ISTORIE

clasa a X-a
frecven redus
prof. Diaconi Adina

ILUMINISMUL
Ideologie a secolului al XVIII-lea, urmrete transformarea societii condus raional , dreapt i tolerant ,
cetenii s se bucure de drepturi i liberti .
Definiia: Iluminismul este o ideologie a secolului al XVIII-lea care urmrete transformarea societii astfel nct
aceasta s se conduc raional, pentru a ndeplini idealurile de dreptate i toleran, asigurnd drepturi i liberti
tuturor.Ideologie totalitatea ideilor i conceptelor specifice unei perioade sau unui grup de oameni . Raional
logic, bine chibzuit
Caracteristicile iluminismului:
1. Raional: logic iluminitii explicau lumea cu ajutorul raiunii
2. Antibisericesc mpotriva bisericii ca instituie, se pronun pentru toleran religioas.
3. Antiabsolutist mpotriva absolutismului monarhic
ILUMINISMUL este ideologia dominant a sec. al XVIII-lea care are ca valoare central RAIUNEA.
IDEI CENTRALE:
Optimismul gnoseologic;
Afirmarea personalitii umane;
Libertatea i demnitatea individului.
IMPLICAII PRACTICE:
Control mrit al omului asupra mediului natural;
Necesitatea organizrii raionale a societii umane.
FACTORII DETERMINANI AI ILUMINISMULUI

Transformrile produse n societatea uman, pe multiple planuri, n perioada Renaterii. Umanismul.

Ascensiunea economico-social a burgheziei

Modelele politice oferite de state precum Provinciile Unite (Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluiilor
burgheze desfurate pe cuprinsul lor.

Progresele nregistrate n gndirea tiinific de-a lungul secolelor XVII XVIII, menite s pun n eviden
fora raiunii.
REPREZENTANI AI ILUMINISMULUI

CHARLES DE MONTESQUIEU (1689 1755)

OPERA : Scrisori persane , Spiritul legilor
CONINUT:

Atitudine critic la adresa instituiilor i moravurilor franceze, impregnate nc de mentalitatea

feudal.

Atitudine critic la adresa absolutismului monarchic i intoleranei religioase.

2

Promoveaz principiul separrii puterii n stat.

SPIRITUL LEGILOR Atunci cnd n minile aceleiai persoane sau aceluiai corp de dregtori se afl ntrunite
puterea legiuitoare i puterea executiv, nu exist libertate Nu exist, de asemenea, libertate, dac puterea
judectoreasc nu este separat de puterea executiv Ch. De Montesquieu
VOLTAIRE (Franois Marie Arouet) ( 1604 1778)
OPERA: Tratatul despre toleran , Candide , Scrisori filosofice
CONINUT:

Atitudine critic fa de fanatismul religios.

Critic la adresa moravurilor i instituiilor vechiului regim.

Promovarea unor valori liberale i a modelului politic al monarhului luminat.

ENCICLOPEDITII

D. DIDEROT (1713 1784)

J. R. dALEMBERT ( 1717-1783 )
OPERA:

Enciclopedia sau Dicionarul raional al tiinelor, artelor i meseriilor

Lucrare cuprinznd 28 de volume i semnat de 130 de autori.

CONINUT:

Promoveaz valorile tiinifice, tehnice rezultate din progresele nregistrate pe plan cultural n sec. XVII
XVIII.

Critic obscurantismul, superstiiile, mentalitile i instituiile vechiului regim.

Caracterul su contestatar a fcut ca publicarea s fie oprit n mai multe rnduri (1752, 1759, 1781).

J. J. ROUSSEAU (1712 1778)

OPER: Noua Eloiz , Emil , Contractul social
CONINUT:

Dubla natur a fiinei umane: raional i afectiv.

Noi principii n educaia copilului.

Critica ntregului sistem social al vechiului regim.

Promovarea ideilor de libertate i de egalitate a cror aplicabilitate se poate realiza numai n baza
unui contract social, ncheiat ntre membrii societii cu drepturi egale.

Principiul suveranitii naionale.

Propune ca form de guvernmnt, republica.

ILUMINISMUL N RILE ROMNE

COALA ARDELEAN - Micare cultural de emancipare civic i politic a romnilor transilvneni.
3

REPREZENTANI AI COLII ARDELENE

ION BUDAI DELEANU (1760-1820) , SAMUIL MICU (1745-1806) , PETRU MAIOR (1756-1821)
IMPACTUL POLITIC AL COLII ARDELENE - SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM - Memoriul naintat n anul 1791 Curii
de la Viena, n cadrul micrii de emancipare a romnilor transilvneni

Revoluia industrial
Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n
acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii.
Apariia revoluiei industriale a avut ca efect:

creterea produciei,

dezvoltarea oraelor i a tiinei.

nceput n Anglia, dup 1750, revoluia industrial s-a extins la proporii planetare abia n cea de a doua jumtate a
veacului urmtor,cnd a schimbat faa lumii, dndu-i ,n linii mari, desigur, nfiarea de astzi.
Prima revoluie industrial: civilizaia mainilor

Anglia celei de-a doua jumti a secolului al XVIII-lea a fost locul n care s-a produs schimbarea, iar maina
cu aburi a fost factorul declanator. Pentru prima data n istoria umanitii, o main putea funciona de
sine stttor, fr intervenia direct a omului.

Industria textil - noi utilaje

"Suveica zburtoare" a lui John Kay (1733) a fcut procesul de esere mai rapid

"spinning jenny" (1767), roata de tors creat de James Hargreaves, a mbuntit procesul de tors.

sistemul lui Arkwright (1769) de meninere a umiditii n procesul de fabricaie; n acionare se foloseau
caii, apa sau fora aburilor.

Rzboiul de esut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de esere.

James Watt - 1736-1819

Originar din Scoia, autodidact, a inventat n 1769 maina cu abur: a creat un condensator capabil s menin
constant temperatura n cilindrul principal, transform fora liniar a aburului ntr-una circular.

A pornit de la cercetri anterioare aparinnd lui Denis Papin i Thomas Newcomen.

n anul 1815, George Stephenson adaug civilizaiei industriale un nou simbol: Locomotiva. Construirea
primei ci ferate ntre Manchester i Liverpool - primul pas spre crearea unei reele de transport feroviar ce a
acoperit n scurt timp ntreaga Europ i America de Nord

prima cale ferat public de la Stockton la Darlington a fost dat n funciune n 1825

Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe maina-unealt s-a rspndit ulterior n Frana,
Belgia, Elveia, apoi n SUA i n spaiul german.
4

FIERUL

simbol important al revoluiei industriale din Marea Britanie

procesul de obinere (topire pe baza crbunelui) era ineficient i distrugea pdurile

n 1709, Abraham Darby descoper n cocs o metod eficient de topire a fierului

A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a nregistrat un remarcabil progres n domeniul tiinei i tehnologiei. Noi savani se adaug
listei celor ale cror descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea ,se impun noi surse de energie, precum
petrolul, gazul natural si energia electrica.
OELUL

Adevratul printe al otelului a fost Henry Bessemer, a crui inventie, realizat n 1856, a constituit o
adevrat revolutie n metalurgie

n 1851 realizeaz prima sa inventie prin mbunttirea fontei

n 1858 obtine otelul maleabil suflnd aer printr-un tub de argil n cuptorul de argil care contine font
topit

BICICLETA

Idea a dou roi ce sunt n linie provine de la un domn francez cu numele de Sivrac, din jurul anului 1690.

Un secol mai trziu, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe aceleai principii, fiind
propulsat de picioare, dar el a montat pe vehicul un ghidon la roata din fa, iar acest lucru a fcut posibil
circulaia pe strzile oraelor

n 1839 scoianul K. Macmillan a perfecionat bicicleta adugnd pedalele.

n 1870 au fost introduse spiele de oel (W. A. Cowper).

Este completat n 1888 cu cauciucul gonflabil de ctre scoianul J. B. Dunlop

Mendeleev: cunoscut prin contribuii importante n studiul atomului.

Volta i Ampere, devenii celebri n domeniul electricitii.
Graham Bell: Inventatorul telefonului
Toate aceste descoperiri vor conduce ctre cea de a doua revoluie industriala. Oelul nlocuiete fierul
n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul construciilor.
Dup 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din lume.
Efecte ale revolutiei industriale

Introducerea in productie a masinilor-unelte, aparitia fabricii, diversificarea surselor de energie, aparitia si

dezvoltarea cailor feratre si a automobilului,transport la distanta a energiei electrice au determinat
schimbari fundamentale in organizarea productiei , dar si in aspectul habitatului uman, in structura sociala si
demografie, in modul de viata si in mentalitatile oamenilor.

Impactul revoluiei industriale

Trecerea de la meteug la industrie i de la atelier la fabric

5

Creterea produciei industriale

Dezvoltarea comerului

Afirmarea economiei de pia

Schimbri de natur social apare o nou clas muncitorii industriali

REVOLUTIA GLORIOASA DIN ANGLIA

Razboiul civil dintre rege si Parlament
Anglia- 1603- dinastia Stuart, rege Carol I
Cauze: - interesele economice ale noii burghezii parlamentare
- conflict intre burghezie si monarhul cu puteri nelimitate
- conflictul dintre protestanti si catolici
PETITIA DREPTURILOR
regele sau urmasii sai nu pot impune sau percepe impozite fara consimtamintul arhiepiscopilor,
episcopilor, contilor, baronilor, cavalerilor, burgheziei si a altor oameni liberi din comunele acestui regat
in acest caz va rugam cu umilinta pe maiestatea Voastra ca, in viitor, sa nu mai fie nimeni constrins la vreo
donatie, nici sa se plateasca vreo taxa sau impozit in afara celor stabilite de Parlament si nimeni sa nu fie
arestat sau molestat daca va refuza sa plateasca.
1641- Carol I Stuart- mustrarea cea mare
-

Izbucneste conflictul rege Parlament

Carol I paraseste Londra

Puterea preluata de Oliver Cromwell

1649 Carol I judecat si condamnat la moarte

Oliver Cromwell (1599 1658) a fost una dintre marile personaliti ale istoriei Angliei,paricipant direct la
evenimentele din timpul Revoluiei i figura central a Protectoratului.
-

Nscut la Huntington, lng Cambridge, ntr-o familie din noua nobilime, Cromwell a urmat studii de drep;
de confesiune puritan, el a fost ales mereu deputat n Parlament, graie popularitii i caracterului su
energic.

El a manevrat i armata, obinnd titlul de Lord-Protector, funcie pe care a ndeplinit-o din 1653 pn la
moarte. n aceast calitate, Cromwell avea prerogative care le depeau pe cele ale unor suverani din
Europa.

El a manevrat i armata, obinnd titlul de Lord-Protector, funcie pe care a ndeplinit-o din 1653 pn la
moarte. n aceast calitate, Cromwell avea prerogative care le depeau pe cele ale unor suverani din
Europa.
6

PROTECTORATUL lui Cromwell

Dictatura militara- putere detinuta de un lord protector
Parlamentul puterea legislativa
Consiliul de Stat puterea executiva
Burghezia preia puterea politica . Cromwell cucereste Scotia, Irlanda
navigatie- suprematia engleza pe mare

. 1651 - Actele de

20 aprilie 1653 dictatura lui Cromwell

Restauratia Stuartilor
1658 Cromwell moare
Carol al II- lea Stuart ( 1660 1685 ) regele Angliei raporturi bune cu Parlamentul

-1673- TEST ACT excluderea romano- catolicilor din orice functie de stat

- 1679- HABEAS CORPUS ACT

Orientri politice- WHIG- supremaia parlamentar

- TORRY- regaliti

Iacob al II lea ( 1685 1688 ) conflict cu Parlamentul - inlaturat

HABEAS CORPUS ACT

Se declar c... de fiecare dat cnd cineva va prezenta n scris o cerere de Habeas Corpus unuia dintre
ofierii sau dintre erifii nchisorilor ...pentru o persoan aflat n detenie preventiv.... Ofierul sau eriful
va trebui, conform legii prezente, s elibereze acest prizonier.. n cele trei zile care vor urma prezentrii
acestui nscris....
REVOLUIA GLORIOAS
1688 alungarea Stuarilor de pe tronul Angliei
Whilhelm de Orania i soia sa Maria Stathuderul Olandei
Victoria Parlamentului
1689- DECLARAIA DREPTURILOR
BILL OF RIGHTS
ANGLIA - MONARHIE CONSTITUIONAL
Suveranitatea naiunii
Parlament - Camera Comunelor
- Camera Lorzilor
- vota legile
- aproba bugetul
Regele
7

1689- ACTUL DE TOLERAN- libertate cultelor

1701- ACTUL DE INSTALARE succesiunea la tron
1707- ACTUL DE UNIRE- Regatul Unit al Marii Britanii
1801- Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei
BILL OF RIGHTS
,, Lorzii ecleziastici, cei laici i Comunele... declar mai nti, pentru a-i asigura vechile lor liberti:
C puterea de a suspenda executarea legilor de ctre autoritatea regal, fr consimmntul Parlamentului
este mpotriva legilor.
C orice ncasare de bani n folosul Coroanei fr ca ea s fie acordat de Parlament este mpotriva legii
C a recruta i a ntreine armat n Regat, pe timp de pace fr aprobarea Parlamentului e un fapt potrivnic
legii
Alegerile de deputai n Parlament trebuie s fie libere.
1714- dinastia de Hanovra- George I
Au existat tensiuni- rege cabinet- Parlament
Anglia model al libertilor i parlamentarismului, respectul legilor
Sec.XVIII- Anglia monarhie constituional
Anglia n sec. XVIII
Prima revoluie industrial din lume
Conflict militar i diplomatic cu Frana (1689 1815 )
Principala putere maritima
Cel mai ntins imperiu colonial
Revoluia cultural- John Locke
- Isaac Newton
Concluzii:
n planul gndirii politicii universale, revoluia englez a proclamat principiul c nimeni nu este mai presus de
legi i nu se poate sustrage efectelor lor, anticipndu-l i pe acela c participarea la viaa i decizia politic este in
drept cuvenit tuturor cetenilor.

REVOLUIA AMERICAN (1774-1783)

FORMAREA S.U.A.
8

SITUAIA COLONIILOR AMERICANE

n perioada 1584-1733, pe coasta rsritean a Americii de Nord s-au intemeiat 13 colonii populate cu
europeni provenii din vestul Europei. Treptat, toate aceste colonii intr sub stpnire englez.

CAUZELE COLONIZRII

Situaia economic precar a imigranilor;

Persecuiile politice sau religioase.

RAPORTURILE DINTRE COLONITI I AMERINDIENI

Populaia amerindian avea un mod de via primitiv.

Colonitii europeni au profitat de superioritatea lor economic i militar:

Le-au confiscate pmnturile;

Au aplicat un veritabil program de exterminare;

Prezena europenilor a produs i rspndirea unor boli care au crescut rata mortalitii n rndul
amerindienilor.

EVOLUIA COLONIILOR PN LA MIJLOCUL SEC. XVIII

SITUAIA ECONOMIC

Se nregistreaz o dezvoltare economic rapid, nsoit de un proces de urbanizare remarcabil (Boston, New
York, Philadelphia) .
Factori:

Resursele economice abundente din America de Nord;

Experiena burghez a imigranilor coloniti.

Dezvoltarea economic rapid transform coloniile n veritabile concurente ale Angliei.

CAUZELE REVOLUIEI AMERICANE

CAUZE ECONOMICE

Interdicia extinderii colonitilor dincolo de Munii Alleghany;

Restriciile n ceea ce privete nfiinarea unr noi stabilimente industriale;

Limitarea sever a libertii comerciale a coloniilor americane;

Introducerea unor taxe i impozite mpovrtoare, mai ales dup rzboiul Angliei cu Frana. (Ex.:
taxa pe timbru, taxa pe zahr, taxa pe ceai)

- Rspndirea ideilor iluministe n America de Nord.

EXPONENI AI ILUMINISMULUI AMERICAN
BENJAMIN FRANKLIN, THOMAS JEFFERSON, PATRICK HENRY, THOMAS PAINE
9

PROLOGUL RZBOIULUI DE INDEPENDEN

Reacii fa de politica fiscal excesiv i, mai ales, fa de taxa pe ceai.

Refuzul americanilor de a cumpra ceai de la reprezentanii companiilor engleze;

Contrabanda;

Partida de ceai de la Boston (16 decembrie 1773).

Anglia reacioneaz:

Adopt mpotriva colonitilor Legile inadmisibile;

Trimite fore militare n America pentru a reprima starea de revolt.

DECLANAREA STRII DE RZBOI

n anul 1774, la Philadelphia, se reunete primul Congres Continental.

Sunt declarate nule Legile inadmisibile i este negat dreptul Angliei de a se amesteca n problemele interne
ale coloniiilor americane.

Populaia american se grupeaz n functie de poziia avut fa de idea rupturii de metropol:Partizanii

independeei coloniilor americane; Indeciii; Loialitii.

NCEPUTUL CONFLICTULUI ARMAT

Colonitii americani ncep pregtirile de rzboi. Aceste pregtiri sunt susinute de o intens proagand
pentru crearea unui tot mai puternic curent de opinie antienglez.

n aprilie 1775 au loc btliile de la Concord i Lexington.

Armatele engleze sunt nevoite s se retrag.

n iunie 1775 are loc btlia de la Bunker Hill.

Armatele engleze obin o victorie la Pyrrus. Ulterior, situaia militar evolueaz defavorabil pentru
americani.

DESFURAREA RZBOIULUI

Btlia pentru Boston (1775) se ncheie cu victoria Angliei.

n anul 1776, n urma unor grele btlii americanii pierd New York-ul.

CAUZELE EECURILOR MILITARE

Lipsa de experien i coeziunea insuficient a armatei americane;
Aciunile gruprii loialiste;
Atacurile amerindie-nilor ntrtai de englezi;
DESFURAREA RZBOIULUI

n paralel cu operaiile militare se desfoar unele demersuri diplomatice. Reprezentani ai Congresului

ncearc s ajung la o nelegere cu George al III-lea. Acesta respinge orice compromis, ceea ce strnete un
nou val de ur mpotriva englezilor.
10

Se fac eforturi diplomatice pentru atragerea n rzboiul contra Angliei a Franei i a altor state europene.
Pentru moment solicitrile de alian sunt respinse.

DECLARAIA DE INDEPENDEN

n asemenea momente critice, pentru a redresa moralul sczut al armatei americane, reprezentanii celor 13
colonii se reunesc ntr-un nou congres la Phiadelphia. La 4 iulie 1776 este adoptat Declaraia de
independen.

DESFURAREA RZBOIULUI

Declaraia a avut un impact pozitiv asupra armatei americane dar efectele nu s-au resimit imediat. n
perioada urmtoare Declaraiei de independen armatele engleze reuesc s ocupe Philadelphia.

Rsturnrile de situaie apar abia n 1777, la Saratoga.Batlia desfurat aici se ncheie cu o rsuntoare
victorie a armatei americane.

ntre 1778-1780 intr n rzboi, alturi de americani, Frana, Spania i Olanda. Contribuia francez a fost
remarcabil.

n 1781, n btlia de la Yorktown, armatele americane i franceze obin o victorie decisiv.

Pn n 1783 s-au mai desfurat operaii militare pe mare.

Acestea nu au schimbat situaia critic a Angliei, care este nevoit s-i declare nfrngerea.

SFRITUL RZBOIULUI

n 1783 s-a ncheiat tratatul de pace de la Versailles, prin care Anglia recunoate independena fostelor
colonii.

ORGANIZAREA S.U.A. DUP RZBOI

ntre fostele colonii au aprut unele disensiuni, privind forma lor de organizare. S-au conturat trei orientri:

Organizarea fiecrei foste colonii ca stat independent;

Unirea tuturor coloniilor ntr-un singur stat;

Organizarea fostelor colonii ntr-o confederaie.

A fost adoptat ultima soluie: organizarea S.U.A. ca stat federal.

CONSTITUIA S.U.A.

Un moment important al noului stat a fost adoptarea Constituiei. Redactarea ei a fost realizat de
reprezentanii de frunte ai Congresului.

n 1787 se adopt Constituia S.U.A.

ASPECTE DE CONINUT

Aplicarea principiului separrii puterii n stat.

Puterea legislativ este deinut de Congres, compus din: Senat i Camera Reprezentanilor.
Atribuii:votarea legilor, stabilirea taxelor, emiterea de moned, declararea rzboiului.

Puterea judectoreasc aparine Curii Supreme de Justiie.

11

Constituia adoptat n 1787 a intrat n vigoare n anul 1789, fiind valabil i astzi. De-a lungul timpului a
fost supus unor amendamente.

S.U.A. PN N SECOLUL XIX

Dup independen, S.U.A. i-au extins teritoriile de la rmurile Atlanticului, la cele ale Pacificului, devenind
o mare putere economic, politic , militar i un reper n organizarea democratic a celorlalte state ale
lumii.

REVOLUTIA FRANCEZA 1789-1799

Revolutie=inceputul unei schimbari a societatii
Renuntarea la absolutismul monarhic
modernizare a sistemului politic
o noua intemeiere a natiunii franceze sub influenta Iluminismului
emanciparea individului, transformarea lui din supus in cetatean
Cauze
Opozitia sistemului politic francez fata de ideile iluministe
Contradictia dintre incercarea de uniformizare intreprinsa de stat si existenta societatii de ranguri
Burghezia nu participa la viata publica
Criza financiara (scaderea preturilor agricole)
Somajul A
Etape
INCEPUT: regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarea Starilor Generale - 5 mai 1789- reprezentantii starii a III-a se declara Adunare Nationala Constituanta
- regele a mobilizat armata pentru a dizolva Adunarea, dar populatia Parisului se opune, ridicandu-se la lupta si
formand Garda Nationala
14 IULIE 1789 caderea BASTILIEI, inchisoarea politica a Frantei (astazi este Ziua Nationala a Frantei)
1. Monarhia constitutionala
26 august 1789 se adopta Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului
Regele accepta Declaratia drept Constitutie
2. Republica
-Adunarea Constituanta devine Adunare Legislativa
12

-Franta intra in razboi cu Rusia si Prusia --se declansaza o criza (regele a mobilizat pe cale diplomatica
armatele celor doua tari pentru a intra in Franta si a instaura Vechiul Regim)
-regele incearca sa fuga din tara, dar este prins, arestata, suspendat din functie si executat
3. Conventia Nationala
-Adunarea Legislativa devine Conventie Nationala si aceasta proclama REPUBLICA
- Are 2 orientari:

Girondinii moderatii- 1792-1793

Iacobinii -radicalii- 1793-1794

-condusi de Robespierre;au instaurat teroarea ca forma de guvernare, obtin succese militare , sunt
inlaturati la 27 iulie 1794 (ghilotinarea lui Robespierre)
In 9 noiembrie 1799, Napoleon preia puterea printr-o lovitura de stat. El doreste sa apere principiile
revolutiei si elaboreaza o noua constitutie cu caracter conservator.

Principalele momente ale Revolutiei franceze

1789
5 mai Adunarea Starilor Generale(se proclama Adunare Constintuanta la 9 iulie)
14 iulie Paris cucerirea Bastilia
26 august Declaratia Drepturilor Omului si ale cetateanului
1791
21 iunie: Fuga regelui. Prinderea sa la Varennes
3 septembrie : adunarea Constintuanta adopta constitutia
1792
20 aprilie Franta declara razboi Austriei
20 septembrie : Victoria Franceza de la Valmy
21 septembrie: Proclamarea Republici Franceze
1793
21 ianuaie: Executarea Regelui
6 aprilie : Infiinterea Comitetului Salvarii Publice
2 iunie: Inlaturarea Inlaturarea girondinilor de catre iacobini
24 iunie: constitutia anului 2 (neaplicata)
1794
27 iulia inlaturarea lui Robespierre si a iacobinilor
1795
August : Constitutia anului 3.Instituirea Directoratului
1774-1792

1789

Domnia

Declansarea

Regelui

Revolutiei

1790

Constitutia
civila

1791

Franta devine
monarhie

1792

Proclamarea
primei Republici

Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului proclamata la 26 august 1789 este unul dintre cele mai
importante documentele ale lumii.
13

Ea stabilea in mod solemn, sub forma de organizare a societatii democratice:

Legalitatea oamenilor in drepturi
Recunoasterea natiunii ca izvor al suveranitatii
Stabilirea celor mai importante drepturi ale omului: libertatea, dreptul la proprietate, rezistenta la
opresiune
Proclamarea libertatii de cunostinta si de expresie.
Prevederile Decalaratiei stau la baza democratiei moderne si a sistemelor politice de astazi

1792-1795

1795-1799

1796-1797

1798-1799

1799-1804

Perioada

Perioada

Campania

Campania

Perioada

Conventiei

Directoratului

franceza

franceza

Consulatului

Nationale

din Italia.

din Egipt.

EPOCA NAPOLEONIANA(1799 1815)

CONSULATUL (1799 1804)
Intors din Egipt, profitnd de criza Directoratului, la 18 brumar 1799 Napoleon recurge la lovitura de stat
care l propulseaz n fruntea statului francez.
n anul 1802 Napoleon se proclam prim consul pe via.
Regimul politic instituit de Napoleon, n calitatea sa de prim consul, este unul de dictatur militar i pregtete
terenul pentru cariera sa imperial.
In lovitura de stat din 9-10 noiembrie 1799, impreuna cu colegii sai au preluat puterea si au stabilit un nou regim,
Consulatul. Bonaparte, primul consul, avea aproape puteri dictatoriale. Constitutia a fost refacuta, in 1802 facandu-l
pe Napoleon consul pe viata iar in 1804 facandu-l imparat.

IMPERIUL (1804-1815)
Legea Franceza a fost standardizata sub forma Codului Napoleonian sau codul civil si inca alte sase coduri. Acestea
garantau drepturile de libertate castigate in Revolutie, incluzand egalitatea in fata legii si libertatea religiei.
In 1810 imperiul a atins cea mai mare expansiune.
In anul 1814 Napoleon a fost exilat pe insula Elba din Marea Mediterana.
In 1815 a evadat de pe insula Elaba, a ajuns in Franta si s-a indreptat catre Paris, invingand trupele care venisera sa-l
capturezae. Napoleon a cerut pace aliatilor, dar ei l-au renegat si el s-a decis sa loveasca primul. Rezultatul a fost
Campania din Belgia care s-a sfarsit prin infrangerea in batalia de la Waterloo, la 18 iunie 1815.
In Paris multimea l-a rugat sa continuie lupta dar politicienii i-au retras ajutorul. Napoleon a fugit catre Rochefort,
unde s-a predat capitanului navei Britanice, Bellerophon. El a fost apoi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic
unde a ramas pana la moartea sa, la 5 mai 1821.
Influenta Napoleoniana in Franta mai este evidenta inca si astazi. Pentru comemorarea victoriilor sale, s-a construit
Arcul de Triumf, in centrul Parisului. Astazi impactul Codului Napoleonian este simtit in legile tuturor tarilor Europei.
14

Napoleon a fost un om care ducea totul la bun sfarsit, niciodata sigur si niciodata satisfacut.
Napoleon a fost un dictator, dar a crezut in conducerea oamenilor prin ordine. Putin sunt aceia care nu recunosc ca a
fost un geniu militar. El a spus Waterloo va sterge memoriile victoriilor mele, dar bineinteles ca se insela deoarece
este recunoscut ca general si nu ca guvernator.

RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX-LEA

CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 1815)

Organizat dup nfrngerea lui Napoleon Bonaparte, cu scopul de a reorganiza Europa

PRINCIPIUL LEGITIMITII care viza restabilirea monarhiei de drept divin.

Meninerea statu quo-ului european

PRINCIPIUL ECHILIBRULUI EUROPEAN care consta n stabilirea unui asemenea raport de fore ntre statele
europene, nct s nu se permit instalarea hegemoniei unei puteri, n defavoarea celorlalte.

Forma definitiv a negocierilor s-a concretizat n Actul final adoptat la 9 iunie 1815.

State semnatare:Anglia, Austria, Prusia, Rusia, Frana, Portugalia i Suedia.

SCOPURILE CONGRESULUI DE LA VIENA

Izolarea politic a Franei ;

mpiedicarea rspndirii ideilor revoluiei franceze.

PREVEDERI
FRANA :

Este readus la graniele ei din 1789 ;

Este nevoit s plteasc importante despgubiri de rzboi ;

Suport trupe de ocupaie.

CONFEDERAIA GERMAN, recunoscut la 8 iunie 1815 (38 state), este meninut pentru a mpiedica
expansiunea Franei spre rsrit i trece sub hegemonia Austriei.
Instituiile sale sunt :
Dieta federativ for legislativ ;
Consiliul intern organ executiv.

PROVINCIILE UNITE (OLANDA) i BELGIA alctuiesc REGATUL RILOR DE JOS. nfiinarea lui are acelai scop
al blocrii tentativelor expansioniste ale Franei.

ITALIA pstreaz frmiarea statal. Regatul lombardo-veneian din N i NE intr sub stpnirea Austriei.

PRUSIA mai anexeaz Westfalia, Renania, Saxonia.

RUSIA mai anexeaz Finlanda i i se recunoate stpnirea asupra Basarabiei.

ANGLIA primete din spaiul european : Insula Malta, Insulele Ionice i Gibraltarul.
15

Prevederile Actului final contraveneau aspiraiilor de libertate i independen mprtite de naiunile

europene.
SFNTA ALIAN

La 26 septembrie 1815, la Paris, Rusia, Austria i Prusia pun bazele Sfintei Aliane.

SCOPURILE SFINTEI ALIANE

Meninerea statu-quo-ului ;

Combaterea oricror idei i micri revoluionare

Anglia a aderat la SFNTA ALIAN

Frana-1818- Congresul de la Aachen

16