UNELE ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACĂU

IN PERIOADA FEBRUARIE-OCTOMBRIE 1917 *

de D. ZAHARIA

Intrarea . Romîniei fui primul război mondiial s-a daitorat iintere-

'Selor de jaf şi cotropire aile claselor exploart:iatoon:"e caire se aflau la
conducerea ţărlii.
Din cauza situaţiei concrete, rezrulitată dim. iinrfringer.ille suferite.
cornandamentuil. suprem ail rarunatei blllI"ghezo-;ploşiereşti a ordonat retra-
gerea Wuipe1or ~n Moldova.
In timpu'l retragerii armatei, masele populare au avut de suportat
noi şi mari suferinţe. Îll1JT'ăutăţtlrea situaţiei matariaile a proletariatului ş.i
ţărăJni.mii, in condiţiilile exploatării oarpiJtalliste şi llllăcellliud. provooat de
acţiumiile ha-ăpăreţe ale claselor explootatoaire, a aViUt drept rezultat o
1

intensificare ia ~uptei 1revoluţionare ·Îiill!Potrtlvia ;regimului bwghezo-

moşieresc, pe întregul cuprins al ţăn-ii, iialolusiv al Moldovei, unde la
vechile si:lnioii şi nedieptăţi se adăugau nenorociri!le aduse de partici-
parea la război, ravagtile f ăoUJte de tif OOU!l exaJiltematic, liipsia de hrană,
imbrăcămiinte şi locuinţe. ·
Ziua de i!uoru pentru muncirori. s-a mări.t, fără oa salariile să fie
îmbunătăţite. Ţăranii erau obligaţi să supoote aprovizi0111area trupelor
de pe front ş.i a celor din spartele frontului. Popuilaţia judeţului Bacău,
conform hotlăI1îrilor luate, trebuia să aprovizioneze, ]mpreună cu alte aî-
t.evia judeţe dim. Moldova, urutăţi.!le ·aIU'Ill8ltei a 11--a, rapt pentru oare s-a
recUJrS la rechiziţionarea celor mai vairiate produse de la populaţia civilă.
Asitfel organele de aiprorvizionare ·aile armartJei a II-a f ăceaiu cu-
noscut prefooturii judeţu.lui Bacă.ru, rprti.n adrr'esa nr. 14379 dim. 8 februa-
rie 1917, oă. pentru rumtăţile resipectirve, eraru necesare tUll1Jar mairi can-
tităţi de produse 1.
~ Din aceste canitiJtăţi destinate airmatei, popuiliaţia judeţul]:Uli Bacăiu
trebuia să suporte o zecime. Re~ultă că, mar, IJlJUIDai populaţia acesitui

• Comunicare prezentată la a doua sesiune metodico-ştiinţiiică interregion<1lă a

S.S.l.F .. care a avut loc la laşi, între 28-30 mai 1961.
1 Fîn=BOO vag'Oane, paie=400 vagoane, orz sau ovăz=700 vagoane, porumb=300

vagoane, griu= 1000 vagoane, cartofi= 120 vagoane, fasole şi mazăre= 120 vagoane, vi tE'
pentru tăiat=300 buc. (Arh. Sfatului Popular regional Bacău. Fond prefectura, 1917, dosar
administrativ).
18 - Studii şi articole de istorie

https://biblioteca-digitala.ro
274 DUMITRU ZAHARIA

judeţ trebuia să predea 80 vagoane fin, 40. vagoane paie, 70 vagoane

orz şi ovăz, 30 vagoane porumb, 100 vagoaine griu, 12 ·vagoane cartofip
12 vagoane fasole şi mazăre, 30 vite pentru tăiere.
Pentru a putea obţine aceste produse, prefeetura judeţUJI.ui a _
luat măsuri care loveau în situaţia materială a !loouitoriilor dm sa.te şi
oraşe. Astfel, prin circulaira nr. 5548 din februarie 1917, prefectm-a or-
dona organelor în subordine să-şi intensifice aotiviltlatea pentru a-<i de-
t:errrrina pe' ţărani să nu-şi mai vîndă produsele pe piaţă 1. Măsura era
determinată de faptul că ţăranii, de teama rechiz.iţiifor, vdJn.deau nu nu-
mai sunplusul, dar scoteau pe piaţă şi uilbimele proyjzjj 111ecesa.re trialliu-
lui lor mizer. Prefectura a luat atunci măsuri pentru a împiedica
ţărănimea de a-şi vinde produsele. nru pentru a evita o îinfometare a
populaţiei din judeţ, ci de teama de a nu fi pusă î111 imposibilitate de
a duce la îndeplinire sarcilrille fixate de organele cenrtrale ale statUilui
burghe:ro-moşieresc, în vederea aprovizionării armatelor. O situaţie
sirnjJară era în judeţele Neamţ şi Roman.
Rechiziţiile de produse, practicate pe scairă largă, au contribuit
într-o mare măsură la înrăutăţirea situaţiei materiale a popUJl.aţiei din
actuala regiune Bacău.
In localităţile regiunii erau ca111tonate mai multe un.ităţi mHiitare
romine şi ruse 2. Soldaţii acestor unităţi trebuiau să se adăipostească, să
se hrănească. Posibilităţile de cazare şi aprovizionare fiind limitate, pre-
zenţa unităţilor militare a contribuit la sporirea greutăţilor materiale ale
oamenil<>l· muncii de la oraşe ş1 sate, chlair dacă U1I1eori btIDuriile cOIIlSu-
mate erau plătite.
Un alt fapt care a contribuit la îinrăUJtăţiirea situaţiei materiale
a oamenilor muncii din regiunea Bacău îl C0111Stituia aglomerarea popu-
laţiei civile în urma retragerii acesteia, dill1 faţa trupelor invadatoare
germane cace au ocupat Oltenia, Muntenăa şi Dobrogea. Ln UIIlele UooaJ.i-
tăţi sporul populaţiei era destul de Ill.a["e, ceea ce a_gtr"ava criza alimen-
tară şi a locuinţelor. In oraşul Bacău, cu o populaţie de 20.000 locui.tod,
<>e aflau, pînă la 20 ianuarie 1917, 691 de familii refugiate :J. Trebuie
menţionat faptul că burghezia desfăŞ'U["a o intensă activitate de speculă
ou cele mai variate .produse, fapt ce contribuia în permanenţă la ridi-
carea preţuriloc, la devalorizarea monedei, la accentuarea sărăciei. La
toate acestea se adăugau mobilizările şi numeroasele abu~uri săvîrşite
de organele care îndeplineau ordinele de rechiziţii. Abuzu:rtlJle săivîrşi!te
în legătură cu rechiziţiile au determinat, pînă şi pe organele 1prefectuirii
Bacău"· să protesteze şi să ia oarecare măsuri pentru a le stăvili, ceea
ce ne dovedeşte practicairea lor pe scară laTgă.
1
!\rli. Sfat. popular ref,!ional Bacău, fond Prefectura, 1917. dosar administrativ.
2
Numărul soldaţilor ruşi de pe frontul din Molc10va era 111a1 mare de 1111 milion.
Analele Institutului de istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.i\\.R., nr. 5/ 1\:156, pag. 152'.
1
Arh. Sfat. popular al oraşului Bacău, fond Primărie, pag. 32, dosar nr. 4.
4
Arh. Sfat. popular regional Bacău, fond Prefectura, dosar administrativ.

https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACAU 275

Toate aceste împrejurări au· dus fa scăderea nivelui1ui de trai,

la o înăsprire mai proll1unţată, decit cea obişll1u:iită, a săTăciei şi a mize-
riei populaţiei din regiunea Bacău. Această accentuare a săcr-ăcirii mase-
lor muncitoare, în condiţiile arătate, constituie de fapt unul dintre simp-
tomele si,tuaţfoi revoluţionare în ţara noastră.
Faţă de această stare de luoruri, clasele exiploatate au ÎlnlCeput
să-şi mainifeste tot mai hotărit nemulţumirea, să protesteze împotriva
rechiziţiiloiI' şi abuzurilor săvîrşiite de aurtcmităţi. Ţăirainii nu se mai su-
pU111eau ordinelor de rech~ziţii, îşi vindeau produsele şi v!ÎJteile 1. Orga-
nele rnpresive făceau arestării, tî:rau în faţa· trnbuinialeloc miil..dJtare pe ţă­
ranii ce se împotriveau măsiurilOiI' luate de .sitlatuil bUJ"gheziei şi moşieri­
mii, care încerca să arunce itoate greuităţi,le războiuJLurl. nedTept .pe spatele
celor muilţi şi asupriţi. În cursul lumilor februade-martie 1917, împo-
tlrttva ţărani·lor din com\Jnele jude1,>Ulllllli Bacău, s-<au diI'esart acte de tri-
mirtea-e Îll1 faţa triibunai1ului miliitar a1l ailnlaiteii a II-<a pentru „vina" de
a-şi fi vîndut vitele. Numai într-o singură :z;i - în 16 februarie - prefec-
turr"a judeţului Bacău a trimds în faţa pretoratului armatei a II~a dosa-
rele a zece ţărani acuzaţi de nerespectarea ordinelor cu privire la re-
chiziţii 2 •
Astfel de mă;.su[-i au fost 1m:,te împotriva ţăranilo[' din comunele
Luizi-Călugăra, Mărgineni, Răcăciuni, Rîpile, Berrunţi, Bogdăneşti ş.a. 3 .
ln faţa orga.Il'l.elor anchetatoa!I'e, ţăranii declarau, de cele ·mai
multe ori, că şi-au vîndut vitele din cauză că nu aveau cu ce le hrăni 4 •
în unele cazurri, acţiunile represive erau îndreptate Şi împotriva
familiilor celor mobilizaţi. Femeile celor mobilizaţi, aduse de organele
jamdarmeriei, la anchete, dedaraiu că au fost nevoLte să-şi vîrndă vitele
din bătătură pentru a procura hrană sau îmbrăcămintea necesară lor
şi copiiloc lor s.
Anchetele efectuate în lumea sateloiI' şi arestările dovedesc, pe
de o parte, opoziţia ţărănirrrii din regiunea Bacău faţă de războiul ne-
drept, ceea ce oglindeşte o însemnată oreşitere a spiritului combativ al
maselor, iar- pe de altă parte neputill1ţa claselor stăpînifoare de a-şi
m€alţine dominaţia în1tir-o formă neschimbată. Re:mltă că încă de la
începutul ,ainuh..ti 1917 în regiunea Bacău existau simptome ale situa-
ţiei revoluţionare. Stairea revoluţiona['ă s-a accenituat şi mai mult ~n
cUTsul amului, atunci cînd jefukea maselor a luat proporţii.
Opoziţia poporului s--a manifestait prin numeroase acţiuni de pro-
test. La cele de mai sus se adăugau permanelTI!tele frămînitări din simul
armatei romîne. Prost echipaţi şi hrăn1ţi. soldaţii Ull1Jităţilor iromîne au
avut de înfruntat cele mai mairi greutăţi în timpul retragerdi, iair în
MO'ldova ei au avut de suportat noi şi mari suferinţe cauzate de fromt,

1
Arh. Sf;:it. pnpubr rcrrinnal B:1cău, f1)nJ Prcfcdur.J, dosar administrativ.
2
Ibidem, adresa nr. 5538.
' Ibidem
4
Ibidem.
" Ibidem.

https://biblioteca-digitala.ro
276 DUMITRU ZAHARIA

de 'lipsa de hrană şi îmbrăcăminte, de bolJiJl.e oare răreau tot mai mult

rindurile lor.
Unităţile [1use, ale căror soldaţi duceau gireul războiUJlu[ încă
clin 1914, îşi manifestau cu tărie nemulţumiri!le împotriva comandamen-
tului reacţionar şi a guverinului ţarist care le ordonase să-şi părăsească
vetrele lor. Aceasta era starea generailă de spirit în Moldova, oînd în
Rusia a izbucnit revoluţia burghezo-demooraitică, din. februiarie 1917,
care a dus la răstuniarea ţarismului. Acest eveniment a avut un mare
răsunet în întreaga Romînie, şi în speaiall în Moldova, unde surferiin.ţele
maselor exploatate şi asuprite erau mai adÎIIlci., a.cest fapt contribU!ind
la radioali7.811"ea permanentă a maselor de muncitori şi ţ;ăraini, civili sau
îmbrăcaţi în ha.iJile militare.
Guvernul reacţionar romîrn şi comandamentul trupelor ruseşti,
aflate în Moldova, au luat cele mai drastice ~uri :pentru a ascunde în
faţa maselor populare şi a soldaţilor, pe cit posibil, şti.riJle ou privire
la desfăşurarea evenimente!()([' revoluţionare clin Rusia.
Cu toate acestea, desfăşurarea revoluţiei burghezo-democrate din
Rusia nu a rămas necunoscută soldaţilor care se aflau pe front şi în
spatele frontului, cit şi maselor largi populare, determinind un puternic
avint revoluţionar în rindurile unităţilor militare aflate in Moldova.
tn lunile februarie-mai 1917, acţiunile revoluţionme ale soldaţi­
lor nişi au devenit tot mai frecvente, antrenînd un număr cresoind dE>
oameni, şi cunoscind forme variate de manifestare - de la înrtruniri res-
trinse pînă la mitinguri de mari proporţii.
In perioada amintită, astfel de acţiuni au avut loc şi în satele,
dar în mod deosebit, în oraşele ce intră în componenţa :regiurui Bacău.
Astfel în oraşul Bacău s-au intrunit la 12 apriilie, in sala cinematogra-
f,ulllli „Clasic", aproximativ 300 soldaţi şi ofiţeri 1:ruşi. Discursurile ros-
tite de cei 7 \•orbitori - 3 ofiţeri şi 4 soldaţi - s-au incheiat cu iîndem-
nul la organizarea unităţilor, ce urmau să participe şi ele ~ desfăşu­
rea evenimentelor revoluţionare din Rusia. Urmînd. linia Îlllderrmurilor
celor 7 vorbitori, participanţii au hotă.rit alegerea unui oomiJtet formart:
din 12 membri - 8 soldaţi şi 4 ofiţeri - meniţi să înceapă imediat acti-
viitaitea de organizare a soldaţilor din unităţiile caint:onate în oraşul Ba-
cău şi în satele din jurul acestui oraş 1.
Pentru realizarea acestor cerinţe, membrii comitetului treburil8Ju
să primească directive de la Petrogra.d, prin delegaţi special nrumiţi.
Scopul organizării soldaţilor şi ofiţerilor era acela de a lupta
pină „la înlăturarea vechii organizaţii ruseşti" 2.
Participanţii la adunarea amintită şi...iaiu exprimat hotă:rîrea fermă
de a lupta pînă la doborîrea exploataitori:i!l.or atît dWn propria ţară cit
şi dălil ţ.ăirile aliate. Penrtru că. populaţia oraŞUJluâ Bacău să poată aifil.a de

1
Arhiva centrală a Institutului de istorie a partidului· de pe lîn2ă C.C. al P.M.R .•
fond nr. 56, dosar nr. 5921, fila 10.
2 Ibidem.
https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACĂU 277

eliberarea Rusiei din cătuşele ţarismului, s-a hotărit, ca ÎlI1 vittor, să se

facă demonstraţii care să fie ,însoţite şi de muzicile militare. S-a hotărlt
de asemenea ca în zilele ÎlI1 oare voc avea loc de:rru:xnstraţii să se ar;boireze
steagurri şi să se împodobească ou brad pciincipale1e clădiri din oraş. O
altă întrunire a soldaţiil.or ruşi a av;ut foc ÎlI1 a.oelaşi oraş la 15 aprilit'.
lntru.inirea la care au participat sute de soldaţi şi ofiţeri a fost orga-
nizată de comitetul mi11j,ţar rus. Vorbitorii au SIUbli.Jniait buouria şi entu-
ziasmul ce a cuprins întregul popor rus şi arma1Jele de pe toarte fron1ruriile.
la vestea dobc-rî.rii ţaru.lui şi a proolamării republicii. ÎII1 cadrul discuţiilor,
1

reprezenrbalnţii soldaţilor 0lU sublinrl.at ou tăriie poză.ţia ·anttpopulară a ţa­

ru[ui şi în special a ţiairinei. Mţi vorbitori aiu irelevait activitatea potriv-
nică :Lntereseloc poporuiLui şi ţărdtl dusă de miiniştrii ţiaJru;;iti, care au predat
oomandamentuU german, prtln Turcia, un ma.ire număr de prizonieri 1.
Participanţii au sublimat din nou ou tărie necesitatea de a de-
monstra pe Sltrăzi ÎlI1 vederea antrooăriiri. popUJl.aţiei civil.e la acţilllnile
militarilor ruşi.
Concomitent cu 'acţiunile clin Bacău, s ....au desfăşurat acţiiuni simi-
laire şi ÎlI1 oraşul Tg. Oana. Aci a avut loc o mare demonstraţie a solda-
ţilor şi ofiţierilor ruşi la 28 martie 1917, î111 cadrul căreia participanţii
şi-au manifestat ataşam€111tuJ. faţă de evenimentele revoluţiona.re petre-
r:lllite Ja Petrograd. Demonstraţia a luait sfirştt noaptea şi s-a închetat
pril11 focuri de artâfiaii. tn Tg. Ocna îintrun.irile au contilnuat m tot cUX"Sul
luniii aprilie. ·
Nu ne propunem erumierairea tuturor acestor imanifesitiaţii, ci doar
subliniem problemele ridJicate şi semnificaţi.ia lor. Astfel la Îll1truniirea
ce a aVTUt loc în ZJiua de 21 aprilie îrn Tg. Oana, unul dtÎiilltre vorbito1ri
a arătat necesitatea încheierii, cit mai repede posibil, a pălcii, deoarece
suferinţele celor de 1pe front şi de acasă era1U extrem de mari. BuC'Uria
ce a ouiprins pe cei .de faţă, la auzuil. urnei asemtnea propu111erd, a fost
rnainifesta.tă prin iputerndce şi îndeluingaite aplliiuze. Tot fa această întru-
nire vorbitorii au relatat rnwneroase cazuri de înfrăţire Îlntre soldaţii
ruşi şi austrieci, oa de pildă !la Comăneşti şi Dămlăneşti 2.
Froblemele cidioate de reprezenrtJa.nţii soldaţilor, ,în disowrsude
ţinute fa Î:nrtfl1.l.IliTe ce aveau loc, dovedesc nemulţrumirile ii.or faţă de
nedreptul război imperialist. Marufestiăirdlle soldaţtlor şi ofiţerilor ruşi,
ale populaţiei civile diJn Moldova, ca şi alle armatei romÎlile nu conte-
1

neau, ci aveau loc zilnic, în proporţii arescinde.

Îll1 oadrul acţiuml.or revo1uţi0111axe ale armatei ruse şi populaţiei
din regiUJni, găsim două momente de 1puiteirniică mamifestare şi aul!ume :
în preajma zilei de 1 Ma.l, .şi după 26 mai 1917, ztua evenimentelor. s]n-
geroare de la Bacău.
Ziruia. de 1 Mai 1917 a fost întîmpirnată ou nllairi m.amiifesbaţii revo-
luţirmiare ale urutăţilor armatei ['IUse, Ila oaire s-au alăturat U111ităţile ar-
matei romîrne şi populaţia civilă a regiUJiliJ.
1 Arhiva centrală a Institutului de istoric a partidului, fond 56, dosar nr. 5921 fila IO.
'? Ibidem, f. 33.

https://biblioteca-digitala.ro
278 DUMITRU ZAHARIA

Din ·relatările brigăzti speciale de. siguranţă a oraşelor Roman· şi

Bacău se poate conchide că IU!Ilităţile armatei ruse, cantona,te în cele
două judeţe, au fost pregătite, din iniţiativa comitetelor militare, în
vederea săl'bătoririi zilei de 1 Mai 1917.
Corrritetul militar din Roman a intervenit la conducerea unităţi­
lor aflate :în judeţul respectiv pentru a trimite delegaţi în or~lli Roman
m ziua de 18 aprilie 1917, (1 Mai stil. nou) oare să participe la mitingul
ce avea să se organizeze îh dnstea acestei zile:
In dimineaţa zilei de 18 aprilie pe stră7j~e oraş~UJi. Roman au
fost lipite afişe care solicitau pe soldaţi să ia parte, în număr cît mai
mare, la demonstraţia ce avea să se orgnizeze, în oraş, în după-amiaza
aceleia.şi zile. Eforturile depuse au fost icr'lcUIIliunate de succes, deoairece
Îll1 după-masa rilei respective, în jwul orei 14, a început demonstraţia.
soldaţilor şi ofiţerilor ruşi clin oraşul Roman. Participanţii însoţiţi de
două muzici militare, încolonaţi cite opt în riind, purtînd pe piept co-
carde roşii, au străbătut principalele străzi ale oraşului, dntînd aÎIIltece
revoluţionare. La anumite distanţe, demonstranţii .purtau mari placarde
roşii pe care se putea citi : „Uniţi-vă ! Egalitate, libertate, frăţie" 1.
După oe au parcurs străzile Ştefan cel Mare, Bogdain, Dragoş,
C. A. Rosetti, demonstranţii au ieşit la marginea oraşului, pe cîmpul
telegraf iei fără fir. unde se aflau şi cazărmile unităţilor ruse şi au con-
tinuat demonstraţia. În afara oraşului au fost rostite mai multe dis-
cursuri in limba rusă.
La întrunire au luat cuvintul şi unii ofiţeri, legaţi de interesele
burgheziei şi moşierimii ruse; ei cereau continuarea războiului alături
de puterile Antantei. Această poziţie, oglindind interesele claselor ex-
ploatatoare din Rusia, a fost întimpinată cu vii şi puternice proteste dim
partea soldaţilor, muncitori şi ţărani, îmbrăcaţi în haine milHare. Ne-
mulţumirile soldaţilor au fost materializate prin organizare::t a noi
demonstraţii. Seara, sute de soldaţi au demonstrat pe străzi,le ora.şwui
Roman, puriînd steaguri roşii şi init.onînd imr1W'i socialiste. Soldaţii
s-au îndreptat către strada Sucidava, unde era închisoarea rusă, elibe~
rînd cu forţa pe cei îrnchişi şi arestînd pe colonelU!l care s-a opus acţiu­
nii lor, fapt după care soldaţii şi-au con1rimuat demonstraţia pe strada
Ştefan cel Mare 2. Deosebirile de vederi dintre ofiţJeri şi soldaţi sicr'lt
evidente atît în cadrul acţiunilor de la Roman cit şi din celelalte lo-
calităţi.
Demonstraţia soldaţilor ruşi din oraşul şi judeţul Bacău, cu oca-
zia zilei de 1 Mai, s-a desfăşw·at în co.ndiţii asemăm.ătoare cu aceea clin
Roman. Demn de semnalat, pentru oraş.ul Bacău, este faptul că întruni-
rile n-au contenit după ziua de 1 Mai, ceea ce denotă o accentuată stare
de spirit, revoluţionară iln rîndul unităţilor respective. Această stare
<le spirit rezultă, de altfel. şi din revendicăTile formulate de vorbitorii
soldaţi ou ocazia cuvintărilor pe care le \I"osteau la întruniri.
1
\rhi,·;1rrnlralii a lnslil11lului de istorie a partidului, fond 56, dosar nr.
5921, r. 135.
l Ibidem, f. 135.

https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACĂU 279

Astfel, la întrunirea care a avut loc în ziua de 5 mai 1917, în

:strada Bacău-Piatra nr. 159, C'ei zece vorbitori soldaţi au cerut cu
tărie nesupunerea faţă de tiri.Jmişii exploatatorilor din Rusi.ia, imediata lor
aresta!I"e, depumerea lor la oomitetul garnizoanei, ca unii ce acţionează
împotriva intereselor generale ale ţării. O altă revendicare, susţimută
cu viu interes de reprezenbainţii soldaţilor, a fost imediata expropriere
a moşiilor şi împăirţirea pămînturilor la ţărani. La această întru-
nire a participat şi un ·reprezentant al soldaţilor de pe front, oare, în
cuvîntul său, a eXJprtlmat arzăitoCl["ea dorinţă a celor din tranşee - ime-
-diata încheiere a păcii 1. Brobkma încheierii păcii a fost ridicată, ca o
dorinţă a celor de pe front, ~i cu ocazia Îil1rtl:rurrliiH ce a av;ut loc în
str. Ioniţă Sturzia, la 30 apriillie 1917. Ofdiţerii 111-iaru ÎII1m-ă.2lilit să ia a1i-
tudi1Ile ostiilă faţă de dorinţa manifestată ou at]ta .tări:e de către soldaţi.
Răspunsul lor n-a fost dat imediat, sub pretextul că trebuie să se cu-
noască poziţia guverinului provizoriu În această problemă 2.
Poziţia ofiţer~lor a devenit clară pentru soldaţi cu ooaziia întru-
nirii amintite din str. Bacău-Piartira nr. 159. La o,ceastă ·Îlrltmmdre ofiţerii
-au arăitat celor cîteva sute de soldaţi afilaţi în sala respeciJivă că Rusia
.arr-e datoria de a oontrinua războill.rl alături de Anta1ntă piină ,]a zdrobiirea
duşmainuJ.ui :i.
Răspumsuri similare au dat ofiţerii aceloraşi irevendicări formu-
late de soldaţi cu ocazia mtnuinirii ce s--a ţinut fa1 str. Bacău-Pi,atra, la
28 mai 1917, i1ntriu1nke la oare aru pructicipat peste 400 soldaţi. Ofiţerii
care au vorbit la această îintrunke au susţinut din nou că Rusia trebuie
să ccmtiinlue războiul ailături de aliaţii ei. Vorbiitorii au fost întîmpinaţ1
de zgomotoasele nemulţumiri ale soldaţilor, care-şi dădeau seama d(-'
nejusteţea cauzei penitriu care luiptau "· Deşi revendkările soldaţilor în-
tîmpinau opoziţia Îlnverşwiia.1Jă a ofiţeri.iar, legaţi de interesele burgheziei
'Şi moşierimii ruse, totuşi ei aiu continuat să formuleze altele noi pe oare
le adăiugau la şirnll nesf'ITŞilt de doleanţe. Astfel vorbitorii soldaţi, care
s~u prezentat în .faţa muilţimii 1adunate la Bacău în ziua de 14 mai au
ceruit, pe lîngă împă!rţiirea pălmmturillor şi Îll1Cheierea păcii, ca în satele
Rusiei să se îrnfi.im.ţeze, în cel mai scurt ;timp, şcoli, oopiii săiraci să fie
îngrijiţi de către stat şi să li se dea o educaţie demnă: de secolul nos-
tru, să se L'r1troducă de fapt obligativitatea şi gratuitatea ·Îlrlvăţămîntu­
lui primar 5.
In1JrulnirHe 1protesi1:altare şi revendicative alle soldaţhl,oc ruşi nu s-au
.redus numai la oraşele Bacău, Roman, Tg. Oana. Astfel de intnmiri
al\.I. aViUJt loc în cele mari ,îndepărtate colţuri ail.e regiurui Bacău, Îlrldiforent
-de iaiptul dacă looalrl.tăţille respective erau siau nru în apropierea fron-
tului. Asemenea ·Îa'litlruniri au ţinut chiar şi wndtăţiJ.e de pe firont.

1 Arhiva centralii a Institutului de istorie a partidului, fond 56, dosar nr. 5921,
.t 258-259.
~ Ibidem, !. 26~.
s Ibidem, f. 264-265.
• Ibidem, f. 303~4.
~ Ibidem, dosar 5922, lila 50.

https://biblioteca-digitala.ro
280 DUMITRU ZAHARIA

Astfel, la Comăneşti, soldaţii de pe fr-ont au organizat o mare

întruni!re la care au pairtici.pait şi cei din divizia a paltruzeci şi opta cu
sediul la Asău 1. întrunirea s-a încheiat ou o mare demonstraţie. Cu
această ocazie au răsunat pe valea Trotuşulwi. imnuri socialiste şi Mair-
seilleza. Delegatul siguranţei romîllle, de pe lingă Cartierul general
rus, în raportul nr. 2060 dilI1 4 mai 1917, menţiona că soldaţi!i. ruşi din
corpul 24 infanterie „împreună cu cei de la etapele Moineşti" 2 au orga-
nizat o demonstraţie pe cîmpul de lîngă gara Comăneşti. Participanţii la
această intn..IInire purtau drapele ou inscripţia „Trăiască Rusia Liberă" a.
Lntnmirile şi demonstraţiile soldaţilor uniităţillor ruse, cantonate
pe actualul teritoriu al regiunii Bacău, au contiJnu.ait şi în peri.oada ime-
diat următoare lunilor aipri1Li.e-mai 1917, dar cu intensirtJate deosebită.
ele constituind nu numai o manifestare a nemulţumirilor împotriva po-
liticii duse de guvernu.i rprovdzord.u diin Riusia, ci o împotrivire hotărîta
faţă de acţiunile represive ordonate de guverm.Jil Teacţionar al Romî-
niei. Aceste acţiuni s-au bucurat de sprijinul larg, runanim, al maseloc
de exploataţi şi nemul~umiţi din ţara noastră.
lnainte de prezentarea acestor acţiuni ale soldaţilor ruşi, la care
şi-au dat contribuţia masele populare d:iJn oraşele şi satele ll"egirunii Ba-
cău, apreciem că este necesară sublinierea unor caracteristici oe le ~
zint.ă acţiunile a căror desfăşurare se plasează în lunile februarie--
mai 1917.
Aceste caracteristici se r~umă la urmăJt;oa['ele :
- demonstraţiile ce au avut loc în lunile februarie-mai au an-
trenat Ulll mare număr de soldaţi din spatele frontului, iar unităţile de
pe front au fost reprezentate, în mod obişnuit, prin delegaţi ;
- la acţiunile ce au aVUit loc în imediata ·apropiere a firontul.U!i au
participat în mod direct şi masiv UJnităţile afilate •acolo ;
- problemele ri.dioa.t.e, ca şi felUil în care acestea au fost abordate,
dovedesc entuziasmul genera:l şi marele răsunet pe c.are 1-a.JU avut în rîlil-
durile soldaţilor evenimentele revoluţionare petrecute în Rusia Îill. cea.
de a doua jumătate a lunii februarie 1917 ;
- in abordarea problemelor se deosebesc, tot mai categoric, două
poziţii diferite şi anume : a) poziţia ca.re oglindeşte interesele muncitori-
lor şi ţănmil.or din Rusia, exprimată şi susţinut.ă cu multă tărie de căitre
soldaţi şi puţinii ofiţeri legaţi de aspiraţiile maselor Largi popuilarre ruse ;
b) poziţia, diametral opusă, oare oglindea în modul cel mai fidel ilntere-
sele claselor exploatatoare din Rusia, ai căror exponenţi au fost, îin gene-
ral, ofiţerii legaţi de vîrfurile claselor dominante. Cele două linii s-au deo-
sebit tot mai mult in abordarea problemei păcii şi ră2boiull.ui. In timp
ce soldaţii cereau cu multă iJI'lsistenţă şi tărie încheierea păoi.Ji., glasurile
0fiţerilor se pronunţau tot mai hotărit pentru ccmtinuairea. războiului
imperialist, sub pretextul că Rusia BT fi a•vuit datoria să ajute1 pe aliaţi
împotriva Germaniei. Cu alte cuvinte, dualitatea puterii, cu esenţa de
1
Arhiva rentr:ilă a Instilutului de istorie a partidului, dosar nr. 5921, f. 219 ..
z Ibidem, f. 291.
1 Ibidem.

https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACAU 281

clasă, instaurată în Rusia după victoria revoluţi•ei burghezo-democrate

din februarie 1917, s-a ogldmdiit şi în acţiUrr1ile revoiLuţionare aile soil.diaţifor
ruşi, dtn oupri111SUJl. regiunii Bacău în lunile februarie-mai 1917. Aceste
acţiuni au OU1I10Sout o ÎIIlitensitate deosebiltă 1n ziilele premergătoare şi Ln
cele ce au uirmat marii sărbători a oametnillor murncii din întreaga lume
- 1 Mai.
tntrunirile şi demonstraţiile organizate de soldaţii rW?i n-au lăisat
indiferentă popU!laţia ocaşelor Bacău, Roman, Piatra Neamţ şi a celo:r:laJ-
te l'ocalităţi ddn regiume.
Aşa cum relata fostul, reprezentant dtploma:tic ş.l Rusiei ţarilste la·
Iaşi, A. Mossoloff, la mitÎIIlguri.le şi demonstraţiile soldaţilor ruşi „pair-·
ticipau, umeori un maire num.ăr de romÎil'li" 1, şi aceasta reprezi1I1Jtă confir-
ITI.0['ea că acţiiurnile soldaţilor ruşi, care voiau să facă ounosc.u.tă elibe-
rarea Rusiei de opresiunea ţaristă, au impulsionat puternic avmtul
revw:>luţionar al soldaţillor armatei romiine şi a.il populaţiei civ~le d.J,n Mol-
dova. Partioip0['ea direotă a runfutăţiloir romîine ca şi a populaţiei civile·
la acţiUl11dJ.e revoruţi01I1are ocganimte de soldaţii rruşi, lW"ga simpatie de
oare s-au bUCUII"at revend.ioărill.e formulate de ei m rîndurile maselor largi
populaire ronuneşti aiu determinat orrganele represive ale staMui bur-
ghezo-moşieresc romin să ia măsurile cele mai severe pentru a locail.rim ·
mişcările revoluţionare, pentru a stăvili răspîndirea ideilor înaintate în
rîndu:rile muncitorilor şi ţărranilor noştri 2.
în scopul separării luptei comune duse de muncitori şi ţărani, cla-·
sele explootatoall."e din ţara noastră au început să promită reforma agra-
ră, care urma să se efectueze după :t.eiminarea războiului. Pentru moment.
această propagandă '1111..l şi-a atins scopul. fo. faţa faptului că masele popu-
lare participaiu, în i111umăr tot mai mare, fa acţiunile 01rganimte de soldaţii
ruşi, aile căror r-evendicări erau socotiite ca propriile for revendicări,
guvernul reacţionar romÎIIl a trecut la o serie de măsuri cu caracter re-
presiv, îndreptate ou deosebire împotriva socialiştilor, care 11I1C€pus&ă
să editeze unele manifeste revoluţionare, iar' în unele locuri se dovedi-
seră a fi irnJ.ţiatorii şi orrganiizatoirii demonstraţiilor protestatare.
Clasele exploatatoare, inspăti.mînrbate de amploarea mişcărdlor „tur-
bulente" 3, au luat măsuri drastice împotriva participanţilor, care au
avut un rol important în acţiunile revolrutionare dm 1UJna mai 1917 ;
astfel, aceştia alU fost îndepărtaţi din centrele mari ale regiunii şi fixaţi
cu domiciil.iul - siuib diferiite pretexte - în acele localităţi Îll1 care popu-
laţia era mai redusă, ia r le:gătura cu centrele mairi era gireu de stabillit.
1

ln centrele d.zo1ate şi puţin populate, propaganda militanţilor socialişti

avea mad. !pll.lţine Ş01T1se de succes şi era mai puţin perioUJloasă pentru do-
mill1aţia burrghezo-moşierească. Măsura luată de cercurile diriguirtoaire ale·
Romrrîniei dovedeşte, pe de o parle, că acţiumile revoluţionare au fost
de mari proporţii, ceea ce a determinat o adîncă neUnişte in rîndocile·
1
Analele Inst. de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R., nr. 5/195G, p. 153.
2 lbidem, p. 160.
3 lbidem.

https://biblioteca-digitala.ro
282 DUMITRU ZAHARIA

exploatatorilor pop<;>ruil.ui nostru, iar pe de altă pavte, că organele sta-

tului burghezo-moşieresc erau oricind gata a trece, fără ezitare, la 11."e-
presalli, pentru a preîntîmpina riscul U1I1or noi şi puternice acţ1uni popu-
lare. în scopul înfricoşării maselor largi popuilaire, cwganele represive a:l.e
statului burghe20-moşieresc !romin au trecUJt la aplicarea ,pedepsei ·cu
moartea. Astfel în Bacău, la 26 mai 1917, au fost omoriîţi 33 sooiallişti
pentru ideile lor înaintate 1. Organele statului bUII"ghezo-moşiell."esc au
căutat să ascundă această crimă, acuzînd pe cei omoriîţi, de spionaj. Tot
la Bacău, în curtea fabricii „Letea", au fost omorîţi 7 militanţi socialişti 2.
Omorîrea grupului de soclalişti la Bacău avea drept scop intimi-
darea populaţiei civile. In vederea realizării acestui scop bm-ghezia a
organizat o intensa agitaţie. In întreaga Moldavă, la toate prim.ăriille, au
fost puse afl~e mari care vesteau evenimentele sîngeroase comise La Ba-
cău în ziua de 26 mai 1917 3. Scopul propus de gurvem n-a fost aîtuşi de
puţin realizat. ln momentul în care s-a afilat despre crimele odioase co-
mise la Bacău, în toate părţile iregiUIIliii, papuJ.aţia a fost cuprinsă de un
puternic sentiment de justifica.tă revoltă. Sentimenrtul. de ~ faţă de
cei care au ordonat şi infăptui,t masacrul de ii.a Bacău a fost ma:teriiailimt
printr-un întreg şir de acţiuni dem01I1Straitive organi.zalte de populaţia ci-
vilă. la care s-au alăturat şi numeroşi soldaţi. In luniJ.e iunie-iulie 1917,
organele represive au fost puse în faţa unor numeroase demornstraţii pro-
tfftatare din partea populaţiei civile, nu numai clin oraşele, ci şi satele
regiunii Bacău.
La Roman, de pildă, au apăruit pe străzi afişe care îndemnaiu
populaţia să participe fa marea dernonstiraţie diuJ. 6 ~UJnie. Aceleaşi arfişe
mobilizau masele să-şi intensifice lupta pentru ca, îin viitor, asemenea
acţiuni criminale să nu mai fie posibile. Populaţia soliciitată să parlii.aiipe
la demonstraţie era rugată să protesteze penrtru ca pedeapsa cu moaritea
să nu mai fie aplicată în .viitoir 4.
Intensele pregătiri pent.Ju demonstraţia din 6 ~unie 1917 şi-aiu dat
rodul. In după-amiaza zilei de 6 iunie pe străziil.e Rom.atnuilui au demon-
strat peste 12.000 oameni, care şi-au manifestat, pe această oale, ura faţă
de guvernanţii ce au ordonat irepresailli!le de 1a Bacău.
Manifestanţii au paa-CUirS străziJe oraşul.ui ru capul descoperit, îin-
soţiţi de fanfara ca1·e inrtona marşuri f'UJilebre. Bi purtau mari şi 1J11UIDe-
roase pan.carde. Prima panoardă, în negru, purtată de Ull1 doctor şi o
seră de caritate, avea inscripţia : „Jos pedeapsa cu moartea îin Romî-
nia" ~.. Demonstraţia a luat sfirşit în piaţa oraşu1ui, umle mai mulţi vor-
bitori au pirotestat cu vehemenţă, în aclamaţia mulţimili., împotriva im-

1
Arh. centr. a lnst. de istorie a partidului, fond nr. 56, dosar nr. 5922, fila 144.
2 Ibidem, dosar nr. 5923, fila 5.
s Analele Institutului de istorie a partidului, nr. 5/1956, p. 161.
4
Arh. centr. a Institutului de istorie a partidului, fond 56, dns. 5922, iila 93.
1 Ibidem. f. 116.

https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BAC.&.U 283

puşcăriii celor 33 de socialişti la Bacăru ca şi împotriva priLgoalilei la ca.re

erau supuse minorităţile naţionale 1.
Demonstraţii asemănătoaire au aviurt loc în oraşul Bacău, î:n ziua
de 8 iunie 2, la Piatra Neamţ, la 1 iulie, şi în alte localităţi. Glasurile
participanţilor la acţiunea de protest, oare a avut Joc în Piatra Neamţ,
s-aJU r.idirat şi împotriva războiUJ1ui nedrept 3. Manifestanţii de la Bioaz
au formulat revendicări ce dovedesc o pozJţie avansată, il"evo1uţiOil!alI'ă.
Ei au protestat energiic împotriva crimelor săvirşite la Bacău, au cerut
inoheierea păcii, ckepturi şi Hbertăţi pentru naţionalităţile conlocuitoare
şi detronarea regelui, care reprezenta interesele oligarhiei ['omîneşti 4•
in cad~ul mtruiniimlor ce se ţineau lanţ, vorbitorii îndemnau
populaţia să doboore âictatUTa bll["gheziei şi a moşierimii şi, în consecinţă,
să· ceară proclarnarrea republicii. Acţiunile prtin care populaţia era che-
mată să lrupte penrtru. înfăptuirea revoluţiei nu se limt1Jau nll1Jl1iai la ora-
şele rngiunii Bacău. l.Juptătorid pentru oouza celor mulţi şi asuipriţi şi-au
dat seama de combativHiatea ţ.ărăinimii.i, de forţia ei revoluţionară, şi pen-
tru a.cest motiv au chemat-o să partioipe efectiv la infăptuii.irea revo1u-
ţiei. Asemenea chemărd. au fost adresate ţărnniiJI.or din satele Simioneşti,
Săbăoani, Gtlerăeşti etc. s, dim. actuall.ul raion Roman.
O altă formă destul de răspîndită, prin care erau exprimate nemu1-
ţum1riJe maselor ipopuilare împotriva sărăciei şi nedreptăţii, împotriva
persecuţiilor la oare erau supuse minorităţi1e naţionale, au constituirt--0,
după cum am mai amintit, şi afrişele.
Numeroase afişe tipărite şi răspîmdite ful oraşele Bacău, Roman
şi Piatra Neamţ 6 demascaru fărădelegiJ.e autorităţiJor burghezo-moşie­
reşti. Unele afişe au fost răspîndite şi run localităţile din imed!iiartia veci-
nă:bate a frontului, aum era SlăniCW. 7.
Din cele reilataite mai sus rezu[tă că atrocităţile săvll'ştte wa Bacău
în 26 mai 1917 au avut un efect oontrair celui scontat de autorităţile re-
gimu1lui de exploatare din Rorninia.
Evenimenteile smgeroase n-au infoiooşat masele popUJl.me ci au
provocat o şi mai hotăirită ridioare a lor împotriva regimullrui silnid.hlor
şi aJ. tiraniei, al sărrăciei şi al nedreptăţifo[", manifestîndu-se Sllllb fonma
demons.traţiilor, a propagandei socialiste în rindul ţărănianii.i, a :răsp!Îll1.dirii
de ai:fi9e ou conţiinut social.ist.
AcţiUJilile populare care cereau „răsturnarea ţarismului romîn" fi
au fost susţinute de soldaţii rom1ni şi ro.şi. 1n iraiportuJ. său către orga-
nele superioare, prefeotu.1 judeţu.Lui Neamţ menţiona că, m rlnduil sdlda-
ţilor ;romîni, se manifestă nu nUinai tendinţa de nesupunere faţă de au-

1 Arh. centr. a Institutului de istorie a partidului, [ond 56, dosar nr. 5922, f. 142.
2 Ibidem, f. 119.
3 Ibidem, f. 165.
4
Ibidem, f. 212.
5
Ibidem, f. 227.
6
Ibidem, f. 202, 207, 208, 209.
7
Ibidem, f. 243.
~ Ibidem, f. 150-151.

https://biblioteca-digitala.ro
284 DUMITRU ZAHARIA

torităţi, ci tendinţa de a indemna populaţia civilă să participe la revolu-

ţie 1. Unele rapoarte semnalează că în iulie 1917 acţi.UJnil.e de protest ale
armatei ruse au fost susţinute făţiş de soldaţii ro:mîtni 2.
Soldaţii ruşi n-au irărnas pasivi în faţa actelor sîingeroase ce au
avut loc Î!l1 26 mai 1917.
Formele de manifestare ale luptei de solidarit;ate a soldaţiJ.o[' ruşi~·
cu masele populare din ţara noastră, împotriva acţiunilor samavolnice şi
siln.idiJor ordonate de guvernul burghezcr-moşieresc :romîn, au fost dife-
rite: de la intervenţia pe lingă guvernul din Petrog.rad pînă la demon-
straţia de stradă.
In şedinţa secretă a ComitetU1ui armatei ruse din Bacău, ţinută·
la 5 iwtie în saila ciinematografului „Olasic", s-a hotărit să se mtervmă
pe lingă guvernul din P~ad pentru a cere explicaţii guvemului
rom.în în legătură cu executarea oelor 33 de socialişti din 26 mai 3.
Acţiuni importante au desfăşurat soldaţii ruşi în_ oraşul Rornalil.
ln ziua de 7 iulie, pe geamul dinspre stradă al redacţiei ziaruJ:ui locail al
comitetu.ilui armatei ruse, a fost lipirt un a.fii.ş în ilimba il"OIIlÎnă, care ou-
priruiea cele mai energice proteste împotriva crimelor de la Bacău,
cerindu-se, în acelaşi timp, ca organele sta1n.Jlliui romîrn să renU!Ilţe ila po-
litica sa reacţionari.
De altfel unele unităţi ale armatei .ruse, cantonate lln. jurul oraş.u1ui
Roman, desfăşurau o int.ensă activitate revoluţionară,, ceea ce a dete;rmi-
nat pe delegatul Siguranţei de pe Ungă Cartierul general rus să ceară
Marelui cartier al armatei romîne evacuarrea din zona armatei a IX-a ~
a regimentului 22 infanterie, deoarece soldaţii acestui regiment ·mdemnau
populaţia civilă la revoluţie şi pentru acest motiv ei se bucurau de cral-
da simpatie a populaţiei să~ti în judeţul respectiv 4.
Din cele prezentate mai sus rezultă că populaţia reg1Ull1.ii Bacău a
avut o atitudine ostilă faţă de participarea Romîniei La primul război
mondial, război ce a adus noi şi mari suferiinţ.e maselor largi populare,
în timp ce burghezia şi moşierimea îşi rotUJ11jeau averile. Participarea la
rhboilul nedrept a dus la o creştere a greutăţilor şi suferinţelor celor
mwţi care au acţionat, în chipul cel mai vanat, pentru înlăturarea pe
cale revoluţionară a silniciilor şi opresiunii.
Aceasta era starea de spirit a popUilaţiei din actuala regiUJne Ba-
cău. cînd m februarie 1917 muncitorii şi ţăranii IU.?i au doborîrt pute-
rea despotică a ţarului.
Fonnele de luptă împotriva nedreptăţii şi asupririi au fost din-
tre cele mai diferite. N-au lipsit îndemnurile la revoluţie, diUJPă exem-
plul muncitorilor şi ţăranilor ruşi, pentru răsturnarea de 1a putere a
oligarhiei romîne, a monarhiei, care de multe ori era denumită „ţaris­
mul rom în".

' Arb. centr. a ln:s11111lului de istorie a partidului, fond 56, dosar nr. 5922, fila 281.
2 Ibidem, fila 215.
1 Ibidem, fila 87.
4
Ibidem, lila 261.

https://biblioteca-digitala.ro
 ACŢIUNI REVOLUŢIONARE IN REGIUNEA BACAU 285

Acţiu111ill.e revoiliuţionare din actuala regiune Bacău, din perioada

febr!Uairie-:-octombrie 1917, au cuprins aproape întreg iteritociluJ., marri.fes-
tîndu-se diferit în ceea oe priveşte gr-adul de mtensitate, dar spontan
.şi i2lolat.
Diin daiteJ.e de mai sus se poarte conchide că aceste acţiUJili au cu-
noscut cea mai mare intensitate în oraşele Bacău şi Roman.
AoţiU1I1iile J:"evoliuţiOIIllare dăn cupriru;iul reg1Î!Ulnii Bacău petrecute
"în primăvara şi vara ainruJ.ui 1917 c01IIBtituJie o glorioasă pagină din isto-
ria mişcării muncitoreşti ddm. Romîll1ia, ele dovedesc ou prisosinţă forţia
revo1uţionara a maselor largi populare care se pronunţau tot mai hotărît
:pe!11itru înfăptuirea revo1uţiei.
LnfăJptuirea revoluţiei nu era ÎIIlSă posibilă atîrt; timp cît aceste ac-
ţiruni IIlU erau conduse de avangarda :marx:ist-leninistă a proletariatului
:romîn. - P.C.R. -, avangardă ce s-a format în perioada imediat urmă­
toare lin condiţiile în oare s-au produs noi şi puternice J.upte ale munci-
-toril.or din ţara noastră, Slllb ilnflruentia binefăcăltoaire a razelor 1urrni;noase
date mtregiii. lumi mUJndtoare de Marea Revoluţie Socialistă diln Oc-
-tombrie 1917.

https://biblioteca-digitala.ro