RĂZBOIUL DE 30 DE ANI

Războiul de 30 de ani a avut loc între 1618-1648 prelungindu-se până în 1660 în

Spania.
Cauze :
1. Religioase : Pacea de la Augsburg şi războaiele din secolul 16 au divizat
Europa din punct de vedere religios, protestanţii confruntându-se cu acţiunile
habsburgilor de impunere a catolicismului.
2. Politice : au adus în opoziţie nu numai statele catolice cu cele protestante ci şi
statele catolice între ele, tendinţele hegemonice ale Imperiului Habsburgic
intrând în conflict cu interesele politice ale Franţei .
3. Economice : interesele comerciale în bazinul Mării Baltice au adus în conflict
statele nordice Suedia, Danemarca , Olanda , Anglia.

Taberele implicate în război

Imperiului Habsburgic aliat cu Spania pe de o parte, principatele protestante din
Imperiului Habsburgic , Suedia, Danemarca , Olanda , Anglia, Franţa de cealaltă
parte.

Desfăşurarea războiului
Conflictul debutează în interiorul Sfântului Imperiu Roman de naţiune
germană sub forma unui război religios , devine un război inter-german şi se
transformă rapid într-un conflict pan european.
Războiul a fost declanşat oficial în 1618 printr-un gest protestatar al unor
funcţionari imperiali cehi de confesionalitate protestantă , la adresa autorităţii
austriece.
Franţa, interesată în numele politicii bazată pe raţiunea de stat , a căutat
să-şi consolideze graniţele naturale în direcţia Rin , preîntâmpinând realizarea în
jurul Austriei a unui imperiu german puternic , fapt ce ar fi dus la o vecinătate
cu 2 adversari incomozi ( habsburgii, spaniolii şi austriecii ).
În consecinţă , Franţa catolică , prin Richelieu, nu va ezita , în scopul
menţinerii fărămiţării interne a Imperiului German, să încheie alianţe cu
principii protestanţi nu pe criterii religioase , ci împotriva Austriei şi aliaţilor ei
catolici. Din cauza problemelor interne în relaţia cu hughenoţii ( asediul cetăţii
la Rochelle, 1628 ), Franţa a căutat să păstreze iniţial o atitudine de neintervenţie
directă în plan militar.
Intrarea în război a Danemarcei ( aliată cu Anglia şi Olanda ) şi apoi a
Suediei , susţinută financiar simbolic de Franţa ( 1635 ) constituie noi etape de
desfăşurare a lui .
Pentru regele suedez Gustav Adolf , de exemplu , intrarea în conflict are
naţiuni nu numai religioase ci şi politico-teritoriale.
Solidaritatea protestantă îi servea unor raţiuni de stat : consolidarea
dominaţiei în bazinul Mării Baltice şi controlul gurilor Oderului.

1
 Armata suedeză , după o prestaţie spectaculoasă în spaţiul germanic, va fi
înfrântă ( 1634 ) de austrieci. Victoria habsburgilor asupra aliaţilor Franţei şi
alternativa realizării obiectivelor Vienei l-au determinat pe Richelieu să
intervină decisiv în plan militar. Victoria francezilor la Lens ( 1648 ) asupra
imperialilor pune capăt ostilităţilor militare.
Semnarea tratatului de pace a fost o victorie diplomatică a cardinalului
Mazarin. Aplicarea prevederilor Păcii Westfalice va fi garantată de Franţa şi
Suedia.

Urmările războiului
-Principalul obiectiv al Franţei , acela de a împiedica pe habsburgii austrieci de
a crea un stat puternic a fost realizat .
-Imperiul German era în continuare divizat iar autoritatea împăratului
habsburgic mai mult formală .
-Se reconfirmă diversitatea confesională.
-Principilor germani li se recunoştea deplin autonomia internă şi externă.
- Franţa nu a atins graniţa Rinului ( obiectiv strategic ) dar câştiga unele puncte
importante inclusiv Alsacia.
- Olandei i se recunoştea de către Spania deplina independenţă
- în cadrul conflictului s-au afirmat noi puteri militare ( Brandenburg –Prusia,
Bavaria, Saxonia )
- Pacea Westfalică nu a pus capăt ostilităţilor din Europa. Războiul a contunuat
între Franţa şi Spania habsburgică încă un deceniu.
- în 1659 , Spania înfrântă încheie Pacea din Pirinei care pune capăt
hegemoniei spaniole şi deschide perspectivele ca Franţa să înceapă ea însăşi o
politică de hegemonie europeană
- unele zone , în spaţiul germanic protestant , au fost aproape depopulate ,
agricultura ruinată iar comerţul a decăzut
- în consecinţă , procesul de acumulare bănească şi cel de formare a burgheziei
au fost întârziate
- spaţiul german îşi va reveni după catastrofa războiului de 30 de ani abia în
jurul anilor 1750

2
 RĂZBOIUL DE 30 DE ANI

1. Cauzele războiului
- a început ca un conflict religios , de felul celor din Franţa sau din Ţările de Jos
, numai că a luat proporţii internaţionale , întinzându-se din Danemarca până în
Transilvania
- aceasta a fost cu putinţă din 2 motive : 1. calviniştii din Cehia , care nu voiau
să se lase conduşi de germani , formau un grup influent în politică şi economia
ţării lor. 2. a apărut problema Mării Baltice.
-în regiunea Balticii, puterea dominantă la începutul secolului XVII era
Danemarca, de care Norvegia nu era încă despărţită.
- Suedia deţinea Finlanda şi Estonia .Cu forţa ei militară , sub conducerea
tânărului rege Gustav Adolf , a închis pentru 100 de ani ieşirea la mare a Rusiei.
A respins pe poloni de pe o fâşie întinsă a ţărmului baltic.
- domnia lui Gustav Adolf ( 1611-1632 ) a avut drept consecinţă construirea
unui stat puternic prin reforme legislative şi militare , prin stimularea economiei
şi a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale.
- interese de negoţ în bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord şi
oraşele hanseatice Hanburg, Lubeck, Danzig ( Gdansk ) ci şi Anglia ,Olanda ,
chiar Spania.

2. Desfăşurarea conflictelor
- a început în 1618 la Praga prin aruncarea pe fereastră a doi dregători imperiali
- revolta a fost înăbuşită de trupele lui Ferdinand al II-lea
- bătălia de la Muntele Alb ( 1620 ) a fost urmată de o represiune sângeroasă , de
confiscarea averilor nobilimii , de convertirea cu sila la catolicism
- urmârindu-şi planurile de a slăbi puterea împăratului , Anglia, Olanda şi Franţa
s-au străduit , cu bani şi diplomaţie , să provoace , în nordul Germaniei o
intervenţie daneză , repede învinsă , apoi una suedeză
- Gustav Adolf moare în lupta de la Lutzen , dar şi duşmanul său Wallenstein ,
care-şi formase o armată de mercenari , va fi ucis din ordinul împăratului
- ca şi Mihai Viteazul, Wallenstein a căzut victimă habsburgilor , ostili oricărei
politici independente în zona pe care o dominau
- din 1635 intră în luptă şi Frana care-i avea în faţă pe spanioli atât în sud cât şi
în nord, în Flandra
- ea trimite trupe în Germania , dar şi ajutoare băneşti în Portugalia şi Catalonia ,
focare de revoltă împotriva Spaniei

3
3. Urmările războiului
- în Germania, formarea naţiunii a întârziat faţă de alte părţi ale apusului Europei
, deoarece existau vreo 400-500 state mari şi mici,adeseori foarte mici
- această fărămiţare politică a fost statornicită de către Pacea de la Westfalia prin
care războiul a luat sfârşit în 1648
- a fost slăbită autoritatea imperiului asupra micilor state care , încă din Evul
Mediu aveau tradiţii şi instituţii proprii
- dinastia, din care de 200 de ani se alegeau împăraţii habsburgi fiind
împiedicată să dea Germaniei forma unei monarhii absolute, a manifestat
această tendinţă numai în Austria şi în celelalte provincii unde domnea direct
- de atunci , a început să se despartă istoria austriacă de cea a Germaniei unde
protestanţii au primit libertatea religioasă pentru care luptaseră
- în schimb , acolo unde habsburgii erau stăpâni, s-a impus catolicismul cel mai
intolerant
- opera distugătoare a războiului a adus Germaniei îndelungate suferinţe şi i-a
schimbat parţial harta politică
- a asigurat cultelor protestante libertatea pe care habsburgii le-o refuzau , dar a
stors de vlagă ţara şi a creat 3 poli de concentrare a forţelor pentru viitor:
Austria, Bavaria şi Brandenburg- Prusia.

4
5