REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ

- Reprezintă trecerea de la producția bazată pe manufactură la producția bazată pe mașini și

unelte mecanizate.
- Are loc la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX – incepe in Anglia după care se
răspândește în Europa și mai apoi în întreaga lume.

Revoluția se bazează pe o serie de descoperiri științifice, invenții și inovații tehnice:

a) Primul domeniu afectat de această transformare este domeniul textil (apar mașinile de
tors și filat, precum și războiul de țesut mecanic).

- Invenția fundamentală a revoluției industriale o reprezintă motorul cu aburi, inventat de către

DENIS PAPIN și perfecționat de către JAMES WATT. La baza acestui motor stă cărbunele, care a
fost supranumit “PÂINEA INDUSTRIEI”.

b) Un alt domeniu afectat de revoluție a fost agricultura ( ex. de invenții: batoza cu aburi,
secerătoarea cu aburi, plugul acționat mecanic) :
- încep să fie cultivate plante noi: cartoful, porumbul, plantele furajere.
- alături de îngrășămintele naturale apar și îngrășămintele chimice.
- apar soluții pentru tratarea plantelor și a animalelor de diferite boli și
paraziți.

c) În transporturi: - își fac apariția locomotiva cu abur, vaporul cu aburi, automobilul

cu abur.
- s-a dezvoltat o rețea impresionantă de căi și canale navigabile,
infrastructura rutieră și cea feroviară.

- În a doua jumătate a secolului XIX se declanșează cea de-a doua revoluție industrială, ce
utilizează noi surse de energie (electricitatea, hidrocarburile – petrolul și derivații săi; gazele
naturale). Principala invenție a acestui moment este MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. Alte
invenții: bicicleta, becul electric inventat de către THOMAS EDISSON , telefonul – GRAHAM BELL
; și automobilul.

CONSECINȚELE REVOLUȚIEI INDUSTRIALE:

- Creșterea producției
- Concentrarea producției și apariția marilor grupuri industriale numite concerne ( U.S STEEL,
SIEMENS, GENERAL MOTORS) .
- În ceea ce privește transporturile crește capacitatea de transport, crește viteza de transport
ceea ce determină micșorarea distanțelor.
- Creșterea productivității muncii – în secolul XVIII economistul ADAM SMITH introduce principiul
diviziunii muncii, prin care muncitorul universal este înlocuit cu muncitorul specializat. La
începutul secolului XIX apare un nou curent economic numit TAYLORISM care afirmă că
eficientizarea este direct proporțională cu eliminarea gesturilor și a timpilor inutili.
- Standardizarea producției – producția în serie sau pe bandă.
- Explozia demografică – creșterea populației.
- Exodul rural – se referă la trecerea populației de la sat la oraș.
- Se dezvoltă burghezia.
- Își face apariția o categorie socială de mijloc care devine din ce în ce mai puternică.
- Apare o nouă categorie socială și anume muncitorimea sau proletariatul. Muncitorii se
organizează în sindicate ( asociații profesionale ce promovează interesele economice ale
muncitorilor). În urma luptei sindicale muncitorii obțin o serie de drepturi: ziua de muncă de 8
ore, repaus duminical, îmbunătățirea condițiilor de muncă, cresteri salariale și asigurări sociale,
drepturi la grevă.
- Are loc o dezvoltare fără precedent a științei.
- Se fac numeroase descoperiri științifice:
a) ÎN BIOLOGIE :
- în 1859 CLAUDE BERNARD pune la punct metoda experimentală
- CHARLES DARWIN publică lucrarea “ORIGINEA SPECIILOR” și pune bazele
evoluționismului (teorie conform căreia natura și viața evoluează de la simplu
la complex).
- germanul ROBERT KOCH descoperă BACILUL TBC.
- este descoperit microbul care provoacă ciuma și anume YERSINIA PESTIS.
- LOUIS PASTEUR a creat primul vaccin antirabic și a pus bazele unei noi științe,
MICROBIOLOGIA.
-biologul român EMIL RACOVIȚĂ a creat BIOSPEOLOGIA care studiază viața în peșteri.

b) ÎN FIZICĂ :
- sunt descoperiți electronii.
- fizicianul german RONTGEN descoperă razele X.
- fizicienii francezi JEAN ȘI MARIE CURIE descoperă radioactivitatea.
- fizicianul german ALBERT EINSTEIN elaborează teoria relativității.

c) ÎN PSIHOLOGIE :
- se remarcă CARL GUSTAV JUNG și SIGMUND FREUD.
- FREUD a pus bazele unei noi științe numită PSIHANALIZA. Psihicul uman este
format din trei elemente : CONȘTIENT, SUBCONȘTIENT ȘI INCONȘTIENT.

d) ÎN LITERATURĂ :
-apar noi curente: realismul (prezintă realitatea așa cum este); temele
realisme; romantismul (prezintă o realitate deformată); simbolismul
(propune să prezinte realitatea prin intermediul simbolurilor).

e) ÎN PICTURĂ : - impresionismul, expresionismul și cubismul.