tuturor
unittilor afiliate i Indrumgtor al lor.
In atari conclitiuni, controlul i Indrumarea erau mai tina
nominale, cci timpul ce rmnea liber, acelui contabil-casier
al Federalei,
In rnajoritatea cazurilor unic functionar-cheie
al Federalei,
timpul liher aracestuia, era cu totul insuficient
pentru a-si putea Indeplini, cu deplasgri la sate si verificgri serioase, opera de control si Indrumare a unitgtilor federate.
Aceastd situatie a devenit apoi, regimul legal, edictat de
Codul Cooperatiei din 1928, care a trecut controlul unitgtilor
de gradul I, asupra Federalelor.
Dac la aceste conditiuni deci, prohibitive aproape, In care
se organizase controlul unittilor asociate, de cgtre Federale,
se mai adguga, apoi i faptul cg, acestea din urm, se orientau
In activitatea i telurile lor, din ce in ce mai accentuat, cgtre
aperatiuni aducgtoare de beneficii, dar streine de cooperatia
adevaratg se poate aprecia ct de slabe deveneau preocuparile de control ale Federalelor, asupra unitgtilor afiliate.
Dar o altg Imprejurare venea sA dilueze si. mai mult aceastg operatiune si s o suspende sau sg o reduc, la cea mai categoric fictiune.
In adevgr, Consiliile de administratie ale Federalelor, trebuiau s se constitue din membri desemnati, aiesi de unitgtile
afiliate, ce urmau apoi, la rndul lor, sg fie controlate, de

acele consilii, prin funct:onarii lor.
Se poate Inchipm usor, la ce se red ucea, astfel, acel control, In care, cel ce trebuia sg fie verificat, era si verificatorul
insusi ; ctun am spune, parte Impricinatg i judecgtor, in acelas
timp.
Din aceste cauze, actiunea de control si indrumare a uni-
atilor de la sate, a fost aproape iluzorie, fictivg, pur nomi-
www.dacoromanica.ro
73
nald, In marea majoritate a cazurilor. iar Federalele ail fost

absente, astfel, si de la acest desiderat I doctrirsei cooperatiste, chiar cand el a devenit obligatie
Din datele verificArilor i anchetelor, efectuate de controlorli Bauch Nationale, mai rezulta i urmtoarea caracteristica, apro-ape constantd i generala, a Federalelor :
Datorit faptului cd acestea disptmeau de foncluri proprii

capitalul social reprezenta deabia circa
extrem de reduse,
1/6 din totalul rnijloacelor utilizate de Federale, lar depunerile erau cu mult mai reduse,
Federalele erau nevoite
s5 apeleze la imprumuturi, pentru a fi in msura s alimenteze, la rndul lor, unitatile afiliate si a des5vArsi operatiunile
pe cont propriu, destul de importante, ce angajau.
Sprijinul acestor imprumuturi nu le lipsea, dar, alimentarea unittilor de gradul I, efectuata prin mijlocirea Federalelor, scumpea creditul la sate, cu partea de dobAnd5 sau comision ce-si rezervau i Federalele, pentru ele ins5si.
Assa fiind, aceste unitti de gradul II deveneau, in majoritatea cazurilor, pentru cooperatia dela sate, o impAnzire
organisme parazitare, ce tr5iau, fie pe diferenta de dobridA
ce incasau de la unittile de gradul I, fAcnd astfel simpta

tune-thine de intermediar costisitor, dar inutil,
fie pe operatiunile de mandat i comision, ce primeau de la institutia
Centrald cooperatist,
c5ci, mijioace proprii indestultoare
pentru a desdvarst o activitate autonom5 i cu forte independente, nu aveau.
In atari conditiunt In majoritatea cazurilor. Federalele, departe de a constitui parghia de sprijin i Ingltare, a
unitatilor afilate lor,
deveneau un organism suprapus,
care slabea puterea de actiune a ziselor unitati, asezand astfel,
dese ori, o piedica serioa.sa, In calea desvolt5rii Coaperatiei
sate.
In chipul acesta, se ajtmgea la cirudatul rezultat: diriguirea cooperatist crease, in mare parte, Federalele pentru seopul, generos i util, al sprijinirei i promovArei miscarei la sate,
dar le-a indrumat astfel, neat ele au devenit unul din importantele obstawle, in calea desvoltgrei cooperatiste;
rnsai mult
chiar, au devenit. unul din factorii determinanti ai slbirti si
dezagregarii Cooperatiei.
www.dacoromanica.ro
74
CAP. III.
In schimb insA, Federalele infAtisau, Cu mAndrie, bilantur3

active si beneficii. Per 31 Decembrie 1937, din 55 de Federale,
numai 9 mArturiseau pierden, iar 8 erau fAr rezultate; restul
de 38, in.registrau beneficii.
Aceste benefich, aveau ,ca posturi active de sprijin,

bilanturi, i sumele importante, acordate de Stat, pentru asa-
narea i echilibrarea Federalelor ; dar nu este mai putin adevkrat cA, din operatiunile de aprovizionare, de mandat, in comision, pe cont propriu, etc., Federalele au realizat i interesante beneficii reale, din care s'a putut constitui, in parte, si
cifra rezervelor plus amortizArile ce figurau in bilanturile lor.
Aoeste rezultate s'au realizat insA cu sacrificarea, aproape
complectA, a principiilor cooperatiste.
In general ins, la afacerile pe cont propriu, Federaleiel

au incercat pierden. nefiind inzestrate cu hbilitatea i dibAcia
comercialg, necesare unor atari operatiuni. Cele mai fructuoase ins, au fost operatiunile de mandat 0 cele in comision,
uncle riscul era aproape exclus i unde, spre regretul nostru,
se pare eh' multe din beneficiile realizate, erau in detrimentul
producAtorului sAtean, cAruia i se specula naivitatea, din lipsA
de pricepere.
Datorit acestui fel de operatiuni, unele din Federale

si-au alcatuit importante dosare pe la Parchetele respective,
aruncnd astfel, i asupra acestor tunitAti judetene 1 asupra
Cooperatiei, in general, pata incorectitudinei sau, cel
umbra tristA a discreditului p a bAnuielilor grave.
Cu o atare activitate, multe din Federale erau, numai

Cu numele, unitti cooperatiste, cci ele deveniserA case de
comer, in mare parte, de agenturg comision, pentru mArfur.11e i necesitAtile de aprovizionare ale Statului.
In fuga lor dupg afacen i beneflcii, sustinute cu fondurilo
imbelsugate, puse la clispozitie, frA discriminar serioase, de
institutiile centrale cooperatiste i fArA niel un fel de control
real, multe din Federale s'au aventurat in diverse afaceri

oneste sau dubioase, de hoteluri, restaurante, exporturi in
compensatie, etc., precum i Cu persoan,e streine de cooperatie,
devenind, astfel, ofkii de aranjarea ori cArijr operatiuni
ccrmerciale sau afaceri, de multe ori suspecte i criticabile, cu
banii ieftini, suficienti i usor obtinuti, dela Banca Nationall
www.dacoromanica.ro
75
In acest chip, Cooperatia nu mai constituia o problema,

care putea sa mai intereseze aceste Federale, In majoritatea
cazurilor, ci cstigul, de ori ce fel si din ori ce afacere, era
preocuparea lor principal.
Cooperatia devenise,pentru multe Federale, numai o sim-
pla firma si un mijloc practic, prin care sa se obtin fonduri

mnoase I cu putind raspundere, precum i privilegii legalo
Cu multe avantaje, in vederea recoltarei de beneficii insemnate si usor
In a tari conditiuni, umilele unitati federate, dela sate
care nadajduiau la sprijinul Federaki, in marea lor ma joritate, erau abandonate, tfinjeau, In obscuritatea miei activitti
fara rezultate i vegetau, in asteptarea puterilor mntuitoare.
In cadrul atestor triste realitti cooperatiste ale Federa-.
lelor, am avut, totusi, satisfactia sa vad relevate, de verificarile anchetele BnCil Nationale, i unele Federale care fa'spundeau, cu prisos de munca si avant cooperatist, la menirea
adeva.rata i ortodoxa, pentru care fusesera create.
Citez, In treacat, nurnai cateva din acestea : Federala Roman" din jud. Ronian; Federala Podgoria" din TopoloveniMu.scel; Federala I. G. Duca" din jud. R.-Sarat; Feclerala Orhei" din Orhei; Federala Dada" din Caracal; Federala Cetatea Alba" din Cetatea Alba; Federala din Tighina; Federala
dela Buzau; Federala Cooperativelor pentru productia i valorificarea animaleior, dela 'Timisoara; i apoi, mai Varziu infiintat, In 1938, Federaba Pietrele Doamnei" din Campulungul Moldovenesc(Bucovina), cu o puternic actiune nationala.
Daca i celelalte Federale ar fi fost de calibrul puterii
de realizare economica i de insufletirea apostolatului cooperatist, de care au dat dovada cele mai sus citate,
miscarea
cooperatista, la sate, ar fi inregistrat un avant nebanuit, lar

economia sateasca le-ar fi binecuvntat.
Spre marea.noastra prere de rau, reaDtatea insa era alta:
aceea ce se desprinde din sumarele i rapidele note caracteristice, expuse in paginile precedente.
www.dacoromanica.ro
76
C. La Centralele cooperatiste.
La epoca anchetei si verificrilor efectuate de Banca
Nationalk fiintau, In virtutea Legei Cooperatiei din 1935, urmtoarele societti nationale de drept privat, cum le numea
zisa lege,
Cu scopu,ri economice si de indrumare-control :
Banca central cooperatist5, cu menirea legar de a distribui creditul la Intreaga retea cooperatistA';
Centrala cooperativ5 de productie, aprovizionare si valorificare agricol5 (Cecopava), cu menirea de a organiza
productia l aprovizonarea mediului rural si de a realiza o
mai bun valorificare a produselor plugarilor;
Centrala cooperativ5 de consum (Magazinul de grosl,
Cu menirea de a procura consumatorilor cooperatori, uniati
sau persoane fizice, mArfurile necesare;
tentrala cooperativ5 de organizare, indrumare i control, societate fdra scop lucrativ, spre deosebire de cele trei
precedente, i cu menirea exclusiva' de a priveghea la buna
organizare si Indrumare a unittilor cooperatiste, precum si
la controlul lor ;
Casa central5 a Cooperatiei, institutie cu meni rea de
organ superior, pentru Indrumarea i controlul activitAtii Centralelor coopera tiste.
Aceast institutiune era, conform dispozitiunilor Legei

tot o societate de drept privat, constituit prin adeziunea oelorlalte patru Centrale, mai sus menCooperatiei din 1935,
tionate.
La rndul ei, Casa central5 a Cooperatiei cuprindea urmtoarele dou importante organisme :
a) Consiliul superior al Cooperatiei, alcatuit din consiliile
de administratie ale celor patru Centrale cooperatiste, precum
si din fostii mini.trll
cu vot consultativ
care au condus,
cel putin 6 luni departamentul de care a depins miscarea

cooperatist5.
Atributiunile Consiliului superior al Cooperatiei, erau

foarte importante Si variate
da deciziuni asupra apeluri/or cu privire la primirea sa.0
respingerea de asociati, In Centralele economice ;
se pronunta asupra hotArIrilor adunArilor generale privind lichidarea unittilor sau translormarea lor ;
www.dacoromanica.ro
77
aproba, cu avizul dela Cecopava, vnzari prin

public, de material lemnos, din paclurile obstilor de mosneni
sau aie composesorateior ;
administra averea mobila i imobila a Casei Centrale a
Coo peratiei;
intocmea raportul catre adunarea generala, privitor la situatia miscarei cooperatiste; organiza congrese; fixa sumele
care Centralele trebuiau s contribue la activitatea de Indrumare i control;
fixa directivele generaki pentrfu organizarea iasistentei
tehnice a cooperativclor economice;
examina activitatea Centralelor i, In special, bugetele,
bilanturile, conturile de profit i pierdere. dandu-si avize
asupra lor, etc.
b) Comitetul national cooperatist- In afara deci, de Conal Cooperatiei, mai exista si acest organ,
ciliul
Cu menirea, conform art. 136 din, Legea Cooperatiei dela 1935.
de a exercita controlul asupra activitatii Centralelor cooperative asociate.
Acest Comitet national cooperatist, se compunea din 19

membri, alesi pe termen de 6 luni, de adunare generala a Casei
centrale, printre persoanele care au adus o contributie deosebit
cooperatiste, facand parte din acea adunare gerierala saci chiar din afar de ea, dac s'au distins ori consacrat In domeniul stiintelor sau al Cooperatiei.
La randul su, Comitetul national cooperatist, cuprindea
4 comisiuni : doled pentru supravegeherea operatiunilor, o
Comisiune permanenta si una de judecata, aceasta din urma
constituita i cu doi magistrati.
f'.ele cloud comisiui-a de supraveghere aveau ca atributiuni
inspectarea si anchetarea activitatii Centralelor cooperatiste,
intocmind rapoarte, pe care le comunicau apoi, atat Centralei
inspectate sau anchetate, eat i Comisiunei permanente.
Comisiunea perm.anent avea singura competenta de a

califica faptele i & a deschide actiunea disciplinara, investind Comisiuneal de iudecata.
Comisiunea de judecata', pe baza sesizarei facuta de Comisiunea permanenta, putea aplica pedepsele prevazute la art,
141 din Legea Cooperatiei dela 1935. De asemenea, mai judeca
www.dacoromanica.ro
'78
contestatiile privind regulata tinere a adunrilor generale.

Astfel se infatisa, intrio schit sumar, organismul central
de conducere al Cooperatiei, potrivit dispozitiunilor Legii di
1935.
Din rapoartele de verificare anchet, efectuate la acest

organism complex, rezulta situatiunea exacta' si positiv a tututuror acestor Centrale, Consilii, Comitete i Cornish, relevdndu-se astfel, imaginea precisa a realiatii.
Din bogatul i voriatul material al verificArilor, al cifrelor,
extrag numai elementele unor aspecte generale si
a cdtorva note specifice acelor institutiuni, in dorinta neclintit ce am, de a merrtine problema pe planul cel mai obiectiv
al ei. Pentru aceste consideratiuni, de total desprindere si
indepartare, de tot ceea ce este constatare si cifra cu caraleter
sau substract subiectiv las, deocamdatA, deoparte toate chestiunile, cifrele i precizArile, astfel cum ele rezultau din acela
verificri i anchete, privind persoana celor ce au fost la con-
clucerea acelor institutiuni, in acea epoca si anterior, cad,

unii au putut gresi, cu bun credinta, altii insa desigur au
fost bine intentionati si au putut folosi institutiunilor conducAtoare cooperatiste. Ceea ce primeaza InsA, in aceasta' mare pro-
blema, nu este latura subiectiva, aspectul personal al constatArilor, ci masivul continut al realittilor obiective., adevrurile de structura i functiune ale Cooperaliei, pentru ca, pe
cunoasterea lor, sa se poatA inalta opera de refacere necesara.
Acest principiu m'a cAlauzit i in anul 1938, cdnd am
realizat primele faze ale redresrei Cooperatiei. Aceasta a fost
preocuparea mea, nu problema de persoane, de a capatui pa
amici personali sau politici, de a indeprta pe cei ce nu mi-ar
fi fost amici, sau de a incerca o actiune disimulat, mascata,
sub unele falacioase principii de organizare cooperatist, pentru a realiza, fie chiar partial, acapararea sau cliriguirea acestei miscAri, prin a.sa Ziil devotati" politici sau personali, in
interes politic sau de ori ce alt naturA.
Atari intentiuni i gdnduri ara fost cu totul streine de
conceptia mea; ele au avut i a,u totala i nestrilmutata mea
condamnare. Ceea ce a constituit preocuparea mea permanenta, drzA i neclintitA, au fost numaa realittile obiective
ale Cooperatiei, exclusiv numai interesele superioare i per-
www.dacoromanica.ro
79
man ente ale ei, desbrAcate de ori ce chestiune subiectivA sau

de persoane.
Carduza de aceeasi conceptie i cu acest prilej, las deci
de o parte toate chestiunile subiective i mA voi ocupa numai
de laturile obiective ale problemelor, pe care le ridicau institutiile conductoare cooperatiste.
I. Aspecto generale.
1. Legea Cooperatiei din 1905, construia la Bucuresti, cinci
institutiuni centrale cooperatiste, care mai cuprindeau, de asemenea, un Consiliu superior al Cooperatiei si un Comitet natio-
nal cooperatist, aicesta din urm la rndul Lui, avnd ate 4

Comisiuni, precum am arAtat mai sus.
Astfel, zisa lege, ducea la maximum, am putea spune chiar
aproape cA epuiza, teoria specializArii de functiuni, in Cooperape.
Este fArA indoialA cA, la alcatuirea Legii Cooperatiei din
1935, vor fi prezidat bune intentiuni de reoganizare redresare
a Coopenatiei i cA, aeeastA lege a fost intocmit sub vAdita predominare a unei doctrine cooperatiste, foarte discutabilA,
dup pArerea mea
dar adoptlatA, cu bunA credint5 i convingere in eficacitatea ei.
Faptul insA, cA aceastA lege si-a construit intregull ei sistem de reorganizare, sprijinit mnnai pe teorii cooperatiste, nu
insA si pe realitAtile cooperatiste, de care a fost atAt de departe,
explicA, In bunA nasurg, intreaga serie de star- anormale
creAe de ea, in, structura i ftmctiunea acelei miscAri.
trebue s recunoatem, nu era greu sA se ignoreze ade-
vratele situatiuni i realitAtile precise ale millar de unitAti

cooperatiste, ale Cooperatiei nsi,
cAnd chiar ocrganele cenlrale de conducere ale acestei miscAri, le ignowau in bunA parte,
trAind pe date si situatiuni necorespunzAtoare acelor realitAti.
Cum le-ar fi putut, asa dar, cunoaste un legiuitor, ori pare

ar fi fost el si ori cAt de bine ar fi fost intentionat, cAnd eh se
adresa acelorasi teorii, elaborate in oficinele suprasaturate de
o ieftinA doctrinA, ale conducerii cooperatiei romAnesti, precum i acelorasi situatiuni de statisticA economicA, in mare
www.dacoromanica.ro
CAP. Ill. - REALITATI COOPERATISTE
80
parte necore-punzaloare realPtatilor pooperatiste. Intoomite de

aceleasi birouri ?
cu
0 atare legiuire era deci sortit, dintru Inceput
taate bunele intentiuni m ewe ar fi fost conceputa
sau sa
se deseompue sub presiunea realittilor, sau sa contribue, si
mai accentuat, la diformarea starilor cooperatiste, precum si la
dezagregarea si deprimarea lor, cat mai adamea.
SA examinam, astfel, mai departe, fara idei preconcepute
sine Ira nec studio in mod cu total obiectiv, situatiuntie

create, In institutiunile si organisrnele centrale cooperatiste,
asa cum ele ne-au fost relevate, de verificarile si anchetele ce
am intreprins pun organele Bancii Nationa e.
Am vazut, din paginile precedente, care era trista si dureroasa situatiune a Cooperatiei dela sate, precum si aceea a
Federaleior.
Marea majoritate a Cooperatiei satesti, aproape 70%, pre,
zenta serioase si grave simptome de disparitie, spre a nu mai

exista deci decAt cu numele, pentru adanca compromitere a
ideir cooperatIste.
Organismele federale, dezaxate de Cooperatie, Isi cautau
beneficii, In operatiuni si functiuni Indepartate de unitatile pe
care trebuiau s5 le sprijine.
Asa dar, jos, .,a sate, unde trebuia s existe rodnica, puternIca sa adevara!a Cooperatie
aceasta nu mai traia de cal
ca intr'o saracacioasa si putrecla cocioabd, printr'o vaga, enemica s'i cltinata paipaire de viata.
In schimb, Insa, la Bucuresti, se juxtapuneau patru Centrale
cooperatiste, cu o Casa centrala a Cooperatiei peste ele, cu un
Consiltu superior al Cooperatiei si un Comittet national cooperatigb cu 4 Cornish cooperatiste,
asa se Inaltau, una L.Inga
alta, sau una peste alta, toate aceste cetti ale conducerii centrale cooperatiste.
Putem spune astel, ca exista mai multa ,,cooperatie" /a

Bucuresti.
Centrul de gravitate al miscarei cooperatiste se deplasase,

astfel,
printr'o eroare de optica, si printeo necunoastere a
dela sate, la Capitala. Se sfarsea astfel Cooperealitatikkr,
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
81
natia la sate, in se/limb ins, constatam ca se desvolta, la maximum. se dilata, in chip superlativ. la Bucuresti.
Teoria specializarii functiunilor cooperatiste, izbutise astfel sa creeze, o stare cu totul anormala in organismul cooperatist, provocandu-i, in structura si functiuni, o macrocefalie.
Cooperatia devenise astf el, un organi.sm patologic : mai
multe carpete enorme, cu o hipertrofie de functiuni cerebrale,
nesincronizate intre ele,
iar acest tot. neomogen # anorganic,
era asezat pe niste picioare aproape paralitice.
In atari conditiuni, aceasta fiinta hibrida, dezechilibrata
si anormala, nu putea merge.
2. Facnd un pa G mai inainte, In analtiza datelor, cifre or #
situatiunilor ce rezultau din verificarile # anchetele Bancii

Nationale, se cons'tata un alt aspect, foarte important # concludent. al acestor organisme centrale.
Toate aceste Centrale cooperatiste, se pretindeau a fi
sociotati de drept privat, cu intreaga autonomie patrimoniala
si juridica, precum # cu deplina independenta de actiune, datovita caracterului lor particular, lar nu public.
Capitalul lor se constituia, In conceptia Legii din 1935, prin
aporturfle unitatilor cooperatiste, acestea hind si ele aniici socie-
tati de drept privat. La acest capital privat, se mal putea aTanga si o oarecare participare a Statului, dar prna aceasta,
nu se putea altera, Intru nimic, principial legii din 1935, care
edicta caracterul privat al acestor Centrale.
In fapt Insa, care era realitatea ?
lata ge ne arartau verificarile :
La Casa centrala a Cooperatiei, Statul o doteaza Cu un
fond de 200.000.000. Alt aport de interneiere nu exista.
La Banca cantrala cooperatista, din participarea anteHoard a Statului, de lei 500.000.000, raman 1a 1936,
dupa Legea Cooperatiei din 1935,
numai 100.000.000 lei, deoarece
Statul cloteaza, cu cate 200.000.000 lei, Casa centrala a Cooperatiei # Centrala de organizare, indrumare # control, care n'ar
fi avut, altfel, cu ce sa fie intemeiate.
Fat die capitalul de 100.000.000 lei al Statului, la 31
Decembrie 1937, unitatile cooperatiste mai subscrisesera
Vol. II.
www.dacoromanica.ro
82
71.298.251 lei, ,deci majoritatea capitalului cu care s'a constituit acest organism central, apartinea tot Statului.
c) La Cecopava" (Centrala cooperativa de productie, aprovizionare i valorificare agricola) situatia capitalului, per 31
Decembrie 1937, era urmtoarea : capital subscris de Stat :
Lei 50 miloane; capital subscris de 176 unitati 000peratiste :
numai 4.525.000 lea; din aceste sume, se facuser numai urmatoarele vrsaminte: de catre Slat: lei 6.450.000, iar de unitatile cooperatiste, 2.809.265 lei, urm'nd ca Statul sa-si coanplec
teze varsarnintele, p'ana la concurenta subscrierii de 50 milioane
lei, In rate anuale de cate 1 milion, timp de 15 ani, si de eke 2
milioane lei, prin Banca central cooperatist, tot timp da
15 ani.
Asa dar, aceasta importanta Centrala, care avea cea mai

hotarltoare misiune ecormaniica, In viata satelor: aprovizionarea
acestora, sporirea productiei lor i valarificarea acestei propleca la drum cu subscrierile mai sus aratate: 50 miductil,
lioane, Statul, si 4.525.000 lei, dela 176 unitati cooperatiste, iar
dupa doi ani aproape, dela organizarea edictata de Legea din
varsac' mintele, In mare majoritate tot ale Statului, de-apia idepaseau cifra de 9 milioane
1935,
Cu atari fictiuni cooperatiste, care aveau

ceara, de a
doua zi e1a nastere, spre a putea tri, baloanele de oxigen
ale creditelor Bancii Nationale, se putea oare Infaptui pretentioasa misinme ce se Increclinta acestui simulacru de unitite
cooperatist ?
cl) Centrala cooperativa de cansum, s'a constituit, potrivitt

Legid. Cooperatiei din 1935, In acelas an.
Capitalul subscris a fost 5.270.000 lei, din care 5.000.000 lei
de ctre Stat, iar 270.000 lei de ctre 32 de unitti cooperatiste.
Statul a varsat complec't suma de lei 5 milioane; oele 32 unitati
cooperatiste ins, n'au varsat de cat lei 131.000, toate laolalt.

Cu un atare capital, nesenics, urma sa-si Inceapa importanta sa activitate, i aceasta Centrala.
Nadejdea ei, ca si a tuturor oelorlalte surori ale ed, nascute fara puteri i abandanate, era tot Statul i Banca Nationala.
Rana la 31 Decembrie 1937, acest capital se ridicase la

suma de lei 26.025.000, din care lei 20 milioane subscrisi de
www.dacoromanica.ro
CAP. III. - REALITATI COOPERATISTIC
83
Stat, iar restul de 6.025.000 lei, de catre 268 unitti cooperatiste.

Capital Val-sat ins, nu era deca't suma de lei 10.743.676, din
care, lei 6.200.000 de catre Stat, iar lei 4.543.676 de catre cele
263 cooperative. lata ce Insemna, si la aceasta Centrala, faimoasa asociere a unittilor cooperatiste : de-abia se strng
9.543.676 lei, dela 268 unitati, timp de aproape 2 ani !
De asemenea, din cifrele de mai SUS, se poate constata cu
ce mijloace proprii ridicule, cu ce lipsa de puteri se avanta,

In activitatea cooperatista, si acest organism.
e) Centrala de organizare, indrumare si control, a fost constituit cu dotatia de 200 milioane lei, din partea Statului si cu
unele venituri, rezultnd din contributiunile de 0,20% constatate pe baza cifrei deverului unittilor cooperative de gradul
I si neincasate Inca. Aceste drepturi, figurnd in registre cu
suma de lei 4.907.135, se reduceau, in realitate la 2.453.526 lei.
Rezuznn' d datele si cifrele dela cele 5 Centrale mal sus
enumerate, se constatau unmatoarele situatiuni caracteristize :
marea majorirtate a capitalului varsat apartinea Stattf)ui;
participarea unitatilor cooperatiste, iin special la Cent-ralele economice nou infiintate, se prezenta dureros de reclus; se desprindea astf el, impresia categorica a lipsei de forte
In reteaua ccoperatist, eau a palidului ecou pe care l'a trezit,
In cuprinsul acestei retele, apelul Legii din 1935 si conceptia ei;
toate aceste Centrale cooperatiste purcedeau, la misiunite ce li se incredinlasera,
Cu mijloace extrem de insuficiente.
Posibilitatea lor de actiune rezida, integral, in mijloacele

pe care Banca Nationala avea s le puna la dispozitia lot% Para*
de aceste mijloace, Centralele erau incapabile de cea mai slab
actiune, erau simple creatiuni fictive.
La acest simulacru se reducea asocierea fortelor coopera-
tiste, in cadrul noilor Centrale

principiu esential in conceptia Legii din 1935 si reform cardinala a ei.
Daca in situatiunea de mai sus, se mai adauga si. faptul ica
marea majoritate, aproape totalitatea functionarilor acestor
Centrale cooperatdste, erau detasati dela Stat si pltiti de

acesta, prin. bugetul Ministerului Agriculturii si Dornerdilor,
numai la Casa centrala a Cooperatiei, Statul platea, in 1937,
www.dacoromanica.ro
84
CAP. rn.
lei 24 milioane anual, salariile functionarilor acestei Centrale,
inttelegem cat de cooperatiste" erau aoeste Centrale,
cal de private" erau ele!

In realitate deci, toate ate arganisme centrale, suprapuse peste corpul, anemic si sfrijit, al Cooperatiei,
nu erau
decat un exagerat birocratism de Stat : fonduri ale Statului
si ale Bncii Nationale si functionarism de Stat, aeeasta era

realitatea Cooperatiei din organele Centrale.
In fata acestei realiVti dureraase, care se adauga ala taate
eelelalte consta.tate, definitia cu care Legea Cooperatiei din
1935, imbrca Centralele mentionate, atungi cand le denumea:
societli de drept privat,
aprea lipsit de sinceritabe si in
ori ce caz, In complectA distonare eu realitatea.
Nu puteau fi concepute, in mod sincer si juridic, sacietti
de drept privat, cAnd ele erau constituite cu mare majoritate,

in unele cazuri
aproape cu totalitatea fondurilor
Statului; cnd, In mod deliberat i preconceput, se Oa c acele
societti nu vor pu'tea tri de cat, exclusiv, cu fondurile Statului,
recte ale Bncii Nationale
i cnd ele aveau s
desfsoare o activitate econamica, inlesnit tu multe si mari
privilegii dela Stat,
activitate care constitua una din marile
probleme de Stat : promovarea eccnomiei stesti prin Cooperatie.
Acest eufernism al Legii din 1935 a fost rsturnat de puterea
reafittilor. Tatusi, prin portita lui, cu arma nelealfi a acestei
definitii, s'a incercat, In anul 1938, de cei ce se instalaser in
condueerea Cooperatiei, s se elimine drepturile Statului din
cetatea Cooperatiei, pe care aeesta o Intretinea.
Aceasta atitudine, marturisesc, nu m surprindea cci,

mai inainte, in anul 1937, se incercase a se refuza chiar Bncii
Nationale, dreptul de a incepe verificrile i anchetele, expuse
Tn capitolele precedente, dei aceste verificgri erau In interesul
Cooperratiei i desi aceste organisme centrale, ea intreaga
Cooperatie de altfel, nu trAiau decat din creditele acordate de
Banca National. Era o mare naivitate, in acea.st incercare
de refuz, dar poate era si intuitiunea pericolului ce se simtea
ca ameninta, din partea realittilor ce aveau s fie Astfe: descoperite. Cum ins stiam c1 realittile au avut totdeaun.a, ulti-
www.dacoromanica.ro
85
mul i pecrmanentul cuvnt, n'am acordat nici o irmportant,

acestei neserioase Incercari.
3. Un a1t aspect general, ce se desprindea din sistemul

Legii Cooperatiei dela 1935, era reprezentarea extrern de reclusa a Statului, in organele die conducere ale Certralelor
cooperatiste.
Precurn s'a constatat din cifrele argtate la pun.ctul 2, de

anai sus, marea majoritate a capitaluilui de Intemeiere a Centralelor, era vArsat de Stat.
De asemenea, totalitatea mrijioacelor financiare de activitate, a organismelor cooperatiste, erau ale Statului, pi-in Banca
National.
Importante si numeroase scutiri fiscale, inlesniri, avantagii i privilegii de tot felul, erau acordate Cooperatiei de catre
Stat,
toate acestea soldnclu-se cu un minus de IncasAri pen-
tru bugetul
Problema Cooperatiei nsi, ca mijloc de riclicare a econotniei rurale, constituia i constitue unul din importantele
peete ale politicei de Stat.
Totusi, in ciuda tuturor acestor rea1iti., reprezentarea

Statului In Centralele cooperatiste, era reclus, era subtiatA
la minum cu putinta.
Statul nu avea, in toate aceste Centrale, create cu fondu.
rile lui, i in care se prenumarau aproape 145 locuri In Consilii de acliminstratie, Comitete de censori, Comitete de directie, In Consiliul superior, In Comitetul national cooperatigt
Statul nu avea de cat un sin-.
In Comisiile acestor Ceritrale,
gur loe In Consiliu la Cecopava, unul la Centrala de consum,
dou la Centrala de Indrumare, un censor la Banca centrala
cooperatist i un comisar al Guvernului.
Statul era astfel aproape eliminat din drepturile lui de

privighere a intereselor 1ui materiale, Investite In Cooperatie.
De asemenea, era indepArtat si din dreptul superior, aproape
regalan, cu mult mai important, permanent si incontestabil,
acela
chiar dacA nu ar fi avut niel o participare financiarA,
de a se preocupa de problema Infgptuirilor cooperatiste si de
inclrumare a acestei miscAri, In scopul realizgrei telurilor nationale de redresare a plugarilor romni.
www.dacoromanica.ro
CAP. EFL - REALITATI COOPERATTSTE
86
O situatiune # mai ciudat' era creat reprezentarei Bancii Nationale, singurul i exclusivul pivot, pe care se sprijinea
ins.* e)dstenta Intregei Cooperatii romane#i.
Institutul de emisiune nu avea dect un singur loc, In
Consiliul de administratie al Bancii centrale cooperatiste
unul, In Comitetul de censori al acesteia.
Aceast tendint, spre complecta autonomie de administrare i conducere, in Cooperatie, vi-ar fi gasit justificarea,
cazul and m4carea cooperatista ar fi avut, ea Insa#, autonomia andjloacekm ei financiare.
Dar, autonomie de utilizare i
clistribuire a creditelor,
!rite gravg problem de Stat, ca aceea a Cooperatiei, insa cu
o atare auto fonduri tot dela Stat sau dela Banca Nationa
nomie
Heat de proslavit ar fi fost ea, de teoreticienii, pe
banii altora, ai doctrinei cooperatiste dela noi, nu se putea

concepe i realiza, In mod serios 0 sincer, mai Inainte ca mi--
carea cooperatista sa-# fi asigmat deplina independex0 material, nu numai din punct de vedere al capitalului social, dar
privitor la toate celelalte rnijloace elective de actiune.
ehiar In aceasta situatiune, Statul trebue &A-0 rezerve
un drept de priveghere In Cooperatie, eaci aceasta este 0. a
problema de insemnatate nationala, de Stat, la noi In tara,

mai inainte de a fi una de interes pritvat.
4. Am rezumat, In punctele precedente, cateva din aspectele generale pe care le infati.pu Centralele cooperatiste, printre altele : o extrema dilatatiurne a organismului de conducere,
o macro-pIuricefalie purtata de un corp, acela al Cooperatiel
periferice,
aproape ftizic, paralizat in multiplele lui func-
tiuni, prin gradul avansat al slabiciunei i anemiei de care

suferea.
Acesta era fnsa, un diagnostic stabilit munai pe baza

fizionomiei generale, a simptomelor exterioareUn examen intern al acestui complicat organism de con-
ducere, cooperatista, era cat se poate de necesar, pentru o

definitiva precizare
Acest examen era efectuat. minutios # cu preciziune, de

catre organele de verificare i ancheta, ce ornduisem la Banca
Nationala.
www.dacoromanica.ro
87
Din documentarea aoestor anchete rezulta urrntoarea

situatiune :
Fiecare, din Centralele cooperatste, avea, la conducere,
Cte un director sau director general. Consiliul superior coope-
ratist avea un secretar general ;

Fiecare, din Centralele cooperatiste avea cfite un serviciu Contencios ;
Fiecare, din Centralele cooperatiste, avea cale un serviciu al Personalului ;

cl) Fiecare, din Centralele cooperatiste, avea cate un serviciu de bugete, contabilitate, ordonantare i casierie, cci
ficcare avea gestiunea sa proprie ;
e) Fiecare, din aceste Centrale, avea cate un serviciu de
inspect i e ;
J) Yiecare, din ele, avea prevederi speciale pentru cheltueli

de instalare, Intretinere, jetoane i diurne, indemnitti pentru
deplasari, etc. ;
Fiecare avea cte un Consiliu de Administratie, cate un
Comitet de directie i cate un Comitet de Cenzori, cu exceptia
Casei Centrale a Cooperatiei, care avea Ins Consiliul superior
al Cooperatiei si Comitetul national cooperatist, acesta din

urm, la randul sdu, ci.t 4 comisiuni.
Consiliul superior al Cooperatiei avea si el un Comitet de

Directie.
Fiecare, din Centrale, avea cate o adunare general;

Mai existau apoi, trei servicii de Secretariat, la trei Centrale ; doul Directii de Studii, indrumare si. propaganda: una
la Casa Centrara' a Cooperatiei (0.ficiul de Propaganda si Publicitate) si alta la Centrala de organizare, Indrumare i control
(Directia Indrumrii, organizrii i propagandei); patru Directii
tehnice, din care, dou la Centrala de organizare, Indrumare
si control, una la Casa centrara' a Cooperatiei si alta la Centrala de productie, organizare si valorificare agricol.
Un atare oumul de biurocratism, de serviciii directii, nu
mai suportase Cooperatia niciodat.
Accast hipertrofie de functionarism, de organe idetntice
au complicat, printeun formalism anevoios,
multiplicate,
miscarea acestui aparat dministrativ de conducere, de asa

natur, In.cfit diriguirea centralA a retelei i miscgrei coopera-
www.dacoromanica.ro
CAP. HL - REALITATI COOPERATISTE
88
tiste, devenise un mecanism divizat, greoiu, nesincronizat, cu

nenumArate rotite, roti i angrenaje, unele merg'ind inteun
sens, altele spre directii necoordonate i cu multipli manuitori
ai ananivelelor de comand.
Din acest aspect, ingrijortor prin natura si proportiile

lui, trebue s desprind i faptul c, in marele numdr al conductorilor (mernbri in Consiliile de administratie, in Consiliul
superior al Cooperatiei, in Comitetul national cooperatist, in
Comitetele de censori, etc.) ce akdtuiau diriguirea Cooperatiei,
--se aflau i unele personalitdti care, fie Ca' se remarcaser in
miscarea cooperatist, fie cA ocupau in viata economic6 i cultu-
ralg a tArei, situatitmi distinse, bucurandu-se astf el de o binemeritat stimA publicA.

Neoesitatea de absolut simplificare, de extremg concentrare si de nou'd structual a organismului central cooperatist,
m'a impiedicat Sa' pot avea colaborarea acestor personalitati,
In reorganizarea Cooperatiei, ce incepusem a realiza, in anul
1938.
Aceeasi constatare se cuvine, cki este drept sa o fac,

pentru unii din massa functionarilor superiori sau de toate categoriile, care alcatuiau celulele administrative ale Centralelor.
Spre marele meu regret, nu pot face ins4 aceeasi constatare,
despre altii, care erau simpli functionari administrativi, buni,
corecti, dar cu mentalitatea obisnuita a subsefilor de birou, a
senior de servicii sau a directorilor din Ministere Nu se deo-
sebeau intru mimic de acastia, cki mare parte din ei, proveneau din revArssrile succesive de lusuri functionAresti, pe
care Ie Mouse Ministerul de Agricultur i Domenii, fie direct,
fie prin desfiintarea sau deplasarea diverselor directii sou institutii, anexe ale lui.
Asa fiind, acesti sArmani functionari superiori sau mai
mArunti, care se trezeau, de pe o zi la alta, mutati din Minister,
oare ce cooperatori puteau fi ei ? Ce suflu de
la Cooperatie,
indrumare apostolica a miscrei cooperatiste, putea tkni din

penita lor necAjitA si din cadenta, molatecA i comod, a unui
inveterat biroucratism, pe care-I aduceau cu ei, in mod flresc, in Cooperatie, asa cum i poart omul, umbra dup el ?
Desigur ca nu li se putea pretinde nici un exceptional avAnt
iluminarea creatoare a misticei, a crezului cooperatist.
www.dacoromanica.ro
89
Si astfel, Cooperatia se trezea ou multi dintre ei, veniti

Cu formatiunea sufleteasc administrativd, de pe aiurea, i cu
totul departe de misionarismul cooperatist. Asa dar, acesti obosii
de carier, exau ajunsi in pragul pensionafei,
tocmai in oeasurile cfind Cooperatia reclama o Insufletiti actiune. Ce vica puteau avea ei, in aceastd privint ? llasagur
nici una.
In Minister sau la Cooperatie, ei i facuserA dataria de

functionari, cu bunavoint i constiinciozitate, in majoritatea
cazurilor, lar deseori, chiar insuficient salarizati,
in special
cei mici.
Din element ele mai sus expuse, ca rezultat al examenului
structurei interne a Centraklor cooperatiste, se confirma diagnosticul stabilit pe baza simptomelor externe si generale, ar-
tate in paginile precedente.

Centralele cooperatiste, alcgtuiau astfel, un organism
greoiu, complicat i cu o patologica hipertrofie birocratic.
Ele nu constituiau forrnatiuni cooperatiste, ci simplamente
cinci administratii publice, disimulate in spatele une stravezii
etichete cooperatiste.
Unitatea de conducere si de conceptie cooperatist era

astfel sframata, prin cele patru Centrale, pe care nu le putea
coordona ineficienta improvizatie a Casei centrale a Coaperatiei.
In schirnb ins, aceste exagerate dilatatiuni administrative, cu attea Cansilii de administratie, Comitete de cenzori,
Comitete de directie, Consiliu superior, Comitet national st
diverse C,omisii,
la care se ad5ugau multiplele servicii si directii, de acelasi fel, repetate aproape la fiecare Contral,
toat5 aceastA revarsare administrativ, greoaie ca farmalitAti,
contrara celerittii comerciale a operatiilor cooperatiste,
era si costisitoare.
Intretinerea tuturor acestor organe multiple, camplicate

suprapuse, costa multe milioane.
Statul le plAtea. Caci, direct, sau indirect, prin fondurile
Bncii Nationale,
Statul le pltea.
Dar, din nefericire, le plgtea i adevXrata Cooperatie, prin
multiplele consecinte care o clatinau.
www.dacoromanica.ro
SO
CAP. HI. - REALITATI COOPERATISTE
II. Note specif ice.

Spre complectarea aspectelor generale, relevate de Cendocutralele coaperatiste. expuse in paginile precedente,
mentatele
.anchete ale Bancii Nationale mai scoteau in relief, o serie de note specifice, cat se poate de graitoare, care asezau in adevarata lor Iiuxnin, realitatile organelor
ce-ntrale cooperatiste.
Mentionam clintre ele, numai pe cele mai caracteristice.
1. La Centrala cooperativa de productie, aprovizionare

vadorificare agricolfi (Cecopava).
S'a vazut din ciirele aratate in paginile precedente, ca

aceasta Centrald cooperatista avea, la 31 Decembrie 1937, urmatorul capital varsat : lei 6.450.000 din partea Statului si lei
2.809.265, participarea calor 176 unitalci cooperative.
Fra ndolal ca un atare instrument financiar, era disproportionat de redus, lata de marea, capitala si hotaratoarea
problema pe care trebuia sa o rezalve aceasta Cent-aid : imbunattirea productiei satesti, valorificarea acesteea i aprovizio=Tea satelor cu cele neeesare productiei, etc.
De aceea, intreaga constructie a Centralei mentionate
ca si a celorlalte,
se rezema numai pe fondurile ce aveau
sa fie solicitate dela Banca Nartionala.
Aceasta institutiune, n'a precupetit sprijinu1 ei, faith' de
Centralele cooperatiste, ci le-a acordat mijloacele financiare,
fara de care aceste Oentrale ar fi trebuit sa intre in liohidare,
din prima luna a intemecierii lor.
Dar, jata ce constatau rapoartele de verificare si ancheta
ale Bancii Nationale, cu privire la modul de utilizare a aoestor
fonduri si la activitatea cooperatista, in genere, a Cecopavei:
a) Aceasta Central:a, lua in arenda, in anul 1936, 8 balti
si canaluri, inclusiv teremuile -domeniale aferente si tot in
acelasi an, lua in exploatare, dela Stat, patru paduri, cu scopul,
asa zis, de a le transmite, spre exploatare, unitatilor cooperative forestiere, oeeace nu s'a mai facut. Nu intereseaza faptul
daca la aceste afaceri camerciale, Cecopava a realizat sau nu
beneficii,
la exploatare_a baltilor,
beneficiul a fost de
1.32% fata de capitalul investit.
Ceeace trebue subliniat insa, este faptul, destul de serios
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - REALITATI COOPERATISTE
91
# gray, anume : aceasta Centrar era creata pentru a desavarsi marea opera de ridicare a nivelului productiei agricole
si de a-i asigura o btma valorificare ; In loe sa abunde insa
intr'o entuziasta i neobosita mulled, pe acest teren,
Cecopava lua In exploatare balti i paduri, pe cont propriu, cu bani
de la Stat i de la Banca
Aceasta nu mai era Cooperatie; In schimb, se comitea

astfel, un abuz de incredere, fata de Stat # Banca Nationala
care, nu pentru exploatdri de Yeti si paduri acordau sprijinul lor Cecapavei, ci pentrulmbunatirea situatiei sarmaniloplugari dela sate.
b) In afara de operatiunge de mai sus, aproape intreaga
activitate a agestei societati cooperative de gradul III,
cum
o crease si den.umea Legea din 1935,
se marginea la InsArcinri de mandat pentru 'colectarea graului i aprovizionarea
armatei.
Astfel, au fost operatiunile de mandat pent-u grau, mandatul pentru aprovizionare cu porumb a regiunilor bantuite
de seceta, conventia de aprovizionare a armatei au grau,
precum i o serie foarte reclusa de operathmi, pe cont propriu,
Cu lucerna, trifoi, rang, vin, bumbac, din care de abia a rezultat un beneficiu de lei 1.355.649.
Din aceasta constatare, rezulta cat de putin isi intelegea
aceasta CentTala menirea ei de unitate cooperatista, cat de
departe era activitatea acesteia, de bunele principii cooperatiste cat de streina era de scopurile economice primordiale,
pentru care fusese creata.
Adoptase deci, i aceasta mare unitate cooperatista, acegonstatate la Feleasi principii, mercantile si utilitariste,
derale, dela care poate se contaminase si se orienta spre alaceri producatoare de beneficii, intorcAncl spatele misiunei cooperatiste pentru care fusese creata.
lata deci pentru ce fel de activitate, Cecopava solicita

credite dela Banca Nationala # pentru ce motive, ancheta
efectuata de Instituaul de emisiune, nu putea fi pe placul tuturora, din acele Centrale.
Per 31 Decembrie 1937, bilantul Cecopavei inregistra, la
creditori, Banca Nationala cu 310.500.000 lei, iar In 1936, la
www.dacoromanica.ro
92
CAP. III. - REALITAT1 COOPERATISTE
aceiasi datA, postul coresptmzAtor Inregistra suma de lei

384.960.000.
Se poate constata, astfel, sprijinul masiv i neconditionat,

pe care lnstitutul de ernisiune il dIdu.se aoelei Centrale, care
nu avea cleat 9.259.265 lei capital efectiv,
pentru indeplinirea misiunei sale. Dar, se mai poate constata si ce intrebuintare, strein de misiunea cooperatistA i economicA, se dddea acelor fonduri.
Desi majoritatea activitAtii cooperatiste a Cecopavei nu
trebuia s'A fie operatiunile de mandat, ci o puternicA i multipl'A initiativA, prin unitAtile cooperatiste dela sate,
pentru
ImbunAttirea productiei agricole a micilor piugari, pentru
rentabila valorifioare a ei i pentru aprovizionarea acestora
Cu cele necesare productiei i traiului,
totu.si, In executarea
mentionatelor operatiuni de mandat, Cecapava ar fi avut putinta s'A realizeze, cel putin, o valorificare mai bun a produselor trAnesti, prin unitAtile cooperatiste dela sate.
Nici mcar aceast operatiune nu a fost complect desvArsitA, In cadrul retelei cooperatiste.
In adevAr, pentru executarea mandatului de valorificare

a grAului din recolta anului 1935, Cecopava a cumpArat grAu
dela 57 unitAti cooperatiste, dar a mai cumpArat i prin Central direct, precura si dela firme partioulare, firme cArora nu
le pot aduce nici un fel de Invinuiri, cA au vAndut grAu la

Cecopava, ori au cumpArat grAu dela aceasta, dar care nu erau
unitlti coaperatiste, pentru ca Cecopava s'A li se ,adreseze lor.
Din cantitatea de gru, astfel angajatA, de circa 7800 vagoane, Cecopava a revndut firmelor particulare, o oantitate
de circa 5800 vagoane.
Cum InsA Cu firmele mentionate Cecopava contractase
vfinzarea a 10.000 vagoane de grau, la preturi variind Intre

deoarece, spre sfArsitul anului 1935,
39.500-41.500 lei,
preturile s'au urcat, Cecopava a fost snag a cumpAra grAu, la
preturi superioare, pentru a satisface obligatiunile contractuale.
Din cauza marei urcAri a preturilor, Cecopava a incetat

cumpArArile de grAu, ceeace a determinat firmele particulare
sa cumpere, pentru contul Cecopavei, la preturile urcate din
acea perioadA, cantitatea de 704 vagoane grAu.
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
93
Astfel, Cecopava, in dorinta de a realiza beneficii, a vin-
dut dcouvert", specul5nd la o scAdere a preturilor, jucand la baisse".

Din nefericire pentru Stet, care a suportat diferenta, preturile s'au urcat, iar firanele etampsrgtoare, fiind In dreptul
lor a cere marta angajat, au cumprat-o pe contul Cecopavei, astfel cum se obisnueste si cum era angajamentul contractual.
La aceasta valorificare a recoltei din 1935, Cecopava a
avut astfel o pierdere de 46 milioane lei.
La alte (particle ulterioare de valorificare a griului, Cecopava a realizat beneficii,
dar nu chestiunea pierderei
sau beneficiilar, din aceste operatinni de valorificare, ne intereseaza,
ea'ci toate aceste operatiuni de valorificare au
fost fAcute de Stat, In toate timpurile, cu depling i precugetat5 cunostint5 a pierderilor Vnesti ce puteau rezulta din ele,
In scopul de a se asigura agricultorului rom5n, un pret mal
remuneratoriu decAt cel extern. Statul trebuia., astfel, s" suporte diferenta dintre aceste pretwri. Ceeaoe interesa in aceste operatinni de valorifieare, executate de Cecopava, era
caracterul necooperatist al lar, prin gumpkare de gr5.u, dela
firme care nu erau unitAti cooperatiste si prin aventurarea acelei Centrale, In operatiuni de speculii bursiera asupra grAului, care nu aveau nimio comun cu misiunea ce i se Incredintase, de a ii'mbuntti productia tArgneasc5, prin cooperatie, qi
de a-i asigura o mai bunk' rentabilitate, tot prin cooperatie.

Pentru executarea mandatelor de aprovizionare cu porumb, a regiunilor Infometate, dela finele anului 1937, si Incu fondurile puse la dispozitie de
ceputul anului 1938,
Stat si Banca National5, Cecopava nu se adresase dect la
4 unitti cooperatiste dela sate.
Reproducem, precum urmeaz5, tabloul furnizorilor del a
care Cecopava a cump5.rat porumbul.
Porumb, Trangt I.
Cantitatea
Firma furnizoare
Soc. Rnm. pt. Com. Int. si Ext. . . 2.485 986 k.
Centrala Coop. de Imp. si Exp.. . 998.315
67.5 2 ,.
Aurel Oroveanu . . .
.....
Pretul pe
vago l
Pre% total
33.000 lei 8.203.754 lei

33.500
33 000
3.551.873 Kgr.
www.dacoromanica.ro
3.?44.355
222 988 .,
11.771.097 lei
94
Porumb, Trama II.

Firma furnizoare
Firma S. A. R. E. D
Solomon
Koliner
G. & M. Bali 'a'

Soc. Granosa
Firma Soc. RomaneascA
G. Georeescu Sindic. Bursa .

Firma Josephson & Zentler. .
I,
3/
Pretul pe vagon
Cantitatea
Firma E con omia"

Coop. ,.Snopul", Cetatca
......
100.000 k.
75.000
200 000
300.000
1.022.860
400.000
300.000
500.000 ,.
200.000
200.000
200.000
3.497.860 k.
30.000
30 000
31.000
31.000
30.000
30.000
31.000
29.850
30.000
30.000
29.000
Porumh, Trama III.
Josephson & Zentler

Il
7P
PP
Socerex"
Ed. Prochasca fii
Sared"
Grfinarul"
Dimitriu & Voutsas

Lazrir Navon
M. Kolliner
Compania Conlin. de Export .
Cera" si Laz5r Navon
Schuberg-Cremer si Cretz
,.
Bella 33orghide
Roizmann, Galati
11
g/
1,
M. Finkel. Reni
Blinderman & Goldenberg
L. Goldenberg
L. Schichmann
Cri tzm an
Tennenbaum
B. Go I denberg
M Ianchilovici
D. Pechsa
Blik Monic Katz
Turiansky
Moara Ghizela PecIca
S. Gunev
.,
.,Oculist"
P. Antipa
Coop. IzbAnda" Calafat
Coop. Brazda" ChisinAu
C I. Georgescu Sind. bursA
Flores Ionescu
Coop. Oltenia"
1.250.000
680.000
400.000
'700.000
2 000 000
400.000
100.000
108 000
180 000
550.000
560 000
200.000
120.000
100 000
250.000
75.000
45.000
100.000
75.000
45 000
60.000
75.000
90.000
75.000
60.000
90.000
35.000
100.000
150.000
90.000
60.000
150.000
30.000
75.000
85 000
2.000.000
1.000.000
600.000
650.000
600.000
kgr.
www.dacoromanica.ro
lei
300.000 lei
225.000
620.000
930.000
3.038 580
1.200.000
930.000
1.492.500
600.000
600.000
580 000
g,
7P
PIP
10.546.080 lei
31.350 lef vag.

31.000
32.500
32.675
31.000
31.250
28 600
32.600
32.750
31.000
31.000
32.000
32.250
29.750
31.000
28 800
32.000
32 500
29.000
32.500
29.000
32 000
32.000
31.000
29 000
29.000
32.000
30.500
32.250
29.000
31.000
29 000
32.000
29.000
32.000
31.400
29 000
31.00
31.000
31.000
CAP. IlL
95
Numai 4 cooperative figureaz, printre toti ace,sti furnizori. Aproape totalitatea lor, sunt streini de cooperatie, minoritari i simpli negustori de cereale.
In chipul acesta se aplican principiile cooperatiste, se Incuraja Cooperatia si se litcra, de Ogre Cecopava, pentru marele ideal de redresare a productiei agricole stesti, de valorificare optimA a ei si de InAltare a economiei rurale, prin
Cooperatie.
Aceast vinovati lips de intelegere, din partea Cecopavei,

pentru menirea ce avea, e determinat, In adunarea generalA
a Casei Centrale a Cooperatiei, din 9 Iunie 1937, sA se adopte
o motiune prin care se cerea, chiar de cAtre reprezentantii
unitAtilor coaperatiste sAtesti, ca produsele Vranilor s fie
valorificate, munai prin unitatile cooperatiste si prin Centralele
respective, Lar nu curn s'a constatat, ca unele din acestea (Cecopava) au lucrat mai muilt ou corrnerciantii de cereale.
IncA aceast situatiune ar fi fost scuzabila, In Impre-
jurri cu totul exceptionale, de valorificare a unei recolte,

covarsitar de excedentare, cu preturi foarte scAzute pe pietele mondiale, deci cu o .serioas6 arnenintare pentru pingani
pentru ordinea eiconornica i socialA a tArii,
astfel cum a
fost cazul In vara anului 1938, cand Cooperatia a trebuit sA
Colecteze peste 50.000 vagoane de grAu.

Dar, In ImprejurAri aproape normale, de recolt i valo-
tificare, pentru o cantitate de circa 7800 vagoane de grt'u,

atari operatiuni nu erau niel explicabile, nici admisibile.
In afarA frig de situatiunile, dela punctele precedente, ce
caracterizau conceptia i activitotea de simplu intermediar, a
din datele verificArilor si ale anchetei, rezulta
Cecopavei,
cd, operatiunile de mandat ale acestei Centrale, urcau In chip
simtitor, pretul de cost al cerealelor ce se cumpArau prin mijlocirea ei.
Astfel, cheltuielile cu care s'a mArit pretul de cost al

graului, au fost :
La valorificarea din 1935. Lei
,
PP
1936
1936
1937
7.585 la vagon sau 17.19,1

8.603
13.316
17.250
tl
Pt
www.dacoromanica.ro
16.99%
23.51%
28.64%
96
CAP. rfit.
Din cifrele de mai sus, rezulta incgroarea creacanda a pre-
tului de cost al graului, prin operatiunile Cecopavei, atingnd prooentul de 28,64%,

cheltuieli care erau astfel
portate de Stat.
Aceste cheltuieli, mai dovedesc, de asemenea, fie lipsa
de organizare comercialk pe tJard, a Cecopavei, pentru atari
activit5ti, fie slaba canducere a operatiunilor de catre aceastO
Centrala,
sau chiar amandou laoLalt.
Pentru a realiza beneficii,
scop care apare ca principal preocupare a Cecopavei,
verificarile constatau o serie
de sume pe care aceast Centrara, In mod nejustificat, le-a

trecut in contul. Statului. In categoria aceasta se gAseau: diferente de prime la .asigurgri, tomisioane, diverse dobanzi
cote de cheltuieli generale, In afarg de comisionul contractual
ce se cuvenea Cecopavei, precum i In afar de sumele pe
care Conventiunea, Incheiat cu Statul, le autoriza a fi trecute In contul acestuia.
In cadrul operatiunilor de valorificare a graului, se
constata
de catre verificarea organelor Bncii Nationale,
ca Cecopava lua, dela unintile cooperatiste cu care lugra,
polite, in mod neregulat i arbitrar, ceeace era de naturg sA
creeze grele dificulnti acelor cooperative, precum i s incurajeze operatiuni incorecte, prin usurinta de a se iscli saki
da polite, In miscarea cooperatist.
In adevAr, pentru sumele pe care Cecopava le avansa unitatilor cooperatiste, in scopul cumprrei de grAu,
acestea
trebuiau s dea polite care, pe misura nevoilor de numerar
ale Cecopavei, erau reescontake la Banca Nationall
Trebuia s5 existe 1ns5, un raport intre cambiile emise de
unitti i sumele avansate acelorasi unitAti, precum i cu soldurile debitoare In cont curent, ale acestora.
Cu totul altfel se infatisa situatiunea, constatan de verificOrile BAncii Nationale, si anume :
1. existau unit54i gooperatiste care nu primiser5 'I'd un
avans dela Cecopava, niel nu cumpgraserg grail pentru valorifIcare i totusi, politele lor erau reescontate de Cecopav9..
la Banca National ;
www.dacoromanica.ro
97
existau unitati cooperatiste care primisera avansuri,

dar nu cumparasera gran pentru valorificare, iar politele lor
se gaseau reescontate la BNR.;
=hap care pericmisera avansuri mai mici decat valoarea politelor ree.9contate de Cecopava, la Banca National ;
unitti care primisera avansuri mai mari decat valoarea politelor reescontaite, sau care nu aveau debe polite la
Banca Nationala ;
unitati, ale carar efecte reescon.tate la Banca Nationala, depaseau soldul debitor in cont curent, la Ceco,pava.
Aceasta practica, in totul neregulata, i primejdioas, intrebuintata de Cecopava, isi gasea o principala explicatiune, in
faptul c zisa Centrala, utiliza fondurile Bancii Nationale si
pentru alte destinatiuni, de cat acea stabilit prin mandat
prin incuviintarea creditului de catre Institutul de emisiune,
folosindu-le i in operatiunile facute pe cont propriu.
In vederea acestor intrebuintaxi abuzive, Cecopava avea
nevoie de portofoliu pentru reescont la Banca Nationala si, in
acest scop, isi crea portofoliul, luand cambii, in mod neregulat
primej dios, dela unitatile cooperatiste cu care lucra.
Procedarea iacificabil mai sus expusa a Cecopavei,
crea deseori, situatiuni foarte grele, nefericitelor unitati.
Acestea, in loc sa se vada sprijinite, in desvoltarea lor
consolidate de Centrala cooperatista,
aveau creata o situatiune ingrijoratoare, care le ameninta chiar existenta, grin insasi actiunea Centralei lor. Aceasta dedenea astfel un agent direct, de alruncinare a bonitatii i viabilittilor unitapor coo-
peratiste, cu care lurra.

Pentru a se putea aprecia aceasta practica abuziva a Cecopavei, iln adevrata ei grarvitate, redau o parte din raportul
intocmit de d-1 Consilior erban Geblescu cu d-1 Inspector
general Tocila, privitor la acest abuz :
.
........
Peste tot unitatile ne-au remarcat intarzierea ce se pune

,,de Centrala, in crezolvarea inregistrarilor comptabile solicitate, a.sa ca unittile anal nici odata i cu foarte multa greutate pot sa-si stie situatiile lor reale.
www.dacoromanica.ro
CAP. II!. - REALITATI COOPERATISTE
98
Mai ales cru operatiunile de aprovizionare, incertitudinea

este si mai mare, caci unitatile se gasesc descoperite cu sume
foarte mari, pentru operatiuni care, in majoritate, sunt soldate.
Ni s'a remarcat deasemenea nedumerirea unitatilor, cu
privire la soarta efectelor lor de plata, date si scontate

de Cecopava", cari intrec cu mult soldurile rezultate din operatiunile real facute de unitati.
Cooperativa S.Amareana din Satu Mare, In vecial, ne-a
relatat ca, dei a dat efecte in valoare de lei 2.000.000, in vederea cumpararei de ln pe anul curent, efecte pe care are
ctmostialta ca Cecopava le-a si soontat, nu a capatat dela

Central, nici o suma, in acest scop, hind nevaitA sa gajeze cele
circa 28 vagoane de ln merinos, colectata, unei institutii

particulare de credit, pentru a putea sa rasplmda valorilor
datorate producatorilor vnzatori".
Cu o atare practica abuziv, impusa de o Centrala coope-
ratist, adica tocmai de organul superior care trebuia sa o

prohibe categoric si. s o sanctioneze, cu hotrire, cand ar fi
se contribuea la zdrun.cinarea unittilor couperatiste si. se Incuraja, in Cooperatie, manipularile incorecte de
fonduri, senmarea usurateca a politelor, cu urmari dezastruoase
descoperit-o,
pentru multi conducatori de unitati, precum si neregulile in

contabilitatea si gestiunea cooperativelor.
Si apoi, cum se mai putea vorbi de educatie si de morala
cooperatista, cand practica deprinderilor neregulate si abuzive,
era folosita si impusa, chiar de un organ superior de conducere?
e) Contabilitatea acestui organ superior, a Cecopavei, la
inceputul artului 1938, era cal se p.oate de slaib organizata.
Delegatul Bancii Nationale pentru verificarea acestei Cen-
trale, a intmpinat greutati marl, la indeplinirea insr. cinarii

ce i se Incredintase, din lemma Ica, abia dupa 4 luni de mama
incordata, a i butit s stabileasca situatia reala a Cecopavei.
Contabilitatea acestei Centrale, de abia in luna Aprilie
1938, terminase calcularea conturilor curente ale unitatilor coaperatiste si. Inregistrarea operatiunilor pe 31 Decembrie 1937,
operatiuni curente si preliminare bilantului,
iar cand inregistrarea lor se terminase, din nefericire, s'a constatat ca erau
www.dacoromanica.ro
99
gresite; astfel, delegatul pentru verificare, al Banal Nationale,

a fost InArcinat a le reface, conform realittii.
Din aceast cauz, unittile cooperatiste ce lucrau cu Cecopava, si-au intarziat intocmirea bilanturilor lor, neprimind
extrasele de cont curent dela Central.
Din procesele verbale ale Cenzorilor, No. 10 din 10 Ittlie
1936 si No. 19 din 20 Noembrie 1936, se constata de asemenea,
ea se plteau unittilor, sume insemnate de bani, numai pe simple chitante de mn, faired chitante din registrul mespectiv
fr scrisoare de confirmare, iar de multe ori, fr delegatie
special din partea cooperativei ; c cea mai mare parte din
sumele anise pentru valorilficarea graului i aprovizionarea
armiatei, nu erau justificate complect, intru eat se constata

lipsa recipiselor de la unittile cooperative.
Citez numai aceste elemente, pentru a se putea aprecia in
ce stare se gseau scriptele i contabilitatea acestei Centrale.
Desi Cecopava avea operatiuni reprezentnd sute de
milioane, In intreaga tara, controlul pe care trebuia sa-1 exercite in vederea unei bune indepliniri a tuturor operatiunilor ce
efectua: cumpargri i vanzAri a mii de vagoane de produse agricole, avansri de fonduri, etc.
acest control era foarte defectuos i insuficient.
In mare parte, el se indeplinea de ctre agronomi, functionari detasati idela Ministerul Agriculturei i Domeniilor, care
nu cunosteau contabilitatea.
In gall ins, de nepregtirea
acestor organe de control, pentru insAncingrile lor esentiale de
verificare contabil,
ele erau s't insuficiente ca nurnsr : 16
functionari pe intreaga.
Conform Legii Cooperatiei din 1935, cheltuelile de admi-
nistratie ale Centralelor, nu puteau depsi 50% din beneficiul

brut, aceasta Lind limita maximg legal ce se putea admite.
In dispretul acestei dispozitiuni legale, cheltuielile de administratie ale Cecopavei erau mult mai marl.
Nu doresc s intru 1n expunerea amsnuntelor, nici la
aceast Central, niel la cele1uite,
si s evidentiez felul cum
se cheltuia, in ce scopuri i cat se cheltuia pentru retributiuni, la conducere sau la statul ftmctionarilor, pe salarii fixe,
www.dacoromanica.ro
100
acolo unde legea nu le permitea, pe jetaane sau tantierne, pe

i,ndernnitti de transport, cu caltorii In streinatate, cu. sau
far rost, cu automobile, telefoane particulare, etc.
Cum am spus ii in paginile precedente, doresc, pe cat imi
va fi cu putinita, sa evit a expune aspectul defavorabil al chestitmilor subiective, personale, deoarece acestea sunt prea marunte, fata de linsenmtatea # gravitatea problemei obiective :
a Cooperatiei ansa,si, cane m'a preocupat In totdeatma.
Mi se va putea raspunde, pe drept cuvant, ca o institurtiune
este # rezultanta faptei oamenilor ce o conduc. Fara Indoiala

ca este asa.
Am fost totdeauna convins de acest adevr, # nu numai
ca 1-am adoptat, dar 1-am aplicat totdeauna, cu darzenie i curaj,
socotindu-1 determinant # primordial, ca importanta # eficienta.
Incepusem a-1 aplica # In 1938, la Cooperatie.
Dar, scopul acestor pagini este de a ridica problema Cooperatiei, la adevaratul # Inaltul nivel al problemelor, obiective
si hotritoare, pe care ea le evoca, nu de a o cobori la amanuntul desertaciunilar sau micimilor om.enesti, reducand-o
astf el, la o serie de chestiuni cu caracter subiectiv i personal.
lata dece i pentru aceasta Centrala, ca i pentru celelalte,
las la o parte, pentru alte Imprejurari, Intreg materialul cu
amanunte privito are la aspectul personal al acestor chestiuni
mentionez numai caracteristica dominanta ce se desprindea
din ele.
Aceasta caracteristica preciza ca, totalul cheltuielilor de
administratie ale Cecopavei se ridica, nu la 50% din beneficiu
brut, cat era maximuf permis de lege, ci la Insemnatul procent de 79,47%.
Cifra aceasta, graeste In deajuns # de la sine, Mfg nici un

alt amanunt sau comentariu.
Am citat astf el, numai cateva din constatarile pe care le
releva Insemnata documentare a verificarei i anchetei Bancii
Nationale, facute la Ce,copava.
Ele caracterizau mentalitatea ce dirija aceasta Centralia
cooperatista, genul operatiunilor ei, practicile i modul ei de
lucru, precum i aspecte din structura ei interna. Ele caracterizau, dar i condamnau In acelas timp.
www.dacoromanica.ro
101
In continuare, semnalez cateva note specifice ale Centralei

cooperative de cansum (Magazinul de gros).
2) La Centra1a cooperativa de consum (Magazinul de gros).
Precum am argtat, In paginile precedente, aceastg Centralg,
constituit in anul 1935, cu 5 milioane lei capital varsat de Stat,
si numai 131.000 de lei aport adus de 32 unitati cooperatiste,
deabia izbutise, pang la 31 Decembrie 1937, sg Infiripeze un
capital efectiv de 10.743.676 lei, din care Statul vgrsase 6.200.000
lei, lar 268 unitgiti, deabia ajunseserg sg colecteze lei 4.543.676,
In aproape 2 ani.
a) Aceastg unitate cooperatistg de gradul III, avea ca scop
sg aprovizioneze reteaua cooperatistg, deci populatia de la sate,
cu toate articolele neccsare si potrivite unui consum rural: alimente, buturi, produse agricole si industriale, Imbrgegminte,
inaltgminte, articole de gospodgrie, bumbac, stofe, pnzeturi,
etc. De asemenea, putea Inlesni construirea de locuinte si mo-
biller pentru cooperative si pentru membrii aoestora.

In consecintg, Centrala cooperativg de consum, numitg si
Magazinul de gros, avea ea principalg cmisiune aiceea de a rgspndi, in cuprinsul satelor, prin mijlocirea unitgtilor cooperaItiste, tot oeea ce era necesar con--Jamului satenilor.
Misitmea era foarte frumoasg si asteptatg cu multg dorintg
de plugarii nostri, de Intreaga economie ruralg.
Pentru aceasta 1nsg, cele 5.131.000 lei, cu care pornea la
drum, ca si cele 10.743.676 lei, pe care le colectase, cu atlta
anevointg, dupg aproape 2 ani,
reprezentau mijloace nechibzuit de insuficiente.
Temeiul 1nsg, de existentg al acestei Centrale,
ca si al
celorlalte
era tot Banca Nationalg.
Cu aceastg preconceputa- idee, a fast construitg si Centrala
cooperativg de consum, iar Banca Nationalg nu a sovgit de a-i
acorda intreg sprijinul, fgrg de care, zisa Centralg ar fi fost

un organism ngscut-mort.
Iatg deci o prima caracteristicg a Centralei cooperative de
consum.
www.dacoromanica.ro
102
Din verificarea si ancheta ce s'a facut, de organele Bncii
Nationale, 0 la aceasta unitate cooperatista de gradul III, se

constata eh', singura activitate mai finsemnata a ei, a fost aprovizionarea cu btunbac.
In vederea acestei operatiuni, Banca National i-a pus la
dispozitie toate mijloacele necesare: in lei 0 devize, pentru a
putea cumpara, din t'rile respective (Anglia, Cehoslovacia, etc.)
bumbacul necesar.
Numai in a doua jumatate a anului 1937, Banca Nationala
i-a pus la dispozitie lei 100.000.000, la 12 August 1937 0 alte
65.000.0000 lei, la 22 Octombrie 1937.
De asemenea, Statul a acordat importante scutiri de taxe

vamale, etc. pentru ea bumbacul s revina, cat mai eftin, la
sate.
Datorita acestor avantagii, fatal de comerciantii i importatorii de ,bumbac, Centrala cooperativa de consum, avea
aproape un monopol de Stat, al vanzrei acestui articol targnesc.
Si totusi., dese ori s'a constatat ca., blimbacul Cooperatiei
se vindea cu preturi scumpe, la sateni, precum i faptul ca.

bumbacul Cooperatiei se ratacea, uneori 0 pe piad, la diversi
negustori, unde se vindea cu preturi de specula.
Din verificarile scriptelor Centralei cooperative de consum, se constata CA, toate unitatile cooperatiste ce cumparasera
marfa pe credit, de la Cecopava 0 nu achitasera pretul, erau

debitoarre, la vedere, adica vanzarile emu ferme. insa fra
termen de plata.
In aceste conditiuni, incasarea creantelor Centralei nu se
putea face, de cat in masura in care unitatea ctunparatoare
putea vinde znarfa ; operatiunea imbraca, astfel, mai Inuit caracterul unui clepozit fin consignatie, la care, beneficiul sau
pierderea ce ar fi rezultat, reveneau insa unitatii ce vindea
cu am'anuntul.
Acest fel de operatiuni, daca aveau multe avantaje, inerente unui rAgaz indelungat de credit, constituiau insa i un mare
neajuns, deoarece amenintau lichiditatea Centralei i recuperarea creantelor acesteia. In adevar, unitatile debitoare, neavand termen de restituire i plat, puteau intrebuinta 0 la alte
www.dacoromanica.ro
103
operatiuni proprii, sumele rezultate din vanzarea marfurilor

cumparate pe un atare credit, dela Cecopava, intarziind astf el,
In chip voit, achitarea datoriilor care Centrala creditoare.
In aceste conclitiuni, corelatiunea directa ce trebula sa
existe Intre vanzarea mrfei si incasarea pretului respectiv,
care este de natura unui bun si lichid comert, precum si de

esenta insasi a unei ortodoxe si. sanatoase activitti cooperatiste,
aceasta corelatiune era complect abandonata, neglijata,
de Centrala cooperatival de consum,
fapt care producea, cel
putin, urmAtoarele consecinte defavoralaile :
o nefericita deprindere, Inlauntrul unitatilor cooperatiste, de nerespectare a obligatiunilor luate cu o larga poarta
de ispita pentru abuzuri sau operatii incorecte ;
imobilizarea Centralei pe conturi creditozne fgra termen,
ca cocatrapost al unor mkturi vandute. In loe de o rotatie mai
mare, a fondurilor,
aceasta Central era, mai des si. In mod
anti-economic. nevvirta a face apel la mijloacele Wawa Nationale ;
Din situatia Centralei cooperative de consum, per 31

Decembrie 1937, se constata, la postul Furnizori", din Pasiv,
o suma de lei 1.490.122, din mgrfuri cumpgrate si neachitate.
Exarninandu-se acest post, se invedera c era akatuit din
cari erau si.
creantele a 16 furnizori. Doi din acestia InsA
minoritari,
reprezentau 1.341.230 lei din suma de 1.490.122
lei
ached aproape totalitatea creantei.
pe cand restul
creantei apartinea la 14 furnizori, societati si. fabrici ;
Centrala cooperativa de consum, participa, la fabrica de
sticlarie Coop. Gh. LazAr" din Avrig-Sibiu, cu lei 300.000 pe

motiv ca incurajeaz productia cooperatistA, avand si desfacerea produselor acestei fabrici.
Din rapoartele de verificare si anchet se releva ca., fabrica
de stela de la Avrig, constituia o operatiune cu riscuri s'i pentru zisa cooperativa' si pentru Centrala ce investise lei 300.000.
De asemenea, se sublinia faptul ea, pentru o activitate cooperatist, adervaratul si principalul teren era viata econornica
a satelor, unde asteptau prezenta mijloacelor de activitate, mii
de unitati noi, iar nu o fabrica de sticlrie, de care poate, fostul
proprietar a fost bucuros a se scapa ;
www.dacoromanica.ro
104
f) Aceiasi Centrara cooperatista, care i gasise calea misiunei sale, prin portile unei fabrici de sticlarie, mai descoperea
Inca o nota i capitala perspectiva, spre obiectivele sale de cooperatie sAteasca : fabrica de bomboane Astra", din Sibiu.
In adevar, Centrala cooperativa de consum, curnpara fabrica de bomboane Astra", din Sibiu, Str. Lanei Nr. 12; mai cumpail 325 stAnjeni teren si diverse aparate de modernizare a zisei fabrici, apoi canstruea si un local nou pentru fabrica. Astfel, aceast operatiune costa 1.467.684 lei.
Asa hind, jata o Centrala cooperatist care, dei constituit

cu un microscopic capital de lei 5.131.000 si cu misiunea de
mari proportii a inde_stularii satelor, prin unitatile cooperatiste,
cu marfurile necesare consumului lor,
totusi, socoteste ca
prima' misiune a ei, de a hrani populatia rurard cu bomboane
sticlarie, i investe.ste, in aceste scopuri, 1.767.684 lei din capitalul sau real de 5.131.000 si subliniem, din nou: din care lei
5.000.000 apartineau Statului.
Mai este nevoe de vre-un cornentariu la aceasta remarcabira activitate cooperatista ?
Desigur ea nu.
La Banca centralii cooperativfi.
a) La 31 Decembrie 1937, aceast unitate cooperatista de

gradul III, avea 171.298.251 lei capital social, din care, lei
100.000.000 participarea Statului, iar 71.298.251 lei, aportul
unittilor cooperatiste asociate.
Fata de acest capital, verificarile Bancii Nationale, relevau
urmatoarele cifre, care puneau in relief, natura i calitatea

aetivrtAtii numatei institutium bancare
Depunerile spre fructificare, indicand increderea disponibilittilor in cautare de plasament, lei 26.542.733;
Mijloace streine, utilizate pentru finantarea activitatii
sale : Lei 116.024.438, sold debitor neachitat la Banca Nationa15. ; lei 97.116.611 datorie la C. E. C.; lei 47.762.310, diverse
alte debite marmite.
In total, mijloacele streine, directe i noi, ce erau utilizate
de aceasta Centrala bancar5, pentru a face fata activitatii sale,
se ridicau la cifra de lei 312.481.703 ;
www.dacoromanica.ro
105
Diverse imobilizri, conform bilantului din 31 Decembrie 1937, care se cifrau la importanta suma de lei 201.170.782,
reprezentand 117,43% far de capitalul social.
Din totalul conturilor de pasiv, in suma de 2.579.442.299
lei, scazand totalul conturiflor de activ, n suma de 2.200.296.558
rezulta un sold pasiv deflcitar, de 379.145.741 lei.

Din. datele de mai sus rezulta, in primul rand, lipsa de incredere pe care o aratau disponibilitatile de pe piata capitalurilor, In numita Centrala bancara, prin redusa cifrO a depunerilor spne fructdficare. In al doilea rand, se evidentia massa
importanta a angajamentelor, adica necesitatea vitala de a
face apel la imprumuturi din gang, in lipsa carora, aceasta
Centrala bancara era amenintat sa-si reduca, in chip simtitor,
activitatea sa.
Dei, dintre toate Centralele, Banca centrala cooperativa
avea procentul cal mai mare de fonduri i mijloace proprii,
totusi, insuficienta lor izbitoare, fata de marile nevoi de credit
ale satelor, precum i imobilizarea cronica in care se gaseau
acele mijloace proprii, - - obligau zisa Banc, pentru a-si putea
continua o redusa activitate, sa faca apel la mijloacele Institutului de emisiune.
In al treilea rand, aceast Centrala era desechilibrata,

ca sa nu spunem falimentara
cu un sold dei activ, de lei 379.145.741, dei la
contul de rezultate se acuza un beneficiu net de lei 11.955.308.
Subliniem, de asemenea, c inlatratrul activului total, care
era inferior pasivului, cu soldwl deficitar gnai sus aratat,
se
cuprindeau imobiizri in suma de 2C1.170.782 lei.
b) In aceasta situatiune, verificarea si ancheta Bancii Nationale mai releva ca bugetul acestei Centrale, in suma de lei
era pasiva,
ficitar real, intre pasiv
18.965.220, aprobat de Comitetul national cooperatist, a fost de-
pasit, pentru diverse cheltueli f acute in anul 1937, cu lei

3.968.508, dei nu erau prevazute i permise de buget.
Remarcam, ca not generala, ca la aceastil Centrala, cheltuielile de administratie, etc., ale organelor de conducere, erau
mai accentuate.
Citez, cu titlu de ilustrare, opinia separata facurta de PAla acea epoc, membru in Consiliul de adrintele I. Arbore
www.dacoromanica.ro
106
ministratie al Bncii centrale cooperative

cu perivire la c4ltoria in streinitate a patru din conducAtorii acelei Centrale,
pentru un congres dela Haga !
Hotrarea de mai sus s'a luat la sfrsitul sedintei, cind

Consilierii eirau deja in more parte plecati. Am creclinta ea' nu
este in interesul miscArei cooperatiste de a pleca in numr asa
de mare, de 4 persoane, la un congres si a se cheltui o sum att
de ridicat. Sunt pentru participare, dar numai pentru o per-.
soan".
Cu atari deprinderi i cu altele similare, pe care ni le releva ancheta, dar pentru care, asa cum am m,ai aratat,
nu ggsesc potrivit cadrul mentionrii lor, avnd un caracter cu tutu:
pensonal,
cu o atare mentalitate, nu era mirare c, institutia
desi asezat pe un sold deficitar,
totusi cheltuielile de ad-.
ministratie depseau prevederile bugetare.
Pentru a ilustra felul in care erau conduse operatiunile
acestei Centrale, precum i capacitatea bancar a diriguitorilor
ei,--ancheta Bncii Nationale mai releva c,
in sedinta Consiliului de administratie al BAncii centrale cooperative din 11
Februarie 1937, se acorda Centralei de consum un credit de
14.000.000 lei, pe gaj de bumbac i alte marfuri, iar ulterior
inc6 15.000.000 lei, in total lei 29.000.000. La 23 Octoanlbrie
1937, desi Consiliul Bncii centrale cooperative constata ea',
bumbacul gajat de zisa debitoare, pentru 29.000.000 lei mai era
gajat si la Banca National, pentru imprumutul acordat

aceasta, Centralei cooperative de consurn, in vederea curnprrei acelui bumbac,
dei deci Banca central cooperativa
constata ea acordase un amprumut de lei 29.000.000, Mal nici
o garantie sau acoperire unui debitor care punea in gaj, una
aceasta
aceiasi marfa, de clou ori, la doi creditori thferii,
totusi,
nu
a
luat
nici
era anorala cooperatist a zisei Centrale,
o msura de revocare a creditului sau de garantie real suplimentar.
Din documentatul raport de anchet al Bncii Natiointre

nale, la aceast Central cooperativ, se mai constata,
i
urmtoarea
operatiune
pe
care
o
alte elemente similaire,
citez, tot cu titlul de a ilustra felul cum se intelegea activitatea
cooperatist de acea Central :
www.dacoromanica.ro
107
In gedinta dela 5 Mai 1938, Consiliul de administratie al

Bncii centrale cooperative aproba s'A se construiasca, la imoacelei Centrale, de la Eforie-Constanta un hotel, cu resD. Nerva T. Cosma, vice presedinte al
taurant s't magazine.
Consiliului de aciministratie al a4celei Centrale, la acea epoca,
a facut opinie separata', opunandu-se la sporirea investitiunilor
care imobilizau o parte insemnata din activul instituiunii, opinie din care citam :
...daca totusi ar fi cazul sa se faca investitiuni, attmci rostul este sa se construiasca silozuri, sau depozite i magazii
pentru cereale i alte produse ale cooperativelor, iar nu hoteluri ce depasesc preocuprile miscrei cooperatiste.
... rostul Bncii centrale cooperative nu poate fi sa creeze localuri de vilegiatura pentru lumea care se distreaza la
finare, si. In aceasta afacere nu se vede nici rostul cooperativo
nici rentabilitatea.
Intelepciunea i seriozitatea de conceptie cooperatista, nu
erau, de sigur, de partea BAflICil centrale cooperative, ci de
partea d-lui Nerva T. Cosma.
Astfel fiind, numai din cele cateva cifre citate mai sus, prin
care se caracteriza, in chip poziftiv si real, situalta subreda a
Bancii centrale coopecative,
precum si din spicuirea celar
cateva note specificate, mai sus mentionate, se relevau ata pozitia technica bancara nesanatoasa, a zisei Centrale, cat i tonus-ul, pulgatia de activitate, dincolo de conceptia cooperatista,
care predominau, Cu multa usurinta i lipsa de seriozitate, i in
acea Centrar.
4) La Centrala cooperativa de organizare,

indrumare 1 control.
Potrivit dispozitiunilor Lega Cooperatiei din 1935, aceasta Centrara' s'a infiintat cu o dotatie de lei 200.000.000 lei, partea
Statului, rara capital i cu participarea Federalelor i Uniunilor de indrumare si. control, in scopul de a Indeplini actitmea
de inidrumane ssi control asupra Federalelor si Uniunilor mentionate.
1. Asa fiind, aceasta Centrara, avea In sarcina ei una din

cele mai importante atributiuni: aoeea de a dirigui pasii, adied
intreaga activitate cooperatist, pe calea rodnic si de propsire, potrivit principiilor cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
108
OAP. IlL - REALITATI COOPERATISTE
Ea constituia astfel, laboratorul miscarei cooperatiste, unde

avea sa se pregateasca i cristalizeze conceptia activittii, pentru intreaga miscare, precum i orientarea acestei activitati, potrivit necesitatilor economice ale Wii i In cadrele principiilor
cooperatiste.
Intr'un cuvant, aceasta Centrala, chiar daca nu construia

politica miscarei cooperatiste, pentru ca indrumarea ce trebuia
s infaptuiase, sa fie conform' unui dreptar general,
facea
parte insa, prin reprezentantii sai, din organele Casei centrale
a Cooperatiei care, dup aceeasi Lege din 1935, avea atributiunea de coordonare i elaborare a politicei generale cooperatiste.
In consecinta, Centrala cooperativa de organizare, indrumare si control, trebuia s pregteasca elementele constitutive
ale unei conceptii cooperatiste, pe care apoi avea sa o aplice.
2. Paralel cu aceasta primordial atributiune, zisa Centrala
mai avea i importanta, hotaratoarea misiune de a verifica
controla intreaga retea cooperatist, gat In ceea ce privea gestiunea i operatiunile, cat i referitor la aplicarea principiilor
cooperatiste s't respectarea legii.
In virtutea acestor atributhmi i puteri, cu care legea o investise, organele ei paseau la aplicarea sanctiunilor, la pedepsirea cooperatorilo'r vinovati i deci, la mentinerea tmei atmosfere de puritate moral, In activitatea celulelor cooperatiste.
Nu se puteau concepe insarcinari mai grele, dar i mai

inalte, In acelas timp,
ca acelea cu care era investit susmentionata Centrala.
In cuprinsul ei, se concentra intreaga spiritualitate, intreg
apostolatul i deplina moral cooperatist, pentru ea apoi, prin
ea i de la ea, ca de la un izvor nesecat de putere i imbarbtare creatoare, aceasta spiritualitate sa-si reverse lumina
rodnicei sale propasiri, asupra miilor de unitati i miilor de sate
romanesti.
Curn s'a intruchipat insa, cum s'a tradus In fapt, acest

apostolat, ce a mai ramas pe terenul practic, din bunele intentiuni ale Legei din 1935, In drumul i spatiul dintre conceptia
teoretica a Legii i acest taram al realitatilor, ne-au relevat-o verificarea si. ancheta efectuate, si la aceast Centrald, de catre
organele Bncii Nationale.
www.dacoromanica.ro
109
a) Legea Cooperatiet din 1935, organiza urrngtorul sistem

de control :
Unittile de gradul I erau impIrtite In dota categorii

cele ce se asociau in Uniuni de indrumare si control; cele ce
nu voiau s'd se asocieze In atari Uniuni.
Pentru unittile din categoria prim& actittnea de indrumare si control, se exercita de care Uniuni; pentru cele din
categoria a doua, aceiasi actiune se exercita de organele Centralei cooperative de organizare, Indrumare si control.
Feciera0e1e i Uniunile erau, la randul lor, supuse Indrunarei i controlului zisei Centrale.
Legea fgcea insa i aci o deosebire. Federalele i Uniunile
asociate pentru intemeierea Centralei, erau controlate i Indrumate de acemita, In temeiul contractual rezultnd din
vointa pgrtilor.
Pentru Federalele s't Uniunile neasociate In Centrar& acest
drept al Centralei deriva din.teo delegatie ce primea de' la Stat,
prin dispozitiunile art. 129 al Legii, care investea astfel Centrala, cu dreptul regalian de control si indrumare. In felul acesta, Legea Cooperatiei din 1935 Ii inchipuia c satisfcea formulele rgsunatoare i atat de scumpe unei anumite doctrine
cooperatiste : formula autodeterminrei i autocontrolului.
Unittile cooperatiste de gradul I, trebuiau s fie verificate
cel putin odat pe an, iar Federalele i Uniunile, cel putin de 4
ori pe an, conform prevederilor art. 82 din Legea Cooperatiei
dela 1935.
Uniunile de indrumare si control se constituiau prin asocierea tmittilor de gradul I, ce doreau s'A se supura' controlului
s't indrunarei acestor Uniuni, fiind obligate in acest scop, a

Vrsa o contributie obligatorie, ce se fixa de Central&
Adunarea Generar.' a Uniunilor, se compunea din reprezentantii tuturor unittilor asociate pentru control; acestia alegeau i organele de canducere ale Uniunii.
In ce priveste actitmea de indrumare si control ce se exercita direct de Centrar,
organele de aducere la indeplinire
erau
potrivit aceleasi legi sus citate
inspectoratele regionaie, ale caror zone geografice din reteawa cooperatist& erau
stabilite de Centrar&
www.dacoromanica.ro
110
Pe ranga Federale,
pentru unitatile de gradul I neasociate in Uniuni si pe ranga aceste Uniuni pentru unitatile
asociate,
funotionau asa zisele Comisiuni de control judetene, care, in fapt, erau simple comisiuni de judecata, compuse
din doi magistrati si un cooperator, desemnat de unitati.
Apelul knpotriva hotaririlor acestor Comisiuni judetene,
se judeca de catre un Comitet central de control, ce funciona
la Centrar.
La aceasta Centrar mai t unctionau apoi :
0 Comisiune de indrumare, care avea s se ocupe cu

chestiunile referitoare la propaganda, organizare, coordonare
si apararea intereselor cooperatiste.
A doua Comisiune de control,
avand in fruntea ei pe
Preseclintele Consiliului de administratie al Cecatralei, cu parera si ea inticiparea obligatorie a Dia-ectorului acesteia,
vestita cu atributiuni de control. La primirea rapoartelor intocmite de organele de control, califica faptele si, daca era cazul,
deschidea actiunea disciplinara, investind Comisiunea de judecata.
Comisiunea de judecat
cea de a patra comisiune de
la Centrara,
era compusa din doi magistrati dela Curtea de
Apel din Bucuresti si un membru al Comisiei de indrumare.

Aceasta Coznisiune statua asupra apelurilor impotriva hotarfirilor Comitetelor de control judetene, cu exceptarea cazurilor de dizolvare a unitatilor cooperatiste, (art. 69 alin. 3) care
se solutionau de Comitetul national cooperatist, de pe ranga
Casa centrar a Cooperatiei.
Comisiunea mai judeca, s'i ca prima instanta, culpele administratorilor, cenzorilor, lichidatorilor, functionarilor si prepusilor Uniunilor, Federalelor, obstiilor de mosneni, composesoratelor, comunitatilor de averi grniceresti,
cu drept de
apel la Comitetul national cooperatist, mai sus mentionat.
lata ce distinguo" complicat, ce alambicate separatiuni, ce
suprapuneri de organe si instante,
pentru un lucru atat de
simplu si de linear: verificare

judecata; cu atat ar fi fost
mai simplu, cu cat ar fi fost si mai eficace.
b) Dar,
. in gafa' de aceasta complicatiune a legii, care ingreuia irisa* actiunea de indrumare, control si judecat, prin
www.dacoromanica.ro
111
atatea trepte ale vazduhului cooperatist ce trebuiau strbtute,

aplicarea, in fapt, a agestui mecanism multiplu si de contorst
structura, asa cum a fost realizata pe teren, a condus la rezultate neasteptat de slabe si la consecinte destul de nefavorabile.
In adevr, documentarea precisa i obiectiva a controlului
anchetelor Bncii Nationale, ne releva urmatoarele note caracteristice :
In executarea dispozitiunilor Legii Cooperatiei din 1935,
s'au infiintat 17 inspectorate de indrumare si control, pe intreaga tara.
Aceste inspectorate aveau ca insarcinare sa indrumeze si
s verirfice, toate unitatile cooperatiste neasociate in Uniuni,
adica 6.243 de cooperative.
Potrivit aprobrei din 10 Mai 1937, data de Consiliul de
administratie al Centralei de organizare, inclrufmare si con-
trol, pe tabloul de repartirtie al organelor de control se atribuiau acestei insrcinari, 17 inspectori si 57 de subinspectori
controlori, in total 74 de functionari, la caire se mai adaugau 3 inspectori generali i doi controlori rezervati la dispozitia Ceritiralei, in global deci 79 de functionari in.sircinati a
verifica i indruma 6.243 de unitati cooperatiste romnesti.
Pentru reteaua cooperatiei minoritare cuprinznd 1217

unitati
in 1937, era desemnat un singur organ de
control, inspectorul I. Calmuc.
La unitatile asociate in Uniuni de indrumare si control,
situatiunea era urm'toarea :
La Uniunea Moldova de Nord", cuprinzand Bucovina, cu
244 unitti cooperatiste,
i la Uniunea Basarabia", cuprinzand 1168 unitati,
Centrala detasase 11 organe ale ei,
pentru a indeplini insarcinarile de indrumare si control, de
oarece aceste Uniuni, desi constituite, nu aveau aproape niel
un rnijloc de actiune. Pe exercitiul 1937/1938, Centralele au
mai acordat o subventie de 1.030.000 lei pentru a plti personalul de care aveau nevoe.
La reteaua cooperatista de mai sus, se mai adauga i obligatiunea
ope legis
pentru Centrala, de a indruma si
verifica si cele 1.800 obstii de mosneni i eazesi, composesorate, comunitati de averi, 71 Federale si 2 Uniuni.
www.dacoromanica.ro
112
In adevar, trebue sa facem o mentiune osebit pentru

inovatiunea Legil Cooperatiei din 1935, care Ingloba In organismul cooperatist, toate obstiile de mosneni sau razesi, composesoratele i comunitatile de averil graniceresti. Se socotea
poate ca organele superioare de .conducere cooperatista, nu
aveau prea mult de facut, in Cooperatie, sau ea' tn aceasta
care, totul mergea normal si de minune, pentru a se mai Impovara i cu marea sarcing a indrumarii i controlului susmentionatelor unitati economice necooperatiste. La asemenea
greseli de optica si organizare, conducea necunoasterea realiVapor propriei tari.
Din cele mai sus expruse, se putea constata, ce enorrna
sarcina Incredintase Legea Cooperatiei din 1935, Centralei de
organizare, Indrumare si control,
In afarg de faptul ca' aceeasi lege,
precum am aratat imai sus, Ingreuiase, cu organizarea complicata, Intreaga acea sarcina.
Din cifrele mentionate rezulta ea', 10.745 de tmitti cooperatiste neasociate in Uniuni, obstii de mosneni i razesi, composesorate, comunitati de avere, Federale i Uniuni, erau repartizate la circa 91 de organe, pentru Insemnata actiune de
Indrumare si verificare gestionara.
Astfel reveneau, In medie aritmetica, circa 118 tmitti economice, inclusiiv cele minoritare, de diferite categorii, pentru
fiecare organ de Indrucmare si control.
Daca din cele 365 zile din an, se sead sarbatorile, zilele
de Duminica, cocncedlile i o redusa medie a zilelor de boala,
raman circa 200 zile lucratoare pe an.
Pentru a se verifica, In chip temeinic, o unitate cooperatist de ctredit, trebuesc minimum 4 zile, In care sa se cuprinda
timpul strict neceser verificrei cantabile i financiare, precum si deplasarile. Pentru unitatile cooperatiste economice,
timpul de 4 zile este insaficient.
cu 200 zile luicratoare
Asa fiind, In cursul unui an,
un organ de control nu poate verifica decal maximum 50 de
unitati de credit. Cum Insa, In practica, pe de o parte, aceste
organe nu g'seau totdeauna scriptele unitatilor Iii regula si la
ceeace reclama' timp pentru punerea lor In ordine,
zi,
www.dacoromanica.ro
113
pentru ca apoi sg se inceapg operatiunea de verificare,

cum, pe de alta parte, organele de control aveau nevoe de un anume numgr de zile, pe lung, pentru a depune rapoartele si
se poate vedea cg, cifra de 50
line contact cu Centrala lor,
unitati controlabile, In mod series, intr'un an, se reducea de
fapt i In realitate, la jumtate !
In adevgr, din rapoartele de ancheta ale arganelor Bncii
Nationale, rezulta ca, organele de control au lucrat, aproxirnativ, trei luni pentru operatiunile de asanare; au mai fost apoi intrebuintate si la centralizarea bilanturilor tuturor unitgtilor,
pentru servicial statistic al Casei centrale a Cooperatiei,
afarg de inspectiile pe care au trebuit sg facg, In leggturg
cu operatiunile de valorificare a graului.
Dacg mai adangam, la aeeste atributiuni Intmplatoare
neprevgzute, i diversele eercetgri i anchete, cu care organele de control erau insgrcinate, de Centrala, pe reteaua Cooperatiei,
se poate intelege, la ce se reducea tianpul limas
acestor 91 de organe, pentru vea-ificarea celor 10.745
unitati de diderite activitati economice.
Intrucat priveste situatia la Uniunile de Indrumare

control, pentru a se concretiza cat de iluzionistg era intreagg
din punct de vedere al reaceast Injghebare teoreti,ca,
zultateloir practice,
mentiongm nuanai urm'atoarele impreju-
rgri, relevate de anchetele aancii Nationale :

Unittile asociate nu se grgbeau sa verse contributia ce
le revenea, pentru Intretinerea organelor de control ale Uniunii; sg mai dea i bani, ca s-si plgteascg necaz pe cap, nu era
indicat; asa socoteau multe din unitgtile asociate, pare se abtineau dela plata contributiei.
Fiind fgr cmijloace suficiente, Uniunile nu se puteau
organiza, in vederea controlului, i erau astfel, in mare parte,
avizate a face apel la Centrald, care le detasa din puldnul ei,
unele organe de verificare, alocAndu-li-se unele fonduri pentru intretinerea lor si a personalului lor.
Auto-determinarea i auto-controlul cooperatist, se !rivederau, In aceste cazuri, ca falimentare, cgci recurgeau pentru
Vol. II.
www.dacoromanica.ro
114
a duce o existenta de fictiune, tot la mijloacele Centralei,

adica tat la mijloaoele i bunavointa Statului.
In acelasi timp, numrul organelar de control, astfel In-.
jghebat, era cu totul neinde.stultor pentru a se Implini un
control serios i eficace.
3. Dar, mai, intervenea si o alt Imprejurare, care facea

acest control iluzariu sau superficial, anume: conducerea-Uniu-
nilor era aleasa de reprezentantii unitatilor Insisi, ce
aveaus
sa fie controlate. Sau, cum s'ar spune, cei ce aveau s'a' fie controlati, alegeau pe cei ce trebuiau
controleze. Putea, In
asemenea conditiuni, s'd existe un control serios? Erau aceste
Uniuni, asa cum fusesera ele concepute i realizate, organe eficiente de Indrumare si control ? Desigur ca nu.
Aceeasi Imprejurare se repeta si la Federalele care aveau
unele Insarcinari de Indrwmare si control, precum si la Cen-
trala, pentru obligatia ce aceasta avea de a controla, la rnFederalele i Uniunile.

Acestea din urma, alegeau, In mare parte, conducerea Centralei ce trebuia s le controleze. Se poate Intelege dela sine, cu
ce menajamente se indeplinea obligatia de control si cat de superficial era, In majoritatea cazurilor..
thU
Rezultatele acestei stari de control, teoretic i fictiv, de

organizari complicaste szi supra-etajate, pentru indrumare
control, care existau rmai mult pe hartie i In statele de plata

ale Centralei,
deck In actiune concreta si pe teren, aceste
rezultate practice ni le relevau verificarile i anchetele Rancid. Nationale.
In adevar, In anul 1937, din totalul de 6.766 unitati cooperatiste, numai 1.554, adica mai putin de 25%. dusesera inspectate, ultima data, In mod ama'nuntit; 952 unitti nu fuseSera verificate din 1934; alte 195 de unitti nu fusesera veriificate din anul 1935; deasemenea 580 de unitati nu fusesera
'verificate din 1936, iar 1024 unitati nu fusesera nici data in'spectate. Din cele 1.554 unitati verificate In anul 1937, banci
ipopulare erau 1.062, iar 492 erau unitati economice.
lar Legea prevedea ca fiecare unitate cooperatist trebuia
sa fie verificat, cel putin odata pe an.
www.dacoromanica.ro
115
La &muta trist situatitme se redueea, de fapt i in rea1itate, intreaga actiune a multiplelor, eomplicatelor eonstructiuni cooperatiste, de Indrumare i contra
Este drept Ins6 de subliniat i constatarea c, aceast situatiune nu era numai consecinta Legei Cooperatiei din 1935.
Inainte chiar de aceast lege, controlul retelei cooperatiste
l'asa foarte mult de dorit. Date precise asupra acestei grele situatiuni, panA In anul 1930, se gsesc In monografia Intocmit
de d-1 Dr. A. G. Galan, citat anterior. Din acele date, rezultl
greaua imostenire a trecutului cooperatist, din acest punct de
vedere.
Cand s'a intentionat ins remedierea acestei grave stri,
In 1935, au fost adaptate forrnukle doctrinei auto-controlului,
'ale acestei ispititoare teorii, care a prezidat la nasterea organismului cooperatist de Indnumare si control. Aceast cloctring,
dei verificat, ani dearAndul, ea ineficace Inca, pe terenul

specific al Cooperatiei rom6.nesti, a fost totusi aplicat i astfel s'a rfacit, in spatiul fictinnilor simpatice si legitime, dar
Intreaga organizare a politicei de Indrumare,
iluzioniste,
Intreaga organizare a mecanismului de control cooperatist.
5.
La Casa centrar a Cooperatiei.
Din expunerea anterioar s'a putut constata ea', aceast5

institOune avea ca scop, in iritentiunea Legii din 1935, de a
indruma si controla activitatea Centralelor cooperatiste.
Pentru actitmea de indrumare, Legea crea Consiliul superior al Cooperatiei, lar pentru functiunea de control, Infinta Comitetul national cooperatist.
Ca agenti de executiune ai acestar dou organisme supreme, legea prevedea, la Comitetul natianal eooperatist, o
si un secreDirectiune generar' cu serviciile In subordine
tariat general, cu alte servicii In subordine, la Consiliul superior al Cooperatiei.
Acest Consiliu superior era campus din toti membrii Consiliilor de Administratie dela Centralele cooperatiste, la care
se adsugau i fostii ministri eari au fungtionat, ce]. putin 6
www.dacoromanica.ro
116
CAP. III.
luni, la un departarnent de care a depins Cooperatia. Aceasta

din urm6 minoritate de membri, nu avea decAt vot consultativ.
Mernbrii Comitetului national cooperatist erau alesi de
adunarea general a Casei centrale a Cooperatiei, din care faceau parte, de idrept i cu deosebit influent, toti membrii
Consiliului superior al Cooperatiei.
a) Consiliul superior al Cooperatiei era, asa dar, organul
suprem ce trebuia s Infptuiase actiunea generala de Inclrumare cooperatist, cu cele trei ramuri ale ei, prevzut de art.
139 din lege: activitatea de propaganda*, de organizare i coordonare, precum i aceia de apgrare.
Aceasta intentiune a legit, nu ggsea Insa un ecou eficace,
In special la Centralele cooperatiste, din lipsa de
auto-
ritate de care Consiliul Superior se resimtea, fat de Centrale.

Disjunctiunea clintTe acestea i Ccmsiliul Superior, era freeventa, iar polemkele &litre aceste organisme supecrioare ale
Cooperatiei, chiar din acte oficiale, denotau cat de pronuntate
erau efectele nesntoasei pluricetalii, de care suferea organizarea cooperatist.
Acest vitiu de functiune nu ne surprindea, c6ci Ii coresptmdea, era conseciinta unui vitiu de structurd.
Dar se mai adAttga o Imprejurare care potenta lipsa de
autoritate a Consiliului superior, asupra celor patru capete

centrale ale Cooperatiei, antune: acel Consiliu se comptmea,
precum am expus mai sus, din Consiliile de administratie ale
celor patru Centrale. In aceast situatie, cum puteau dicta
membrii din Consiliul de administratie, asupra lor inssi, numai prin faptul ea' schimbau de scaune si de caftan ?
lar cAnd se IntImpla ca vreo deciziune sau vreun aviz al
Consiliului superior, privind vreuna din Centrale, sa. fie luat
prin hotarirea membrilor apartinnd altei Centxale,
In acest caz, deseori se iscau neintelegerile, pokmicele i atitudinile de neexecutare ori neconformare, mai sus amintite.
Mentionez, lin ilustrarea acestei stri de spirit, procesul
verbal Nr. 6 al sedintei Consiliului de administratie dela
Banca central cooperativg, fincheiat cu prilejul unor operaliuni de asanare, prin care se consemna opinia Intregului Con-
www.dacoromanica.ro
117
siliu in sensul ca, zisa Banc5, nu putea fi consiclerat, de

Casa centrara' a Cooperatiei, ea subordonat, ci ea parte contractant, cu drepturi egale.
Lipsa de autoritate a Consiliului superior, fat de celelalte Centrale cooperatiste, se traducea in afarg, spre reteaua
Imittilor de gradul II si I, printr'o carent de disciplina a

acestora, in raporturile lor cu instituida centrar suprem, de
'carece Consiliul superior al Coaperatiei, compus din ConsiElle de administratie ale tuturor Centralelor, era, in ultima
analiz'a, emanattiunea vointei acestor unitti periferice, care 11
talegeau. Se stabilea astf el, intre alesi si aleggtori, un fel de
atmosfer de compromis si de reciproc5 menaj are, din care,
disciplina si bunele principii cooperatiste, ieseau stirbite si
vIttAmate.
Pentru a se putea aprecia cat de eficace si de serioas5

era una din importantele atributiuni ale Consiliului superior,
artm numai cazul avizelor pe care acel Consiliu trebuia s'a'
asupra bugele dea, confon-n art. 139 din Legea dela 1935,
elor, bilanturilor si conturilor de rezultate ale Centralelor
cooperatiste.
Iat cAteva din aceste avize :

In. sedinta Consiliului superior din 30 Martie 1936, S'3
dat aviz favorabil pentru bilantul si contul de profit si pier-
dere al Bncii centrale cooperative, referent al acestor lucrri, 1E11d un membru din Consiliul de administratie al Centralei de consum.
In sedinta dela 12 Martie 1937 s'a dat aviz favorabil pentru bilantul si .contul de prafit si pierdere al BAncii centrale
cooperative, referent fiind un membru din Consiliul de adinistratie al Centralei de indrumare si control; la bilantul
si contul de proifit si pierdere al Centralei de consum, a fost
referent un membru al Centralei de productie, apravizionare
si valorificare agricold; si asa tmai departe, cu toate bilantele
si canturile de rezultate ale Centralelor. Precum se constata'.
aceste importante acte de gestiune, se aprobau reciproc de reprezentantii Centratlelor, asa cum s'ar spune, in familie.
www.dacoromanica.ro
118
Nu !riteleg aduc, prin aceasta relevare, vre-o Invinuire,

nici persoanelor, nici procedeului, cOci asa erau dispozititmile
art. 139 din Legea Cooperatiei din 1935. Se proceda deci conform sistemului edictat de lege.
Dar, Intrebarea fireasea ce se punea, era urmatoarea :
Oare acesta era un sistem serios de Indrumare si control,
la organisme care mnuiau sute de milioane, In fiecare an ?
Nefiind nici eficace, nici serios, acest sistem de control,
oare nu incuraja el operatiuni in marginea legii, sau dincolo

de marginea permisului?
Acest sistem se cherna autocontrol, sau tolerare recipro c ?
nu putea conduce, acest sistem legiferat, clac6 nu la

complicitAti, cel putin la complezente neingOduite ?
IatO im,portantele vitii ale acestei imetode de control, pre-
cum si grelele consecinte pe care el putea s le determine.

b) In ceea ce priveste Comitetul national cooperatist, veificarea i ancheta efectuat. de Banca National, relevau
urmtoarele note caractertistice, destul de concludente :
1. Cele doug Comisiuni de supraveghere, aveau insArcicarea de a verifica si controla activitatea Centralelor cooperatiste.
Cum Ins, eel mai multi dintre membrii acestor comisiuni
nu aveau eompetinta tehnie sau pregOtirea de specialitate
necesar, si-au atasat doi inspectori, care indeplineau verificarea i controlul la Centrale.
Acesti inspectori, intocmeau referatele de verificare, ce se
examinau de rnembrii Comisiunei de supraveghere.
Aceasta fiind starea de fapt la care se reducea prin.cipiul
'de verificare al legii, se pune Intrebarea: In ce masur un

anspector, adica un functionar subaltern, putea verifica, in
mod serios, si face critica gestiunei su,periorilor si, de care
depindea ?
Cad, aceasta era situatia. Membrii Comitetului national

cooperatist erau alesi de adunarea generalO a Casei centrale
Cooperatiei, uncle luau parte delegati ai unittilor cooperatiste; dar mai erau, in aceast adunare general, ea alegAtori,
www.dacoromanica.ro
119
importan 0. eu influenrt, toll. membrii Consiliilor de administratie ai Centralelor.
Deci, organul de judecan era emanatia, in mare parte,

a celor ce trebuiau s fie partea iinpricinata. In al doilea rind,
inspectorul catre Ikea raportul de verificare, la o Central,

avea apoi SA' fie apreciat 0 judecat, in cariera lui, de Cansiliul
superior compus din membrii de conducere ai tuturor Centralelor. In atari condiliuni, and stia cA situatia lui de funetionar,
depindea de eel pe care el avea s-i verifica
putea owe sa
fie serioas gi sinceal aceast verificare ?
Fgra' indoial ca nu putea fi niel obiectiv, nici serioas.
0 alt not caracteristic, relevatd de ancheta Bncii

Nationale, era si uranAtoarea :
In nrfar de conclitiunile de fapt, mai sus mentionate, in

care membrii Comisiunei de supraveghere 10 indeplineau obligatiunile lor de verificare 0 control a Centralelor, se constata
c4 ei incasau 0 diurna dela. Centralele pe care le inspectau.
Ian' dnr controlorul pltit de eel controlat.
Se poate invedera astfel, care putea fi adancimea si seriozitatea obiectztvd, a unui atare control.
Se mai constata, de asemenea, a gestiunile Comitetului
national cooperatist au cfost verificate, conform legii, de aire
Coanisiunea de 3 memlari delegati ai Consiliului superior al
Cooperatiei, iar acesta, la randul su, era vex-Meat prin delegatii Comitetului national cooperatist.
Se invedera, prin aceasta, sistemul de verificare in familie", a institurtiilor centrale, la adpostul minunatei formule
a auto-controlului cooperatist.
Legea Cooperatiei din 1935, prevedea ca Centralele s.
fie verificate odat la 2 lami, datorit irnportantelor operatiuni
ce lceau, womm si suanelor cansiderabile ce manipulan.
Dispozitiunea legii era foarte inlieleapt 1 prevgzatoare,
dar ea nu a foot respectan, c'ci ancheta BAncii Nationale releva, de pild, a Cecopava nu fusese verificat decat de oclou
ori la doi ani, nu odat la dou luni, cum prevedea legea.
Mention'm numai aceste note specifice privitoare la Vomitetul national cooperate 0 la Consiliul superior al Coope-
ratiei, pentru a ele caracterizau genul de structurg, mentalitatea metodelor de activitate 0 eficienta acestor organisme,
www.dacoromanica.ro
CAP. II!. - REALITATI COOPERATISTE
120
menite s constitue varful de conducere al Cooperatiei

varf, de altfel, cu doug capete
fenomen de pluricefalie care
urmarea structure Cooperatiei, usque ad finem.
In spatele acestei plurizefalii, ce constituia Casa central
a Cooperatiei,
se desfasurau servioffle administrative ale
celor dou arganisme de conducere, u deprinderea biurocratea' a functionarilor de carier.
In Sertarele i dosarele acestor birouri, prin terfeloagele
contahilittile slab tinute ale lor, printre bugetele pltite de
Stat i bilanturile blagoslovite In familie, -- vegeta, tanjea
ratgoea
cutandu-si rosturile adevrate, fara s le afle,
srmana Cooperatie.
D) Caracterele generale ale intregei Cooperatii

romane*ti.
Din expunerile facute In paginile precedente, se desprind
aspectele generale. notele specifice sau trsturile ce caracterizau unittile cooperatiste de gradul I, Federalele, Uniunile,
precum i organismele centrale cooperatiste de conducere.
Aceste expuneri sunt numai o exprimare partial si sintetic, a bogatului material, statistic si documentar, constituit
coordonat, pnin verifierile i an.chetele ce am Intreprins
Cu organele aancii Nationale.
Din acest material statistic si documentar, In gall de

caracterizrlie rezumative ce au fost expuse pan acum, se
mai relevau unele constatari bune, Incurajatoare.
Astfel, se Invedera din verificAri d cifre, ,existenta acelor
urlitti cooperatiste, dela sate, sau Federale, foarte bine conduse, excelente si sntoase puncte de lumina, dela care iradia,
In jur, o activitate pe cat de modest i aproape nestiut, pe
atat de binefactoare, pentru sprijinirea i ridicarea economiej
sates-h.
Din cifre si rapoarte, se ridicau In relief, unittile ce fceau i fac cinste inceputurilor entuziaste ale Cooperatiei, In
Romania ; acelea ce au batut, cu oredinte i convingere darz,

prirfteletruse ale miserei, In ogorul tarn noastre.
Cu cat legitima mandrie, ne putem f li, ou atari coope-
rative, ce au strabatut asprhnile deceniilor, In darzenie

munca, sporind astfel, nelneetat, patrimoniul lor de realizri.
www.dacoromanica.ro
121
De asemenea, se evidentiau unitati mai tinere, dar din

activitatea carora se citea limpede, cat de sanatoas era Sntelegerea membrilor
cata cinstitg stradanie, le sfintea cugetul
avantul.
Prin Basarabia i Moldova,
unde viata economica era

acaparat, In mare parte, de minoritari,
prin Ohenia Inceputurilor sanatoase ale Cooperatiei, prin Muscelul harnic si
darz, prin Ardeal i Banat, cu in.ceputurile lar temeinice de
mi,scare,
prin toate aceste plaluri i ogoare ale tarli, erau
semanate cooperativele care cinsteau apostolatul lor slujeau,
cu credinta i munca, economa sateascd.
In acelasi timp, cu cata satisfactie, putem ceti numele conducatorilor, vredniai i entuziasti, ai adevaratilor cooperatari.
Unii dintre ei, erau dintre cei dintai pionieri ai Cooperatiei
romane, incaruntiti, batrni, dar cu credinta neclintita in religia lor cooperatista. Ei sunt mandria acestei miscari, in Romania, caci nurnai cu sufletul lor cald i eu neclintita lar darzenie. Cooperatia s'a nasout si s'a putut desvolta, in tara noastra.
Se releva apoi, numele altor conducatori vrednici, mai
tineri, generatia urmatoare de cooperatori, erescuti Insa
plmditi sufleteste, la creclinta curarta i jertfelnica a inaintasilor lar. Demn invatacei i cobarhori, si tot atat de demni
creatori, acesti cooperatori mai tineri, tradau, din cifre i fapte,
nazuinta lor de a face si mai mult i mal bine, decat se infptuise pang atunci. N'am deck o mare parere de rau, aceea de
a nu putea LfliTUi aici, numele acestor sute de Arrednici coope-
ratori, dala sate si de prin Federale, caxe cinstesc cu adevrat

Cooperatia economa rtationala.
Atari unitati i cooperatori, ce se Incadrau in respectul
bunelar principii cooperatiste, eu bun simt i cu chute, std.mind, cu ravra i credinta curata, pe taramul acestui apostolat
cooperatist,
constituiau marea satisfacere a verificarilor
noastre, an massa precumpanitoare a realitatilor cooperatiste
dureroase, formand astfel singurul reazam de naclejde
credere al meu, in puterea de binef acere si de biruinta a
Cooperatiei.
Aoeste runitati, aceste putine Federale, aceasta falanga de

cooperatori, reabilitau miscarea cooperatist, in consideratiunea
legitima de care trebuia s se bucure, in terneiul moral pe
www.dacoromanica.ro
122
care trebuia s'd se sprijine si In opera de adnc cuprins, de

larg eficien0 econornicA, pe care Cooperatia era chemat s'o
InfiiptuiascA, la sate si pentru sdtean.
Nu pot exprima bucuria mea si a colaboratorilor mei, ce
se strAdulau cu aceste preocupAri cooperatiste, in Banca NationalA, cand, din datele verificAnilor, din rapoartele de anchet
si din fisele constituite, idescopeream aceste unitti, acesti conducatori, resfirati, ea boabele de aur strAlucitor.
Din nefericire Ins, aceste unitti, acesti cooperatori, constitu.iau o redusg rninoritate, ca numk i forte economice, risi-
pith' In nolanul eel mai mare, pe care 1-am caracterizat In

paginile precedente.
Ele se pierdeau astf el, erau inecate In vadul intins i amare
al mecliocrittilor i &jar al descompunerilor cooperatiste,
dela sate tsi tArguri.
De asemenea, ne bucuram cand, din rapoartele acelarasi

anchete, se relevau unele activitgi, operatiuni, actiuni sau
msuri realizate de Centralele cooperatiste, potrivit scopurilor
miscArii iobiectivelor de rildicare a economiei egtesti.
Erau, la conducerea acestor organisme superioare cooperatiste, i unele personalifAti, cu trecut lgudabil si de autoritate, fie In Cooperatie, Le pe trknul cultural si economic al
trii, din rfirvna cugetul eircca, se desprindeau intentiuni
realizgri foarte utile Cooperatiei.
Din pacate ins, pentru aceast miscare, actiunea si dorinta de Infptuire ce Insulleteau pe acesti putini conducatori
ai organelor centrale cooperatiste, se dizolvau, l'ar5 sensibile
rezultate gi fr urmgri de larg eficient, In meditul covnsitor
al acestor Centrale, neprielnic unei rodnice activitlti, in acea
ambiant precumparnitoare a lor, de alterare a conceptiei
s'a'ngtoasei actiuni cooperatiste, concretizate grin fapte, In paginile precedente.
Asa fiinid, aveam i bucuria unor constat6ri de bune, chiar
excelente cooperative, la sate sau Fetderale; aveam satisfactiunea releVarii vrednicilar eooperatori, neobositi de greutgti
totdeauma Insufletiti pentru micare, fie in reteaua periferia
a Cooperatdei, fie in organele ei de conduoere central.
www.dacoromanica.ro
123
Mai aveam marea artultumire de a iinregistra rezultatele

tmor activitati locale, partiale, dar devotate i rodnke, pentru
folosul Cooperatiei si al satelor.
Dar, din pcate, toate aceste bune favorabile constatari,
nu infltisau decat o parte foarte reclusa, o fractiune minor a
strilor,conducerilor, i realitatilor cooperatiste.
Caracterizarea dominant a acestor realifti, pe diversele
grade si etrarhii de unitati, a fost aratara, sintetic, grin aspecte
generale, note eeptrezentative, specifice
concludente, In paginile anterloare.
1. Din aceastsa caracterizare, s'a desprins constatarea
reteaua cooperatista a trii, inceputa acum aproape o jumAtate
de veac,
la cateva puncte, in cateva sate, de catre pionierii
entuziasti ai Cooperatiei,
s'a (desvoltat apoi, treptat, pentru
a ajunge la extinderea de azi, in mare parte, prin sprijinul
interventia Statului, sau cum se spune, atat de des, de sus
in jos.
Inainte der'zboi si de reforma agrar, Statul printeo
politic chibzuit, dar unilateral, a incurajat i determinat
chiar, crearea retelei de (cooperative penrta-u credit (bancile
populare), Cu scopul de a Inlatura camata p'gubitoare dela sate
si a satisface astfel, o redusa categorie a necesitatilor econorniei stesti : nevoia de mijloace financiare. Aceasta economie,
cu forma ei prianitiv i rudimentar de existent, productie
valorificare, mai reclama insa i alta sustinere sau interventiune a Cooperatiei: aceea care trebuia s" adutca o solutie de
usurare a enuntatei probleme de productie i valarificare
agricola.
Dar, iMprej-urarile economice si politice de atunci, au redus vizibilitatea Statului, pe eampul Cooperatiei, In mare parte
numai la acest sector al creditului, la Bncile popillarre
Trebue s recunoastem insA, c pentru acele vremuri, era
mult i aceastd Enraptuire.
In timpul razboiului din 1916-1918, necesitAtile de aprovizionare ale populatiei i armatei, au determinat o alt in-
terventiune a Statului : crearrea de federale, pentru ca organismul central cooperatist, delegat cu acea aprovizionare,
sa-si poat aduce la indeplinirea insrcinarea.
www.dacoromanica.ro
CAP. 717. - REALITATI COOPERATISTE
124
Datorit acestor imprejurdri exceptionale din timpul

acela, s'a inregistrat o excrescent a retelei federalelar, si tot
acelar Imprejurdri, se datareste, in bunA msurO, alterata conceptie despre cooperatie, a acastor uniti, precum i inclinarea
lor de predilectie, spre operatiuni de mandat i comision, care
le-au deviat dela sOnAtoasa i reala lor misiune cooperatist.
Inainte, In timpul i dup
In preajma reformei agrare,
aceasta reformg i, deseori prilejuit de ea
Statul a creat
un nou gen de cooperatie obstile sOtesti de cu.mpOrare de pdmnt, obsti de arendare, etc. Aceste asocien i InsO, nu aveau un
caracter integral cooperatist.
Dup recforma agrara, interventia i influena Statului In
Cooperatie, evolueazO intr'o mug fazO a ei. In aceast faz,

Statul i Banca National n'au precupetit sprijinul i fondurile
lor, miscrii cooperatiste ; dimpotrivg, acestea .au devenit din
ce in ce mai importante.
Dar felluI in care sprijinul i fondurile au fast utilizate,
inlguntrul activitatii cooperatiste i pentru structura ei, au
condus la rezultatele insuficiente i fragmentate, ce au fast
caracterizate i examinate In capitolele precedente.
Interventiunea Statului InsO, in aceastO nou5 fazO, urmA-
toare reformei agrare, nu prea s'a aib linia de conceptie

actiune, chiar unilateral, din epoca anterioar ref ormei
agrare.
In adevOr, acea reforma InfOptuise primul deziderat al

econornieti sAtesti : pamn' t pentru plugari.
2. Dar aceast economie mai reclama satisfacerea unui important complex de necesit'ati, anume :
O terneinicd i nou'a orientare a plugarilor, pentru indeprtarea lar dela practica traclilionalist i primitivA a culturii;
indrumarea lor spre metode rationaliste, de rod/lied lucrare

a pOmntului ; punerea la indemAna lor, a mijloacelor matedale
bani, unelte, vite i masini,
In acel seop ; organizarea unei rentabile i eficiente valorificOri a produselor pluOre,sti, etc.
Acestea erau principalele imperative ale economiei ste.sti, ce reclamau satisfacere i infOptuiri, Indat dupg reforma
agrarA. Cu alte cuvinte, aceste imperative constituiau punctul
www.dacoromanica.ro
125
II, al oricrui plan, realist si national, de politica agricola, la

noi In tar,
punctul I, adica reforma agrara, fiind realizat.
In primul capitol din acest volum, am enuntat ca.re puteau
fi modalittile practice pentru realizarea acestor imperative de
palitica agricold.
Metoda intervenrtiei clirecte i obligatorii a Statului, potrivit unui plan general si colectiv de cultura i valorificare agri-
co_, nu a fost imbratisata, datorit In special imperativelar

politice interne. Simtlmantul dominant al menajrei factorului politic rural, a fost mai puternic dect acela al curagioasei
eficientei salvdri a lui.
Nu mai rmnea, astfel, decat modalitatea anevoioasa a
asocierii voluntare a plugarilor, sprijinita i diriguita de Stat,
prin Cooperatie.
Singurul organism, singurul instrument mai indicat,
pentru incraptuirea acestar imperative de politic agricol, nu
mai era, asadar, decat Cooperatia.
Direct sau indirect, prin actiurrea Cooperatiei, incadrat

intr'o political generala national, la care trebuia sA straduie,
alaturi de ea, toate organele de Stat competente, prin aceasta. actiune a Cooperatiei si a Statului, se mai putea contribui,
in chip larg eficient, la satisfacerea .acelor mari imperative,
ale satenilar si ale tarii.
A lipsit insa, tocmiai. in aceasta Ripped, la inceputul unor
timpuri de noi prefaceri i zidiri : Romania Mare, sufragiu)
universal, reforma agrara,
a lipsit Cooperatiei o integrare
reala n obiectivele politicei de redresare a eoonomiei stesti,
o politica unitara, un plan general si de ansamblu, pentru intreaga economie rurala, care sa fie indreptarul i catechismul
de munc al ei.
cand afirm lipsa tmui atare plan cooperatist, nu m

refer la inrventarele i dezicleratele electorale, ce constituiau
patrimoniul comun, dar In mare parte pe hrtie, al tutu_ror
partidelor i guvernelor, fara deosebire, din randurile carora,
se vibra pe toate tonurile si se trmbita pe toate goarnele,

dragostea de Oran si de Cooperatie.
Nu ma refer la aceasta literatura electoral, nici la retorica de club, in care se abunda, att de ditirambic, pentru
ridicarea soartei srmantdui satean, sau pentru Cooperatie.
www.dacoromanica.ro
126
MA' refer la realizri practice, la o actiune general', metodic stucliatA si conceput, serioais, temeinic i larga, bine
organizatA, bine infAptuit in ansamblul ei, pe intregul cAmpiilor tArii, cu continuitate si cu rezultate.
Un atare plan, practic c;;i eficient, de ansamblu, pe intreaga
tara',
national,
o atare politic de curajoaS si vast. realizare, a lipsit Cooperatiei.
Din aoeastA cauzA, sprijinul Statului si fondurile Bncii
Nation.ale n'au putut sA-si produc' roaclele asteptate si s'au

irosit, In mane parte, prin Tezultate insuficiente si rzletite.
lar Cooperalia s'a desvoltat necoordonat, inegal, disparat,
pulverizat, cu neintelegenea obiectivelor primordiale i a
imperativelor hotritoare ale economiei sAtesti.
A lipsit o atare palibit runitarA, temerar, ou adevArat
cooperatist ; dai sohianb, a intervenit
pcate, o alt politic':
cea electoralA.
Nu cned sA fi fost cAndma, institutie mai indrgit, de toate
guvemele, cum a fost Cooperatia.

In afar de vfirmrile, serse sau verb,ale, de sirnpatie
Incredere, din partea conducerilar succesive dala carmuirea
Statului, s'a putut constata inanifestarea, material i practicA,
a tuturor aoestor simpininte i preocupri, in favoarea CoopeAceste simVminste, aceste preocupAri ale sferelar politice,
erau sti sincere, dar deseori i cu rezerve mintale.
S'ar prea un para.dox, aceastA afirmatie. Totusi, cred c
este confonm realitAtilar.
Simtmintele i preolcup'Arile sferelor politice, ale tutumaguvemelor, pentru i In folosul Coopera/del, enau sincere, pentru cA nu a fotst partid sau grupare politicA, nu a fost guvem,
care, In rnod cinstit, cu o convingere onestA, cu o sincera' preocupare, sA nu fi vAzut, in Cooperalie, marele i ramificatul organ, prin puterea i mijlocirea cgruia, s'A se infptuiascA opera
de ridicare a satelor.
De aceia, cAnd, In programe de partid, In declaratii sau
manifeste de guvemare, tin proclamatiuni pentru alegeri sau
alte circurnstante, In discursuri, in opera de legiferare sau administrativA,
se vorbea de incurajarea, sprijinirea si int-
www.dacoromanica.ro
rirea. Cooperatiei,
127
ceea ce se spunea, ceea ce se infaptuia pen-
tru Cooperatie, cred ea era pornit dinteo sincera convingere.

In acelosi timp, Cooperatia mai avea lusa, urmatoarele farmece, foarte atrgatoare, pline de ispit, pentru viata
anume : putea is obtina fonduri, cu usurinta, dela Banca National sau Stat, reprezenta un insemnat ascendint electoral, deci un important instrument de utilitate politica, la sate.
Asa dar, o unitate cooperatst, in conceptia apestar calcule
deprinderi politice, nu constituia o dificultate materiala de
realizat, caci la un capital foarte redus, subscris de cativa asocia, se putea obtine usor, mijloace de lucru, prin imprumuturi, dela Banca National.
Astfel, unitatea devenea pn nucleu ou iradiatiumi politice,
dela care se puteau sccmta, bune rezultate eleotocrale.
Aceste farmece ale Cooperatiei ,au provocat, deseari, In

sferele politice, ,aceea ce numeam mai sus, rezervele mintale
acestora, cci, convinse find, n mod cu totul sincer, de eficienta i insemnlatea Cooperatlei pentru nidigarea economiei
satelor i sprijinind Cooperatia, pentru aceste obiective si natioIn acelasi timp, zisele sfere politice intrevedeau
nale scop-uri,
putinta de a se atinge i obtinerea rezultater,or politico-elec-
torale, prin atragerea Cooperatiei lin sfera de activitate palitic dorita-
Cooperatia i exercita, astfel, ispita farmecelor ei si se

unea, in chipul acesta, utilul national al Cooperatiei, cu utilul
electoral al prevederilor politice.
In felul acesta, simtmintele de simpatie i indrgire, pe
care Cooperatia le inspira sferelor politice si guvernelor, erau
sincere, dar de cele mai multe ori, i cu rezerve mintale,
Faptul deci ca, miscarea cooperatista devenise cmpul de
intalnire al competitlunilor politice, al acestei simpatil cu dese
rezerve tmintale, este de netAgduit.
La sate, alegerile pentru conducerea unei cooperative,

deslantuiau, nu rare ori, fortele politice adverse, dnd loe la
lupte, cu adevarat oaragter electoral.
La institutitmile centrale de conducere ale mkscarei cooperatiste, luptele politice deschise, fatise sau oculte, enau
mai puternice. De cate ori adunarite generale dela aceste organe
www.dacoromanica.ro
128
centrale, n'au dat spectacolul trist, al unor zguduitoare pasiuni

clectorale, in lupta fortelor politice pentru acaparrarea, pentru
cucerirea co.nducerii C,00peratiei !
De asemenea, deseori, legiferrile cooperatiste sau numirile ce se faceau, in organele de conducere ale miscrii, desprindeau din ele, izul ocultelor rezerve mintale, al preocupOrilor electorale.
Aprarea i salvarea prietenilor politici din Cooperatie
urmOrirea sau pensecutarea celor ce erau adversari; acordarea
de mijloace i sprijin unittilor conduse de coreligionarii politici ; npOstuirea celor schismatice ; organele de control care
proceclau cu menajamente sau cu indicatiuni,
iat5 o mic5
parte din practicele frecvente, altoite de influenta politicianismului, pe organismul i actirvitatea Cooperatiei.
Aceste practice, taceste preocupgri, aceste influenrte, inluntrul miscArei gooperatisite, au avut nefericite consecinte
asupra
O bun parte din constatOaile dureroase ale verificrtilor

si anchetelor, ce am intreprins prin arganele Bncii Nationale,
sunt rezultatul diformatiunilor si devieriflor, impnimate miscarei cooperatiste, de incfluentele datmgtoare politicianiste.
Aceste influente, cresteaz pe rbojul Cooperatiei, modalitatea i practica sub care se manifesta interventia, direct sau
indirect, a factorului politic, in activitatea i indrumarea
cooperatist.
Daca la prezenta i actiunea lui, se mai adugau inrauririle
izvorate din condirtiuni primitive ale economiei crurale, din sta-
rea rudimentar a vietii si din mentalitatea plugarilor nostri,

intelegem sub ce zodie s'a desvoltat Cooperatia romaneascO,
in special dup rzbai i dupi reforma agrard.

3. In aceste fenomene exterioare miscrei cooperatiste, in
aceste influente, gOsim explicatia febrilei tcreeri de unittti
csooperatiste, fr conditiuni materiale snOtoase, ici nuMai cu
gandul la obtinerea fondurilor dela Banca Nation.a15, deseori
prin influentele politice ale Centralei.
Tot acestui complex :de inrauriri i presiuni, exercitate
asupra Cooperatiei, de sus, din zonele pasiunilor i frmantrilor politice, precum si de jos, din zona strilor stesti inapoiate, traditionaliste si quasi- primitive
se datorau :
www.dacoromanica.ro
129
starea de anemie, de insuficientk de pulverizare, in care

5.1e ggsea Cooperatia noaStr; mozaicul capr'icios, rzlet i fr
fir coordonator, al Cooperatiei economice romnesti, atat de redus i ineficient, fat de neoesittile i problemele de mari
proportii, aile redresdrei satelor;
gana permanent dup limprumuturi pentru a tri, su

letargia aproape de stingere, cand nu aveau atari fonduri ;
Federalele, devenite, In mare majoritate, simple intermediare de credit, insuficient i scump, sau oficii de afaceri, in
comision sau pe cont propriu, pu banii Startului, desprinse de
preocupgrile cooperatiste ale unittilor federate ;
aliaba conducere si administrare a majoriftgii uraittikncooperatiste, de toate gradele, precum i lipsa ainui material
urm,an, de oonducere comercial si de indrumare tehnicA ;
lipsa unui control, serios i eficace, lips care, adugatii la
proteguirea politic, cleseori exercitat si la absenta sanctiunilor, prompte i hotsrIte, au condus la cuibrirea abuzurilor
incorectitudinei, In multe din unittile coopenatiste, riscAnd s
compromit, in acelasi timp, i aniscarea i ideia cooperatist.
Astfel, Cooperatia alunepa, devia, se diforma, Intre rezis-
tenta de jos a stirilor, primitive si rudimentare stestisi

sub presiunea de sus, a influentelor electorale.
Acestor sthi specifice frii noastre, se datoreste faptul

c, lIntr'o Cooperatie aproape exclusiv, aproape integral steasc, i fat de stri agricole economice, la sate, dureros
pgubitor de inapoiate,
Cooperatia se gsea tot* atat
departe de rezolvarea manilor i hotarktoarelor problerne ale
economiei sgte?ti.
Deocamdat, las deoparte examinarea farptului c, micarea noastra cooperatist se gsea, In marea ei majoritate, tradepArtartA i cleviatA dala adevratele dreptare i pririicipli cooperatiste c'ci, ceca ce intereseaz, din punct de vedere al telurilor de realizat,
nu este faptul dac. modalittile, caile sau
mijloacele ce se utilizau, erau conforme sau nu, cu ortodoxele
principii cooperatiste, ci realizarea Inssi a acestor teluri, de
pre.cumpnitor interes national
Vol. H.
www.dacoromanica.ro
130
Or, spre marea noastra ingrijorare, se invedera c telurile

primordiale, hataritoare ale Oooperatiei: imbtuntatirea productiei tarnesti, pentru a concura cu acea din alte tri agricole;
o rentabil valorificare a acestei produotii, pentru ridicarea

standardului de viata al satelor i o rational aprovizionare a
satelor, icu cele necesare gospodariilor,
aceste
erau
Inca destul de indeprtate, lar activittile cooperatiste ce trebuiau s duc cucerirea lor, erau att de tangentiale, de insuficiente si de rzlete.
4) In antreaga aceast situatiune, se resimtea si mai mult,
lipsa unui fir conductar, a unui plan national, a unei politice
cooperatiste generale, unitare i de continuitate, care sa fi
calluzit paii activittii, evolutia i destinele insesi ale Cooperatiei, thmp de cteva decenii, in special dupa reforma agrara.
In locul acestui regim de unitate, in .conceptie i diriguire,
de calm si continuitate in actiune, Cooperatia a avait de inregistrat jocul influentelor i presiundlor, mai sus aratate, Intre-
tiate sau potentate de schimbri in conceptie, schimbari in

organizare, schimbari in iconducatcai.
Cooperatia eta astf el, la epoca verificartilor Bancii Nationale, produsul unui complex de rezistenite, presiuni d infiluente,
expuse in paginile precedente; era rezultanta unui indelungat

proces de alunecare, deviatiune i diformare, 74a care au contribuit strile primitive si inapoiate ale economiei rurale, influentele pclitioe, coeficientul lipsei de organizare, ce se resimtea In structura administrativa a tarii, mentalitatea functionart4uti i cetateanului millociu al trii, prem.= i attia
alti factori mai mrunti.
Cooperatia romn era, astfel, rezultanta unui anumit specific romnesc.
Asa se explica de ce, la epoca verificarilor i anchetelor

Bancii Nationale, Cooperatia se releva, precum am'aratat mai
sus, In expunerile anterioare, sub inrurirea cliformata de cateva decenii a fenomenelor comrplexe enumerate, ca un organism
s.ubnozmal, pluricefal, dilatat la conducere, dar cu un corp
atrofiat, steril i aproape paralizat, ale carui functiuni
erau un galimatias de actiuni, deviate dela linia normala.
lar bravii, modestii i adevratii coopenatori, cari stradui.sera, cu credinta i nadejde apostolica, decenii dearndul,
www.dacoromanica.ro
131
pentiu a vedea 'cum se inaltd, an de an, zidirea trainicd a miscdrii lar, treapt au treaptd, in verticala erarhie cooperatistd,
pand la vdrful de conducere al piramidei,
aveau sd constate,
in adevdr, cd se indltase aceast piramidd a iCooperatiei, dar
specificul romAinesc, o rdsturnase, o construise cu vdrful in jos.
In adevdr, piramicla Cooperatiei romnesti era desvoltatd,
hipertroliatd, ltitd la cap,
i foarte subtiatd la trup : era
cu partea latd, cu baza in sus si cu partea subtiatd, cu vdrful
in jos.
In iaceast pozitie, conctrard unui stabil centru de gravitate, contrarA legilor geometrioe elementare, organizatia piramidantd a Cooperatiei, cu vanful in jos, abia infipt In ogorul
preocupdrilor de redresare a economiei sOtesti, se clAtina, intr'un fragil, instabil i primejdios echilibru.
Aceasto era wealitatea cooperatistd, pe care o relevau venificdrile i anchetele ce efectu -asern prin Banca Nationald.
5) Organele Institutului de emisiune, din centrald si sedii,
care se consacraser, cu devotament i obieativitate, acestei spinoase dar indlttoare insrcindri, de a descifra autentica realitate icooperatistd, meritau astfel, sentimentele de gratitudine
ale mele 0 ale institutiunii In care slujeau, cu ataa zel si constiinciozitate,
sentimente pe care le exprim, i cu acest prilej, icci sunt bine meritate.
precum s'a constatat. nu erau nioi trandalirii,
nici imbugurtoare, ci triSte i pline de Ingrijardri.
Ele constituiau exprimarea, proectarea pe planull Cooperatiei, a unui anumit i dureros specific romnesc. AceSte realitAti insd erau, in acelasi timp, de cea mai mare insemndtate,
cdci se invederau, in mod precis si amdnuntilt, fax% putintO de
indoiald sau discutiune, vitiile de care suferea miscarea noasted
cooperatistd. Ele deci, ne indicau punctele climate si determi-
nate, tintele precise catre care trebuiau s se ocmcentreze

mdsurile i salutiunile de indreptare.
Din aceste realitAti, ea din puterea gratoare i plasticd a

unei fabule, trebuia sd se desprindd acea morald" a fabulei,
SA se culeagd toate invtmiritele pentru timaduirea edului de
care suferea Cooperatia, cad diagnosticul, precum s'a vdzut

in agest capital, era precis si complect
www.dacoromanica.ro
132
Morala Labulei, invtminte_e, precum # masurlle de indreptare, In Cooperatie, trebuiau in acelas timp, i in chip
hotarit, s n seama de acel anumit # dureras specific romariese, care aduse3e Cooperatia la ace& punct al evolutiei # destinului ei.
Fara cunoa,sterea acestui specific si M.6 a se tine seama
de prezenta d forta lu, ori ce solutiuni, ori ce masuri, riscau
sA devin inoperante.
Cad, nu tot ceea ce cu bun credinta, s'ar cnede ea' este

bine de rea,izat, In Cooperatie, este si posibill de infptuit, pe
terenul specificului romnesc.
De asemenea, nu tot ceca ce este rational si logic, In cuge-
tarea pooperatist, in doctrina acestei miscari, nu tot ceea ce

se poate verifica, in abstract",
este posibil de aplicat si
In fapt.
Precum nici toate desideratele sau revendicarile cooperatorilor insufletiti, exprimate in literatura, in congrese cooperatiste, etc.,
ori eat de legitime # de seducatoare ar fi ele,
nu pot fi traduse in ft-ealitate, mai inainte de a se fi pregait
terenul aplicanilor lor, mai inainte de a fi sunat ceasul lor, pe
cadnanul speeifircuilui romanesc.
Cu at.'t mai putin, rinfptuirile stralucite ale Cooperatiei

din alte tari, intfaptuiri pe care le admiram i la care rarvnim,
nu pot fi
pe buna dreptate, sd le vedem realizate # la noi,
importate, tale-cparle, In Cooperatia noa3tr.', fara a provoca,
intre nivelul lor i acela al specificulni romnesc, neportrivirea
care impiedeca buna armonizare # eficenta lor.
Formula importata, rmne, astfel, desradcinata
strein, pe rezistenta specifcului romanesc, creind un hiatus,.
un gol steril, intre prezenta ei inactiv si specified national

refractar.
Pen,tru aceste considerente, pe care le-am socotit totideauna
de foaile mare importanta, In ori ce actiune real, positiva #
cred necesar a examina, la lumina
sanatoasa de organizare,
specificului romanese, cteva invataminte ce se deduc din
realitatile cooperatiste mai sus expuse, adie, socotesc necesar
s vedem cum se proecteaza imperativul realitatilor cooperatiste, in oglinda specificului romnese.
www.dacoromanica.ro
C apitolul IV
1MPERATIVUL REALITAT1LOR
COOPERATISTE *I SPECIFICUL
ROMANESC
www.dacoromanica.ro
Capitalul IV
IMPERATIVUL REALITATILOR
COOPERATISTE SI SPECIFICUL
ROMAN ESC.
Se desavarsise astfel, pana in prima jumrtate a anului
1938, cea mai vast i pozitiva verificare si ancheta a Cooperartiel noastre,
asa cum niel odat nu se indeplinise, ceva
similar, in istoria acestei micari.
Scopul acestei actiuni era despicarea adevarului de mistificare, desprinderea realitatilor din invelisul inselator al
aparentelor,
pentru ea apoi, stabilind aceste realitati, ca
punct initial,
sa se poata porni actiunea de sprijinire., intarire i desvoltare a Cooperatiei.
In vederea acestui scop, intreg materialul documentar si
informativ al acestei anchete, a fost coordonat, analizat, descompus in fise, grupat in clasificari necesare, transpus in sinteze i harti,
inteun euvant, frmantat i astfel, am desprins din el, orientarile necesare operei de refacere i intarire
a Cooperatiei.
Azeasta opera ridiea, insa, o serie importanta de problem2
prealabile, probleme de principiu, care trebuiau rezolvate, caci
ele determinau solutiunile i structura reorganizarii, intr'un
sens sau altul, dupa cum problema de principiu era rezolvata,
intr'o directiune sau alta.
Aceste chestiuni prealabile, aceste probleme de principiu,
erau urrnatoarele: 1) autonomia Cooperatiei, adica raporturile
www.dacoromanica.ro
136
CAP. IV. - SPECIFICUL COOPERATIST ROMANESC
acesteia Cu Statul ; 2) problema auto-controlului, strAns ilegatd

cu cea dintAi ; 3) problema specialiarii economice a unitAtilor coaperatiste sau Cooperatia cu functiuni multiple ; 4) problema operatiunilor de mandat ; 5) problema federalelor.
De idirectiunea in care se gAsea solutiunea, la fiecare din
depindea
problemele de prin.cipiu mai sus mentionate,
structura insAsi a organiz'Arii cooperatiste, precum i viitoarele ei functiuni.
In consecint, mai inainte de a purcede la construirea

actiunei, a operei de reorganizare cooperatistA, am reflectat
la madalittile cele mai corespunatoare, pentru rezolvarea
problemelor mai sus citate.
Orientarea, dreptarul care m'au condus la gAsirea soluastfel cum ele
Ounilor, au fast : 1) realittile coaperatiste,
erau fotografiate, precis stabilite, prin verificarile i anchetele, ce intreprinsesem; 2) specificul romAnesc, inlauntrul earuia aveau SA se incadreze solutiunile alese si 3) principiile
cooperatiste, ca norme si'directie de evolutie a miscArii.
Din confruntarea permanentd a acestor dreptare, din

compararea neintreruptA a realittilor cooperatiste, in cadrul
specificului romanesc i cu principiile cooperatiste,
mi-am
construit solutiunile, mijloacele i tactica operei de reorganizare, atat de imperios necesard, in acest domeniu.
A) Probleme prealabile.
I. Autonomia cooperatista.
Pentru ca s'A nu fie nici un fel de neintelegere sau gresit
interpretare a conceptiei mele, fin, dintru inceput, s fac
urmAtoarea profesiune de credint :
Sunt pentru autonomia Cooperatiei.
Socotesc cA Statul trebue s'A intervie, cAt mai putin, in

miscarea cooperatist.
Aceasta este convingerea mea.
In conexiune cu aoest clreptar personal,
dant si cu ortodoxele principii cooperatiste,
www.dacoromanica.ro
perfect concortrebue s5. mai
137
i urmtoarea distinctiune, anume : intre colaborare cu

Statul..si interventiunea Statului,
Colaborarea Cooperatiei cu Statul este o chestiune asupra
fac
careia nu exista, cred, nici o divergenta i nici o separata

opiniune, Cad, intreaga doctrina .si toate operele de legislatie
cooperatista, sunt unanime- In a recunoaste necesitatea colaborrii clintre Cooperatie si Stat.
In ceea ce priveste ins problema interventiunii Statului
In Cooperatie, opiniunile sunt diferite, i la aceasta problema
m'am referit, cand am afirmat principiul care ma eluzeste:
Statul trebue s intervie cat mai putin in Cooperatie.
Opiniunile sunt divergente cu privire la chestiunea interventiei Statului in Cooperatie, nand este vorba cu deosebire
de activitatea icooperatisitg sub un regim de economic liberal.
spre deosebire de regimUl economiei dirij ate.
In acest din urni regim, avand n vedere .ca intreaga economie nationala este incadrata in politica unitail de control
indrutnare a Statului, majoritatea opiniunilor cred ea
sasi Cooperatia, ca sector important al economiei nationale,
.urmeaz sa se incadreze, i ea, ea parte dinteun tot, In aceea,A
politica de control si indrumare, adic de interventiune a

Statului.
Adancimea i intinderea acestei interventiuni, ar depinde,
astfel, de intensitatea (si.cohesiunea regimului de economie di-
rijat, la care ar apartine.

Sub un regim Insa, de economie libera, multi consider
c dreptul de interventiune al Statului, In Cooperatie, n'ar fi
legitimat de eat in masura capitalurilor subscrise, sau a fondurilor acordate miscarii cooperatiste.
Cred c acest punct de vedere este gre.sit. Dreptul de priveghere a Statulu/i. asupra miscarii cooperatiste, ea problema
de ordine economica si de importanta nationala, nu poate fi
masurat cu catimea contributiai lui banesti In Cooperatie.
Alta conceptie a raporturilor dintre Stat i Cooperatie,
exprimata de Virgil Madgearu si de d. Gr. Mladenatz (Reforma Cooperatiei, pag. 32 si urm.) corderd Statului dreptul
de a avea o politica a Cooperatiei, astfel cum ar avea una

agrar, industriala, etc.
www.dacoromanica.ro
138
CAP. IV. - SPECIFICUL COOPERATIST ROMA.NESC
In cadrul acestei politici cooperatiste, Statul are dreptul

sa ingradeasca, prin masuri coercitive cu caracter penal, tendintele protivnice in Cooperatie, care ar fi de natura sa proDe asemenea,
in cadrul aceleeasi conceptiuni,
politica
Cooperatiei s'ar intrupa In actiunea Statului pentru organi7area indrmnarii i educatiei 000peratiste, precum i in concursul, activ s't direct, al Statului, prin mijloace materiale
diverse avacntagii, incurajari i sprijiniri, fata de Cooperatie,
fara ansa,
acest concurs sal ingai'due organelor de Stat, un
amestec in viata interna a Cooperativelor.
Legiuitorul Codului Cooperatiei din 1928 rezima acel cod
pe o idee fundamentala, anume: pe necesi,tatea une colabarari
stranse intre Stat s't Coopeiatie, in vederea atingerei, in mai
btme conditiuni, a scopului tu-marit de acea miscare, Vinfindu-se
seama si de invederatele nevoi, de ajutor i indrumare, ce

nu ar putea veni decat din partea Statului.
Prin aceasta colaborare insa
adauga legiuitorul din
1928
nu trebue sa se inteleaga, nici un moment, vre-o intentie de arnestec intempestiv, din partea aparatului de Stat,
in structura launtrica i in functionarea zilnica a unittilor
cooperatiste, ceea ce ar fi desigur daunator i paralizant, pentru viitorul miscarii cooperatiste.
Legiuitorul cooperatist din 1935, aplica o conceptie si mat
accentuatA, de liberare a Cooperatiei, in raporturile ei cu Statul, consacrand, in diverse texte i subliniind caracterul privat" al miscarii cooperatiste, deci complect autonom, i independent de Stat.
In Problema Cooperatiei Rom'ane", publicata in revista
Independenta Economica" (numarul 3-4 din 1940), d. Ion

Mihalache formuleaza conceptiun.ea D-sale, Cu privire la raporturile dintre Stat i Cooperatie, in sensul ea adevarata
cooperatie implied un principiu fundamental: Autonomia depiing de conducere, neamestecul sub nici un fel al Statului,
In conducere
ceca ce nu eontrazice economia dirijata, ci
dimpotriva, o face eficace in cAmpul agricol" (pag. 23).
De asemenea, D-1 Ion Mihalache, in cadrul coneeptiei sale.
arata ca: Statul roman este nevoit sa intervina in procesul
www.dacoromanica.ro
139
de organizare economica, dar tinuta i tendintele lui trebue

sa fie nu In a se substitui initiativelor particulare, ci de a le
ajuta sa stea pe proprii picioare, ca sa-si formeze din ele puternici auxilian i in economia dirijata ce e nevoit s5 faca.
In viata steasca, Statul nu poate avea un auxiliar mai
mare si mai eficace ca Cooperalia.
Dar Cooperatia, ca adevarata Cooperatie ramasa pe picioarele ei, cu autonomie. Scoaterea din bazele si din principiile ei,
ar inserrma falsificarea ei, deci uciderea ei" (ibid p. 145).
Restrang la aceste opiniuni principale, felul de gandire asupentru a nu mai
pra raporturilor dintre Stat i Cooperatie,
cita si parerile extremiste ale acestor cooperatori, entuziasti

pentru o autonomie complect, integrala a miscarii, dar Cu
banii Statului,
sau ale acelor partizani, i tmei interventiu.ni
cat mai adanci $i integrale, a Statului in Cooperatie, mergand
pana la sufocarea miscarii de catre administratia publica.
Intre aceste extreme, dozarea matura i chibzuita, unde s
Inceapa interventiunea Statului i unde sA sfarseasca aceasta
interventiune,
aceasta 1imit, ramane Inca' o linie sinuoasa,
uneori unctata, intrerupta, in once caz, evaziv sau incomplect definita.

Recunosc insa ca. o atare dorare, o atare limitare sau definitie, data* in abstracto, e greu sA alba preciziunile necesare.
Conturul ei ramane, In mod fatal, vag i nelamurit.
Din aceast cauzal, in aplicarea principiu1ui autonomied.
Cooperatiei si a interventiei cat mai restranse a Statului, ce formeaza i religiunea mea,
in aplicarea acestui principiu, in
gsirea forrnulei, materiale si concrete, de pus in practica, prin
reorganizarea Cooperatiei,
m'arn incredintat tot constantei
mele metode de lucru: reintoarcerea la realitati.
a) M'am intors la realitatile cooperatiste
fixate precis
si objectify prin rezultatele lanchetei ce organizasem,
si am
confruntat aceste realitati, cu specificul romanesc, cu acel specific pe care 1-am vazut avand atata influenta asupra miscarb
cooperatiste.
Ce relevau realitatile cooperatiste cu privire la problema

ce ne preocupa ?
Le las pe ele sa gralasc5 :
www.dacoromanica.ro
140
1, Mijloacele proprii ale unttatilor cooperatiste erau foarte
i cu totul insuficiente, pentru o serioasO a,ctivitate

Mai mult chiar, Centralele cooperatiste, multe din Federale
marea majoritate a unitatilor de gradul I, .- daca nu erau alimentate cu imprumuturi dela Stat sau Banca National, riscau,
amenintau s piar;
Centralele cooperatiste erau constituite, in marea majoritate a capitalurilor lor, cu fondurile Statului i functionau
cu majoritatea slujbasilor platiti de Stat ;
Sumele pe care unitatile cooperatiste, de toate gradele,
le datorau Statului i Bncii Nationale,
independent de ce
mai aveau nevoe ca finantare, pentru viitor
se ridicau la
sute de milioane de lei ;
Organizarea cooperatista era aproape lipsita de apara tul
recluse
de control, si, fara de el, intreaga miscare risca sa se compromita ;
3. In buna parte, avutul i economiile satenilor, investite

in Cooperatie, erau compromise, printr'o slaba, nepriceputa sau
incorecta gestiune, provocand nemultumiri i neincrederea mediului rural, impotriva ideii i miscarii cooperatiste ;
6. 0 insernnata parte din reteaua cooperatistd, era att de
slab si de Tll conclusa, In cat trebuia s fie lichidata, sau
se intervin gra.bnic, pentru refacerea ei materiala, prin noi
mari sacrificii banesti, precurn pentru reorganizarea ei, ca
administrare si gestiune.
Uta ce grOiau realitatile cooperatiste cat de intens, de
imperativ, reclamau, in marea lor majoritate, sprijinul mijloacele Statului, pentru a putea tri, nu pentru a se putea desvolta sau cstiga,
ci numai pentru a putea trai.
Statul trebuia deci, s plateasca functionarii dela Centrale,
s dea sute de milioane, miliarde chiar, pentru intretinerea

activittii cooperatiste; trebuia s chiverniseasca un aparat de
control sau s asigure fondurile cu care Cooperatia s'a-1 plateasc,
Vara' a mai mentiona sutele de milioane pe care Statul
si Banca Nationald le inivestisera, pana la acea epdca, In Coope-
ratie, sub forma de capital, de imprumuturi, subventii, scutiri,

avantaje, reducen, prioritati, etc.
Trecand apoi la specificul romOnesc,
la ace3t important
dreptar
constatam ca el reclama o hotarita si masivA poli-
www.dacoromanica.ro
141
tica de imbunatatire a productiei sate.gti, o rentabila valorificare a ei, o rationala i suficienta aprovizionare a satelor.
Aceast politic nu putea fi realizata de Stat, de cat prin
Cooperatie, lar Cooperatia o avea inscris printre cele dintai
obiective ale ei,
la pomelnicul dezideratelor platonice, evident, caci realitatile am vazut cat de indepartate erau.
Aga fiind, din confruntara realittilor cooperatiste cu speromnesc, se constata c, migcarea cooperatista trebuia,
pe de o parte sd se incadreze in realizarea politicei nationale
de Stat, in politica de redresare a economiei sategti, cerute de
specificul neoiobagiei romnegti,
i deci s urmeze directivele acestei politiOi de Stat,
lar pe de alta parte, sa primeasca aproape toate puterile existentei sale, de la Stat sau Banca
National, nu din propriul su organism, pentru a putea fi

salv ea.
In atari conditiuni, Statul avea oare dreptul sa-gi spun

cuvntul su in Cooperatie, sa intervina pentru a reface gi
ridica, soarta acestei mi.gcait ce se gsea inteo situatie att
de critka ?
Intrebarea nu se mai putea pune, daca in atari conditiuni.
interventiunea Statului, pentru salvarea unui bolnav, era legitimata sau nu,
caci toate imprejurrile, mai sus artat/e_,
o justificau gi o legitimau.
Intrebarea, foarte grava insa, care se impunea, era urmatoa.rea: putea oare Statul sa se abtina, avea oare Statul acest
drept de a nu interveni, de a intoarce spatele, celei mai importante organizri de economie sateasca, ce era amenintiarta
de 'discredit i zdruncinare, cand aceasta organizare nu se putea salva singura ?
Putea oare Statul s stea indiferent i sA priveasca la
spectacolul, ruinator gi primejdios, al irosirii economiilor plugarilor, din unittile coope.ratiste ; la spectacolul neincrederii
sate/111pr in Cooperatie ; la prabugirea prestigiului migcarii
ideli cooperatiste ?
Iat gravele intrebari ce se impuneau i, desigur, raspunsul nu putea fi decat unul singur :
Avnd in vedere greaua i primejdioasa situatie moral.
material, in care se gasea Cooperatia ; avnd in vedere
www.dacoromanica.ro
142
CAP. IV.
SPECIFICUL COOPERATIST ROMANESC
dovada ce s'a fcut ca aceast miscare nu dispunea de fortele

si de mijloacele proprii pentru a se putea salva pe sine inssi;
cd, in atari conditiuni, Cooperatia era gray amenintat; avnd
In vedere insa ca aceast miscare constituia o mare problema
de interes national, ce nu putea fi lsat in voia soartei ; pentru toate aceste considerente, Statul nu se poate abtine dele
sprijinul i interventia ce trebuia s lack masiv i far% zdbav, rpentru redresarea salvarea Cooperatiei.
Acesta era singurul rspuns posibil, Lar el era In interesrui
exclusiv al Cooperatiei.
Pi-in aceast situatiune exceptional insa, ,care reclama
interventiunea hotarit i important a Statului, principiul
lutonomiei Cooperatiei trebuie s sufere o temporar si partiala suspendare sau tamnare.
Realittile cooperatiste, irnperativul acestor triste realitti, precum i acela, indelung neglijat, al specificului
plugarilor romani,
reclamau categoric ca Statul sa
fac ceea ce Cooperatia nu putea sA fac' singur, pentru propria ei mantuire.
Operatiunea de interventie a Statulm, pentru salvarea

bolnavului, era forte grea, foarte complex i extrem de spinoas. Ea reclama astfel : amputarea unittilor slabe, neviabile ; t'aierea gangrenei de abuzuri si de rele deprinderi, ce
cuibilriser In trupul Cooperatiei, la adpostul lipsei de control i de sanctiuni suficiente. De asemenea, era necesar Lam-
putarea dilatatiunei i pluri-cefaliei de care sufereau conducerile cooperatiste; inlocuirea lor cu un organism simplu.
care s asigure o functiune direct i sincronica, pentru unitatea de comandament, in executarea politicei cooperatiste
apoi, opera tiunea trebuia sa mai realizeze i orientarea intregei strucituri cooperatiSte, diformate, spre functilmile $i obiectele vitale, reclamate de specificul neo-iologgiei plugarilor romfini; injectarea de mijloace noi financiare, In doze puternice,
pentru reluarea activittii, In directia precisa a) obiectivelor

primordiale, reclamate de susmentionatul specific rural.
Toate (aceste rezultate importante, trebuiau sa fie realizate, pi-in operatiunea de interventie a Statului.
Aceasta era, in cateva linii principala, vasta, complicata
si foarte spinoasa interventiune chirurgical, pe care orga-
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
143
spre
nismul suferind al Cooperatiei, trebuia SA' o suporte,
lasand de o parte chestiunea autonomiei,
a se rtmdui
deocamdat, pang la complecta restabilire, a propriilor ei forte.
Spre aceasta performanta final, trebuia indrumata Cooperatia, *lied s poata trai, lucra, si creia, prin propriile sale
puteri. Auton.omia fortelor sale, ii asigura i autonomia in raport cu Statul.
Chiar In aceasta fez& insa, i mai cu osebire, In faza intermediara, de convalescenta i refacere, ochiul chirurgului,
ochiul Statului, trebuia sa exerclie o neintrerupt supraveghere asupra evolutiei fenomenului de refacere a organismului
functiunilor cooperatiste, pentru ca sg nu mai poat rectdiva, complexul patologic de care suferise i care-i amenintg,
existenta.
b) In ipoteza Insasi a celei mai desavksite autonomii coo-
peratiste, Statul ar ma& avea totusi o mare Indatorire de priveghere.
In adevgr, nu numai in regimul economiei dirij ate, dar

chiar i in trile cu economie liber, ultimele dece.nii au vii-
zut desvoltndu-se dreptul Statului de aparare a intereselor

economiei privatte, exprimata prin depuneri i actionari.
Legisiaiiie camerciale i bancare, chiar in Statele Unite,
Belgia, Elvetia
spre a nu cita deck aceste tari cu pronumtata economie liberg,
consfintesc dreptul Statului de a controla Intreprinderile comerciale i bancare In special,
at
scopul de a priveghia la apgrarea intereselor, legitime, ale milioanelor 'de marunti actionari i deponenti, impotriva tendin-
telor condamnabile, ale unui capitalism plutocrat, pe cat de

ocult i anonhn, pe att de rapace si far scrupule, ,adesgori.
In alte diverse regimuri economice, conceptia ca banca
creditul, nu mai constituesc simple opere.tiuni cu caracter
exclusiv privet, 'ci sunt functiuni economice, cu caracter public, chiar national, aceasta conceptie evocg astfel asupra
Statului, obligatia de control, indrumare i chiar directa dirijare si repartitie a mijloacelor bancare si a disponibilitatilor economiei private, din institutiunile de credit, pentru o mal
potrivitg satisfacere a necesitatilor economiei natio:iale.
0 atare conceptie
gasit foarte frecvente interesante
incepand dela tformulele mai complecte, ale legi-
www.dacoromanica.ro
144
CAP. IV.
sprcwrcuL COOPERATIST ROMANESC
slatiei italiene, germane si chiar americane, pana la cele mai,

putin riguroase, din Elmetia, Belgia i Franta.
Ceea ce constitue importanta, in aceasta problema, nu
este att dozarea, alambicarea sau gredarea dreptului de interventie si control al Statului, in diferitele sisteme economice,
mai sus mentionate, ci faptul, principiul insusi al dreptului
regalian sau tutelar, de interventiune a Statului, faya de principiul 1e autonomie integral, de care se bucurau acele sectoare
economice prvate, pana acum cateva decenii.
Aceasta conceptie a patruns si la noi in tara, in legislatia
comerciara si, mai ales, in cea bancark unde se consfinteste
dreptul Statului, de a exercita controlul aswpra institutiunilor
de credit, cu scopul de a se apara interesele actionarilor

deponentilor, printeo bun administrare si gestiune.
Asa fiind, daca in tarile de rice regim economic, s'a
consacrat dreptul de control si supraveghere al Statului,
sectoarele institutiunilor de credit, nu numai ca legitim, dar
ca o fobligatie a Statului, derivand din necesitatea de aparare
a economiilor i intereselor celor multi i neputinciosi,
fat
daca i la noi in
de cei puini, puternici si. de rea credinta,
tara', un atare regim functioneaza pe acele sectoare, care poate
fi situatiunea Rconomiilor i avutului acelor sute de mii de
sateni, investite in Cooperatie ?
Am vazut ce ne spuneau realitatile cooperatiste : in bun
parte, avuttul i economlile satenilor, investite in Cooperartie,
erau compromise, din prieina unei slabe, nepricepute sau neoneste gestiuni, provocand nemultumiri si neincredere, impotriva miscrii i ideii cooperatiste.
Acestea erau realitatile constata.te de verificarile i anchetele ce organizasem.
e) A.sa dar, ajwasi la acest aspect al problemei, s'a mal
examinam si o alta Uta importanta a ei.
$tim ca sateanul nostru are o mentalitate foarte
5i rudimentara. Lipsa de cultura, de educatie, 11 pecetluiesc
aceasta sitatuie quasi-primitiv, in care, buna lui credinta este
foarte mare, ;dar discenimntul lui foarte redus.
Mentalitatea retrograda i nepriceperea sateanului, determinau, astfel, o inegalitaite de arme intelectuale si de voint, intre el si conducatorii unitatilor cooperatiste. Acestia
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
SPECIFICUL COOPERATIST RONLINESC
145
hotarau, In marea majoritate a cazurilor, cum voiau el, iar

massa nestiutoare a satenilor-asociati, se supunea, fara putinta
de replica, opunere sau aparare a intereselor ei.
Datorit acestei situatiuni, s'au putut intampla deselo

abuzuril de incredere, constatate In unitatile cooperatiste, fat5
de naivitatea, buna credinta, lipsa de disccrnamant i deci
fata de avutul i agonisirea trudita a sateanului, asociat sau
deponent In Cooperatie.
Lipsa de control si de sanctiuni, din partea organelor do
conducere cooperatista, a inlesnit procesul, mai sus aratat,
abuz i mistificare a sateanului.
In aceasta situatiune deci, constatam ca truda i munca
sateanului, daca era investita intr'o banca comerciala obisnuita, putea A oarecum aparata, prin dreptul de privighere
c:ontrol al Statului, conform legilor in vigoare; dar, daca era
investita tin Cooperatie,
dreptul de privighere si control al
Statului trebuia BA se opreasca oare la pragul aoestei institu-
tiuni, din cauza principiului autonomiei, iar sateanul sa fit,

astfel lase, In mila Domnului, si pe mana practicelor reprobabile, deseori constatate In Cooperatie ? Statul nu avea oarn
dreptul, indatorirea chiar, sa apere pe sateanul minor ca discernamant, i sa-1 tuteleze, in Cooperatie, ci numai trite banca' obisnuita ?
0 atare conceptie, evident, nu se poate sustin.e.
Problema apararii intereselor stenilor, lipsiti de discernmant, in Cooperatie sau in once alt taram national, este'
de o primordiala nnportanta. Ea este a.tat de grava i hotaratoare, incat constitue, In Romania, o problema de ordine
public', economica', social:a si palitica., dela care Statul nu se
poate abate sau abtine, far% serioase riscuri. Statul de drept,
care prin definitie trebue sA organizeze i sA asigure natiunei,
apararea In afara i apararea ordinei interne, este singurul tutore, legitim si obligator, al stenilor dezarmati ca intelect si
puteri materiale.
In aceast calitate, el are obligatia de 2. veghea la aparare
intereselor milioanelor de plugari, in toate domeniile vietii nationale, a fortiori In ,acela. al Cooperatiei.
Spun, a fortiori In Cooperatie, deoarece aoeast mi-scare,
Vol. n:
10
www.dacoromanica.ro
146
alt specific al nosprin caracterul ei aproape integral siitesc,

insumand (deci totalitatea preocuparilor In raport cu
tru,
se ridia de la nivelul reviata, munca i economia rurala,
dus al unei chiverniseli de bung si micA negustorie sau ranla acela inalt,
duiala economica, exclusiv de caracter privat,
la proportiile considerabile ale unei probleme cu caracter
interes national, de care Statul nu se pc-ate desinteresa, niel
cu sprijinul ce i-1 datoreaza, nici cu privigherea la care este
obligat.
d) Aceast supraveghere, acest control, reclamat de specificul minoratului satenilor, mai este indicat a se exercita si din
alt punct de vedere.
In adevr,infaptuirea planului de redresare a economiei
rurale : ameliorare de productie, rentabila valorificare, efiplan in care trebuia incadrata
cienta aprovizionare, etc.,
principala activitate a Cooperatiei,
va reclama Insemnate
mijloace materiale de tot felul, procurate de Stat, caci Coope-
ratia nu le poseda, si care trebuiau sa se concentreze, toate,

sincronizat si direct, spre acelasi plan si numai catre el.
Realittile cooperatiste ce am examinat, ne-au artat Ins
insuficienta conceptiei i capacitlii de conducere a Cooperatiei. In ipoteza insa c aceast conducere va fi imbungtatitd,
Statul nu
corespunzgtoare i eficienta. 0 in aceasta ipotez,
are numai dreptul, dar este obligat sa controleze i sa supravegheze, In mod real 0 nelntrerupt, felul de utilizare a mijloacelor procurate de el, pentru ca ele sal nu rataceasc In drum,
asa cum s'a consta.tat deseori in Cooperatie i aiurea,
spre
alte 4copuri, sa nu se iroseasc, In alte cheltuiegi, sa nu se repartizeze la alte destinatiuni, de eat la acelea, exclusiv acelea
reclamate de necesitatile primordiale 'ale planului de redre-
sare ural sus amintit.

Acestea sunt, nu drepturile, ci obligatiunile de supraveghere, indrumare 0 control ale Statului.
Da, dar ale unui Stat care sa aib' o obiectiva preocupare
de bine pentru Cooperatie, nu ale Statului cu indrgostiri politicianiste, falacioase
cu rezerve mintale
despre care am
mai vorbit
si care, deseori, dorea s linbrtiseze miscarea
cooperatista, cu preocuparea nemArturisit, electorala, de a
www.dacoromanica.ro
147
acapara, nerunelegand ea o atare imbratisare, echivala cu o asfixie: risca sa-i moara in brate, Cooperatia mult iubita.
Din cele mai sus aratate, se desprind urmtoarele orientri :
Pentru a se putea atinge 0. traduce in fapt, principiul autonomiei cooperatiste,
realitatile triste dar dovedite ale acestei miscari, necesitatile ei, precum si cele ale specificurui
nostru romnesc, reclamau parcurgerea urmatoarelor faze sau
etape :
Etapa intaia : cea mai urgenta, aceia a interventiei chirurgicale pentru eliminarea raului din organismul cooperatist,
pentru reducerea macrocefaliei conducerii, pentru realizarea
unittii in conceptie i functiuni, pentru orientare spre obiectivele primordiale ale structurii deviate cooperatiste, etc., (.tc,
In aceast etapa, fata de neputinta dovedit a pacientului cooperatist, nu mai putea fi vorba de o autonomie a lui, ci de salvarea lui. Statul, cu toate mijloacele, cu chibzuire i intelegere
psihologica, trebuia sa intervie i s desavarseasca operatia,
pregatind si etapa a doua.
Etapa a doua : aceia a convalescentei i refacerii organismului cooperatist, in care trebuia pregatita consolidarea
fortelor proprii ale Cooperatiei si desvoltarea lor, astfel, in cat
ele s'A asigure miscarei o independenta, o autonomie material, de propriu control si actiune.
In aceasta etapa, interventia Statului trebuia restransa,
pana se reducea numai la o privighere a pasilor Cooperatiei ;
treptat, in aceiasi m'asura cu reducerea interventiei Statului,
trebuiau desvoltate i organele autonome de functiune ale
Cooperatiei.
A treia etapa: aceia in care Cooperatia, bucurandu-se de

o sanatate integrara, de plenitudinea fortelor proprii, de autonomia materiala de actiune, castigata in etapa anterioara,
dobandea i autonornia deplin.a, de indrumare i proprie conducere.
In aceasta etapa finala, miscarea cooperatista devenea ceea
ce trebuia sa fie cu adevarat Cooperatia. i in aceasta ultima
metamorfoza a ei, Statul ins trebuia s'A exercite un drept tutelar, de privighere, dar nu de conducere, a intereselor pluga-
www.dacoromanica.ro
148
rilor cooperatisti, precum i asupra activitgtii cooperatiste In

genere, spre a vedea dacg aceasta se indrumeazg spre abiectivele primordiale ale politicei de redresare a economiei sgtesti.
In acelasi timp, Statului ii revenea obUga1ia s sprijine Cooperatia, ori de cgte ori nevoia va fi cenit, pentru realizarea acelor
obiective nationale.
In chipul acesta, prin atari perseverente i trudnice etape
de evolutie, realitatile cooperatiste i specificul romAnese. determinau deslegarea acestei prealabile probleme: a principiului
autonomiei cooperatiste, atgt de dorit i atat de necesar unei
adevgrate i sangtoase Cooperatii.
2. Autocontrolul.
Autocontrolul, ca i autonomia, constitue, pentru multi

cooperatori, unul din principalele deziderate ce trebue infgptuit.
Aceastg dorintg, aceastg convingere, se explicg si se justificg, raportndu-ne la definitia Cooperatiei.
In adevgr, potrivit definitei sale, Cooperatia este asocierea
mai multor persoane, In scopul de a satisface anumite cerinte
economice comune sau a realiza servid', foloase, ori arvantaje
comune, morale si material e, prin mijlocirea, fie a unor activitgti personale, fie a unor aporturi materiale determinate intre
ele.
Aceasta fiind Cooperatia, potrivit conceptiei i principiilor

este explicabil, asa cum este pentru ori ce altg inmgnuchere legara* de interese si activitgti,
ca asociatii s
i
gestiunei
celor pe care
exercite controlul asupra conducerii
i-au delegat in acest scop.
De asemenea, dacg organizarea cooperatistg se desvoltg
orizontal,
inteo serie de unitati de acelasi grad,
sau vertical,
prin unitgti suprapuse de grad superior
este explicabil justificat, ca unitgtile sau organele cooperatiste sg. doreascg a exercita controlul intre ele, In cercul inchis al organizatiei, retelei i ierarhiei lor.
aceea cred cg nu exista' opiniune de cooperator, care O.
exprime o altg pgrere sau convingere, decgt aceasta,
iar doctrina cooperatistg, cea serioasg i obiectivg,
spre a nu mai
ortodoxe,
www.dacoromanica.ro
149
vorbi de cea demagogica

este aproape unanima, In a conserva acelasi punct de vedere, aceleasi principii.
Ajuns la aceasta problema, cu prilejul examinarii solutiu-
nilor de salvare si refacere a Cooperatiei, gaseam, precum se

vede, in fata procesului de gandire si selectiune, pe de o parte,
dezideratele si doctrina, cooperatista, iar de alta parte, realitatile cooperatiste si specificul nostru romnesc.
In aceasta situatiune, am considerat principiul auto-contralului in Cooperatie, ea un obiectiv (final, vrednic de atins,
spre infaptuirea eruia Cooperatia trebue sa tinda si care este
de dorit a fi realizat.
Cu experienta insa pe care o facusern in viata publica construtiva si cu raspunderea actiunei de redresare si reorganizare a Coorperatiei
ce trebuia sa intreprind,
nu puteam
proceda, nu ma puteam lsa ademenit de ispititoarele deziderate sau teorii, crick de seducatoare ar fi fost ele, -- ci m'am
intors la aceeasi metod de constructiune si guvernare, de
totdeauna : realitatile tarii, realitatile cooperatiste si specificul nostru romanesc.
Ele aveau sa calauzeasca firul gndirii mele si s desluseasca solutiunile cele mai potriivite cu necesittile situatiunii,
si In aceasta problema',
Datele anchetei si verificarilor ce intreprinsesem In acest
scop, ne relevau urmatoarele caracteristice:
Stenii, care formeaza aproape totalitatea asociatilor din
unittile cooperatiste, cu mentalitatea intarziat si quasi-primitiva a lor, nu au niel vointa de a hotri, nici di.scernarnkrtul de
a cenzura actele de gestiune, de la conducerea unitatilor respective. Diriguitorii acestor unitati, In marea majoritate a cazurilor, decid cum vor ei, fara nici o opunere din partea massei
asociatilor.
Asa fiind, controlul asociatilor sateni, asupra conducerii

cooperatiste, este inexistent, fie ca el s'ar exercita prin cenzorii
alesi dintre aceeasi asociati, fie de massa acestora, prin adunarile generale.
Controlul din partea Federalelor, cu care acestea au fost
insarcinate, asupra unitatilor cooperatiste de gradul I, s'a dofoarte slab, ca organizare
vedit, in destul de multe cazuri,
www.dacoromanica.ro
150
CAP. IV.
material i inoperant ca eficacitate. Pe de o parte, organele de

control erau insuficiente ca numar i in mare parte ca pregconducerea
cum am mai subliniat,
tire; pe de aka parte,
Federalelor, aleas-de unitatile de gradul I ce trebuiau controlate, nu putea face un control obiectiv si sever, asupra propriilor si alegatori. Acest vitiu, foartc important ca urmri,
(pentru ca neutraliza eficacitatea controlului), 11 vom regasi,
Cu consecintele lui triste, pe intreaga verticala a erarhiei cooperatiste.
Controlul Uniunilor, infiintate in acest scop, asupra uni-
ttilor de gradul I, era tot att de steril, in rezultate, ca si al

Federalelor, dac nu si mai steril, deoarece, in al ail de vitiile
mai sus ccmstatate, la Federale,
se znai acluga i un altul
foarte important : acela ca, Uniunile de control urmau sa se
intretina i sa-si organizeze acest aparat de control, din contria.,sa
butia unittilor ce trebuiau controlate. Aceste
cum am aratat la un alt capitol,
nu se cam graLeau sau entuziasmau a plati aceasta contributie, astfel ea Uniunile riscau sa dispara, inainte de a se fi nscut altfel de cat pe hartie,
In ori ce caz, inainte de a fi inceput s lucreze. Pentru a evita
acest doliu, in conceptia i organizarea cooperatista,
am vAzut cum conducerea centrala a trebuit sa detaseze, la Uniuni,
din anemicul aparat de control ce avea, un numar de func%onan i sa le acorde unele subventiuni, pentru a le da viata.
Viata i activitatea lor insa, cu atari expediente, menite
in mare parte sa salveze fatada unei doctrine, iar nu s efectueze o serioas i coMplect oper de control,
nu putea fi
deck artiificiald, insuficienta i de scurta durata
Controlul institutiei centrale, unitate de grad-ul III, asupra tuturor unitkilor cooperatiste de grad inferior, asupra
miilor de atari unitki, am vAzut, din expunerile capitolului
precedent,
cla ce slabe si insuficiente organe se reducea, cat
de triste rezultate a dat, si la ce ingrijoratoare situatiune a

condus. Mii de unitki cooperatiste erau necontrolate de ani in
iar unele nu fusesera serios verificate, Tiled data
La adpostul acestei vinovate absente de control si indrumare, se cuibrise, in Cooperatie, a-tat abandonarea principiilor i obiegtivelor primordiale cooperatiste, cat i abuzurile,
www.dacoromanica.ro
151
prevarkatiunile # neglijentele, in administrarea # gestiunea agonisirei satenilor cooperatori, risand, astfel, sa se compromita # miscarea # ideia cooperatista, la noi In tara.
5. Mergfind mai sus, pe treptele erarhice ale controlului
cooperatist, ajungem la acela pe care trebuia sag exercite Casa
centrala a Cooperatiei, prin organele sale, asupra celorlalte
Centrale cooperatiste.
asupra acestui mecanism de control, am vazut ce ne
spuneau specificul nostru romanesc i realitatile cooperatiste:
el se reducea la un iluzoriu control de forma, de bunavoitoare
reciproca menajare, la un control in familie",
executat
fie prin delegati necompetenti, f Ara pregatire tehnica, in materie,
fie prin functionari subalterni, care nu indrazneau s
faca' un control real, in gestiunea sefilor de care depindeau.
.Din aceste caracteristici, relevate de spe.cificul nostru romnesc # de realitatile cooperatiste, se desprindeau urmatoa-
rele vitii fundamentale, In, cuprinsul sistemului de control

cooperatist :
Ignorantismul # lipsa de discernamfint a satenilor asociati, facea controlul lor inexistent. Acest vid, foarte primejdios, trebuia complectat.
Controlul erarhic, al unitatilor superioare cooperatiste,
asupra celor de grad subaltern, era foarte slab # insuficient
organizat. Dar in ipoteza, chiar, ca materialmente, ar fi fost
prevazut cu organe indestulatoare, el era totusi lovit de un
mare vitiu, adancit de specifical nostru romnesc,
acela
organul de control, era In mare parte ales # determinat, de unitatile ce trebuiau controlate, sau era un subaltern, ce trebuia
sa controleze, direct sau indirect, pe seful de care depindea
soarta lui.
Un atare control, deci, nu putea complecta nici vidul ignorantismului satesc, nici s recolteze rezultate serioase i eficace,
pe scara descendenta a unitatilor cooperatiste ;
Aparatul de control al organismului central cooperatist,
insarcinat cu aceasta exclusiva misiune, era cu totul insufici-
ent, ca numar, # In mare parte, ea pregatire tehnic.

lata la ce se reducea In fapt, aplicarea autocontrolului cooperatist, aceasta lozinca de larga # frumoasa rezonanta.
www.dacoromanica.ro
152
Era ratacirea, poate bine intentionata, spre anirajul ademenitor al unor zri mai frumoase, dar spulberat de realittile cooperatiste insesi, precum 0 de specificul nostru romanesc.
Fata cleci, de aceste coordonate, pozitive si hotartoare, ale

problemei, aratate in caracterizrile dureroase de mai sus, principiul auto-controlului trebuia Incadrat, In prima etapa de hotaritoare masuri, pentru redresarea Cooperatiei, Intre urmatoarele limite : sa fie acceptat, din continutul acestui principiu,
ceea ce putea fi util micarii si Indepartat, din aplicarea lui,

reea ce putea fi primej dios bunului mers al prestigiului ei.
Aceste limite erau au atat miai necesare, cu cat Cooperatia fcuse dovada, ca nu se putea salva, prin propriile-i pu-
ten, ci numai cu o curajoasa 0 hotritoare interventiune a

Statului.
In aceasta prima etapa, a refacerii Cooperatiei, principiul
autocontrolului trebuia deci, s sufere cam aceeasi situatiune,
ca si acela al autonomiei.
'
Astf el fiind, intreaga constructie artificiala si formed' de
autocontrol, Intre diversele esaloane ierarhice cooperatiste, In-
tre unitatile ce aveau sa se controleze, dela superior la inferior, valabila teoretic,

nu-si mai gasea nici o justificare
practica si eficienta, de existent. Casa central a Cooperatiei,
ce trebuia sa controleze Centralele; Centralele care aveau sa
controleze Federalele si Uniunile; Uniunile si Federalele ce
aveau s 'controleze unitatile de gradul I, toat aceast cascada de control, seducatoare in teorie, era pur iluzionista, in
practica,
precum au idovedit-o realitatile cooperatiste. Ea
insa era 0 prirnejclioas, fin acelasi timp, prin 1ncurajarea abu-
zurilor si neglijentelor, nedescoperite la vreme. Astfel fiind,

toata aceasta arhitectura teoretica si fara reazim real, care
condusese, in practica, la tristele realitati cooperatiste, arta.te
In paginile precedente, acest miraj 1nse1ator si primejdios, era
condamnat prin rezultatele negative ce dcluse.
Propriile lui rezultate, asa dar, 11 indepartau, pana In faza
de evolutie finala a Cooperatiei, pana la realizarea etapei de
integrala 0 desavarsita autonomie.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV. - SPECIF1CUL COOPERATIST ROMANESC
153
In ce priveste aparatul de control, de pe ranga conducerea

centrala a imiscarii, acesta era necesar s'A ramn.
Dar el era alterat ft.cel de al doilea vitiu al controlului

cooperatist, mai sus aratat, anume : insuficiente numerica
calitativa a organelor ce-1 compuneau.
Asa dar, acest aparat de control, nu numai c era bine s'e
fie mentinut, dar el trebuia complectat i consolidat, ca numar
pregatire de specialitate.
Salvarea Cooperatiei, cerea in prima faza a el de curajoasa i hotarita reorganizare, o intensificare in actitmea de
interventiune a Statului, printr'un control al tuturor unitatilor si o Lsanctionare prompta, directa din partea lui, sau prin
organul delegat de el, in acest scop.
Reorganizarea aparatultd de 'control, de pe lan,ga conducerea centrare' cooperatista, nu era irisa letal de usar de infptuit, pe cat se parea, deoarece ea comporta o conditiune mai
spinoasa, aceea a calittii tehnice a controlorilor.
In adevar, daca nu era dificultate a gasi un numar, cat

de mare, de salariati, cu insarcinarea de control, era 'Mg foarte
greu ca acesti salariati sA intruneasca cele doua' clemente, necesare si. esentiale, unui control bun si eficaoe, anume : pregatirea de specialitate si constiinciozitatea.
S nu uitm ca aceste organe de control aveau verifice,
din punct de vedere contabil i din punct de vedere al activitAtii economice si gomerciale: banci populare, cooperative de
aprovizionare i consum, forestiere, viticole, pomicole, de arte
grafice, mine si cariere; apoi cooperativele de : teatru, fabrica
de mobile, asigurari, caramidarie, balneare, cofetarie, fabrici
de jucarii sau lumanari, precum si cooperative de orchestra,
de pescuit, etc. etc., ca'ci aceasta era componente, revarsata
nesincronizata, a retelei noastre cooperatiste.
Era nevoie, deci, de controlori pregatiti oricat, pentru a

verifica activitati technice, comerciale si economice, atat de
variate i deosebite.
De aceea, remedierea acestui vitiu, al insuficientei apara-
tului de control, era destul de ingrata si reclama un anume

timp, necesar pregatirii sau gsirii elementelor potrivite.
In ceea ce priveste cel de al treilea vitiu : ignorantismul
lipsa posibilittilor de control, din partea satenilor asociati.
www.dacoromanica.ro
154
CAP. 1V.
In uniti cooperative,
acest vitiu, foarte serios, nu pute
fi indreptat deedt printr'o directg actiune de supraveghere
a) prin organele directe de control, mai sus argtate insg bine
reorganizate i b) printr'o actiune de supraveghere a Statului,
asupra intereselor sgtenilor, asociati in cooperative.
Aceasta supraveghere a Statului,
precum am vgzut la
capitolul precedent. privitor la autonomia cooperatista,
era
necesard miscarii, nu numai pentru apararea intereselor sgtedar # pennilor asociati,

in neputinta a se apara singuri,
tru a se controla, daca desvoltarea activitatii cooperatiste se
facea in directia # pentru atingerea obiectivelor, capitale si
primordiale, de redresare a economiei satesti, potrivit planului
si politicei cooperatiste, elaborate in acest scop.
In Lituania, exista o sectiune special:1 la Ministerul Finantelor, aare controla activitatea ceoperativelor de Aptarie,
pentru a se verifica daca ea se desfsura satisfgator, patrivit
normelor stabilite i potrivit legilor generale # speciale.
De asemenea, in aceeasi tara, Statul controla calitatea untului, iar in laboratoriile sale sau prin cercetgrile practice intreprinse, examina dacg untul se putea conserva. Astfel, Statul nu permitea deal exportul calitatiler I si II de unt, dupa
controlul ce efectua. Acest control al Statului, a avut o mare
influent .asupra standardizarii produselor cooperatiste
niene i asupra bunei lor reputatii, chiar i in streingtate.
In Danemarca, Statul exercita acelas riguros control, in
special asupra produselor de export ale cooperativelor, pentru
ca ele sg fie corespunzatoare calittii # bunului lor renume.
Mentionez numai aceste exemple, de control efectiv, din
partea Statului, asupra activitatilor cocperatiste, in Odle wide
micarea se bucura de o autonomic # de un autocontrol date
ca pildg pentru toate organizgrile cooperatiste i unde, evident, nu intalnim mci realitdtile constatate la noi, nici acel anugnit specific al nostru.
Asa fiind, o supraveghere din partea Statului, asupra activitatilor Cooperatiei, in scopurile mai sus argtate,
paraled # concomitentg cu verificarea exercitatg de aparatul de
control reorganizat, al institutiei de conduaere cooperatist,
era # este # necesarg utila Cooperatiei, chiar in faza finalg
www.dacoromanica.ro
155
ce nadajduiesc ca va atinge evolutia ei viitoare, in faza autonomiei integrale i desvarsite.

Aceasta supraveghere din partea Statului, constitue si o
importanta obligatiune pentru el, cam, astfel cum am subliniat in capitolele precedente,
Cooperatia nu era i nu este,
pentru noi, numai o redusa problema economica, cu un caracter
privet, In care Statul poate fi, mai mult sau mai putin, indiferent,
ci o preocupare de o covarsitoare importanta nationala.
Asa fiind, Statid are obligatiunea de a fi tprezent, totdea.una prezent. cu sprijinul lui efectiv
cu supravegherea lui.
Acestea erau
Impreuna cu cele mai sus al-Mate In aicest capitol
postulatele, directivele i solujiun.ile reclamate,
impuse chiar, de realitatile cooperatiste i de specificul romanesc,
i in problema auto-controlului cooperatist.
Fall de cele mal sus expuse, in ipaginile precedente

pentru o recapitulare a lor, constatam ca, din_ elementele auto-
controlului cooperatist, astfel cum acesta fiinta, numai apa

atul de control al conducerii centrale i justifica necesitatea
mentinerea_ Organizarea autocantralului Intre diversele
grade de unitati cooperatiste, In cascada erarhiilor artificiale
quasi-teoretice, se adeverea ea inoperant i daunatoare chiar.
Ea nu-si mai justifica mentinerea si nu mai putea reapare In

miscarea cooperatista, decal atunci cand, aceasta miscare va
fi parcurs evolutia complecta a ei, pan la realizarea autonomiei integrale i desavarsite.
Inainte ins de aceasta faza, aplicarea acestei forme de

autocontrol, se Invedera ca neeficace i daunatoare, intereselor prestigiului Cooperatiei.
Aparatul de control de pe dng institutia centrala de conducere cooperatista, se justifica nu numai ca necesar, dar el
lrebuia chiar reorganizat, complectat i desvoltat, ca numr
si diverse specialitti, technice i economice, pentru a corespunde multiplelor i prea variatelor activitati caoperatister
ce reclamau un control serios si real.
Paralel cu acest aparat de control, Statul avea obligatiunea de a supraveghia activitatile cooperatiste, pentru ca
ele sa se desvolte, cu respectarea i aprarea intereselor satenilor asociati, potrivit obiectivelor primordiale de redresare a
www.dacoromanica.ro
158
economiei rurale, stabilite de planul politicei cooperatiste,

precum si conform cu cerintele morale si de prestigiu, necesare
Cooperatiei.
Acestea erau postulatele, directivele si solutiunile pe care
le reclamau i impuneau, atat realitAtile cooperatiste, cat
specificul romanesc, si In aceast5 chestiune a autocontrolului
cooperatist.
3. Specializare economicii.
Principiul specializarii unitstilor cooperatiste, in domeniul economic, pe diverse ramuri de activitate,

contrar celuilalt principiu: al uniftii cooperatiste cu functiuni multi-
ple, adic5 'putnd concentra o serie mai mare de actirvitati

economke,
acest prinoipiu a fast si este idiscutat, cu deosebit interes, de doctrina cooperatist5.
Problema ce-si pune aceast'd doctrin, este urm'atoarea :
care este formula cea: mai uti1 pentru propsirea Cooperatiei aceea ca unitatea s" se specializeze
s5 lucreze nurnai
intr'o singur directie, sau sa imbrtiseze chiar mai multe ramuri de activitate economic5 ?
Pe r5spunsul ce urma sA fie dat acestei preocupAri teeretice, doctrina cooperatist este divizat i inregistreazI o
serie de opiniuni i conceptii, N-ariand intre cele dort5 puncte
de vedere extreme: a) acela care respinge sau admite principiul specializArii si b) acela care admite sau respinge principiul functiunilor multiple.
Fractiunea de doctrina' cooperatist ce imbrtiseazg principiul specializArei economice, se intemeiazA pe urm'atoarele
argumente :
principiul diviziunii muncii si al specializrii, este azi

recunoscut a fi foarte utid i aplicat, ca singurul eficient, pe
toata gama productiei i cinculatiei bunurikw, mai ales In
marile unit5ti, care constituesc fala civilizatiei i a economiei
mondiale ;
principiul specializarii economice a dat rezultate importante In bate t5rile sau domeniile untie a fost aplicat, in
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
157
Cooperatie, spre deosebire de principiul functiunilor multiple,
care a dat rezultate contrare ;

specializarea economicg inlesneste aplicarca principiului cooperatist al repartizarii surplusului eventual de cOstig,
intre asociati, potrivit activitgtii lor in legOturg cu unitatea,
pe cnd, la o unitate cu functiuni multiple, este mai greu
de fcut aceastg repartitie, cgci nu toti asociatii vor putea

avea o egal activitate, in leggturg cu fiecare din sectiunile economice ale unit:4H cooperatiste ;
fuziunea unitgtilor disparate ca activitate economica,
s'a constatat cg nu dg rezultate satisfcgtoare.
Fractiunea de doctring coaperatistg ce imbrtiseaza prin-
cipiul functiamilor multiple, se intemeiazg pe urmgtoarele

argumente :
Este adevgrat cg diviziunea muncii i specializarea

sunt azi foarte mult adoptate i foarte eficiente, in activitatea
economicg, dar trebue constatat, in acelasi timp, cg si formula
opusg e15 constitue una din caracteristicele civi1izaiei i economiei moderne, anume : trusturile, cartelurile, holding-urne,
pool-urile. Toate aceste mari organizgri, nu sunt decat aplicarea, i-n fapt, a principiului functiunilor multiple si concentrate,
inteo singurg i puternicg unitate economic6.
ConcentrgrIle de eapitaluri i activiitti econoirnire, au
contribuit, in mare parte, la desvoltarea i progresul considerabil, al economiei mondiale din ultimul veac.
Concurenta economicg de azi, cere concentrare de activitgti si forte, pentru a triumfa, nu pulverizarea lor.
Principiul functiunilor multiple, aplicat in Cooperatie,
a dat si el, rezultate importante, in trile i domeniile care
l-au adoptat ;
Repartizarea surplusului de beneficii intre asociati,
potrivit activittii lor in leggtur cu cooperativa, este o problem mai mult de bung organizare i contabilitate, iar nu de
principiu, in conexiune cu specializarea sau diversitatea functhmilor cooperativei. In adervgr, la 0 cooperativg, cu o singurg
activitate, prototip al specializrii, dacg tinerea evidentei le-
www.dacoromanica.ro
158
CAP. IV.
SPECIFICTIL COOPERATIST ROMANESC
gaturilor comerciale, dintre asociati i unitate, nu este serios

fAcut, repartizarea beneficiilor nu se poate face satisfAcAtor.
cu trei
Dimpotrivk la o unitate cu functiuni multiple,
sectii, de pild idacg se 'tine o bura evident a legaturii aso-
repartizarea beneficiilor se
poate face, foarte usor i corect; deci, pluralitatea functittnilor nu poate constitui o piedia la buna repartitie a surplu-
ciatilor, cu fiecare sectiune,
sului de beneficii, intre asociati ;
Principiul functiunilor multiple, mai are si avantajul

c'd reduce cheltuielile de regie si de administrare, localul si
inventarul, organele de conducere i gestiune, etc.
Este recunoscut c fuzitmea unittilor cu activitAti economice diferite, nu &A rezultate bune, cum nu poate da rezultate satisfgatoare, tot ceea ce este fortat i nerational. Dar,
fuziunea intre unit5tile cooperatiste cu activitilti economice
diverse, dacg este beneval i resiantitg, ca o Teal necesitate,
de acele unitti,
daca' este deci, rational i corespunde unei
cerinte economice adevarate,
va putea produce bune
rezultate.
Am rezumat astfel, in scurte emmtgri, argumentele mai

importante ale celor dou conceptii extremiste, ce se combat
pe trimul acestor
Mitre acesti doi poli opusi, se integreazA o serie de opiniuni
nuantate i cu oarecare elasticitate, care recunosc avantagii,

ca i desavantagii, la o conceptie ca i la cealalt, i trateazA
o linie de apropiere sau conciliatiune, intre aceste extreme.
Astfel, se afirm c, principiul specializrii cooperatiste
exclutle numai concentrarea functiunilor economice care ar
fi fundamental diferite si care ar constitui, in launtrul
sectiuni fr nici o legaturl naturalb: i organici, intre ele ; altcum, aceste reuniuni de functiuni multiple, intr'e
singur =Rate, nu pot fi condamnate de principiile cooperatiste.
In Problema Cooperatiei romne", mai sus citat, pag.

27-28, d. Ion Mihalache, aduce o .nou precizare problemei,
prin c5utarea unei definitii a cooperativei cu functiuni
www.dacoromanica.ro
159
Aceasta definitie,
sprijinita de legatura sau discrepanta econamica ce ar exista Intro functiunile multiple ale
acelorasi uhitati, i ilustran prin multe exemplificari
este
de natur sa stabileasca o linie de inspiratie practica si de
just echilibru, intre cele dou conceptii extreme.
Astfel, d-1 Ion Mihalache, cristalizeaza conceptia d-sale
in formula urmatoare :
Sunt deci contra cooperatiei cu functiuni multiple, care

adic ar face pe sectii
credit si productie de ori ce fel si
consum de ari ce .fel i aprovizionari sau vanzari de once
fel. Ceea ce nu impiedeca ca o cooperativa' de un tip determinat (credit, sau consum sau productie) alcatuin pe un tip de-
terminat de interese, sa faca, pe langa operatia principar

operalii auxiliare in stransa legatura cu interesul pricnicipal sau
cu nevoia comuna marei majoritati a membrilor".
De asemenea, d-1 Ion Mihalache, critic acea gresita con-
ceptie a cooperatiei cu functiuni multiple, care voieste, intr'o anurnit ,zona geografic, pentru economie de distantd,
de timp, de oameni sau de salarii, sa poata aduna, sa fuzioneze intr'o singura cooperativa, cu un singur consiliu, un singur personal si o singura gestiune, toate vechile cooperative
locale, pe care le-ar transforma, dintr'odata, in simple sectiuni.
0 atare conceptie, probabil a vre-unor inovatori din btrourile Cooperaliei romne, este pe drept cuvant calificata de d.
I. Milialache, tdrept aberatiune
sunt in totul de acord cu
aceasta calificare.
Pe aceste linii de gandire, se formuleaza principalele sisteme
doctrina coapetratista, cu privire la problema
economice.
Trebuia, insa, la epoca actiunei de redresare a Cooperatiei,

in 1938, s'A am in vedere, pentru gasirea solutiunilor de organizare practica i eficient, nu numai opiniunile de doctrina
principiile cooperatiste exprimate pand la acea data, dar, In
primul rand, s in seama de realitatile cooperatiste, care aveau
cerintele lar imperative, precum si de specificul nostru romanesc, pe care trebuie sa-1 aiba in vedere, once actiune rationala
de guverriare.
www.dacoromanica.ro
160
Ce ne spuneau ele, eu privire la aceasta problem4 care ne

preocupa ?
SA le ascultrm
Cooperatia noastrA suferea, in structura ei, de un vitiu

indeajuns de serios insufieienta i pulverizarea capitalurilor,
a mijloacelocr proprii. Econamia sateasc5 inapoiat5, nu fecunda
formatiunea capitalurilor, iar deprinderea de a se infiinta coo-
perative cu capital neindestultor, in nildejdea Imprumuturilor dela Banca National5, incuraja si mai putin colectarea,
Cooperatie, a reduselor agonisiri tarriesti.
Aceste fenomene cu caracter economic, mai erau potentate
si de mentalitatea neincrez.toare a sAteanului, de a-si da ban.ul
in asociatii sau activititi colective.
Aveam, deci, o revea cooperatistd anemic5 i pulverizatA,
in marea ei majoritate, f r putinta de a merge pe propriile

ei forte, ci numai eu sprijinul imprumuturilor dela Stat sau
de la Banca National.
Cooperatia noastr5 mai suterea, in majoritatea cazurilor, precum s'a dovedit din cifre, de un alt vitiu, tot att de
serios, anume : mediocra sau slaba conducere.
Unitatile cooperatiste erau lipsite de elemente corespunztaare, eu pereg5tire sufletease si de specialitate comercial.
Fenomenul era explicabil deoarece, starea inapoiat5, din

punet de vedere cultural, a satelor noastre, in care amalfabetismul bantuia Inca, pe o scar intins, nu constituia un mediu
favorabil, din care sd se recruteze, sd se ridice elementele, cu
acea indoit pregtire, pe care o necesita Cooperatia, Intelectualii din sate, sin,guxii, intr'o relativ mAsurg, potriviti acestei,
insgrcinri de conducere cooperatist, nu erau decat foarte
putini : preoti, invtlari, notar!, secretar! comunali, agenti
agricoli, cate 4-5, uneori mal putini chiar, in fiecare comunA.
Acesti intelectuali, dae se presupune c puteau avea
ceeace nu s'a verificat,
pregtirea sufleteased cooperatist,
in foarte dese cazuri,
In once caz, erau in marea lar majoritate, lipsiti de once preg5tire special5 sau comerciala.
Aceasta era constatarea, pe care o inregistrau, verific5rile
ce intreprinsesem. la marea majcrritate a unit5tilar cooperatiste, astfel precum am artat situatia, in cifre precise, la paragraful anterior, intitulat Bonitate, viabilitate".
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
161
c) La accast stare ingrijoratoare, in care se gsea reteaua

noastr cooperatista, mai trebuia s adaugam i o nota caracteristicd a specificului nostru rural, anume : dureros era faptul
c satele noastre aveau aia de putine elemente, din care cooperatia
recruteze ccmducatorii legitimi i vreclnici, dar mai
dureros era faptul ca, aceste elemente, aa putine cate se gaseau,
mai erau, In cele mai multe cazuri, divizate, invrajbite intre ele.
Luptele politice, la sate, izbutisera sa imparta obtea comunala, In tot atatea tabere sau fractiuni, cate particle politice
mai importante, erau In tail. Fiecare frunta al satului, preot,
invatator, sau om mai rdsdrit, ca minte ori gospodrie, devenea
sau voia sa devina Preedintele" organizatiei unui partid sau
membru marcant" al acestuia, in lupta feroce, cu toti ceilalti
dumani" politici. Multi idintre ei sirnteau o ridicare social,
moral, prin aceasta calitate pe care o afiau, cu mandrie legilima, la poarta casei lor, ca pe o carte de vizita, prin firmele ce
se vedeau, din loc in loc, pe oseaua principala a satului: Casa
Partidului..."
Dumnia politica la sate, capata adevarata, adanca i primitiva ei clarzenie i asprime.
Nu inteleg s aduc, prin aceasta, o critica acelor stari politice; ele erau reflexul specificului nostru romanesc, pe planul
ietii public* ; doa-esc numai, prin con.statarea obiectiva a lor,
de mai sus, sa ajung la aceasta concluziune, care interesa problema noastr, anume: datorita invrajbirii luptelor politice, la
sate, rare ori, intr'o comun, preotul i invatatorul, aceti fruntai ai vietii rurale, se gaseau in aceeai tabara. De cele mai
multe ori, daca preotul, de pilda, devenea preedintele" organizatiei locale a unui partid, invatatorul trecea la un partid,
advers, spre a deveni conducatorul acestuia, In lupta deschisa
contra preotului, adversarul sau politic.
Aceeai stare de rivalitate se desina i In randurile celorlati fruntai gospodari dintr'o comuna.
Aqa dar, nu era indeajuns de dureros ca satele noastre

aveau aa de putine elemente conducatoare, dar i aceste elemente, erau clivizate, intre ele, prin vrajmaii personale sau
politice, ireductibile, in majoritatea cazurilor.
11
www.dacoromanica.ro
162
CAP. IV. - SPECIFICUL COOPERATIST ROIVIANESC
Aceastg situatiune fgcea imposibilg o colaborare economica intre ele. Invrgjbitt politiceste, rgmaneau invrgjbiti pe
ori ce alt teren de activitate, chiar si in chestiuni familiare.
Asa fiind, o unitate cooperatista intemeiatg sau conclusa de
un fruntas al satului, excludea colaborarea tuturor celorlalti

fruntasi de culoare politicA deosebitg.
Aceastg stare de spirit, acest specific al vietii rurale romanesti, a contribuit, in mare parte, la pulverizarea Cooperatiei
noastre i la constatarea unei slabe conduceri, in majoritatea
cazurilor.
Satele noastre neconstituind acumulgri actuale de fruntasi si de capabili conducatori economici, acei putini ce se 0seau, dac erau utilizati inteo unitate, sau doted, epuizau astfel
aceste limitate rezerve de material uman si tot ceea ce s'a creat,
ca activitate cooperatist sau de &fa' natura' economick in afar5
de ei, era condamnat a fi lipsit de o bung conducere, deci

condamnat in propria-i existentg.
d) In afarg insg, de lipsa elementelor capabile pentru o

bung conducere economicg, mediul nostru rural avea o lipsg
mai mare de material uman ajutgtor : de contabili, casieri, indispensabili unei bune administrgri si gestiuni cooperatiste.
In atari conditiuni, cu acest specific al satelor noastre, o

revgrsare de unitati cooperatiste, o incercare de specializare
economicg a lor,
cand nu se gseau inteun sat, elemente
relativ corespunzgtoare,
in majoritatea cazurilor, nici macar pentru o singurg unitate cooperatistg, fgrg o prea accentuatg specializare economicg,
o atare inflatie cooperatista,
numai pentru a se satisface un principiu teoretic,
ar fi fost
cu totul contra-indicatg de starea realg a satelor noastre si de
interesele insgsi ale Cooperatiei.
Incercarea de apli,care pe teren, a zisului principiu de specializare, in dispretul realitgfilcr ncastre rurale,
a condus,
in bung parte, la insuccesul Cooperatiei noastre economice.
Din cifrele verificgrilor ce intreprinsesem, la unitfitile coo-
peratiste, se ccnstata cg acestea aveau cheltuieli de adminis-
trare sau de regie mai mari, deck corelativele lor, de prin

alte tgri.
Aceastg nota de slabg conducere, trebuia rectificatg, in

primul rand, printeo revizuire a organizgrii si a cheltuielilor
www.dacoromanica.ro
163
lor interne, apoi printr'o incurajare a concentrarii benevole a

unitatilor plpande, dar cu activitti economice apropiate,
nu insa de genul acelor fuziuni criticate, pe drept cuvant, de
d. Ion Mihalache.
De asemenea, aceste vitii se puteau corecta i printr'o in-
curajare a canstituirei de noui cooperative, dar numai pentru acele unitti care ar fi avut forte proprii mai puterniee,
chiar cu activitti variate, dar economic conexe intre ele. Astfel s'ar fi icrutat, prin crearea unei singure unitti cu functiuni
multiple, dar cu cheltuieli reduse, regia mai multor unitati ce
alt cum s'ar cfi creat, pentru fiecare ramur de activitate.
e) In afara de constatarlle mai sus mentionate, se cuvin.e
s mai subliniem si o alt nota caracteristica a vietii economice din satele noastre, ce se releva ca foarte important.
Daca se analiza activitatea comerciantilor dela sate, se

constata un complex de operatiuni comerciale pe care ei le desavarseau.
In primul rand, ei vindeau satenilor cele necesare con,sumului lor: bauturi, reduse articole alimentare; tot acelasi negustor vindea articole de imbracaminte: stamburi, barise, paincltaminte, haine, cojoace, etc.; acelasi negustor vindea i articole necesare gospodriei ori productiei sateanului: scule si mrunte unelte agricole: coase, sape, lopeti, lanturi, funii si streanguri, bice, etc.; acelasi negustor vindea tutun, sare si petrol.
In afara insa de aceast activitate comerciala, pentru consumul i aprovizionarea stenilor, cu cele necesare yield si productiei lor,
acelasi negustor cumpara dela steni, cereale,
fructe, ou sau psari, fan, nutret, uneori si vite; tot acelasi negustor mai inlesnea, adesea ori, i bani ,cu imprumut, iar steanul platea capitalul i dobanzile, foarte ridicate, fie in bani.
fie In praduse vegetale ori animale, pe care negustorul le revindea cu ca,stig.
Asa fiind, se constata ea, o singura pravalie, un singur negustor, concentra toata activitatea comerciala i economica, de
toate genurile, pe care o reclarnau neoesitatile unei comunitati
stesti.
Specializarea pe diverse ramuri economice de activitate: un
negustor pentru vanzarea articolelor de consum, altul pentru
www.dacoromanica.ro
164
CAP. IV. - SPECIFICUL COOPERATIST ROAFANESC
articolele necesare productiei, alt negustor care sa se specializeze numai in curmprarea produselor taranesti, etc., o atare
specializare nu exista in marea majoritate a satelor noastre.
Dimpotriva, aproape totalitatea acestor colectivitati rurale,
aveau negustorul unic, dar cu activitati, cu functiuni, multiple.
Aceasta situatiune, identic si in prezent, se explica prin
viata economic sumara, intarziata i rudimentark a satelor
noastre; viat economica atal de simpla si de redusk incat
nu simtea necesitatea unei diviziuni, unei ramificki comerciale; n'a simtit necesitatea crekii organului de comer t specializat, care sa poat trai dinteo singura ramur de activitate,
limitata i izolata de toate celelalte ale satului.
Eram i sunt convins ca, o larg schimbare in standardul
de viga al sateanului; o puternica desvoltare a productiei lui,
generatoare de venituri mai marl, precum si de necesitati economice mai importante ; o evolutie spre un stadiu de educatie
luminare intelectuala a sateanului,
toate acestea cand
se vor realiza, in viitor,
vor determina, in mod spontan, in
mod natural, o schimbare si in structura activittii comertului
satesc, care se va adapta, de la sine, functiunilor mai complexe,
mai variate i mai specializate, ale acelei economii satesti.
Nina ,atunci insk In stadiul specificului rural pe care 11
analizam, acesta i crea comertul cu functiuni multiple de
care avea nevoe, care corespundea la masura necesitatilor lui.
Aceeasi situatiune, aproape neschimbata, dainueste si in pTezent.
Aceste erau constatarile de fapt, pe care ni le relevau realitatile Cooperatiei noastre, precum sicaracterele specificului romanesc. Raportandu-le la problema specializarii economice,
Cooperatie, de care ma preocupam, am ajuns atunci, la urmtoarele concluziuni
a) Economia satelor noastre, lipsite de capitaluri, cu o Cooperatie anemica
pulverizata, Intretinuta in mare parte cu
fonduri streine, nu-si mai putea ingadui sporirea unei flore

cooperatiste, parazitare i ineficace, de tip ciuperck
asa
cum aratam inteunul din ,capitolele precedente.
Ramificare pe specialitati, Virg mijloace proprii suficiente,
de existent activitate, constituia o primej die pentru Cooperatie. Noile unitati cooperatiste trebuiau sa fie numai acelea
www.dacoromanica.ro
165
care dispuneau de forte materiale proprii, indestultoare obiectivelor lor, si cu activitate variatk conform cu necesittile economice ale mediului rural, in mijlocul cdruia voiau s
functioneze.
b) Lipsa ingrijorAtoare a satelor noastre, de material uman,
de elemente strict necesaTe, atat pentru o blind conducere a

unittilor cooperatiste, cat si pentru ordonata lor administrare
con,ducea la concluziunea ea' nu se
puteau constitui cooperative de specialitate economit acolo
comercial i contabil,
uncle nu existau atari specialiti, sau unde nu eTau indestultori, ca numgr i pregtire.
Cand inteun sat nu exista material uman corespanztor
decat pentru o singur cooperativk nu se puteau constitui, cu
acelasi material, dou
Star putea obiecta c, aceeasi persoan ar putea fi presedinte sau vicepresedinte, la dou sau mai multe cooperative, cu
functiuni specializate.
Evident, este posibil i aceast soltiune, dar cu cat aceste
persoane vor avea mai multe cooperative, cu specialitki diverse de administrat,

cu atk se vor putea ocupa, mai putin
serios, de fiecare din ele, iar acestea vor functiona mai slab.
Trebue subliniat, de asemenea, c o unitate cooperativ nu
se conduce numai de presedinte. sau vicepresedinte, ci are

nevoe de un conducator efectiv, poate i de un contabil-casier,
In once caz, de un diriguitor permanent si exclusiv, iar nu de
administratori ambulanti, care s treack din cooperativil in
cooperativk ca fluturele din floare in floare .0 atare conducere nu este nici serioask nici eficient. Si apoi, cine cunoaste
mai bine viata satelor noastre, cu specificul ion, stie c'ci o asemenea practic, este greu de realizat. Acest cumal de situatiuni nu este propriu mentalitkii satelor noastre, unde fiecare
isi chiverniseste, i cuib5reste rostul lui, bine grdnituit i cu
drzenie apgrat, de al celorlalti si impotriva
Economia steasc sumar, ea structur i functiuni,
creat pentru necesittile ei, si pe msura ei proprie,
negustorul corespunzkor, cu activitti comerciale tot atat de variate
multiple, eat de variate si multiple stint acele necesitti.
Cooperatia, care nu este deck o negustorie, sub form de
www.dacoromanica.ro
166
asociatie, i care doreste sa deving negustcrul binefacator al

satelor,
trebue A* se incadreze, # ea, sa corespunda, # ea, ca
structurra i funotiuni, ca activitati economice, acelorasi nece-
sitati, aceluiasi tip de comert, cu functiuni multiple, caractetistic stadiului dela sate,
ca i negustorul individual
Acea,sta este forma normal, natural, corespunztoare cerintelor rurale ; acesta este tiparul pe care D. reclama
economa sateasca # pe care l-au consacrat aproape toate comunele rurale.
Forma aoeasta de cooperativ este cu att mai inclicata, cu
Cat constatrile dela punctele a) # b) de mai sus, arata ca, att
lipsa de capitaluri, eat i lipsa de material uman nocesar, eonduc la aceiasi formula cooperatista.
Aceste erau concluziunile la care ma Indrurnau realittile
cooperatiste constatate, precum # specificul economiei, rudimentare i intrziate, al satelor noastre.
In acelasi sens, este de mentionat i un proces similar de
desvoltare al cooperativelor cu functiuni multiple, in diverse
tari.
Citez numai cooperativele cu functiunil.e multiple, de tip
Reiffeisen din Germania, de tipul Kampelicky din Cehoslovacia, d,e tipul General Purpose Societes # Village Societes din
Irlanda i India, ete.
In Bulgaria, de asemenea, sunt remarcabile rezultatele

date de cooperativele eu functiuni multiple : pomicole si de
zarzavat in acelasi timp.
Din toate aceste consideratiuni doctrinare, constatari de
realitti i situatiuni referitoare la analiza formulelor : specializare economica sau cooperative cu functiuni multiple,
am ajuns, atunci, la concluziunea ca nu pote fi o rationala solutiune a se alege una din ele, cu excluderea celorlalte.
Ceea ce trebue s calauzeasca un legiuitor, un organizator
preocupat de grija sincera a unor solutii, trainice i eficiente,
nu pot fi, In mod exclusiv, sistemele de doctrina, ci pulsul, cerinta necesitatilor economiei noastre satesti, realitatile i specificul nostru rural.
Aceasta economie, acest specific, ii reclam propriile lui
instrumente, proportionate # alcatuite pe msura # cuprinsul
lui.
www.dacoromanica.ro
167
Un atare instrument trebue sd fie Cooperatia noastr, nu

o constructie factice, creat dupd un prototip abstract sau dup
retete teoretice.
In comuna In care, situatia capitalurilor si a materialului
uman; pe de o parte, iar pe de alt parte, econonua sumar
primitiv a satului,
nu ingduia prearea mai multor uniati
cooperatiste, cu functumi specializate,
in aceast colectivitate
Steascd, reclusd si primitivd, cooperativa trebuia s indeplineascd toate activittile pe care le-tar fi Mout unicul negustor din
comund; sd fie bancd popular, pentru imprumuturi; s ODA

articolele necesare consumului tredus al sdtenilor; s cumpere,
fie in plata datoriilor, fie direct, productia sdteanului, la preturi omenesti; s vanzd aceastd productie. In vederea acetstor
functiuni, ,cooperativa trebuia sd-si cladeasc magazie pentru
produse agricole, depozit de sare, petrol si mdrfuri, etc.
Cooperativa trebuia s facd. deci, ceea ce ar face, in acel
sat, un negustor harnic, iscusit si cu mijloace, avAnd ca principal obiectiv, opera de ilmbundttire a productiei locale si de
rentabil valorificare a ei, potrivit unui plan, comun i general al politicii cooperatiste.
Dacd, de asemenea, inteo atare comun, exista o unitate
cooperatistd, (baned popular, in deobste), pe l'angd aceasta,
in jurul acesteia, ca nucleu, era firesc sd se desvolte i cele.
lalte activitdti economice reclamate, in mod normal, de cerintele satului, lar nu s se fac o and cooperativd economicd,
fr mijloace proprii suficiente i.r bung' conducere.
Dacd trig, comuna era bogatd in disponibilitti financiare,
dacd prenumra elemente capabile, oneste si bine pregAtite,
deajuns de multe pentru 'tuna organizare a catorva unitti

cooperative, si dacd economia acelei comune era indeajuns de
desvoltatd i diferentiat, necesiatile ei cednd o ramificare
de activitti,
semenea comun, se puteau crea cooperativele de specialitdti economice, cu mijloace proprii indestuldtoare i cu elemente de conducere bine pregdtite. Ele rdspundeau astfel necesittilor economice spontane, ale meditilui
rural respectiv, si aveau, in acelasi timp, garantia mijloacelor
proprii Indestuldtoare si a unei conducen i pricepute si active.
Puteau deci, inregistra bune rezultate, in aceste conditiuni.
www.dacoromanica.ro
16g
CAP. IV.
Asa fiind, o legislatie cooperatista, in stadiul sub care se

sau once actiune de
reorganizare, de redresare a miscarii cooperatiste la noi, nu
poate adopta, fie formula tipului unittii specializate, fie a celei
cu functiuni multiple, In mod rigid si exclusivist, Meg a transgresa realittile eo.operatiel romanesti si specificul nostru rural.
Aceste dou'd dreptare dbieptive tindicau, In majotritatea
cazurilor, ca imprejurarile mil/tau pentru cooperativele cu
functiuni multiple, si mai putin pentru cele cu specializare
infatiseaza' economia rural a Toasted,
econornica.
Misearea cooperatista trebuia deci sa aiba cleschisa posibi/itatea legala, de aplicare a principiului cooperativei cu funetiuni multiple si, in acelasi timp. acest principiu trebuia sa fie
avut in vedere, In chip deosebit. de diriguirea miscrii cooperatiste.
Totadata insa, pentru imprejuedrile economice rurale, mai
putin numeroase, in, care s'ar fi gasit intrunite condiltiunile

favorabile pentru desvoltarea eficient a cooperativelor cu spe-
cialitate economica,--pentru aceste imprejurari, mai reduse

ca numar, regimul legal al Cooperatiei s'i organizarea acesteea,
trebuiau sa lase deschise posibilittile crearii sau desvoltrii
de atari unitati specializate.
Asa dar, necesittile economice ale satelor si conditiunile
lor variate si specifiee, trebuiau Sal &eased la dispozitia lor,
formula elastica a legei si organizarii gooperatiste, care sa le
permita' adoptarea, dupa necesitate, a oricaruia din cele doud
tipuri de cooperative : cea specializata, sau cea cu funetiuni
multiple.
Aceasta era formula pe care mi-o indicau specificul nostru
romanesc, realitatile cooperatiste si. interesul Insusi, de eficienta desvoltare, a acestei miscari.
Acesta a fost si spiritul reformei mele, din anul 1938, in
legratura cu aceasta chestiune.
4. Operatiuni de mandat.
Intelegem prin operatiuni de mandat, toate acele aetivitati comerciale, desfsurate de Cooperalie in temeiul unei
www.dacoromanica.ro
169
imputerniciri din partea Statului, cum au fost In decuuul anilor, diversele insgrcingri primite de Cooperatie sau impuse ei,
pentru aprovizionarea populatiei u produse agricole, in timpul
rzboiului din 1916-1918; mai trziu, pentru alimentarea regiunilor bntuite de secetg, cu porumb, etc., pentru valorificarea recoltelor de grau, si altele de laceeasi naturg juridicd.
In aceste operatiuni, Cooperatia a lucrat, intotdeauna.
pentru Stat i in numele aceatuia, Lar nu nomine proprio.
Cooperatia, mandatarg a Statudui, aducea la indeplinire
insgrcinarea incredintatg ei de acest rnandat, potrivit principiului de drept al reprezentgrii, care guverneazg raporturile
.juridice dintre pgrti, In materie de mandat.
Aproape In totalitatea cazurilor, aceste raporturi erau
constatate i stabilite prin converitiuni scrise, ce interveneau
Intre Stat i Cooperatie, din cuprinsul cgrora se desprindeau
indatoririle Cooperatdei mandatare, pnecum i drepturile ei.
De cele mai multe ori, aceste conventiuni acordau Cooperatiei, In afarg de restituirea tuturor cheltuelilar prilejuite de
operatiunile efectuate in cadrul mandatului,
si un comision
pentru remunerarea serviciilor sale, astfel aduse Statului.
Operatiuniile de mandat, in marea lor majoritate, comportau foarte putine riscuri pentru Cooperatie, pe deoparte,
iar, pe de and parte, constituiau prilejul unor beneficii apreciabile, usor de realizat, In mod normal si corect.
Pentru unelle organe sau
conducatani de unitti cooperatiste, operatiunile de mandat, pe contul Statului, mai iconstituiau si bunul prilej al realizgrii unor beneficli personale, pe
ea incite
abuzive.
In aceste avantaje, rezida intreaga explicatiune a marei
imbrtisgri pe care Cooperatia a acordat-o unor atari operatiuni, foarte dorite de mullti, in mod onest, iar de altii, in
mod neonest.
Aceasta fiind caracteristica operatiunilor de rnandat, urmeazg s le examingm si sub urmgtoarele puncte de privire:
a) la lumina principiilor cooperatiste; b) in raport Cu realitatea
cooperatiei noastre; i c) in raport cu specificul nostru rornanesc, pentru ca astfel s putem desprinde concluziunile necesare
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
170
cc) La lumina principillor cooperatiste.
Principiile cooperatiste reclarn ca o unitate cooperatist

lucreze, in diversele ei activitti, cu asociatii ce o compun,
pentru folosul moral, pi material, nemijlocit al ac?.stor aso-
ciati, in primul rnd.

Raportnd operatiuni.e de mandat la acest principiu, ar
urma ca, in conformitate cu el, zisele operatiuni ea' fie indeplinite in icanditiunile urmgoare : a) numai prin unittile cooperatiste ; b) numai prin asociatii acestor unitti; c) numai pentru
i pentru folosul lor.
productiia asociatillor
In aceste condipiuni, operatiunile de manda't; ar constitui

o actiune de valorificare a produselor agricole apartinand.
In mod exclusiv, membrilor unittilor cooperatiste.
La aceste
ar fi trebuit sd se reducA operatiunile
de mandat, potrivit prineipiilor cooperatiste.
In ponsecint, in primul rfind, Cooperatia nu ar fi trebuit
SA extind indeplinirea operatiunilor sale de mandat, in zonele
In care nu avea organizatii, deci n'ar fi trebuit s. se adreseze altor elemente comerciale (negustori, lanci locale, etc.)
pentru desgvfirpirea aoestor operatiuni.
Principiile cooperatiste o impiedecau dela aceasta.
In al doilea rand, ohiar in zonele in 'care Cooperatia air

fi avut unittile sale, operatiunile de mandat tirebutau limitate numai la productiunea asociatilor cooperatori, iar nu s. fie
extinse, peste aceast limit, la once productiune, de la' ori

cine ar fi venit.
Principiile cooperatiste o impiedicau pi dela aceasta revrsare, peste trmurile normale pi determinate ale albiei
cooperatiste.
Operatiunile de mandat J realitatile cooperatiste.

Dac principiile cooperatiste incadrau operatiunile de
13)
mandat in limitele indicate pi le restrangeau numai la zona

mai sus delimitatd,
realittile ins erau cu totul allele.
Din verificArifle i anchetele ce intreprinsesem, rezultau
urmtoarele constatri
anterioare :
in mare parte expuse pi in capitolele
www.dacoromanica.ro
171
Operatiunile de mandat se indeplineau, de Cooperatie.

nu numai prin unitiltile sale, ci i In afarg de ele, prin diver* negustori sau Intreprinderi comerciale ;
Prin operatiunile de marviat, se cdlectau produse, nu
numai dela asociatii cooperatori, dar si dela once producgtori,
In afar deci de organizarea cooperatistg
Prin aceast procedare, operatiunea de mandat cooperatist, se transformase, la marea majoritate a cazurilor,
operatiune pur cornerciald de colectare, de cumpgrane, pentru
Stat, a unor anumite produse agriscole, peste i in afar de
reteaua cooperatistg
Cooperatia devenea, astfel, un simplu intermediar comercial, de cumprare, Intre productori i Stat, retribuit cu un
comision ;
Operatiunile de mandat, pentru partea care se efectua

cu concursul unitgtilor cooperatiste, au dat prilejul unor manipulgri foarte criticabile, cu portofoliul de polite, pe care
Centrala colectoare le cerea, dela acele unitti, incurajAnd
astfel, emiterea de polite fdrg cauz real, si consacrand sisasa
temul neregulilor contabile, generatoare de abuzuri,
cum am, artat, amgnuntit, intr'unul din capitolele anterioare;
In cadrul operatiunilor de mandat, Centrala colectoare
percepea dobAnzi nejustificate, dela unitdtile ajutiitoare, pentru a realiza cgt mai multe beneficii, In loc sg mating acedile
unitgti Operatiunea de mandat devenea, a,stfel, o afacere
specialg a Centralei, din care urma sg tragg maximum de cgsfig, cu putintg, chiar i In dauna unitgtilor pe care trebuia sg
le susting ;
Operatiunile de mandat constituiau un foarte potrivit
prilej, pentru a se trece in contul Statului, o serie de cheltueli, inflisate in mod falacics, ca fiind efectuate pentru aceste
operatiuni, realizindu-se astfel beneficii latente;

Cheltuelile impreunate au operatiunile de mandat, pe
care Centrala colectoare le cleconta. In debitul Statului, erau
excesiv de mari,
scumpind marf a uneori cu. circa 28% din
valparea ei,
precum am argtat Intr'un capitol anterior
scumpire ce nu falosea sgteanului producgtor, dar pe care o
www.dacoromanica.ro
172
platea consumatorul i de care beneficia, in mod exclusiv,

numita Centrala cooperatista;
Operatiunile de mandat constituiau un prilej pentru

Centrala rnandatara, de a intrebuinta si la alite operatiuni, deci
In mod neingaduit, fondurile puse la dispozitia ei. de Banca
Nationala, pentru exclusiva executare a mandatului respectiv;
Se mai constata ca, unitatile cooperatiste cclectoare, in
cadrul acestor operatiuni de mandat, in 3,oc sa constirtue un
organ de sprijin, indrumare i rtutelane a plugarillor cooperatori, cautau s speculeze productia acestora, trecAnd deseori o
calitate inferioara celei reale, indicata 'de saimovar, sau o

cantitate inferioar celei livrate de stean, pentru ca, astfel,
din difenenta de pret, la calitate sau cantitate, &A se realizeze
beneficii, in detrimentrul steanului, pe care avea menirea

sa-1 sprirme.
Pentru aducerea la indeplinire a operatiunilior de man-
dat, foarte rare erau cooperativele care aveau arganizarea

necesara Cele mai mult dintre ele nu aveau magazii, pentru
colectarea i conditionarea cerealelor, nu aveau mijloacele proprii de tnansport.
Datonita conditiunalor, avantajelor, sau ispitelar mai sus
mentionalle, operatiunile de mandat erau foarte dorite si
autate de Cooperatie, ele ocupand marea majoritate din activitatea acestora.
Prin atari operatiuni, Centrala coopenatista mandatar
unitrtile ajutatoare, puteau realiza interesante beneficii, dar
tot datorita acestor operatiuni, Cooperatia era foarte mult deviata, dela rosturile ei firesti, dela principiile cairtlinale ce
trebuiau sa o guverneze; era abatutd dela obiectivele primordiale ce t. 'ebuia sa atinga, atrasa fiind de ispita castigurilor
usoare i fara multe sfortari, pe cal laturalnice i spre practici, deseari criticabile.
Aceasta falsa pozitiune a Cooperatiei, din punct de vedere
al normelor ei de conducere i all telurilor ei sociale i econo-
mice, s'a invederat, mai cu osebire, in aaeasta perioada de

rzboiu, cand autoritatea mi2itar, pentru asigurarea aprovizionarii armatei si a nopulatiei civile, a creat Centrele de
exploatare teritoriale", In 'fiecare judet. Aceste Centre au
www.dacoromanica.ro
173
fost constituite din organe militare, puse sub conducerea

Subsecretariatului de -Stat al Aprovizionrii si sub ordinele
autoriftilor militare superioare.
Atributiunile principale, date a,cestor Centre militare, au
fost inventarierea dispanibilittilor de eereale din fiecare
judet; blocarea lor, ccxnform normelor in vigoane, pe diverse
cantitti i pentru diverse seopuri; colectanea
libere peritru necesitatile de insmntare, aprovizionare a
anmatei si alimentare a populatiei civile.
Aceste Centre militare,
pe cat se pare
si-au
nit in mod destul de satisfcgtor, atributiunile lor. Nu este
exclus, ea In once sistern de organizare eu organe multiple,
s se inregistreze i in eadrul activitAtii acestor Centre, operatiuni criticabile sau ilicite ; in linie generald insg, activitatea lor a lost multumitoare.
Pe aceastd activitate insk normele in vigoare au grevat
Cooperatia, pentru ea aceasta s efectueze o parte din atributiuni i anume : aprovizionarea Cu grAu de sdrnanta si
provizionarea pentru necesitatile populatiei civile. Adia, un
mandat in felul celor anterioare.
In aceste conditiuni, activitatea Coopenatiei a devenit
maa redus, eAci intreaga opera de inventariec.re a stocurcilor si
disponibilietilor, la fiecare piugar producfitor ; constatarea
disponibilului liber pe fiecare comung; ridicarea lui de la fiecare produator ; transportarea ui ia gard sau la moard, etc.
marea majoritate a tuturor acestor operatiuni, au fost indeplinitet de Centrele militare, mai sus mentionate, prin subcentrele $i organele lor in subordine, cu concursl administralief locale si cu transportul plugarilor, deseori rechizitionati
de aceste autoritti.
Cooperatia, in aceste conditiuni, suprapusA parazitar, pe
activitatile Centrelor militare si a corganelor administrative,
n'a avut sfortAri de fcut, ci numai beneficiile de realizat.
Aceste beneficii, ins, au avut si o consecint :
Au scumpit, in mod nelegitim, graul de la produator

la consumator, frd ca producAtorul s fi avut vreun avantaj
numai pentru a se remunera un simulacru de activitate

cooperatistii.
www.dacoromanica.ro
174
CAP. IV.
In atari imprejurri exceptionale si Cu existanta unei organizri satisfdatoare, ca aceea a Centrelor militare mai sus
cred c insrcinarea Ccoperatiei, cu asemenea
mentionate,
operatiuni de mandat, nu si-ar fi gsit nici o ratiune practicA.
Ca ciudtenie a situatiunii, mai mentionez ea' mandatui
pentru strngerea si distribuirea grului de smntd, dat Cooperatiei, se efectua, in marea majoritate a cazurilar, din stocurile colectate i inventariate, prin Centrele militare si organele comunale, sub privigherea organelor agricole locale, de
intreg acest sistem al Centrelor militare, incepnd dela ograda
plugarului producdtor, pa'n la rampa de incrcare a grei.
Statul deci, prin organele lui militare si agricole, efectua
In marea majoritate a cazurilor, operatiunea de repartitie a
graului pentru sdrnntd i totusi Cooperatia, creea i se dduse
acest mandat, era titulara tuturor acestor activitati ale Statului, cu dreptul icorelativ la comisianul stabilit.
In rezumat, realittile cooperatiste mai sus mentionate,
ne duc la consttarea c, prin operatiunile de mandat, Cooperatia a deviat dela principiile adevdrate care trebuiau sd o
cilluzeascA si dela directivele primordiale ce avea de indeplinit.
Aceste operatiuni, seducdtoare prin beneficiile usor realizabile, pe de o parte, au cresicut inlduntrul aativittii cooperatiste, constituind marele volum al indeletnicirilor ei, iar pe
de alt parte,
au fast prilejul deselor infractiuni la normele sdngtoase, corecte si m.orale, de actiune si organizare, ce
trebuiau s'a' predomine In Cooperatie.
Falsificarea i alterarea miscrii cooperatiste, la noi
tarii, este datorit, in bun msurd, i practicei exagerate, inde/ung repetate, a operatiunilor de mandat.
7) Operatiunile de mandat examinate la lumina
specificului nostru.
Fat de consta t'Afile mai sus enumerate, ce ne a.ratd

modul in care se proecteazd principlile cooperatiste, relative
la operatiunile de mandat, pe plnul concret al realittilor
din acest sector,
este necesar s examinm aceste operatiuni si la lumina specificului nostru romanesc.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
SPECIFICUL COOPURATIST ROMANESC
175
Operatiunile de mandat, avnd ca obiect, in marea majoritate a lor, colectarea, in special, a recoltelor de grau.
in scopul unei mai bune valorificri a lor, sa.0 in scopul apropentru o obiectiva
vizionrii armatei i populatiei civile,
examinare a problemei, se impune deci concretizarea situatiet
noastre in acest sector, adicgt descrierea specificului nostru,
in aceasta zona de activitate economic.
Cum se infatisa situatia noastr, din punct de vedare al
recoltelor de gral.], al posibilitatilor conjucturale de valorificare, al instrumentelor technice i comerciale necesare acestet
valorificari, al organelor i politicei de valorificare ?
Situatiunea, cu privire la toate aceste grave probleme, se
infatisa precum se detscrie mai jos.
Le numesc: grave probleme,
deoarece, tara noastra,
Fprijinindu-se, ca putere de productie majoritara, ca activitate
economica, venit national, ordine ori linite publica si sociala,
pe o buna valorificare a recoltelor, aceasta. constitue o primordiera si grava problema. pentru respiratia linistit si sanatoas a tarii noastre.
Cum se infatia aceasta respiratle a organismului national ?
lata inregistrarile graficului, de pe fisa de observatiune

clinicA:
Considerate in massa lor majoritara, recoltele noastre

de grau erau inferioare din punct de vedere calitativ, si foarte
divizate, din punct de vedere al ornogeneitatii partidelor de 'Vanzare,
faI4 de recoltele tarilor concurente, ajunse la o supe-
rioritate calitativ demna de invidiat si la o con.ditionare comercial, ultra moderna, potrivit necesitatilor rafinate ale
pietelor consumatoare
Dei de zeci de ani se realizase, in tarile concurente

noua, organizarea technica indispensabila valorificarii grAului :
reteaua de silozuri i warantarea,
instrumente Mea de care
nu se poate icancepe o burla comercializare a graului pe pietele mondiale, i IliCi o supap de asurare a crizelor interne
de productiune,
dei aceste puternice i eficace pilde, traiau
ne infrAngeau, de zeci de ani,
totu.si, tara noastra,
www.dacoromanica.ro
176
producatcore i exportatoare de grau, nu avea nici instrumen-
tul technic al silozurilor, nici acela financiar a;1 warantarit

C) Tara noastra, producatoare i exportatoare de gram,
pretuit factor pe piata mondiala, Mainte 'de razboiul din
1914-1918, nu avea nici un fel de organizare interna, in vederea valorificarii recoltelor excedentare. Ministerul Agri,
culturii si Domenhlor, Carnerele agricole, sau alt organ de
Stat, nu Injghebaserd nici o modalitate administrativa de prevedere, In scopul valQrificrii recoltelor excedentare.
Nici o masura de prudent nu era luat, de vreun organ
de Stat. Astfel, nu s'ar lsa neindiguite, far de zagazuri,
fr nici o masurd de aparare, albiile fluviilor, dei sunt recunoscute ca inund intreg jurul, la 2-3 ani, in mod endemic ;
tot astfel, dei se eunostea necesitatea de a se preveni si

,lua masuri, pentru o bung valorificare a recoltelor ice inundau tara, u excedentul productiei lor, la 2-3 ani, In mod
aproape regulq,
totusi nu se organizase nici o masura
de aprare preventiva a plugarilor, nu se Injghebase nici

un sistem, in scopul de a se par i preveru grelele consecinte, asupra egricultoriler i asupra tarii.
In fiecare an, cand veneau inundatiile amenintatoare, ale
recoltelor imbelsugate, guvernele cautau solutiuni de expe-dient i paleative, pentru un singur an.
Si apoi, data trecuta primejdia, iarsi se revenea la sistemul pasivittii, care nu invta aproape nimic din experien-
tele proprii, neoum din cele ee priveau alte tart

d) La toate aceste triste situatiuni, se mai adauga i faptul c, aproape In totalitatea lui, comertul nostru de cereale
cu streinatatea, era In mainile streinilor negustori sau case
exportatoare, in bung masur'; agenti ai marilor firme moildiale, de prin streintate, pentru comertul de cereale; reprezentanti ai organelor private ori publice, de prin tarile consumatoare de grau.
In aceste condititmi, este evident ca, ceea ce prezida la
activitatea acestor begustori de cereale, fixati In tara, era

interesul lor comercial, beneficiul operatiunilor lor, iar nu
interesul economiei noastne nationale.
www.dacoromanica.ro
177
e) In conditiunile de mai sus, once recolta excedentar

i aceasta se intampla destul de des,
a noastr,
din cauza
slabei calitati i a lipsei de organizare mai sus artat,
la preturi egale, era batuta de concurenta strein. Se intimpla insa foarte des, ca prOul de revenire al recoltelor noastre, sa fie mai mare dect al celor streine, care lucrau dup
metode intensive si r.ationale, similare celor din marea industrie.
De asemenea, foarfeca intern' dintre preturile agricole

cele industriale, a.dica diferenta dintre ele, fiind destul de
mare, aceasta imprejurare ufnit si du o tendinta de oarecare
demagogie politic,
irfdruma guvernele la stabilirea urior
preturi agricole interne, totdeauna mult superioare celor de
pe pietele mondiale.
Asa dar, la calitatea inferioara a recoltelor noastre ; la
partizi de export mrunte i neomagene ; la lipsa de organizara interna, technica i financiara pentru valorificare; la
un comert de export aproape integral in minile streinilor,
la toate aceste ingrate conditiuni ale recoltelor nGastre,
se mai adaugau i preturile interne, superioare celor mondiale.
lin atari conditiuni, evident ca tara risca s Taman-A cu

surplusul exportabil al recoltelor sale, nevndut, iar acesta s
exercite, astfel, o presiune primejdioasa asupra preturilor agra-
cole interne, asupra puterii de cumparare a plugarilor, s

declanseze, intr'un tuvant, crizele agricole, cu gravele
resfrngeri asupra ordinei economice, asupra 1initei sociale
si or'dinei publice interne.
In fata acestor crize endemice, prin care trecea economia
in loe s se mearga la cauzele acestei
noastr national,
situdtiuni i sa se infaptuiasca, astfel, organizatiunile necesare, indicate de acele cauze si de experientele tarilar concuin loc s se adopte aceast metoda, rationala i sigura,
rente,
de prevenire i remediere, se recurgea la solutiunile de expedient, ale asa ziselor valorificari".
Statul lua asupra sa diferenta dintre preturile interne

pentru a exporta astfel
ridicate i cele mondiale, scazute
Vol. U.
12
www.dacoromanica.ro
CAP. IV. - SPEC1FICUL COOPERATIST ROMANESC
178
cantitatea de gilt' necesara micsorarii hipertensiuinei, usuraxii presiunei interne.

Marturisesc, insa ca, in conditiunile mai sus aratate, a-
ceasta era una din putinele solutiuni posibile i poate cea

mai expeditiva.
Ea insa reclama, deseori, pentru a se evita specula infer-
no, efectuarea operatiunei prealabile de colectare a eerealelor, ce se aruncau pe piata, de producatori, In epoca explosiva a recoltei, adica la inceputul ei.
Statul, cum am aratat mai sus, neavand nici un f el de
organizare, In acest scop, singura institutie care putea ajuta
operatiunea de colectare, un epoca explosiv', nu era de cat
Cooperatia.
In felul acesta, politica de valarificare" interna, conducea, aproape In mod automat, la partile Cooperatiei, care
precum am aratat mat
era astfel angrenata in operatiuni,
In mare parte, contrare principiilor ce trebuiau sa o
sus,
guverneze i obiectivelor primardiale ce trebuiau SA o preocupe, In mod exciusiv.
De asemenea, Cooperatia, pentru considerentele mai sus
expuse, astepta bucuroasa prilejul acestor operatiuni de man-
dat, pentru rathmile de beneficii apreciabile i lesne de realizat.
lata idevarul obiectiv asupra acestar situatiuni, dureroase dar caracteristice, situalium care alcaluiau specificul
tarii noastre, In acest sector.
Acest specific, IntoCmai unei fatalitati hotaritoare si de
neinlaturat, rreclama, determina colabararea # activitatea
Cooperatiei, prin aceste operatiuni de mandat, In politica de
valorificare a recoltelor noastre de grail.
Aceasta fatalitate, acest imperativ de Stat, scotea astfel
Cooperatia noastra, din fagasul i respectul bunelor principii,
ce trebuiau sa o caluzeasca, 4 o aruncau in valtoarea urrior
operatiuni, deviate de la calea i obiectivele ei ortodoxe. Cale
cu beneficii, de sigur, ,cale abtuta 'dela menirea miscarit,
dar pe care ea nu o &wise initial.
www.dacoromanica.ro
Asa fiind, in mod obiectiv, nu se poate face nici o invinuire Cooperatiei.
Eu insumi, ca ministru al Economiei Nationale, In anul

1938, am fost nevoit sa fac apel la Cooperatie, pentru salvarea situatiei plugarilor, primejduita de exceptionala imbelsugare a recoltei de grau, din acel en, i de o conjunctura intemationala, din cele mai ingrate.
In adevr, recolta de grail din anul 1933, s'a prezentat
in conditiunile urmatoare, pe care le citez din lucrarea d-lui I.
I. Tatos : Politica graului in Romania" publicata in revista
Independenta Economie" No. 3-5 din 1941:

Suprafata insamantata cu grail, a fost, in anul 1938, de
3.818.242 Ha. fata de 3.551.862 in anul precedent, &Ilea o
crestere de 7.50%.
Productia de grau a fost. in 1938, de 482.143 vagoane,
fag de cea precedenta (1937) de 376.008 vag., deci cu 106.135
vag. mai mare. Fata de media quingenala, acea productie reprezenta un spor de 222.876 vagoane, adie 85%.
Era cea mai cmare iproductie pe care o avusese vreodat
tara, in epoca de dupa trazboiu, de la 1916.
Calitatea ei insa, era mediocra.
Pala de necesitatile interne de consum, ramanea un excedent exportabil, intre 125-150.000 vagoane. Aceastri mare
massa a prisosului constituia primejdia acelei recolte.
Din nefericire, insa, aceasta situatie interna se conjuga

cu o situatiun.e externa foarte grea. Productia mondiala a
campaniei 1938 fusese de 16.340.000 vag. gru, fata de recolta
deci, cu un plus de protciucprecedenta de 15.080.000 vag.,
i cu un stocaj mon:dial care atingea, 1.650.000
tie
vag. gru, in luna August 1938, fata de 1.570.000 din luna

August 1937.
Supraproductia i sporirea stocajului mondial, au provocat o adane prabusire a preturilor mondiale, la grail : dela
16,98_ fr. aur, in 1937, la 9,55 fr. aur, in August 1938.
In schimb, neeesitatile economice interne, ordinea
nistea Wit
reclamau acordarea unui pret remuneratoriu,

plugarului nostru, pret care depaea evident, pe cel extern.
www.dacoromanica.ro
180
De asemenea, necesittile economiei nationale reclamau

exportarea, in conditiunile cele mai avantajoase, a surplusului de productiutne cAci, era nedemn de noi, ca Providenta
s ne 'dea o recolt5, cum de peste 20 de ani nu mai avusese
tara, lar oamienii s nu fie vrednici a o valorifica.
NecesitOtile noastre de transfer, pentru armament, materii prime si plti de Stat, pentru importdri primordiale,
trebuitoare economiei i Inzestrrii nationale, etc., reclamam
deasemenea realizarea, din aceast recolt, a instrumentelor
celor mai bune de plat, adic a devizelor libere, cat mai numeroase cu putintd.
Astfel, niciodatO productia noastr agricol5, nu puproblemg mai ingratO i mai serioas, ca aceia din
sese
anul 1938.
Pentru solutionarea acestei exceptional de grave situatiuni, nu am gsit, la Stat, nici o organizartiune, nici un instrument adequat : niel silozuri, nici organe canstituite in vederea unor atari nevoi, iar comertul de cereale era, in marea lui majoritate, pe mna streinilort care si incepuser
serioas specul la bnisse".
In aceast situatiune, exceptional de IngrijorAtoare, neavnd nici un instrument de Stat sau particular, pe care s
sprijin, in mod efectiv. -- am pus in aplicare o serie de milsuri si, intre altele, am recurs si la concursul Coopergiei, ca
singura organizatie Cu care m puteam ajuta.
In atari condipiuni, .socoteam la circa 3 miliarde de lei,

sacrificiile pe care trebuia s le facg Statul, cu acea actiune
de valorificare ce intreprindeam, pentru a salva contravaloa rea cuvenit acelei recolte, ca venit pentru economia nwtional i pentru plugari.
Imi aduc aminte, cu cleosebit satisfactiune, de aceast
hotOrit i curajoasO actiune, dusO in colaborare cu Cooperatia.
In decursul acestei &arm i energice lupte, am avut prilejul s verific, din nou, pretuitele calitti, de limpede si precis gndire, de reflectatO dar energic i nesavit actiune,
de d'arz, dar urban6 i civilizat putere de Organizare, pe
www.dacoromanica.ro
CAP. IV. - SPECIFICITL COOPERATIST ROMANESC
181
care le desfasura d. Ren Ramniceanu, atunci Director General la Institutul National al Cooperatiei (Incop), precum
prilejul de a descoperi dinamica destoinicie, vibranta straduinta i neobosita inteligenta, totdeauna gata de lupta, a
d-lui G. Minescu, la acea epoca devenit Director al Diviziunei Economice, in Incop.
Vad siiacum unele din soenele colaborkii noastre : Mrtile tuturor depozitelor si magaziilor, din tara, alcatuite in
vederea depozitarii cantittilor de grau, pe care agricultorii
le aruncau pe plata, si pe caree Incop trebuia sa le cumpere,
la preturile oficiale ; statisticele slepurilor, inchirierea 1or ;
hartile organizatiilor oe trebuiau create, pe %ark pentru aceasta covarsitoare actiune... toate aceste operatiuni studiate,
chibzuite, discutate i hotrIte impreuna, ca la un Stat ma-
jor, In ajunul importantelor Wahl.

Si batalia a fost castigata.
S'a izbutit a se exporta, pe baza acelui sistem de valorificare, in campania agricola 1938-1939, cantitatea considerabila de 125.061 vagoane gru, fata de 25.046 vagoane
cat era media cincinala a exporturilor noastre de grail. Adica
de cinci ori mai mult, reprezentand, in acelasi timp, cel mai
mare export de grau, din ate avusese tara, dela 1919, si
In conditiunile mondiale cele mai grele.
Exportul acestei considerabile cantitati de grail. s'a efectuat, pentru circa 91.000 vagoane, adica pentru 71.93% din
totalul exportului de grau, In Vri cu devize libere sau devize
forte, partial blocate, i numai pentru circa 34.000 vagoane,
deci in
adica pentru 28.07%, in fri eu clearing complect,
conditiuni optime Cu putinta de contra-valoare.
Aceasta actiune de vale/x.1E0am, In loc sa coste circa 3.000
milioane lei, cat socoteam in planul de actiune, la inceputul

aceacampaniei, ea putea fi pierderea, sacrificiul Statului,
sta actiune s'a soldat cu un sacrificiu numai de lei 1.772 milioane, In loe de 3.000 milioane
In schimb, dupa calculele facute de d. I. I. Tatos,. In stuagricultura, economia nationala, a recudiul mai sus citat,
perat o valoare de 19.430 milioane lei, pentru acea recolta, fata
www.dacoromanica.ro
182
de 12.974 mil. lei, cat s'ar fi obtinut, daca nu realizam acea curagioasa i darza actiune de valorificare.
Astf el, cu un sacrifiaiu de 1.772 milioane lei, economia tarii a castigat 6.445 milioane lei valoare nationala.
De asemenea, partea exportabila a recoltei, se valorificase

In conditiunile optime cu putinta, in acea ingrata conjuncturd
externa. obtinandu-se cat mai multe devize necesare, cat mai
multe instrumente eficace de plata i cumparare externa, pentru economia nationall
Incop-ul realizase, in acelasi timp, o exceptional:a performanta, un remarcabil record : colectase 51.362 vag. gru, fata
prin destoinicia, hotarirea
de 6.650 vag. in anul precedent,
si competenta conducatorilor lui.
Izbutise, de asemenea, la imprejurrile externe exceptional de grele, sa efectueze exporturile in conditiunile optime cu
putint, i ca preturi si ca organizare de executiune.
In atari situatiuni cu astfel de rezultate, cred ca este locul sa citez cloud scrisori pe care incop-ul le-a prunit, ca urmare a straduintelor sale de organizare, civilizata i destoinica,
una dela Federazione italiana dei Consorzi Agrari, din Roma,
care spune :
In legatura cu executarea contractului de 100.000 tone de
grau romanesc, gasim de a noastr datorie sA vA exprimam cele
mai vii multumiri pentru colaborarea Dvs. care a insemnat o
indeplinire intocmai a conditiunilor statornicite si o executiune a operatiunei.
Urarea noastra este ca si pe viitor s' putem avea relatiuni de afaceri cu onorata Dvs institutiune i ca legturile
noastre comerciale i economice sa fie din ce in ce mai intense".
A doua este scrisoarea Ministerului britanic al aprovizionarii, care spunea :
Cu referire la importul de grau fcut de Board of Trade

la 20 Odtombrie 1938, Ira scrim in ntunele Board of Trade-ului,
spre a exprima satisfactiunea acestui Departament, asupra
graului livrat i spre a va multumi pentru cooperarea

Dvs. cu privire la urgenta cu care s'a livrat graul".
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
183
Astf el, Cooperatia izbutise a realiza, peste hotare, un ince-
put lgudabil de serioasg confirmare si reabilitare, a comertului romnesc de cereale.

Din toate considerentele si imprejurgrile mai sus expuse,
rezulta cum, conditiunile economice ale recoltelor noastre, normale sau exceptionale, cum specificul nostru, pe acest important sector economic, angrenau Cooperatia in operatiunile de
mandat, abtnd-o astfel si de la principiile sale organice, s'i de
la obiectivele sale primordiale.
Legea necesitgtilor, specifice sau exceptionale, din acest
sector al economiei noastre, fgcea apel la Cooperatie, nu in temeiul continutului si functiunilor ei cooperatiste, ci ca unic
organism, cu ramificatii pe targ, capabil sg educa o contributie insemnatg, operei de salvare din acele momente.
s) Rezumare.
Precum rezultg din expunerile de mai sus, principiile cooperatiste limiteazg operatiunile de mandat, la cadrul strict al
unittilor, si la productia asociatilor respectivi, adicg restrictiv, inlguntrul hotarelor miscgrii.
Realitgtile cooperatiste n,e relevau insg, o largg depgsire a
principiilor sus amintite, cu devierea Cooperatiei si de la obiectivele sale capitale.
Aceastg deviere era generatoarea unei serii insemnate de
alte abaten, la normele de bung regulg si de moralg comercial g ori cooperatistg, pe care le prilejuiau operatiunile de
rnandat, ispititoare prin beneficiile lor, usor realizabile.
Aceste criticabile realitti cooperatiste, erau trisa rezultanta fatalg a unui specific romnesc, ce domina sectorul valorificgrii agricole si dela care Cooperatia nu se putea sustrage,
chiar daca ar fi dorit.

Pentru a se evita deci angrenarea Cooperatiei, in operatiunile de mandat, cerutg de acel specific, se impunea aplicarea
unei politici de ansamblu, compusg dinteun complex de mgsuri si organizgri, menite sg atace direct causa rerum, cauza
producgtoare a specificului nostru si prin aceast metodg, sg
www.dacoromanica.ro
184
se ajunga, astf el, la inlaturarea consecintelor lui, data pentru

totdeauna.
Se impunea deci, o politica' de fond, nu de expedient, care
s atace problema pe urmatoarele directiuni
Ministerul de Agricultura i Domenii sa nu mai fie pasiv, In acest sector ; sa nu mai fie organ biurocratic, Inlaturat
pana si dela cele mai importante atributiuni, ctun eran, de pilda,
strangerea l Impartirea graului de samanta, incredin.tata Cooperatiei.
Aceasta actiune, ca multe altele In acest sector, incumban

in mod exclusiv, acelui departament, iar nu Cooperatlei.
In toate imprejurarile, in care se poate gsi un grup de
organe ale Statului, care sa indeplineasc misiunea de colectare a cerealelor, pentru aprovizionarea armatei sau a populatiei civile, s'a se evite Incredintarea, de atari mandate, Cooperatiei.
Astfel, armata are un serviciu de intendenta. Daca acest
serviciu nu este bun, trebue desfiintat. Daca are defecte, trebuesc lndreptate i serviciul reorganizat. Dar, ca Armata sa
alba servicii militare, speciale pentru aprovizionare i totusi,
aceasta operatie sa se faca de Cooperatie, aceasta este un nonsens.
De asemenea, administratia de Stat, pentru necesitatile

speciale de aprovizionare a populatiei civile, are organele exterioare ale Ministerului de Agricultura i Domenii, organele
administratiei locale (prefecti, pretori, primari, notan, etc.). In
vremurile attuale de razboiu, s'au arganizat i Centrele militare
de exploatare teritoriala, a cror satisfacatoare activitate am
aratat-o mal sus. Astfel, aproape integrala actiune de inventariere, blocare, colectare, sau transport a graului, se desavirseste sau se poate desavarsi, de aceste organe i, totusi ele sunt
pasive sau numai partial utilizate,
lar Cooperatia este an.grenata In atari operatiuni, ce devin parazitare l inutil costisitoare, In mentionatele Imprejurari,
nu ca cele din 1938.
In aceste situatiuni, grupul organelor de Stat mai sus mentionat, trebue Indrumat sa Indeplineasca Intreaga actiune de
aprovizionare a populatiei civile,
cad poate sa o faca,
iar
Cooperatia s fie dispensata. de acele Indeletniciri, care o abat,
www.dacoromanica.ro
185
o indeparteaza dela principiile sale organice si dela obiectivele ei, mult mai importante.
Cooperatia, in situatiunea ce examinara, redevine organizarea care trebue .sa valorifice, sa vnd, aparatului administrativ mai sus aftat, numai productia asociatilor cooperatori
exclusiv numai prin unitatile cooperatiste ce posea*.
In vederea recoltelor excedentare ce fericesc tara, la cate
2-3 tani, trebueste organizat aparatura technica de Stat, comerciara* si financiara silozurile i warantul,
neoesare valorificrii
spre a se evita, astfel, recurgerea la politica
de expedient,
mai sus descrisa, impusa de lipsa unei atari
organizad.
Din anul 1884, de cand s'au construit cele dintai dou silozuri, la Braila i Galati, precum i din 1909, cand s'au pus
aceasta proin explotare cele doua silozuri dela Constanta,
blema a facut obiectul multiplelor studii i chiar legi. In anii
1928, 1930, 1931, 1933, 1937, se fac o serie de sfortari, de incer-
cari pentru a se relua problema construirei retelei de silozuri.

Dar, din nefericire, toate aceste bune intentiuni, ale diverselor guverne, s'au oprit, au cazut, in f ata dificultatilor financiare.
Edificat,
prin experientele valorificarii recoltei din
1938 si a celor anterioare,
asupra intregei problerne; cons-
tatand ca a trebuit sa recurg i eu, la solutii de expedient,

chiar impotriva principiilor mele, in materie de Cooperatie,
pentru a salva situatia, In acea vara exceptional de grea, din
1938; constatand deasemenea ea, munai o serioasa retea de sipoate hilatura mare parte
hasotita de warantare,
lozuri,
din neajunsurile recoltelor excedentare si evita deviarea Cooinstruit de toate aceste invataperatiel dela obiectivele ei,
minte, prin experienta acelui an si a celor anteriori, am consinesoderat ca, problema finantani constructiei silozurilor,
ga.seasca formula
trebuia
lutionata de atatea decenii,
sfarsitul.
In acest scop, d. Vladimir Alexandrescu, seful Sectiei Cooperatiei ce infiintasem la Banca Nationala, primise hisardnarea de a studia problema silozurilor si a warantelor, In vederea construirii unei retele suficiente de atad instalatiuni, pre-
www.dacoromanica.ro
186
CAP. IV.
cum i In vederea Infiintrei, la Institutul de emisiune, a unei

sectiuni de warantare a cerealelor.
D. Vladimir Alexandrescu, in colaborare cu d. C. Oprescu,
au Intocmit un studiu foarte precis si documentat, care, probebil, se ggseste In arhivele Wncii Nationale, si care ne-a fost
foarte util la deslegarea acestor probleme.
In vederea realizrei practice a retelei de silozuri, realizare ce avortase, decenii de-arndul, din cauza lipsei mijloace1ar financiare,
am propus adunrei generale extraordinary
a actionarilor Bncii Nationale, de la 21 Februarie 1937, modificarea statutelor Institutului de Emisiune, In sensul abilitrei
acestui Institut, pentru a participa, cu mijloacele financiare necesare si la construirea retelei de silozuri, Indeprtnd astfel
piedicele statutare, care se opuneau la atari operatiuni. Adunarea general a votat modificrile propuse.
Astfel, se asigurau Inca dela inceputul anului 1937, miiloacele financiare necesare importantei realizri a silozurilor,
din proprie initiativ.
Colegul meu, din anul 1938, dela Departamentul Aerului
si Marinei, d. General Paul Teodorescu, convins de necesitatea
economica a silozurilor, a cror administrare o avea prin Regia porturilor s'i cailor de comunicatii pe ap (P. C. A.)
studiase si d-sa, prin zisa administratie, problema complectrii
retelei, intoamind un plan de con,structie, In acest scop.
Incontestabil ins c ii trebuiau, si d-sale, ca si predecesorilor s'al care se ocupasera cu eceast problem', mijloacele financiare necesare, destul de Insemnate.
Pentru ca studiile si intentiunea ludabil, a d-sale s

nu aib5 soarta celor din trecut
,am pus la dispozitia necesittilor de finantare, toate sumele treibuitoare, prin Banca
Nationall
Divergentiele intre P. C. A. si C. F. R. revendicand, fiecare
pentru sine, dreptul de a realiza constructia silozurilor. mai

ales cand au vzut c fondurile nu le vor lips.i, risca s compromit sau s intrzie executarea planului de constructiune.
Dar, o prompt lichidare a ziselor divergente, a readus
chestiunea pe unja adevratelor Infgptuiri.
Si astfel, dup 30 de ani, de asteptri, de incercgri si so-
www.dacoromanica.ro
187
vairi, de studii si legiferari bine interrtionate, dar fall rezulproblema silozurilor era reluata si asezat pe taramul
tate,
realizarilor, printeo indoit5 si clArz'a vonit de infdptuire ce se
intrunise: acea a competentei technice de constructie, s'i aceia
a finantarii indispensabile, si nesovaite.
Aceste cloud vointe, ce concordau asupra aceluiasi obiectiv,
au condus la inaltarea noilor silozuri pe care le are azi, economia agricola a trii, realizari impiedecate in parte, din pcate,
in cursul
de evenimentele externe si. interne ale razbomlui,
anilor 1940 si 1941, cand trebuia sa se termine, conform planului de constructie si finantare, edificarea intregei retele din
tar.
Mai mentionam, pentru a se ilustra s'i mai bine specificul
nostru ca, in Statele Unite ale Americei, marea tall producatoare de grail, cele dintai silozuri au fost construite de asocierea
fermierilor, de cooperarea lor.
La noi, Cooperatia era absorbita, nu la construirea de silozuri, ci la alte operatiuni.
Astfel, valorificarea recoltelor noastre, s'i in buna parte,
comercializarea lor, peste hotare,
puteau fi scoase din situatiunea ingrat In care se gseau, din specificul ingrijorator
care angrena si Cooperatia, in operatiuni de mandat.
In chipul acesta, se putea inlatura, IA blind parte, specificul dureros al trit, Cu intreg cortegiul lut de consecinte. ingrijoratoare.
Pentru a se remedia, in acelasi timp, si specificul privitor
la slaba calitate si lipsa de omogenitate a recoltelbr noastre,
am abordat, tot in anul 1938, spinoasa si complexa problema a reorganizarii Cooperatiei, ca unul din ins trumenteie
mai indicate, pentru a se realiza astfel, impreuna cu actiunea
conjugata a Ministerului de Agricultura si Domenii, opera de
inbunatatire cahtativ, a productiei Fatenilor nostri.
Pe aceste baze, organice si sanatoase, se puteau evita operatiunile de mandat ale Cooperatiei si, in consecinta, devierea
ei dela misiunea ce avea.
Para o atare reorganizare, Cooperatia era fatalmente angrenata in operatiunile suszise, impotriva principiilor si adevaratelor interese cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
188
5) Problema Federalelor.
Doctrina este unanima in a rectmoaste rolul insemnat al

Federalelor, in cadrul oricrei organizari cooperatiste.
Potrivit acestei doctrine, Federalele sunt cherna te a fi centrul de sprijin al tmitatilor asociate, sprijin pe care acestea
pot obtine, mai ales sub forma de mijloace financiare si actiune de control.
Principiile ortodoxe cooperatiste conditioneaza, in aoe1asi
timp, ca Federalele sa fie creatiunea spontan i eficienta a vointei unitatilor asociate, in caste soop, ele contribue cu propriile
mijloace, la bazele de constituire ale Federalei.
Acesta este continutul i rolul cooperatist al Federalelor.
a) Fata de aceast definitie a Federalei, formulat de doctrina i principiile cooperatiste, am vazut in capitolul respectiv
din acest volum, care erau realitatile pe care ni le relevau verificrile si ancheta ce intreprinsesem la Cooperatie.
Nu mai reproduc caracteristicele acestor realitati, mai sus
mentionate, pentru a nu le repeta; rezum irisa, infatisarea generala, sub care se prezentau mare parte din aceste organizatiuni cooperatiste, create, in majoritatea lor, cu pri1ejua actiunii de guvern pentru aprovizionarea populatiei,
in tim-
pul razboiului din 1916-1918, deci mai mult de sus in jos, de
Federalele, in buna
cat c,onfonm principillor cooperatiste.
parte, constituiau, numai de forma, organizatiuni cooperatiste;
In realitate, ele erau centre judetene, cu existent suspendata,
oarecum, ID spatiu : de jos, de la unitatile cooperatiste, pe care
trebuiau sa le ajute, nu aveau substanta suficienta, iar de sus,
de la Centrar, asteptau mana operatiunilor de mandat, ca
sa-si poata asigura fiinta.
Asteptau i mijloacele necesare, pe care si le transmit&
mai departe, unitatilor asociate, carora le scumpeau astfel creditul.
In aceasta pozitie de suspendare i intre aceste momente

de asteptare, multe din Federale erau in cutare de afaceri pe
care sa le realizeze, pe cont propriu, cu bani imprumutati dela
Banca Nationala, prin Centrale, pentru ca sa-tsi chiverniseasca
existenta.
Intr'un cuvant, mare parte din Federale se relevau ca or-
www.dacoromanica.ro
189
ganizatiuni pseudo-cooperatiste, creatiuni artificiale, desprinse, in majoritatea cazurilor, de legatura lor cu unitatile asociata
si deviate, in mare masura, dela obiectivele miscarii, spne afaceri proprii sau de mandat, contrare principiilor cooperatiste.
In atari conditiuni, nu este de mirare ca toti cei ce cunosteau aceste triste realitati, sa nu sovaie a proclama necesitatea
desfiintarii tuturor Federalelor.
b) Inainte insa, de a se statornici Jasupra soartei acestor
organizatiuni, cred ca este /i rational, a examina care este si
contributia specificului nostru romnesc, la starea de diformatiune i deviere, in care se gasea majoritatea Federalelor
noastre.
Un prim element, acela care a prezidat la nasterea majoritatii Federalelor, este strein oricarei preocupari cooperatiste necesitatea Statului de aprovizionare, a populatiei
In timpul razboiului 1916 1918.
Cand acesta este actul de nastere al celor mai multe dintre Federalele noastre, iar acest act era strein oricaror preocupari cooperatiste, s'ar putea spune chiar contra acestora,
cu.m s'ar fi putut ca structura s't functitmea acestor organisme,
sa nu se resimta de presitmea actului care le-a pecetluit fiinta ?
Se creiau asa zise unitati cooperatiste, tocmai cu menirea
de a face acte contrare principiilor cooperatiste.
Apoi, .acest fel de a fi si lucra, al multor Feclerale, a continuat. Cnd centralele erau insrcinate cu operatiuni de mandat, Federalele erau organe auxiliare, indispensabile indeplinirii acestor operatiuni.
Astfel, dela nastere pana azi, cele mai multe din aceste
organizatiuni cooperatiste, s'au desvoltat, au trait, in tiparul
unei diformate i false Cooperatii, maestrit de specificul necesitatilor noastre economice.
Unittile cooperatiste de gradul I, care contribuiseal la
capital mai mult
injghebarea capitalului social al Federalei,
formal, prin proportiile lui extrem de reduse,
asteptau sprijinul Federalei; dar aceasta, pentru a-1 putea acorda, trebuia
sa-1 obOnsa, in prealabil, prin Centrala, dela Banca Nationala.
Astfel, mijioacele de sprijin ajungeau, la stenii ,asociati,
trziu i scumpite, prin mijlocirea Federalelor.
www.dacoromanica.ro
190
Asa dar, un alt specific al nostru, reducea la operatiunea

de simplu intermediar, costisitor i inutil, sprijinul Federalelor, adic insasi obiectivul principal si rgiunea lor de a fi.
4. In atari conditiuni, create artificial, fara mijloace proprii suficiente, pe temei de activitati streine de Cooperatie,
In nadejdea mijloacelor materiale ce ar putea sa obtina dela
Stat,
se explica de ce majoritatea Federalelor erau avizate
s recurgil, la ori ce f el de afacen i operatiuni, pentru a-si asiguraS existenta, iar in aceast goata, pentru a tri sau edstiga,
unele din ele nu sovaiau a transgresa, a dispretui, nu numai
principiile cooperatiste, dar si normele moralei sau chiar dispozitiunile Codului penal.
Specificul nostru deci, necorectat i neinfranat la timp,
de conducerea Cooperatiei, in decursul ultimelor decenii, a determinat diformarea i falsificar ea funcOunilor i obieetivelor
cooperatiste ale Federalelor.
Aceste examinari urmeaz sa fie confruntate acum
Cu eonstatrile imbucuratoare, pe care le faceau verificrile
anchetele ce intreprinsesem.
In adevar, astfel cum am aratat la capitolul respectiv din
acest volum, aveam i satisfactiunea de a constata activitatea
rezultatele, demne de toata lauda, ale unor Federale.
Actiunea acestora se distingea, prin valoarea i eficienta
ei, att sub raportul miscarei cooperatiste, eit si din punct de
privire comercial.
Bonitate cooperatist, dublata de execelent bonitate comerciala.
Asa dar, puteau fi, in cadrul specificu/ui nostru, si FederaIe
bune, chiar foarte bune.

Toate aceste canstatri i confruntari de realitati, ne
arientau, ne artau c ne gaseam deci ,in fata unui ru partial si specific, care reclama o terapeutick tot partian si specified, lar nu o masura radicals& generala si ea atare excesiva,
ca acea de suprimare a tuturor Fede.ralelor.
Incontestabil, ea cele neviabile, ca on ce organism Nridat
de principiile unei existente normale, erau condarrmate s dispara, pentru a se curt.i astfel, repeaua cooperatista, de restul
unor organisme in descompunere.
Dar celelalte Federale, care intruneau conditiunile in-
www.dacoromanica.ro
191
trinsece de viabilitate, de existent proprie, dar care sufereau

numai de deformatiunile structurale sau functionale, imprimate lor de agentul extern al specifieului romnesc,
aceasta
categorie de Federale nu putea fi desfiintata; era chiar daunator, pentru miscarea cooperatist, sa fie desfiintan.
Ele trebuiau supuse unor tratamente de ortopedie cooperatista, pentru ca organele i functiunile deviate, sa fie coreetate i sa-si recapete, astfel, forma st functiunea, no; mal si corect cooperatista, pe care le pierduser.
Sunt astfel, in totul de acord, cu opiniunea exprimata de
d. Ren Ramniceanu, in studiul sat : Rolul Cooperatiei In
Economia Tarn" publican in revista Indrumatorul", din la-.
nuarie J943, studiu in care autorul Cu experient serioasa,
castigan in calitatea sa trecut de director general al Institutului National al Cooperatiei,
calauzit deci de realitatile
micarii, ajtmge la aceste judicioase concluziuni.
Federalele v.able, asa dar, trebuiau sa fie incadrate, in
mod riguros, in limitele sever respectate ale unei activitati real
cooperatiste, conform principiilor s't obiectivelor ortodoxe ale
unor atari unitti. Operatiuni cooperatiste, iar nu in afara de
limitele principiilor miscarii si de obiectivele cooperatiste de
sprijinire a unitatilor federate,
acesta trebuia sa fie cadrul
de activitate, normal si hotrit, al Federalelor.
e) In acelasi timp, realintile cooperatiste, confruntate cu
specificul nostru, indicau i un alt principiu ce trebuia respectat, pentru ca reteaua Federalelor sa se integreze, in mod
desvrsit, in cadrul cooperatist, din care evadase.
Acest principiu, era urmatorul
In ceea ce priveste infiintarea de noui Federale, trebuia sa
se aib in vedere ca, in viitor, sa nu se mai autorizeze crearea
de atari organisme, de cat daca existenta lor era reclamata de
o necesitate, sincer i real resimtita, a unintilor ce voiau sh
si-o creeze; iar aceasta necesitate trebuia sa fie justificata, la
rndul ei, de imperativul realizarn obiectivelor hotaritoare ale
economiei stesti, i numai in masura acestor obiective.
In acelasi timp, o Federala, reclamata de atari necesitati,
nu ar putea fi autorizata, daca nu intrunea s't condititmile necesare, materiale si de conducere, de a fimetiona cu respectarea
tuturor normelor i obiectivelor cooperatiste, mai sus aratate.
www.dacoromanica.ro
192
In felul acesta, se evita de a se mai spori, inlAuntrul organizgrei cooperatiste, Federalele artificiale, de tipul celor ce
trebuiau lichidate sau supuse rigurosului tratament de corectare a functiunilor diformate.

f) Totdeodat, experienta satisfdcgtoare arta ca. trebuia
incurajat desvoltarea Federatiunilor, astfel cum dovedea activitatea rodnica si de ludabil iradiatiune cooperatist, a Federatitmei cooperativelor viticole si precum dovedeste i Federatiunea cooperativelor de librrie, editur5 si arte grafice.
In eadrul acestor norme de mai sus, principiile i realitAtile cooperatiste, precum i specificul economiei noastre, ne indicau cum trebuiau 51 fie circumscrise, fiinta silu-nctiunea Federalelor, in cuprinsul retelei cooperatiste.
B) Coordonarea reformei.
1. Metode i criterii.
Din expunerile f Acute 'And in prezent, in capitoleae precedente, se poate constata cd, ancheta i verificarile ce intreprinsesem, pe intreaga retea cooperatist, prin organele
cii Nationale, izbutiser s aduc rezultate dorite, anume

consemnarea i stabilirea, obiectiv i amnuntitg, a fenome-
nului cooperatist, a realittilor cooperatiste, in toat intinderea, in toat varietatea i toat adancimea lor.
Aveam astfel, imaginea precisA i adevArat a Cooperatiei,
asa cum nimeni nu o putea avea, nici chiar organele de conducere ale acestei miscari.
O sumar i foarte rezumativ prezentare a imaginei acesteia, am facut-o inteun capitol anterior al acestui volum,
fr s'a fi redat ins6 totalitatea aspectelor ce compuneau acea
imagine, aci, precum am mai spus, am eliminat toate unibrela
sau petele cu caracter subiectiv sau personal, pentru a degaja
astf el i mai precis, conturul obiectiv, fizionomia ,autentica
miscarei.
Cooperatia, asa dar, nu mai era pentru mine un mister.

o necunoscut, partial sau total indescifrabilk ci poate pentru
Cunosand deci totalitatea realitAtilor cooperatiste, care
www.dacoromanica.ro
193
am procedat apoi
nu mai constituiau un secret pentru mine,
la confruntarea lor, cu specificul nostru romanesc, precurn si
Cu principiile doctrinei cooperatiste.
Din aceasta raportare a realitatilor cooperatiste, la scara
specificului nostru, mi-am explicat, in primul rand, existentak
modul de formatiune i cristalizarea insasi a ziselor realitati,
sub presiunea i influentele, variate si complexe, ale acelui
iar totodata, mi-am explicat i formatiunea unspecific,
ghiurilor de abateri, deviatiuni si diverse diformari, pe care
le prezentau realitatile cooperatiste, fata de dreptarele rigide
fixe ale principiilor cooperatiste.
Din aceasta complexa analiza,
pe care o ilustreaza,
parte, paginile precedente,
am desprins raportul de cauzalitate, inlauntrul organismului cooperatist, care mi era ini
dispensabil pentru actiunea de redresare a raiserei. Am izoL
lat astfel, cauzele de efecte, le-am comparat cu
astfel, am constatat cum complexul, activ sau pasiv, al specificului nostru, a influentat i determinat, Trilsanntrul structurei
functiunilor cooperatiste, dilatatiunile, devierne sau diformarile, in raport Cu liniile fixe ale principiilor cooperatist.
Prin aceasta metod pozitiva, a putea spune, de laborator,
cunoscand cauzele autentice ale realitatilor coopetal
tiste, avand in permanenta prezenta factorul, nonderator Si determinant, al specificului romanesc, i tabilind ca reper, Ca
obiectiv de atins, realizarea principiilor cooperatiste,
pe aceste baze pozitive, cu aceasta metoda de analiza, observatie
rationament tiinific, in permanent contact cu realitatile tarii
noastre,
am calcuflat si elabomt coordonatele .i principliie
de baza, ale reorganizarii Cooperatiei, precurn i diversele faz,
etape i metode tactice de realizare ale acestei reforme.
In consecinta, potrivit conceptiunei mele, astfel desavarOVA, reforma Cooperatiei nu putea fi copierea sau imprumutarea, fie chiar partiala numai, a unor formule sau sabloane coo:
peratiste, teoretice sau aplicate prin alte tart
In conceptia mea, Cooperatia nu este nici marfa, niel formula de import.
In fiecare tara, Cooperatia este ceea ce economia tarli realVol. II.
13
www.dacoromanica.ro
194
pective poate avea ca organizare cooperatistd, aceasta fiind rerultanta urnui complex national, a specificului fieedrei tdri.
Doream, fArA mndoial, sA vAd Cooperatia noastrA ating'dnd
infAptuind rezultatele, demne de toatA lauda, demne de inykliat, din alte OH, mai mici si mai sArace decAt noi; dar formulele i reteta acelor cooperatii, din nefericire, nu se puteau
si nu se pot administra, tale-quale, organismului nostru, edci
face obstacol complexul anatomic al specificului nostru.
Cooperatia bine organizatd i mult avansatA, din alte tAri,
ne poate inspira metode, genuri i directiuni de activitate; ne
poate fi pildA de perseverentA i destoinicie, de organizare technied i prevedere, de organizare comercialA incadratA in normele cooperatiste; ne poate stimula ou rezultatele ei strAlucite.
Dar Cooperatia altor popoare, nu ne poate imprumuta niel

mentalitatea oamenilor din acele tAri, nici educatia lor, nici
standardul de viatA, mai ridicat, din acele tri, nici situatia mai
desvoltatA sau mai organizatA a economiei nationale respective,
nici metodele superioare de productiune agricolA, nici regimul
asa dar,
sau moravurile politice ale dor, etc. etc. etc.
acesformula lor de orgnizare sau reteta lor de reusitA,
tea fiind legate si determinate de complexul caracteristic al

natiunei respective.
In consecintA, Cooperatia nefiind nici marfg, nici retet4
reorganizarea reclamatA de miscarea noastrA
de import,
cooperatistA, nu putea, in convingerea mea, recurge la sabloane
sau prototipuri cooperatiste, desprinse din abstractul doctrinelor sau din practica altor tAri, ci principiile i coordonatele acestei reforme, trebuiau sa fie elaboratul extras din realitAtiie
noastre cooperatiste, in concordantA cu specificul nostru national, si avAnd ca reper dreptarul principiilor cooperatiste,
estfel cum am formulat mai sus.

Asa dar, se impunea o metod specified de reformA, corespunzatoare specificului nostru national.
Numai astfel, o atare reformA putea sA coincidg, sA se ineadreze, sA corespundA complexului nostru de caracteristici
necesitti,
deci sA fie organick sA se incorporeze in structura i cerintele economiei noastre, prin urmare, s5 fie viabird si eficient5.
Iatd de ce, in conexiune cu aceastA conceptie i metod
www.dacoromanica.ro
195
de actiune ce ma calauzea, trebue sa fac si o marturisire ; nu

am nici un merit la chemarea, in tara la noi, a distinsului expert danez, d. M. Gormsen, pentru studierea i proptmerile de
reformare a organizatiei noastre cooperatiste.
Acesta este adevarul.
Cunosteam, indeajuns de bine si de adncit, situatia Cooperatiei noastre,precum rezulta, numai In mica msura, din
cele expuse in acest vo/um; cred ca mi cunosteam, deasemenea,
destul de temeinic, tara cu aspectele ei specifice, bune sau slabe, s't nu eram nici partizanul organizarilor dupa modele atraine. Pentru aceste considerente peremptocrii, nu simteam nevoia
unei atari expertize.
Ea fusese Insa angajata, mai dinainte, de catre Ministerul
Agriculturii i Domeniilor, de care depindca Cooperatia, la
ucea epoca.
Insarcinat fiind cu conducerea Ministerului Industriei si
Comertului, devenit apoi al Economiei Nationale trecand la
acest departament, sectorul Cooperatiei,
am gasit apelul la
d. expert M. Gormsen angajat, i persoana d-sale inconjurat5
de cele mai bune referinte.
In ace.ste conditiuni, am onorat mentionatul apel ce se

Meuse, de predecesorul meu, la d. expert M. Gormsen, nu numai din aceste consideratiuni, dar si pe convingerea ea, vizita,
studiul, impresle sau parerile umni distins cooperator strein,
despre starile Cooperatiei noastre, puteau fi utile.
Asttel, d. expert M. Gormsen a vencit In tara si i-am pus
la dispozitie, tot ce a dorit pentru a-si duce la bun sfirstt, studiul
Folosesc acest prilej pentru a sublinia ca, d. M. Gormsen,
este un distins cooperator, eminent specialist si cunoscator pozitiv, cu multa experienta, al activitatei cooperatiste din Danemarca si din alte tari.
13-sa a intocmit un raport foarte constiincios, asupra Cooperatiei noastre, remarcabil prin metoda i claritatea sa; poate
cel mai bun studiu pe care l-a facut, vreodata, un expert strein.
asupra miscarei noastre cooperatiste. Acest report a fost publicat In revista Independenta econorruca", No. 3-4 din 1943.
D. M. Gormsen a fost impresionat de trista situatie a Cooperatiei noastre, ale carei realitati dureroase le inregistreaz
www.dacoromanica.ro
196
(AP. IV. - SPECIFICUL COOPERATIST ROMANESC
Cu multa preciziune, evident numai pe aspectele i liniile lor

generale, neavand nici timpul, nici mijloacele de care dispusesem eu. prin verificarile si ancheta amanuntita ce facusem,
pentru ca s poata patrunde, pana in adancul detailat al reabtatilor miscarei.
Deasemenea, d. M. Gormsen mai descoperea i unele aspecte generale, din economia noastra agricola intarziata, precum si din structura priznitiv a satelor noastre, aspecte, evident, care, nota, romanilor, ne erau ctmoscute, dar care pe un
streizi, il impresionau si mai mult

D. M. Gormsen, descoperea deci, o parta numai, din multiplele aspecte ale specificului nostru romanesc si era firesc ca
d-sa sa nu fi putut imbratisa i prinde, de cat partial, complexul de fenomene caracteristice ale specificului nostru, inteo
singura ancheta', necunoscndu-ne bimba i venind pentru 'in-
dia ark in tara noastra.

Era firesc deci, ca inregistrarea d-sale s nu fie comolecta;
de multe ori, insa, intalnim romani, care nu-si cunosc, asa cum
se cuvine, starile economice, calitatile i pacatele neamului lor;
cu atat mai putin se poate pretinde aceasta, de la un strein.
Am constatat deci, ca d. expert M. Gormsen, a prins,
mod pozitiv si exact, aspectele generale si unele principale

caracteristice ale realitatilor noastre cooperatiste,
indeajuns de ingrijoratoare si de dureroase i pentru d-sa, ca
pentru mine, care le ctmosteam 0 mai adanc.
T). Gormsen, insa, pentru a deduce concluziunile si propunerile sale de reorganizare a Cooperatiei, a adoptat o me-
toda, n'asi putea spune gresita,
dar desigur nepotrivita
necesitatilor noastre.
In adevar. d-sa, dupg ce face constatarile generale si

Iprincipalele caracteristrce ale realiftilor Coopera-tiet dela
noi
raporteaza toate aceste realitati, la o singura unitate
de masura: la scara principiilor cooperatiste, (la aceste dreptare ortodoxe, dar rigide i (fixe, ideale sau streine, asttel curo
ele sunt consacrate de doctrina sau de practica altor tari occidentale,
fara a tine seama si de specificul tarei noastre.
de acest mare factor determinant, al deviatiilor i diformarilor Cooiperatiei de la noi.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV. - SPECIFIGUL COOPERATIST RODIANESC
197
Plecnd deci dala interpretarea realittilor noastre cooperatiste, numai prin prizma, fix i abstract, a principiilor
cooperatiste, ideale sau streine,
d. M. Gormsen a fost condus, evident, la unele concluzii si propuneri care, .ar prea
logice, judecate In ele inssi, In teorie sau dupg situatiile

din alte tra, dar care insd, de indat ce sunt reaiduse. din
zona abstractului i sunt coborite, confruntate cu realittile
distoneaz i Ii pierd ori ce valoare
specificului romnesc,
de realizare, practie i eficient.
Din aceste motive, dac pe deoparte, am putut constata

cA d. expert M Gormsen a prins, obiectiv i exact, tristele
ci ingrijorAtoarele aspecte generale i de linie principal, ale
pe de and parte, !rasa, nu
realittilor noastre cooperatiste,
am putut fi de acord cu unele concluziuni, false, ale d-sale,
care-I conduceau la solutiuni ineficace, pentru Cooperatia
noastr.
Reorganizarea Cooperatiei, In RomAnia, nu se putea Inprotofptui, niel dupA criterii sau norme ideale, niel
tipurile sau tiparele cooperatiste, ale tdrilor occidentale. Nu
pentru ea n'ar fi fost de dorit, ci pentru cg nu era cu putinta de realizat.

Reforma Cooperatiei noastre trebuia deci s se desvArseascA potrivit unor coandonate, unor principii i tmei metode, rezultate din realitAtile noastre cooperatiste, realitti care
trebuiau transformate i corectate, In perspectiva de reperare
a principiilor cooperatiste, Cu specificul trei noastre.
Din confruntarea, din consultaa-ea i armonizarea acestor
trei factor! .determinanti: realitAti cooperatiste, specific national si
cooperatiste,
trebuia s se nascA, sA se
concretizeze coordonatele, principiile de realizare ale reformel
cooper atiste.
AplicAnd aceast metod positivA, am ajuns la elaborarea

principalor de reorganizare a Cooperatlei.
Ele erau rezultatul lunilor neintrerupte, de strdanie

studii, Incepute cu argantizarea i efectuarea verificArillor
anchetei, a intreaga retea cooperratistA, ce Intreprkosesem,
www.dacoromanica.ro
198
prin sutele de organe ale Bncii Nationale, precum i deboretal constiincios al numerciaselor nopti de ,analiz, de examinare, de confruntare si de oilyiectiva gandire.
Asezam, astfel, la temeliile si la inceputul acelei opere de
reorganizare, cea mai vast ancheta de cunoastere a realitAPor si de inregistrare a specificului nostru cauzal, e1imnad
din metoida reformei ce preconizam, deprinderea imitatici,
upar& i criticabilA, a formulelor de prin alte tAri, ineficace
inadaptabile satelar noastre.
Evident, sprijinit pe aceste temeii sigure, autentice, adinci si solide, cu o metiod& pozitivA i rational die lucru,
puteam purcede la construirea coloanelor, a principlilor coordonatoare ale reformei cooperatiste i m4 puteam bizui in puterca de encienta a Ion
2. Principiile reformei.
a) Ca metoda de realizare, ca tactica de reorganizare, trebuia constatat el reforma Cooperatiei nu se putea face dintr'odat, ci evolutiv, pe etape succesive i inlntuite intre ele,
cele dintAi, ,preggtind pe cele ce aveau s. urmeze.
Structura i functiumle Cooperatiei,
astfel cum ne reLevau realit&Vile constatate,
suferisera prea marl diformatiuni i devieri, iar organismul cooperatist era prea vast si
heterogen ; specificul nostru economic, in deosebi cel rural,
r:prezentA rezistente i laturi refractare destul de importante,
lar obiectivele ide reclresare a satelor, constituiau o problema
de un complex extrem de s'Anos,
pentru ea reforml, care
avea de scop corectarea vitillor de structur& i functiuni, consolidarea organismului cooperatist, dup aceast important&
operatie chirurgical, precum i orientarea ftmctiunilor lui,
spre obiectivele foarte importante ale economiei s'Atesti,
se poat face, inteun singur tempo, dintr'o singurd data.
O reform de atad. proportiuni,
iar o reform serioas4
nu putea fi de cfit astfel,
Cu obiective, atAt de ,complexe
si importante, nu se putea realiza de cat in faze, in etape succesive, serios indrumate i cantrolate, necesitnd o continuitate
www.dacoromanica.ro
199
de acune neconditionat, fall de care, Intreaga reform era

amenintatA a ramine trunchiata.
b) Potrivit conceptiei ce ma calauzea, reforma Cooperatiei
trebuda sa comporte cal putin trei faze, trei etape de metamorfoza, de evolutie :
1. Etapa intdi : cea mai ingrata, cea mai duri cea mai
spinoasa, era faza operatirunilor de mare chirurgie, Inlauntrul
careia, cu tact, pe diverse momente succesive,
cad ILU se
puteau efectua toate, deodata, fdra a provoca ceea ce chirurgii
numesc choc" operatoriu,
succesiv deci, trebuia sa se de-.
savarseasc, In mod hotrit l curajos, operatiunea de refaoere a structurei organismului cooperatLst, prin Indepartarea
partilor gangrenate, neviabile.
Tot In aceasta etapa, trebuiau sa mal alba loc si operatiile de eliminare a materialului uman, dovedit ca inapt, daunator sau gangrenat.
Astfel, caganismul cooperatist, liberat de organele si ma-
terialul uman.ln descompunere, care li amenintau finta, si*

readus numai la ceea ce era normal, viabil i Cu putere de viicagainismul cooperatist, tot In aceast pritoare functiune,
ma faza, trebuia supus si unui tratament ortcrpedic, de redrefunctiunilor sale,
sare si de prima orientare stru.cturei
spre principiile cooperatiste si saare obiectivele primordiale nepentru a se deprinde astfel,
cesitate de econornia sateasca,
structura i functirunile sale, in vederea etapei a doua.
In vederea acestui Inceput de coreotare a functiunilor, de
tot In aceasta faza, orprima orientare ci reeducare a lor,
ganismul cooperatist, trebuia s primeasca injectarea masiva
a mijloacelor financiare, necesare atat pentru recastigarea

unei viabilitti active, cat si pentru ca, prin acest tonic, Cooperatia Intarita, sa poata radia Incredere, autoritate i prestigiu, in mediul social Inconjurator.
Cum Cooperatia nru se putea tmadui singur, nu se puinterventiunile chirurgicale hofgtea opera pe sine Insusi,
rite, curajoase si f ciarte cornplexe, mai sus mentionate, nu puteau fi desvarsite de cat de un alt factor, In afara de Co4a-peratie, lar aoesta nu putea fi de cat Statul.
www.dacoromanica.ro
200
Datorita acestel necesitati i pentru aceast etapa a re.

formei, Statul trebuia sa aiba puterile legale de interven-0.uct se poate de prompte si eficiente, pentru ea in felul
acesta, sa-si poata duce la bun sfarsit, ingrata misiune de a
salva Cooperatia.
Formula legar lusa, a drepturilor depline de intervenpune a Statalui, dac trebuia sa fie cAt se poate de eficace,
In acelasi timp nu trebuia sA contribue la permanentizarea apstui drept de interventie directa a Statului, in conducerea
Cooperatiei, cl dimpotrivg, trebuia sA pregatease tocmai evo-
lutia spre etapa a, doua, cand interventia Statului, ne mai

fiind att de ,necesarg ca in faza chirurgicala, ea sa poeta fi
restransg, redusg, treptat, ntunai la ceeace reclama acea faza
cea urmatoare ei.
Fortmula legala deei, a puterilor de interventiune a statului, trebuia sA pregateascA evolutiunea spre limitarea ziselor drepturi, lar nu spre permanenti72re, neeum spre desvol-
tare viitoare a lor.

2. Etapa a doua. Cooperatia corectat i refAeuta ea strueturg, material uman de conducere, viabilitate i prestigiu, prin
interventiile ehlrurgicale din etapa I-a, treb-uia s'a fie careetata, reeducata, reorganizat i ca functiuni.
Aceasta preocupare, sehitata inca din faza intaia, turma
sa faca obieetivul principal din etapa a dcrua.
Aceasta etapa urma, asa dar, sa dessvrseascA corectarea
functiunilor cooperatiste, reeducarea lor, pentru a fi readuse
pe liniile de miscare ale principillor coo,peratiste i pentru ea
ele sA fie coordonate, sincronizate i dirijate inspre obiectivele
reclamate de eeonomia satenilor imbunatatirea
productiei plugareti, rentabila ei valorificare i aprovizionarea satelor eu cele necesare lor.
Prin aceasta, programul cooperatist, miscarea era integrata in politica, in planul general de reorganizare si de redre-sare 'a ecdnoriiiei nationale, sectorul agricol.
planta generad de redresare al acestui sector agricol,
Cooperatia avea sa se Intlneasca i s'A colaboreze, cu toate cehilate argane, eapabile i indicate a lucra : organele Ministerului de Agriculturfi i Domenii, Camerele agricole,
www.dacoromanica.ro
201
catele Agricole, P. C. A. ou silozurile, etc., precum si cele ale

administratlei locale.
Din sooaterea pe teren a tuturor acestor organe ; din sincronizarea i colaborarea lar coordonata, cu Cooperatia, in
executarea aceluiasi plan general, din sectorul, agricol, in care,
toate aceste organe i institutiuni aveau determinate, fiecare
In parte, att atributiunile lor separate, cal i zonele de necesara colaborare intre ele ; din aceasta sincronizata actiune
trebuia sa rezulte indeplinirea planului general
colaborare,
de redresare, de imbunatatire a productiei si de valorificare,
In sectorul economiei agricole.
Cum clod, Cooperatia, avea importantul ei sector si
atributiunile ei hotaritoare, pe care trebuia SA le desvrseasea, in cuprinsul acestui plan, si cum toate aceste atributiuni
erau perfect concordate, cu obiectivele i misiunea Cooperatiei, cu proprille ei principii organice i ortodoxe,
aceasta
noua politica cooperatista, integrata astfel, In planul general
de redresare a economiei agricole satesti,
trebuia SA' domine, revarsnd lumina sa, deasupra etapelor de reforma a Couperatiei, ca un proector ce calauzeste, permanent, toate drupAna si cele mai mici poteci ale activitatii cooperatiste.
In etapa a doua Lisa, consacrata aproape exclusiv corectarii i reeducarii functiunilar cooperatiste, in aceasta etapa,
indrumarea functiunii spre obiectivele primorcliale, reciamate
de planul reclresarii satelor, trebuia s fie preocuparea de
capetenie, liotaritoare, a organelor de conducere cooperatist.
In consecint', In aceasta noua etapa, zisa conducere trebuia sa impiedice i sa interzica, operatiunile pseudo-cooperatiste i sit coordoneze lunctiunile i activitatea unittilor
de toate gradele i categariile economice, catre directivele
primordiale, reolamate de economia satelor, mai sus aratate,
perfect concordante i cu principiile cooperatiste.
Tot in aceasta etapa i pentru infaptuirea ziselor objective, Cooperatia trebuia sprijinita, cu importante Inijloace, in
vederea consolidaril
sporirli propriilor ei forte materiale,
pregatindu-se astfel i evolutia spre etapa a treia, spre etapa
de autonomie a miscarii cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
202
De asemenea, tot In etapa a doua, trebuia sa se Inceapa

reducerea, micsorarea privilegiilor legale, a priorittilor
scutirilor de tot felul, de care s'a abuzat In Cooperatie, i datorita carom, aceasta rniscare a devenit un organism quasiartificial, fara mare viabilitate intrinseca, far virtutile organice ale protpriilor ei forte,
ci In bung parte sustinuta printr'un excesiv protectionism de Stat. In lupta i activitatea
comerciala, In viata normala a tarii.

Fara o atare consolidare a propriilor puteri, Cu tara de
a rezista i birui, In libera concurenta, cu ceilalti factori comerciali din economia nationala, deci, fAr sprijinul exagerat lal unui protectionism de Stat,
Cooperatia nu-si putea
realiza legitima eutonomie, atat de mult dorit.
In aceasta de a doua faza, interventia Statului avea sa
fie reclusa, dela atributiimile de partiala conducere central
cooperatista, cum era In etapa intaia, numai la cele de indrumare si control, pentru ca sa se poata privighea, astfel, In mod
satisfacator, diriguirea functiunilor i activittilor cooperatiste, catre obiectivele primordiale stesti. In orbita concordanta
a princiipiilor cooperatiste.
3. Etapa a treia. In aceasta etap, trebuia s intre Cooperatia, complect rearganizata, ca structura i functiuni, solid
asezata pe axele principale de activitate, cu respectiarea principiilor cooperatiste,
spre Infaptuirea obiectivelor L atributiunilor ei mai sus amintite, conform politicei cooperatiste,
ir_tegrate In planul general de redresare a economiei rurale.
Cooperatia, astf el refaeuta, ea structura i functiuni, astfel Indrumata spre axa obiectivelor i principiilor ei calauzitoare, posedand plenituilinea propriilor ei forte si mijloace,
de eficienta actiune, In jocul liber de concurent al factorilor
intra, asa dar, In faza autonomiei sale atat de
economiei,
Indrentatite.
In aceasta etapa final a evolutiei cooperatiste, prezenta

Statului urma s se limiteze la exercitarea unei surpravegheri
tutelare, In vederea respectrii legilor In vigoare, a principiilor cooperatiste, precum i pentru aprarea intereselor coonece nu se pot apara singuri, astfel cum
ratorilor sateni,
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
203
Statul privigheazA i azi, In sectorul bancar obisnuit, interesele actionarilor i deponentilor.
Aceeasi supraveghere tutelarA a Statului, mai avea

preocuparea ca, activitatea i functnmile Cooperatiei, sd nu de-.
vieze dela atributiunile cardinale ce incubau acesteea, In
cadrul planului general de redresare agricolA, pentru imbun'tatilrea productiei sAtesti, si a unei rentabile valarificAri
a acesteia, precum # a unei necesare aproviziondri a satelor,
Cu cele trebuitoare, etc.
La aceste preocupAri, urma sA se limiteze supravegherea
tutelari a Statuaui, asupra miscArii cooperatiste.
In afarA de aceste preocupki de Stat, Cooperatia urin.a sA
se bucure de atributele complecte ale autonomiei sale, ca institutirune de covfirsitoare important, In cadrul economiei noastre noti(ynale.
c) De bunA seam5 insA cA etapele, mai sus mentionate, prin
care trebuiau sA treacA reforma i evolutia Cooperatiei, nu
reprezentau segmente, Cu limite strict determinate, In timp #
au un continut perfect determinat, invariabil i grAnituit
hotarul chapel vecine.
DesfAsurarea, in etape, a reformei cooperatiste ce intreprideam, nu avea nimic din rigiditatea unor scheme geometrice.
In care fazele evolutive, s'ar fi izolat Intre ele, ca niste casete
dreptunghiulare, perfect hotArnicite de vecinile lor, nepermitAnd aliei o comunicare intre ele, niel o prelungire de continut,
de la una, la urmAtoarea ei.
DimpotrivA, In conceptia mea, aceste faze, aceste etape ale
reformei, nu puteau fi In prealabil determinate, ca duratA a

lor. Nu puteam spune, dintru Inceput, dacA etapa intaia avea
sA dureze doi, trei sau patru ani, sau mai multi ; niel dacd
etapa a doua avea sA dureze alti patru, cinci sau sase am, ori
mai multi sou mai putini.
Nu puteam statornici, dintru inceput, nici continutul ex-.
clusiv sau invariabil al operatiunilor, mAsurilor, de tot felul ce
se puteau incadra In executarea programului fiecArei etape,
mai sus mentionat.
Stain obiectivele pe care treloula sA le realizez succesiv,
in fiecare etapA, in desfAsurarea acestui proces evolutiv de

reforme, unele mAsuri insA, programate a fi incepute din etapa
www.dacoromanica.ro
204
a doua, poate erau ajutate de Imprej-urgri, a fi Incepute mai

devreme, chiar din etapa Intaia; altele, care trebuiau s se
termine in ansamblul ce forma aceast etap, tirm.au s fie
continuate, poate, i In etapa urmtoare: altele, prin
trebuiau SA' evolweze dealungul tuturor etapelor.
Astfel fund, aceast desfsurare, pe etape, a reformei cooperatiste, mai sus expus, nu comporta nimic rigid, ci conceptia i alcatuirea ei, ei au cu totul elastice, pentru a se adapta, In
decursul desfsurrii lor, la toate Imprejurrile neprevAzute

ce se puteau ivi, fie favorabile, care le puteau ajuta i grbi, fie
nefavorabile, care le puteau Interzia cursul i cadenta.
O singura conditiune esential era insa necesar pentru
reusita acestei reforme: continuitatea; continuitatea reformei In toate fazele ei evolutive, pn la etapa final.
d) Potrivit cenceptiei de elastic6 adaptabilitate a evolutiei reformei, prevzusem In etapa intla, momentele i operatiunile mai jos enumerate, ce trebuiau executate, In cadrul
programului de interverrtii chirurgicale, menite SA' libereze organismul cooperatist de elemente gangrenate, precum i s-i
corecteze structura, fin vederea reclresrei viabilittiltsi prestigiului ei.
Aceste operatiuni i momente, erau urmaoarele :
1) Deplasarea centrului de gravitate al organismului cooperatist, dela Capital la sate.
Precum am aratat In capitolul precedent, intitulat : ReaMAO Cooperatiste",

organismul acestei miscgri, era dilatat,
In chip exceesiv, hipretrofiat, printr'o greoaie pluricefalie, la Ca-
pital, uncle Cooperatia Isi alcatuise cele cinci Centrale cu subdiviziunile loe,
pe cnd la sate, acolo unde trebuia ea' existe
adevgrata i puternica Cooperatie,
acolo, aceast miscare
avea un corp anemiat, aproape paralizat i extrem de subtiat.
Aratam, In sus mentionatul capitol cA, organismul cooperatist flcea impresia unei piramide rsturnate : baza, In loe
fie jos, era sus, iar vrful subtire, In loe s fie sus, era jos.
Cooperatia, In loe s fie dcisvoltat jos, la sate, se hipertrofiase In birocratia Centralelor din Capital, iar jos, la sate,
era amenintat
pierde echilibrul si a se prbusi, din cauza
acestei rilsturnri de situatii.
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
205
Asa dar, starea nonmala trebuia restabilita.

La Capitala, o curajoasg interventie chirurgicala trebuia
6d opereze pluricefalita de care suferea CoopeTatia, iar conducerea miscgrii trebuia redusa la un singur organism, comprimat, necesar primei faze de refacere structurala, i organizat
aitfel In Cat sa poata coresptmde, cu promptitudine i hotarire,
programului drastic de reorganizare, prevazut In etapa intaia.
In schimb, jos, la sate, Cooperatia trebuia intarita, desvoltea i indrumata spre obiectivele esentiale de ridicare a economlei targnesti.
In acest scop, trebuia s alba loc o alta serie de interventiuni chirugicale, menite sa elibereze corpul Cooperatiei.
organele periferke putrede, de unitatile In descompunere
neviabile.
De asemenea, alte operatiuni chirugicale, trebuiau sa elimine, din corpul cooperatist, elementele conducatoare, dovedite ca nedestodinice, inapte sau incorecte.
Principiul de la care plecam, era urmtorul: preferam sa

nu existe, intr'o comuna, unitate cooperatista, de Cat s fie una
putreda sau compromisa, de nedestoinicia i necinstea conduc5torilor ei.
Ntmiai aplicaren practica a punctului acestuda din etapa
intai, reclama lichidarea a sute de unitati i, desigur, a tot atator
conducatori. Opera era deci, foarte grea, foarte. spinoas,

cerea timp, curaj i darzenie ; cerea rezistentg la toate interventiile protector flor kcelor vinovati ; cerca cumintenie si
obiectivitate, pregatire si tact, in manuirea i selectionarea matemialului otmenesc de inlocuire. Mai reclama si un organ de
judecata, prompta i obiectiva, deci 0 de sanctiune, hotarit si
exeanplarg.
Dar, opera era indispensabilg Insgsi existentei i prestigiului Coop eratiei.
Fara de ea, Cooperatia nu putea propasi.

Restabilit centrul de gravitate la sate, purificat si liberat de elementele descompuse i vatamatoare, ce mai lamanea din organismul, Cooperatiei, trebuia incadrat, de conducerea miscarei, Intr'un aparat de control efkace. Intelegeam printr'un aparat de control eficace, reorganizarea complecta a serviciului de control ce avea Cooperatia, inlocuind elementele
www.dacoromanica.ro
206
necorespunzAtoare i formand, pe bazA de examene i instruc-
tiune speciald elementele noi ce trebuiau recrutate, astfel cum

procedasem la Banca NationalA, unde constituisem, aproape
din nimic, corpul de controlori speciali, cu care verificasem
anchetasem aproape totalitatea retelei cooperatiste,
Numgrul arganelor de control trebuia astiel sporit, incAt
verificArile tuturor unitAtilor s'A se poatA indeplini, cel putin
data' pe an, si In mod serios.
Nrumai astfel, se puteau indenArta i evita abuzurile, iar
Cooperatia i putea recapata increderea obsteascd ce pierduse.
4) Restabilit centrul de gravitate al Cooperatiei la sate, puceea ce mai rArificatA i liberata de elernentele dAunAtoare,
mAnea din organismul cooperatist, bine si eficace controlat,

trebuia 1noadrat de canducerea miscArei, intr'o disciplinA unitarA de actiune, Intr'o singurg politicA cooperatistA, avAnd ca
objective prineipale : ImbunAtAtirea productiei plugarilar rentabila valorificare a ei i apravizianarea sartelar cu cele neoesare.
AceastA politicA a miscArei corespundea. In chip absolut,

cu pTincipiile cooperatiste.
In acelasi timp, pi-in aceastA polite& Cooperatia se integra, In planul general de redresare a economiei nationale, sectorului agricol.
Ori ce revArsare de mijloace, spre alte obiective; ori ce

constituire de cooperative noi, cu alte scopuri, trebuiau frAnate de conducerea miscArei, Jiar toate fortele cooperatiste,
toate activitAtile, trebuiau Indrumate spre obiectivele, hotritoare si de primA urgentA, mai sus mentionate.
Aceast corectare a functiunilor cooperatiste, trebuia,
cum am spus In paginile precedente, initiatA 'Inca din prima
etapA a refarmei, urm'And ea in etapa a doua, refacerea

desvoltarea ftmctiunilor miscarei, s'A devinA preocuparea de cA-
petenie a eonducerei 000peratiste.

5) Restabilit centrul de gravitate al Cooperatiei la sate,
purificatA i eliberatA de elementele dAungtoare, eficient suprarveghiatA, printr'un aparat de control refAcut, si IncadratA
In politica abiectivelar primardiale de redresare a sAterillor,
activitatea CoopeconcordantA cu principiile cooperatiste,
www.dacoromanica.ro
207
ratiei trebuia alimentata, din plin, cu importante mijloace financiare. Credit mult i ieftin, acesta trebuia s fie regimul
administrat Cooperatiei, dupg operatie i convalescenta, in
scopul ca :
unitatile debile dar viabile, sa e poata reface si desvolta ;
pentru ca unittile sanatoase i puternice s pasta pro1:15# ;
e) pentru ca miscarea cooperatista sa se reabiliteze, sa-si

recapete increderea pierduta, fata de sateni i tara, i sa-si
recstige autoritatea i prestigiul ;
pentru ea economia satelor, adanc lipsita de mijloace,
sa poata fi astfel, inlesnita, in necesittile ei vitale ;
pentnu ea politica cooperatista, eu principalele ei obiective : imbungtatirea product-lei satesti, lama valorificare si aprovizionare a satelor, cu cele necesare productiei si existen-.
tei,
sa fie desavrsite integral si fara zahava :
tot in aceasta prima etap', conducerea imitar cooperatista, trebuia sa fie foarte vigilenta, sa nu mai autorize infiintarea de noi unitati : fara mijloace proprii indestultoare, pentru o normala activitate ; fara o conducere care sa prezinte garantiile personale pentru o bun gestiune i pentru o indrumare comerciala priceputa ; fara o activitate economica, direct
corespunzatoare obiectivelor hotaritoare ale politicei cooperatiste mai sus definita ;
in acelas timp, Cooperatia trebuia descarcata de sarcina
nerationala ce-si luase asupra sa: aceea a obstiilor de mosneni
sau razesi, a composesoratelor, comunitatilor de avert etc. ce
incumba Ministerului de Agricultura i Domenii. Cooperatia
nu avusese suficiente puteri i respirgie, ca sa-si duca propria
sa povara ; Ingenunchiase, se poticnise sub greutatea propriei
sale sarcini, i 1,si mai aruncase in spinare i alte poveri.
Acestea trebuiau sa fie continutul principial, masurile mai
insemnate de luat, rezultatele primordiale de atins, in parcursul primei etape, din reforma Cooperatiei.
Nu am mentionat de cat pe cele mai importante si sub

definirea, sub formularea lor general.
www.dacoromanica.ro
208
In practic, complexul ce trebuia inf'ptuit, In aceast

primg faz, era si mai variat, si mai spinos.
Mucama la indeplinire a acestui complex de prefaceri

fundamentale, necesita, mai ales in acele imprejurri, o actiune
multipl, promptd, curajoas i ponderat, neimpresionabil
niel la critici, niel la amenintri, darzA i obiectiv.
Cu &oeste conditiuni Intrunite, puteam purcede la infptuirea reformei, potrivit metodei i principiilor mai sus expuse.
Era atta realitate, att adev.r, atata obiectiv ponderatiune i judecat, atata credint sincera si dezinteresat, In
plmdirea acestei reforme, inct eram convins ca ceeace intentionam s desvrqesc, era bine.
Aceasta convingerei ea' ceeace gandeam, ceeace plnuiam,
era bine,
!mi da toat dArza trie, toat hotrlrea, tot curajul, plin de Incredere, de a psi, cu neclintit voint5, la infaptuirea reformei Cooperatiei.
www.dacoromanica.ro
Capitolul V
REFORMA COOPERATIEI
vol. n.
14
www.dacoromanica.ro
Capitolul V
REFORMA COOPERATIEL
A) Institutul National al Cooperatiei (I.N.C.O.P.)
I. Semnificare general&
Prin Legea din 23 Iunie 1938, am facut primul pas In executarea etapei intaia, din reforma Cooperatiei.
In aceasta prima' etapa, precum am al-gat in paginile precedente, organismul cooperatist trebuia supus unor importante
operatiuni chirurgicale.
Cooperatia nu se putea opera pe sine tns'ai, iar singurul
factor iniclicat. ce mai ramanea pentru a indeplini aceasta ingrata misiune, nu era de cat Statul.
In consecint, pentru acest scop special, i pentru aceasta
faza exceptionala a reforgnei, Statul trebuia investit icu drepturi i puteri, tot aa de exceptionale, pentru a putea duce la
bun sfarit, spinoasa insarcinare ce-i incumba.
A ceste drepturi i puteri exceptionale ale Statului, de a
interveni in structura qi functiunile cooperatiste, daca erau

exceptionale, erau insa i provizorii. Ele nu trebuiau sa dainuiasca de ca pe timpul indeplinirei operatiunilor drastice,
din etapa in-Cal.
refonmei.
In conceptiunea mea deci, Statul nu trabuia sa se perrnanentizeze in aceast calitate i cu aceste drepturi, de directa'
efectiva' interventiune, in conducerea miFarei cooperatiste, pe
buna ratiune ea, aceasta micare trebuia indrumat i ajutata
a-i capata plenitudinea functiumilor ei, autonomia ei.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
212
REFORMA COOPERATIEI
Aceasta insa, nu o puteam marturisi, in nici un chip, cu

twilejul legii din 23 Iunie 1938, nici in parctusul etapelor urmatoare, deoarece, cu mentalitatea ce dornneste la noi, dac
s'ar fi stiut ea puterile Statului, inlauntrul Cooperatiei, erau
de durata limitata, In asteptarea acestui raoment mult docrit,
toti cei din luntrul retelei cooperatiste, pe cane 11 vatama interventiunea Statului, ar fi sabotat masurile luate, stiind ca
var scapa de ele, si astfel, importantele operatiuni ale fazei
intaia de reorganizare, riscau sa fie adanc compromise.
Daca, dimpotriva, cei pe care ii jena sau sperla aceast interventiune a Statului, aveau simtamantul c ea era definitiva
neclintit, se resemnau, cedau si lucrau cum trebuia.
Tot pentru acest motiv, nu am facut vrequn comentariu,
nici la crirticile ce se aduceau principilor acelei reforme, pe
motiv ca ar reprezenta cea mai severa etatizare a miscrei

cooperatiste, din cate a cunoscut vre-odata istoria acesteea,
c prin aceasta, autonomia Cooperatiei era gray i iremeddabil compromis.
Nu am dat nici un raspuns i nici o lamurire acestor critic!, de aarece, ori ce raspun.s ar fi desvluit planul si tactica
actiunei mele. Ele ideci, nu ma interesau, caci eu stiam talicul
masurilor luate si ce reprezentau ele In evolutia ref ormei ce
Intreprindeam.
Stiam obiectivul spre care mergeam i aceasta imi era de

ajuns.
Trebuia Ins, pentru aceasta conceptie ce prezida faza
tia a reformei, sa realizez formula legala, indeajuns de elastea si de flexibil, pentru ca puterile exceptionale de interventiune ale Statului
necesare numai in aceasta faza osebit de grea a reformei,
sa nu gseasca, in dispozttia
Jegii, un mijloc de cristalizare, de permanenrtizare a lor, al,
dimpotriv, sa prezinte deschiderile, posibilitatea, iesirile, spre
rnicsorarea lor i spre sporirea, concomitenta, a drepturilor
cooperatiste.
In cadrul acestei preocupan, n'am voit sA abrog complect

Legea Cooperatiei din 1935 si sa viu cu o lege noua a Cooperatiei, care sa statueze drepturile exceptionale de interven-
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERAT1EI
213
ci am modificat-o numai, pentru ca s

tiune ale Statului,
subliniez, prin aceasta, CA nu voiam s rup cu sistemul autonomiei cooperatiste si s inscaunez, astf el, definitiv, conceptia
etatizrei Cooperatiei, sau a Cooperatiei dirij ate de Stat.
Modificarea legii din 1935, iar nu abrogarea si inlocuirea
ei, reprezenta, pentru mine, sensul evolutiei pe care-I confirma reforma ce fceam, evolutie insa, care trebuia SA* inceapa
Cu o faza de hotrate si adnci prefaceri, in structura cooperatista, reclamate de necesitatea Inssi a salvarei acestei
miscari.
Conceptia mea, conceptia puterilor exceptionale de interventiune a Statului, in organismul cooperatist, cu caracter
ins" temporar, numai pe timpul perioadei de operatiuni chirurgicale,
se concretiza si prin urmtoarea formula de organizare a ziselor puteri.
Art. 21 al legii madificataane din 23 Iunie 1938, edicta ea
Ministerul Economiei Nationale exercita toate drepturile si
atributiunile de Indrumare, organizare si control, asupra tuturor societtilor si asociatiilor cooperatiste, de ori ce fel si ori
ce grad.
Prin acest text de lege, Statul, reprezentat prin zisul Minister, era astf el investit cu depline si integrale puteri, pentru
a Indeplini greaua misiune ce trebuia sa desavarwascd, In

Cooperatie.
Statul putea exercita aceste puteri, direct prin organele

sale, sau printr'o institutiune de Stat, creat5. in acest scop.
Nu am voit sa adopt aceasta' formula, pentru ratiunile cp
se vor vedea.
Am voit ca Statul sa-si exercite aceste puteri, fra ca ele
sa piarda din eficienta lor, Ins, printr'o institutiune care sa-si
conserve si din caracterul ei cooperatist, in vederea evolutiei
viitoare, spre desvoltarea puterilor cooperatiste si reducerea
treptata a celor de Stat.
Aceasta institutiune mixta, intentionat mixta, era Institutul National al Cooperatiei,
Incop-ul.
In adevar, prin dispozitiunile aceluiasi art. 21 din legea
dela 23 Iunie 1938, se statua :
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
214
REFORMA COOPERATIEI
Ministerul Economiei Nationale poate delega Institutului National al Cooperatiei, in total sau in parte, drepturile
i evident, rezervam In acelas timp,
sale, prin decret regal'',
dreptul Statului de a retrage i restrnge atributiunile Inca msurd de prevedere, in cazul cnd acesta, ca
instrument de aplicare a primei faze de organizare, s'ar fi invederat Ca' nu da rezultatele asteptate.
Prin aceast modalitate legalk Statul putea investi la

rndul su, putea trece Incop-ului, integralitatea puterilor sale
de interventiune, in Cooperatie.
Astfel am si procedat.
In aceeasi zi in care aprea, in Monitorul Oficial, legea
modificatoare din 23 Iunie 1938, se publica; printre allele, si
urrnatorul Decret-Regal :
Art. 1. Se deleaga Institutului National al Cooperatiei
toate drepturile i atributiunile de organizare, indrumare
control, conferite Ministerului Economiei Nationale prin decretul pentru modificarea i complectarea legii cooperatiei din
6 Aprilie 1935, asupra tuturor unittilor i asociatiilor cooperatiste de once fel si grad, precum i asupra oricdror alte societti, asociatitmi, grupri sau alctuiri, colective, de once
naturd, sub ori ce form i nume s'ar constitui si care au la
baza organizrii lor principiul cooperatiei sau mutalittki, iar
ca scopuri pe oricare din cele prevzute pr-in legea cooperatiei
publicat In Monitorul Oficial din 6 Aprilie 1935 cu modificrile aduse prin decretul pentru complectarea i modificarea
acestei legi.
Se excepteaz drepturile speciale conferite Ministerului

Economiei Nationale prin ardtatul decret.
Art. II. Pe baza delegatiei conferite prin articolul precedent, Institutul National al Cooperatiei va putea lua, prin
organele sale, ori ce inAsuri va crede de cuviint, In vederea
exercitgrii atributiunilor sale de organizare, indrumare si control ct mai eficace a institutiunilor i activittii cooperatiste".
In consecint, nu am voit ca, niel mgcar o zi, Statul s-si
rezerve si retie drepturile, directe i exceptionale, de interventiune in Cooperatie, ci pe data pe care i le conferea legea, el
le delega, le trecea Incop-ului, In totalitatea lor.
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERATIEI
215
In virtutea acestui Decret Regal de investitura, Incop-ul

era, asa dar, singurul organ imputernicit a lua, in locul i numele Statului, toate msurile necesare pentru aducerea la Indeplinire a operatiunilor, hotaratoare i eficace, pe care le reclama prima faza a reformef cooperatiste.
In acest scop, conform art. 28 din Legea dela 23 Iunie
1938, investeam Incop-ul i cu cele mai largi puteri de actiune
administrare.
Prin aceasta metoda, prin aceasta formula', actiunea de

interventiune a Statului, era filtrata i oarecum amortizata,
In viteza, duritatea sau asperitatile ei de penetratiune Limediata, prin interpunerea acesturi organism mixt:
In aoela limp insa, actiunea de reorganizare ce acesta trebuda s intreprinda, avea toata autoritatea, toata greutatea ei,
pe intinderea retelei cooperatiste, cad era exercitata in numele puterei i drepturilor Statului.
In afara insa de aceasta modalitate tehnic, chipul in
care am organizat conducerea Incop-ului, continua si desavarsea formula, elastica i flexibil, necesar cresterii progresive a puterilor cooperatiste i reducerii, in aceiasi masura, a
drepturilor de interventiune directa ale Statului.
In adevar, potrivit art. 68 din legea modificatoare dela 23
Iunie 1938, 'Ana la prima adunare general a Incop-ului, membrii din Ccmsiliul de administratie ai acestei institutiuni,
precum i cenzorii, trebrdau s fie numiti de Ministerul Economiei Nationale.
Nici nu se putea proceda altcum.
Dar, la prima adunare general a Incop-ului, urma s se

aleaga un nou Consiliu de administratie i Camitetul de cenzori, potrivit dispozitiunilor legii din 23 Iunie 1938. Art. 28 al
acestei legi, prevedea modul de alctuire al consiliului : el
urma sa fie compus din cel mult 15 membri, inclusiv presedintele si vice-presedintele, din care, cinci membri erau numiti
prin decret regal, la propunerea Ministerului Economiei Nationale, iar restul erau alesi de adunarea general:A.
Comitetul de cenzori era constituit din trei membri, numiti de Minister si din trei alesi de adunara generala (art. 29).
www.dacoromanica.ro
216
Am prevazut in lege, aceasta modalitate de alcatture a

Consiliului de Administratie, la Incop, caci ea reprezenta zavorul mobil, prin mijlocirea caruia se puteau limita drepturile
de interventie ale Statului, in conducerea Incop-ului, precum
usa prin care se puteau spori puterile cooperatiste.
In adevar, conform art. 22 din legea dela 23 Iunie 1938,
capitalul Incop-ului era format prin participarea Statului si a
societatilor cooperative, pang la concurenta sumei de 1 miliard
lei.
La constituirea acestui capital mixt, nu am voit s intrebuintez o formula imperativa, etatista, prin care sa oblig toate
unitatile cooperatiste, viabile, ce partiicipasera la fostele Centrale, s fie de drept i prin vointa legii, asociatele
Am voit sa utilizez, i in aceasta Imprejurare, o formula'conforma cu natura si principiile cooperatiste : consimfama'ntul
acelor unitjii, dreptul de autoderterminare al lor, de a se considera sau nu asociate, in organizarea Incopului (art. 21).
In primele etape ale reformei, in care aut,oritatea i actiunea Statului erau indispensabile, pentru a se redresa Coopera-
tia, marea majoritate a capitalului social era varsat de Stat,

deci in adunarea generala, care alegea pe cei 10 membri, din
cei 15 cati constituiau consiliul de administratie, acesti 10
membri puteau fi alesi toti de catre Stat; astfel Statul, nu direct, ci prin reprezentantii si, putea sa-si indeplineasca
greaua sarcina ce-i incumba, in etapa Intaia a reformei.
Pe masura ins ce subscrierile i varsamintele unitatilor
asociate cresteau, sau capitalul Statului se putea restitui, cele
dint& devenind astf el majonitare fata de Stat, Incop-ul iesea de
sub controlul direct al Statului i trecea sub acela al cooperatorilor, al organizatiei cooperatiste, prin majoritatile ce acestea detineau in adunarile generale si in Con siliul de adminiistratie.
In aceasta faza, institutia de conducere a Cooperatiei, Incop-ul ar fi avut, din 15 membni ai conducerii, 10 membcri reprezentanti ai miscarei, iar ca reprezentanti ai Statului, numai
pe cei 5 membri delegati ai diverselor Ministere, numiti de

Stat,
numar ce s'ar fi putut reduce, la strictul nece:lar, in acea
www.dacoromanica.ro
217
epocA; apoi un comisar al Guvernului prevazut de art. 33 din

lege, si 3 cenzori.
Astfel, Statul devenit in minoritate la Consiliul de adnunistratie, nu qi-ar fi exercitat o supraveghere, efectivA i directd,
decAt prin Comisarul Guvemului si cei trei cenzori, iar reprezentantii unitkilor cooperatiste, ar fi condus institutia cantral, deci i rniscarea, in f apt si in drept.
Cu. aceastd formulA a legei, se putea deci evolua, dealungul etapelor de reformO, fr perturbatiuni, fr noui desfiintri de institutiuni si hitemeieri ale altora, fArA rAsturnri,
ci, in mod
atAt de prejudiciabile prestigiului tcooperatist,
normal si progresiv,
spre deplasarea puterilor dela Stat, la
puternica si adevrata Cooperatie.
Tot in vederea acestei evolutiuni, si a sporirei puterilor
materiale proprii, conditie prealabild a unei reale autonomii,
am investit Incop-ul i cu urmatoarele posibillti, prin art.
23 al legii din 20 Ianuarie 1939:
Incop-ul putea emite obligatiuni, pn la concurenta

unei sume egale cu capitalul social, plus rezervele. Aceste obligatiuni puteau fi lombardate la Banca National, Casa de De-
puneri, C. E. C. si puteau servi drept garantie legal, la licitatii, etc.
Toate depozitele fcute la Incop erau secrete; ele nu

puteau fi poprite sau urmarite de cat de Incop, in cazul cAnd
aceasta ar fi fost creditorul deponentului sau cnd, prin hotArAri judecAtoresti, definitive, s'ar fi stabilit c acele depozite
erau dobAndite ilicit.
In felul acesta, acordam Incop-ului noi posibilitki de a

dobAndi increderea i finantarea economiilor private, pentru
ca. in mod evolutiv,
sporease fortele i cu atari colaborAri particulare, iar nu numai cu cele prbvenite de la Stat sau
Banca NationalA.
Pe msurA ce Incop-ul isi putea, astfel, asigura mijloace

externe Statului sau Institutului de emisiune, pe aceiasi mAsurA el se indruma, temeinic i sOnstos, pe calea realei sale
autonomii.
In acest mod, toate portile erau pregAtite,

prin formulele legii, rational i chibzuit dozate,
pentru ca. adevOrata
www.dacoromanica.ro
218
eficienta Cooperatie, s intre, refacuta i puternica, spre a

fi stpfina in propria ei casa.
Totul depindea ins numai de ea, si marturisesc ca, am

cetit cu deusebita satisfaqie, in Darea de seama a conducerii
incop-ului, catre adunarea sa generala din 8 Mai 1942, cum,
in decursul anului 1941, acea institutiune izbutise s restitue
115.000.000 lei din capitalul Statului, ia-r, pe de alta parte,
vrsam,intele noti ale unittilor cooperatiste, la capitalul Incop-ului, crescuser' efectiv cu 60 milioane lei.
lar aceasta actiune a sporirei fortelor proprii ale Cooperatiei continua; organele de publicitate ale Incop-ului cuprind
repetate apeluri ale conducerii cooperatiste, ctre miscare,
pentru a se spori partea contributiva' a ei, iar vrsmintele
unittilor sporesc imbucurator.
Rand la 23 Februarie 1943, aceste varsaminte sporiser cu
130 milioane lei.
Evident, aceasta actiune este ajutat si de pletora de numerar ce apare pe pia:VA, dar nu este mai putin adevrat
acest fenomen rnonetar putea sd existe, fara ca celdlalt f eriomen cooperatist s aiba loe, daca n'ar fi stdruit intuitiunea
vigi.enta care sag determine. Si-mi amintesc cu satisfactiune,
cat de bucuros si pe drept cuvant, era d. Director General G.
Minescu, la expozitia Cooperatiei din 1942, uncle 1-am intalnit,
cand imi arta linia de progres continuu pe care se gasea spo-
rirea contributiei cooperatiste, la capitalul Incop-ului.

Toate aceste imprejurairi actuale, dovedesc ca, feall in
care am dozat i chibzuit, in 1938, formula flexibila si de prevedere, pentru viitor, a organizrei
in cinteresul
desvoltrii micrii cooperatiste, joaca i azi ; imprejurarile de
azi o gsesc gata pentru a-si produce efectele utile, dup atatia ani.
Aceiasi efieacitate va avea aceasta formula, in toate imorejurarile, in care Cooperatia va voi s triasca i SA' se desvolte,
pe propriile-i puteri, sa-i cucereasca autonomia, legitim revendicata, prin propriile-i forie.
Rezumnd cele mai sus expuse, se poate invederea ca, prin
legea din 23 Iunie 1938, am construit formula technic5., potrivit careea, interventia directa si exceptionala a Statului, atat
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERAT1EI
219
de nececia, ra In prigna faza de chirurgie a reforrnei cooperatiste,

avand a ddinui, cu acest caracter exceptional, numai in aceasta
faza,
departe de a avea tendinta de cristalizare si. permanentizare si de a fi ajurtata, in acest sells, de zisa lege, era dim-
potaiva, incadrata in prevederi care urmau s o Jimilteze, evolutiv, .adica in masura in care fortele proprii ale Coaperatiei
se desvoltau si voiau SA' aduca acea (limitare.
Instrumental technic al acestei evolutii, era insusi Incop-ul.
Acesta era unul din talcurile si una din menirile institutiunei de conducere cooperatiste ce creeasem, prin legea de
reforma din 23 Iunie 1938.
Cum spuneam in paginile precedente, pentru necesittile
exceptionale de chirurgie cooperatista, reclamata de prima etapa a reformei,
asi fi putut s utilizez. direct si fara intermediae, o formula legala de interventiune nemijlocit a Statului, prin organele 1Vlinisterului Ecanomiei Naitionale sau prin-
tic institutiune para. de Stat, creata ad-hoc, pentru reforma,

finantarea si. controlul Cooperatiei.
Nu am voit sa adapt o atare formula, ea ne fiind conforma
Cu conceptia mea si socatind-o mai primejdioas pentru realiEarea autonomiei cooperatiste.
In adevar, a atare formula., pur etatista, chiar daca ar fi

fast decretata, coram pt,pulo, ca provizorie si. exoepticnal,
cum mai ales la noi il n'y a que le provisoire qui dure"
o
atare formula, un astfel de sistem, care ar fi trebuit sa d5.1nuiasca foarte multi ani, s'ar fi adncit, cu timpul ar fi avut tendinta de perman.entizare, ar fi inbusit reflexul organic de
autanomie al misparei, si. ou greu Cooperatia 1-ar mai fi putut
deplasa si inlocui.
Pe cnd, In formula mixta, flexibila si. elastica ce am

aplicat, miscarea cooperatista isi pstra ref.exul organic spre
autonomie si toate faculttile, toate posibilitatile de viitoare
desvoltare, micsorand, in aceeasi masura, puterile Statului,
odat faza de interventiune exceptional terminar.
Incop-ul reprezenta astf el, technica legal flexibil, instru-
mental adaptabil necesar, cu aiceasta dubIti functiune, cu

o dubl menire: a) sa desvrseasca operatiunile, hotaritoare
www.dacoromanica.ro
220
ci categorice, necesare reformei coopecratiste, in prima etapa

b) s'A constiltue in-Strumentul de pregatire ail desvoltrei
fortelor proprii a_e Cooperatiei. Sau, prirateo dubla metafora,
In prima etapa a reformei, Incop-ul era, pentru organismul
cooperatist : sala de operatie i anticametra autonomiei.
Cu acest tlc, cu aceasta indoita menire, Incop-ul mai
reprezenta i urmtoarele realizari i obiective, urtrn'toarele
semnificri speciale, in cadrul primei faze a refonmei cooper aliste.
II. Semnificri speciale.

1. Restabilirea centrului de gravitate al Cooperatiei dela
Capital, la sate.
In locul celor 5 Centrale cooperatiste ce se anastomozau

la conducerea miscarei si. care deplasaser' centrul de gravitate
al Cooperatiei, de la sate la Capital, rasturnand, gu baza in

in aocui celor asus, piramida organizrei acestei miscri,
proape 145 posturi ce alctuiau organele de conducere (Consilii de aclministratie, de censori, Cansilil i Cocmitete superioare, nationale si de toate categoriile), enumerate la capitolul
respectiv din acesb varum; in locul acestei dilatatiuni, hipertrofice i anormale, de care suferea Cooperatia, la Capitala,
printr'o hotar-ta interventiune chirurgical, am desfiintat aceasta stare quasi-patologica, i am creat, in locul ei, un organism sirnpau ,candensat in el insusi, nuanai. cu 26 llocuri (15 In
consiliul de administratie, 6 de censori i cinci membri in. comisia speciala de judecat, dintre care 1 magistrat, 2 juristi
2 cooperatori); acesta era Incop-ul.
Reducnd la minimum neoesar, acest organ de conducere
recaptat numai de
din Capitard, strugtura cooperatist
cat proportiile normale: s'a mic.sorat i subtiat aa vrf, fatA
de baza de la sate, urmand ca aici, jos, la periferie, sa fie des-
voltata, pentru ca piramida cooperatist, ce se cltina rasturnata cu varful in jos, sa-si revina in pozitia ei normar
Incop-ul reprezenta, deci, prima miscare, In ageasta etapa,
de restabilire a centrului de gravitate cooperatist, dela Captar, la sate.
www.dacoromanica.ro
221
2. Organ de purificare a misciirei cooperatiste.

Cu ialcatuirea ce-i stabilisern, Incop-ruu era organismul ne-
cesar perimei etape de reorganizare, pentru purificarea retelei cooperatiste, de formatiunile si elementele descompuse si
dunatoare functiunilor si prestigiului miscarei.
Conducerea Incop-ului fiind alcatuita, in mare parte, din
perscrane desemnate de Stat, in scopul mai sus aratat, si fiind
una singura, dar
prevazut si cu o Comisiune de judecata,
aceastja institutie de canduprompta, hotrita si obiectdva,
cere, constituia astfel, instrumentul eficace si neceser, in prima
etapa, a reformei, pentru a se desavarsi operatiunile de eliminare a gangrenei din organismul cooperatist. Tot el, trebuia
5 se pregateasca, astfel purificat, pentru o viitoare activitate,
Cu o alta cadenta si cu un nou prestigiu.
3. Unitate de actiune, unitate de control, unitate de politicii
cooperatist.
Paralel cu misiunile mai sus al-Mate, Incop-ul, prin structura ce-i stabilisem, atst la conducere, cat si. In interior, era
organismul concentrat, prin care urma s se asigure unitatea
de diriguire a miscrei cooperatiste, unitatea de control, unitatea de conceptie si. deci unitatea de politica cooperatista.
Cu un singur organ de conducere : Consiliul ski de administratie,
nu cu 5 consilii, ca in formula anterioar : Cooperatia-cu-5-capete, aproape ca in bazme,
sub acest unic
consiliu, se grupau, trei diviziuni : a) bancal* pentru operatiunile de credit ale miscarei; b) economica. pentru toate activitatile comerciale, altele dock cele de credit; c) aceea de indrumare, control s'i propaganda; fiecare diviziune era conclusa
de cate un director.
Aceasta era intreaga alcatuire a Incop-ului.
Dar, numai cu aceasta structura, condensata, simpla si eficienta, Incop-ul putea sa asigure unitatea de supraveghere a.
miscarei si unitatea de diriguire a ei, in cadrul nouei politici
cooperatiste. Prin aceasta noua politica, potrivit planului de
redresare a economiei rurale, caruia se integra complect,
trebuia sa se lase deoparte, deocamdata, pentru o anumita perioada de timp, once activitate cooperatista care nu era con-
www.dacoromanica.ro
222
cordanta Cu obiectivele, primordiale si hortarito.are, ce trebuiau
Infaptuite. In primul rand, si cat mai curand Cu putinta, era

necesara imbunatatirea productiei satenilor, o mai bung valorificare, precum si aprovizionarea satelor cu cele necesare traiului si activitatilor productive.
Catre aceste obiective, cardinale s'i imperative, trebuia sa
se concentreze toat activitatea staruitoare a miscarei cooperatiste.
Incop-ul, asa dar, putea, grin alcatuirea concentrata si unitara ce-i asigurasem, sa realizeze si aceasta diriguire a politi-
cei cooperatiste, coordonata si incadrat inteun plan unitar

de actiune.
Nu mai era ingaduita Cooperatiei, acea revarsare incoherent si bizara de actiune, In toate directiile, si dupa vanturile
tuturor capriciilor, intereselor sau fanteziilor cooperatiste.
oricat de utile ar fi fost ele, tmui restrans grup social.
Prea multe erau mijloacele ce se iroseau astfel, fara rezultate serioase, si prea grave problemele economiei satesti,
pentru ca raspunderile fata de neam, sa nu oblige, pe Stat si
Cooperatie, ca si pe once factor conduator, la concentrarea

tuturor mijloacelor si sfortrilor, in scopul principal de Varna-
duire, in primul rand, a starilor triste din economia satelor.

Acest obiectiv trebuia realizat, Cu preadere, asupra tuturor
celorlalte din economia national.
Se poate ca, conceptia mea asupra acestei ordine de precadere, sa para excesiv si exagerata. Ea ins a fost si rmane
neclintita mea convingere, In serierea, pe grade de urgenta,
a reformelor ce trebuesc intreprinse, In cadrul si in massa diversa a cerintelor neamului nostru.
Cooperatia avea, astfel, sa se intalneasa, pe linia, pe sectorul acestei ofensive rurale, cu actiunea concentrica s'i coor-
donata, a tuturor celorlalte organe de Stat sau de initiativa

partziculara, ce aveau aoelasi scop, aceiasi misiune.
Pentru realizarea acestei cooperari, In marea ofensiva

agricola de redresare a satelor, Cooperatia trebuia sa aiba
insa, un singur cap, nu cinci; un singur organ de conducere
a fortelor cooperatiste spre obiectivul comun : o unitate de
comandament cooperatist, o unitate de actiune cooperatista :
lar acesta era Incop-ul.
www.dacoromanica.ro
223
4. Organ de finantare al raiscilrei Cooperatiste, cu credite

masive i ief tine.
Pentru atingerea obiectivelor esentiale satesti, mai sus

aratate, pentru izbanda ofensivei mentionate,
a i pentru
alte activitati accesorii sau secundare,
miscarea cooperatista avea nevoe de importante mijloace banesti.
Am vazut, in capitolele respective din acest volum, anemia financiar de care suferea intreaga retea cooperatista, de
la .Centrale pana la ultima unitate periferic, la sate.
Am relevat, de asemenea, de repetate ori, marea necesi
tate, marea sete de atari mijloace, de care suferea eoonomia
rurala, si care steriliza astfel, puterea de fecundare a satelnr
Pentru alimentarea acestor nevoi, pentru intensificarea
a.ctivitatilor cooperatiste i pentru .asigurarea izbandei, in
ofensiva sateasca, mai sus mentionata,
intr'un cuvant, pen-
tru a se infaptui, integral si fara intarzieri, totalul organic

al politick cooperatiste, era nevoe de mijloace financiare importante i ieftine.
Aceasta alimentare a politicei coqperatiste, cu atari mijloace eficiente, urrna sa se faca dela Banca National si nu
dela Stat, prin Incop.
Era astfel, un singuir organ de conducere cooperatist,
care ar fi concentrat, pentru o singur i efecnu. chid.
tiva politica cooperatista, pentru obiective precis determinate,
toate mijloacele financiare ce s'ar fi acordat Cooperatiei.
In chipul acesta, pe de o (parte, se evita irosirea fortelor
uzarea mijloacelor, in diverse activitati di.5cordante si de
utilitate secundara,
Lar, pe de alta parte, se asigura maximum de eficienta si fecundare, concentrarei rationale unitare, a tuturor mijloacelor si straduintelor cooperatiste
Pentru finantarea miscarei i politicei cooperatiste, nu am
voit s intrebuintez formula un.ui institut exclusiv de stat,

care ar fi fost creat .cu o atare atributiune speciala, de oare ce
socoteam i socotesc i azi, anormal si anticooperatist, ca miscarea sa se alimenteze, in permanenta si din principiu, cu
rnijloace streine, in special dela Stat.
www.dacoromanica.ro
224
Talul spre care trebue Indrumata Cooperatia, este formarea i desvoltarea propriilar sale crnijloace, in asemenea rnasued', In cat, aceasta oliscare sA nu fie nevoita a face apel la
tredite din afara cuprinsului ei, de cat In situatiuni sau pentru activitati ou tatul exceptionale i atunci, nurrnai In mad
temporar.
Acesta este idealul catre cara trebuie sa tinda Cooperatia.
In vederea educrei organelcrr cooperatiste pentru realizarea acestui ideal ; in vederea formrei rellexului organic
de proprie conservare, aparare i desvoltare, n'am voit ca
importanta furbctiune a finantarei, sa se faca, In mod exclusiv, din afara Cooperatiei, dela Stat, printr'o institutie creata
ad-hoc, fara nici o participare, nici macar forrnala a Cooperatici.
Chiar In aceasta prima etap, de profunda amputare si

refacere a ei, Cooperatia trebue sa fie preienta, prin once
mijloace i orrice activitati, wick de recluse si de neinsemnate ar fi fost ele, pentru ca treptat, evolutiv, s-si poat
recapta puterile i corbducerea de !sine Insasi.
Precum iari, n'am voit ea, fie numai provizatiu, numai chiar pentru aceasta prima etapa a ref ormei care putea dura cativa ani,
Statul sa fie, integral si complect, conaucator i dictator, .absolut i exclusiv, In opera de reorganitare a Cooperatiei, pentru ca sa nu se Impmanteneasc,
nu se perrnanentizeze aceasta formula extrema, neconform
au sen.sul i spiritualitatea cooperatist.
Aceasta, cu atat mai putin n'am dorit-o, cu cat, o insti-
tutie pura de Stat, ou. menirea pravizorie de finantare, indrumare si control, care apoi trabuiia sa fie desfiintata, la
"momentul ce s'ar fi gasit oportun, pentru interesul Cooperainlccuit cu o alta institutie, de data aceasta ins, cu
caracter pur cooperatist, pentru a forma astfel, varful piraun atare joc, conmidei cooperatiste si a conduce miscarea,
trol- realittilor noastre, cu crearear i desfiin.tarea de institutii, hotarltoare in mersul i soarta Cooperatiei; .cu Incredintarea acestei miscari, In puterile exclusive ale unei conduceri
bsolute si integrale, de Stat, catre avea sA clureze 20-25 de
www.dacoromanica.ro
225
toate aceste formule, daca ar parea aplicabile, la prima vedere, analizate insa mai serios, mai obiectiv, pentru interesele Insasi ale Cooperatiei i inand seama de mentalitatea si deprinderile noastre,
toate aceste formule,
rastur-
ani,
natoare, ce rupeau firul necesar al c.ontinuittii, produc'ndi

neliniste i neincredere,
In ultima analiza i in realitate,
prejudiaiau mai mult prestigiului si consolidarei Cooperatiei,
decat
ajute, i erau mult mai gray etatiste, decat Incop-ul.
Pentru aceste consideratiuni, am ramas la formula mixta
elastica, practic' i adaptabila perspectivelor si necesitatilor
de viitor ale Cooperatiei, concretizat in. structurta i functiunile Incop-ului, In ceea ce priveste finantarea Cooperatiei,
cu credite masive i eftine.
Organ de contact direct cu miscarea practic i cu experienta
Cooperatista.
Pentru ca Incop-ul, ca organ central, de indrumare a

miscarei cooperatiste, s poata avea informatiuni despre necesitatile miscrei, i pentru a tine legatura cu miscarea, i prin
con;tactul direct intre cooperatori, nu n.umai prin organele administrative ale birourilor, am creat pe lang Incop, un Comitet practic, cu caracter consultativ si mai mult de informatie,
de schimb de preri, orientani experienta cooperatista. Acest
Comiitet practic era compus din cel putin 13 membri, dintre
cooperatorii destoinici din tara, :a care se adaugau, ca trnem-
brii de drept, toti fostii ministri ai departamentelor de care

apartinuse Cooperatia.
Aduceam, prin aceasta, in acelas timp, si un omagiu aces-
tor demnitari, precum i cooperatorilor iscusiti i cu experienta.

Imprejurarile potrivnice Insa, din acea vreme, tau impiedecal ca, ideia contactului mai strans, intre personalitatile
cooperatiste I cu experienta practica, s-si poata da rezul-
tatele dente.
Indepfirtarea politicianismului i a influentelor lui
toare, din Cooperatie.
In sfara de semnifitcarea, atributiunile i menirile, mai

sus expuse, ce se concentrau in fiinta i activitatea Incop-ului,
acesta mai intrunea Inca o conditiune esential unei reforme
vol. U.
15
www.dacoromanica.ro
226
eficiente a Cooperatiei, anume desbracarea conducerei caoperatiste de once coloratura

Intr'unul din capitolele anterioare ale acestui valum, am
subliniat cat de accentuate au fast influentele electoraile, politicianiste, asupra Cooperatiei i ce consecinte paguhitoare au
avut ele, asupra structurei, functitmilor i prestigiului acestei
miscari.
O refcama radicala iserioas a Cooperatiek, trebuia deci,

sa tina seama i de acest factor important al specificului nostru, i sa-1 Inlature, daca avea sincera voinVa a desav'rsi
reorganizare eficace, daca" In. mod sincer
obiectiv, reforma
era prezidata de preocupare.a primordiala a intereselor Cooperatiei. Aceasta era o principada Indatarire a oxicarei reforme
cooperatiste, daca nu avea si ea, la spatele iubirei pentru

Caaperatie, acele frecvente rezerve mintale, cu substrat electoral, despre care am vorbit In paginile precedente ale acestui
volum.
Aceasta necesitate de liberare a miscarei cooperatiste, de

coloratura i influentele politicianiste, cobora programul de refacere cocrperatista, si la o problema de persaane.
Dar, fail o serioasa i obiectiva rezolvire a probiemei ele-
mentului orn", pe toate treptele ierarhice ale Cooperatiei,

sub taate aspectele ei : pricepere, destoinicie, onestitate, rezistenta la infilue.ntele politice, etc. reforma Coolperatiei nu
nutea da rezultate, risca sa fie ineficienta.
Cum toate prcblemele cu caracter subiectiv personal, sunt
trebuia., In solutionarea acestcla, In primul
foarte spinaase,
rand, o bung doza de hotarlre i curaj, pentru a Indeplini
prima Laza a refarrnei : purificarea Cooperatiei de elementul
om", claungtar sau incompatibil, fara preocupare de volul
dusmaniilor personale, cu toate consecintele lui, ce putea provac'a contra autarului ei.
In al &Aka rand, pentru alegerea conducatorilor carora
urrna s li se Incredinteze, fie miscarea, fie unitatiae puritficate, prima faza a reformei mai reclama si o ,putere de abiectivitate, de serioasa cumpanire a personalitatilor si de judicioasa apreciere calitatilor lar, In functie de rolul ce aveau
Indepilineasca In Oooperatie.
www.dacoromanica.ro
227
Cu toate aceste aspeicte, delicate si spinaase, ale ei, fara

o rezolvare hotlrata, abiectiva si bine chibzuita., a problemei
am", reforma Cooperatiei risca sa fie compromiisa.
Pentru aceasta impel-tanta, peremptorie consideratiune,
pentru aplicarea principiilor care ma calduzeau in aceasta
reforma, a trebuit s procedez cu clArza hotarare, la rezolvarea primei parti a problemei, In faza desfiintarei Centralelor
cooperatiste, ca totalitatea elementelor de conducere ale lor.
Marturisesc, i cu acest prilej, parerea mea de rau de a
nu fi putut face apel, la unele personalitti de seama, ca merite in Cooperatie sau Iii viaja cultural a tarii noastre, ce se
prenumarau In constituirea organelor de con,ducere ale fortelor Centrale cooperatiste i pentru care pstrez si azi o deosebita pretuire.
De asemenea, marturisesc simtamantul ce am 1ncercat
cand, iodata cu hotararea de desaintare a ziselor Gantrale, au
trebuit s pardseasca organele lor de conducere, i unele persoane ou care fusesem, ani i ani de-arindul, in hotarele i legaturile aceleiasi religiuni politice, i aceasta numai pentru faptul c, deasupra unor atari preocupdri subjective, trebueau sa
t.riumfe principiul de reforma obiectiva, principiul despoliticia-
=aril conducerii cooperatiste, mai sus expuise.

Da, acesta este adevarul : pentru a salva Cooperatia, In
1938, si pentru a a 1ndruma, pucrificata de elementele incompatibile dintlauntru, precum i de influentele politicianilste vaam facut s triumfe principiile obiective j netmatoare,
cesare Cooperatiei, fara considerare si pe deasupra oricaror
preocupari de persoane sau de culoare politic, aducnd pe
altarul aoestei opere,- desinteresate i necesare, jertfa curajoasa a unor atari sjtuatiuni. Am avut constiinta limpede a
resentimentelor i a ininticitiilor, de tot felul, ce aveau sa se
reverse apoi, asupra mea, din aceasta dArza i hotarata- atitudine, dar problema primorcliala ce m preocurpa, era sa se salveze o institutie cte valoarea Cooparatiei, chiar cu sacrificiul
linitei Imele.
Astfel, necesitatea de izbanda a principillor de reforma
cooperatista, mi-a abras multe nplaceri, printre care si aceia
sentimentala, de a vedea bune legaturi personale, diStramatep
www.dacoromanica.ro
228
daca nu schimbate in categorice i aspre inimicitii. Dar, in

fata oonvingerilor i indatoririlar mele, nu aveam o alta cale
de urmat, cu toate roonsecintele ei, ori ct de amare an- fi
fost acestea.
Timpul i imprejurarile insd, au dat dreptate atitudinei
mele, hotarate i obiective, din acele vremuri, precum
ccastiintei rnele linistite, de a fi facut bine $i cu hotrare, ceea
trebuia fcut, in interes general.

In afar insa de aceasta &e-time, eat de spinoasa, ce aveam de infaptuirt, pe calea abiectivei refaceri a Cooperatiei;
mai trebuia desavarsit i aceea a organizarei Ineop-ului, cu
personalitati adequate menirei i atributiunidor lrui.
pentru aceast actiune, am fast calauzit de aceleasi criterii obiective : noua conducere a Caoperatiei reclama per
soane competente In problemele cooperatiste si ale economiei
rurade, preeum i persoane insufletite de acede* canvingeri,
In te privea reorganizarea, noula activitate si menirea Cooperatiei.
Tatodata, eonducerea Cooperatiei, cu atari personalitati,
trebuia s fie desbracat de once influenta sau coloratura

politica.
Astfel, calauzit numai de aceste criterii i principii, pur'

obiective, exclusiv In interesul miscarei cooperatiste, am procedat 1a elegere.a personalitatilor icare intruneau aceste condi
tiuni si m'am fixt asupra colaboratorilor, cu eoncursua carom
am alcatuit cea dintai conducere a Cooperatiei, in aadrul reformei din 1938.

Presedinte al Consiliului de administratie al Incap-ului,
era cl. C. T. Teodorescu, Vice-Guvernatoru1 Bancii Nationale.
in care de
D-sa se despartise definitiv de viata politica
a1tfel nu fcuse de cat o seurta i aprompe nevoita aparitie
Inca dinainte de rzboirul din 1913, si de atunci, se consacrase,
In mod absolut i exclusiv, problemelor bancare, devenind un
emerit cunascator al pietii romanesti, printeo activitate neintrerupta de cfiteva decenii, in princifpalele institutiuni: private de credit.
De asemenea, In dubla sa.cialitate de Vice-Guvernator al
Institutului de emisiune si de Administrator delegat insarcinat
www.dacoromanica.ro
229
cu Serviciul Scontului in acel Institut, d-sa era in permanent

contact cu toate cerintele Cooperatiei i fusese un principal
eolaborator al meu, la opera de verifioare i anchetare a retelei cooperatiste.
Astf el, d-sa cunostea temeinic, toate realittile cooperatbte, toate necesitatile misckei i in consecinta, era convins
de aceiasi necesitate de reorganizare a miscarei.
De asemenea, cum Banca Nations,la, principal creditor al
Coeperatiei i viitor isvor principal de alimentare al iacesteia,
trebuia s fie reprezentata in Consiliul de administratie al
Incop-ului, nu putea fi alegere mai potrivita deck in persoana
d-lui Vice-guvemator C. T. Teodorescu, dela Banca National.
Ca Vice-presedinte al Consiliului Incop-ului i ca reprezentant al Ministerului de Agricultura i Domenii, in acel Consiliu, am numit pe d. Constantin Sescioreanu, la acea data Presedinte al Uniunii Camerelor agricole.
Cred c i persanalitatea d-lui C. Sescioreanu este indeajtms de cunoscuta, pentru a nu mai sublinia consideren tele ce
m'au determinat la numirea d-sale, O fac totusi, cu o deosebita satisfactiune, deoarece, daca a predominat o caracteristica,
In intreaga personalitate e sa, aceasta a fast obiectivitatea sa
de judecata si act-lune, pe deasupra oricaror contingente si in
once imprejurari, ceea ce i-a atras stima i respectul tuturora.
SescioO alta, linie caracterLtica a personalitatii
reanu, care a determinat fixarea pozitiei sale proeminente, in
viata econamica a -phi, a fost competent.a technica, ravna
dragostea cu :care d. C. Sesciorearnu a stiut s fie plugar si a
vrut s rman plugar, printre plugarii neamului nostru.
Iata deci, cine trebuia sa fie la conduaerea noii politice
conyperatiste, al carei principal obiectiv era ridicarea econo-
miei plugarului roman. D-sa mai detinea, la acea epoca, i importanta insarcinare de Preseclinte al Uniunei Camerelor Agrirole, institutiune strans legata cu Cooperatia, in planul general de reorganizare a productiei agricole. Astfel, se facea legatura intre cele daua institutiuni, chernate s colaboreze intens,
la punerea in aplicare a planului mai sus numit.
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERAT/EI
230
Din partea Ministerului Economiei Nationale, n.umisem

pe d Vintla Caftangioglu si pe d. General Ion Manodescu.
unul, nici celaalt, nu avusesera, nici data, vre-o contingenta
activitatea politica, de care erau cu totul streint
D. General I. 1VLanolescu, dupa o distinsa carier,
,.:Areia se consacrase pana la atingerea Inaltelor erarhii ce dedevotase ma.turitatea de gandire i experienta, problemei care interesa poltica cooperatist, in gradul cel mai
inalt, anume : problema de ridicare cultural a satelor.
Cu o perseverenta de toat lauda i cu o munca modestA,
ciar rodnica, d. General Ion Manolescu, a creat Casale Nationalu", eu menirea de a fi facarele de lumina i de propasire, in mijlocul satelor. De asemenea, d-sa a desvoltat o interesanta activitate i In domeniul Cooparatiei, in special in
Cumuna Breaza-Prahova, unde a intemeiat si o cooperativa
m dustri all.
Indelunga experient, a d-dni. General Ion Manolescu,

taramul ridicrii culturale si economice a satenilor; meritel
deosebite ale rezultatelor pozitive si practice, pe care d-sa le
abtinuse In lumea satelor, dupa rabdatoare, modeste dar dariP
sfortari,
precum i caldura, pururi vie, a entuziasmului ce-1
insufletea, pentru once actirune de Imbunatatire a vietii rurale,
toate aceste pretioase experiente i merite,
In
indicau personalitatea d-lui General
deobste ,recunoscute,
Ion Manclescu, a fi printre indrumatorii viitori ai Cooperatiei
intr'adevar, prezenta d-sale la conducerea C,00peratiei,
a fast de mare si netagaduit folos acestei miscri.
D. Vintila Caftangioglu, inginer ag,ronom inspector general, era un distins cunoscdtor al problemelor agricole i mai
avea o specialitate foarte pretioasa preocuparilor aaoastre : con-
ducea, de multa vreme, in calitate de director general, cu o

deosebita chibzuinta i constiinciozitate technica, Banca Agronomilor" din Bucuresti.
Asa dar, singura polltica ce preocupase pe d. Vintil Caf-
tangioglu, era acea bancara pentru. plugari. lata deci, ceea ce

trebuia i Cooperatiei; de a.ceea, d-sa a ,putat aduce o reall
eficienta contributie, tuturor problemelor economico-baneare,
ule Cooperatiei.
www.dacoromanica.ro
231
Personahtatea d-lui N. Cornateanu, profesor la Acadgmia de Agripultura dela Herastrau, strein de preocupari politice, se relief ase, In economia noastr agricola, prin eminentele lucrari referitoare, atat la problemele plugariei noastre,
'cat i la cele privind 'structura economiei satesti. Anchetele
pozitive i studiiile amnuntite, ce d-sa clesavanse, ea baza"
a lucrarilar sale si a concluziunilar la care ajungea,
erau de
o pilduitoare important, pentru rezolvirea problemelar economice ale satelor.
In acelas timp, d. N. Cornateanu, era si un plugar de frunte.
Atest ansamblu de merite deosebite, castigate cu o munca go-
zitiva, dar fara ostentatie, Incadrate intr'o tinuta, de urbanilate si remarcabila modestie,
au can.dus, mai apoi, pe d.
proesor N. Carnateapu, la treapta Indrepitatifta a diriguirii
Ministerului Agriculturii i Domenlilor.
Subliniez i aoest fapt c, la epoca reorganizarii Coopera-
cand am facut numirea d-lui prof. N. Cornateanu, nici

macar nu avusesem placerea de a-1 cunaaste personal. Ii cunosteam Insa lucrarile i meritele pe taramul economiei satelor, i aceasta Imi era deajuns.
D. Cicero Gorciu, fruntas viticultor i pasionat cercetator,
doctrinar si practic al problemelor agricole,
nu fusese niciodata un militant In viata politica.
Nu stilt daca Meuse vreo data parte din vre-un Parlament,
dar ceea ce se releva si covarsea, In activitatea i personalitatea d-sale, era aceaista ravn neabosita pentru propsirea plugariei noastre.
De cate oni aveam prilejul
intalnese pe d. Cicero
Gorciu, convorbirile noastre roteau In jurul acestor arzatoare
preacupari i puteam ceti, cu deosebiti satisfactiune, Insufletita credinta ce clocotea In masiva fiinta a d-lui Garciu.
Dupa demnitati imprortante, acupate In Ministerul Agriculturii i Domeniilar, d. Cicero Gorciu se consacrase problemei importante a textilelor romanesti, pe baza de productiune
sAteascg, iatr ca Director general al Textilelor, d-sa aducea, la
www.dacoromanica.ro
232
re,zolvarea acestei hotaritoare neoesitati nationale, competenta

pasiunea sa ata de necesara politicei goopeTatiste, incadrata
In planul general de redresare al economiei satesti.
Numirea d-lui Ion C. Teodorescu, profesor la Academia Agricola' de la Herastrau, era facuta pe aceleasi attend. D-sa nu
avusese nici ()data, nici o legatura cu activitatea vietii.
Functionar de cariera, d. Ion Teodorescu avea,
lumea
cola, practica i tiintific, un standing superior, datorit
muncii perseverente, de zeci de ami, inchinata in mod exclusiv
acestor preocupri, pand la suirea sa pe treapta superioara a

ierarliei administrative, la conducerea Directiunei viticulturii
din Ministerul de Agricultura si Doa-nenii.
Ceea ce insa evidentia personalitatea d-lui prof esor Ion
C. Teodorescu, nu erau meritele birocratice, consecrate printr'o frumoasa cariera administrativa, ci meritele de creatiune
pe taramul agriculturii practice, la lumina diriguitoare a pr&ceptelor stiintei agricole moderne.
Aceste merite constructive, sub calu7irea moderna a stinted., Icontuirau personalittatea d-lui Prof. Ion C. Teodoreacu,
&tat de necesar noilor orientari creatoare ale politice! cooperatiste.
D. Al. Nedelcovici, inginer consilier silvic, la acea epoca'
administratorul Case! Padurilor Statului, (C. A. P. S.) nu avusese nici oclata vre-un arnestec cu viata politica. Technician
D-sa i consacrase intreaga sa activitate problemelor silvice, distingandu-se, in evolutia carierei sale administrative, in chip deosebit, ceea ce a indreptrtit s i se increclinteze
cea mai inalt insarcinare, aceea de a conduice sus mentionata
administratie i institutie silvica de Stet.
Avusesem, in cateva randuri, prilejul sa vad felul de a.ctivitate i de munca al d-lui Al. Nedelcovici, i constatasem,
Cu satisfactiune, dinarnismul, harnicia, aspectul practic i eficient al metodei sale de lucru, contrar birocratismului, pasiv
lasator, al majoritatil administratiilor.
Cum in acelas timp, cooperativele forestiere reprezentau
un procent important, in cadrul activitatii economice a
4miscarii,
prezenta unei experiente deosebite si a unei me-
www.dacoromanica.ro
233
tode, practice si eficiente, ca aceea a d-lui Al. Nedelicovici, pen-
tru problemele de cooperatie forestier, era Cu totul indicata.

De asemenea, ,prezenta d-sale la conduceTea CooperatieL
stabilea o linie de legatur si armonizare, intre aceast
care si administratia C. A. P. S.-ului, la portile creea, coveTativele forestiere bteau in fiecare zi.
Numirea d-lui Gromoslav Mladenatz, profesor la Academia de Inalte Studii Comerciale i Industriale, cred c5. nu ar
mai reclama nici un comentariu, 'botAsi, il Lac tu 0.1eosebit
interes.
Din punct de vedere politic, d. Gromoslav Mladenatz era
afiliat unei idealogii contrar celei creea eu apartinusem, cu
cAtiva ani inainte; de asemenea, nu imprtseam multe din
sfirmrile de doctrin ale d-sale. Totusi, nu am sovit a numi
pe d. Gr. Miadenatz, in Consiliul de administratie al In,cop-ului,
deoarece, pe deasupra ori carel deosebiri, nu puteam s contest meritele ,d-sale, de laborios i perseverent cercettor, de
struitor doctrinar al miscrei cooperatiste.
Pe acest trm al doctrinei cooperatiste, d. Prof. Gr. Mlatienatz, era egalat de d. Mircea Pienescu, fecund i distins
snalist al fenomenelor 000peratiste, ale erui lucrri de specialitarte, in domeruul miscrei, sum de o netgaduit valoare
si utilitate practicA.
Ca profesor la catedra de Coo,peratie, a susmentionatei
Academii, d. Gr. Mladenatz, prin numeroasele sale publicaprintr'o activitate indeltmgat i neobosit, consacrata
aproape exclusiv, problemelor 000peratiste, isi castigase mPTite proprii i asebite in Oooperatie, pe care judecata obiectiv
nu le putea ignora, ci dimpotniv, trebuia sd le aib in viedere, pentru o complect i obiectiv conducere a politicei
cooperatiste.
Am omagiat, astfel, doctrina cooperatist, re,prezentat.
prin personalitatea d-lui prof. Gr. Mladenatz.
D. Tiberiu Cristea, fusese numit pe baza unei indoite activitti ce desfsurase si pe Vrmul crora se distinsese. Prima
activitate era de foarte apreciat specialist in domeniul zootechniei. unde d-sa i stabilise un standing exceptional.
.
www.dacoromanica.ro
234
In legatura cu aceasta activitate, d. Tiberiu Cristea, mai

desfasura o a doua, paralela de asta data', pe terenul direct al
Cooperatiei; d-sa conducea, in calitate de presedinte, Federala
Cooperativelor de productie i valorificare a animalelor, dela
Timi para.
In aceasta calitate, aneritele d-sale erau cu totul deosebite,
izbutind a obtine stralucite rezultate cooperatiste, pe un.ul din
tarfimurile cele mai putin cercetate de miscare
In politica cooperatista, pe care Incop-ul trebuia sa o
afirme si Infaptuiasca, problema productiei i valorificarii
animalelor, era una din cele mai importante si urgente; asa
fiind, prezenta d-lui Tiberiu Cristea, la conducerea Inoopului, era din cele mai bine venite si necesare.
Numisem, de asemenea, In consiliul de administratie al
Incop-ului, pe d-1 Nerva Traian Cosma, distins cooperator din
Bihor, cu o staruitoare activitate pe tramul practic cooneratist, i cu un deosebit prestigiu in aoeasta miscare.
Conceptiile sale sanaboase, anunca sa rodnica, i cu un
deosebit ra.sunet de eficienta, In Cooperatia noastra din Ardeal ; insufletirea obiectiva i neobosita, devotaita propasirii
Cooperatiei,
toate aceste merite deosebite, pe taramul
ideologiei cooperatiste, recomandau, dela sine, oportu-
nitatea prezentei d-lui Nerva Traian Cosma, la conducerea

Incop-ului.
De asemenea, pentru Parintele C. Andrei, referent economic la Episcopia din Galati i Presedinte al Federalei din acea
localitate.
Personalitatea Parintelui C. Andrei era de un frumos rasunet i prestigiu in Cooperatie, datorita unui trecut Intreg, de
munca si de credinta, Inchinata miscarei cooperatiste, ca tmui
altar de noua izbavire obsteasca.
Nu-mi mai amintesc bine daca Parintele C. Andrei, nu avusese o restransa i local activitate politica', si nu sunt sigur
daca, aceasta activitate nu era afiliata unei ideologii comune
cu aceea a d-lui Prof. G. Mladenatz. Nu hash' aceasta afiliere caracteriza personalitatea Parintelui C. Andrei, ci aceea cooperatista, aceea de vreclnic i neobosit staruitor, cu ravna i prestigiu, pe taramul Cooperatiei. De numele Parintelui C. Andrei,
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERATIET
235
se asocia prestigiul cooperatorului, si aceasta era necesar Incop-ului.
Tot astf el se releva si personalitatea presedintelui Federalei din Tighina, D. Savitski, despre care, cu multa parere de
ru, am aflat, de curand ca nu ar mai fi in viata. Daca aceasta
trista veste se confirma', Cooperatia a pierdut pe unul dintre
acei modesti basarabeni, dar seriosi la munca, serioi la cuget,
seriosi in credinta lor cooperatist. Acestor modest, dar cat de
merituosi straduitori ai Cooperatiei basarabene, unui Savitski,
un.ui V. Ghenzul, unui P. Sfecla, tmuia ca Parintele Guciujna,
unor atare devotate s.i neobosite straduinte, inchinate creiului
cooperatist, cu tenacitate, cu tacut credint, fara surle si fara
Cooperatia basarabeana le datoreaza, primul rang si. inflorirea pe care o capatase, in cadrul miscarei romanesti.
Acestea sunt unele din figurile cuviinciosului, dar rodnicului si adevaratului apostolat cooperatist, de dincolo de Prut,
tobe,
ale acelor trudnice si inaltatoare muceniciii care cinstesc s.i

aduc lumina unui prestigiu deosebit, intregei Cooperatii romanesti.
Ca reprezentant al Ministerului de Finante, in consiliul de

administratie al Incop-ului, delegasem pe d-1 N. Razmerita, la
acea epoca Director General al Casei de Amortizare si Finantare; d-sa nu Meuse nici odata politick' si, cu toate ca era tnr,
izbutise s. faca' o frumoasa' cariera administrativa, !And la
acea data, prin insarcinarile mai sus aratate, ce i se incredintasera.
Mai subliniez, cu privire la modul de constituire al conducerii Incop-ului ca, pang la data numirilor in Consiliul zisei
institutiuni, nu cunoscusem, personal, niel pe d-nii: Tiberiu
Cristea, Parintele C. Andrei, D. Savitski, Nerva Traian Cosma,
cum nu cunoscusem nici pe d-1 Prof. N. Cornateanu,

ci numai din activitate economica si cooperatista a d-lor,
ac-
tivitate si merite pe care mi le relevau rapoartele anchetelor

si verificarilor cooperatiste, ce intreprinsesem prin organele
Bancii Nationale.
Caluzit de aceste criterii si preocupar obiective, exclusiv in interesul Cooperatiei, am alcatuit astfel, primul Consiliu
de administratie al Incop-ului, in vederea activitatii lui de
reorganizare si purificare, din prima etapa a reformei.
e
www.dacoromanica.ro
236
Ca censori, numisem, din partea Statului, pe d-nii Gh. Exarhu 0 Vladimir Alexandrescu, functionari ai Bancii Nationale, dela sectia Cooperatiei, care colaboraser la chestiunile
cooperatiste in sus zisa sectiune, iar in celelalte locuri ale Comitetului de cenzori, am numit pe d-nii N. Arghir, N. Cioc5nescu,
Roman Bonta i Petre Rat,
pe care nu-i cunoscusem personal, pe niciunul, dar pentru care, fiele i. anchetele ce orga-
nizasem, imi semnalau ref erinte deosebite, ca fiind unii din

cooperatorii destoinici, cu o activitate perseverent i rodnick
pe tarmul practic cooperatist, prin unittile sau Federalele, ce
prosperau, sub harnica i insufletita lor munc 0 pricepere.
Ajung acum, la numirea Comisarului Guvernului, a d-lui
Petre P. Grboviceanu. De d-sa m lega o veche 0 afectuoas
prietenie, din copilkie chiar, 0 o mArturisesc cki, dac nu
aceast5 leatur5 trainic5 a determinat numirea d-sale, ea nu-mi
era i nu-mi este mai putin pretioas i prezent5 in suflet.
In adev5r, Cooperatia a avut pe d. Petre P. G5.rbovioeanu,
Comisar al Guvernului, la acea epock nu datorit unei afectuoase prietenii,
pe care o voi cinsti intotdeauna,
ci datorit5 meritelor deosebite ale d-lui P. P. Grboviceanu.
Poate puling lume cunotea strAduinta d-sale, demnA de
toatd lauda,
pe eat de bogat in rezultate, pe atat de modest,
in ogorul Cooperatiei.
Ca preedinte al Federalei dela Ramnicu-SArat, d. Petre P.
Garboviceanu izbutise, dup5 ani de zile de munca i darze strduinte, sA consolideze una din cele mai bune i active Federale
din tar5.
De asemenea, tot neobositei in.sufletiri a d-sale, s'a putut
ridica 0 intri cooperativa cu obtea stenilor din com. Jirlu

jud. R.-SArat, pAn cand a izbutit s cumpere balta de 458 pogoane, din acea comun5, care se exploateaz, 0 azi, de aceti
cooperatori, in folosul i. spre marea lor binefacere.
Trebue s recunosc ins5 c5, aceast insufletire i. peTseverent activitate cooperatistd dar modesta 0 lipsit de ostentatie ori reclamk d-1 Petre P. Garboviceanu, o moqtenea din
patrimoniul idealului cooperatist, al defunctului su pArinte,
Petre Garboviceanu, colaborator de principal5 categorie 0 eficient, al lui Spiru Haret.
www.dacoromanica.ro
237
De la aceast lirnpede si pretioasa obarsie, de la directa

conceptie si credinta cooperatista a lui Spiru Haret si a defuncca de la apa minunata, datatoare
tului Petre Garboviceanu,
de puteri si credinte, a unui izvor fermecat, se imprtasise tineretea de idealuri si maturitatea de creatiune cooperatista, a
descendentului direct, a d-lui Petre P. Garboviceanu.
lar opera sa cooperatist, releva pe vrednicul coboritor al
adevratului crez cooperatist.
Astf el, Ministrul Economiei Nationale avea bucuria si. prilejul, s omagieze, in persoana unui afectuos prieten, pe vred-
nicul cooperator de spit haretiana, invederat ca atare, prin

mrturiile concrete si graitoare, ale unei opere cooperatiste,
demn de toat lauda si cinstirea.
lata cine era si Comisarul Guvernului, la Incop.
Ca Director General, am numit pe d. Ren Rmniceanu,
fost Secretar General la Ministerul de Finante si distins avocat al Bancii Nationale.
D-sa avusese, in cadrul activitatii sale, la Institutul de emisiune, numeroase luari de contact cu problemele Cooperatiei.
In afar insa de aceast cunoastere a problemei, d. Ren Ramniceanu mai inftisa toate garantiile necesare pentru noua politic pe care Incop-ul trebuia sa o puna in aplicare, cu perseverent, curaj si luminat discernamant.
Temperamentul su calm, far a fi pasiv si cu o remarcabila stapnire de sine, chiar in momentele cele mai entice; o
disciplina limpede si discursiva a rationamentului; o structura
interna, cristalizata pe demnitate si prestigiu; o cultura generara, in afara de cea profesionala, care il investeau cu atributele civilizatiei si perfectei urbanitti,
toate aceste insusiri.
construiau verticala de gndire, de atitudine si de drza dar

stapanita actiune, ce caracteriza personalitatea dening a d-lui
Ren Ramniceanu, s'i-1 indicau ca pe un bun si destoinic conducator, la vremuri si probleme grele.
Ceva mai trziu, am numit ca director al diviziei economice din Incop,
unul din cele mai importante compartimente
de activitate,pe d. G. Minescu, ce provenea din ierarhia centralelor cooperatiste, unde avusese png atunci insarcinari cu
totul neinsemnate, inabusite de unii conducatori obositi si rara'
www.dacoromanica.ro
238
nici o licarire de avant cooperatist, mai toti candidati la retragere i pensie.

Am fost foarte bucuros s relev insusirile deosebite ale
insusiri care mai tarziu 1-au condus la bid-lui G Minescu,
nemeritata insrcinare de Director General al Incop-ului. Pasiunea vibranta a d-sale, pentru Cooperatie, inteligenta sa curajoasa, dinamica, neobosita i eficienta, relevau in persoana d-lui
G. Minescu, acel tanar i Inflacarat fanatism, atat de necesar
Cooperatiei i, din pacate, atat de absent in aceasta miscare.
Am mai numit consilieri technici pe d-1 N. Cantuniari,
la acea epoch' seful serviciului de scont la Banca Nationala, care
depusese o intensa activitate cu prilejul anchetei Cooperatiei,
si care avea contact zilnic cu problema creditelor cooperatiste,
precum si pe d-1 V. Barc, ce se ocupase si in trecut, cu activitatea cooperatista.
De asemenea, in comisiunea de judecata, ca presedinte, am
numit pe d-1 Coman Negoescu, la acea epoc, consilier la malta
Curte de Casatie, Inaltat apoi la rangul de Procuror General
al acelei Inalte Curti; pe d-1 G. Cazacu, Seful serviciului Contencios din Banca National. spirit de o sobra i intransigenta
obiectivitate; pe d-1 Paul Porumbeanu, distins jurist; pe d-1 G.
Durnitrescu-Bumbesti, neobosit cooperator 0 pe d-1 Mircea Pienescu, doctrinar i emerit cunosctor al miscarei cooperatiste.
Din toate cele mai sus expuse, rezult criteriile i preocuparile, care au prezidat la alcaluirea organelor de conducere,
ale miscrei cooperatiste.
Am cautat astfel, a realiza colaborrile cele mai adequate
si cele mai utile, obiectivelor pe care Incop-ul avea s'a le desavarseasca, In aceast etapa a reformei cooperatiste.
Personalitatile, astfel desemnate, reprezentau i intruneau:
o valoroas i pozitiv cunoastere a problemelor economiei satesti, precum si o experienta practica a lor, probleme
ce trebuiau s treac5 pe primul plan al politicei cooperatiste;
reprezentau, deasemenea, harnicia i experienta, pe tramul realizarilor practice cooperatiste;
reprezentau cunostinta practic i orientarea doctrinara
cooperatista;
reprezentau legatura necesar i utila a Cooperatiei, cu
celelalte departamente i institutiuni de Stat, In colaborarea
www.dacoromanica.ro
239
cb.rora avea sg se desvarseascg planul primordial, de redresare a productiei sgtesti si a valorificgrii acesteea ;
e) reprezentau, inteun cuvnt, ansamblul de competente,
tehnice si practice, obiectiv desemnate si selectionate numai pe
bazg de activitgti si rezultate meritorii, iar nu pe consideraticompetinte tehnice si practice, in
uni subiective sau politice,
domeniul cooperatist si al economiei rurale, astfel cum reclamau interesele imperative ale Cooperatiei.
In consecintg, aocentul selectiunei in alcgtuirea conducerii
Cooperatiei, cgdea pe meritele obiective s'i invederate, incontestabile, a-tat de necesare miscgrei, lar nu pe devotamente personale, electorale sau de club.
Cu aceast alcgtuire a conducerii Incop-ului, izbutisem
astfel, sg infptuiesc un deziderat arzgtor, aproape un ideal, revendicat de Cooperatie: indeprtarea politicianismului si a influentelor lui, de la conducerea miscgrei cooperatiste.
Astf el fiind, din paginile precedente, rezultg semnificarea
ce concretizam in structura si functiunile conducerii cooperatiste, semnificarea si menirile ce incredintam Incop-ului, in etapele hotritoare de reformg a Cooperatiei.
Incop-ul, aceastg institutiune mixt, elasticg si adaptabil
croitg, in vederea evolutiei viitoare a Cooperatiei, spre autonomia el, insemna, in primele etape ale reformei cooperatiste :
Desfiintarea hipertrofiei centrale si a pluricefaliei, dezagregante si costisitoare, de la conducerea Cooperatiei precum
si restabilirea centrului de gravitate al miscgrei, dela Capital,
la sate;
Restabilirea unitgtii de actiune, unitgtii de control si a
unitgtii de politicg cooperatistg, inteun singur organ conducgtor, simplu, restrans, condensat, dar eficient;
Acest organ conducgtor avea sg desvarseascg operatiunea de purificare a organismului cooperatist, de unitatile neviabile, ce trebuiau lichidate, precum si de materialul uman, incompatibil cu bunul mers si cu prestigiul Cooperatiei;
Acest organ avea sg fie instrumentul de alimentare a
Cocpetratei cu mijloace financiare, importante si ieftine, indispensabile redresgrei miscgrii, autorittii ei materiale si morale, precum si aplicrii integrale a politicei cooperatiste;
www.dacoromanica.ro
240
CAP. V. -- REFORMA COOPERATIEI
Acest organ conducator era placa turnant, centralk

prin mij/ocirea areea, Cooperatia tinea legtura, colabora i se
integra in planul general de redresare a economiei plugarilor;
Incop-ul, cu noua 0 obiectiva sa structurk insemna indepArtarea politicianismului 0 a influentelor clunatoare ale
acestuia, din micarea cooperatist5.
0 in veAceasta insemna Incop-ul, in conceptia mea
derea acestor mentri izbOvitoare, il concepusem 0 11 creasem.
Aceasta este 0 ratiunea pentru care nu am rOsgems la nki
una din criticele ce i s'au adus,
critici pe att de neintemeiate, pe at de nu.meroase erau.
Incop-ul era organismul care rAspundea neoesittilor reale,
actuale 0 struitoare ale Cooperatiei, precum 0 specificului
nostru romnesc, in linia de evolutie a principiilor cooperatiste.
Prin aceasta ins0, prin prezenta 0 eficienta lui, el singur
da eel mai bun raspuns tuturor criticelor ce i se aduceau.
Urma numai, ca oamenii ce aveau sa-1 conducd in vtitor,
dealungul anilor, s-i inteleagg rostul 0 menirile, 0 s nu-1 devieze de la desava'r0rea lor.
B) Reorganizarea structurii si functiunilor

Cooperatiei
I. Planul constructiv de reforma si activitate
cooperatista
In acest cadru general al reformei, creat 0 determinat prin

legile dela 23 Iunie 1938 0 20 Ianuarie 1939, 0 in conformitate cu msurile, prevederile 0 principiile mai sus expuse, urma
ca Incop-ul s desfoare intreaga sa actiune de organizare a
Cooperatiei, prevzutO in etapa intAia a ref ormei.
Cum ins aceast actiune de reformA era multiplk variat
0 foarte complexk trebuind s' se desf4oare, concomitent 0
sincronic, pe mai multe sectoare economice i diverse trepte
cooperatiste, paralele sau suprapuse,
era necesar intocmirea unui program, a unui plan de actiune, pentru aceastd primA
etap a reformei, in scopul ca timpul, strOduintele 0 mijloacele
Incop-ului, sa nu se risipeasck s nu devieze dela obiectivele
reformei, s nu se dubleze inutil,
ci saii urmeze o desfOurare ciar, metodick precisA 0 eficace.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
241
Imi aduc aminte, cu satisfactiune, cum studiam cu d-nii

Ren Rmniceanu si G. Minescu, diversele variante, editiile
formulele succesive ale acestui program de actiune, /Jana Cand
am ajuns la formula fina1 a planului constructiv de reorganizare i activitate a Cooperatiei, in prima etapa a reformei, pe
un interval aproximativ de 4 ani, in continuitate: 1939-1942.
Acest plan, era intocmit la lumina principillor de reforma
expuse in acest volum.
El constituia, prin structura lui generala, dreptarul ce avea s calauzeasc actiunea Incop-ului, cu o perseverenta continuitate, atat in ceea ce priveste reforma de structura i functiuni a miscarei cooperatiste, cat i incadrarea activittii acesteea, in programul de Imbunatatire i valorificare rentabil a
productiei satesti, precum si de aprovizionare a satelor,
potrivit politicei agricole generale, de redresare a economiei
rurale.
Acest plan constructiv, cuprindea urmatoarele sectoare, ce
trebuiau puse in lucru, concomitent, paralel:
Organizarea interna a Incop-ului;
Revizuirea retelei externe cooperatiste: unitti de gra-
dul I 0 II;
Organizarea controlului retelei cooperatiste;
Organizarea imbunatatirei productiei satesti;
Organizarea i valorificarea productiei sates*
Organizarea aprovizionarii satelor;
Finantarea sectoarelor mai sus mentionate.
Pentru fiecare din sectoarele rnai sus aratate, acest plan de
actiune stabilea, in linii generale, fazele interne de infaptuit In
fie care an.
Extragand elementele esentiale, din acest plan, ele se infatisau, In felul urmtor, pe cuprinsul sectoarelor mai sus mentionate:
1) Organizarea interna a Incop-ului.

Aceasta organizare prevedea necesitatea de a se concentra,
pe cat mai mult cu putint, administratia, In vederea unei

btme rationalizari a functionrii diverselor servicii, resfirate
in localuri i strazi deosebite, departate unele de altele.
le
Vol. xi.
www.dacoromanica.ro
242
De asemenea, prevedea incadrarea personalului si armonipentru a se cunna haosul ce exista in ierarzarea salariilor,
hia si salarizarea fimctionarilor Cooperatiei.
In vederea indeplinirii noilor misiuni ce avea, Incop-ul

trebuia s-si modifice si s organizeze serviciile, pentru ca ele
s corespund acelor misiuni.
Invtgmantul cooperativ trebuia, de asemenea, indrumat
numai spre latura practic a noilor activitti cooperatiste, c-
rora avea s li se dea o deosebit preponderent. In primul

rand, trebuiau pregatiti contabili-casieri, pentru unittile de
la sate.
Planul constructiv de activitate cooperatist mai prevedea
crearea de scoli practice,
nu fabric de functionari, pentru
Central sau ministere
ci specialisti necesari cooperativelor
de lAptrie si produse lactate, pentru avicultur, pentru cresterea si valorificarea comerciala si industrian a animalelor, pentru cultura si valorificarea comercial si industrial a textilelor:
in, canep, bumbac, lan; specialisti pentru cultura si valorificarea, comercial si industrial, a cerealelor si culturilor de specialitate.
In acelas timp, planul mai cuprindea si liberarea Incopului de elementele administrative, de functionarii necorespunztori actiunei si menirei cooperatiste, prin intoarcerea Ior la
departamentele respective, sau trecerea lor la pensie, pentru
cei ce indeplineau conditiunile legale.
Aceste erau prevederile mai importante, din sectorul planului privitor la organizarea intern a Incop-ului.
2) Revizuirea retelei externe cooperatiste.
Cu privire la aceast important actiune, planul prevedea,
In primul rind, lichidarea unittilor de gradul I si a Federalelor neviabile, pentru a se libera, atfel, organismul Cooperatiei, de elementele dezagregante si vtmtoare.
Totdeodat, se prevedea si continuarea asanrei morale si
materiale, a ziselor unitti si federale.
Asanarea morall cuprindea sanctionarea sau indepartarea
din Cooperatie, a materialului uman nedemn, nepriceput, abuziv sau necinstit s'i inlocuirea lui, unde mai era cazul, cu elemente potrivite necesittilor cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
243
Asanarea material consta in continuarea operatiunilor de

refacere a retelei cooperatiste, potrivit dispozitiunilor legii de
reglementare a datoriilor agricole s'i urbane din 1934. cu modificarile ei ulterioare, precum si potrivit mijloacelor financiare, puse la dispozitie in acest scop, de Stat, prin Banca National.
In ceea ce priveste Federalele, planul mai cuprindea, incadrarea celor constatate ca viabile, in limitele unei activitAti
corect cooperatiste, pentru a se rectifica astf el, deformsrile s't
deviatiunile pe care, multe din atari unitAti, le suferiserA in
trecut.
In regiunile economice si cooperatiste, unde nu s'ar mai fi
aflat o Federar, 'Ana' la aparitia spontans si normal cooperatist a unei atari uniati, astfel cum am argtat la capitolul respectiv din acest volum,
Incop-ul urma s creeze, pentru necesiatile activit'tilor cooperatiste, agentii sau sucursale proprii, spre a se evita, astfel, gresala s'vArsita in trecut, cu fabricarea artificiar a Federalelor.
Totdeodatg, planul mai cuprindea si incurajarea activiatii
Federatiunilor existente, precum si stimularea infiintArei de
noi Federatiuni, acolo unde necesittile activitgtilor cooperatiste reclamau, In mod spontan si real, alatuirea de atari concentari si grupsri cooperatiste.
3) Organizarea controluiui retelei cooperatiste.
Pentru a se satisface urgenta si importanta necesitate a

controlului, in Cooperatie, planul cuprindea refacerea intregului aparat de control prin:
inrturarea elementelor ce nu corespundeau acestei
misiuni;
incadrarea, in Cooperatie, a parte sau a totalului elementelor de control cooperatist, ce fuseserg formate si intrebuintate de Banca Nationar, pentru verificarile s'i anchetele
Cooperatiei;
detaseri de elemente capabile, dela alte departamente;
numiri de noi controlori, pe baza de concurs si. cunostinte de specialitate.
In felul acesta, Cooperatia urma sA fie inzestrat cu un
www.dacoromanica.ro
244
aparat de control, Indestulator, ca nuan'ar .1 corespunzAtoT ca

pregAtire technick pentru ca operatiunile esentiale si indispensabile, ale unui serios si eficient control, exercitat la timp, sA.
constitue o realitate pozitivA si 1ntremAtoare, a miscArei cooperatiste.
4) Organizarea activitAtii cooperatiste In vederea 1mbunfittirei productiei sfitesti.
In afar de sectoarele mai sus mentionate ale planului,

prin care se tindea la restabilirea unei ordine unitare interne,
necesarA bunei activitati a Incop-ului; prin care se prevedeatt
msurile de purificare, material si moralA, a retelei cooperatiste, precum s'i fncadrarea ei Inteun serios aparat de control,
planul mai prevedea o serie de sectoare, prin mijlocirea cArora,
activitatea cooperatist era integratA In politica generar agricork de redresare a economiei rurale.
Se precizau astfel, obiectivele determinate .1 hotArlte, spre
care trebuiau sA se Indrepte si concentreze, toate sfortgrile si
mijloacele activit'Atilor cooperatiste; se delimita i fixa, astfel,
InsAsi politica cooperatistA.
Cu privire la obiectivul primordial si imperativ al ImbunAtAtirei productiei atesti, planul cuprindea, printre alte prevederi, si urmAtoarele puncte mai importante:
a) In primul rand, trebuia satisfacutA si Implinit marea
lips5 a mijloacelor de muncA si productie, atAt de resimtit In
economia sAteasck In at aceasta din urmA, era asezatA Intel>
situatie inferioark chiar In raport cu tArile mai sArace si mai
mici, din jurul nostru.
In vederea Implinirii acestor lipsuri adAnci, fArA de care
productia plugarilor nostri nu putea propAsi,planul prevedea:
Sporirea inventariului, mic s'i mijlociu, pentru aten!;
Sporirea inventariului mecanic, mare, pentru cooperativele de exploatare si consum;
Procurarea de seminte selectionate, pomi de soiuri alese,
etc.;
Procurarea de ingrAsAminte, insecticide pentru pomiculturA, etc.; sulfat de cupru, saramurk etc.
Sporirea inventarului viu, al cheptelului stesc, pe rase
selctionate;
www.dacoromanica.ro
245
6. Dobndirea de pmnt, prin cumprare, pentru steni,

pentru ca acest important in.strument al avatiei nationale, pmntul, s rmng In minile plugarilor romni, contra-balansandu-se astfel i tendinta de pierderea sau frmitare a loturilor stesti.
b) Paralel cu aceste prevederi, planul mai cuprindea procurarea de mijloace financiare, pentru steni, sau a modalittilor ieftine i convenabile de dobndire, pe credit, a mijloacelor de productiune mai sus amintite.
Aceste credite acordate stenilor sau cooperativelor, pentru
investitiuni si inventar, sau alte necesitti de productiune, aveau s fie pe termene mijlocii i lungi, dupg necesitli i Imprejurdri, pentru ca plata lor s se poat face, In conditiuni
usoare, de ctre steni.
Toate aceste credite aveau s fie acordate, numai prin tmittile cooperatiste.
In acelas timp planul mai cuprindea :
Modalittile de formare si procurare a personalului technic, de indrumare a productiei, la tmittile cooperatiste, In vederea aplicril planurilor de exploatri agricole In comun, la
sate;
Intocmirea acestor planuri de productie i consum, prin
cooperativele respective de exploatare ;
mijloacele financiare, necesare i proprii acestui sedttor,
In afar de tele mai sus mentionate, pentru aducerea la bun
indeplinice a pottticei de Imbunttire a productiei sAtenilor.
Principiul druzitor, dela care se pleca, era incurajarea
plugarllor pentru exploatdri agricole In cornun,
In consecint, stimularea creerii de cooperative, pentru atari expboatri,
Incadrate cu personal technic de conduoere si indrumare, Inzestrate icu in.strumentele necesare unei producIiuni stiintifice si intensive, prem.= i alimentate cu mijloacele financiare necesare unei activitati pozitive i rudnice.
Numai prin aceste exploatri, In comun, se puteau corecta vitiile reforxnei agrare, consecintele mentalitAtii primitive a s4teanultui nostru, lipsa de eduicatie agrico1 in.dividuala a plugarilor i inferioritatea notorie a miiloacelor
productie.
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERATIET
246
Cu o sporire deci, a instrumentelor i inventarului necesar fecundrei brazdelor, Cu seminte selectionate, cu vite
reproducgtori de ras, cu plantatiuni de pomi din saluri nobine, ou in.drumarea technica a unei metode de cultura in coproductia plugarimun, thnific, rationala i civilizat,
lor nostri, avand la temelie rodnicia ogorului romanesc
hrnicia vrednic a stenilor,
nu se putea s nu-si dea rezultatele dorite.
Productiunea steasc era, astfel, stimulat in comparti-
mentele ei Ami importante: pereale, fructe. animale, textile,

vin, culturi de specialitate, etc. cu subprodusele lor mai t'en.tabiI P.
In aceasta indrumare, struia sectorul acestui plan, s'a

incadreze si s'A integreze prIncipala activitate a Cooperatiei.
5) Organizarea unei rentabile valorificfiri a productiei steti.
Al doilea obiectiv principal, in care era integrat activitatea cooperatista, cuprindea complexul valorificarii produselor satesti.
Fr debuseuri interne sau exteme i tara rentabilitate,

productia niu poate exista, caci nimeni nu munceste ea sa
piard, ci in ndejdea unui
Acest castig era necesar bugetului plugarilor nostri, pentru ca ei s fie incurajati la productie, iar castigul nu putea
veni de cat prin organizarea, serioasa i priceputa, a unei
bune valorificari a produselor lor.
Rlanul aoestui sector de activitate cooperatist, cuprindea. intre alte prevederi. i urrntoarele elemente mai importante:
a) In primul rand, trebuia avut in vedere c valorificarea produselor stesti se platea face, fie in stare naturafiA,
fie partial sau total transformarte. In vederea unel mai renlabile valorificri, Cooperatia trebuia deci s aleaga modaliValle de aplicat, potrivit imprejurarilor i neoesittilor.
bl De asemenea, unele valorificari se puteau face numai
prin unitatIle de gradul I; altele nu se puteau efectua decat
prin concentrari de mai multe lunitti, prin Federale sau Fe-
www.dacoromanica.ro
247
deratiuni, alte valorificari nu se puteau face decit prin mari

organi7atiuni, izare depa.'seau chiar puterLe Incop-ului i pentru
infaptuirea carora trebuia sprijinul corespunzator al Statului.

linand seama de toate aceste conditiuni i imprejurari,
reclamate de o buna valorificare, planul le avea In vedere, la
fiecare din grupele de produse taranesti, ce aveau s fie organizate in scopul unei mai rentabile desfaceri a lor.
AceSte grupe erau: 1. cereale; 2. diverse site produse vegetale; 3. lapte, produse lactate, ou, pa.sari si altele asemanatoare; 4. vile mari si mici, carne, diverse produse animale;
5. fructe, zarzavaturi; 6. vin, tuica, etc. si derivate alcoolice;
7. pescarii i produse derivate; 8. lemn i subprodusele lui, etc.
Pentru Deluxe din aceste grupe de produse, planul prevedea modalitaldle de organizare progresiva a valorificarii,
tendinta fiind a se ajtmge la un produs transformat, industrializat, deci mai pretios i trnai rentabil economiei satesti, spre
a se hilocui astfel, metoda simplist' a vanzarii de materii prime
sau produse naturale, mai ieftine.
Cum organizarea valorificarii trebuia s aiba in vedere pieta intern i cea externa, dupa natura produselor,
planul acestui sector de activitate cooperatista, prevede ne;,
cesitatea unor structuri s't formatiuni speciale, pentru desfacerea prodruselor satesti, pe pietele urbane i, in special, la
Bucuresti, contribuindu-se astfel, inteo insemnata i eficace
masura, la rezolvarea spinoasei probleme a aprovizionrii
Capitalei.
Deasemenea, se mai prevede infiintarea de birouri

proprii, ale Incop-ului, pe diversele piete monditaile; Rotterdam, Hamburg, Liverpool, Berlin, Londra, etc., pentru ca,
felul acesta, pe de o parte, s se organizeze legatura directa
a Cooperatiei producatoare, cu centrele exteme de desfacere
cluirn s'a realizat ou atata fdlos, de multe micri coopeiar pe de alta parte, se elimina, progresiv,
ratiste streirie,
alctuirea unui negot strein din tara noastra, care a mon.opolizat aproape comertul nostru cu strainatatea, in special
pentru produsele tranesti.
Eficienta experienta, facuta de Incop, cu valorificarea
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
248
REFORMA COOPERATIEI
graului recoltei din 1938, in diverse tari streine; prin contact

direct si organizare proprie, era cu totul inctuajatoare si peremtorie, in aceasta directiune.
In vederea, insa, a urnei rentabile si civilizate valorifigari, organizairile cooperatiste trebuiau sa fie prevazute cu
instalatiunile moderne, necesare unor atari operatiuni comerdale, atat de complexe.
De aceea, planul prevede infptuirea asezarilor indispensabile acestor operatiuni: magazii-silozuri la sate, corespunzaWare valorificarii produselor locale, instalatiuni industriale, regionole, sau la Bucuresti; antrepozite si frigorifere; silozuri regionale.
Para aceasta moderna aparatura, nu se putea realiza o

buna valorificare, liar planul de organizare cooperatista, releva
infaptuirea, progresiva s't pe etape, a titilajului indispensabil
mai sus mentionat.
Paralei: cu prevederile de mai sus, planul mai prevedea
si activititi in legatura tau asigurnile in mediul rural.

Pe aceste baze, stabilite in liniile generale si fazele lor,
activitatea cooperatista trebuia sa se concentreze, in mod serios si concordant, pentzu aducerea la indeplinire a obiectivelox de valorificare, mai sus mentionate, in vederea crora se
prevedeau si importante mijloace financiarre, fara de care
p (an,ul nu se putea infaptui.
6) Organizarea aprovizionrii satelor.

Acest obiectiv al activitatii cooperatiste constituia, in buna
gna.sura, unghiul complimentar al organizarei productiei satesti, cad, in planul adtivitatii constructive a Cooperatiei, se
prevedea, pentru acest sector de actitme, ca principal articol
de aprovizionare, procurarea instrumentelor neoesare produictiei, atat pentru sateni, individual, cat si pentru cooperativde
de exploatare agricola in comun.
Tolb ceeace era necesar procesului de productiune, 'Moepand. Cu Semintele selectionate, ou puetii pomilor de rasa
nobila, cu reproducatori, etc.; trecand la ingrasaminte, sulfat
de cupru, insecticide, sfoara de ManLa, saci, etc.; enumerand
uneltele si. imasinile agricole de once fel, prectun si vitelo de
www.dacoromanica.ro
249
mune& de hran,, etc.

toate aceste mijloace anateriale de
productiune trebuiatt sl fie procurte stenilor, calegtivittUor
sau cooperativelor de exploatare, prin unittile de aprovizionare, prin Coopenatie.
In al doidea rnd al necesittilor de aprovizionare, veneau
articole:e trebuitoare consumului srtenilor, de pila: produse
alimentare: zahr, orez, sare, peste srat, uleiuri vegetale, etc.;
articode de Imbrcminte i InclVminte, potrivite nevoilor
trnestir, materiale de constrructie: cimen,t, var, %igle, tabl,
cuie, etc.
la acest sector al planului de activitate cooperatist, ca
si la celelalte precedente, se avea In vedere, principiul flexibil al Cooperativei cu ftmctiuni mrultiple, principiu mldios de
adaptare la necesittile economice ale sabedor.
Astfel, o cooperativa de exploatare agricalii In, comtm,
putea avea o sectiune pentru procurarea mijloacelor technice
sau mecanice de praductiune, unelte, inaini agricole, serninte,
saci, etc. si o alt sectiune pentru desfacerea, i pentru vadorificarea propniei sale productiuni.
In vederea desvrsirii, cu eficienta comercian, a operatiuniffor de aprovizionare, urmaru a se inflin.ta, conform planului, depozite la diverse puncte regionale, pentru o mai lesniciaasd i ieftin apravizionare.
In acest sector, Indeosebi, avea s'A se tina seama de nota
particular a deprinderilor locuitorilor, din punct de vedecre
comercial, din diverse regiuni ale trii.
De pild, In unele regiuni, unde initativa individual
spiritul gomercial personal, Ingreuneaz actiunile colective
conStituirile de asociatiuni sau cooperative, fiind rn.ai favorabil
activittii de Intreprindere individual, adicA unui camert rocum sunt de pild, tmele regiuni din
manesc individual,
Oltenia, tinutul negustoresc al Mrginenilor din Ardeal, nuin atari regiuni, lupta
cleele de colonist macedoni, etc.
dintre Cooperatie i comertul individual romanesc, ar fi fost
dAunAtoare aanbelor forte nationale.
In regiunile de felul celor mai sus mentionate, Cooperatia
trebue s cedeze pasud comertultti rominesc individual, cci
www.dacoromanica.ro
250
asa o cer conditiunile si specificul

respectiv.
mediului
economic
Acolo trebue Incurajat si supravegheat gomertuff romnesc individual, deli nu poate izbuti mai bine o altd formulk
Intr"o regiune in care, aproape fiecare locuitor este un mic
negustor, cu dorinta lui individual si atutonorn de cistig.
A se proceda in alt fel, insemneaz a nu folosi nici Cooperatiei, care nu se poate desvolta Intr'un astfel de mediu, dar
si a stnica, In alcelas timp, negustorilor romani dela sate, care
se mentin cu destule greutati.
7) Finantarea sectoarelor din planul de activitate cooperatistii.
Prevederiie planului constructiv, mai sus mentionat, nu

se putea realiza fOr importante, sustinute si ief tine mijloace
banestl.
Nu incape Indoial cO miscarea cooperatistO sau Incop-ul

nu dispuneau, nici pe departe, de sumele foarte mar" ce erau
necesare, pentru un Slidelung sir de ani, in scopul finantrii
tuturor activittilor si organizArilor mai sus expuse.
Aceste masive si ief tine mijloace financiare, trebuiau sa-i
vinA dela Stat, recte dela Banca National.
In acelas timp, se impunea si o revizuire a peopriilor mijloace de care dispunea Incop-ul, cel putin penbru a satisface
propria sa mentinere.
Pentru acest scop, revizuindu-se bilantul Incop-ului, s'a
gAsit necesar a se face lichide, imobilizrile inutile ce figurau
In activul sOu. De asemenea, s'a gOsit necesar lichidarea unei
prti din prea voluminosul portofoliu de titluri, ce paseda,
precum si desafectarea unor fanduri .speciale de rezervO, ale
cgror obiective nu se mai puteau realiza (de pildO, fondul de
60 milioane pentru construirea palatului Cooperatiei, In Bucuresti, etc.).
Adunate laolalti, toate aceste mijloace rurmau a fi utilizate, In scopul aducerii la Indeplinire a unora din punctele
planului mai sus mentionat.
Peste toate aceste mijloace proprii ale Incop-ului, precum si
peste cele ale retelei cooperatisbe, urma sA se adauge finan-
www.dacoromanica.ro
251
tarea Cu credite, masive i ieftine, dela Stat sau Banca Na-
Aceste credite trebuiau sA alimenteze fiecare sector al

planului, potrivit necesitAtilor lui de realizare, astfel ca activitatea cooperatista s'A fie, inclestulAtor si eficient, fecundatA
pentru a da roadele dorite.
Portrivit calculelelor aoroximative, foarte aproximative
chiar, fAcute cu prilejul intocmirii acelwi plan, inceputua de
execulare al Jn si desfAsurarea progresivA, in cursul celor
patru ani minimali, reclamau o sfortare financiar sumesivi,
In jurul unui global de 10 miliarde lei.
Dintr'un inoeput, nu se putea fixa cu preciziune totalul
finantrii pe care o va recama o actiune atfit de complexA,
de variat i desfAsurartA pe intinderea i neprevAzuturile a
patru ani.
Necesarul putea fi mai mic de 10 miliarde lei, cum putea
foarte bine fi si mai mare.
Cifrele prevAzute in plan, aveau mai mult o valoare
indicativA, ele uranAnd a fi micsorate sau sporite dupA necesitti.
Ele mai aveau o importantA: aceea a fixitAtii afectatiunei :
o swing aoordatA pentru un scop, penta-u un punot din plan, mi
putea fi intrebuintata la alt destinatiune.

AceaStra mai era valoarea indicartivA a cifrelor de finantare,
prevAzute in plan.
In realitate, ele aveau sA varieze portrivit desfsurrii
neceslatilor.
Un lucru insk era sigur ii constant, anume: aceste sume
aveau s'A fie date.
Execurtarea planului nu avea s'A sufere niel o intftrziere,
din cauza lipsei de mijloace, astfel cum se intampla, de cele
mai multe ori, in bagoslovita noastrA tarA.
Pentru a da o dovadd despre aceast riguroasA metodA

a mea, mArturisesc cA nici nu se promulgase si publicase legea
moclificatoare a regimuluri Cooperatiel din 23 Iunie 1938, iar
eu cerusem i aveam aprobat, la Banca National5, inc dela 20
Iunie 1938, creditu/ de 1 rniliard de lei cu care trebuia !alceputa executarea reorganizArii Cooperatiei i ptmerea in apli-
www.dacoromanica.ro
252
care a planului mai sus mentionat, care i-a captat formula

definitiv dup aoea data-.
Mijloacele practice de executare, trebuiau asigurate, in
primdi rand, cAci planuri i programe, czube in desuetudine
uitare, se gseau destule In arhivele institutiilor de Stat,
din tara noaStr.
Finantarea Cooperapei, potrivit plan.ului de reorganizare
si de activitate mai sus aratat, mai avea i alt senmificare.
Aceast'a finantare a misck-ii cooperatits-te (si prin ea, a
inssi economiei rurale) constituia modalitatea cea mal corespunzAtoare pentru a lrgi, in mod indirect, limitele inguste,
fat de nevoride efertive ale plugriei noastre, poevazute
pentru creditele agricole, de statutele Band" Nationale, asa
cum ele fuseserA determinate cu prilejul operathmilor de stabilizare monertara din 1929.
Corsetul prea strans"
cum evidentiam D-lui Charles

Rist, intr'o foarte plcuta convorbire ce am avut cu d-sa i cu
unele personalitti financiare, la Banca Frantei, cu prilejul vizitei mele acolo,
acel corset" al statutelor Bnci noastre
Nationale, astfel croit pe conceptia care a prezidat la ireorgaera in
nizarea Institutului de emisiune roman, din 1929,
categorie disproportie cu dominanta agricold a econoaniei noastre nationale. Ele trebuia lrgit, pan la adevrata i normala
capacitate de respiratie a economiei noastre agricole i astfel,
dintr'un cadru de quasi-comprimare, statutele BAncii Nationale trebuiau s devind un real suport de sustinere.
Modificarea dispozitiunilor respective din statutele Instltutului de emisiune, in sensul de lrgire mai sus artat, se
putea face. Dar nu aceasta era partea esential, cci nu cu
aceast modificare, degvarsit in Februarie 1940, se rezolva
chestiunea alimentrii cu credit a milioanelor de plugari mrunti ; trebuia, deci, gsit modalitatea practicA, instrumentul
sau organismul, prin care s se desvarseasca difuzarea,
fapt, a creditului, peste prevederile restranse i nepotrivite din
statutele Bncii Nationale, pentru multimea covarsitoare
pulverizat a micilor agricultori. Aceasta era partea esentiala,
nu modificarea textului statutelor Wancii Nationale.
Or, acest instrument, acest organism, nu putea fi decat
Cooperatia.
www.dacoromanica.ro
253
De aceea, daca la cifrele statistice anuale, publicate de

Banca Nationol, prin care se arata procentul pe care il reprezentau creditele acordate agricultorilor, de Institutul de emisiune, in raport Cu ceilalti factori economici (industrie, comert,
meseriasi, etc.) s'ar fi adAugat i importantele credite acordate
prin Cooperatie, s'ar fi reconstituit astfel adevarata repartitie
a creditelor Institutului de emisitme, precum i conceptia real,
conforma' necesitatilor specifice ale economiei noastre, care !si
deschidea astf el, calea aplicurii ei, dincolo chiar de litera devenit necorespunzatoare, a unor prevederi statutare.
8) Rezumare.
Acestea erau, In mod aproximativ, i in linli generale,

prevederile planului de activitate a Incop-ului, in vederea infptuirii primei etape din reforma Cooperatiei, si. a inceputului
de actiune constructiv, in cadrul politicei de redresare a economiei sdtesti.
Multe dintre aceste prevederi, formaser obiectul preocuprilor activitatii cooperatiste anterioare, si al realizrilor
miscarii
Deci, planul si politica cooperatist ce voiam s'd inaugurez,
nu inovau, irt multe sectoare. Ceea ce ins aduceau, ca factor

nou i insemnat, era precizarea obiectivelor politicei cooperatiste; triarea i alimentarea lor, la cele mai urgente si primordiale, In raport cu necesittile economiei rurale ; incadrarea
limitarea activittilor la aceste directive ; sistematizarea acestor activitAti ; sincronizarea lor cu planul general de redresare
agricol, precum si finantarea necesar tuturor aoestor
Preconizam deci, si puneam In aplicare, in arfar de reorganizarea Cooperatiei, ins5si urtitatea de conceptie i politicA
In Cooperatie, precurn i selectiunea riguroas a obiectivelor
cooperatiste, retinand numai pe cele ami insemnate si mai

urgente.
De asemenea, preconizarn i punearn in aplicare unitatea
de executie. concentrarea tuturor sforfrilor pentru realizarea

acestor obiective, precurm si a tuturor mijloacelor financiare
necesare
Asezam, astfel, in fata actiunii cooperatiste, obiectivul
www.dacoromanica.ro
254
mitat la productia stenilor, valorificarea acesteia
i aprovi-
zionarea satelor.
Asupra acestui obiectiv, proectam apoi, i concentram,
toate fortele i activitatea Cooperatiei, purificata i refacuta,
sprijinind-o cu puternice mijloace technice si financiare.
Unitatea de reforma, unitatea de politica si obiective, unitatea de actiune, unitatea de control.

Ian ce trebuia sa realizeze prima etapa din reforma Coopere tiei
Strangeam astfel, Cooperatia de pe multiplele drumuri pe

care ratacca; restabileam miscarea pe unica i importanta ei
linie de actiune; o concentrara din revarsarile multicolore care
o slabeau i pulverizau, pe linia obiectivelor nationale, de prima
urgent i precadere.
Ii dam astfel, conditiunile esentiale pentru a fi eficienta,
pe taramul cel mai necesar al economiel rurale.
Aceasta reprezenta planul reorganizarei i activitatii cooperatiste , in prima etapa a reformei.
Pentru executarea eficienta a tuturor sectoarelor zisului
plan, aveau sa conlucreze, sincronic, dispozitiunile legislative,
edictate prin legile dela 23 Iunie 1938 si 20 Ianuarie 1939, cu
masurile, cu actitmea hotarit de reorganizare a Incop-uhd,
impreunata cu sustinerea mijloacelor de finantare, masive
ieftine, dela Banca Nationala.
Aceasta concordanta si concentrare de forte, avea sa-si
reverse actiunea ei, creatoare si de refacere, in prima etapa a
reformei, peste reteaua cooperatista, in intregul ei, i in special, la sate si targuri.
U. Reorganizarea la unittile steti.

data stabilit ordinea normala, la conducerea Cooperatiei,
prin crearea Incop-ului, organism de structura
compacta, condensata i eficienta, necesar reformei,
intreg
accentul actiunei de reorganizare si intarire a Cooperatiei, po-
trivit planului mai sus expus, intreg centrul de gravitate al

actiunei cooperatiste, trebuia indreptat catre sat.
Prea se Meuse un araunit fel de Cooperatie" la Capitala,
asa cum a fost real expus in acest volum,
spre deosebire de reteaua adevaratei Cooperatii, de la sate, care vegeta,
www.dacoromanica.ro
255
pentru ea aceast
amenintat de discredit si desagregare,
situatiune s mai poata
Dupg desfiintarea macrocefaliei cooperatiste, de la centru,
trebuia s* urmeze, concentrarea tuturor sfortdrile i mijlaacelor de reorganizare i ntrire, la Cooperatia de la 'sate si
marea i adevrata Cooperatie, ce
trguri, din Intreaga tara,
trebuia salvat i desvoltat.
Caluzit de acest principiu, Imi aduc aminte de kspunsul
ce 1-am dat, Consiliului de administratie al Incop-ului, in primele luni de activitate, cand, descoperind a exista un fond
de circa 60 milioane lei, adunat, mai dinainte, cu scopul de a
se construi un palat al Cooperatiei la Bucuresti,
i prezentndu-rni-se plarnuile de constructie, In scopul de a avea Inam expus Considrumrile mele asupra acestei chestiuni,
liului sus definita mea conceptie: Cooperatie puternica la sate,
nu palate cooperatiste la Bucuresti, i Cooperatie stins
la sate.
Am avut deosebita satisfacti une s constat ea
Incop-ului era de aceeasi pgrere ca si mine, iar suma de 60 de
milioane lei, am dispus sa se intrebuinteze pentru scopul da
redresare a mi.7.cgrii, la celulele stesti.
Asa a scApat Cooperatia de a avea un palat la Bucuresti,

dar ftizie la' sate.
Pentru punerea in aplicare a conceptiei acesteia,
potrivit planului de acjiune cooperatist, am prevzut, In legile da
reorganizare din 23 Iunie 1938 si In complectfirile din 20 Ianuarie 1939, o serie de dispozitiuni, rnenite s usureze desvrsirea primei etape de reform, la unittile cooperatiste de
gradul I., aproape In totalitatea lor, afltoare la sate.
Mentionez cfiteva din aceste dispozitiuni.
I. Inventarul i recensmntul retelei cooperatiste.

Pentru o bun regul, si strict evident a retelei cooperatiste, am dispus infiintarea unui registru obligatoriu, la Incop,
in care trebuiau s fie inscrise toate unittile cooperatiste, CP
In registrele respective de pe langA judecgtoriile de pace.
Am obligat, de asemenea, cooperativele, sub severe sanetiuni, s cear ele Inssi, la Incop, inscrierea In registru, pentru
ca organul de conducere s aib astfel, inventarul complect
la zi, al retelei cooperatiste.
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERATIE1
256
2) FrOna i cenzura Incop-ului, la Infiintarea nouilor
Conform art. 2 din legea dela 23 Iunie 1938, nu se mai

puteau infiinta noi unitati, cu viza vreunei Federale sau a Uniunii de control,
cum era sistemul anterior, care revArsase asupra trii, o inflatie de fictiuni cooperatiste, pe cat de subrede,
pe att de disparate 0 ineficiente.
Acest sistem de a se compromite miscarea cooperatist,
cu o pletora de numeroase, dar slabe unitti, isi clAduse rezultatele dureroase, ce erau cunoscute. El trebuia inceteze
Nouile unitti nu se mai puteau infiinta cleat cu aprobarea

Ineop-ului.
Acesta trebuia, potrivit susmentionatului text de lege, s

verifice, In prealabil, pe temeiul actelor ce i se Inaintau de
asociatii fondatori, daca o atare unitate cooperatist era necesark in zona rural propusa dac acolo se intruneau conditiunile necesare unei bune desvoltri a cooperativei ; dac aceasta avea xnijloace proprii suficiente pentru o serioas activitate; dacg avea o conducere, onest si bine pregtit, pentru
scopurile economice ale unitAtii ; dac: activitatea acelei uni'direct obieetivelor primordiale, edictate dp
ti
noua politic cooperatistk adic imbunttirea productiei
testi, bunei ei valorificri i aprovizionOrii satelor cu cele necesare ; dael statutele i activitatea cooperativei se incadrau
In principiile cooperatiste i respectul legilor In *vigoare.
Fr intrunirea tuturor acestor conditiuni, nu mai trebuia
sO fie posibila infiintarea vreunet noui cooperative, iar propaganda, nerational i primejclioas, de a se infiita noui unitali, in once conditiuni, num,ai numrul statistic s fie mare,
trebuia s5 inceteze.
Nurmai astfel se putea pune frank inflatiei de unitali pulverizate, anemice i neeficace, menit s compromitk mai
degrabk ideea cooperatistk nu sA o consolideze.
www.dacoromanica.ro
257
3) Nu se mai admiteau analfabeti la conducerea sau controlul

coop erativelor.
Potiivit dispozitiunilor art. 3 si 8 din legea dela 23 Iunia

1938, adunarile generale nu mai puteau alege, In consiliile de
administratie ale unitatilor sou In comitetele lor de cenzori,
asociati nestiutori de carte.
Ignorantismul claselor rurale era s'" este unul din tristela
aspecte specifice ale neamului nostru. Consecintele lui, 139
toate taramurile, deci i In Cooperatie, erau adnc resimtite,
prin aunatoare consecinte. Exigenta conditiei, pentru un conductor sau cenzor de unitate cooperatistrt, de a ti cel putin
sA serie i s citeasca, era cea mai redus cu putint5.
Nici cu aceasta nu se putea remedia, adanca lips5 de discernrnant a cooperatorilor sateni ; dar, totu,si, era o franri, cat
de mica, o conditie minim cu putinta, pe care o ceream unui
mediu rural intarziat ca educatie i cultura si care nu putea da
mai mult.
4) Indeplinirea obligatiunilor ctre cooperativk
conditie esentiall
Se constatase deasemenea Ca, la condurerea sau controlul

unitatilor cooperatiste, erau alesi asociati, care nu-si executau
obligatiunile lor care unitate unii luau bani cu Imprumut

si nu onorau scadentele, altii nu respectau varsmintele p5rtilor sociale de capital, pe care le subscriseser5, etc.
Acesti conducatori sau cenzori Infatisau, ei nii, cea dinVai pild5 nesanatoasa, de nerespectarea obligatiunilor catra
cooperativ5, abuzand, In dauna intereselor morale si materiale
ale asociatilor, de situatia dobandita In unitate.
Pentru a se curma aceast5 situatiune, atat de vtamatoare,
prin art. 59 al legif din 23 Iunie 1938, am dispus ca, adunarilo
generale sa nu mai poat alege, la condueerea sau controlul
tmitatilor, asociati ce nu si-au Indeplinit, integral, obligatiunile lor catre asociatie. 0 atare alegere, chiar daca se Indeplinea, era nul i fara de efect.
Aceiasi m5sura am luat-o, prin dispozithmile art. 10 din
aceiasi lege,
inupotriva asociatilor din aceeasi categorie
de "-Ai platnici, ne rnai dandu-le dreptul de a lua parte la aduWaffle generale ale cooperative".
Vol. II.
17
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
258
REFORMA COOPERATIEI
Cei ce nu-si indeplineau obligatiile fat de unitate,

puteau pretinde exercitarea de drepturi, fat de aceasta.
Alstf el, constrngeam la restabilirea unei ordine si discipline morale, inI5untrul misc5Tii cooperatiste.
5) Ordine moral la conducerea uniatilor.
Prin dispozitiunile art. 4 din legea 'dela 23 Iunie 1938 si

am consacrat
ale art. 19 din legea dela 20 Ianuarie 1939,
principiul interdictiunei de alegere, la conducerea sau la controlul vreunei unit'ati cooperatiste, de once grad, a persoanelor
ce vor fi suferit vreo pedeaps6 disciplinarg, alta cleat avertismentul, aplicat5 de fostele comitete de control sau de comisiunea special de judecata.
Nu puteau fi alesi, deasemenea, ca cenzori sau administra-
tori, nici cei ce fusesera trimisi in fata fostelor comitete da

control judetene i judecati de acele comitete. Pentru a so
putea corecta erorile de judecat neobiectivA, ce s'ar fi putut
face, in trecut, de zisele comitete, am prev5zut in lege, posibilitatea de a se ridica incauacitatea acestor din urna persoane, dela caz la caz, de Ministerul Economiei Nationale, sau
de Incop,
evident dupg o prealabila i severg restabilire a
adevrului.
Prin aceleasi ttexte de legi prevedeam a se desemna, de

preferint, ra administrator sau cenzor, dintre asociatii cari
nu erau datori la vreo cooperativ5, de once fel si grad,
pen-
tru ca cei ce aveau s indeplineasa atributele supericare ale

conducerii sau controlului, s'A aibe intreaga autoritate i s'a" fie
pusi la adgpostul oriaror ispite sau slbiciuni. cu caracter

personal.
In felul acesta, selectiunea conduiatorilor si controlorilor

unittilor cooperatiste, avea s" se faa numai din mijlocul elementelor celor mai curate, oneste i cu autoritate moral, dintre
asociati,
iar unitatea respectivg avea sA dobandeaseg, astfel,
ordinea etica i prestigiul, de care erau lipsite atatea cooperative.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
259
6) 0 severa actiune de lichidare a unitfitilor neviabile, putrede

sau incompatibile cu ordinea publicfi ori econonticfi a Ora.
Pentru a se purifica reteaua cooperatista, de toate unitatile care nu mai reprezentau nici un potential de viitoare activitate, dar care, in schimb, daca mai continuau sa existe, ca
unitati cooperatiste, aruncau asupra intregei zniscari, valul
criticelor intemeeate i al discreditului primejdios ; pentru a
infaptui, in prima etapa a reformei Cooperatiei, aceasta actiune de purificare indispensabila,
am prevazut prin art. 13
al legii din 23 Iunie 1938 alte noi cazuri, in care o unitate cooperatista putea fi lichidata.
Aceste cazuri erau urmtoarele :
cand o unitate a suferit pierden i atat de mari, incat

nu-si mai poatg indeplini scopul pentru care fusese creata. ;
cand o unitate function& cu nerespectarea unei bune
gospodariri, necesara oricarei gestiuni, oricat de restransa ar
ea,
sau cu mijleace care b duceau la ruina cert, fra a
mai fi posibila indreptarea, prin schimbarea directiunei ;

cand o unitate lucra sau facea operatitmi contrare legilor in vigoare, sau obiectului stabilit prin statute.
Pentru toate aceste cazuri noi, mai sus enumarate, Comisitmea special de judecata, de pe rang Incop, avea s dea deciziuni de punere in lichidare, chiar f Ara a motiva, numind totdata i persoanele ce aveau sa fie lichidatorii unitatii.
Masura era foarte severa, dar cu totul necesara actiunei,

hotrate s't adanci, de purificare neintarziata, pe care o reclama
organismul Cooperatiei, gray amenintat de aceasta gangrena,
ce-i rodea pe ascuns, fiinta
De asemenea, Incop-ul putea dizolva o unitate sau asociatie cooperatista, de ori ce grad i fel, daca in urma consta-
tarilor Mute, rezulta ca nu mai exist nici
posibilitate de
Indreptare, a unitatii sau asociatiei cooperatiste respective.

Ministerul ruconomiei Nationale avea dreptul, de aseme-
nea, In temeiul aceluiasi text de lege, mai sus chat. a decide

dizolvarea unitatilor sau asociatiilor cooperatiste, de ori ca
grad i fel, in toate cazurile mai sus prevzute, in care vigilenta organelor cooperatiste, inclusiv a Incop-ului, nu ar fi fost
eficace, precum i in cazul cand, ordinea publica ori interesele
www.dacoromanica.ro
260
economiei nationale, reclamau dizolvarea acelor unitati sau asociatiuni cooperatiste.

In atari imprejurari, masura de dizolvare avea taria i valoarea unui act de, guvernamant, ce nu putea fi atacat prin nici
un mijloc, in interesul insasi al eficientei actiunei de salvare
a Cooperatiei, actiune care ar fi fost slabita i chiar primejduita, prin amanari i alte judecati.
Se identificase, cu destula obiectivitate, preciziune i buna
credinta, toate punctele de gangrena ale organismului coope-
ratist, deci ar fi fost un non sens ca, operatiunea de salvare

sa fie intarziata, pe chitibusuri procedurale sau pe dilatorii
neserioase.
In temeiul acestor dispozitiuni legale, reteaua cooperatista trebuia sa fie liberata i purificata, de once unitate care
nu mai infatisa simptomele unei viabilitti sau de cele ce erau
primejdioase pentru miscare, pentru ordinea public5 sau economia tarii.
Operatiunea de curatire a organismului cooperatist, trebuia sa fie adanca, hotarata i radical, desava'rsita in mod
obiectiv, pe toga intinderea ei i cu toata darzenia constiintei
ca, astf el se indeplinea cea mai spinoasa actiune de izbavire a
Cooperatiei.
Trecuta prin durerile acestei vaste, curajoase i necesare

interventiuni chirurgicale,
Cooperatia mai avea s suporte,
in acelasi timp, si pe aceea a eliminarii din organismul ei, a tuturor elementelor ce nu erau compatibile, cu sanatatea ei morala s't materiall
7) 0 darzi actiune de indeprtare a tuturor elementelor
daunfitoare Cooperatiei.
Aceasta paralela' i concomitenta interventiune chirurgicalk era inlesnit prin dispozitiunile art. 44 din legea dela 23
Iunie 1938, prin care prevedeam ca, ori ce neglijente sau ori ce
fapte ce s'ar descoperi ca ar atinge buna reputatie i prestigiul
unei cooperative, sau daca s'ar descoperi o slaba conducere, nereguli ori abuzuri, in administratia unei tmitati cooperatiste de
once grad si fel, comisiunea speciala de judecata de pe lnga
Incop, sau Ministerul Econorniei Nationale, aveau dreptul sa
sanctioneze pe vinovati.
www.dacoromanica.ro
26E
Pedeapsa prevazuta de lege era avertismentul sau indepartarea definitiv din Cooperatie, a celor vinovati, luandu-se, in
acela0 timp, masurile necesare pentru asigurarea averiiunitatii.
'Ana la alegerea noilor administratori, cenzori sau functionari.
Cei astfel indepartati nu mai aveau dreptul a reclama vreu
dauna.
Deciziunile de sanctionare erau executorii prin ele insa0,
fara somatiune 0 f deg putinta de suspendare.
Pe temeiul acestor hotarate dispozititmi, chiar numai simpla
neglijenta putea fi pedepsit cu indepartarea definitiva din Cooperatie a celui vinovat. A fortiori, daca se descopereau nereguli, abuzuri sau ori ce alte fapte, de natura a tirbi buna reputatie 0 moralitatea cooperativei.
Cu aceea0 eficace pedeapsa, se putea sanctiona 0 slaba

conducere inteo unitate. Un slab conducator nu era bun pentru
Cooperatie; deci trebuia Indepartat un om, pentru a nu pieri
attia altii, o cooperativ intreaga 0 insa0 prestigiul micarii.
Acesta era principiul sanatos, ce prezida operatiunea de
purificare a Cooperatiei, cu toata hotararea 0 cu tot curajul

unei contiinte obiective, ca aceasta era singura cale eficienta
pentru izbavirea micarei. Ce actiune putea fi oare mai ingrata
# mai spinoasa, mai generatoare de nemultumiri i vrajm0i,
.deat aceast operatiune de sanctionare a oamenilor, de indepartare a celor nepriceputi, incapabili, rat' nraviti, eau intentionati, din altarul Cooperatiei !
Dar, cu toate nebanuitele greutti ce ridica aceasta actiune,
ea trelmia inceputa 0 dusa la bun sfarsit, cu tarie, cu &L.zenie 0 curaj; cu acea comtiinta senin 0 stapana de sine, cu
acea obiectiva 0 imperioasa convingere ea, ceeace se facea, era
indispensabil pentru izbavirea Cooperatiei; ca in Teal Nostru" : si ne izbavete, Doamne, de cei raft
Aceasta era rugchmea de mantuire a Cooperatiei 0 ea trebuia implinit.
Trebuia implinit, cu credinta 0 cu taria sufleteasca a

unui apostolat, caci Dunanezeu sprijinea 0 apAra pe cei ce o desavareau.
www.dacoromanica.ro
262
CAP. V. - REFORMA COOPERATJEI
8) Mfisuri impotriva celor recalcitranti.
Pentru a se preintmpina ori ce actiune de rezistent, once

refuz de executare imediat, din partea celor Indeprtati din.
Cooperatie, a msurilor ce s'ar fi luat, astfel, impotriva lor, de
Incop sau Minister, am prevAzut in art. 45 si 46 din legea dela
23 Iunie 1938, e o atare actiune din partea lar, constitua un
delict pedepsit de lege.
In adevr, art. 45 mai sus citat prevedea c, once adminis-
trator, cenzor, lichidator, funcionar sau prepus al vreunei untti sau asociatii cooperatiste, de once f el sau grad, care ar fi
refuzat s'A predea averea tmittii, noilor administratori sau 1Mputernicitilor institutiunilar respective, ori ar fi continuat exercitarea functiunilor sau atributiunilor dupg suspendarea,
ineprtarea sau inlocuirea lui, ori dupg punerea In lichidare,
dizolvare sau incetare de a mai fiinta, prin fuziune, sau In ori
ce alt mod, a institutiunii sau unittii unde functiona,
era pedepst cu inchisoare dela 1-6 luni.
De asemenea, prin dispozitiunile art. 46 din susmentionata.
lege,
averile administratorilor, cenzorilor, lichidatorilor
functionarilor, sau prepusilor, care ar fi comis vreun delict,
cum era cel de mai sus, sau altele,
sau ar fi pricinuit pagube
vreunei unfitti cooperatiste sau Incop-ului, iprecum i avene
celor rgspunzatori pentru gestiunea Ion, conform statutelor sau.
legilor,
puteau fi fcute indisponibile i insesizabile, pan la
complecta despgubire a unittii cooperative respective, In baza
unui proces verbal, incheeat de un organ de control al Incap-ului.

Acelasi organ, intocmea si un tablou de averea, miscatoare
nemiscatoare, a persoanelor mai sus mentionate, tablou ce se
tganscriea In registrul de amanete al instantei judectoresti

respective.
Pe temeiul acestor mAsuri ce luasem, prin sus mentionatele
texte de lege, toti cei indepbtati din Cooperatie, daca nu se su-
puneau mgsurei, comiteau delictul prevgzut de art. 45 si ca

atare, erau pedepsiti cu 1-6 luni inchisoare, iar averea lor era
facut indisponibil, pentru acoperirea pagubelor ce ar fi cauzat unittii respective.
www.dacoromanica.ro
261
Aceiasi situatie o avea averea celor ce ar fi produs Cooperatiei s't astf el de pagube.
Cu aceasta metod legal, orice 1ncercare de rezistent ilicit, a indepgrtatilor recalcitranti, era, complect i In mod legiOrdinea i prestigiul Cooperatiei, reclamau acetim
ste msuri.
In adevr, asupra unor posibilitti de rezistent nejustificata, imi atrseser atentiunea tmele evenimente Intmplate In
Cucperatie, la inceputul anului 1938, cn.d eu ni aflam In cursul
verificArilor i anchetelor, pe reteaua cooperatist, cu organele
Bncii Nationale.
In luna Februarie 1938, d-1 Stan Ghitescu, la acea epoca
Ministrul Cooperatiei, avand d-sa intuitiunea tristelor stri
din Cooperatie,
printr'un decret-lege, a readus Cooperatia sub controlul Ministerului respectiv, i a revocat toate Consilille de administratie ale Centrelor cooperatiste, 1nlocuindu-le
cu o nou formatiune de conducere.
Aceast interventiune a d-lui ministru Stan Ghitescu, era
pe deplin indrepttit, de multe din realittile cooperatiste, atat
de dureroase, expuse In capitolele anterioare din acest volum.
Dar, ea a provocat, prin neprevzutul i prin formula ei de etatizare integral, o puternicd reactiune la organele conducatoare
ale Cooperatiei.
Unii din acesti conduclitori ai Centralelor cooperatiste, au
1noercat o actiune de rezistent la addpostul, pe eat se pare, al
formulei juridice din Legea Cooperatiei dela 1935, care eticheta
acele Centrale, ca fiind organisme nationale"
dar de drept
privat", dei toate erau constituite, cu marea majoritate a capitalului de la Stat, erau alimentate cu totalitatea creditelor de la
Banca National, i lucrau aproape cu totalitatea functionarilor
de la Stat, pentru o problemd de interes national s't de Stat, cum
era Cooperatia.
In atari imprejurri, tmii din conducatorii acelor Centrale,
au 1ncercat a se bancada
cum s'ar sptme, Inlguntrul
cooperatiste, de care le venea greu a se despArti, cgutnd
face si rezerve financiare de rezistentd, mutnd
lichide ale Centralelor respective, la unele bnci private, pe

nume i calitati, care le-ar fi dat putinta tmei folosiri, In timpul
asediului, impotriva oricaror Incercgri ale Statului.
www.dacoromanica.ro
264
CAP. V. - REFORMA COOPER ATIE/
AceastA stare de lucruri, care provoca inceperea unor vajnice ostilitAti, intre zisa miscare si Stat, in loe de armonie si
colaborare, producea Cooperatiei damAtoare consecinte.
Schimbarea guvernultd din luna Februarie 1938 a fost de
naturA a potoli, prin restabilirea stArilor anterioare In Cooperatie, razboiul dintre aceast miscare si Stat.
ImprejurArile mai sus mentionate insA, efau cat se poate
de semnificative si concludente; ele trebuiau evitate In viitor,
In once chip, cAci intre Stat si Cooperatie nu concepeam si nu
concep s'A existe deck cea mai desAvArsit armonie si cea mai
roclnicA si eficientA colaborare.
Pentru acest scop, am edictat dispozitiunile mai sus mentionate din legea din 23 Iunie 1938, fArA sA fi avut Ins' prilejul
spre satisfactiunea mea,
de a le aplica, de oarece nu am
avut de Inregistrat, cu prilejul reformei Cooperatiei ce Intreprindeam, de c't o fireascA intelegere a bunei Cooperatii pentru acea reformA, deci o normalA si eficientA colaborare intre
acea miscare si Stat.
Totusi, mAsurile erau si sunt bune pentru once eventualitate.
9) Controlul preventiv al bilanturilor i al adunrilor

generale eooperatiste.
In scopul de a se evita svrsirea de nereguli la gestiunile

unitAtilor cooperatiste, sau acoperirea acestor nereguli, prin votul fArA discernAmAnt si frA valoare defensivA al adunArilor
generale,
fapte ce se intAlneau atit de des In practica neregulatA a cooperativelor, In art. 7 din legea dela 23 Iunie 1938,
am statuat ca, bilanturile unitAtilor sA nu fie supuse adunArilor
generale, mai Inainte ca ele sA fi fost verificate si vizate de un
organ de control al Incop-ului.
Nerespectarea acestei dispozitiuni lega/e, atrAgea aspre

sanctiuni pentru conducAtorii rAspunzAtori ai cooperativei.
Prin aceasta si Incop-ul era obligat a-0 reorganiza aparatul sAu de control, In asa msurg, ca el sa poate corespunde, In
mod eficient. tuturor acestor obligatiuni de verificare, f At% s
se provoace amAnarea criticabilA a tinerii adungrilor generale,
din aceastA cauzA.
www.dacoromanica.ro
265
Inscunam, in felul acesta, controlul preventiv asupra gestiunilor, in miqcarea eooperatista, atat de necesar, Uta de tristele realitati ce avusesem prilejul sa constat.
Acest control, efectuat cu organe suficiente si bine pregaasa cum claclusem pila, prin organismul de verificare
tite,
cooperatista, ce alcatuisem la Banca Nationala, s'A se poate oracest control bine si
ganiza, cand cineva vrea g.-1 realizeze,
la timp exercitat, impreuna cu severele sanctiuni ce edictasem, erau de natura' sa inlature ispita multor nereguli si abuzuri, si sa instaureze, astfel, o epoca' de constiincioas administrare, in Cooperatie.
Totdeodata, pentru a se evita loviturile de surprindere,

al cror mecanisme erau adunarile generale, ticluite din timp
am statuat (art. 9 din sussi cu anumite scopuri ascunse,
mentionata lege) ea Incop-ul avea sa fie instiintat de tinerea
ori carei.adunri generale, cel putin Cu 15 zile inainte de data
fixata pentru adunare, spre a se putea examina legitimitatea
si regulata tinere a ei, precum si chestiunile ce aveau sa figureze la ordinea de zi.
Acest control preventiv, al mecanismului adunarilor gene-
rale, prin mijlocirea falsificata a caruia se savarseau toate

abuzurile si se putea inscuna, la conducerea cooperativelor,
toti cei rau naraviti sau rail intentionati, astfel precum constatau numeroase cazuri anchetate,
acest control preventiv
al adunarilor generale, era de natura sa impiedice actiunile
de surprindere sau de premeditata, calculata ori pregatita lovitur, din partea asociatilor de rea credinta, impotriva celor
de buna credint, precum si impotriva intereselor reale si de
prestigiu ale Cooperativei.
Assa dar, controlul preventiv al gestiunei si bilantului
cooperatist, unit cu ccxntrolul preventiv al adunarilor generale
cooperatiste, ca suprent organ de hotarire, si apoi ambele
impreunate, cu severe si imediate sanctiuni, impotriva vinovatilor de fapta sau chiar numai de tentativa faptei,
toate
aceste msuri, laolalt, edictate in scopul frnrii, neglijentei,
nepriceperii sau necinstei, erau de natura s'A creeze, in snul
miscarii cooperatiste, o atmosfera nota, de buni ordine, o disciplina noua de regula' l'i con.stiinciozitate.
www.dacoromanica.ro
266
10. Adaptarea cooperativei la specificul economic al satelor.
In awl de dispozititmile mai sus mentionate, prin mijlocirea carora Cooperatia trebuia sa fie purificata si liberat
de unitatile putrede sau neviabile, precum si de elementele
corupte sau incompatibile cu interesele si prestigiul miscarii;
In afara de masuri privitoare la impiedicarea unei nouei inflaVii
de cooperative pulverirzate, anemice si. insuficiente; in afara
de masurile privitoare la impiedicarea analfabetilor sau indezirabililor de a se sui la conducerea sau controlul coopeeativelor, pe de o parte, si la impiedicarea, pe de alta parte,
a membrilor ce nu si-ar respecta angajamentele fall de cooperativ, de a-si exercita drepturile lor esentiale de asociati;
In earl de masurile de control preventiv al gestiunei, bilanturilor si adunarilor generale,

in afara de toate aceste
masuri, am mai prevazut si putinta pentru unittile cooperatiste, de a se adapta specificului economic, comercial, din
satele noastre.
In adevr, din analiza acestui specific, desvarsita inretr'unul din capitolele anterioare ale acestui volum,
zulta ca viata comerciala a satelor noastre nu era si nu este
att de diferentiata, in cat sa reclame specializarea ei pe diverse ramuri, ci dimpotriva, starea rudimentara si. retrograd
In care se gsea economia satelor, si-a creat organismul trebuitor si corespunztor nevoilor ei: negustorul unic, dar 'cu
functitmi, cu activitti economice multiple.
Acesta fiind specificul comercial, ce stapanea si. stapaneste marea majoritate a satelor noastre, era necesar ca si.
Cooperatia s se adapteze lui, chiar daca doctrina cooperatist nu ar fi fost profund divizata pe aceasta chestiune,
cum am aratat in acest volum.
Era deci necesar ca unitatea cooperatista de la sate,
pentru toate motivele pozitive si serioase, examinate la capitolul anterior intitulat: Specializarea economic",
s seadapteze acestui specific rural, daca voia sa consune cu nevoile satelor si sa OA eficienta dorita.
Aceast adaptare nu se putea face de cat, pe de o parte
inlaturnd rigiditatea principiului de specializare economica,
imperativa si. general., adoptata de Cooperatie, pang atunci,
www.dacoromanica.ro
267
principiu de aplicabilitate redus& la noi, numai In fazele

i, pe de alta
zonele de progresata economie sateasca
parte, facand posibila desvoltarea cooperativei Cu functiuni
multiple, acolo unde necesittile satelor o invederau ca
indicata.
Cu aceasta formula* eclectica i flexibila, care da posi
bilitate actitmei cooperatiste sa se puna in acord, in confie creind

sonant& cu necesitatile economice ale satelor,
unitatea specialitzata, acolo uncle era reclamata de nevoi, fie
tmitatea cu ftmctiuni multiple, unde necesitatile satelor o

cu o atare formula', practica, lipsita de rigidiinvederau,
tate i foarte flexibil, activitatea caaperatista se putea adapta,
desavars-it si integral, fenomenelor economice dinlauntrul
satului i specificului romanesc.

Aceasta era ratiunea, pozitiva i temeinica, a dispozitiunilor din art. 11 al Legii dela 23 Itmie 1938, prin care, lasam
facultatea unitatilor cooperatiste de a infanta in una si aceiasi cooperativa, sectiuni i pentru alte activitati economice
concordante, daca nevoile satului le reclamau, urrnand a tine
o gestiune separata, pentru atari activitati.
De asemenea, tot aceasta a fost i ratiunea pentru care

lasam deschisa posibilitatea de a se face fuzionarea unitatilor
cooperatiste, cu activitati economice concordante, din zon6.
'imitate, pentru a se creea o singura cooperativa mai puternick Intrunind, pe sectiuni, acele activitti Inrudite, corespunzatoare necesitatilor zonei respective.
Aceasta p6sibilitate de fuzionare era indicata, In special,
de operatitmile de asanare In curs, la acea epoc.
Astfel, cand' In aceeasi zona rural limitata, s'ar fi gasit
cateva cooperative subrede, greu asanabile, fiecare In parte
cu activitti economice concordante intro ele si corespunzatoare
acelei zone,
era de preferat a se face o fuzionare a lor,
intr'o unitate cu functiuni multiple, spre a fi astfel salvate interesele cooperatorilor i ale miscarii, de cat sa se Incerce
asanari incomplecte i nereusite, care ar fi avut ca rezultat,
iluzia mentinerii unor unitati, deosebite una de alta, ca mai
inainte, dar astmatice i neviabile.
In atari Imprejurari, indicate de necesitatea asanarii, de
1nrudirea activitatilor economice Intre ele, de putinta armoni-
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERAVEI
268
zarii lor, sub o singura conducere i unitate cooperatista, de

condititmile i cerintele zonei economice respective,
In atari
imprejurari i conditiuni, sistemul legii concepea fuziunea
cooperativelor cu activitati economice concordante inteo tmitate armonica i cu functiuni multiple.
Se pare Ins ca, In aplicarea acestui principiu, flexibil
eclectic, al legii,
care Insemna tocmai putinta de adaptare
a operei cooperatiste, la specificul i necesitatile unei anumite
limitate zone satesti,
unele organe administrative cooperatiste, rutiniere i birocratice, cum erau marea lor majoritate,
au Inteles tocmai contrariul, incerand a realiza fuziuni pe care, si buna ratiune i interesele cooperatiste i necesitatile economice locale, chiar i bunul simt, le respingeau
de plano.
Nu ma mira ca atari rastalmaciri i nstrusnice interpretari ale unei legi au putut rasan, din mintea anticooperatista
invechita a unor atari organe birocratiee.
De aceea, sunt de acord cu d. Ion Mihalache, cand califica
drept aberatii, atari fuziuni, iar eu aveam dreptate cand, In
art. 38 al Legii din 23 Iunie 1938, dispuneam ca, functionarii
Incop-ului, fara calificare sau aptitudini necesare activitaldi
cooperatiste, sa fie Indepartati din Cooperatie, iar daca nu
puteau fi necesari nici serviciilor din Ministerul Economiei
Nationale, sa fie Indepartati si din acel Minister. Era o m'asura
tare, dar necesara pentru salvarea Cooperatiei,
i cineva,
In tara aceasta, trebuia sA gbh* curajul a o Indeplini.

11) Preg5tirea cooperatistfi.
Precum am constatat, aproape totalitatea unitAtilor noas-
tre cooperatiste, era la sate, iar satele nu prezentau de dt

foarte reduse posibilitti de a se recruta material omenesc,
pentru conducerea cooperativelor.
Chiar preotii i Inv'tAtorii, cu toata bunvointa 0 con-
vingerea cooperatista ce ar fi avut,
totu0 nu posedau ele-
mentele technice necesare unei bune conducen i de cooperativA,
ori at de modest ar fi fost ea.

Aa fiind, preotii i InvAtatorii nu cuno0eau contabilitatea 0 nu posedau notitmi de comert cooperatist; atari mici
www.dacoromanica.ro
269
specialisti nu se gaseau pe la tara, iar o cooperativa sateasca,

la inceputurile activittii sale, nu-i poate /alai, chiar daca i-ar
fi gasit la oras.
In aceasta situatiune, trebuia data' o pregatire cooperatista elementar, preotilor si invattorilor, pentru ca ei s
poata sluji miscarea, cu folos si Cu demnitate.
Altcum, Cooperatia ar fi suferit mai intens de lipsa elementelor necesare, iar scohle practice cooperatiste nu puteau
satisface, in totul si totdeauna, necesitatile mischii.
Multi din absolventii acestor scoli, in loc sa mearg la
unitati, pentru care erau pregatiti, umblau dupa slujbe la
Stat, incercand a-si crea diverse asimilari, pentru a evada din
adevarata Cooperatie.
Se cam intampla si cu acesti absolventi, ca si cu agronomii, acelasi fenomen de dezertare, in alte directii de activitate,
de cat satul si ogorul, pentru care ei fusesera pregatiti.
Pentru a remedia, inteo partial mdsura, aceasta situatiune, am prevazut, in art. 72 al Legii din 23 Iunie 1938, ca, in
penultimul an de studii, al scoalelor normale pentru invatatori si al seminarelor teologice, sa se predea, In mod obligator,
un curs de contabilitate cooperatista, elementele necesare
conducerii, gestitmei si administrarii unitatilor cooperatiste
de gradul I.si II, iar in ultimul an sa se predea un curs care
va cuprinde cunoasterea legii Coopeaatiei s't a elementelor comerciale, in legatura cu necesitatea de administrare si conducere a cooperativelor.
Prin acest mijloc, am incercat a remedia, in parte, lipsa
covarsitoare de elemente bine pregatite pentru Cooperatie.
Evident ca aceasta masura nu era de ajuns si cd ea trehula tsa reprezinte numai un inceput de rezolvare a chestiunet.
Problema formarei practice a cooperatorului si aceea a revizuirei invatmantului cooperatist, trebuiau sa faca
conform planului de actiune cooperatista din prima etapa a reformei,
preocuparea de capetenie a Incopului.
Principiul calauzitor trebuia s 6 fie urrnatorul : in.vatamantul cooperatist, desvoltat, pe ramurile necesitatilor imper'case ale miscarii, nu trebuia sa produca titrati, care se indreptau,
odata diploma obtinuta,
spre alte indeletniciri,
ci modesti, dar buni practicieni, necesari multiplelor ramuri
www.dacoromanica.ro
270
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
de activitate economica ale Cooperatiei, pentru care, aceasta

miscare urma s'A fie singura perspectiva i singurul scop.
A Intretine un Intreg aparat de Invatamant cooperatist,

pentru a fabrica, prin el, noi serii de postulanti pe la usile
ministerelor, sau simplii functionari In birourile institutiei cenaceasta Insemna timp i bani, primejtrale cooperatiste,
dios Intrebuintati.
12) Control special cooperatist.
Prin articolul 61 al Legii din 23 Iunie 1938, am exceptat

Cooperatia de credit de la prevederile legii pentru controlul
comertului bancar.
Am luat aceasta m'Asura, nu pentruca socoteam fara necesitate, un control al cooperatiei de credit; dimpotriva, acest
control trebuia s'A fie frecvent si serios.
Aceasta m'asura era Irisa expresiunea altei preocupad ce
aveam.
In conceptia mea, Cooperatia trebuia s'a evolueze astfel

In cat, asigurandu-si In prim.ul rand o suficienta a fortelor
propnii, si o buna organizare, polbrivit principiilor cooperatiste
s'a poata realiza apoi
si neoesittilor primordiale stesti,
autonomia sa.
Autonomia sa Insemna auto-controlul su, adica un con-
trol exercitat cu propriile sale organe, In conditiunile de efiastfel cum am

cienta i cu privigherea tutelara a Statului,
expus conceptia mea, In capitolele respective din acest volum.
Aceasta linie de evolutie insa, desi reclama o prima etapa'
sinde hotadta i eficace interventie directa a Statului,
nu
tregurul chirurg posibil pentru salvarea Cooperatiei,
buia totusi, sa fie interceptata sau deviata', prin obstacole asezate in calea ei, peste care poate s'ar fi trecut cu greutate, daca
miscarea n'ar fi sucombat la picioarele lor.
Un atare obstacol In calea evolutiei Cooperatiei spre autonomia sa, putea fi Inglobarea Cooperatiei sub controlul legii
comertului bancar, adica sub controlul integral si permanent
al unui organ de Stat, strein de miscare.
Prin aceasta incadrare, Cooperatia de credit si-ar fi pier-
www.dacoromanica.ro
271
dut din specificul ei economic, lalunecand spre o contapire Cu

unitatile bancare ale comertului obisnuit, In reteaua carom ar
fi fost fixata, prin mrej ele acestui control permanent.
Deci, In loe ca miscarea cooperatista sa desineze o evolutie
spre autonomia sa, ar fi fost absorbita, cu puternice aderente,
pe orbita comertului bancar obisnuit, sub un definitiv control
de Stat, deci ar fi evoluat tocmai contrar de natura sa si de
legitimile sale revendicari si obiective.
Pentru aceste considerente, am exceptat In mod categoric
Cooperatia de credit de la prevederile legii comertului de
banca, mentinand-o, astfel, pe curba proprie de evaluare, stabilita de natura obiectivelor sale distincte, si Indepartandu-i
din cale, obstacolele care ar fi putut primejdui aoeast6 evolutie.
13) Liberarea Cooperatiei de sarcini nepotrivite.
0 astfel de sarcin5 constituia pentru Cooperatie, Inglobarea in cadrul preocuparilor ei, a supravegherii, Indrumarii si
controlului obstilor de mosneni sau rzesi, a composesoratelor,
a comunitatilor de averi, etc. etc.
toate aceste colectivitati,
care fusesera desprinse de la Ministerul Agriculttirii si Domeniilor si Inglobate In hotarul cooperatist.
Precum am vzut, Cooperatia deabia avea respiratie pentru a-si duce propria sarcina.
Am constatat, cat de greu si cat de subred ducea acea sarcilia; era mai mult Ingenunchiata, de cat In pirioare. Si cu toata
aceasta trist situatie, isi mai a/runca In spinare ,si povara

acestor colectivitati.
lvdra Sndoialg, acest fapt nu s'a putut desav'rsi de cat cu
o regretabila ignoranta a realittilor cooperatiste, ori cat ar fi

pledat pentru ea, similitudinea de structura s'i functiuni, intre acele colectivitati economice si Cooperatie.
Nu contest aceasta 1nrudire dintre ele, dar ceea ce contest
si desfid sa mi se fac dovada contrara, este faptul c miscarea
cooperatista, era capabila a se controla, asana si gestiona pe
pe sine insasi, necum a mai desavarsi, eficient si serios, atari
activitati si pentru celelalte colectivitati, care cereau si o

specializare prontmtatg.
www.dacoromanica.ro
Z72
Pentru aceste serioase considerente, de izbvire a Cooperatiei, am prevgzut in legea dela 23 Iunie 1938, dispozitiunile
necesare, pentru ca micarea s fie liberat de atari sarcini,
care reveneau astfel la sediul materiei lor, la organul lor firesc, la Ministerul Agriculturii i Domeniilor.
Acestea erau principalele msuri de reorganizare a Cooperatiei, in prima etap, edictate prin legile din 23 Iunie 1938
din 20 Ianuarie 1939, in concordant cu planul constructiv
expus in paginile anterioare, cu privire la unit'tile de gradul
I, in marea lor majoritate rurale.
III. Reorganizarea la Federale.

In ceea c-e prive0e Federalele, prin legile mai sus mentionate, in prima etap a reformei Cooperatiei, am pus in aplicare principiile planului ce m cluzeau, cu privire la aceast
principii expuse .1 analizate in
suprastructura cooperatist
capitolele respective ale acestui volum.
Aceste principii erau, in rezumat, urm'toarele :
Federalele neviabile trebuiau lichidate;
Federalele viabile trebuiau supuse unui tratament de
ortopedie cooperatist, adica de corectare a diformatiunilor
deviatiunilor de structurg i functiuni ce suferiser, precum
i de incadrarea lor, in limitele i forma activittilor normale
cooperatiste, de la care se abtuser.
Federalele trebuiau purificate de elementele incompatibile cu interesele i prestigiul Cooperatiei.
Constituirea de noi Federale s' nu mai fie autorizat,
de eat dac' corespundea unei necesiati, real simtit, de unittile ce doreau s o constitue; dacg intruneau conditiunile,
materiale .1 de conducere, suficiente necesare unei activitti
eficace .1 dacd functiunile i obiectivele lor, se incadrau in
principiile cooperatiste in politica cooperatistd, urgent
de precklere, a redresgrei economiei steti.
In mod succint expuse, acestea erau principiile ce m ealuzeau, privitor la situatia Federalelor.
www.dacoromanica.ro
273
1. Structuri Ilexibila i adaptabil 5i la Federale.
Pentru punerea in aplicare a principiilor sus amintite, In

prima etapa a reformei cooperatiste, trebuia sa construiese
acestor Federale, o structura mixta, tot atat de flexibild F..
de adaptabil viitoarei evolutii a mi.,carii cooperatiste, ca
e ceea a Incop-ului. Coborand deci, de la acest va'rf de piramida cooperatista, pe o treapta mai jets, la nivelul Federalelor,
trebuia s'O aplic, i acestora, aceleai metode, aceleni formule,
ca pentru Incbp.
Aceasta unitate de constructie, in noua osatura cooperatist, am concretizat-o prin dispozitiunile art. 17 ale Legii din
23 Iunie 1938, care statuau cA, Federalele vor fi conduse de
catre un Consiliu de administratie, com,pus din cel mult 9
membri, din care, jumtate plus unul. alesi de catre adunarea
generar, lar restul, membri de drept, numiti de Ministerul
Economiei Nationale.
Aceasta dispozitie era reproducerea simetrica, a formule

de organizare de la conducerea Incop-ului, transpus, In cadrul Federalelor, cu aceiai serrmificare, cu aceiai menire
cu aceiai flexibilitate, in perspectiva evolutiei viitoare, spre
autonomie, a micarei cooperatiste.
Pe m'asura ce unitatile federate,
deci Federala
aveau s devina stapane pe propriile lor puteri, facultatea

de interventiune a Statului, reprezentata prin membri de
drept, numiti de Stat, in consiliul Federalelor, avea s'A se res-
tranga, lar posibilitatea de auto-carmuixe a Federalei, prin

majoritatea membrilor alei de unitati, avea s'A se accentueze
pana la limita superioar a dobandirii autonomiei complecte,
astfel cum a fost expusa i caracterizat, mai sus, la capitolele
respective.
2. Technicitate, In vederea planului economic cooperatist.
Concomitent cu preocuparea mai sus aratata, pentru evomai trebuia s

lutia viitoare a miFarei, spre autonomia ei,
corectez structura conducerii Federalelor, pentru a o face capabil sa desvrqeasca activittile economice, prevzute ir)
planul general al politicei cooperatiste, cu urgent i precade-
re, adica: pentru imbunattirea productiei sItenilor, pentra

Vol. II.
18
www.dacoromanica.ro
274
buna ei valorificare i pentru aprovizionarea satelor ctt cele

necesare lor.
Federalele deviate de la functiunile i obiectivele lor, pur
cooperatiste, trebuiau readuse astfel, la aceste dreptare i incadrate in liniile de activitate, cus obiective direct concordante, la politica cooperatist mai sus amintit.
In acest scop, compunerea Federalelor, importante centre
regionale sau judetene, nu mai putea fi lipsit de elementele
technice, de colaborarea specialistilor economici, de care activitate cooperatist simtea atAta nevoie.
In acelavi timp, Federalele, ca centre regionale de actiune
economic, prin diversele lor activiati cooperatiste, intrau in
contact cu autorittile locale, reprezentnd viata economic6 a
regiunei.
Cu at era mai strans si mai armonic acest contact, cu atat

mai mare putea fi folosul Federalei.
Clguzit de aceste principii, prini dispozitiunile art. 17 mai
sus mentionat, am socotit necesar a compieeta consiliul de

conducere al Federalelor, in locurile membrilor numiti de Minister, cu uringtorii specialisti i technicieni, necesari
FederaleIor
seful contabil al sediului Bgncii Nationale din localltate ;
eful serviciului agricol, silvic, zootechnic, minier, industrial, din judetul respectiv, sau un reprezentant al Camerei de Comert si Industrie respective, tinndu-se seama, la de-.
semnarea lor, de felul indeletnicirilor, de scopul i obiectivul
economic al unitatilor ce faceau parte din Federal i (cooperaive
*
- bancare, agricole, miniere, forestiere, de valorificare, con-
sum satt de ori ce alt fel).

In modul acesta, prin prezenta sefului contabil al BAncii
Nationale, se putea exercita un control preventiv, mai eficace,

asupra administratiei i gesliunei Federalei.
De altfel, prin instructiunile ce am dat, dela Banca Natioliar& acestor sefi contabili, le puneam in vedere c ei trebue
s se socoteascA. In consiliile Federalelor, ntunai ca observatori
cu vot consultativ, pentru a nu dep6si atributitmile lor de

control preventiv.
In acelas tirnp, prin prezenta, la conducerea Federalelor,
www.dacoromanica.ro
275
specialistilor i tehnicienilor locali mai sus mentiona#, agronomi, silvicultori, zootechnicieni, ingineri, comercianti, etc.,
Federalele aveau angajat, pentru activiatile economice ale lor,
si ale unitatilor asociate, de gradul I,
concursul pretios
indispensabil obtinerii de bune rezultate.
0 atare compunere a conducerii Federalelor, era incomparabil superioara celei anterioare, din punct de vedere al seriozitatii i eficientei actiunii cooperatiste. Ea prezenta mult
mai temeinice garantii, de corecta gestiune i priceputa acthine economick decat aictuirile anterioare, combinate. in
marea lor majoritate, din influente politice locale, din lipsa de
specializare technica ci din carenta unei bune gestiuni.
Aceasta compunere a conducerii Federalelor, mai era imphnita si in vederea urmatorului scop, mai ales in aceasta
ertaipa a ref armei :
si nu
In adevar, precum am aratat, In repetate randuri,
voi evita a insista mereu asupra acestui principiu, cu riscul de
Cooperatia nu avusese o polia deveni obositor cetitorului.
tica precisa si rational Incadrata.
In limitele vagi, generale, mereu schimbatoare, ale formulelor obisnuite i aproape cazute In banal si desuetudine : ridicarea clasei taranesti, inflorirea satelor, propasirea economiei
rurale si ale altora asemanatoare, tot atat de generoase dar cu
iz electoralo-demagogic,
In limitele acestor vagi c goale
formule, Cooperatia nu precizase, nu stabilise, in mod metodie. un plan de actiune, pe sectoare, pe ramuri de activitate,
pe etape, cu obiective determinate si neclintite, catre care sa
se indrumeze intreaga activitate c totalitatea mijloacelor cooperatiste, cum se Indreapta sageata spre tinta.
Dimpotriv, Cooperatia facea de toate, dupa toate
tivele i dupa toate conceptiile sau interesele. Am aratat, In
capitolul anterior ; Realitati Cooperatiste", multicolora i ciudata revarsare, lipsita de unitate si sincronizare, a functiunilo/
si activitatilor economice cooperatiste, care denota si scotea in
relief, lipsa de metoda si de politica unitara cooperatista.
0 atare politica, un atare plan, precis delimitat, cu obiective neclintite c bine stabilite, reprezentand actiunea cea mai
www.dacoromanica.ro
Z76
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
urgenta i mai Insemnata de Intreprins, trebuia s incadreze

activitatea i folosirea tuturor mijloacelor cooperatiste.
precum am expus In capitolul resAcest plan se limita
pectiv, la primordiala i urgenta tinta : Imbunattirea productiei plugarilor, rentabila ei valorificare i aprovizionarea
satelor.
lata principala i cea mai apropiata tinta de atins ; iat
urgenta i precumpanitoarea politica de realizat ; iat planul
actiunei cooperatiste ciar definit.
El mai avea i marele avantaj : era In perfecta concordanta cu principiile cooperatiste. Acest plan Insa, nu se putea
aduce la Indeplinire numai de miscarea cooperatista Ea trebuia s colaboreze la Infaptuirea lui, cu toate celelalte organe
de Stat sau de initiativa particular, care aveau acelasi scop,
Inteo actiune sincronica si perfect racordata.
Pentru realizarea acestui plan, construisem structura,
mai sus expusa, a Incop-ului.
Federalele, la randul br, trebuiau s corespunda, ca alcatuire i functiuni, aceluiasi scop.
Ele trebuiau s' cuprinda deci, In conducerea lor, elementele technice i de specialitate din regiunea respectiva, cu spri-
jiinuI si cancursul carora s poat duce la bun sfrsit aceast esential misiune a lor.
Colaborarea acestor elemente, In sanul conducerei Pederalelor, reprezinta astfel, concursul absolut necesar Cooperatiei, pentru o eficienta i rodnic activitate, In directia obiectivelor i principiilor ei.
In acelasi tithp, Insa, aceast intrunire, In consiliul Federalelor, a reprezentantilor tuturor acestor organizatiuni : Cooperatie, agricultur, zootechnie, silvicultura, industrie, comert,
era una din cele mai potrivite formule pentru a realiza racordarea lor, sincronizarea i colaborarea lor, Inteun
singur organism Si Inteun singur scop : aducerea la indeplin;re a planului mai sus mentionat, de Imbunatatire a productiei tranesti s't de bung valorificare a ei.
La aceste multiple si Insemnate scopuri, rOspundea organizarea ce ddusem i Federalelor, potrivit formulei mixte,
mai sus expuse.
www.dacoromanica.ro
277
3. Racordarea Federalelor Cu Incop-ul.

Din cele mai sus expuse, cu privire la corectarea structurei Pederalelor si la Incadrarea functiunilor tia; in coordonatele precise ale principiilor i politicei cooperatiste, rezulta
aceste unirtati regionale isi gasisera o forrnul, flexibil
adaptabild, penbru o evolutie normar cooperatistO i pentru
desvoltarea unor activitati, riguros conforme cu planul economiei rurale.
Lipsea Insa, inelul de legAtur direct, intre Federale
Incap, pentrru aducerea la Indeplinine a unittii de conceptie
politica cooperatista, rnai ales In aceasta prim6 etapa', de
hotOrita i stransa sudar, intre toate elementele organismului cooperartist.
Pentru a complecta aceast lacuna, In unitatea de actiune

politica i oomandament cooperatist si a faoe racordul, direct
necesar, intre conducerea micrii, intre Incop, i arganele

dtscendente : Federalele, am legat pe directorii Federalelor de
Incop
transformandu-i In functionari ai acestei institutiuni,
deci direct subalterni i subordonati pollito& unitare si generale a conducerii cooperatiste.
In chipul acesta, unitatea de legatura si de actiune, pe
verticala ctrudurei cooperatiste, era asigunarta, mai ates in
aceasta prima etapa a reformei, In care trebuiau desvarsite
operatiunile foarte anevoioase si complicate: de corectare a
tuturar devierilor i deformatiunilor suferite de Pederale, de
readuoere a aoestona la linia normal pooperatista* si de 'incadrare a lor, In limitele precise ale planului, nou si strict determinat, de activitate cooperatista, mai sus mentionat.
Cu deosebire in ,aceast prima etap5. a reformei, o atare
intima ilegOrturg, Intre organele cooperatiste, dela varful piramidei, pe diversele trepte coborltoare, pana' la baza largA a
unitltilor stesti, era absolurt necesara. chitar imperios ceruta,
pentru eficienta actiunei de reorganizare,
4. Purificarea Federalelor.
In vederea Indepairtarei e:I.ementelor, incompatibile
btmul mers i cu prestigiul Caoperatiei, si. din santa Federaprin dispozitiunile art. 35 din Legea dela 20 Ianuarie
lelor,
www.dacoromanica.ro
27 8
1939, am prevazut posibilitatea pentru Incop sau pentru Ministerul Economiei Nationale, de a dizolva Consiliile de administratie tyi Comitetele de cenzori dala Federale si a 11e Iniocui
cu alte organe de cond.ucere sau control, potrivite prestigiului,
menirei i scopurilor cooperatiste.
Aceast msur de interventiune a Statu.tui sau a conducerii ccoperartiste, cu un caraciter radical destul de accentuat,
era foarte necesar, mai ales In prima etap de inliturare a

elementelor ineficiente, nepregatite, sau neoneste. ce se cuib.riserd in multe Federale.
O atare msura de purificare, aplicat cu toat obiectivitatea, era menit s libereze Cooperatia de un lest vlmtor
bunei functironri i reputatii a Federalelor.
5, Controlul Federalelor.
sub indoitul aspect
Aceast problemg a fost solutionat,
ce inflisa :
a) In primul r.nd, in ceea ce privea dreptul Federalelor
de a indruma i gontro_a unitgtile cooperati3te de gradul I,
am ridicat acest Idrept Federalelor, precum si acela de a mai
viza actele constitutive si statutele unittilor noi, ce se propuneau a se mai inflinta.
Am luat aceast m5.sur, prin disperzitiunile art. 16 din
Legea dela 23 Iunie 1938, deoarece,
asa cum s'a relevat
pnn expurnerile anterioare, ale realittilor cooperatiste, din
Federalele, in marea lor majoritate, nu mai
acest volum,
erau in msuf a exercita aceste drepturi, in mod eficage

ci, carenta de indrumare
fo'lositor niicrii cooperatiste,
control a lor, condusese Cooperatia la gravele stri ce constatam, cu atAta prere de ru.
In consecintA, fat de incapagitatea de exercitare a unor
atari insemnate drepturi, fat de primejdia ce reprezenta continuarea acestui sisltem., fat de faptul c Federalele
aveau nevoie s fie reorganizate i reindrumate spre buna cale
fat de aceste concludente imprejurri, le-am
cooperatist,
ridicat toate drepturile mai sus ariltate, intensific5ndu-le in
organismul central de control.
Redobandirea acestor drepturi, de ctre Federale, avea s

fie rezultatul unei faze de refacere sn5toasA a lor, ca struc-
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERATIE1
279
tura i functitmi, precurn i rezultatul unei incercate sera

de activitati, care sa dovedeasca aptitudinile, serioase i pozitive, pe care e-ar fi castigat Federalele, de asemenea natural,
in cat s garanteze o serioasa indrumare cooperatista si un,
eficace control, in cadrul unei autonomii a Cooperatiei.
b) Pe de alta parte, nu numai ea nu am mai 15sat Federalelor /lici un drept de control si viza a forimaitatilor de inci am s000tit necesar a supune,
fiintare a nocilar unitati,
administrattia
aceasta prima etapa de reforma hotarata,
gesttiunea Federalelor, sub cotntrolul institutiei centrale, a.
Inoop-ului.
In adevar, in dispozitiunile art. 15 din Legea dela 23 Itmie
1938, se statua ca, bugetele Federalelor, mai Inainte de a fi

supuse adunarilor generale, trebuiau icontrolaste sit vizate de
Incop.
Neprezentarea bugetelor la control i viza., era sanctionata

In mod sever.
In felul acesta, cu un control serios, la institutda centrald,
se puteau inlatura multe din abuzurile ce se constatasera, in

administratia i utilizarea fondurilor, la unele Federale.
Toate laceste masuri, era.0 indioate i necesare, pentru
prima etapa de reorganizare a Federalelor, cand aceste unita,ti
trebuiau corectate, de cliformatiunile i devierile anti-cooperatiste, ce suferisera, in decursul ultimelor decenii de relaxata
existenta.
6. Desfiintarea Uniunilor de control.
Prin dispozitiunile legilor, mai sus mentionate, din 192.8

am hotarat i desfintarea Uniundlor de control.
In capitolul respectiv al aceStui volum., am expus trista
si 1939,
situatiune in care se g5sea experienta neizbutita ca aceste

Am aratat, In acel capitol, cuan se plecase dela o conceptie
poate frumos intentionata, verificata in teorie, sustinut de
doctrina., trambitata zgomotos, in atmosfea-a quasi-deanagogica,
a unei cOoperatii de ocazie i fr raspundere,dar, am dovedit
cum toate aceste bune intentiuni i constructii teoretice, au fost
www.dacoromanica.ro
MO
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
avortate de realitatile ignorate, ale insasi Cooperatiei si ale

specifilcului nostru.
Autocontrol cooperatist, In dezagregare cooperatista, In

dispretul specificului romanesc, in absenta unei reale i veridice autonomii cooperatiste i rara un corp de control eficace,
era cel putin o imprudenta fata de Cooperatie.
Imprejurarile au dovedit-o. Patruns de toate acesta
Imprejurari, de toate aceste realitati,
am tras invtamantul
si concluzia din moraslitstlea acestei fabulle cooperatiste, din
aceast experient,
si am desfiintat Uniunile.
Ziva autocontrolului cooperatist va unma s'A vina,
asa
currn am aratat in capitolul anterior, special consacrat amisto
prob.eme.
atunci insa cand toate iconditiunile aultionorniei
cooperartiste var putea fi intrunite Inlamtrul structurei, Inlauntrul fiintei insasi si al puterilor cooperatiste.
IV. Aplicarea planului de reorganizare cooperatist.

Din expunerile mai sus facute, la acest capitol, se ,cortstata c', pe temeiul msurilor luate, prin Legile din 23 Iunie
1933 si 20 lanuarie 1939, prima etapa a reformei cooperatiste
avea instrumentele legal necesare, pentru a trece la indeplirea misiunilor ei hotaritaare.
Legile mal sus mentionate puneau, astfel, la clispozdtia
Incop-ului, cantributia lar oarte importanta, pentru aducerea la indeplinire a planului de reorganizare si de activitate
cooperatista, in prima etapa a reformo.
De asemenea, legile mai sus mentionate, puneau la dispozitia Cooperatiei, formula flexibil, adaptabila si practica,
pfin mijlocirea careea se puteau spori puterile interioare ale
miscrii si [reduce acele de interventie directa ale Statului,.
pregatindu-se, astfel, evolutia spre autonomia Cooperatiei, In
mod pozitirv, rational si temeinic.
Cateva Imprejurari, insa, au lost de natura a intamia, a

tine in loe, actiunea energica i concentrata a planului de reorganizare, Inca din primele rnomente ale etapei intaia.
Acestea eran:
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
281
o imprejurare fortuita, anume problema salvarii recoltei abundente din vara anului 1938;
o alta imprejurare cunascuta : operatiunile de asanare
ale Cooperatiei, care erau Inca In curs de executare;
o necesitate economica si de prevedere sociala: aprovizionarea Capiealei Cu lemne pentru Iama 1938-1939.
Aceste imprejurdri i necesitati au redus cadena de realizare a reformei i au deviat o insemnata parte In preve&rile planului, spre alte abiective, dintre care acela al valorificarii recoltei din 1938, era si de o extrema urgenta i de
o exceptionala gravitate.
cc) Asanarea.
In ceea ce priveste asanarea, pentru dessvarsirea ei, chiar

prin Legile din. 23 Ilunie 1938 si din 20 Ianuarie 1939, fusesem
nevoit a lua Inca o serie de masuri, In earl de cele administratative, ce au fost indeplinite in tot curSul anului 1938 si
chiar in 1939.
Pentru lama infaptuire a operatiunilor de asanare, Banca

Nationala pusese la dispozitia Cooperatiei, prin ir.telegerile
stabilite i cu Guvernul,
toate sumele legate necesare aoestei operatiuni, In esalonarea anuala fixata de comun. acord.
Greutatea operatiunilor, 12185, flu rezida in mijloacele financiare ce, astfel, erau la dispozilde, ci In trierea unitatilor
ce trebuiau asanate, precum si In stabllirea canditiunilor specifice de asanare, pentru fiecaae din ele, in parte.
Din cele expuse in capitolul anterior, intitulat: Realitatii cooperatiste",
se poate constata, cu parere de rau,
ca organele de conduoere 000peratista nu erau pregtite si
organizate pentru o atare operatiune, clack ea urma sd fie
facuta in chip temeinic, serios si real.
Din anchetele facute, prin arganele Band" Nationale ,se
constata ca, in trei luni i cincisprezece zile, 67 de organe de
control ale Cooperatiei, revizuisera, verificasera i stabilisera,
planul de asanare pentru 4696 band populate.
Socctind luna la 26 zile /ucratoare, i presupunand c toti
cei 67 controlori au lucrat, integral, 26 zile pe lung, rezulta el
in 6030 zile, s!au desaviirsit verificarile planurile de asanare
pentru 4696 band popnlare, adica ma: putin de o zi i jumatate pentru fiecare unitate.
www.dacoromanica.ro
282
Incontestabil CA, In asemenea conditiuni, tinand seama
de calitatea inferioar', In mare majoritate, a organelor de

verificare,. operatiunile de pregAtire pe teren, ale asanrii,
nu puteau fi serioase.
De pe teren, lucrArile pregAtitoare s'au omcentrat la Directia de studii, statistic i documentare, din CentralA, unde
cltiva funcitonari de birou i statisticA, i cAteva dactilografe,
far5 nici o pregtire specialA, pe care o reclama o atare operatiune, au verificat aceste maklre de lucrari.
Cu aicesti cativa functionari nepnegAtiti, s'au lnceput
crarile de verificare, la 15 Ianuarie 1.937, iar la 15 Aprilie

1937, se raporta asanarea a 4017 bnci populare, din 4696 lucrAri depuse.
In trei auni, adica In 78 de zile luoratoare, curca 15 funcponari, cu dactilografe cu tot, asanaser5 4017 bnci populare,
adicA fiecare din acesti asanatori", inclusiv dactilografele,
asanaser5" elite 4 bnci populare... pe zi.
Aceasta era seriozitatea operatiunii. Ea se reducea la o

echilibrare formalA, teoretic aproape, a conturilor contabile
si a Ibi1anVrilor; nu era o real operatlune, In adancime, de
rofacere a viabilitAtii organismului cooperatist, nu era un
echilibru de realitti.
Pentru a o ilustra si In dure, potrivit unui memoriu din
15 Februarie 1938, al until organ superior cooperatist, insarcinat cu concentnarea datelor asan5rii, rezulta c5, din 4612 bAnci
populare, care Incheiasar5 bilantul de asanare, 1874 de unitAti fuseserA asanate cu reducerea de capital, iar din veriiicArile organelor BAncii Nationale, se constata c5, din 4591
bnci populare verific ate, numai 1059 unitsti erau bune, alestul slabe i mediocre, adicA o proportie aproape inversatA.
Ins5, peste aceast5 procedurA foarte sumar de asanare,
din care nu se descifra, ca pozitiv, decfit febrilitatea cu care
vedeam, In calitate de Guvernator al Bncii Nationale, c5 se
cereau fondurile, zecile de milioane anual, ce trebuiau
peste aceastA protite pentru asanarea" mai sus arAtat,
cedurg sumar, grAlitA sA ajung5 la Imp5rteala banilor, a intervenit un dilatoriu destul de Insemnat.
VAz5ndu-se cgt fondurile asanrii existau, c5ci erau puse
au Inceput discutiile intre
la dispozitie de Banca National5,
www.dacoromanica.ro
281
Banca centrala cooperatista, Casa centred cooperativa

Centrala de indrumare si control, care din ele si cum sa faca
asanarea, adica, in fond, cine sa imparta banii asanrii", caci,
c7i cativa functionari cu dactilografele inclusiv, avusesera
grija s asaneze 4017 bnci populare in trei luni, la Directia de
Studii i Statistica, iar cei 67 de controlori, o facusera i ei, pe
teren, la 4696 de unitti.
Aceast discutie, intre zisele Centrale, a durat mult timp,
caci chestia paraleasca era foarte importanta, fiecare voind s
o monopolizeze; asa dar, din aceast cauz, a intarziat mult desavarsirea operatiunilor de asanare i astfel, aceast chegtiune,
care fusese legiferat in Aprilie 1934, nu era terminast, la Cooperatie, nici in 1938, din cauza divergentelor mai sus aratate.
Aceasta situatiune, evident, nu era de natura sa amane
inceperea reformei Cooperatiei, dar contribuia la fixarea unora
din preocupari, pe acest sector, dei ele erau solicitate de necesitatile reformei, in alte directiuni.
S'a cautat, insa, a se folosi de aceasta situatiune, pe cat a fost
pentru ea unittile in curs de asanare, care erau apreelate a fi lichidate ca neviabile, potrivit verificarilor Bncii
Nationale, sa intre in operatiunile de lichidare.
(3). Valorificarea recoltei de grail din vara anului 1938.
Privitor insa la valorificarea recoltei din vara anului 1938,

situ atiunea a foist mai grea, deoarece ea a reclamat concentrarea
marei majoritati a sfortarilor i activitatii Incop-ului, inca din
primele luni ale creatiunii lui.
In ice ca aceasta institutiune sa poat avea ragazul nece-,
sar pentru a se consacra, in chip integral si exclusiv, operei
spinoase i complexe, a planului de reorganizare, pentru care
fusese creata, am fost nevoit a socoti Incop-ul ca pompier de
salvare, in marea primej die ce ameninta agricultura tarii i linistea interna, caci alt instrument mai potrivit, Statul nu avea.
A 'trebuit s fac apel la Cooperatie, impotriva propriilor
mele priiniciipii, expuse fn capitolul Operatiuni de mandat", si
In detrimentul timpului i concentrarilor de forte pe care le reclama inceperea reorganizarii cooperatiste, in care Incop-ul era
Divotul i mecanismul principal.
' Problema recoltei, exceptional de abundenta In 1938, era
grava i urgenta, dar i cu un caracter semnier. De aceea am
www.dacoromanica.ro
284
recurs provizoriu la Incop, cAci Statul nu avea nici un alt instrument utilizabil.
Aceasta era ingrijorAtoarea i trista realitate. Precum am
tarAtat i in alte pagini precedente din acest voltun, Statul nu
avea nici un organism pregAtit, alcAtuit, adecuat scopului valorificarii recoltelor abundente, dei aceastA eventualitate caracteriza specificul productiei noastre agricole.
Nici organe ale Ministerului de Agricultur i Domenii, nici
Camerele Agricole, nici Sindicatele Agricole, niel Prefecturile,
nu iaveau nimic pregAtit, nici o injghebare de organizatiune,
pentru atari grave situatiuni, in care natiunea risca sA piard
grele miliat de si chiar linistea ei interna.
De cate ori, in ultimul deceniu, apruserA ingrijorarile de
valorificare a recoltei, Statul recursese la aceast5 solutie de
sezon, si de expedient : la Cooperatie.
In consecint, Statul. avand Cooperatia la indemanA, nu se
organizase intru nimic, iar Cooperatia socotind, pe drept cuvant, cA misiunea ei nu era aceasta, ni.ci ea nu se organiza cu
In acest scop. In Declare an, asa dar, cand recoltele abun-
dente amenintau pe plugari, chestiunea valorificrii treouia

luatA de la inceput.
Asa m'a gsit si pe mine, Ministru al Economiei Nationale,
de cateva luni, cu reforma Coaperatiei la primul ei pas

grava problemA a recoltei din vara anului 1938.
Am fost silit deci i eu, a face apel la Cooperatie, dar -- si
subliniez acest dar"
cu ferma hotArire de a remedia, in
mod serias si organic, aceste triste si neserioase situatilmi

astfel, problema silozurilor si a warantArii nu mai avea sA fie
amanata. Aveam sA pun la dispozitia Ministerului technic, fondurile necesare pentru infaptuirea acestei unice solutiuni, organice i civilizate, pe care Romania agricolA, tarA eminamentte agricala.",
o asitepta de attea decenii, ceca ce am
Implinit in anul 1939.
In aceastA mare bAtAlie, in care aruncam o institutie nou
creat, Incap-ul,
astzfel cum am av-ut ocazia sA relev i cu
alt prilej, in acest volura,acesta s'a dovedit a fi la inaltimea

sarcinii.
FArA personal pregAtit, f Ara niel o utilare, frA magazii,
se organizeazA si se colecteazA, de Incop, 51.313 vagoarte de grau,
www.dacoromanica.ro
285
fat de 7.634 vagoane grau colectate in 1933, de Centrala de

si
Import si Export,
care nu este tot una cu Cooperatia
Ltd de 15.778 vagoane grau colectate, de aceeasi intreprindere,
In anul 1934. Deasemeni, in 3 ani consecutivi : 1935, 1936 si
1937, Cecopava colecteaz 33.400 vagoane de grail.
Asa dar, Incop-ul a colectat, inteun singur an, cat se colectase in 5 ani de valorificare anterioara.
Din aceast masiva cantitate de 51.313 vagoane de grau,
fara intermedierea altar case de
lncop-ul a exportat, direct
exceptionala cantitate de 34.400 vagoane gru, adica
68,50%, fata de cantitatea de 1240 vagoane grau exportata direct, de C.ecopava, din oantitatea de 33.400 vagoane ce colectase.
Aceast actiune de valorificare se desavarsise in cele mai
ingrate conditiuni: preturile graului adanc prabusite pe pietele
oereale,
mondiale, iar recolta noastra, din punct de vedere calitativ, in

marea ei majoritate, mai mult mediocra.
Exporturile s'au efectuat, in marea lor majoritate, spre

tari cu valut forte, in ciuda imprejurarilor intemationale
aratate.
Potrivit rapoartelor conducerii Incop-ului, nici o cantitate
de grau din cele colectate, nu s'a incins si nu s'a stricat, cu

toat lipsa de magazii sistematice, iar livrarile s'au facut, fr
nici o intarziere i cu o riguroas respectare a contractelor.
eeea ce a atras scrisorile elogioase ale cumparatorilor din stretnatate. Un. atare eveniment, nu onorase de multa vreme, poate
nici odat, Cooperatia noastra.
Toate acestea dovedesc destoinicia, zelul i avantul, cu
care Cooperatia i conducerea ei, au cautat s faca fat marei
sarcini ce li se incredintase in 1938, Inca din prima zi a reformei sale.
In acel an, Incop-ul a inregistrat un mare record pentru
Cooperatie, in activitati pentru care nu era organizat i nici
Inca menit.
O atare performanta exceptionalk desavarsita de conducerea Cooperatiei, merit toata lauda, merit o legitima si
dreptatita elogiere.
lar eu, care am cunoscut, care am trait, zi cu zi, greutalile,
neprevazuturile, ingrijorarile i emotiile acestei exceptionale
campanil de valorificare, si am vzurt, la 1upta d'ar'
entu-
www.dacoromanica.ro
286
(AP. V.
REFORMA COOPERATIEI
ziast, pe conduc'torii neobos4i i plini de avnt ai Incopului,

m asociez in totul, constatrilor, exacte si reale, pe
care d. C. T. Teodorenu, In calitate de Presedinte al Consiliu-
aui de administatie al Incop-ului si de neclintit privighetor

l fcea cu prilejul actului su de
al intregii lui activitati,
plecare dela Incop, din 1939, cand spunea, despre Divizia
Economic a Incop-ului :
Astfel, a valorificat Cu jerta Statului,

peste 50.000
vagoane de gral., operatiune de o deosebiltl impantant economicd, ct i national, si ale crei efecte favorabile, aU fost
pe 'deantregul resimtite lin economia nationar".
Pe drept auvnt, d. C. T. Teodorescu, vice-guvernator ai
Bneli Nationale
Presedinte al Incap-ului,
acea epog5
elogia vrednica activitate a Cooperatiei, in valorificarea
recoltei din 1933-1939, si o considera de important national, apreciindu-i, atat de elogios, efeeele ei favorabi4e, resim1,1te, pe deantregua, de econorrnia natianal.
Intreg cons.illiul de administratie al Incop-ului, IrnpreunA

cu
Ren Rmniceanu i G. Minescu toti
dan In stenduintele sir avntul aor constructiv i neobceit,
merit tinta' lauda, pentru opera de valarificare a graului, din
campania 1938-1939.
Evident ins. eh% atari sfortri i activitti, indrurmate spre
aaeast exceptIonal i rurgent oper de salvare a recoltei,
oper care a durat, Cu intensitate, apraape intreg semeSttrul! al
au intarziat i au micsorat cadenta
doilea din anul 1938,
l.heleilalte opere, a reformei Cooperatiei, ce incepusem la finele
lunei Iunie 1938, prin legea intocmit In acest scop.

7). Aprovizionarea Capitalei cu lemne de loe.
S'ar pArea ea" opera de valorificare a graului nu era indeajuns de absocrbant, penrtru Incop, dela preocup6rile Iui esenVale de reorganizare, c'ci la aceasta covarsitoare activibate,
s'a mai adugat i necesitatea aproviziandrii. Capitalei au legnne
de foc.
Cooperatia trebuia s contribue si la satisfacerea acestei
necesitti, prin fciate unittile ei forestiere.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
REFORMA COOPERATIE1
287
Operatiunea aceasta, ins, nu era nici de cadent obisnuith.,
nici d proportii banale.

Ea era conceputa cu doud scopuri: a) sa indestuleze Capitala cu lemne de foc, pe intreaga campa/1de de jarra 1938,
pfing in luna Aprilie 1939 *i h) s impiedice o scumpire a
pretului
Pentru atingerea acestor obiective, am stabilit un plan

de actiune, incA din -una Iulie 1938, cu. executarea cruia am
in.credintat pe d. Mihail Gr. Romascanu, dela Banca National.,
pe care-a numisem, la acea epoc, in postul de Consilier technic
la Ministerul Economiei Nationale.
Acest plan prevedea o cooperare strAns, programad, pe
epoci si pe cantitti de lemne, ce trebuiau aduse in Capital,
cooperare intre C.A.P.S., Incop, C.F.R., marii expaoatatori
de pduri i depozitarii de lemne din Bucuresti.
Patrivit acestrui plan, Capitala trebuia s fie aprovizionata cu aemne, pentru satisfacerea consumului ei integral, plus
o cantitate de rezervg, pentru once eventuadtti.
Rezultatul cooperriti i sincronizrii, rationale si supraveghiate, strAns controlate, a organelor mai sus mentionate, a
fost mai mult de cat saftsfctor.
11 rezumez in aceste ateva date:
Dei intreg consumul de lemne de foc ail Capita_ei era
mural de circa 110.000 vagoane, totusi s'a adus pang la 31

Martie 1939, cantitatea de 120.158 vagoane, adic un plus de
peste 10.000 vagoane;
Pn in luna Septembrie 1938, se adusesera in Capital
76.564 vagoane cu lemne de foc, fait de 50.321 in aceeasi

lunA a anului 1937 si 51.084 din 1936 aceeasi :tuna;
Inn la 31 Decembrie 1938 se aduseser in Capital

106.591 vagoane ou lemne de foe, la care, dac se mal adugau
cele cfiteva .mii transportate de micii depoziltari ,drin Bucuresti,
se constata .c, pana la data sus merrtionat, intreg consumul
Capitalei Cu lemne de foc, pn la I. Aprilie 1939, era asigurat
inc dala finele lunei Decembrie,

faf de un deficit, in
faport cu consumul real, 'de 22.996 vagoane in 1936 si de
23.016 vagoane in 1937
www.dacoromanica.ro
288
Datoritla acestui plan de aprovizionare, rational con(*put i perseverent executat, Capitala a avut o indestulare
satisfacgtoare de lemne:
Nu numai ca s'au acoperit cu prisosint5, toate necesittile de consum ale Capitalei, cu lemne de foe, dar,
feno-,
men foarte imbucur5tor si exceptional
pretul lemnelor de
foc. In epoca cea mai acuta a cererilor, in lunLe Noembrie,

Decembrie 1938, lanuarie i Februarie 1939, an fost in continua
pe cdnd, in oei1a1li ani, la aceeasi epoca, preturile
atingeau nivelul cel mai ridieat al :Jar.
Astfel, preturile lemnelor de foc, din Octombrie 1936,
La Februarie 1937, au trecut idela 9300
la 9700 lei per vagon
de cer: in aceeasi epoca din anul 1937-1938, preturile au trecut
scadere,
dela 9500 /ei la W.550 lei per vagon; in luna Julie 1938
pretuii ajunsese la 11.200 lei pe vagonul de cer, cand am inceput punenea in aplicare a planului de aprovizionare.
Consecinta lui a fost c5, in luna Octombrie 1938 ,pretul
vagonului de cer era de 10.591 lei, iar la finele Februarie, inceputul lui Martie 1939, ajunsese la 9.336 lei, adica aproape la
nivelul din Martie 1937.
Planul de aprovizionare avusese, astfel, cele mai satisrezufltate ; el izbutise, in mod desavarsit,
gratie i runui concurs de ccilaborki insufletite si eficiente,
printre cele dint5i prenumrand pe acelea depuse de d-1 MifAcatoare uranari
hail G. Romascanu i d-1 AL Nedelcovigi, administratorul

C. A. P. S.-ului, c5.rora, le subildniez, i cu acest prilej, meritele deosebite si le reinoesc expresiunea gratirtudinei mele.
Incop-ul avusese, si el, in aceasta grea ofensiva, un rol

important, un sector insemnat. El avea insarcinarea sa aduca
o importanta cantitate de lemne, in care scop, a trebuit sa-si
organizeze, ad-hoc, o serie de centre 0 depozite in ICapitala.
In acelasi timp, el trebuia sa intervina, la epocile potrivite,
ca regulator al preturilor, ca frana a tendintei de urcare a

lor si ea determinant al scaderilor, aruncand, la timpul oportun, massa de manevra i rezerva a depozitelor sale.
Incop-ul
indeplinit insarcinarile lui grele, i in aceaSta operatiune, ca i in valorificarea necoltei de grau, din
in mod cu totul satisfacator, aducnd in Caaceeasi epoca,
www.dacoromanica.ro
289
pitar, 6912 vagoane lemne. Parc vad i acum muntii stivelor eolosale de lemne, din curtea depozitelor Incop-dmi. Erau
Intr'adevar impresionante. Ceeace merita sa fie subliniat, cu
acest prilej, este si faptul important, anume: ca Intreaga acea-
sta cantitate de lemne venea, pentru 93% din volumul ei,

direct dela cooperativele forestiere, efeatuan,du-se astf el si o
satisfacatoare valorificare a produselor acestor cooperative.
Datorit acestei considerabile sfortari, fcuta de Incop,
datorita interventiei lui tactioe, la iimpul oportun, pe piata

cererilor de lemne a Capitalei, prin rezervele lui importante,
s'a putut stapani tendinta de ridicare a preturilor i apoi s'a
inversat tendir4a, provocandu-se o continua scadere a lor.
Indeplinit Incop-ul, grelele lui Insarcinari, inAstfel
te epoca atat de Inereata de preocupan, cand trebuia sa Indeplineasca si o eficienta actiune de valorificare a graului,
si o hotarata actiune de reorganizare a retelei cooperatiste.
In atari conditiuni, era foarte explicabil ea, ritmul actiusa fie
potrivit planului
nei de reorganizare a Inoop-ului,
ineetinit, s'a fie tulburat, de preocuparile atat de lnsernnate

si urgente, ea insarcinarile foarte grele, mai sus desorise, ce
primise dela Stat.
Cu toate acestea, organizarea i conducerea Ineop-ului,
s'au dovedit atat de eficiente, de capabile i Insufletite, Inat
au dus la elogioaze rezultate, precum am vazut mai sus,
ofensiva de valorificare a graului, i aceea de aprovizionare cu
lemne a Capitalei.
Cu aceea5A dimainica, laudabila i eficienta actiune, s'a in-.
vederat Incop-ul i In campul spinos al ofensivei de reorganizare a miscarii, potrivit plarnului sau din prima etapa a reformei. Mentionez, cat se poate de rezumativ, numai pe cele mal
importante din realizarile Infptuite, in cadrul aplicrii planului de reorganizare a Cooperatiei, pe scurtul interval de
timp al semestrului II din anal 1938.
1. In sectorul de organizare intern a Incop-ului.
a) Liberarea Cooperatiei de elementele superioare ale conducerii cocrperatiste, incompatibi/e cu miscarea.
Chiar de a doua zi a infiintarii Incop-ului, s'au retras detasarile i delegatiile dela conducerea serviciilor cooperatiste,
19
VOI. L1.
www.dacoromanica.ro
290
la 39 functiocn.ari superiori: directori generali, clirectori, sefi

de servicii, irnspectori generali, inspector, sub-inspectori i
controlorii
ca nemai corespunzand cu noile conceptiuni
eerinte ale Cooperatiei,
fiind astfel trecuti la Ministerul
Economiei Nationale, lar de aci, unii din el au fost pensionati.
Aceasta decizie a mal fost urmata de altele, toate avand

care cerca avant # o noug
ca sow liberarea Cooperatiei,
spiritualitate,
de elemente obosite, birocratice si invechite
in rutina administrativa.
Coopen-atia nu era si nu este birou de Imegistaare, ei mis-
care, actiune creatoare. Toti acei ce nu intelegeau aceasta

deosebire, les ronds de cuir", trebuiau sa plece din Cooperatie.
Philtre ei se gsea o mare majoritate de functionari
foarte cum se eade, oameni ce parcurseser intreaga. filiera
administrativa, dela eapist, pan la treptele superioare ale

ierarhiei birocratice; erau multi functionari constiinciosi
oameni de treab, dar nu erau decal functionari,
in mare
rnajoritate lobos* de o lunga cariera i Inveterati In mentalitatea, pasiva i comoda, a lucrarilor de birou.
Aceast mentalitate birocratica, asezata ea un eapae

peste Cooperatie, o inabusea, ii periclita Inssi existenta, cad
aceasta cerea initiativa comierciala, clinamica creatoare, energie de control, clarzenie rasturnatoare de greutati
putere infaptuitoare de propaL,siri i desvoltari,
iar mentalitatea funetionreasca.- nu-1 putea da, deck migaleala
a unel eopistarii, a unei paperasserii" sterile, vduivit
elan sti de fecunditate,
Rezultatele daunatoare ale ace,stel mentalitati de cocnclu-
ecre, le-am putut constata, In tristele invederari ale capitolului Realitarti cooperatiste", din acest volurn.
Acele realitati, 11JU numai ea nu trebuiau continuiate, ci
tunmate.
De aceea, zisa mentalitate birocratica trebuia sa park"seasca Cooperatia, pentru ca aceasta s fie, Intai salvata i apoi
desrvoltata.
b) NormalizaTea cheltuelilor centrale.

Pe ceeasi zi cu infiintarea Incop-ului, am dat o deciziune
:
ministeriala pi-in care se hotara
www.dacoromanica.ro
CAP. V. - REFORMA COOPERA7IEI
291
nu se vor Mai plti, de catre niel una din institutiile

centrale cooperatiste, telefoanele dela domiciliile memlarilor
din Consiliul de administratie ;
nu se VOT rnai plati, de catre nici una din zisele insti-
tutiuni centrale cooperatiste, abanamentele pe C. F. R. pentru mernibrii Consiliului de administratie ;
nu se vor mai intretine, de aceleasi institutiuni susmentionate, automobilele pentru folosinta membrilor din Consiliul de administratie sau din directiune ;
nu se va mai plti, de niel una din institutiile centrale
cooperatiste anal sus mentionate, remuntratia fixa lunar& de
nici un fel, membrilor din Consiliul de administratie, comitetului de directie sau cenzoa-ilar. Acestia nu au ch-eptul decat la
jetonul pentru prezenta efectiv, la seclintele consildului sau
comitetelor din ,care cfac parte si la rambursarea cheltuelilocr de
deplasare, pentru cei cu domiciliul In provincie.
nu se vox mai acorda, de nici o institutiune central cooper-at:1sta sus mentianata, avansuri asupra drepturilor cuvenite
membrilor din Consilial. de administratie, camitetului de directie sau cenzarilar.
Prin aceasta deciziune, Impiedecam de a se mai petrece
operatiuni cu cheltuelile conducerii cooperatiste, asa cum constatasem ca. se Intamplaseril, In trecut, in mod criticabil, prin
verificarile ce facusem la fostele Centrale cooperatiste.
InI acelas timp, reduceam cheltuelile organismului superior
cooperatist, la minim necesar, pentru ca once economie, ce

s'ar fi realizat, astfel, sA poata fi utilirata In interesul real si
eficient al miscarii.
Cooperatia avea prea putine fon.duri. proprii, pentru ca
cele pe cari le putea agonisi, cu multa truda, sa le mai poat
irosi i risipi, pe palate la Bucuresti, pe automobile, pe salarii
fixe, i Ole cheltueli cu caracter de avantaje parazitaro-personale, pe spinarea si in detrirnentul
c. Armonizarea salariilor functionarilor din Cooperafie.
'Functional-Li, ramasi In administratia conducen ii coopera-
tiste, erau salarizati far nici un criteriu unita,r, ci fiecare

cum putuse lobtine la numirea sau detasarea
www.dacoromanica.ro
292
Aceast stare, era duntoare bunului mers al serviciilor,

de aceea s'a procedat, de conducerea Incop-ului, la punerea
unei bune i unitare ordine, si in aceast stare haotic.
Incepand dela 1 Octombrie 1938, s'au pus in aplicare norme uniforme si bareme de salarizare, stabilindu-se un minimum de existentd, de lei 4.000 lunar
pe care nu-1 aveau
multi din functionarii mici i merituasi, s,pre deosebire de altii
putini si superiori, care aveau mai mult dect Ii legitima capacitatea lor redus.
Astfel, au fost armonizate, pe bazg de merite si note calificative, salariile la 554 functionari, cu majorri la 414, cu
mentinere de salariu la 91 functionari i cu reducere de salaril
la 50 functionari.
Se punea, astfel, ordine i in gospodria organismului cen-
tral, numirile noi ne mai avnd a se face cleat pe baz de

examene serioase, lar inainfrile nurnai pe temei de merite
reale.
2. In sectorul pentru reorganizarea retelei cooperatiste.

a) Lichideiri de unitdfi neviabile.
Actiunea de purificare a retelei cooperatiste de unitiltile

a inceput cu o deosebi hotrre,
prin hotrirea Comitetului de directie al Incop-ului, dela, 2 Iulie la 31 Decembrie 1938, un
numr insemnat de 211 unitti.
Aceast actiune avea s fie continuat, pan la complecta
eliminare, din Cooperatie, a tuturor acestor organisme dezaputrede, slabe, neviabile,
punndu-se in lichidare,
gregate i dttntoare.
Cum, i-nsa, numrul lar era foarte mare,
astfel cum II
stabileau eifrele verificarilor expuse in capitolul Realitati

Cooperatiste" din acest volum,
adureerea la indeplinire a
punctului acesta din planul reformei cooperatiste, avea s mai
dureze, dar trebuia urmarit cu perseverentl.
b) Sanctiuni impotriva cooperatoritor vinovati.
In aeelas restrns interval de 6 luni, a fost deczut din

drepturi i indeprtat din Cooperatie, importantul numr de
415 cooperatori, iar alti 300 au fost pedepsiti cu avertisment
www.dacoromanica.ro
293
de indepArtare. In total, 710 sanctiuni aplicate cooperatoritor

vinovati. intr'un timp atAt de scurt.
Aceste cifre dovedesc dArza i nesovAita hotArIre de a se
purifica miscarea cooperatist5, de toate elementele compromiso
si de a i se restabili prestigiul, atAt de adAnc zdruncinat.
Actiunea de asanare moralA a Cooperatiei, Inceput
atAta convingere de bine, cu constiinta unui imperativ ce tre-
buia implinit, era una din cele mai importante msuri de

salvare a Cooperatiet.
Cci, o institutiune, ori care ar fi ea, pretuieste ceea ce

vor oamenii care o canduc. Ori cAt de utilA ar fi, In ea InsAsi,
ca structurA i scopuri, dacA oamenii ce o diriguesc nu sunt la
InAltimea acelor rscopuri, institutia decade In valul criticelor
justificate.
De aceea, simpla enuntare a cifrelor, foarte rezumative si
succinte de mai sus : 419 cooperatori deczuti din drepturi,
Indeprtati din Cooperatie, in timp de 6 luni i all. 300 pedepsiti cu avertisment de eliminare din miscare,
aceste cifre, atAt de modeste i reduse in aparent,
ca i surorile lar
de mai sus, de sub trata: Lichidari de unitti neviablile",

saceste cifre, vorbesc ins mult, foarte mult.
Ele mitturise_sc curajul unei actiuni, obiective i drepte,
ce avea t'Aria de a se afirma, cu drzenie i nesovAire, neinfluenlata, nefrAnatA, neintimidatA de nimeni si. de nirnic.
Ele mrturisese curajul unei actiuni de purificare, ce trebuia odat desdvarsitA, de cineva, i care trebuia s'A sfinteascA
locul i altarul Cooperatiei, pentru salvarea acesteia.
c) Consfatuiri cooperatiste regicmale.
Pentru o mai strnsA legAtur intre conducerea miscarii
.realitAtile ei de pe teren; pentru o mai precis cunoastere a nevailor i pasibilitAtilor din reteaua cooperatistA; pentru a se
putea aduce la indeplinire programul de reorganizare a retelei
rooperatiste (lichidAri de unitAti, IndepArtAri de coaperatori vi-
novati, apel la vrednici cooperatori si incurajarea lar, reorganizarea unitttilor alabe, etc.); pentru a se putea aduce la
Indeplinire planul de imanmttire a productiei agricole, de ren-
tabil5 valorificare a ei si de aprovizionare a satelor cu cele

www.dacoromanica.ro
294
s'a constatat, pe drept cuv'nt, necesitatea ca

de trebuint,
Comitetul
organul de conducere si indrumare pooperatist,
de directie al lncop-ului, impreun cu Comisarnl guvernului,
s evadeze din birouri, s ias pe teren, si s ja contact co,

unittile si cu cooperatorii, pe diverse regiuni, avnd caracterizare economic deosebit.
Astfel, s'au tinut adunri regionale cu cooperatori, conferinte de informatii, consfatuiri commie, JAM la finele anuin urmtoarele localitti :
lui 1938, adic5 numai in 6 luni
Bacu, Piatra Neamt, Ismail, Cernauti, imleul Silvaniei, Satu
Mare, Sighetul Marmatiei, Baia Mare si Chisingu.
Toate aceste consftuiri cooperatiste tinute la faja locului si a realittilor, au armat conducerea Incop-ului icu hagrrea si cunostinta adequat a mijloacelor si msurilor de reform, ce trebuiau luate, in cadrul planului s.0 de reorganizare.
d) Asanarea materiald.
Cum lucrrile de asanare, potrivit legii -conversiunei datcriilor agricole si urbane din. 1934, rmseser in urm, fiind
intrziate,
precum am artat la captiolul respectiv din acest
volum,
inc din luna Iulie 1938, s'au /Vat misuri pentru
urgentarea lor si pentru incheierea bilanturilor, la unittileasanate.
In vederea aces:tui scop, s'au definitivat ajutoarele de &sal are pentru Federale, ca aceste ajutoare sg-si poat produce efectele lor salutare, iar Federalele, astf el salvate si
refcute, Sal poat incheia bilanturile situatiei lor definitive..
Operatiunea asanrii materiale avea s'd continue si. in a nul 1939, cand se ndajduia a se lichida aceast mostenire a
gravel crize economice, care zdruncinase att de adanc si

Cooperatia.
e) Pregcltirea elementelor specializate necesare miscarii.
In executarea prevederilor din planul reorganizArii coope-
ratiste, privitor la pregtirea materialului uman, de specialitate cooperatista, care lipsea att de mult miscrii,
Incop-ul
stabileste o intelegere pu Ministerele Educatlei si Economiei
www.dacoromanica.ro
295
Nationale, pentru punerea in aplicare a dispozitiunilor legii din

23 Iunie 1938, care prevedea cursuri obligatorii de contabilitate
semi.pregatire practica, pentru conducere cooperaitist,
narii i coli normale.
In temeiul acestei intelegeri, Incop-ul avea sa intretina,

timp de 5 ani, aceste cursuri, fixandu-se o subventie din partea sa de 1.500.000 lei, in acest scop, urmand ca, dupa expirarea zisului termen, acele cursuri s'a' fie intretinute de, Stat.
Astfel, n virtutea acestei aetiuni, pregatirea cooperatistA
de specialitate practica, avea sa alba loe in. 47 sea, in. cursul
anului scolar 1938
1939, si sa prepare, pentru necesittile
cooperatiei, 2058 elevi, si eleve, viitori preoti, invatatori i invatatoare, initiati in gestiunea contabila si in conducerea practica a unitatilor cooperatiste.
In acelas timp, s'a prervazut si suma de lei 1.000.000 pen-
tru bugetul anului 1939, in scopul de a se subventiona scoli

cursuri practice, pentru formarea de vanzatori, la cooperativele de productie i consum.
3. In sectorul reorganizarii aparatului de control cooperatist.

In vederea intensificarii actiunei de control, atat de slaba
ineficienta, Incop-ul a mai angajat inca 70 de controlor
pana la finele lunii Februarie 1939, intrand astfel, in mod
fectiv, In opera de reorganizare a organiszn,ului de control coo-
peratist, opera ce forma unul din punctele esentiale In prima

etapa a reformei.
Oneratiunea de recrutare a organelor de control cooperaltist nu era, irisa, atat de usoara, iar formarea acestora reclama,
deasemenea, un anumit timp i anumite conditiuni, de care
condu.perea Incop-ului a tinut seama, deoarece incadrarea aparatului de control trebuia s'a se faca numai cu demente destoinice si bine ,pregatite, pentru, ca operatiunile de verificare si
ancheta s'a poata fi serioase i eficiente.
Pe masura, deci, ce se putea desavarsi o buna recrutare

numarul lor avea s sporeasca, pentru ca aparatul de supraveghere, verificare si indrumare cooperatist, sA deving o realitate eficace, astfel cum reclamau necesitatile Cooperatiei.
corespunzatoare pregatire a elementelor de control,
www.dacoromanica.ro
296
4. In sectorul finant5rii planului de reorganizare cooperatist5.
MAsurile de reorganizare, mentionate in paginile precedente, erau menite desavarsea.scA, in prima etap a reformei
cooperatiste, Spinosul obiectiv de purificare a organismulut

Cooperatiei, de refacere a structurii 1ui alterate eau clifccmate
si de reeducare a functiunilor i reflexelor cooperatiste, unele
dilatate, unele deviate, iar altele atrofiate.
Ref5cut din aceste serioase interventiuni chirurgicale si
ortopedice, Caoperatia trebuia
intretin fiinta i sa-si
desvolte activitdtile, potrivit politicei cooperatiste, determi-
nate si incadrate in planul de redresare a economiei plug5resti.
In vederea acestor functiuni primordiale, Cooperatia trebuia s5 dispun5 de mijloace corespunzAtoare.

Miscarea, inis5, nu avea aceste
Gray lovit si ea, de criza bancar din 1930-32, astepta

dela Stat mijloacele de asanare, cu care ea-0 echilibreze conturile de bilant i tristele realitti.
Cunoscand aceasta grea situatie, precum i telurile pe care.
Cot-peral-la trebuia s le slujeascA, potrivit planului de redresare enerutionat,
in calitarte de Guvernator al anciii Nationale,
am infAtisat Cansiliului de administratie al zisei binci, necesittile mai sus argtate ale Cooperatiei, InfAtisfind nevoia de a
se acorda, pentru scopurile arnintite, un prim credit masiv

eftin de lei un miliard, cu dobfind redus5, preferentia15,
plus un credit de 200 milioane lei pentru cooperatia orseneaEck urmAnd ca 66 se pseasc5, dup aceea, la acordarea altor
credite importante, 'Ana* la des5varsirea marei i anevoioaset
opere de ridicare a nivelului economiei atesti, astfel cum era
prev5zut In planul aratat.
Consiliul BAncii Nationale, in sedinta dela 20 Iunie 1933.
a aprobat creditul de un miliard, cu doba'nda preferentia15 de
42% 70, ce urine a se distribui sAtenilor, prin tmittile cooperatiste, pentru desgvrsirea urmAtoarclor opere.tiuni :
credite pentru procurarea de unelte i masini agricole,
viticole, pomicole, etc.
create pentru -cumpArarea de vite, de ori ce categorie
www.dacoromanica.ro
297
credite pentru investitiuni mobiliare, mrunte, la gospoariile plugarilor : constructii de grajduri, patule, magazii,
cosare, etc.
credite pentru intemeierea de noi gospodrii.
De asemenea, s'a aprobat i creditul de 200 milioane lei

ventru cooperatia de la targuri i orase.
Din aceast enumerare, se poate constata ea, mijloacele eu
care ereu alimentate unitatile cooperatiste, prin acest credit
eftin, trebuiau sa concure, in mod hotarator, la primul i principalul
din planul redresrii econozniei rurale imbunatatirea, cantitativa i calitativa, a productiei de ori ce natura
a satenilor.
In felul acesta, Cooperatia, inca din prima faza d reforme+,
sale, avea la dispozitie masive si importante mijloace financiare, pentru a promova i ataca, din plin, obiectivele primordiale i urgente, ale politicei sale.
Aceste mijloace ins, nu puteau fi revrsate spre alte

scopuri sau activitti, ci ele trebuiau dirijate, in mod exclusiv
.7i integral, numai ctre realizarea acestor esentiale obiective,
spre care urma sa se indrepte marea majoritate a sfortarilor
activitatilor cooperatiste.
In earl de aceasta afectatiune exclusiva', incadrata in noul
plan de activitate al Cooperatiei, mijloacele mai suS artate
mai aveau i avantajul de a fi eftine.
Stabilirea unei dobanzi preferentiale, era o masura exceptionala, admis numai in vederea scopurilor extrem de importante ce trebuiau realizate.
Fara bani eftini, productia sateanului nu putea fi rentabil i deci atragatoare pentru acesta.
Pentru ca aceste predite s ajunga la stensi, prin unitk

tile cooperatiste, cat mai eftine cu putint, am precizat i plafonat, la minimum posibil, cota cu care unittile cooperatiste
puteau supraincarca dobanda de 2Y2% a Bancii Naticonale,
pentru regia lor proprie.
Am luat aceste masuri, pentrw ca sa nu se mai intz' nple
ceea ce constatau verificarile mele : anume, specula ce se fcea
de unele cooperative intermediare, cu creditele obtinute dela
arca Nationala, prin incarcarea acestora Cu procente de do-
www.dacoromanica.ro
298
CAP. V. - REFORMA COOPERAT1E1
banzi, de asa naturk incdt apele credite ajungeau, la stean,

de multe ori mai scumpe, mai camataresti, decat pe pieta.
In asemenea conditiuni, nu se putea infaptui o reforma
si o redresare a economiei satenilor, ci o adancire in sarcini
si o primejduire, mai adancd, a el.
Pentru a se aprecia deasemenea importante, ca volum, a
creditului de un miliard mai sus mentionat, subliniez ca, niel
.
odata In istoria cooperatistk aceasta miscare nu primise, pentru

scopurile aratate ale economiei plugarilor, o doza atilt de pu-
ternica si de masivk de mijloace financiare, acordat dintr.o

singura data, dintr'o singurd trasatura de condei.
Aceasta exceptionala masura de sustinere a Cooporatiei
prin ea, de ridicare a plugrimei noastre, releva eat de series, de grabnic si de practic concepeam i reforma Cooperatiei
punerea in aplicare a planului de imbunat4ire productiei
satesti.
In vedarea utilizara creditului de un miliard, Incop-ul a

trebuit sa-si Petaled i organizarea sa bancark peritruca technica
acesteia sa nu fie o piedica sau o Ingreuiare si la distribuire

la canalizarea, spre sate, a creditului mai sus aratat, atat de
necesar la fecuridarea productiei plugaresti.
In cadrul acestei reorganizdri, Incop-ul a creiat sucursaleie
sale dela Iasi, Cernauti i Timisoara, nu ca o msura de des.
centralizare, ci din necesitatea unei mai coordenate i unitare
disi.ribuiri a scontului.
De asemenea, pentru o mai usoar si eficace distribuire

a zisului credit, s'au stabilit, In amdnunte, modalitatile si pro.
cedura, dup care aveau s'A conlucreze organele centrale sau
exterioare ale Bancii Nationale si ale Incop ului. In ace1a5
timp, instructiuni speciale si precise, emanand, att de la Banca
Nationalk cat si de la Inpop, au reglementat bunul imers al
operatiunilor, ce aveau sa se efectueze, pentru distribuirea la
sateni i administrarea technica a zisului credit.
Opera.titmea de distribruire a creditului, la sateni, prin cooperative, urma sa se fa cd potrivit tmui program de alimentare, intocmit dup studierea amanuntita, pe fiecare zona
regiune agricold, din Intrega tard, a necesitatilor de procurare
mijloacelor de productie, pe diverse categorii. Alimentarea
cu credite de ,productie avea, deci, sa se efectueze pe aceste
www.dacoromanica.ro
CAP. T. - REFORMA COOPERATIEI
299
baze i criterii organice, metodice i obiective, iar nu dupa cum
unii sateni sau unele centre rurale, erau mai diligente, mai
sustinute sau mai perseverente, la cererea creditelor.
Totodata, printr'o comuna intelegere intre Institutul de
emisiune i Incop, s'au stabilit i modalittile de control a
operatiunilor in legatura cu creditul de un miliard, pentru ca
utilizarea acestuia, de catre s'aterra., sa se faca' numai pentru
operatitmile de imbunatatire i sporire a productiei, mai sus
specificata, iar, nu pentru alte scopuri, precum si pentru a, tse
hilatura ()rice neglijente sau abuzuri, in manuirea unor fonduri atat de importante.
In felul acesta, planul cooperatist de ridicare a econoa-niei
stesti, nu era o frumoas iluzie, manita s'a fie parsita
ea, in dosarul atator altor planuri si programe, uitate i prafuite in arhivele invechite ale Serviciilor i Ministerelor.
Nu! Planul de activitate cooperatista, incadrat in politica
generar de redresare a econ.oaniei rua-ale, nu era o frumoasa
alcatuire, interesa/A echilibrata, in teorie
nuanai pe hartie,
dar fara sol-ti de infaptuire practipa,
asa cum fusese destinul celor mai multe si interesante intentiuni planificate sau
programate.
Acest plan trebuia s devina o realitate.

Prin cele mai sus aratate, el incepuse a deveni o imporTanta si fecunda realitate.
5. In sectorul Incuraj5rii productiei sfitelti.
a) Creditul de un miliard, mai sus mentionat, avea

!te distribuit, prin unittile cooperatiste, in scopul
productiei plugarilor, pe diversele compartimente i sectiuni ale acestui important si complect sector.
Creditul constituia, astfe4 un inceput masiv i series pe
calea acestor infaptuiri.
In afar', irisa, de organizarea modalitatilor de repartitle
a unui sprijin financiar ata de important, di4!tribuirea lui

mai trebuia indeplinita i cu o complecta orientare practica,
printr'o actiune de iamurire, de propagana, in mijlccul
tenijor.
www.dacoromanica.ro
300
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
Aoestia, spre a putea utiliza rnijlocul de finantare impar-
tE nt ce le sta la dispozitie, in scopul de a-si spori puterile

productive, trebuiau s stie de existenta lui si de modalittile
practice In care 11 puteau folosi.
Asa dar, inainte de efectiva distribuire a creditului de

un miliard, pentru scopurile speciale ,cror.a era afectat, trebuia sa se desvrseascd o serie icampledt de operartiuni : pentru stabilirea modalittilor technice si financiare de repartitie,
pn la miile de steni ; pentru lmurirea apestara asupra

importantei creditului, prectun i pentru organizarea practic
a utilizrii lui, la ctunprarea mijloacelor de productie necesare.
Aceste operatiuni premergstoare utilizArii mijloaoe:or fi-
nanciare, In vederea procurrii inverliarului de t,oate categoriile, de seminte, vite, etc., necesare inourajrli productiei stesti, au foat puse in lu,cru, de canducerea Incop-ului, In de-
carsul primelor 6 luni de existent

in al doilea semestru al anului 1938,
incepnd ciliar si distribuirea acestui
credit.
Pfin la finele lunii Septembrie 1939, s'au acordat, pi-in re-
leaua cooperartist, in vederea inbunIttirii productiei agricok, patrivit plandlui de adtivitate cooperatist, urmtoarele
imprumuturi individuale :
32.705 Imprumuturl pt. productia agre. In valoare de Le 124.802.576.
50.923
inzestrare
278.771.020.
I
52.195.329.
4 529
Investitii
InbunfitAtirea prod. sateti
Lei 455.768.925.
87.457
C.oncomitent Cu aceste Imprtunuturi individuale, Incop-ul a mai sprijinit i acordarea de credite colective, pentru cooperativele de productie i aprovizionare.
Pan. 1a 31 Decembrie 1938, adic Intr'un interval faarte
scurt, fat cu necestrtile de organizare, anai sus artate,
repartitiei creditului, precum qi fat de activittile multiple ce
au tnebuit s fie Klasfqurate, In aceast primA perioada a

etapei Intia
in acest scurt i agitat intlerval de timp, s'au
a,cordat pentru scopurile mai sus artate, la cooperativele de
productie i valorificare, credite co..ective In suma de Lei
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
REFORMA COOPERArIEI
301
22.786.000, Lar pentru cumpararea de znosii, lei 14.850.227.
c) In acest timp, s'au m.ai Inceput lucrarile pentru aprovizionarea plugarilor si a cooperativelor de exploatare agricole,
Cu unelte, dnaqini agraeoe i diverse materiale necesare produgtied..
Pentru acest scop, inc din toamn.a anului 1938, s'a instituit, la Incop, o Cornisiune technica, avand Insareinarea de
a indruma i oonduce sectia procurarii i plasarii de inventar technic agricca.
Pentru a se cimoaste, In mod precis, felul inventarului

de cale era nevoe, cantitatea lui pe diverse categorii si comalnele unde era nevoe, s'a procedat la intocmirea unei ancbete
statistice, prin toate unitkile cooperatiste din tara, pe datele
c5rora s'au stabilit, evident cu aproximatie, necesittile de

atari instrumente de productiune, pe categorii tec.hnioe
puncte geografice.
Dupa ce s'a stabgit cifra necesitkilor, s'au cenit oferte

la fabricile din tara si strainatate, obtin'andu-se, astfel, elementele pe baza carera sa se poluta face, atit cumpararile chi
plasarea acestui material.
In icursul anului 1939, s'a si prooedat la un prim

put de cumparari (batoze, tractoare i motoare agricole),
ineeput ce avea s-si gseasca Intreaga lui desvoltare, pe proportii considerabile, prin fondurile masive ce erau proectate
in acest scop, conform planului aratat.
- Prima faz anevoioasa, din aceasta operatiu,ne, aceia a inventarierii necesitatilor, pe eategorii technice i regiuni geografice,
adata epuizata i trecuta
restua operatiunilor, In
cumpararea, se putea desfasura, apoi, Intr'un timp mai
acce:erat, si pe o sear suficient de larga si masiva.
d) Paralel cu realizarile de mai sus, s'au mai In'tocmit,

prin organ.ele de specialitate, planurile de exploatare si organizare agricola In comun, la 378 obstii, pen,tru o intindere cultwabila de 27.113 ha. numai ipana la 31 Decembrie 1938.
6. In sectorul valorificarii.
In acest sector al planului de reorganizare si activitate

cooperatista, s'au deslasurat doua mari i cavar-Oteare actiuni:
www.dacoromanica.ro
302
valorificarea graului din recolta 1938 si aprovizionarea Capitalei cu lemne de foc

operatiuni, care au reclamat o suma
de straduinte tsi de sfortari
pline de sbucium i emotii.
Operatiunea de valorificare a graului a fast expusa

In capitolele anterioare, si nu mai revenim asupra acestei exceptionale i meritoase afensive economice a Incop-ului.
Mentionm numai ca, prin aceast operatiune, Incop-ul
nu a valorificat numai productia cooperative_or, prin unita4
tile respective ci, peste aceasta, tot volumul ocfertei de grau
ce venea pe plata interna.
In acelas timp, subliniem ea, ageasta actiune de valorificare
a fost prileju1, pentru Incop, de a organiza i un serviciu al
devizelor, care a servit acestor institutlunl, pentru toate re:atiunile de plati cu streinatatea.
In vederea utilarii pentru operatiunile die valorificare
directa, cu firmele cumpartoare din streinatate, atat pentru
Incop, cat i pentru alti expartatori romani, la ace.la serviciu, s'a Infiintat i sectia pentru incasso dacumentar, In le-
gtura Cu orke fel de export, precum i sectia de libera

negodere a devizelor, pe plata interna, pentru devizele ce
intrau In aceasta categorie.
Cu privire la operatiunea de aprovizionare cu lemne
expus anterior In acest volum,
la care Incop-ul a realizat o contributie &tat de importaai si de eficace, trebue sa
tmentionam ea 90% din cantittiile de lerrme aduse de Cooperatie In Capitala, proveneau dela unitatile forestiere, adica era
praductie ourat i exclusiv cooperatista.
Patrivtit planului de reorganizare i activitatie,
cop-u2 a trecut si la sectorul valorificarii textilelor : in si
canepa.
Pentiu aceste nulturi, Inca de sub conducerea fostelor

Centrale, se abordase aceasta problema, In sensul crearii In
tara, a 3 topitorii de in si canep. Aceast faarte lauclabil
intentiune, din pacate, Insa, a fost gresit pusa In aplicare,
ceeace a creat o serie de mari dificultati. Cu toa'te aceste
luat msuri pentru punerea
neajunsuri i greutti,
la punct i tenminarea lucrarilor, Investindu-se pana la 31
Decembrie 1939, Inca 14.667.824 lei. Astfel, topitoriile dela
www.dacoromanica.ro
903
Fetesti i Vaslui, au fost puse in functiune, in cursul analui
1939, dar cu cea dela Vdeni (Gorj) avnd in vedere a re

guinea unde a fost construit, nu a a.vut canep in anul 1939,
a trebuit sa,lastepte o noud recolt.
d) In apela* timp, eu operatiunde mai sus mentionate,

Incop-ul a trebuit s procedeze si la lichidarea gestiunei los.
tea Centrale cooperatiste, denumit CecoRava. Operatiunile

seesteia se, efeetuaserd pn la data de 23 Iunie 1938, citad
a_incetart de a mai fiinta si a foat creat Incop-ul.
Era deci neeesar s'a se procedeze la lichidarea tuturor
openatiumilor i gesIttiunei fostei Centrale eooperatiste.
Aceast lichidare, insg, era destul de anevoioas, cAci

exista o serie de litiga, intre losta Centrar i Ministeru3,
Aprrii. Nalionale, decurgnd din operatiunile de aprovizionare cu gru si grAtutte ale aranatei, iLitigii ce trebuiau solutionate in acedas timo.
7. In sectorul aprovizionfirii satelor.
a) In acest sector al plantLui,
Incop-ul a desfAsurat o
harnic activitate pentru aprovizionarea satelor cu marile article de consum sau neeesare productiei: bumbacul, sar,?a, zahrul, peste srat, sulfatul de cupru, sfoara de maulla si
diverse teXtile.
In vederea unei bune aprovizionri cu burnbac, Incop-u1

a infiintat 6 depozite regicrnale proprii si 88 depozite judetene, pe lngA diverse unitti cooperatiste de gradul I si II.
In ceeace priveste desfacerea srii, a mai infiintat alte
212 depozite, pe lngA cele 35 T'Amase dela fosta Centrar
"cooperatist.
Aceste depozite function.au pe lngA unittile cooperatiste de diferite categorii: bAnci populare, cooperative de consum, federale, sau erau miel exploatAri in regie ale Incop-ului, orti concesionate la diversi partieulari, acolo unde rtu s'au
gAsit unitti cooperatiste.
In vederea tmei bune activitati de aprovizionare si a desvoltrii organice. si eficiente a ei, pentru ea regiuni1e rura:e
sA lie, cAt anai darg, prevztrte icu articolele i Mrfurile
-
www.dacoromanica.ro
304
cesare productiei i consumului, Incop-tul a luat msuri ca, In

afara de cele doug depozirte regiona:e ce existau la Bucuresti
si Sibiu, Infiintate de fostele Centrale, sI se mai organizeze,

conform plarnului de reforma i activitate cooperatista, cate
tm depozit in fiecare capitala de Tinut, deosebit de subdepozitele din gapitaffele de judet, unde s'ar i siratit, nevoia.
In Bucovina, s'a Infiintat depozibul de marfuri de la Gura
Humorului, un centra puternic de comert minoritar, ca i la
arnauti, pentru a se libera populatia rurala romaneasca de
specula negustorilor streini.
Depozitu1 de rnArfuri din Gura Humorului fusese
at de Incop, la initiativa ludabil a d-lui Lt.-Col. Sever
Al. Slatinescu, pe atunci prefect al judetului Carnpulung
(Bucovina).
Pstrez. o amintire foarbe ptlcuta de strad,uintele d-lui

prefeat Sltinescu, entuziast i Inflcarat de un curat crez
romaresc. CcLaborarea d-sale la opera de romanizare ce Intrepninsesem In Bucovina, a fost foarte pretioasa i merit
loath' lauda. Cu multa prere de rau, am aflat msA, ea, In

anul 1941, acel depozit de marfuri ar fi fost desfiintat.
Nu stiu care putea fi cauza reara si adevarata a mIsurei acesteia, dar stiu bine care a fost imboldul patriotic a Infiintarli lui, i rolu1 ce el a avut in acel colt de Bucovina romneasc i mandra, cazuta sub dominatiunea economiei minoritare.
b) In cadrul planului de aprovizionare eftina a satelor,

pentru a evita metoda comercian deseori practicat anterior,
de a se cumpara, prin Cent=le, marfuri dela negustorii dirk
tara, care le vindeau Cooperatiei ca la once client, .de en

gros sau detaliu,
pricinuindu-se, astfel, scurnpirea marfuriIncop-ul s'a stradwit s puna

In aplicare sistemul de aprovizionare directa, din streinatate,
deci cu preturi mult mai eftine, evitandu-se astfel castigurile
intermediarilor interni, pentru toate marfurile de provenient
straina.
Incop-ul a voit, astfel, sA devin pentru aprovizionarea,
ler, and ajungeau la sate,
satelor, importator direct de marfa bung si Elting, asa cum,
www.dacoromanica.ro
305
pentru valprificarea oerealelor, devenise un mare exportator

direct.
Aducerea la indepainire a acestor prevederi din planul

&Au de organizare i actiiune, a intampinat insa
deoarece, in 1939, nu s'au acordat Incop-ului, din permisele

de import cerurte, idecat cele pentru Grecia, iar pentru marfurile mai insemnate, de provenienta italian, engleza, olandeza, etc., nu s'au eLiberat, in cursul anului 1939, decal pentru cantitati neinsemnate i cu mari grew-V.4i.
Unele marfuri, sosite chiar in vama, nu au putut fi luate
in posesie de Incop, din cauza lipsei autorizatiilor de import,
care, dei cerute, nu au lost totusi acordate. Astiel se concepea intarirea Cooperatiei i so,utionarea primordidelor imperative ale ecommiei stesti.
V. Final.
In pagini.le precedente ale acestui capitol, consacrat reformei Cooperatiei, am expus, in mod succint i condensat,
sforprile masive si multiple, ce s'au facut, potrivit unui plan
chibzuit i eficient, pen,tru izbvirea aniscarii cooperatiste
pentru re-nasterea ei, in cadrwl podticei de- ridicare a satelor
plugarilor nostri.
Opera era, prem.= s'a vazut. extrem de complexa i de
spinoas.
Ea reclama, in primul rand, coredtarea tuttu-or deform-rilor structurale si a deviatiunilor functionale, pe care ni le
relevau tristele realitati cooperatiste.
In afara de aceasta actiune, de area si mare chirurgie,

ea reclama si o asanare morala a cadrelor cooperatiste.
Dup aceste operatiuni de izbvire a organismului cooperatist de vitiile sd relele ce-1 bantuiau,
trebuia sa se procedeze la actiunea constructiv. de refacere a miscarei, conform unui plan, corespunzator nevoilor Cooperatiei, specific-111(1i romnesc i imperartivelor economiei rurale.
Aceasta opera oonstructivl, pozitiva, de reorganizare a

Cooperatiei, trebuia desavarsita in atari ponditiuni, in cat ea
sa evolueze in perspectiva principiilor gooperatiSte, adica
directia care avea sa conduca miscarea la dobandirea
mei sale autonomii.
Vol. U.
20
www.dacoromanica.ro
306
CAP. V.
REFORMA COOPERATIEI
Toate acestea au fost incepute cu chibzunit,. dar si ea

deosebita incredere i curaj, u nesovaita aredint c drumul
cel bun, pentru Cooperatie i pentru econonaia national, nu
era decAt acela ce fusese ales.
astfel, pe acest drum, s'a inceput, la 23 Iunie 1938,

marea ofensiva a refacerei Cooperatiei.
Paginile precedente arat straduintele curajoase, sfortarile multiple, lupta nesovait i d'Arz.& dusa cu oamenii i cu
imprejurarile economice, grele i potrivnice, pentru Infaptuirea planuaii de reforma cooperatist.
Aceleasi pagini confirma suma important a rezultatelor
realizrilor obtinute, in aceasta ofensiva, plin de avnt

.71 incredere, numai In scurtul rstimp de 6 luni, adica numai
011a la finele anului 1938.
Rezultartele i anfaptuirile menrtionate In acest capitol,
marturisesc si adeverese bonitatea planului i deplina encienta a lui.
Aceste rezultate, aceste Infaptuiri, nu cereau dect

singur conditiune, pentru a c4tiga izbnda neindoelnica
desgvarsita : cantinuitatea.
Continuitate !
Ce magica i formidabil putere de creatiune!
Fara sa fie un agent pozitiv, un factor activ, ca.re sa interving in viata statelor, ea un geniu semnator de rodnica fecundare si creatiune,
aceasta mare forta
fara
contur i fr contlnut, lucreaza n.umai prin siimpia ei
late, prin simpla ei prezenta.
Datorit simplei imprejurani ca ea lasa libera desfa.?urarea tenomenelor, patnivit vitezei i arbitei lar de misaare,
f ara a .e intrerupe evolutia, far a le stavill sad abate linia

de actiune,
Cantinuitatea este marea forta de aditiune a
fractiunilor de creatiune, este Inssi suma totala a momentelor
de creatiune, fragmentate i succesive.
Astfel, pe cat esile de constructiva si binseuvntata pre-
?ente el, pe atit de dureroasa
1 ddunatoare devine absenta ei.

In absenta el, firul creatiel s'a currmat.
www.dacoromanica.ro
307
Cele mai frumoase intentiuni. cele mai harnice # eficiente planuri. cele mal mntuitoare mgsuri, cee mai dirze
ourajoase actiuni, cele mai izbgvitoare ofenslve de crea*
tiune.
toate se clating, cad, deseori se ngruie.
Rgman doar, ca amintire i mgrturie a unor bune
# programgri practice, ziddri neterminate,

perofilul
fridurerat # tirbit, ce se proecteazg, Melancolice, in perspectiva # pe zarea tmui viitor nedefinit, necunoscut # adnc.
.Asa s'a inaigmplat i ou reforma Cooperatiei, in luna Ianuarie 1939, cgn,d a trebuit s'A trec dela Ministerul Economia
Nationale la acela al Finantelar,
unde primau neees:it'Atile
financiare ale tgrii # InzestrArii armatei,
i unde departamentul rgmgsese f'Ar titular, orin retragerea, din eauzg de
boalg, a predeoesorului rneu, d. Mircea Cancicov, al cgrui interimat illinusem din luna Decembrie 1938.
Astfel, dupg 6 luni de luptg darzg pling de increidere,
ofensiva reformei Cooperatiei a inceput a inregistra lipsa factorului hotgritor, a ContinuitAtii.
Incon-ul a In.cetlut a suferi vicisitudini.e i agitatia noilor
conceptii, ce incercau a inlocui planul de reformg # ofensiva,
pe care le intreprinsesem.
Ecoul acestor framntri, In care se zbltea Coaperatia
care-i mdcinau timpul i rAgazui necesar executgrli
aceste frgrnantgri paralizante, ajungoau
sdu de reforma-,
png la Ministerul de Finante, de unde m strduiam a nepoatg duce mai departe,
tezi drumul, pentru ea Incop-ul
multipla ofensiv', pe toate sectoarele planului constructiv,
ce 1ncepuse cu atgt de bune rezultate.
Durpg plecarea d-lui C. T. Teodorescu, dela conducerea
Ccnsiliului de administratie al Incop-ului, in 1939, aceastg insiitutiune a avut rnulturnirea de a vedea, in fruntea ei, pe d.
Voicu Nitescu, fost ministru, personalitate distinsg, care, desi
avea o anumitg colonaturg politic, totusi s'a remarcat totdeauna prin ponderatiunea # obiectivitatea sa, prin calma
# stgpgnita sa aotittne constructivg, dublatg de o bogatg experient in dorneniul economiei agricole # de o sincera' insufletire pentru Cooperatie.
www.dacoromanica.ro
308
Ins, din afard de Cooperatie, din oadrul de conduoere

al Ministerului ei tutelar, tocmai In epoca primei etape de reon,
ganizare ; toomai In faza celar mai hotrite si eficiente sfortiri de reforma' s'i deschidere de noi activit4i; tocmai in etapa
asezarii temeinice a planului de refacere t000peratista' si a economiei s'atesta; tocmai in ackast prim'a epocA de fundamenchiar in aceast imtare i de hotarita, de masiva' zidire,
portanta etapa', Billa de oontinuitate a ofensivei ce ineepusem
s'i care se desfsura, lin de avnt,
era crtinat; firul
Continuitatii aria rupt...

Aceasta divinitate binefacAtoare p'rsea si Cooperatia.
www.dacoromanica.ro
Capitolul VI
MEDITATIUNI LA CAPATAIUL
ECONOMIEI RURALE
www.dacoromanica.ro
Capitolul VI
MEDITATIUNI LA CAPATAIUL
ECONOMIEI RURALE.
Cu sufletul cuprins de un legitim siantmnt de tristete,
de melancolie, stau i la chtiul acestei opere, creea Ii creasem toate conditiunile favorabile pentru ca s izbandeascL
Tot ceeace era In puterea noastr pentru a birui, se concentrase pe santierul acestei puternice ofensive, lar desfsurarea izbdvitoare a reorganiz'rii cooperatiste in,cepuse, cu netgIduite rezultate.
Deabia izbutise, fns, pe cele dintl si mai urgente sectoare de reform, s'a implnteze infptuirile i s fixeze noila
pozitii, cAnd i-a lipsit conditiunea esential, care dotmina opera,
pe deasupra puterilor i vointei mele : Continuitatea.
astfel, citesc, in perspectiva acelei actiuni, cu constiinta
linistit dar si Indurerata, ce ar fi putut s'a devina, ce rezultate ar fi cucerit ce oper ar fi zidit i consolidat, pe ce
linie de evolutie s'ar fi ridicat Cooperatia, ca prghie a economiei stesti, a plugrimei noastre...
Cu ceste simtminte de mndrie, dar si de melancolie,
deapn, la cptaiul acestei opere, la cqptiul economiei noastre rurale, unele gndiri, unele meditatiuni, pe firul hnbinat
al preocuprilor plugrimei si al miscgrii cooperatiste,
pentru cei-ce vor avea, in m'Exilie lor, soarta Agriculturii si Cooperatiei ncastre.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - MEDITATIUNI
312
A) Meditatiuni asupra fenomenelor socialagrare din tarii.

Srtuatia economica i sociala a plugarilor nostri, a format,
este indiscutabil, obiectul multiplelor studii, preocupari, actiuni de guvern' amant, foarte meritorii, i multe din ele, cu
reale si bune rezultate.
Agricultura noastra a prenumarat, ca diriguitori politici,
minkstri de osebita valoare practica sau stiintific constructiv;
deasemenea, a avut ca indrumtori, oameni de stiinta, cu care
eruditia technicei agricole romanesti se poate mandri, pie
drept euvnt i in mod legitim.
In acelas tiny. agricultura noastra s'a bucurat de existenta unor plugari de seatria, Care au ridicat bucata lor de pamant, la pilda cea mai frumaasa de vrednica i tiintifica lucrare i rodire a brazdelor,
plugari, cu munca i meritele earora ne putem fili i paste hotare.
Cu toate acestea, nu ramaJ'ne indoiala ca starea agriculturii noastre era de asa natur', in cat ea inspira serioase Ingrijorari, ridica grave probleme, constituind, astfel, un staruitor prilej de gandire si de examinare.
Rezum pe unele clintre cele mai importante si mai ingn-
joratoare.
I. Constattiri privitoare la economla agrico16.

1. Suntem un popor prolific. Fecunditatea neamului nostru sporeste an de an, massa nationala, grin excedentul nasterilor asupra mortilor. Nu voi cita cifre sau date statistioe,
deoarece acest fenoanen demografic, este in deobste cunos,cut
si necontestat.
Toti autorii de statistica, economie i demografie, sunt
de acord asupra acestui fenomen, subliniand chiar, in mod
special: intensitatea lui. Anume, in interval de o generatie,
de 30 ani numai,
populatia noastr
inrudita. in aceastA
privint cu acea a neamurilor din sud-estul Europei
va spori
cu aproxianativ o treiane.
Facem parte, astfel, din zona demografica a continentu-
lui nostru, In care populatia are procentul cel mai mare de

crestere, deci, n spatiul geografic al careia se exercita cea
mai inalta presiuna demograficA.
www.dacoromanica.ro
313
Aceasta super-presitme a densitatii populatiei. pe tmitatea de pmnt cultivabil, nu-si gasea o supap de iesire, spre
industrie, caci aceasta era Inca in desvoltare, la noi in tarA,
Fenomenul de absorbtie, deci, al plusului de populatie ru-
raA, de la sat la orasul industrial, nu avea Inca o capacitate

suficienta de usurare a presiunei demografice, In crestere pa
suprafata productiva a zonei agricole din Ora.
Datele statistice inregistrau un subtire exodiu rural spra
centrele urbane: el, insa, era insuficient pentru a juca, in
mod complect, ca supapa de siguranta i ca u.surare a presiunei
numarului in crestere, cu deosebire Ia sate.
Aceasta continua. si Ingrijoratoare super-presiune
mografica, la sate, se transpunea, se Inregistra, nu numai

datele recensamintelor, cl in Insi starea i structura proprietatii rurale.
De curand, d-1 G. Ionescu-Sisesti, distinsul profesor si director al Institutului de Cercetri Agronomice, fost ministru
al Agriculturii i Domeniilor in repetate randuri, sublinia, cu
competinta d-sale cunoscuta In problemele agricole, prezenta
consecintele fenomenului 'de crestere a populatiei rurale,
intr'un articol publicat In ziarul ,,Argus" din 25 Decembrie 1942.
Super-presiunea demografica, In apasarea ei asupra zonei

economice, spargea, dividea, pulveriza proprietatea rurall.
Exercitarea acestei presiuni asupra temeiului economic da
proprietate individuala, nu era limitata, nu era incadrata de
niel o legiuire.
Nici Codul Civil, nici legile speciale agrare, nu impiedicau
divizarea lotului sau proprietatii satenilor, cum prevad regi-
murile altor tari, in materie de proprietate fundar rurala.

Alstfel, evolutia spre care mergearn era : sporirea accentuat a densitatii populatiei i micsorarea, pulverizarea unitatii de suprafata productiva. lar arnbele fenomene se desfasurau, cu o cadenta destul de accelerata, Ingrijoratoare chiar.
In fate acestui fenomen, dublu dar concomitent, straw
intr'un raport de cauzalitate indiscutabil realitatile economiei agrare infatisau un al treilea fenomen, tot att de ingriorator : starea sateanului i posibilitatile lui de productie.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - /VIEDITATIUNI
314
Rezumez tabloul clinic al acestei start atat de bine cunoscuta in elementele esentiale: a) mentalitate simplista, sumara
traditionalista ; b) analfabetism pronuntat i lipsa de educatie plugareasca ; c) lipsa de mijloace si instrumente de produche; d) lipsti de mijloace financiare necesare ; e) lipsa unei
organizri de transporturi ; f) lipsa unei organizari technice si
moderne de valorificare, interna i externa, a productiel agricole.
Acestea erau numai cele mai importante elemente, din

aspectul productiei noastre agricole.
5. La acest aspect al productiei plugarimei ronane se mai
adauga i urmatorul fenomen de economie agrara cu caracter
.general, care se rezuma In postulatul de mai jos :
1922 a fost executat potrivit
Reforma agraral din 1918
conceptiei individualiste a propriettii i exploatarii agricole.
Marile unitti, marile exploatari plugaresti ce existau inainte
de expropri ere, au fost divizate in loturi individuale, prin reforma agrairk i distribuite satenilor, indreptatiti la improprietarire.
Astfel, din marea proprietate funciark reforma agrara a
creeat mica proprietate i exploatare individuara, sateasca.
S'a savarsit, astf el, rpotrirvit acestei conceptii social-agrare,
pulverizarea marilor unitati de productie plugareasca.

Aceasta operatiune, ins, de ordin juridic, nu a putut
schimba i mentalitatea i traditia de cultura, in agricultura
noastra, plugarul nostru dela sate mentinandu-se, continuand
a aplica aceeasi traditionala metoda de exploatare i cultura':
cerealele.
Ori, m4onocultura eerealelor era si este aproape ineompatibir5 cu pulverizarea exploatrii la sute de proprietari. Si
producatori.
In temeiul, deci, al reformei agrare nsi, satenii au devenit milioanele, puzderia de minusculi producatori, singuratici i individuali, cultivand cereale, fiecare dupa chipul si asemanarea lui, dupa puterile lui i potrivit primitivei traditii
veacnri.
Consecinta directa i imediata a situatiei acesteea a fost re-
dusul randament al productiei, pe unitatea de cultura i calitatea inferioara i neomogena a
www.dacoromanica.ro
315
Din acest punet de vedere, ne rnduim printre cele din

urrna tri ale Europei agricole.
6. Dar, durerea i ingrijorarea nu se opreau ad. Romania
fiind inzestrata, in mod natural, cu mari posibilitati de cultura
, moductie, recoltele ei depaseau, aproarpe in fiecare an, necesitatile consumnlui intern, devenind astfel o tare exportatoare
de cereale, pentru irtregul ei excedent de productiune.
In felul acesta, milioanele de sateni romni, deveniti proprietari i producatori individuali, veneau in concurenta,
piewle mondiale, cu celelalte tart in care agricultura a devenit
uzina.
7. La fenomenele social-agrare de mai sus, se mai adaug

unul economic, foarte important si cu resfrangeri indeajuns
de grele discrepanta dintre preturile agricole si cele industriale.
Un protectionism industrial gresit aplicat i exagerat, ce nu
se poate explica intr'o tara de economie agricola dezorganizat,
condus evolulia preturilor la produsele industriale, fata de
cele ale produselor agricole, pe linii divergente, in loe sa le

desvolte in linii paralele i sincronice.
Aceasta situatiune a creeat agriculturii o pozitie inferiark atat fare de industrie, cat i Ltd de econornia nationalI
In genere, cu grele -consecrate pentru productia agricola.
Astf el, foarfeca preturilor industrialo-agricole, Vela, In
bung parte, puterea i avantul productiei plugaresti, *rate tar5
eminainente agricola".
8. Urmarind firul ideilor mai sus expuse si rezumanct, constatam ca tabloul clinic al agriculturii noastre prezinta urmatoarele elemente patologice mai importante i concludente :
Super-presiune demografied pe unitatea de suprafati

productiv i pulverizarea acesteia. nelimitat4 de nici o stavil legala ;
Aceasta proprietate pulverizata, care retinea asupra ei,
sperul kcentuat de populatie rurala, era inferior inzestrata,

ca factori umani i ca factoni materiali pentru productiune
valorificare ;
c) Proprietatea agricola pulverizata si dezorganizata pentru productie, practica totusi, In marea ei majoritate, o metoda
de cultura traditionalista, incompatibila cu mica exploa.tare rc
www.dacoromanica.ro
316
CAP. VI. - MEDITATIUN1
tare, monoculture cerealista avand astfel a lupta, in conditii

categoric inferioare, cu puternica i superioara concurenta internationala ;
d) Pe plan intern, plugarimea romana' avea de luptat cu

handicapul preturilor industriale.
9) A ceasta trista si ingrijoratoare situatiune nu ramanea
far consecinte, cari erau indeajuns de grele si de edam.

Mentionez numai pe cele mai importante :
Productia sateasca era inferioara, in primul rand cantitativ, pe unitate de productie. Din acest punct de vedere, ne
prenumram printre netiunile agricole cele mai jos situate, pe
scara randamentului la hectar. Acest dureros adevar a devenit
aproape o ,axiorn a plugariei noastre : nu mai are nevoie da
cifre si probe pentru a fi dovedit i demonstrat, deoarece era si
cunoscut i constatat de toti cercetatorii problemelor agricole
romanesti.
Acest trist adevar, daca !ma era proectat in perspectiva

viitorului, pe cadrul fenomenului de superpresiune demograflea
vedem ca el devenea o primejdie nationala, caci numarul sporului accelerat al populatiei rurale, care reclama hrana,
se concentra, din ce In ce mai dens, pe o productie cantitativa
redusa i cu perspective de micsorare, cu cat proprietatea si
exploatarea sateasca se pulveriza mai mult.
Evolutia factorului crestere demografica i a factorului
productie cantitativa, in loe sa desineze doua linii sincronice,
paralele i ascendente, lar acea a productiei chiar sa depaseasca unja demografica, graficul ,acestor fenomene esentiale
se desfasura in sens invers, cu tendinte antitetice, de rupere
a metabolismului economic si social, inlauntrul organismului
national.
In limbaj popular, am spune: numarul gurilor crestea, iar

painea, dacti nu scdea, sta pe loc.
Perspectiva unui apropiat viitor era, deci, foarte Ingrijoratoare.
Dar productia sateasca nu era numai inferioara can7
titativ, ci l calitativ.
Aceasta constatare era i este iarasi un adevar necontestat de nimeni, din pacate, caci aceasta -este realitatea.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - MEDTrATIUNI
317
In special, dupg reforma agrarg, calitatea productiei noastre agricole a suferit o simtitoare scgdere fat de produsela
similare ale altor tri.
am putea
La aceast5 stare de inferioritate congenital
a recoltelor noastre, se mai adguga i lipsa unei orspune
ganizatiuni technice de valorificare, la export, a excedentelor
disponibile din recolte.
Reteaua silozurilor a inceput a fi construit deabia din
anul 1939, suferind Intreruperi din cauza everumentelor de
rgzboiu, iar comertul de cereale, intern si extern, era In marea
lui majoritate In mana firmelor streine.
Pentru ca surplusul recoltelor sd nu apese asupra pre-.
turilor aericole interne, asupra slabei rentabilitgti agricole
chiar asupra linitei i ordinei generale a trii, valorificdrila
reprezentau totdeauna solutii sezoniere de expedient, In sarcina si dauna Statului.
Astfel, In ultimg analizg, tot economia national, tot agricultorul si ceilalti factori contribuitori, plteau pagubele, dacd
acestea erau4
c) Datoritg acestor nefericite caracteristici ale productiei

noastre stesti, a-entabilitatea exploatdrii agricole trnesti
era, In majoritatea ei, deficitard, In Ora noastrg.
Interesantele studii ale d-lui Prof. N. Cornd-teanu si ale
d-lui Dr. Gh. St. Ciulei extrag, din diverse regiuni agricole,
aceastg stare a economiei plugarilor nostri.
Veniturile erau i insuficiente pentru acoperirea consumului faimiliei, a sbrictelor necesitg.ti i obligatiuni de existentd, iar pentru acoperirea acestor deficite bugetare, Stenii
erau i sunt siliti s recurgg fie la vAnzarea de inventar neoesar productiei, fie la imprumuturi
incd:rend astfel i mai
mult posturile pasivului fatd de achy, si dezechilibrand i mai
mult balanta existentei ion
Astfel, puterea de cumpdrare a sgtenilor nostri era extrem de reclusg. In majoritatea cazurilor, ea nu se poate desdvrsi decal cu lichidri partiale din redusul capital de exploatare tdrnesc.
Sdteanul trebuia s vndg, In mare parte, din, acest capipoatg cump5ra cele necesare.
tal, pentru ca
www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
318
MEDITATIUNI
Acest fenomen economic era Cat se poate de ingrijora-
tor, oki:
El constitua o piedicA serioas a desvoltarit industnei

nationale de cocnsum, din cauza redusei capacittzi de absarbtie
a debusetilui rural.;
In al doilea rand, aneuirea Inssi a principalei func-tiuni
de stat, aceea de a realiza buna stare a majorittii populatiei,

era deficient, cci Statul, prin definitie, trebue s asigure
aceast bura stare, in primu1 rnd, celor lipsiti, cnevoiasi si
multi si apoi s ingrijeasc s'i de cei ce au, dacd acestia mai.
au nevoe.
Ori, cei multi, lipsiti si nevalasi, se ggseau in dureroasa

situatie de mai sus, ce trebuia neaprat remediata.
Cu o balant de exploatare si existent deficitar, pluga-
rill nostru nu mai era in msur sa-si procure niel mcar

uneltele si instrumentele de peroductie necesare une i culturi
intensive, stiintifice si moderne, spre a luota ou caricureni,ii
lui de peste hotare.
0 pieclic, o stavil foarte greu de trecut, mai sta hied,
in calea aoestei necesitti : preturile industriale destul de xidicate lap de cele agricole. Cantitatea de produse agricole pe
care steanul trebuia s o schimbe, pentru a-si procura in-,
ventarul necesar productiei
era disproportionat, si ea rasturna, si mai adanc, subredul echilibni al bug,etelor si explaatrilor plugresti.
lar creditul larg, ieftin si pe termene lungi, pentru plugan, singura lor mntuire, era o probiem nerezolvat Inca,
si inceput de abcia in toanma anului 1938, prin reforma ce
intreprinsesern la Cooperatie, si expus* in capitolele anterioare al p acestui volurr
S nu ne seduc, spre eronate interpretri, din acest punct
de vedere, tezaurizarea monetara, ce se constata ori se constat, in mecliul rural. Aoesta nu este un semn al bogtiei lor,
chiar cnd, datorit necesittilor stringente de alimentare a
oraselor, stenli realizeaz5 sume importante, in schimbul produselor lor.
Pletora monetar, retinuta de steni, este numai mirajui
unei bogtii nominale. In realitate, dac steanul air voi sau
ar putea s-si oomplecteze uzura si lipsurile irnventarului, di-
www.dacoromanica.ro
CAP. VE
MEDITATIUNI
319
minuat prin aceste vanzari ; -si acopere necesitatile de imbracaminte, incaltaminte, etc.
fa ta de corelativul foarte
ridicat al preturilor inclustriale,
se va constata cat de multe
iluza se topesc in bogatia nominar, tezaurizata la sate, si

cat de slab era si este puterea de cumprare a valorilorhrtie ce se agonisesc.
Daca valoarea nominar a tuturor bunurilor a resma si

creste,
raportul, puterea de schimb, de scumpete, dintre
bunurile agricole i cele industriale, nu s'a schimbat; dimpotri-
va chiar s'a agravat. (Vezi tabelele 9, 10 si 11 dela Anexe).

10. Din constatarile mai sus expuse, se releva in mod cate-.
goric, o intreita rupere de echilibru, de metabolism, in cuprinsul structurei i funetiunilor noa.stre economice
a) impere de echilibru inlauntrul economiei agrare insasi ;
rupere de echilibru inlauntrul economiei nationale, futre factorul clemografic, ramura agricol i cea industriala ;
impere de echilibru in econornia noastr nationala
cele de peste botare, agrare sau industriale.
Acestea erau ingrijortoarele elemente, tnlantuiri
cauzalitate dintre ele, cansideratiuni generale si concluziuni
sintetice, pe firul cgrora ne purtau preocuparile i exan-unrile
Mergand anal departe cu analiza problemelor i trecand
in zona factorului politic i. de guvernmnt, in legatura cu
aceste grave preocupri ale Agriculturii naastre,
ajungeam
la un cklu de nai consideratiuni.
II. Consideratiuni asupra politicei noastre agricole.

1. Agricultura este una din cele mai importante sectoare
ale econamiei nationale. Aceasta ramur de productiune asigura hrania intregei natiuni.
Aceasta narnur de productie asigur puterea de existenta
si. de cumprare, la covn,sitoarea majoritate a populatiei romanesti.
Aceast rarnura de productiune asigual balantelor noastre comerciaie si de prti, un important procent de active, al
doilea dup produsele petrolifere ; alta data, era chiar primal
lor factor de alimentare.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - BIEDITNITUNI
320
Aceasti cramur de productiune asigual industriei nationale un important stoc de materie prima.
Citez numai aceste importante elemente de contributiune
ale agriculturii in economia noastri nationali, pentru a maminti un adagio devenit atat de banal, dar din care n'am dedus indestulitoare
Romnia este o tara agricol
spre a nu mai adanga i adjectivul eminamente agrieoli".
Si examinim acum care era pozitia acestui precumpAnitor factor in cadrul economiei nationale.
Datorit ambiantei generale internationale, datoriti necesitAtilor noastre interne, In ultimul deceniu s'a indreptat si
tara noastrA, din ce in ce mai mult, spre rnetoda economiei
dirijate.
A inceput, In prirnivara anului 1932, cu controlul eirculatiei i comertului devizelor, pentru ca In toamna aceluia#
an sa constate ci trebue si inceap cu controlul importulm,

spre a restabili un echilibru inluntrul balantei noastre cornerciale si de
Si, astfel, am continuat, in acest seas. intensificnd contro-
lul si politica de economie dirijat, InsA numai In unele sectoare.
In alte ramuri, foarte importante, ale econorniel nationale ea, de pild, in sectorul consumului intern, al expartului,
al agrieulturii, al productiei irklustriale, sistemul nostru a rimas la metodele economiei
A,ceasti metod
cuvantul egte pa-etentiots,
se intelege ceva bine conceput i organizat, in acest sens,
pe cand, la noi, caracteristica situatiei, era tocmai lipsa de

organizare unitari,
aceasti lipsi de metodi si organizare
sincromci, integran, echilibrata i unitaei a economiei
nationale
fie in sensul complect al economiei dirij ate, fie
in sensul complect al uned economii de liberi actiune

a produs clitinirile, tilazuirile i sincopele din-
schimh
liuntrul vietii noastre 'economice, de care s'a cresimtit existenta Intregei naastre natiami din ultimul decendu.
In atari conditiuni de neorganizare, discontinuitalte i tir-
biti aplicare a unei politici de economie dirijati, agricultura,

dei conzitituia un covarsitor sector all economiei nationale,
a rimas nein.cadrat In metoda dirijirli, in timp ce alti facwww.dacoromanica.ro
' CAP. VI. - MEDITATIUNI
321
ton economici, mai putini importanti, au fost integrati in ayeasta metod4.

Una din principalele cauze, care a determimat aceastA si-
tuatiune, in raport ou agricultura, a fost i sensibilitatea guvernelor, fata de importanta politico-electorall a satenilor.
Datorita acestei sensibilitati, multe masuri btme au sovait i multe intentiuni, planuri sau programe agricole, nu s'au
putut aplica, Taman' And in dosarele pratuite ale dezideratelor
de politic agrara.
2. Caci, in adevar, nu putem afirma cA problema noastra
agricola nu a fost studiata analizata ; nu putern spume ca. nu
i se cunosc vitiile; nu putem contesta ca nu s'au preconizat

solutii, nu s'au comstruit programe i planuri ; nu putem nega
multele si burnele masuri ce s'au luat, de inclreptare partiala
a agriculturii ; nu putean &A nu recunoastern ca, agricultura romaneasca a avut unit excelenti
In prima erioada, imediat urmatoare razboiului din

agricultura noastra a fost invrednicita de prezenta la departamentul respectiv, a doi ministri, cu durata
de conducere iactivitate, depasind unta obisnuita. Primal, in
ordinea cronologica, a fost defunctul C. Garoflid. El insusi
mare agricultor 1 legat sufletelte de plugarie, C. Garoflid
aduces, la conducerea departamentului agriculturei, experienta marilor exploatari i straduinta neobosita a propasirei
pe tarimul plugariei. Pmeocuparea de capetenie, Irma, a ministeriatului sail, a fost intocmirea legiuirilor de reforma agrara din 1920-1921, care cl-au absorbit aproape totalitatea
1916-1918
activitatii Intr'o opera de netagaduita valoare.

Cel de al doilea conducator de seam al Ministerului Agrieulturei. cu o inclelunga si rodnica activitate de 4 ani, a fast
clefunctul Alexandra Canstantinescu.
Pretuita la marea si adevarata ei valoare, bogatia farestiera a tarli
gsit in Alexandra Constantinescu, pe primal
codificator el masurilor de protect:lime si cles-voltare rat1ang5
intelegand la justa si. considerabila ei masura, bogatia
zooteimica a 'Orel, aceasta si-a ea-sit in Alexandra Constantnescu pe unta dintre cei dint& i mari argandzatori, de dupa
razboi, a covarsitorului sector : cheptelul national, cu toato

institutiile lui de stiinta si politica aplicata.
Vol. U.
21
www.dacoromanica.ro
322
CAP. VI.
MEDITATIUNI
Aviind intuitiunea, ciar i lineara, a precumpanitorului

rol al plugariei i plugarului in viata natiunei noastre, Alexandra Constantinescu a desvansit o larga, pozitiva ii rodnic
acune de propasire a productiei noastre agricole, Rind si promotorul celar mai de searna institutii de ;Uinta laplicat pe
acest tarfirn.
Insasi infaptuirea refformei agrare, initiata in decretul

lege din 1918 si apoi complectata prin legile dela 1920 si 1921,
a revenit in marea ei parte de aducen i la indeplinire, lui Alexandra Constantinescu, care s'ar putea considera, astfel, ca
adevratul ei furitor practic. Metoda lai de munch', linistit
limpede, simplificata, inteleapta i ciar vazatoane; adanca
lui experienta politic& i neclintitul lui patriotism, t,oate aceste exceptionale insusiri, au determinat netagaduitele roade
eficiente ale operei lui Alex. Constantinescu.
Criticat l barfit pe nedrept. cum au fost putini oameni
politici, in viata pe care si-a consacrat-o cu incomparabile rezultate, interesului general al eoanomiel nationale
azi opera
omul, dup potolirea patimilor omenesti, apar de insemnate
proportii i vrednice de cinstire, iar agricultura i plugarii
trii, le omagiaza in mod legitirn, cu o pioasa i recunoscatoare
Am citat, astfel, dintre bunii i valorosii ministri ai plunumai pe cei doi defuncti, mai sus mention.ati, .carora
trecerea din viata, le indrituieste recunoasterea incontestabila
a meritelor, rarmand ca timpul sa glasuiasca i pentru opera
celor ce sunt in viata.
Dar, in afara de unii excelenti ministri ce am avut, putem afirma si mai malt : avern astazi chiar o stiinV Agricola,
cu care ne putean mandri, marturisita prin institutiuni, care
fac fala %aril, cum sunt, de pilda : Institutul de Cercetari Agronomic*, Institutul de Zootechnie, Academiile Agricole.
Aceste institutiuni de stiinta agricola, sunt animate de

spiritul viu, de activitatea zeloasa, de pasiunea pentru stiinta
a multora dintre conducatorii i slujitorii acestor institutil
altare de eruditiune technica romneasca. Numele Prof. G. loneseu-Sisesti, Prof. N. Cornteanu, Prof G. K. Constantinescu,
Prof. Dr. Clued, Prof. Savulescu, Prof. A. Nasta, Grintescu,
Ion Antonescu, Saulescu, Braghina, Cernaianu, Contescu, Cal-
www.dacoromanica.ro
CAP. VL - MEDITATIIINI
nieeanu
323
cin.stesc si peste hortare, stiinta agricola # zoo-
technia Eramaneasca.
Multi dintre profesorii # reprezentantii tiincei agricole

zootechnice romnesti, s'au distins # se disting prm cerce.
trilestiintifice, pa-in lucrarile lor, pain stucliile ioperele pu-.
blicarte.
Spre marele nostru regret insa, aceasta massi de cunostinte, de stiinta, de solutii i planuri agricole, n'a putut sa
strabata. ',Wane # larg, pe terenul practic al gravelor preocuprobleme din acest sector, ci au fost retinute, fie In
paienjinisul unui functionarism agricol, care bantuie ministerul de resort, fie au fost sensibilizate si intimidate de preoeu-
parile politico-electorale, fie au lost curmate, prin lipsa de

continuitate, (le caracterizeaza viata Enoastr' publica.
Cert i indiscutabil este, ins, ca toat aceasta massa de
onesta, reala i valoroasa stiinta, n'a trecut Indeajuns, rampa

conferintelor, pragul laboratorincr i ochelarii impanziti
fumurii ai birocratismului sedentar-agronomic.
Stiinta noastra agricola n'a putut sail reverse mana-:

binefcatoare i practic', peste Intreaga noastra plugarie, de-
al inteo masura restransa.

&loud practic al -acestei stiinte
asa de stralucit reprezentata
pe planul nealitatilor dureroase ale plugariei ro-
manesti, a foist # este redus # partial, cu mult inferior asteptarilor, datorit, In bung parte, # eauzelor mai sus mentionate.
Mai ales, In urma reforrn.ei agrare, cand au disparut marile exploatari agrieole
care puteau utiliza si remunera, cu
folos, mtmca i priceperea agronomilor
dupa ce s'a terminat majoritatea lucrarilor de aplicare pe teren a zisei ref came
personalul agronomic, lipsit de dia-ective # de o politica
agricola generala, unitara i hotarit In executarea ei, a lost
socotit cu misiunea sa indeplinita # aplicat la lucrrile tihnitului binefacatorului birou.
Toti acesti reprezentanti ai stiintei agricole, dela eel mai
mic, dela agentul agricol in sus, in loe sa fie folositi ca luminatori i indrurnatori ai.plugarimei, de cm-and Improprietarita ;
in loe s devina apostolii noului arez stiintific de cultura
productie agricola, pe brazda nou expropriata In acest mop,
www.dacoromanica.ro
324
CAP. VI. - MEDITATIIINI
au devenit, fax% voia lor, in marea lor majoritate, simpli tunetionari administrativi, streini de atari preocupAri.
lar saismandi sAteni si-au adus aminte de abiceiurile j rostul muncilor din batrAni, i alp au continuat plugaria, cum au
invAtat-o ei, din mosi strAm*.
In vremea aoeasta, goolile noastre de agricultura fabricau,
in serie, agronomi de toate categarille, candidati la slujbele

ministerului respectiv.
Nu voiesc, pain aceste constatar ale realitAtilar noastre.
sA aduc vreo invinuire acestor agronomi

caci ei s'au
dreptat, in mod omenesc i exiplicabil, spre situatia cea mai
favorabilA, din ptmct de vedere personal, si incontestabil cA
este mai comod sA stai la birou. cu tocul in. mn, decAt s'
mAsori, cu piciorul, zloata bvazdelor i noroiul satelov, fAcAnd
apostolat agriool.
Ceeace ei lac este omenesc si nu ei sunt vinovati.
Precum nu sunt vinovati nici profesorii
Vina rezidA in oaventa acelei politic' agrare practice, care
sa smulga salutiile din cartoanele ii planurile agricole, rational concepute,

i sA le aplioe, cu hotaiive, persevierentA
continuitate, la brazdA
pentru brazda.
Atunci si agnonomii 1.i vor fi aflat rostul ion natural.
mult la agor si mai putin la birou.

3. Acea polirticA agricolA, practicA i curajoasA, ar fi curmat
multe din stArile ce au dorninat la conducerea problemelor a-
grave romAnesti :
a) MA refer, in primul rfind, la un antagonism dunAtor de
conoeptie, infra ramula agricalA propriu zisa i cea zootehnicA.
PrecumpAnirea unei ramuri asupra celeilalte, in special a

celei dintAi, asupra celei din urmg, s'a transpus, ani dearAndul,
in Ministerul Agriculturii i Domeniilor,
surdA rivalitate
ce despartea in tabere deosebite. dar in aceeasi institutie, pe
agronomi i zootechnicieni.
Rezultatul acestui rAzboi al celor DouA Roze" din agricultura noastra, s'a resfrAnt, in chip dAtmator, asupra plug5riei
prin punerea in inferioritate a uneia din cele mai
peretioase i rentabile vamuri de venit : cresterea vitelor.
www.dacoromanica.ro
325
SfortArile fcute, In aceastA privint, pentru a se restabili echilibrul i micsora consecintele dAtmAtoaxe, au dat rezultate.
Ele insA evoacA menitele netAgA'duite, ale unui neobosit
luminat protagonist in (politica zootechnicA romAneascA : ale
d-lui G. Ionesou-BrAila, fost Director general al serviciului
zootechnic din Ministerul Agriculturii i Domeniilor.
Actiunea perseverentA, de largi orizorituri i de eficientA
putere creatoare, a d-lui G. Ionescu-BrAila, a fcut si a dat

roade in ramura productiv, practieg si de stiintA aplicat, a
Zooteohniei. AceastA ramurA a stiintei i practieei agricole,
datoreazA mult, din ceeace are azi si din ceeace a realizat,
initiativelor neobosite i generoase, coneeptillor clar-vAzAtoare
perseverentei eivilizate a d-lui G. Ionescu-Brila.
Aceeasi rivalitate, poate de proportii mai restrAnse, dar

tot atAt de iciAunAtoare, se desfAsura intre agronomi
Cu resirAngeni adanci In detrimentul silviculturii si a,
bagllor noastre forestiere. Pot affirma, fated temere de a fi

desmintit de fapte eA, iniferioritatlea de realizri si de efieientA
a politicii silvice romAnesti, Isi gAseste o importantA cauzg In
aceast rivalitate si In conditiumile eu totul neindestulatoare

In care silvicultura, lairuit In acest antagonism, a lost tin.ut,
decenii dearAndul, in Ministerul Agriculturii i Domeniik,r,
dupA ce defunctul Alexandru Constantmescu crease Codul silvic, eorpul inginenilor silvici i institutia de propqire a pdurarilocr technicaeni : Progriesul alivie".
4. In acelasi timp, In afar de absorbirea si Inlturarea

conflictului dintre agricultura propriu zis, zootechnie i silviculturA, o politic agricol practic $i hotrit ar fi impiedicat
ca orgartul diriguitor al pluggriei, Ministerul de AgriculturA
Domenii, s fie desbrAcat de o serie de atributiuni esentiale
menirei lui.
In adevr, eitez o serie de functiuni primondiale, din eontinutul menirei zisului minister, care au fost trecute altor organe : a) cumpArarea i distribuirea de g,rau pentru In.smAntri, a fost incredintatA Cooperatdei, in cAtiva ami.
Socotesc aceastA trecere de atributiuni, ca cea mai categoricA abdicare a Ministerului de Ag,riculttxrA i Domenii, dela
www.dacoromanica.ro
326
CAP. VI.
MEDITATIIINI
menirea lui hotaritoare, dar In acela timp, aceasta constitue

o deviere a Incop-ului dela atributiunile i obiectivele lui.
Problema cea dintai, de care Ministerul plugariei trebue
sa se ingrijeasc, in starea de inferioritate dureroas In care

se gseste agricultura la sate
era selectionarea semintelor
raspandirea lor, la sateni, pe scar larga i diva un anumit
plan cu criterii stiintifice i modalitati practice.
In loe sa clued' la bun sfarsit aceast prima i importanta
ofensiva: inlocuirea semintelor actuale, inferioare ea rasa si
calitate, cu altele de rasa nobila, superioare calitativ si adapMinisterul de Agricultur
tate canditiilor noastre geo-tfizice
Domenii a feat clesbracat de aceasta primordiala atributiune
misiune a lui, dei avea Camere Agricole, desi avea servicii

agnicale judetene, desi avea reprezentanti in fiecare comunt
si un Intreg aparat de administrartie locala, la dispozitie.
Agronomii regionali si consilierid agricoli judeteni, pri-
veau cum organele Incop-ului adunau graul, asa zis de smanta, pentru ea sa-I priedea organelor Statului.
Imi adue aminte, cu tristete, de nedumerire,a Tndurerati, cu
care imi ixwestea un haznic inginer agronom, ciudatenia acestei situatiuni, la care el trebuia sa asiste neputincios.
In atari conditil, institutele noastre de cercetari, de experient i fermele Statului. se straduiau in zadar sa produca
samanta selectionata i adaptata necesitatilor tarii. Munca i
sfortarile lor se limitau la reduse rezultate de laborator, care

nu puteau avea nici o influenta precumpanitoare asupra realiVapor triste ale pluOiried notastre, caci aceasta problema importanta era atribuita, in mare parte, Incop-ului, deviat i el,
aoeasta chestiune, de la menirea lui.
Asa dar, organul competent, dezinvestit de o esentiala

atributiune, Lar organul Inve.stit, necompetent i deviat, dela
menirea lui adevarata.
In aceeasi lumina, se aseza si dezinvestirea Ministerului
de Agricultur si Doan.enii, de insarcinarea aprovizionarii eu
produse fungicide pentzru tratarea semintelor contra boalelor
cryptogamice, Insarcinare care a fast data tot Incop-ului.
O alta atributiune importanta a Ministerului de Agricultura i Damenii apravizionarea populatiei cu cereale, a

feet data tot Cooperatiei.
www.dacoromanica.ro
327
In acest caz, nu mai este vorba de o actiune urgenta de

salvare a unar reoolte exciedentare, amenintate de o puterzuca
devalorizare, In perioada explosiva a ofmtelor de cereale pe
piala
perioada In care trebuia sa intexvie organul de scApare, pompierul mAntuitor : Cooperatia.
In acest caz, chestiunea se reduce la simpla trecere a plusurilor de productie, din regiunile excedentaxe, In. regiunile
deficitare ale tarii, pentru satisfacerea necesitatilor de hrana
ale lacestora din urna.
Aceasta operatiune se poate face A livid", In mod normal
cu ragazul cuvenit, iar organele exterioare ale Ministerului
de Agricultura i Domenii, impreuna cu cele ale administratratiei locale, sunt In rn.A.s"
desavarseasca aceasta opera-
tiune, asa cum am dovedit In capitolul anterior: Operatiuni

de maaadat", din west volum.
d) O atributiune tot asa de importanta este aprovizionarea armatei cu hrana i furaje, de care Ministerul Agraculturii
Domeniilor este dezinvestit de atatia ani si de care s'a descarcat i ministerul de resort militar, dei are un Intreg serviciu de intendenta, la dispozitie, In acest scop.
Am citat aceste cazuri, pentru a ilustra lipsa de unitate

desorientarea politicei noastre agricole.
Lasata la periteria unei economii dirijate, incomplecte
dibuitoare,
politica noastra agricola nu s'a putut fecunda,
pentru rezultate practice suficiente si eficace, dela Indrumarile obiective i sanatoase ale stiintei agrare ramanesti
ci
a fost izolata dela necesitatile stringente ale satelor, printeo

serie de cauze: birocratism agronomic, tirniditate politicoelectorala, discontinuitate, lupta interna intre speciaiitii ramurilor politicii agrare, etc. etc.
In atari conditiuni, nu este de mirare ca politica noastra
agricol infatisa simptomele unui clezechilibru, a unc dezorientri interne si specifice ei.
Am avut totusi si excelente gandiri, constructil de piai conceptii in politica agricola ; am avut i excelenti mi.
nistri la departamentul plugariei, dar multe cauze, printre
nun
ca_re
i cele mai sus mentionate, au Irmaiedicat producerea efi-
cienta a bunelor rezultate practice, pe scara larga a necesitatilor economiei rurale.
www.dacoromanica.ro
328
CAP. VL - MEDITATIUNI
B. Meditatiuni asupra unor fenomene

social-economice internationale.
Potrivit celor mai sus expuse, constatam un multiplu dez-,
echilibru al economiei i politicei noastre agrare : a) rupere
de echilibru Snlaruntrul grupului de factori ai agricrulturii insasi ; b) rupene de echilibru intne factorii agricultura, demo-
grafie si industrie, in cadrul Ian al economiei nationale ; c)

rupere de eohilibru intre economia noastra nationala i cele
de peste hotare; d) rupere de echilibru, dezorientare, lipsa de
afirmare eficienta, inlauntrul politicei noastre agricole.
Acesta. cfiind tabloul schematic al starilor interne, din aoest domeniu, cred Ica este necesar sa mai proectam asupra lor
si lumina unor consideratiuni, a unor fenomene social-econo-i
mice, cu caracter international i in stransa legatura cu ele.
Spre aceste fenorneine de peste hotare, ma indrumau, in
mod rational, meditatiunile i considerentele expuse in capitolul precedent.
Le expun in mod rezumativ :
1. Un prim fenomen international, care trebue s. ne preocupe, este acela al productiei concurente, din tarile agrare.
In aceste ri, pOlitica productiei agricole, se desfasoari
de multe decenii, in urmarirea unui obiectiv fix si totdeauna
prezent : adaptarea caflttli produselor la cerintele pietelar
consumatoare, In necontenit progres, datorita influeatelor civilizatiei oocidentale.
Toate sfortarile d toate jertfele sunt facute de agricultori, individual sau in asociatie, pentru a imbunatati, MI incetare, calitatea productiei lor, fi,e in stare natural, fie total
sau partial industrializata.
Aceasta politica a peroductiei agricole moderne a dat rezultate exoeptionale, izbutind sA corespunda celor mai rafinate
oerinte ale pietelor consumartoare din Occident si izgonini
aproape de. pe aceste piete, proclusele romnesti, sau situaadu-le inteo pozitie de inferioritate netagaduita.
Politica imbuntatirii calitative a produclici, in functiune
de cerintele consumatocnilor, a fost in continua desvoltare, pana
la izbucrrirea acestui razbai mondial.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - MEDITATIITNI
329
Ea insti, 10 va relua preocuprile i actlunea, caci va fi

stimulat de cerintele viitoare l In progresiv normalizare ale
pietelor streine.
2. Al doilea fenomen international, cu caracter economico-social, care ne

atentiunea, este procesul de raganizare i grupare al fort/elm economice.
Desvoltarea industrialh, sub forrnele ei de surprinztoare
creatiune si de vertiginoas cadent, in special din a doua jua determinat,
mtate a veacului XIX # in veacul nostru
ca un puternic catali7ator, gruparea i cristalizarea in diverse
forme de organizatiuni, a tutumr factorilor lfocrtelor de productiune.
Capitalismul a evoluat dela rputerea individual, aa forta
acumulata i anonim a societAtilor pe actiurii, pentru a trece
apoi la carteluri, pool-ini i trusturi.
Aceast formidabil concentrare de forte patronale, rea-j
lizata pe scar si in proportii consideraba, infAtiseaza, chiar la
marile natiuni industriale, caracteristicile gigantomaniei capitaliste, ca superlativ ce depseste once limite ale plutocratiei.
Paralel i concomitent cu procesul de organizare si consuferintele #
centran-ea fortelor patronale i capitaliste,
privatiunile din lumea muncitoreasca, multa vreme aservit

sub limitele runui minimum de existent # in conditiuni de
munch' dictate de necesitatea de a tea, cu pretul oricror

sfortri sau istoviri,
au determinat rnassa muncitorilor
se organizeze pentru a putea reactiona.
Muncitorii au inteles cg, revendiarile ion legitime nu se
vox putea impune, decat dac. sunt formulate de colectivitatea
organizat a fortelor lor, i, deseori, impus de ea, factorului
capitalist.
Astrel s'a creat viguroasa solidaritate i concentrare

forte a muncitorimei, in fata puterei patronalo-capitaliste.
De la acest instinct colectiv de aprare, au derivat toate
formatiunile din lumea muncii : asociatiuni, sindicate, confederatiuni de anuncitori. etc.
Ele exprim valentele, alt dat latente i necunoscute,

din massa muncitorilor, iar astzi anonime, dar polarizate
Intrunite In mnunchiul colectivittilar puternice si active.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
330
MEDITATIUNI
Valente Munca
tata de valente Capitalism. Din lupta
lor, din rapartul lor de forte sau de sincronica actiune, in for-
mula 4:kaki a procesului de productiune, se naste echilibrul

creatiunei, sau poate tastni violenta rupere de echilibru a conflictelor.
Oricum, organizarle muncitoresti au constituit un mare

necesar carectiv al puterii capitalismului, inclinat prin concentrarea lui de forte, la depasirea limitelor omenescului. pima
la abuzuri chiar, Ufa de neputinta caracteristica de alta data,
a muncitorikc individuali i neorganizati
Daca urmarim procesul de organizare social-economic, In
randul celorlalti factori, constatam aceeasi tendinta, in randurile comerciantilor, mestesugarilor i diversilor prafesionisti :
medici, ingineri, profesori, functionari, etc.
Toti acesti factori econoznici sau sociali, si-au constituit
organizatiile lor de revendicare, de lupta si de aparare profesionala, in diverse forme : asociatii, sfaturi, bresle, etc.
Dar plugarli ?
Iat intrebarea la care, in mod necesar, ne duce tirul considerattunilor de mai sus.
Care este situatia plugarilar ?
In alte tari, stenii flea' pamnt, a.dica muncitorii agrie li,
au urmat i ei calea celorlalti muncitori industriali, i s'au
organizat, &pa' modelul si tactica de lupta a acestora. In Rusia
Sovietic, unde s'a nationalizat intreg solul cultivabil, satenii,
deveniti muncitori agricoli pe mantul colectivitatii, sunt
organizati In formatiuni de exploatare in comun: colhozurile
aau sovhozurile, sub indrumarea si cu mijloacele technice ale
Statului.
In alte tari, marii
peroprietari s'au organizat in
asociatii profesionaLe, pentru aprarea intereselor lor, astfel
ctun s'au organizat i proprietarrid de mosii din tara noastra,
In asociatii diverse si in sindicate agricole.
Tranli plugari, proprietari ai unui petec de pma'nt,

multi dintre ei s'au constituit In diverse asociatiuni, In
unele state.
Dar foarte multi, cei mai multi, cum este cazul in tara
noastrA, au ramas si sunt i astazi, la formula tmei economii
individualiste s't deci: neputincioase, ineficiente si dezarmate.
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - MEDITATICNI
33/
In aceast pozitiune, ei nu pot articula revendicarile

decal prin retorta imperfecta a sufragiului politic, in tarile
uncle exista o atare modalitate i uncle mentalitatea plugarului este suficient desvoltata, pentru ca sa poati exprima acele
revendicari.
A.tcum, trista stare in gare se zbat acesti plugari, de ani

decenii dear andul, nu-si poate gasi izbavire decAt dela! a
frateasca, generoasa i superioara intelegere a semenilor lor,
aflati pe o treapta sociala mai ridicata si invredniciti, de 1mprejurari, cu diriguirea soartei satenilor.
C. Meditatiuni terminale.
lata cum aprea.t astfel, in acest vast hiatus, in aceasti
considerabila lacuna' a dezarganizarii forte1or plugresti, necesitatea gruparei i alcatuirei colective a puterilor i necesitatilor satenilor nostri.
Instinctul de auto-aparare, indruma pe steni intr'o solidaritate a suferintei i lipsuri2or comune, dar oomplecta lor
dezarmare materiala i intelectuala impiedica desvArsirea
alcatuirilor colective spontane, care le-ar fi adus mult folos,
si Loa-, i econamiei nationale in general.
Statul insa, care trebuia, ca tutor legal al satenilor,
sa
ajute, in mod obligator, instinctul de aparare mai sus amintit al

acestora, fie prin crearea unui regim de culturi agricold,
ob_igatarie i colectiva, fie printr'o politica de productie,
precisa, definitiva i categoric, de incurajare a formatiunilor colective spontane, a asociatiilor sates-ti de productie si
valarificare in comun, adic printr'o politick eficient
hatarita, de sprijialire a Cooperatiei de productie i valorificare,
Statul, carie avea la indeman toate rnijloacele, mate-
i legale necesare, nu s'a indrumat spre primul regim

agricol mai Sus mentionat, lar in ceeace priveste Cooperatia,
volumul acesta intreg oglindeste politica de lanbrati,sare, Cu
ria_e
frecvente rezerve anintale, pe care a practicat-a fata 'de

Cooperatie.
lar cnd Cooperatia mai sus amintita, a inceput a fi,

curagios, eficient si integral reorganizata,
ca singura supapa
de salvare a economiei rurale, in gonditiunile politice i eco-
www.dacoromanica.ro
332
nomice dela acea epoca

acelasi Stat a tAiat firul continuittii unei atari opere de izb'vire a satenilor si a economiei
agricole nationale.
Astfel, proltema i necesitatea de organizare a economiei noastre rurale, ramane aprroape integrala i neschimbat.
In ageasta situatiune, care poate fi soarta acestei protoplasme cooperatiste incipiente, de economie colectiva sateasca,
fat de puternicele nevoci, fata de ruperile de echilibru

Sus artate, ale economiei noastre agricole, fata de puterea
fenomenelor ideologice si social-economice, In mar s spre
viitor ?
Care poate fi forma de evolutie, in devenire, a economiei

agricole Insasi ?
lata o serie de intrebari, de meditatiuni, la care ne conduc

considergiunile de mai sus.
Este ingontestabil ca agricultura nu trebue sa .mai continue in conditiunile subcnormale de existenta i de functionare
patalogica, astfel own rezuita si din tristele uconstatari ale

tabloului clinic, sintetizat prin liniile dui esentiale, in paginile
precedente.
Ruperile de echilibru din launtrul economiei agricole,

precum pi dezorientrile pdliticei noastre agrare, ltrebue sa-si
gaseasca solutiunile si deslegarile lor eficage.
De asemenea, marea massa a celar multi, a oedor nevoiasi
marea majoritate a neamului nostru
trebue sa-si
gaseasca formula de sprijinire si de izbvire hate politica de
stat, in primul rand i cu precadere afirmata, pentru ridicarea
.oartai lor dureroase, In raport cu restul neamului, cu mino-
ritatea posedanta a natdunii. Aceast rupere de echilibru

social-economic, Intre marea majoritate a neamului, ce reclama mijloace de munch', productie si sprijin pentru dreptul
la o viata mai omeneasc, i zninoritatea massei nationale, care
are asigurate aceste coenditiuni de traiu,
trebue sa-si gaseasca solutiunea i deslegarea eficienta, fara de care orga-
nismul national Intreg se va resimti de convulsiunile interne

ale acestiti adng dezechilibau.
Ruperile de echilibru i Ingrijoratoarele stari mai sus

mentionate din economia rurala, precum i distanta intelec.
www.dacoromanica.ro
CAP. VL
MEDITATIUNI
333
tualA, sociall i economicA, 'de cateva veacuri, ce separa zona

vietii rurale de aceea orAseneascA, din tara noastrA, reprezintli
milsura considerabil, urgentA i primordialA, in care trebue
sA se afirme intoancerea, fAr zAbavA, a preocuparilor
economiei, dela centre:* urbane, cAtre sate.
Orgarizarea tanArului nosttru Stat, ta decursul veacului

al XIX-lea, a necesitat concentrarea preocupfirilor mai de
scopul formarii claselor burgheze conducatoare, de
seamA,
.care Principatele Romne erau aproape complect lipsite ; iar
aceastA formatiune trebuia s5 fie desAvarsitA, la scara ridicata
a culturii si institutiilor pe care le reclama civilizatia organiearei de Stat ce adoptasem.
Pentru a forma deci clasele conducAtoare ale tinerei
la nive:n1 cerinitelor din acel veac, preocuprile
cApetenie s'au indreptat asupra alctuird acestor clase si asupra intemeierei, crearei institutiunilor multiple, de care ta!and stat modem. Romania, era aproape complect lipsit.
Astfel, orasele, in special Capitala tArii j resedintele de
judete, au luat o desvoltare uimitoare, impresionantA, unele din
ele 'putand rivaliza cu cele din Occident; clasele burgheze orAsenesti si-au insusit o culturA Si un standard de viatA, pe
aceasi nivel occidental. lar satele?... Satele au rAmas acolo, in
uran, cu inuIt il'n urmA, cam asa cum erau, atunci cand s'a
inceput algatuirea i punerea temeliilor noulL Stat roman si
a burgheziei lui..
In merrsul nostru imbucurAtor, uluitor, spre progres; in
setea noastrA de civilizatie, noi, orasul, parcA am uitat ca
ne-am distantat atat de muitt, ne-am rupt aproape legatura
aducerea iaminte, de pArintele nostru comun, de sart, care a

rArnas atfit de departe, in unna noastrA.
burghezia trgurilor i orase/or tot fuge inainte, realiznd i imprumutand, naval/lie i fArA selectiune, toate formulele noilar i schiimbAtoarelor aspeote de cividzatie; tot uitA
-mereu sl-si Mail aducti aminte,
mai intoarcl privirile In&rat; iar And a fAcut-o, a fost rapid si superficial: nici nu
s'a intors pozitiv cAtre sate, nici nu a mai apropiat satul de

ea, nu a realize micsararea sirnititoare a distantei de
zatie, dintre sat si oras, dintre tArAnime i burghezie.
www.dacoromanica.ro
334
CAP. VI. - MEDITATIIIM
Si totusi,, satul ramne centrtil de gravitate al fiintei

noastre nationale, Alma Mater a noastra, cad satul este barsia de alimentare a tuturor fortelor neamului nostru. Marca lor
majoritate ,descinde din opinca, Cu o generatie sau cteva
numai. Dela sat ne poate veni productia buna sa. u rea, munca
industriala sanatoasa sau nu; din plugarii satelor, In mare
parte, se ridica invatatorii, preotii, profesorii, ofiterii, inginerii, nediicii, ilteratli, artiStii, magistratii i ghiar miniSbrii.
Din opinca romneasca s'au ridicat si se vor ridica geneconducatoare ale trii, cci ea este marele rezervor de
alimentare integrala, totala a Orel.
Asa dar, de oalitatea acestei obarsii a neamului, depinde
insasi structura i caltatea conducerii i fiintei neamului.
lar noi, am vazut din paginile agestui volum, ce dureros
tablou clinic ne Infatisa economia lui.
Dac la aoest tablou clinic economic, am mai adluga pe
acela al sanatatii primejduite, pe acela al instructiei profesionale aproape inexistente, pe aoela al Inclrumrii oetatenesti
.formarei ca om, tot eat de inexistente, vom tritelege gu egg
ineficienta i superficialitate s'a tratat, In decursul deceniilor,
isvorul fiintei i puterei noastre nationa.e, temeiul i razimul
neamului nostru.
Pentru aceste grave si precumpnitoare constatari, concluzia acestui volum, consacrat realitatilor plugare3ti, nu poate
fi decat: Intaarcerea grabnig a marsului politicei economice,
al Intregei politice de Stat, catre sat, In primul rand
catre sat.
Burghezia oraselor noastre este ajunsa la un stadiu de
formatiune i desvoltare, de asa natura, In cat preocuprile
cele mai urgente si importante, se pot Indeparta, In parte,

dela ea, si indrepta catre taranime, deoarece trebue sa ne
recuperam deceniile pierdute pentru steni, ce au fost consacrate In principal fonmatiunei burgheziei orasenesti
recastigam, astfel, clistanta considerabila cu care satul romanesc a ramas In urma orasului.
Astfel vom putea restabili o structura normal i organica
In sanul neamului nostru, precui-n sti echiiibrul just Intre componentele lui, fara de care, alcatuirea noastra nationala va fi
cupt pe doua nivehui de civilizatie, deosebite i fara legatura
www.dacoromanica.ro
CAP. VI. - MEDITATIIINI
335
Intre ele, lar cu acest hiatus al rupturei, al structurel sale,

'tara nu -si va gasi unitatea si omogenitatea social-economica,
necesara pentru a produce -i a se desvalta linistit.
Asa dar, burghezia ccmducatoare a oraselor, are Matorirea s'A desavarseasca procesul de intoarcere a preocuparilor
primordiale s'i hotritoare catre sat, si de readucere, de ridicarea acestuia la nivelul economic si de civilizatie ce i se dato-
reaza. In felul acesta, burghezia oraseneasca, distantatal si

izolata de marea massa nationala a satelor, Isi va putea recapata legatura si temeiul de sprijin, la vremuri gre:e, In aceast
massa rurala.
Altclun, aoeste stari anarmale si adanci ruperi de legatura si echilibru, intre clasele si factorii aceluiasi neam recapitulate In acest volum, surnt generatoare de grele consecinte.
lar neamul nostru nu merita sa le indure.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Vol. II.
22
www.dacoromanica.ro
INDEXUL TABELELOR STATISTICE
cuprinse in acest volum

Pag1_
Repartizarea proprientilor agricole dup suprafata

cultivan', In 1930
.
Cultura cerealelor In anii 1931-1938 .
.
341
341
Cultura plantelor alimentare In 1931-1938 342

Cultura plantelor industriale In 1931-1938
343
Cultura plantelor furajere in 1931-1938

Cultura vitei de vie In 1931-1938 .
Productia mijlocie la Ha. in anii 1931-1938
Nurnrul_masinilor si uneltelor agricole In diverse tri
Evolutia preturilor produselor vndute si cumprate de agricultori si evolutia puterii de cumprare a
.
344
344
agricultorilor, in indicii, pe anii 1930-1942
347
Evolutia preturilor produselor vandute de agficultori,

in indici, pe anii 1930-1942
.
.
.
348
Evolutia preturilor produselor cumpOrate de agricultori, pe anii 1930-1942, in indici .
349
Situatia agricol comparativ a dou grupuri de nri

.
.
din Europa
.
.
.
.
350
www.dacoromanica.ro
345
346
ANEXE
341
Tabela
Reparlizarea proprieatilor agricole dup

suprafata exploatata, in 1930
Numarul
Suprafaja insAminlata
exploatrilor
SUPRAFATA
I
EXPLOATAR11
(hectare)
Total
O-
5- 10
10- 20
20- 50
. .
. .
.
50-100
100-200
200-500 .
Peste 500
.
.
totalA
12.850
100,0
65,1
74,9
35,8
24,2
83,1
4.600
3.110
180
5,5
1.715
1.015
540
400
520
950
13,3
% din
suprafga
100,0
7o
2.460
560
,,,
Cifre abs.
in mii ha.
70
3.280
.
.
0,
Cifre abs.
in mii
17,1
55
1,7
13
5
4
3
0,4
0,2
0,1
0,1
78,6
72,7
7,9
4,2
66,1
3,1
4,1
60,3
51,3
39,5
7,4
28,1
Sursa : Buletinul Informativ" Ministerul Agriculturii i gomenrlor.
Tabela
Cultura cerealelor in anii 1931-1938

PLANTE
1931
1932 1 1933
1934
1935
1936 1 1937
1938
Suprafete cultivate (mii de hectare)

Grau de toemnii .
Grau de primavera
P orumb
.1
Orz de cama
.1 3.182 2.637 2.877 2.762 3.132 3.124 3.240 3.654
.
.
Orz de primavera
Ovaz
. .
.
.
Hrisca
Altitud
318
5.005
1.729
830
374
1.672
827
358
10
66
10
71
397
232
239
4.776 4.827
84
86
1.703
792
333
16
77
871
Secara de toemna
Secara de primavera
Mei .
284
4.755
97
1.822
11
14
65
6
13
81
806
308
337
5.169 5.260 5.089
80
77
91
1.574 1.530 1.420
797
804
781
413
380
438
8
71
3
7
14
8
62
3
16
273
5.034
9b
1.155
649
464
21
14
53
3
34
3
15
12
Productia (mii de chintale)

Grau de toamna .
Grau de primavera
Porumb
. .
.
Orz de toamni . .
Orz de primavera
Ovaz
Secar de toamn
Secar de primavera
Hrisca
Maturi
35.346 14.059 30.437

1.479 1.056 1.969
60 633 59.930 45.544
1.231
721 1,100
12.913 13.950 17.743
6.702 6.427 8.064
3.461 2.567 4.332
127
85
104
593
719
781
34
35
25
276
218
112
1 9.05 24.881 32.734 36.060 47.570

1.629 1.366 2.297 2.038 1.554
48.462 53.792 56.120 46.560 52.231
579
672 1.116 1.051 1.235
8.134 8.566 15.003 8.412 6.997
5.633
2.046
64
477
47
185
5.937
3.171
5.158 4.605
4.460 4.390 4.980
72
61
152
113
469
453
277
238
22
19
20
22
137
346
189
213
8.471
Sursa : Anii 1931-1936. d 'ni Buletinul Informativ", publicatiune a Ministerului Agriculturii e Dome
niilor; anii 1937 si 1938, chipa Statistica Agricola", publicatiune a Institutului Central de Statistica.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
342
Tabela 3
Cultura plantelor alimentare in anii 1931-1938

PLANTE
1931
1932
1933
1934
1935
1936
1937
1938
Suprafete cultivate (mil de hectare)

Fasole in ogor .
Fasole printre porumb
mazAre
unte
Bob
Niut
Cartofi in ogor propriu
Cartofi printre porumb
Ceapi
115,2
923,6
13,9
16,4
2,7
1,7
191,8
84,5
19,6
28,8
VarzA
120,1
102,5
923,7 1.010,4
13,8
16,9
13,4
14,8
1,9
2,0
0,8
190,7
73,3
18,9
26,1
1,5
198,0
87,6
20,6
27,1
111,8
924,1
30,3
16,0
2,3
99,1 105,5 100,8

81,1
985,6 1.061,0 951,6 1.005,3
38,3
51,9 40,8
45,2
13,0
15,9
18,6
21,9
2,2
2,2
2,6
1,7
2,0
2,2
204,5 206,7
85,0 89,8
20,3 20,6
28,0 27,2
6,1
216.4
98,0
25,5
28,1
3,0
1,8
207,8 203,1
96,4 115,0
24,8
22,0
27,2
27,6
53,6
45,9 56,8 46,1
43,2
Pepeni verzi si galbeni .
45,2
43,3 42,3
7,9
6,1
5,6
6,6
Dovleci in ogor propriu .
6,9
5,6
6,8
6,0
Dovleci printre porumb . 1.020,3 1.039,3 1.163,9 1.031,9 1.164,1 1.250,0 1.130,5 1.218,1
30,2
28.0 27,6
Alte plante alimentare . .
27,3
27,7
28,4 40,8 41,9
(Product1a mil de chIntale)

Fasole in ogor propriu .
Mazire
Linte
Bob
Nut
Cartoft in ogor proprio

Ceapi
Varzi
623
738
668
458
303
1.739 2.066 2.045 1.562 1.924
355
215
346
610
443
90
104
112
105
165
111
1.019
2.221
119
87
984
2.323
209
92
31
17
19
16
17
20
21
13
10
13
16
48
19
12
1.123
2.181
148
18.502 16.097 13.645 19.217 18.950 19.424 15.307 16.558

1.582
1 137
3 006
1.155 1.374
1.022 1.141
2.905 2.818
1.702
978 1.543
2.848 2.106 2.735
1.499
884
1.271
1.559
1.054
2.276
2.329
1.072
2.780
Pepeni verzi si galbeni . 5.548 4.150 3.912 2.514 2.652 3.383 1.932 2.195
Dovleci in ogor proprio .
391
516
312
234
306
511
239
447
Dovleci printre porumb . 20.002 22.178 20.278 20.215 20.047 23.737 17.653 20.099
Alte plante alimentare .
1.056
917
881
792
734
868
1,493
1.486
Sursa: Statistica AgricolV, publicatiune a Institutuluf Central de StatisticA
www.dacoromanica.ro
ANEXE
343
Tubela 4
Cultura plantelor industriale in anii 1931.-1938

PLANTE
1931
1934
1932
1935
1936
1937
1938
Suprafete cultivate (hectare)

162.289 162,317 163.081 200.801 191.184 204.446 193.125 200.4/4
Floarea soarelui
Rapita de toamna
)51.020 ti1.953
Raoita de primavara 67.000 46.000 39.000 58.000 127.000 92.000 139.131 23.686
48.727 47.713 47.874 45.690 46.362 50.380 47,827 49.958
Cfinepa
27.746 21.886 18.774 25.530 31.327 28.591 20.660 16 171
In
Bumbae
91
1.524
336
1.172
2.198
- - -
Mutar
Sola
Stecla de maim:
Tutun . . .
1.367
919
645
1.461
1.744
3.188
3.996 11.655 10.090 4 672 1 908

- 20.411 48.253 94.691 57.648
20.072 18.380 43.106 37.155 36.760 29.231 28.176 46.775

16.127 10.263 10.103 9.980 17.978 18.261 14.271 14.875
Mac
Pida
Cicoare
Anison
Hamel
Alte plante industriale
4.275
109
530
140
85
5.709
4.386
4.159
183
491
378
66
370
81
4.706
1.067
442
558
29
21
16
2.571
5.351
3.210
2.710
1.579
573
592
44
6.244
5.093
2.689
1.549
363
279
42
9.962
7.72
1.906
1.745
2.308
2.808
1.841
60
251
15
2.06
59
43
20
2
Eroductia (mil de chintale)

Floarea soarelui .
Rapita de toamni
Rapita de primavara
Cinepi (saminta)
Camp& (tutor)
In (samanta)
In (fuior)
.
.
.
Bumbac
Mutar
1.476
1.553
1.713
1.706
1.620
265
192
269
173
498
227
193
189
190
272
259
93
56,0
2,3
260
246
93
75,0
2,3
17,8
195
227
114
133
71,0
0,3
5,2
Soja
Stecla de zahar .
Tutun
Mac
Rion
Cleoare
A nison
Hamei
Alte plante industriale
107
63.0
3,8
- -
48
9,1
95 0
4,3
39,6
115,0
f 351
504
1138
231
292
136
118,0
9,6
51,8
372,0
184
197
73
94,0
13.0
14,6
672,0
451
83
214
230
57
31,0
14,1
5,0
522,0
3.097,0 3.029,0 6.784,0 6.481,0 6.265,0 4.266,0 4.192,0 7.201,0

113,0
25,6
0,5
7,0
0,9
0,5
78,0
71,0
19,7
2,1
41,1
0,6
0,2
28,0
63,0
21,9
3,8
38,2
59,0
26.3
6,2
70,5
130,0
12,2
0,4
3,8
0,1
0,1
78 0
46,0
3,9
0,2
62,0
6.1
94,2
151,0
15.2
10,5
5,1
103,0
13,4
6,5
45,3
117,0
11,8
2,9
67,1
1,6
2,0
0,3
24,0
1,6
0,3
118,0
0,1
49,0
Sursa : Statistica Agricola", publieatiune a Institutului Central de Statistiel.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
344
Tab ela 5
Cultura plantelor furalere in anii 1931-1938
PLANTE
11931
1932
1934
1933
1935
1936
1937
1938
Supreete cultivate (mii de hectare)

Lucerna
Trifoi .
Dughie
Alte fan* cultivate
Radacini de nutret
126
152
157
122
144
126
157
302
221
168
218
203
36
33
35
122
126
1391
143
164
171
185
181
2C6
225
212
203
209
47
173
183
150
195
163
182
40
44
4.252
39
5.059
69
3.916
4.798
20
5.492
5.502
28
6.824
43
2.428
2.865
229
40
41
(Productia mil de chint le)

Lucerna
Lucerni stimanta
Trifoi
Trifoi samanta .
Dughie fan
4.019
270
5.073
3.675
258
4.044
3.627
50
3.769
3.913
11
17
4.044
4.841
4.557
341
321
127
31
3 618
4.241
4.177
3.365
42
3.785
61
5.465 3.841 4.393 4.465 4.153 4.340 3.711 4,093

Alte fanete cultivate
4.670 4.055 3.526 4.449 4.350 5.569 4.751 5.428
Radacini de nutret
Fainete naturale . . 26.130 27.135 25.666 25.534 26.735 25.694 35.539 35.382
Paie de cereale . . 212.829 191.944 221.184 166.805 184.416 174.135 81.358 93.097
Tabela 6
Cultura vitei de vie in mill 1931-1938

FELUL VITE1
1931
1932
1933
1934
1935
1936
1937
1938
Suprafete cultiva te (mil de hectare)
Total.
Vite altoite
Vite indigene nealtoire
\rite de ptoducatori dtrecti
Total.
240
108
38
94
273
273
106
106
27
140
27
140
273
106
27
140
Productia mil de hectolitri)
8.749
273
106
27
140
7.8151 7.5141 8.704 10.458
273
366
.106
366
121
121
27
140
26
219
26
219
6.706 10.614
9.656
Vite altoite
.
4.229 3.3251 2.9581 3.299 4.526 3.050 3.868 3.691
Vile indigene nealtoite
6601
6931
981
598
1.349
786
622
632
Vite de producatori directi 3.171 3.830 3.8631 4.619 4.951 3.058 5.333 5.333
Productia medie lit hectar (hectolitri)

Total
Vite altoite
Vite indigene nealtoite
V1te de producitori directi
36,5
39,2
35,3
33,8
28,6
31,5
24,2
27,3
27,5
28,0
25,4
27,5
31,8
31,2
28,8
32,9
38,2
42,8
35,9
35,3
24,5
28,9
21,9
21,8
29,01
32,11
23,8
28,0
Sursa : Statistica Agricola", publicatiune a nstitutului Central de Statistica
www.dacoromanica.ro
26,4
30,6
24,2
24,5
ANEXE
345
Tabela 7
Productia miilocie la hectar in anii
1931-1938
(Chintale)
PLANTE
1931
Grau de toamna
Grau de primavara Porumb
Orz de towline'
Orz de primavara
11,1
5,2
12,7
12,6
7,1
Ovaz
Secara de toarnna
Secara de primavaril
7,7
8,7
8,4
Mei
Hrici
Maturi
10,1
6,8
2,2
Fasole in ogor propriu

9,7
2,4
10,6
6,8
11,5
6,3
96,4
18,7
Mazare
Linte
Bob
Milt
Cartofi in ogor propriu

Ceapi
Varza .
Pepeni verzi ei galbeni
Dovleci in ogor propriu
Dovleci printre porumb
Floarea soarelui
Rapita
Cinepa, saminti
Cinepa, fuior
58,1
104,4
103,5
64,9
19,6
9,1
3,9
4,7
5,6
4,8
2,6
In, seining
In, fuior
5,3
4,6
12,5
8,6
8,1
8,1
7,6
6,6
10,2
7,0
11,9
8,E
2,4
6,6
6,5
9,2
7,9
84,4
10,7
8,2
9,4
12,8
10,3
9,7
11,5
93
9,0
6,91
5,1
9,6
7,2
4,8
6,8
5,7
6,2
7,2
6,8
6,1
16,9
133
9,6
2,3
5,2
1,9
12,4
6,2
9,6
7,1
6,0
66,9
6,1
6,5
7,1
93,9
54,2
15 6
55,5
111,1
104,1
90,4
63,9
21,3
9,6
4,2
4,5
5,4
4,3
2.5
689
17,6
43,6
101,5
54.5
55,9
65.1
17.3
19,5
8,4
2,9
15,8
10,1
6,9
3,9
5,4
5,7
3,3
Mutar
3,4
2.8
154,2
7,0
6,0
5,0
132,2
6,1
5,7
Bumbac
Sfecla de zahar
Tutun
Mac
Ricin
Cicoare
Anison
Hamei
Lucerna, fin
Lucerna, samanta .
Trifoi, fin
Trifoi, siminta
Dughie, fin
32,0
2,1
33,3
2,2
23,1
Alte fan* cultivate
24,9
. . .
. . .
19,9
18,5
130,2
4,1
6,6
6,9
1,7
164,8
6,9
4,5
157,3
6,2
5,3
7,9
6,9
111,0
7.0
52
30,1
2,1
28,8
2,2
20,9
22,8
18,4
18,0
123,2
101,1
5,4
45
28,8
0,4
25,8
0,8
19,2
21.6
17,5
20,0
100,1
7,9
4,4
10,4
8,7
5,4
7,5
83
7,2
6.3
6,5
18,9
7,4
2,1
9,1
7,0
7,8
7,7
91,7
1936 1 1937 (1938
10,5
7,5
11,1
10,7
9,6
11,5
5,9
6,6
9,9
14,0
9,8
10,5
10,7
8,8
7,5
6,1
22,0
6,3
1,9
11,8
6,5
9,4
7,8
89,8
6,1
7,1
5,3
6,7
12,9
4,5
1,6
8,9
6,0
8,1
6,2
73,7
13,0
5,7
10,4
12,9
6,1
7,1
10,6
7,8
7,0
7,1
18,0
3,7
1.9
9,8
7,6
7.8
6,9
81,5
20,3
48,7
14,1
17,4
16,2
47,4
77,5
61,4
46,6
60,4
97,4
74,9
75 5
42,5
83,5 100,7
44.6 51,8
39,2 42,7
19,0
15,6
16,4
9.3
5,5
4,6
5,8
4,7
9.0
5,4
3,8
11,5
30,9
17,2
8,4
3,9
4,2
4,9
3,6
3,0
5,6
3,4
4,6
170,4
7,2
4,5
3,8
164,3
6,5
6,8
31,1
0,1
0,1
4,1
5,4
3,6
2,9
- - - -
Sola
Fanete naturale .
Paie de cereale .
Radiicini de nutret
1932 (1933 I 1934 1 1935
4,4
3,6
174,4
5,9
5,5
5,7
159,5
6,8
4,8
29,5
26,6
0,2
0,2
16,3
16,8
19,5
19,6
17,9
18,9
15,0
16,0
111,7 105,0
62
43
4,1
e6
3,5
4.1
3,5
4,6
9,1
5,1
7,1
3,1
77
6,6
146 0
8,2
5,4
5,7
84,6
6,4
5,4
30,5
0,3
27,3
0,4
19,3
20,8
18,2
15,0
118,9
37
26
7,4
4,4
148,8 153,9
7,2
7,8
5,0
5,'7
4,2
5,0
124,8 155.0
7,3
7,7
5,2
14 2
33,6 361,6
0,1
30,3
0,2
14,0
20,2
12,7
19,0
114,6
0,2
35,0
0,3
17,6
22,5
19,8
14,P
122.3
Surge : Statistica Agricola", publicatiune a Institutului Central de Statutica.
www.dacoromanica.ro
Tabala 8
Nunartd masinllor si uneltelor agricole in diverse Cad

Anul
TkRI
2.ceini;
tului
Anglia .
Austria .
.
.
1931
.
Belgia .
. .
Bulgaria . . .
Cehoslovacia .
1930
1930
1931
1930
Teren
arabil
hectare
,r2 *5
VE F.
Motoare
Tractoare
2e2
2.453
788
616
xe Cucu
interni
9 -. '
5.443
1.929
1.214
3.491
5.912
fiMoteare
eombustiune
- - 528.782
332.249
208.850
73.708
5.730
30.732
24 142
126.158
322.119 1.388.695
142.186
29.966
8.091
9.399
49.954
203.505
170.714
655.522
2.623
0.506
1.273
6.650
73.614
49.488
1.013
1.108
34.833
2.749
1.622
16.210
150.586
128.088
10.496
.
.
20.478 15.565
24.118
1.075
0.509
578
13.258 16.986
1.677 2.233
73.380 1.169 841
1933
1929
1929
1934
1930
797
30.210
313
2.430
16.013
1.166
Lituania .
Norvegia .
Rominia .
.
.
.
1G30
.
.
2.632
0.676
14.000
--
544
889
3.257
1.936
4.380
11.885
325
17.275
1934
130.000 12.037
196.972
33.638
6.247
_
131.846
164.494
124.600
2.142 4.968
22.737 21.842
1.103
1.130
555
1.924
26.792
269.578
14.150
159.491
197.577
177
37.274
273.566
614.200 1.308.013
181
3.509
50.898
124.408
800.000 *) 100.000
439.003
6.764
*)80.000
- 2.093.000
370.128
258.615
Separatoare
39.008
271.905
370.000
Batoze
toare
114.469
33.016
3.365
362 402
4.266
si seceri-
26.535
28.770
7.137
223.361
Cositoare
24.866
73.120
8 302
161.892
2.896
50.384
27.336
Germania .
Grecia . .
Irlanda . .
Italia
Letonia . .
Ungar%
U.R.S.S.
81.309
19 532
4.313
1936
1929
1929
1930
1929
1929
1935
Seminitoare
21.105
885
1.373
1.617
4.321
Danemarca . .
Elvetia . . . .
Estonia . . . .
Finlanda . . .
Franta . . . .
.
Pluguri
electrice
4.374
27.012
42.000
48.081
999.771
606
10 195
27.145
17.127
17.479
97.690
55,000
44.268
769.285 1.308.039
443.223
13.362
--
1.369.921
165.491
-1-1
')
Estimatiuni.
Surma : .,Buletinul Informativ", Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
www.dacoromanica.ro
347
ANEXE
Tabelo 9
Evolutia preturilor produselor vAndute i cumpArate de

agricultori i evolutia puterif de cumpArare a agricultorilor
ludir! 1927-1929-100
Anii
1930
1931
1932
vAndute
63,7
49,3
43,4
41,2
42,4
.
.
1133 .
1934
1935
1936
47,1
52,8
59,9
1937
....
1938 .
1939
1940
Produse
62,9
67.6
96,2
Produse
cumpdrate
Puterea de
cumpArare
94,2
82,4
74,5
72,4
72,6
77,3
81 5
85,1
87,3
94,8
155,3
67,6
264,5
324,2
68,5
58,2
53,6
55,3
59,8
58,3
56,9
58,4
60,9
64,8
70,4
72,1
71.3
61,9
1941
Septembrie
Octombrie
Noembrie
Decembrie
1942.
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mal
lunie
Iulie .
August . .
Soptembrie
Octombrie
Noembl ie
Decembrie
181,1
188,8
.
194.201,1
362,1
253,7
201,9
205,8
207,9
51`.8,3
215,6
225,7
245,5
252,3
303,4
287,1
287,5
297.315,2
353,4
424,3
440,4
467,1
491,5
495,1
515,1
539,5
571.4
616,2
627,4
711,4
800,2
45.3
47,6
46,7
44,5
43,9
45,6
47,7
46,8
53,1
46,6
42,8
41,7
39,4
Produse vandute i a) Cereale ; b) An.male ; e) Planle alimentare ; d) Produce

animale.
Produce cumpirate : a) Produce alimentare si de uz osmio
InciltAminte ; c) Fiearie ; d) Materiale de constructie.
b) ImbrAciminte
Puterea de eumpArare a agricultonlor reprezinta raportul futre inclicii pretu-
rilor produselor vindute 4i inclicri preturilor produselor cumpArate.

Preturile pe baza cfirora s'au calculat filo:11M sunt :
Anii 1927-1940 preturi uniese de Min. Agriculturii si Inst. C. S.
Pereoada Septembrie 1941 /a N, culegeri de piAti fAcute de lusttutul Central de StatisticA.
Pentru perioada 1927-1940 s'en folosit preturile medii de pe tard, dupti Inregistarile existente.
Pentru perioada Septembrie 1941 la zi, s'au fiicut medii de preturi ponderate
regional, pe baza gradulai de integrare a regiunilor respective agro-geografice In economia de schimb.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
348
Tabela 10
Evolutia prefurilor produselor vandute de agricultori

Indici 192749 -100
Anii
Cereale
Plante
alunen-
Animale
tare
Produse
animal e
Produsele
vindute
de agricultori
1930
42,6
48,3
83,8
75,2
63,7
1931
34,8
35,6
60,2
61,9
49,3
1932
42,3
28,7
42,1
52,3
43,4
1933
37,6
26,6
48,6
41,2
1934
44,3
26,5
44,41,-
47,8
42,4
1935
49,1
33,4
43,2
53,5
47,1
53,3
46,3
50,1
57,9
52,8
1937
61,8
52,7
56,6
64,2
59,9
1938
59,-
(50,-
66,7
64,9
62,9
64,5
72,7
65,3
72,8
67,6
94,5
96,4
97,6
96,8
96,2
165,6
180,1
185,7
174,1
214,1
226,-
191,4
221,5
224,9
165,8
164,3
180.2
185,8
181,1
169,2
174,7
176,7
241,4
232,3
1936 .
1939 .
1940
1941
Septembille
Octombrie
Noembrie .
Decembrie
1942
271,5
227,-
lanuarie
Februarie
Marne
188,9
193,2
Aprilie
208,2
176,6
185,5
187,7
197,2
217,2
233,4
245,5
196,-
Mai
222,-
Nate
228,8
238,5
397,7
352,7
334,3
347,7
350,3
Iulie
Augus t .
Septembrie .
Octombrie .
Noembrie
Decembrie .
.
.
26,l
233,7
254,273,9
283,7
232,-
239,3
245,5
253,6
256,7
261,1
242,5
237,5
233,2
228,7
235,-
254,2
193,8
200,3
194,8
197.6
200,9
258,7
263,8
271,2
276.1
300,7
317,4
374,8
188,8
194,201,1
253,7
201,9
205.8
207,9
215,6
225,7
245.5
252,3
303,4
287,1
287,5
297,315,2
Cerealele cuprind: gam, porumb, orz si oviiz.

Animalele cuprind: boat ingriisali, bol de jug, porci grasi, vaci de lapte, viiei,
cai de munci si pisAri.
Plantele alimentare cuprind i cartofi, fasole si floarea soarelui.
Produsele animale cuprind: lapte de vacA, unt, ouii si Unit' nespalatii.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
349
Tabela 11
Evolutia preturilor produselor cumpArate de agricultori

Indict 1927-1929
Produse
Anii
alimentare
oi de uz
easnic
ImbrAci.
. .
mute
oi in-
100
Materiale
Fierrie
cilltAminte
de constructie
Produse
cumpiirate
103,4
88,9
95,5
91,3
94,2
1931
103,6
71,-
82,8
69,7
82,4
1932
97,4
62,1
75,3
60,7
74,5
92,-
61,7
73,8
60,8
72,4
88,6
64,6
70,-
59,1
72,6
91,8
70,4
71,7
64,3
77,3
102,9
70,6
78,4
65,4
81,5
1930 .
1933
1934 .
.
.
1935
1935
1937
1938
103,-
74,3
88,8
82,-
85,1
103,1
77,7
90,-
86,4
87,3
104,1
87,9
108,4
94,5
94,8
131,2
168,2
168,1
157,5
155,3
183,8
320,8
410,6
460,8
442,5
227,7
304,9
307,4
315,6
219,8
264,5
324,2
711,8
535,7
552,9
596,9
636,9
637.7
662 6
698,3
398,9
333,3
342,2
357,4
744,1
393,9
395,5
416,9
465,6
573,9
398,9
287,3
306 5
307,3
322,8
345 3
383,7
395,7
403,7
409,6
432,9
453,5
477.4
1939
1940 .
1941
Septembrie .
Octombrie
Noembrie
Decembrie
1942
. .
. .
193,-
. .
Mai
lunie
luhe
August
Septembrie Octombrie
Noembrie .
Decembrie
358,1
lanuarie
Februarie
Martie
Aprilie
222,5
256,2
.
.
275,6
290,7
264,6
296,1
301,3
312,6
323,2
339,.
.
418418,5
432,5
601,1
776,9
882,7
927,9
973,5
370,373,3
379,5
:',85,3
262,1
263,1
259,5
362,1
363,4
558,3
424,3
440,4
467,1
491,5
495,1
515,1
539,5
571,2
616,2
627,4
711,4
800,2
Produsele alimentare fi de uz costae cuprind: sure, zahr, orcz, otet, sod& de rufe, sipun, petrol
lampant, tutun oi chibrituri.
lmbrdcdminte i tact:Wm/ale cuprind : americi, atambi, barchete, opinci de pide, bocanci, talpi
bumbac i atit de cusuL
Pierarta cuprinde: fier lat, fier pentru potcoave, cuie de sarmi, caiele, fier pentru plug, 1180, cierna
(urea, coma, topar, gileat, ceaun 5i seeerA.
hinter/ale de constructle cuprmd : var nestins, scfinduri de brad, tigli de fabrici, atieli de geamuri
tabl neagri.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
350
Tabela 12
Situatia agricold comparativA a (loud grupuri de tOri din Europa

Populatia ocu- Numarul persoa- Numarul capepati cu agricul- nelor ocupate in telor de vita pe
TA
turn, in procente,
fat& de totalul
populatiei active
Sapte
agricultura pe
km, de suprafata
cultivati
km, de supra-
fata cultivati
si de pfisuni
Randamentul
mediu de gran
pe 1933-1937
in quintale
metrice la He.
psi agrieole din
estul si sud-estul Europei:

Bulgaria
81
66
Grecia
54
61
28
(Jugarla
53
34
23
14
76
54
41
19
Romania
78
57
23
Turcia
Jugoslavia
79
63
98
11
29
46
71
29
17
53
88
27
Danemarca
35
21
93
31
Franta
36
33
45
15
Olanda
21
61
109
30
Suedia
36
27
61
24
26
43
23
Polonia
12
10
$apte tali dm Europa occidentalA si septentrionalA:
Germania
Lielgia
Anglia . .
Sursa: Date statislice de la Societatea Natlunilor.
www.dacoromanica.ro
INDEXUL GRAFICELOR
cuprinse in acest volum

Pa g.
Bonitatea i viabilitatea unittilor cooperaListe de cre-
dit, din Romania, la sfarsitul anului 1937 .

353
Bonitatea i iabilitatea unitatilor cooperatiste economice, din Romania, la sfarsitul anului 1937
354
3 si 4. Bonitatea i viabilitatea unitatilor cooperatiste de credit si economice intrunite, din Romania, la sfarsitul
anului 1937
355-3%
Bonitatea si viabilitatea totalului uniLatilor cooperatiste din Romania, la sfaritul anului 1937 .
3: 7
Bonitatea conducerii unittilor cooperatiste de credit
din Romania, la sfarsitul anului 1937 .
358
Bonitatea conducerii unittilor cooperatiste economice
din Romania, la sfarsitul anului 1937 .
34
8 si 9.Bonitatea conducerii unitatilor cooperatiste de credit si
economice intrunite, din Romania, la sfarsitul anului
.
1937
400-401
Bonitatea conducerii totalului unitatilor cooperatiste

din Romania, la sfarsitul anului 1937
Harta situatiunei economice si financiare a unitatilor
cooperatiste de credit, din Romania, la sfarsitul anului
.
1937
Harta situatiunei economice si financiare a unitatilor

cooperatiste economice din Romania, la sfarsitul anului
1937
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
X.
VoL
viabile)
(slab
mediocre
(neviabile)
slabe
(viabile)
bune
=.-..Unitati
1111111
Legendii
romane*ti
credit
de
Cooperative
1937.
viabilitatea
din
unitistilor
Romania
onului
Bonitatea
cooperatiste
finele
lo
Graficul
354
ANEXE
Grafieul 2
Bonitatea si viabilitatea unitcitilor

cooperatiste din Romfinia
la finele anului 1937.
Cooperative economice
romane*ti
565
28.94%
861
.....
526
44.1/Z
I:
2CDSZ
TOTAL
1.95Z.
minoritare
TOTAL
6o6.
Legendes
Unitati bune (viabile)
1111111
mediocre (slab viabile)..

slabe (neviabile)
www.dacoromanica.ro
ANEXE
355
Graflcul 3
Bonitatea si viabilitatea unitatilor

cooperatiste din Romania
la finale auk,' 1937.
Cooperative de credit*i economice

romanepi
dIMMI 1Mb MOM III OM
MEP OM
2a30 dMI IIMM MO
MIMI =.
0 4MED MEP MD
" 43.26% :=Z

MID dIED MIMI. 1.. dINM OM
11=0 1.
IMMII
707A4 afaart
minoritare
TOTAL,. /198
Legenda
illIll Unikiti bune (viabile)
mediocre (slab viabile)
slabe (neviabile)
www.dacoromanica.ro
356
ANEXE
Graficul 4
Bonitatea vi viabilitatea unitatilor

la finele anului 1937.
Cooperative de credit
romanevi*i minoritare
MED IM, NM =MD
IMm =NW MIND
11M.
1 SIM
41
M. gD ON= IMV IINIM MNO

Min MEN Om
IM 4=D
WMP IMO Sam amP OM
mr MIND
2.403
Om MI 4=1
rorAL
010
414'S
romiinepi*i minoritare
77,74Z 2.551
Legenda
bune (viabile)
...
......
--a mediocre (slab viabile)
111111 Unit6ti
slabe (neviabile)
www.dacoromanica.ro
ANEXE
351
G rancid 5
Bonitatea si ifiabilitatea unitatilor

la sfarvitul
anului
1937.
Tetalul cooperativelor din tard,romanevti *I minoritare.
Totalul unitatilor cooperahste din to 61romnoiti li minoritore vorificate.
Legendis
I ill.
Uniteli bune (vlobile)
1111111
....Unit(i mediocre (slab viobile)
1(0::;:
Unitli lobo (neviabile)
www.dacoromanica.ro
358
ANEXE
Grafical 6
Bonitatea conducerii unitatilor

la finale anulul 1937.
Cooperative de credit.
romanepi
TOTAL.- 4591
minaritare
TOTAL= 538
Legenda
HI I Unitc5ti cu conducere bunii
mediocr6
slabei
www.dacoromanica.ro
ANEXE
359
Crake' 7

lo finele anulul 1937.
romilnevi
TOTAL' 195g
minoritare
TOTAL.. 606
Legenda
11n Unitati cu conducere buna
mediocrii
II
II
II
slabei
www.dacoromanica.ro
360
ANEXE
Grafleul 8
Bonitatea conducerii unitcitilor

la finele anulul 1937.
Cooperative de credit 0 economice
romiine*ti
TOTAL: 654e
minoritare
TOTAL /.143
Legendci
Unitati cu conducere bum!,
SI
II
II
mediocre'
siab
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Grail cal
361
9

.cooperatiste din Romania
la finele anulul 1937.
Cooperative de credit
romaneei*i minoritare
707344 5./29
Cooperative economics
romanepi i minoritare
TOTAL' 2.557
Legenda
IIII Uniterti cu conducere !mina'
u mediocr
of
II
slabil
II
II
II
www.dacoromanica.ro
1111111111101111111111
'0
E
o
.5
pa
o
S e.
0
-I
.2
2
-0
'
.1
.0
:0
13
t,
I oi=:::.
.....
www.dacoromanica.ro
Ronla^nia
Situatia economica"
financiara' a
cooperative de credit pe j udete
la sfar*itul
anului
600..41%
Illiarl... ...or ,
-... f .
Apo-me
.
e
I/
I...
.-
./. -......: sAL. Ai
al
:..
0a /2e 0P...:..
.)
..
BIHOR
. ....
...
..... D 1I?
13
.
.
"' ........ i....:.

.
ll,
...:
-...
/3
SEVERIN
/2
/.1..i
I .
08 II ca
DI
..
:.
53 To p 1
CARAS ,...
..
..
St
..
7/
..
..
- ".
....
- -'
BALTI
.i
: es III
:2 e i
13/A9
IA1139 ..)-9 39
..
...
.:......
ff."'
2 mfa ...0..D..0..RHET. ....

.
iamiiiciiiiiit-:"
.
.
. . :' .
Ca
3 co
2
-.
.2
...
...
... 7
..... .
.. .....
F.A.M.GAREARA$
El
/0 /I.90
a.
..
.:
.. :
li
.
.... --
'
MUSCEL
.....
;* : : : .; VALCEA:
4 ....a
..
.:....
:CI* 39 /14::
..
; TI. GHINA
9i g
.....
:.
..\::*
*e
..
.
TUTOVA
CT- ALBA
CAHUL
.
-..,,..
.::
..
71
....
: R. SARAT
-- TE
..:..
5
'
I.
COVURLUI
/3
...
.
...
D
%.,..: /0
Ea
..
.24
- i BUZAU
ISMAIL
2S /9 .
. .....
25
:
.
11
i6 ..
RAHP OVA
2/
........
Di
lia
44 v .... .B.RJULA.
....- ..
..
*.
..1..
.
/0
.:":....x:ii*.:5 .21 ..
Pi
GORJ
........%..-. .
Ell En
**
..2 ..4 :12.'1.:
BRASOV
6
.38
' '
B'
C3 No
:-
:-...."
'. . ' .
P.LITN.A..
..4
LAPUNA
S
Clam
..... TR.:E.! "S. CAUNE%

-
C::I
..
BACAU ..
....
'
rAi.c. 1: ../8 ..../ .2.. 0.
- -- -
...:
BV.ASLUT
TARNAVA :
ROMAN:. .
.:
24 47
t..,..
_iJ
14
c=1.0. um
unitatilor0 . ....,
..
0 II/3 /5
..
CIUC
.
v.ri
:'
-...
% .././
;...
..:
P. NEAMT
.... -
Li 11 Di
.IA. SI
%. II 2P o
9 :-....
'..'
-' -
29
70:RHEI
....
.%:73
'
--
BOTOSAN.i.
CAMPUL L UNG
-:MURES
..
.
.
.....:.:SUdEVA
. .. . .
HUNEDOARA
..
.0
'
SOROCA
.
":'..
..-
ta
If 27 6
. % ALBA *. '''''''''''''''' ***
...
.t_JO
....
DOROHOI -.
...,....
..
:.
242
--
....-.
0 25 5
Nam e
'
it
1.,
RADAuTi
.....
TIMIS
..
/4
0 II
e . 9 /o
......
..
\o
..
..
pla...:
II
'
pie
, Ls f ...... ....:. '
'
-. ... . .. t9
Ill....:
...
14
TURDA
....I.
/9
........... ..... ......
11
....*
......:. .
tee OW"
'
.-
.-*
oast
-.....
NASAUD
.....
.:...o.o
. /2 // //
o/o o/o 20
00. 4111110gt.
CLU1
....
....
.
-..
C3
2 /3
'l..
..
I'
ey --..
2
*.....4......
Il '
-
, ..
...-
I.. 0
=I
..- ** SOME$
e.:
...
st
%./
11
::
1-"-...
MARAMURES
0n ia .:
..
HOTIN
.0. N./..,c:
..
..
.'
le STOROJINET ...CERNAUT1
.. ...
.
1937
SATUL MARC '''
IL
99
OLT
27 85 45:
74 24
CONSTANTA
ROMANATI
37 fad 59.
.....
...
DURO STOR
3o
/04 49
Legenda:
81 .14
'. TELEORMAN
Uniteiti bune
Unitti mediocre
1011
"mos
www.dacoromanica.ro
Uniteiti slobe_
Romania
Situatia economicii i financiar a

unitiitilor cooperative economic pe judete
SOROCA
MARAMURE$
IASI
.. LAPU$NA
.
.*
... . TARNAVA
***** ..
MICA....
ODORHEI
43
TUTOVA
.. '
, TREI SCAUNE
TARNAVA :
.
MARE
... ......
..
4'
CONSTANTA
www.dacoromanica.ro
INDEXUL
numelor proprii mentionate in acest volum
Alexandrescu Vladimir 185, 186, 236
Andrei C., Pr.

Antonescu Ion, Prof
Arbore I., Pr.
Argbir N..
234,
ns
322
105
236
Hirai Vasile
238
266
322
Bonta Roman
Braghini Justin
Exarcu Gh
236
Gilan A. G., Dr. . . . 57, 71, 115

Garboviceanu Petre, Prof. 236, 237
Garboviceanu P. Petre . . 236 237
Garoflid C
321
Geblescu Serban
97
Ghenzul V
235
263
Ghitescu Stan
Gorciu Cicero
Gormsen M.
Caftangioglu Vintil, Ing. agr.

Calmuc L
Cilniceanu C., Prof.
Cancicov Mircea
Cantuniari N.
Cazacu Gh
Cernitianu C., Prof.
Clociinescu N
Ciuc Mihail, Dr. Prof. .
230
111
322
307
238
238
322
236
322
317
Ciulei St. Gh., Dr. . .
Constantinescu Alexandru
321
322, 325
Constantinescu K. G, Prof. . 322
Contescu D-tru, Prof. . . . . 322
Corniteanu N., Prof.
231, 235
317, 322
Cosma T. Nerva, Dr. . 107, 234, 235

Cristea Tiberiu . . 233, 234,y, 235
Dumitrescu-Bumberiti G.
Guciujna, Preot
231
196, 197
322
235
Haret Spiru
236, 237
195,
Grintescu Ion, Prof
Ionescu-Briila G.
Ionescu-Siseti G., Prof.
Madgearu N. Virgil
Manolescu Ion, G-ral
Mihalache Ion
325
313, 322
137
230
138, 158
159, 163, 268
Minescu G
181, 218, 237
Mladenatz
238, 241, 286

Gyomoslav, Prof. . 137
238
www.dacoromanica.ro
233, 234
ANEXE
364
N
Nasta A., Prof.
Nedelcovici AL, Ing. silvic
322
232
Rizmeritli N
Rist Charles
Romacan Gr. Mihail
238
307
o
Opresco C
186
Siulescu Nicolae, Prof.

Savitski D
Sivulescu Traian, Prof.
Sescioreanu C.
287, 288
322
235
322
229
235
304
Sf eat P.
T
233, 238
238
R
Rimniceanu Ren 181, 191, 237, 241
Roll Petre
Slitinescu Al. Sever, Lt.-Col.
P
Pienescu Mircea .
Porumbeanu Paul
233, 283
Negoescu Coman
Nitescu Voicu
235
252
286
236
Tatos I. I.
Teodorescu C. Ion, Prof.

Teodorescu Paul, G-ral
Teodorescu T. C. . . .
.
.
Tocili, Insp. G-ral Incop.
www.dacoromanica.ro
179, in
232
186
228, 229
286, 307
.
97
.
.
CUPRINSUL
(Volumul I)
C UVANT INAINTE
PARTEA I-a
SCHIMBURI
CAP. I
REALITATI i51 CARACTERISTICE
a) IMPORTUL
Pagina
A) ReaMaple Importulal nostru

I. Aspect general
H. Realittifi/e impartutut pe diverse mdrfuri
Structure internd a irm.porturitor pe diverse narfuri
Repartitia importurikrr pe fdri .1 valute
13
13
14
B) Caracteristicile importulul
24
I. Caracteristice Cu privitre la natura mdrfuritor tmportate .

Caracteristice cu privire la tarite de provenientd ale importuritor
C) Concluzluni Imperative privitaare la Import
L Contra/el pozitiv al schim,buri/or cu strdindtatea . . .
II. Stimularea
organizarea proolucfiel interne fi industrializare
D) S1nteza realititilor lniportulul
25
15
20
26
26
27
27
29
t3) EXPORTUL
A) Res1ft11e exportului nostru

Aspecte generate
Real:Lag eu privire La natura nulrfuritor exportate . .
Reatitclft cu privire la repartitia exporturilor noastre pe tdri
culicd pe diverse cantravalori
IV. Reatit4i/e exporturiZor In compensatie"
www.dacoromanica.ro
33
33
40
47
56
366
CUPRINSUL
Pagina
Statistica exportwilor in compensatie . .

ConstatAri cu privire la exporturile in compensatie"
B) Caraoteristica gi slides& realitAtilor exportului
60
62
65
7) BALANTA SCHIMBURILOR SI A PLATILOR

A) Res11tAt91e balantel comerciale
72
Evolutie $t soldurt . .
Con junctura extern. gi desechilibrru/ balantej,
Semnale de alarmd
B) RealitittEe balantei de plAti . .
72
73
74
81
I. Activ fi pasty
U. Disjunctiune tntre activ gi pasiv . . .
III. Consecintele desechilibrului balantei piiitilor
81
IV. Necesitatea respecteirei obligattilor de plata

V. Imperativele balantei noastre de plati . .
Recuperarea devize/or pentru alimentarea activului balan1 pldtilor
83
89
93
94
97
Pozitia Bilneil Nationale fard de ba1an4a pialtilar. .

C) Sintezit gi conoluziuni
L Sinteza
101
II. Imperative
108
99
...
101
CAP. II
PLAN DE POLITICA ECONOMICA
Continut
Principie generale de mecanicl econcnnicd
113
119
PARTEA II-a
POLITICA COMERCIALA EXTERNA
CAP. I
REORGANIZAR.EA g DIRIGUIREA IMPORTULUI
Vita gi practice administnitive
0 primi serie de imbunitigri

Reorganizarea Contingentisei gi a oontrolului importului
I. ReorganizOrt materiale gi ardine internd
www.dacoromanica.ro
135
144
146
146
CUPRINSUL
367
Pagina
Noua politicd a imix)rtului

Modificdrt La regitnul importaui
150
157
CAP. II
MATERII PRIME
A) Organizarea solutillor
I. Acoperirea deficitu/ui balantgi camercuble
I 61
162
U. Tratative externe
Studiul problemei materiilor prime .
Incurajarea import/dui de materii prime . .
V. incurajarea productiei nationate de materiet prime
B) Cifre si rezultate
163
168
178
182
187
CAP. III
REORGANIZAREA SI DIRIGUBREA EXPORTULUI
Restabilirea echilibrului balantei coznerciale

Doui conceptii, doui doctrine . .
Politic,a de reorganizare a exportului
I. Asociatiile de exportatori si producdtori pentru export
II. Constituirea i conducerea asociatiilor de exportatori .
III. Obiective/e asociatilor de exportatori si de proctu.cdtori
pevtru export
IV. Finantarea po/iticiei de export
B.I.N.A.G.-ul
.
.
.
204
210
213
219
222
224
227
228
Banca de Import-ExporL. .
Formarea si controlul preturilor .
V. Casa de Import-Export : Ratruinia . .
VI. Tdrgul permanent international arum/ de mostre .
.
VII. Coordcmare si speciali.sti .
VIII. Caracterizdri fina/e . . .
IX. Epilog ....
www.dacoromanica.ro
..
231
233
235
247
249
255
258
CUPRINSUL
368
PARTEA III-a
PRETURI SI MONETA
CAP. I.
EVOLUTIUNI IN SITUATIA COMERTULUI EXTERIOR
CAP. II.
NOI EXPERLENTE IN POLITICA SCNIMBURILOR
CU STRAINATATEA
Pagina
Banca Nationali i mandatul pentru devize

Libera negooiere generalizati a devizelor
272
,
27T
CAP. IIII
PRETURI SI MONETA
A) Preturi i putore interni de cumpttrare a monetei .

I. Specificul romdnesc in sectorul preturilor interne
II Program ci experiente de combaterea speculei # de stdpdnire a preturilor interne

III. Regimul Mere' negocieri generalizate i prepurile interne
Influenta preturilor externe urcate din cauza rAzboiului
asupra celor interne
Pshoza economd a rbizboului .
Circulatia monetarg
Exces de fiscalitate .
B) Paring i putere externa de cumpirare a monetei
C) Consecinte
298
298
301
306
308
312
314
322
325
329
PARTEA IV-a
SINTEZA
.
Indexul tabelelor cuprinse in acest volum
Indexul grafice/or cuprinse in acest volum .
Indexul numelor proprii cuprinse In acest volum
www.dacoromanica.ro
349371
399
CUPRINSUL
(voiumul II)
CAPITOLUL I
AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI
A. Formatiunea acestel autonomii
Pagina
B. Consecinta autonomiei economice a pluparului ; lupta lui

Cu concurenta
Concurenfa intern a marelui proprietar
Concurenta externa a productorilor mondiati
C. Solutiuni preconizate pentru indreptare
8
8
10
12
CAPITOLUL II
SPRE DIAGNOSTIC
A. Infiintarea Sectiel Cooperatiei" la Banca Nationali

B. Organele mobile de ancheti si verificare
C. Conferinte regianale pentru controlul eooperatist .
D. Concentraren si coordonarea rezultatelor .
21
24
27
31.
CAPITOLUL III
A. Unititile cooperatiste de gradul I

I. Aspecte ge neraLe
II. Situatii caracteristice

RI. Caracteristice C07711018 unitdttior de gradul I
IV. Bonitate, viabi/itate
B. La Fedenle
C. La Centralele cooperatiste
www.dacoromanica.ro
40
40
53
62
65
ea
75
CUPRINSUL VOL. II
370
Pagina
Aspecte generabe
Note speebfice .
La Cecopava .
.
.
La Centrala cooperativ6 de oonsum (Magazinul de gres)

3 La Banca centiala cooperativA
La Centrala cooperativA de organizare, indrumare si control
.
.
La Casa centra/a a Cooperatiet .
.....
D. Ca acterele generale ale intregii Cooperatii rominesti .
79
90
90
101
104
107
115
120
CAPITOLUL IV
IMPERATIVUL REALITATILOR COOPERATISTE SI
SPECIFICUL ROMANESC
A. Problema prealabile
136
Autantyrn'a cooperatistei
Auto-controlu/
...
Speeializarea ecmornicd
Operatiuni de mand,at
Problema Federatelor
B. Coordonarea reformei
Metode $t criterit
Principii/e reformes
II
'
136
148
156
168
188
192
192
198
CAPITOLUL V
REFORMA COOPERATIEI
A. Institutul National al Cooperatiei (Incop)

I. Semnificare generald .
II. Semnificdrt speciale . .
B. Reorganizarea structurei si functiunilor Cooperatiei .
1. P/anul constructiv de reforma ,si activitate cooperatistd
II. Reorganizarea La unittifi/e seitesti
.. ....
Reorganizare /4 Federate
Ap/icarea planului de organizare cooperatistG.
Final
www.dacoromanica.ro
211
211
220
240
240
154
272
280
305
CUPRINSUL VOL. LI
271
Pagina
CAPITOLUL VI
MEDITATIUNI LA CAPATAIUL ECONOMIEI RURALE
A. Meditatiuni asupra fenomenelor social-agrare din Sari

.
.
Constatiri privitoare la economia agrico/a
Considerafiura asupra poiiticei noastre agricole .
B. Meditatiuni asupra unor fenomene social-economice internationale
312
312
319
328
331
C. Meditatiani terminale
Indexul tabelelor cuprinse in acest volum .

Indexul graficelor cuprinse in aaest volum . .
Indexul nuimelor proprii cuprinse in acest volum
www.dacoromanica.ro
339
351
363
Executia .
Institutul de Arte Grafice

TIPARUL ROMNESC"
Reg. Cornell. Nr. 6631932
Bucure*ti, Str. Sitrindar 16
Octombrie 1943
www.dacoromanica.ro

M. Constantinescu - Politica Economica 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M. Constantinescu - Politica Economica 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MITIT CONSTANTINESCU

Edltura TIPARUL ROMANESC S. A. R. Bucure;ti

durere i. In aceiai ravna comuna de eliberare.

CAP. I. - AUTONO1VIIA ECONOMICA A PLUGARULITI

lui. Acest hotar, ce nu putea fi atins sau vatamat, de nimeni,

parat, l'au creat, ca entitate distincta de productiune, de sine

pamantului stenilor. iar Statul nu se &idea s aplice. cu nici

CAP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

gari i proprietarii de mosii, din pricina intereselor antagoniste

de interese individuale se nasteau printre plugarii nsi, cu

CAP. I. - ATJTONOMIA ECONOMICA A PLUGARTJLUI

B) Consecinta autonomiei economice a

plugarului. Lupta lui cu concurenta.

vat el insusi, prin recentele reforme, ca un atare factor in agricultur.

In spatiul intern al acestei lupte, el gOsea, in fata lui, pe

agriculturei industrializate, din marile tri exportatoare de

I. Concurenta interna a marelui proprietar.

productie, si-1 sileau a practica o economie de schimb, in care

CAP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

In adevar, reformele agrare dadusera sateanului un activ :

CAP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

aparitia modernd a unora din centrele noastre urbane, cu

Concurenta externa a producatorilor mondiali.

s, a evoluat si a devenit eccnomie de schimb, a produselor

renurilor cultivabile din tara, datorit reformei agrare din

Aici, pe pietele mondiale, la export, se incerca in fiecare

CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

mentionate, aceasta constitue povestea dureroasa a exportului

tatita, realizata de *lie mari agricole.

ma agrara din 1921, se afla astfel, singur, aproape dezarmat,

CAP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

financiare i telmice, ale unei industrii agricole mecanizate, intensive i rationale,

tare, ale unei traditii agricole de veacuri.

Solutiuni preconizate pentru indreptare.

CAP. 1. - ACTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

din 1921, care acorda Statului dreptul de a stabili # impune

lega problema redregrii productiei agricole # a economiei

tiunea de guvernare ; fie rutina unui birocratism comod sau

CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULl11

constituia singura msurg temporal* de In-

lturare a crizei, cu intreg cortegiul ei de consecinte grave.

L'AP. I. - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARLUI

astfel, Cooperatia, ca unica formula de organizare a economiei

gari, ca puternica parghie de ridicare i propasire a satelor.

Acest reflex organic de aparare al sateanului, In neegala

CAP. t. - AUTONOMIA VCOWOMICA A PLU(ARULUI

Acesta este procesul de analiza a fenomenului rural, ce

Romaniei, in aceasta calitate am avut prilejul sa stabilesc o

asa zisa operatiune de asanare a unitatilor cooperatiste. Se

AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGART_TLUI

afirma, In adevar, Ca' aceasta operatiune se efectuase aproape

cesara, pentru a se stabili, in chip amanuntit, intreaga stare

ori care ar fi fost ele, se putea apoi proceda la alcatuirea unui

CAP. L - AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI

Determinat de aceste preocupgri 1 cu acest cuget obiectiv,

unitati cooperatiste de gradul intaiu, la 71 federale, precum

iatist, in vederea stabilirii, pe cat mai precis cu putinta, a

A) Infiintarea sectiei oCooperatie

CAP. /I. - SPRE DIAGNOSTIC

Prin aceasta se sublinia, In chip hotArit, insemnatatea

tist si pentru a se putea duce mai departe opera de consolidare a Cooperatiei...".

Sectia speciala a Cooperatiei, prezidata de acest cuget

indeplinease urmatoarele importante functiuni :