EXCEL 2000

I INTRODUCERE
Modulul 4 al examenului ECDL poarta numele de "Foi de calcul tabelar" iar acest curs
trateaza continutul acestui modul. Versiunea tratata este Microsoft Excel 2000 din
pac!etul Microsoft "ffice 2000.#rebuie mentionat ca acest curs este destinat
incepatorilor in domeniu. Folosind acest curs $eti trece cu usurinta examenul de ECDL
deoarece el cuprinde cunostintele care $a sunt necesare pentru acest examen.
%cest curs isi propune sa $a dea o prima perspecti$a asupra celui mai raspandit
pro&ram de calcul tabelar din lume.'ro&ramele de calcul tabelar sunt foarte populare
datorita marii $arietati de aplicatii pe care o au( de la simple calcule pri$ind bu&etul unei
&ospodarii pana la e$identa contabila de la aflarea mediilor studentilor pana la alcatuirea
unor statistici complexe bazate pe numere mari de obser$atii etc.
)e poate pune intrebarea de ce sa in$atam Excel cand putem face calcule si sin&uri
sau a*utati de calculatorul de buzunar. #otusi exista calcule care depasesc puterea de
calcul a unui calculator de buzunar sau calcule mai complicate in care a$em ne$oie de
anumite formule. #otul de$ine foarte simplu folosind Excel.
De asemenea un a$anta* ma*or il constituie faptul ca putem modifica $alorile
$ariabilelor din formule iar calculele se actualizeaza automat.
'e intre& parcursul procesului de in$atare $eti intalni scurte exercitii care $a $or a*uta
sa $a fixati cunostintele proaspat dobandite.
+
II PREZENTARE EXCEL
2.1 INTRAREA/IESIREA DIN EXCEL
1.Intrarea
'rimul pas in utilizarea Excel este sa,l pornim. %sadar exista mai multe metode de a
porni Excel. Cea mai simpla este din meniul START din -indo.s (Figura 1)(
Faceti clic/ pe butonul START din partea stan&a *os a ecranului
Faceti clic/ pe PROGRAMS
Faceti clic/ pe 'icto&rama MICROSOFT EXCEL
" alternati$a mai scurta este sa faceti clic/ pe icon,ul de Microsoft Excel daca acesta
exista pe des/top (Figura 2)
2.Iesirea.
'entru a iesi din Excel exista de asemenea mai multe optiuni. Din meniul pro&ramului
(Figura 3)(
Faceti clic/ pe meniul Fie
Faceti clic/ pe E!it
%lternati$a a doua este sa apasati butonul de inc!idere .
%celasi rezultat poate fi obtinut apasand simultan tastele At si F".
0ndiferent ce optiune ati ales pentru inc!iderea Excel daca nu ati sal$at in prealabil
re&istrul de calcul Excel $a $a intreba daca doriti sa sal$ati fisierul 1fisierele2 desc!is1e2
(Figura 4).
2.2 NOTIUNI GENERALE
2
)a $orbim putin despre termenii cei mai folositi pe parcursul acestui curs( re&istru de
calcul foaie de calcul celula meniu contextual celula cursor etc.
Re#istr$ %e &a&$ este fisierul Excel. 3n re&istru contine in mod standard 4 foi de
calcul.
F'aia %e &a&$ pro$ine din en&lezescul WORKSHEET si desemneaza un tabel in ale
carui celule putem introduce text numere sau formule. Foile de calcul simplifica
mult munca la proiecte care necesita calcule complicate si repetiti$e." foaie de calcul
contine coloane notate de la A la I( si randuri numerotate de la 1 la )**+)
Ce$a desemneaza intersectia dintre un rand si o coloana. %stfel fiecare celula are o
adresa unica compusa din litera sau literele ce reprezinta coloana si cifra sau cifrele
care reprezinta randul pe care celula se afla. %stfel celula C" se afla pe coloana C si
randul " iar celula A,2"*)- se afla pe coloana A, si randul 2"*)-.
Atentie. 5umele celulelor nu pot fi de forma "C/ )*AA ci ele incep obli&atoriu
cu o litera 1C"/ AA)*2 .
Meni$ &'nte!t$a desemneaza aceeasi notiune ca si in -05D"-). )e obtine
apasand butonul dreapta al mouse,ului. #rebuie mentionat ca meniul contextual este
complet diferit in functie de zona de pe ecran in care a fost actionat. El reprezinta o
cale rapida de acces pentru a modifica cele mai comune proprietati ale zonei in care a
fost actionat.
2.+ FEREASTRA EXCEL
Dupa ce am in$atat cum se intra6iese din Excel pasul urmator este sa intele&em ceea
ce $edem pe ecran. 0ata in continuare descrierile elementelor ma*ore(
,ara %e 0eni$ri cuprinde toate operatiile predefinite pe care un utilizator le poate
efectua. %ccesul se face deruland pe rand meniurile in care se afla functiile cautate.
De exemplu pentru a sal$a se acceseaza Fie si apoi Sa1e pentru a ascunde o
coloana se acceseaza F'r0at apoi C'$0n si in final 2i%e.
4
,aree %e instr$0ente contin cele mai des uzitate functii ale pro&ramului impartite
dupa tipul de operatii pe care il efectueaza 1File Format Data etc2. 3tilizatorul
poate sa isi adau&e instrumente noi pe barele existente sau c!iar sa creeze noi bare de
instrumente pe care sa &rupeze instrumentele dorite.
E%it'r$ %e 3'r0$e poate fi folosit atat pentru introducerea de formule cat si pentru
introducerea textului sau a numerelor in celule. #ot aici se poate modifica continutul
unei celule.
0n partea din dreapta si de *os re&asim 4aree %e %er$are %cestea ne permit sa
$izualizam si continutul celulelor care nu sunt afisate la un moment dat pe ecran.
F'aia %e &a&$ a&ti1a desemneaza acea foaie de calcul in care introducem datele la
un moment dat. Foaia de calcul acti$a este usor de recunoscut dupa etic!eta alba si
scrisul cu caractere in&rosate 1bold2. Celelalte foi de calcul se numesc F'i %e &a&$
ina&ti1e.
0n partea stan&a si partea de sus a celulelor sunt pozitionate etic!etele ce contin
N$0ee &''ane'r si N$0ar$ ran%$ri'r. Etic!etele pentru randul si coloana
acti$e sunt scoase in e$identa printr,un contur ne&ru in partile de dreapta si *os.
0n ima&ine se obser$a conturul ne&ru al etic!etelor A si 1 celula acti$a fiind A1
,ara %e stare contine in partea stan&a o zona care ofera informatii pri$ind starea
celulei 1Rea%5/ Enter/ E%it2 iar in partea dreapta cati$a indicatori pri$ind anumite
stari ale pro&ramului ca de exemplu daca tastele CAPS LOC6/ NUM LOC6 sau
SCROLL LOC6 sunt acti$e sau daca optiunea O(ER7RITE este acti$ata.
4
2." FOILE DE CALCUL
0ntr,un re&istru de lucru Excel obisnuit a$em 4 foi de calcul. 5a$i&area intre foile de
calcul este foarte simpla(
'entru a ale&e foaia de calcul in care doriti sa introduceti datele faceti clic/ cu mouse,ul
pe etic!eta acesteia (Figura 1).
Daca doriti sa sc!imbati numele foii de calcul exista doua optiuni(
Faceti dublu clic/ pe etic!eta cu numele foii de calcul.5umele se selecteaza aparand
inne&rit (Figura 2). )crieti noul nume si dati ENTER. %cum foaia poarta numele
ales de Dumnea$oastra. (Figura 3)
Faceti clic/ dreapta pe etic!eta cu numele pe care $reti sa,l sc!imbati si ale&eti
Rena0e (Figura 4).5umele se selecteaza aparand inne&rit (Figura 2). )crieti noul
nume si dati ENTER. %cum foaia poarta numele ales de Dumnea$oastra (Figura 3).
Daca la un moment dat numarul de foi de calcul dintr,un re&istru nu mai este
suficient puteti introduce noi foi de calcul astfel(
Faceti clic/ pe meniul Insert si selectati 7'r8s9eet ." noua foaie de calcul este
introdusa inaintea celei in care lucrati. Daca doriti sa o repozitionati faceti clic/ pe
etic!eta cu numele foii de calcul si prin tra&ere asezati,o in ordinea dorita (Figura 5).
" alta solutie este sa faceti clic/ dreapta pe una din etic!etele cu numele foilor de
lucru si sa ale&eti Insert... si apoi sa faceti clic/ pe O6. 5oua foaie de lucru $a fi
introdusa inaintea celei pe a carei etic!eta ati facut clic/ dreapta
2.* DOMENIILE DE CALCUL
7
Dupa cum am afirmat in capitolul 2.2 3'ie %e &a&$ sunt alcatuite din celule. 0ntr,o
foaie de calcul sunt 1)/:::/21) celule 1)*/*+) randuri x 2*) coloane2.
" alta notiune importanta in lucrul cu foile de calcul este %'0eni$ %e &e$e. 3n
%'0eni$ %e &e$e poate fi alcatuit dintr,o sin&ura celula mai multe celule aflate pe
acelasi rand mai multe celule aflate pe aceeasi coloana mai multe celule aflate pe mai
multe randuri si coloane.
D'0eni$ %e &e$e se identifica prin doua celule( cea de inceput si cea de sfarsit.
Vom trata mai pe lar& subiectul domeniilor de celule cand $om $orbi despre calcule si
introducerea formulelor.
2.) MOUSE;UL
Foarte multe operatii in Excel pot fi realizate cu a*utorul mouse,ului. De aceea este
important sa fiti familiarizati cu acesta. Cursorul mouse,ului poate lua diferite forme in
functie de operatiile disponibile in acel moment.
%$eti in ima&ine formele pe care le poate lua cursorul mouse,ului si in continuare $eti
$edea cand apar ele si la ce folosesc(
C$rs'r$ '4isn$it
%ctioneaza in zona barelor de instrumente si a meniurilor
'rin clic/ acti$eaza instrumentele din barele de instrumente
'rin clic/ deruleaza meniurile si optiunile acestora
'rin tra&ere actioneaza barele de derulare
'rin tra&ere a*uta la mutarea celulelor
C$rs'r$ &r$&e a4a
%ctioneaza in interiorul foilor de calcul
'rin clic/ acti$eaza o anumita celula
8
'rin clic/ sau tra&ere selecteaza celule sau domenii de celule
'rin clic/ pe capul de rand sau coloana selecteaza intre&ul rand sau coloana iar prin
clic/ pe zona de intersectie a capetelor de rand cu capetele de coloana selecteaza
toate celulele din foaia de calcul
C$rs'r$ &r$&e nea#ra
%pare atunci cand treceti cu mouse,ul peste patratul din coltul din dreapta *os al
celulei acti$e.
'rin tra&ere continutul celulei acti$e se copiaza in celulele indicate.
C$rs'r$ sa#eata %$4a
%pare atunci cand pozitionati mouse,ul in zona dintre doua etic!ete de cap de
coloana sau cap de rand
'rin tra&ere in directia dorita se modifica inaltimea sau latimea celulelor
C$rs'r$ %e e%itare
%ctioneaza in interiorul celulelor prin dublu clic/ pe celula al carui continut doriti
sa,l editati
Functioneaza similar cu cursorul din -"9D permitand editarea textului din celula
selectata
C$rs'r$ 2e<
)e obtine prin apasarea simultana a tastelor ):0F# si F+ sau prin acti$area optiunii
79at=s t9is> din meniul 2ELP
'rin clic/ puteti afla usor informatii despre orice element al ferestrei E;CEL.
<
2.:. ,ARELE DE INSTRUMENTE
2.:.1. ALEGEREA ,ARELOR DE INSTRUMENTE
Dupa cum am mai afirmat barele de instrumente &rupeaza instrumentele dupa
cate&oria de actiuni pe care le efectueaza 1Formatting, Chart, Pivot Ta!"etc2. Cand
porniti Excel barele acti$e in mod standard sunt Stan%ar% F'r0attin# si Dra?in#.
Daca doriti sa acti$ati si alte bare de instrumente a$eti mai multe optiuni (
Din 0eni$(
Faceti clic/ pe meniul (ie?. %cesta se deruleaza.
Faceti clic/ pe submeniul T''4ars. %cum a$eti in fata toate barele de instrumente
disponibile in Excel. "bser$ati ca numele barelor acti$e sunt bifate.
Faceti clic/ pe numele barei de instrumente pe care doriti sa o acti$ati (Figura 1).
%ceasta $a aparea pe ecran (Figura 2)
=
C$ 0'$se;$(
Faceti clic/ dreapta oriunde in zona barelor de instrumente
Faceti clic/ pe numele barei de instrumente pe care doriti sa o acti$ati (Figura 3).
%ceasta $a aparea pe ecran (Figura 2).
2.:.2 ADAUGAREA DE ,ARE DE INSTRUMENTE
Daca nu sunteti multumiti de instrumentele disponibile la un moment dat a$eti
posibilitatea sa personalizati barele de instrumente prin adau&area sau renuntarea la
anumite instrumente. De asemenea exista si posibilitatea crearii unor bare de instrumente
noi care sa contina acele instrumente de care a$eti ne$oie la un moment dat.
>
Vom exemplifica prin crearea unei bare noi si adau&area unor instrumente pe aceasta
bara(
Faceti clic/ dreapta in zona barelor de meniuri si ale&eti C$st'0i@e (Figura 1)

0n fereastra desc!isa ale&eti etic!eta T''4ars si faceti clic/ pe Ne? (Figura 2)
'e ecran apare o fereastra intitulata Ne? T''4ar
%le&eti un nume su&esti$ pentru noua bara de instrumente si faceti clic/ pe O6
(Figura 3).
+0
5oua bara apare pe ecran (Figura 4).
Re<'@iti'narea 4are'r %e instr$0ente. Daca nu sunteti multumit de locul pe care
bara de instrumente il ocupa in foaia de calcul sau daca doriti sa o plasati in zona
specifica barelor de instrumente tot ceea ce trebuie sa faceti este clic/ stan&a pe bara
respecti$a si prin tra&ere sa o reasezati in pozitia dorita.
%tentie? 5u faceti clic/ pe instrumentele din bara ci in spatiul de deasupra lor?
2.:.+ ADAUGAREA DE INSTRUMENTE
'entru orice bara de instrumente exista posibilitatea de a modifica instrumentele pe
care le contine.'entru a adau&a un instrument pe o bara de intrumente urmati pasii(
Faceti clic/ dreapta in zona barelor de instrumente si ale&eti C$st'0i@e (Figura 1).
++
%le&eti instrumentul dorit din una din cate&oriile disponibile in partea stan&a (Figura
2).
Faceti clic/ pe acesta si prin tra&ere pozitionati,l in pozitia dorita pe bara (Figura 3)
+2
0nc!ideti fereastra de C$st'0i@e facand clic/ pe C'se
'entru a copia un instrument reluati 'asul + descris anterior iar apoi tinand apasata
tasta CTRL faceti clic/ pe instrumentul pe care doriti sa,l copiati si pozitionati,l prin
tra&ere in locul unde il doriti copiat.
'entru a renunta la un instrument dupa 'asul + ale&eti instrumentul si pur si simplu
tra&eti,l in afara barei.
2.A IDEI PRINCIPALE
9e&istrele de lucru 1-or/boo/2 sunt alcatuite din mai multe foi de lucru. Foile de
lucru se constituie sub forma unor tabele cu linii si coloane. La intersectia unei linii cu o
coloana se afla o celula.
Mouse,ul poate indeplini mai multe actiuni in Excel cursorul luand diferite forme
pentru a indica actiunile disponibile.
'entru a $a sal$a munca actionati meniul Fie si ale&eti Sa1e sau Sa1e as. 'entru a
crea un nou document ale&eti meniul Fie si optiunea Ne?.
'entru a selecta o celula faceti clic/ stan&a pe ea. Celula de$ine acti$a fapt marcat
prin aparitia unui c!enar ne&ru in *urul ei.
9edenumiti foile de calcul astfel incat sa su&ereze cat mai expresi$ continutul.
9edenumirea se face facand dublu,clic/ pe etic!eta cu numele foii de calcul.
Daca folositi des anumite instrumente le puteti aduce pe barele de instrumente facand
clic/ dreapta pe acestea si ale&and C$st'0i@e
+4
0nainte de a printa documentul $erificati cum $a arata acesta folosind butonul de
Print Pre1ie?. Cand $izualizati aspectul inaintea imprimarii puteti aduce modificari
proprietatilor documentului facand clic/ pe butonul Set$<
Daca ce$a nu se intampla asa cum ati intentionat nu $a ener$ati. %cestea sunt @scapari@
ce pot aparea frec$ent(
Daca cursorul mouse,ului nu este cel corespunzator actiunii pe care $reti s,o
indepliniti rezultatul poate fi c!iar contrar.
Daca nu scrieti in celula care doriti cel mai probail nu ati selectat,o facand clic/ pe
ea.
Daca nu &asiti o bara de instrumente aceasta trebuie acti$ata folosind meniul (ie?
optiunea T''4ars
III LUCRUL IN FOILE DE CALCUL
+.1 INTRODUCEREA DATELOR
0n acest capitol $om incepe sa lucram efecti$ cu date. Faceti un clic/ pe o celula din
foaia de calcul. %ceasta este selectata de$enind acti$a.
#astati ce$a in celula acti$a. "bser$ati ca odata cu aparitia in celula acelasi text apare
si in campul special E%it F'r0$a din bara de instrumente (Figura 1).
Daca ati tastat &resit puteti corecta folosind tasta ,a&8s<a&e.
Atentie. nu puteti folosi tastele sa&eti pentru a $a deplasa in interiorul celulei. %ctionand
tastele sa&eti $eti trece in celulele alaturate.
0n timp ce introduceti text intr,o celula puteti accepta ce ati introdus prin apasarea
uneia din tastele Enter TA, sau a tastelor sa&eti sau prin apasarea butonului de
+4
confirmare din bara de instrumente (Figura 1). Daca nu doriti sa sal$ati textul pe care l,
ati introdus puteti apasa tasta ESC sau butonul de anulare din bara de instrumente
(Figura 1).
0ntotdeauna in campul de adresa este afisata celula acti$a (Figura 1). Daca celula pe
care ati selectat,o continea de*a un text acesta $a fi complet inlocuit. Daca $reti sa,l
editati apasati tasta F2.
0n continuare $om prezenta cate$a particularitati ale lucrului cu diferite tipuri de date.
+.2 LUCRUL CU NUMERE
%tunci cand doriti sa lucrati cu numere in celulele din E;CEL trebuie sa tineti cont
de urmatoarele particularitati(
Cand introduceti un numar intr,o celula acesta $a fi in mod automat aliniat la
dreapta spre deosebire de text care este aliniat automat la stan&a celulei.
'entru ca E;CEL sa interpreteze ce ati introdus d$s ca pe un numar trebie sa
introduceti in exclusi$itate cifre. Daca introduceti orice alt simbol 1de exemplu daca
scrieti B+00 eiB2 pro&ramul il $a interpreta ca pe un text si deci nu $eti putea
efectua calcule.
'entru introducerea de $alori cu zecimale trebuie sa folositi punctul nu $ir&ula. 0n
E;CEL $ir&ula este folosita doar pentru a separa numerele in &rupuri de cate 4 cifre
pentru a face mai usoara citirea. 1+000000 in loc de +0000002
Daca doriti sa introduceti fractii $a trebui sa le precedati cu un zero astfel ( 0 +4644.
Daca cum$a uitati cifra 0 se poate ca E;CEL sa interpreteze ca text sau ca data ce ati
introdus D$s. 1de exemplu +*/A- $a fi intrepretat ca text iar 12/+ ca data si $a fi scris
12;Mar2. 'entru a introduce numere ne&ati$e este suficient sa le precedati cu semnul
0in$s astfel( ;2+.
+7
0n mod standard numerele foarte mari $or fi afisate in format exponential de
exemplu 1.+2**"EC1). Exista posibilitatea de a afisa si numerele lun&i in formatul
dorit dar $om trata acest subiect in alt capitol.
+.+ LUCRUL CU TEXTE
%tunci cand doriti sa lucrati cu text in celulele din E;CEL trebuie sa tineti cont de
urmatoarele particularitati(
Celulele care contin text sunt aliniate in mod automat la stan&a.Daca un sir de
caractere contine si numere el $a fi tratat in intre&ime ca text. Daca dorti sa
introduceti un numar intr,o celula fara a fi socotit trebuie sa,l insotiti cu cel putin un
caracter de text ca de exemplu apostroful &!ilimelele sau un scurt cu$ant de
exemplu An$ 1-:: sau B::.
Daca textul introdus este prea lun& pentru a fi afisat intr,o sin&ura celula atunci se
$or ocupa si celule alaturate. Daca insa una dintre aceste celule nu este &oala textul
introdus $a fi trunc!iat pana la mar&inea celulei care nu este &oala. 5u $a
speriati.#extul este pastrat in celula pur si simplu nu este afisat.
+8
Daca doriti sa $edeti intre& continutul unei astfel de celule faceti dublu,clic/ intre
etic!eta cu numele coloanei care contine celula si cea a coloanei urmatoare. %stfel
latimea coloanei $a fi a*ustata automat pentru a permite afisarea textului de cea mai
mare latime din acea coloana.
De asemenea continutul celulei poate fi $izualizat si prin selectarea acesteia 1clic/
stan&a in celula2 si citirea campului EDIT FORMULA.
+." MODICFICARI SI CORECTARI
3neori se intampla sa lucrati si la un moment dat sa $a $ina o alta idee asupra
or&anizarii documentului. %tunci $a trebui sa operati anumite modificari in inre&istrarile
din celule. %cestea se pot efectua astfel(
Daca doriti sa ster&eti cu totul continutul unei celule selectati,o prin clic/ stan&a si
apasati tasta DELETE.
Daca doriti sa editati continutul celulei 1sa ster&eti doar o parte sau sa adau&ati ce$a2
apasati tasta F2 si celula este desc!isa in modul editare. %cum $a puteti deplasa in
interiorul celulei cu a*utorul sa&etilor si sa ster&eti cu ,AC6SPACE sau DELETE.
Cand ati facut corecturile dorite treceti in alta celula apasand Enter sau TA,.
De asemenea pentru a edita textul dintr,o celula mai exista doua posibilitati(
o Faceti dublu,clic/ in interiorul unei celule. %ceasta este desc!isa in modul
editare.
o Faceti clic/ pe celula si apoi faceti clic/ in interiorul campului EDIT
FORMULA. %cest procedeu prezinta a$anta*ul ca $eti pozitiona cursorul
exact unde doriti in interiorul textului din celula.
+<
'entru a anula una sau mai multe din actiunile efectuate de cand ati sal$at ultima data
documentul puteti actiona combinatia de taste CTRLCZ sau sau ale&eti meniul
E%it si optiunea Un%'.... 5u trebuie sa uitam de butonul standard Un%' de pe bara
de instrumente (Figura 1).
Daca apasati pe sa&eata din dreapta lui se $a desc!ide o lista cu actiunile care pot fi
anulate (Figura 2).
Daca ati anulat mai multe actiuni decat intentionati exista si posibilitatea de a reface
aceste operatii. )electati meniul E%it apoi Re%'... sau actionati combinatia de taste
CTRLCD sau faceti clic/ pe butonul Re%' din bara de instrumente. )i acesta
dispune de un meniu cu actiuni ce pot fi refacute.
+.* IDEI PRINCIPALE
'entru a introduce date intr,o celula aceasta trebuie sa fie selectata in prealabil.
Campul EDIT FORMULA afiseaza in intre&ime continutul celulei acti$e.
Campul de adresa afiseaza intodeauna adresa celulei acti$e 1in formatul Coloana,
Linie( A1/ F10 etc.2
0n mod standard celulele ce contin text sunt aliniate la stan&a iar cele care contin
numere la dreapta. Daca doriti sa introduceti un numar in celula respecti$a nu trebuie
introduse decat cifre. "rice alt caracter $a transforma celula intr,o celula tip text. %tentie
cand doriti sa introduceti numere cu zecimale. 0n E;CEL <$n&t$ este marcatorul
pentru zecimale si nu $ir&ula.
Daca textul introdus intr,o celula este prea lun& atunci el se $a intinde si in celulele
alaturate daca acestea sunt &oale. Daca doriti sa $edeti intre& continutul unor celule in
care ati introdus texte lun&i mariti latimea coloanei.
+=
'entru a modifica continutul unei celule exista mai multe posibilitati( campul EDIT
FORMULA si tasta F2. 'entru a ster&e continutul unei celule selectati celula si apasati
tasta DELETE.
+>
I( LUCRUL CU REGISTRELE DE CALCUL
".1 DESC2IDEREA REGISTRELOR
Ca pentru toate actiunile in E;CEL exista mai multe alternati$e pentru a desc!ide un
re&istru de lucru(
%pasati butonul OPEN din bara de instrumente (Figura 1).
Veti $edea o fereastra de dialo& in care $eti na$i&a pana la fisierul pe care doriti sa,l
desc!ideti (Figura 2).
%pasati combinatia de taste CTRLCO. )e $a desc!ide fereastra de dialo& in care $eti
na$i&a pana la fisierul pe care doriti sa,l desc!ideti (Figura 2).
20
Daca fisierul pe care doriti sa,l desc!ideti se afla in lista de fisiere recent editate este
suficient sa Faceti clic/ pe meniul Fie si derulati pana in partea de *os unde exista o
lista cu ultimele 4 fisiere editate. %le&eti re&istrul dorit facand clic/ pe numele lui
(Figura 3).
O#"rvati"( daca doriti sa desc!ideti simultan mai multe re&istre de calcul in fereastra de
dialo& ""pen" selectati,le tinand apasata tasta CTRL si facand clic/ pe numele acestora.
'entru a comuta intre re&istrele desc!ise simultan folositi meniul 7in%'? si ale&eti
re&istrul in care $reti sa lucrati (Figura 4).
".2 CONFIGURAREA REGISTRELOR
0n &eneral inainte de a imprima un re&istru de calcul $a trebui sa modificati anumite
optiuni referitoare la aran*amentul in pa&ina. %ceste optiuni inlcud definirea unui antet si
subsol stabilirea mar&inilor documentului si a formatului acestora. #oate aceste optiuni
2+
pot fi accesate din meniul Fie optiunea Pa#e Set$<... (Figura 1)$
'e ecran $a aparea o fereastra de dialo& (Figura 2).
%$eti la dispozitie patru pa&ini de optiuni 1Pa#e/ Mar#ins/ 2ea%er/F''ter/ S9eet2.
Fiecare pa&ina contine urmatoarele setari(
Pa#e , orientarea pa&inii tipul de !artie pe care se $a imprima si calitatea imprimarii.
Mar#ins ; stabilirea mar&inilor documentului.
2ea%er / F''ter , stabilirea antetului si a subsolului.
S9eet , stabilirea unei anumite zone de imprimat a unor capete de tabel si a ordinii
in care se succed pa&inile.
0n continuare $om prezenta in detaliu fiecare pa&ina de optiuni.
".2.1 PAGE
22
Dupa cum am declarat anterior aici puteti modifica optiunile le&ate de formatul de
imprimare. %ceasta pa&ina este impartita in trei sectiuni( Orientati'n/ S&ain# si Pa<er
si@e.
Orientati'n , puteti ale&e intre P'rtrait si Lan%s&a<e. Dupa cum arata si desenele
a*utatoare orientarea P'rtrait foloseste pa&ina pe lun&imea sa iar orientarea
Lan%s&a<e foloseste pa&ina pe latime.
S&ain# , puteti preciza procentual dimensiunea pe care s,o ocupe pa&ina la
imprimare sau puteti ale&e numarul de pa&ini de document care sa incapa pe o coala
de !artieA de exemplu daca ale&eti Fit t' 2 <a#es ?i%e 45 + ta $eti a$ea 8 pa&ini de
document pe o sin&ura coala de !artie 12 pe latime si trei pe inaltime2.
Pa<er si@e , ale&eti tipul de !artie pe care il a$eti in imprimanta( %4 %4 B7 etc.
"ptiunea implicita 1Default2 este Letter. De asemenea in functie de imprimanta
puteti ale&e diferite rezolutii pentru imprimare. #ineti minte( cu cat rezolutia este mai
mare calitatea imprimarii este mai ridicata dar si consumul de toner creste.
9ezolutia se masoara in %<i , D'ts Per In&9. 3ltima optiune in aceasta sectiune este
numarul primei pa&inii.
Dupa ce ati operat modificarile dorite nu uitati sa apasati O6 pentru a le sal$a.
Fereastra de dialo& se $a inc!ide. Daca doriti sa mai operati modificari si intr,o alta
cate&orie din celelalte 4 cate&orii 1Mar#ins/ 2ea%er/F''ter/ S9eet2 faceti clic/ pe
etic!eta cu numele respecti$ si $alidati modificarile prin clic/ pe O6 numai cand le,ati
efectuat pe toate.
O#"rvati"(%ceasta fereastra de dialo& poate fi obtinuta si daca faceti clic/ pe butonul
Set$<... din fereastra de $izualizare inaintea imprimarii.
24
".2.2 MARGINS
%ceasta pa&ina cuprinde optiunile referitoare la mar&inile la imprimare ale
documentului care determina asezarea in pa&ina. %ici lucrurile sunt destul de simple si
clare a$nd la dispozitie 8 campuri ale caror $alori $or determina mar&inile( T'</
,'tt'0/ Le3t/ Ri#9t/ 2ea%er si F''ter.

0n campurile T'</ ,'tt'0/ Le3t si Ri#9t stabiliti mar&inile laterale ale documentului.
Mar&inile inseamna spatiul dintre exteriorul colii de !artie si zona in care care $a fi
imprimat continutul.
0n campurile 2ea%er si F''ter stabiliti cat spatiu $eti dedica antetului si respecti$
subsolului. Cu cat acest spatiu este mai mare $eti putea a$ea un antet sau6si subsol mai
complex dar totodata $a scadea spatiul destinat continutului foilor de calcul.
De asemenea puteti modifica mar&inile documentului si din fereastra de Print
Pre1ie? facand clic/ pe Mar#ins pentru a le $izualiza si apoi prin tra&ere cu mouse,ul
in pozitia dorita.
O#"rvati"( Valorile campurilor se masoara in unitatile de masura stabilite in Re#i'na
Settin#s pentru computerul D$s. Daca a$eti selectat ca sistem de masura US atunci $alorile
$or fi exprimate in inc!i iar daca a$eti selectat Metri& $alorile $or fi exprimate in
centimetri. + inc! C 274 cm.
".2.+ 2EADER AND FOOTER
%ceasta pa&ina de dialo& permite stabilirea antetului si subsolului pentru re&istrul de
calcul. 'rin antet si subsol intele&em ca peste tot in suita "FF0CE partile de deasupra si
respecti$ dedesubtul zonei ce cuprinde continutul foilor de calcul. 0n aceste zone sunt in
24
&eneral cuprinse informatii "or&anizatorice" de tip( numarul pa&inii numarul total de
pa&ini data la care a fost imprimat fisierul numele re&istrului de calcul persoana care l,a
creat titlul etc.
0n EXCEL fereastra de dialo& pentru antet si subsol arata ca in Figura 1.
'entru a modifica antetul faceti clic/ pe C$st'0 2ea%er... iar pentru subsol pe
C$st'0 F''ter....
Veti a$ea in fata o noua fereastra care $a a$ea drept titlu 2ea%er sau F''ter in functie
de ce ati selectat iar in rest continuturi identice (Figura 2).
27
'entru a oferi o mai mare posibilitate de personalizare atat antetul cat si subsolul sunt
impartite in 4 sectiuni( stan&a centrala si dreapta. %ceste sectiuni sunt doar ima&inare
1zona de imprimat este impartita in mod e&al in trei2 si ser$esc la alinierea informatiilor
dupa cum doriti.
Faceti clic/ intr,una din sectiuni si introduceti textul pe care il doriti drept antet sau
respecti$ subsol. De asemenea a$eti la dispozitie cate$a butoane ale caror functii sunt
descrise in Figura 3.
O#"rvati"( 0n timpul lucrului in foaia de calcul atat antetul cat si subsolul sunt in$izibile.
%cestea apar numai la imprimare. 'entru a le $edea si sc!imba continutul acestea trebuie
accesate asa cum a fost descris anterior.
".2." S2EET
%ceasta pa&ina are 4 sectiuni si anume Print area/ Print tites/ Print si Pa#e 'r%er.
0ata in continuare cum puteti folosi aceste opriuni(
Print area , stabileste numai o anumita zona un anumit domeniu de celule pentru a
fi printat. 0ntroduceti in acest camp referinta la domeniul de celule sau facet clic/ pe
semnul din dreapta lui (Figura 1).
28
Cand faceti clic/ fereastra se minimizeaza si $eti a$ea in fata foaia de lucru unde puteti
selecta cu mouse,ul zona de imprimat. Cand ati terminat faceti din nou clic/ pe semnul
din stan&a campului Print area.
Print tites ; $a da posibilitatea sa repetati capetele de tabel pe fiecarea pa&ina.
%ceasta optiune este folositoare atunci cand a$eti tabele lun&i si doriti sa $edeti pe
fiecare coala imprimata capetele de tabel. 0n campurile de adresa specificati referinta
la zona din foaia de calcul care contine capetele de tabel. %ceasta $a fi repetata pe
fiecare pa&ina deasupra sau la stan&a 1in functie de ce ati ales2.
Print ; in aceasta sectiune puteti modifica cate$a optiuni referitoare la imprimare si
anume ( daca doriti sa imprimati alb,ne&ru daca doriti sa fie imprimate liniile ce
definesc tabelul 1Gri%ines2 daca doriti sa imprimati la o calitate mai slaba pentru a
economisi toner 1Dra3t E$ait52 sau daca doriti ca zona imprimata sa contina si
etic!etele liniilor si coloanelor 1R'? an% &'$0n 9ea%in#s2.
Pa#e 'r%er , )tabiliti daca ordinea de imprimare este de sus in *os si apoi la dreapta
sau de la stan&a la dreapta si apoi in *os. Desenul este edificator in acest sens.
O#"rvatia 1( Daca ale&eti sa imprimati liniile de definire a tabelului 1Gri%ines2 $or fi
imprimate toate liniile ce separa celulele indiferent daca unora dintre celule le,ati stabilit un
c!enar sau nu.
O#"rvatia 2( Daca ale&eti sa se imprime si etic!etele liniilor si coloanelor zona de
imprimat $a arata exact ca foaia de calcul de pe ecran.
".+ (IZUALIZAREA INAINTEA IMPRIMARII
Dupa ce ati intocmit un document si l,ati aran*at frumos in pa&ina $eti $rea mai mult
ca si&ur sa pastrati acest aspect si cand imprimati documentul. 'entru a afla cum $a arata
documentul daca il imprimati exista optiunea de Print Pre1ie?. %ceasta optiune poate fi
acti$ata in doua moduri(
2<
Faceti clic/ pe butonul special din bara de instrumente )tandard (Figura 1).

Desc!ideti meniul Fie si ale&eti Print <re1ie? (Figura 2).
Atentie Vizualizarea nu functioneaza daca nu ati scris nimic in foaia de lucru. )crieti ce$a
intr,o celula ininte de a acti$a Print Pre1ie?.
2=
"data acti$ata aceasta optiune E;CEL prezinta o noua perspecti$a( cum $a arata
foaia de lucru la printare. 0n parte de sus se obser$a cate$a butoane cu functii specifice
(Figura 3).
0n (Figura 4) sunt explicate functiile butoanelor ce insotesc $izualizarea inaintea
imprimarii.
"." IMPRIMAREA REGISTRELOR
Cand doriti sa imprimati continutul foilor de calcul la care ati lucrat a$eti la dispozitie
optiunile urmatoare(
'rin actionarea butonului standard din bara de instrumente (Figura 1).
2>
'rocesul de imprimare incepe imediat documentul este trimis la imprimanta pe care o
a$eti setata ca implicita 1default2. De asemenea pentru toate optiunile procesului de
imprimare sunt alese $alorile implicite 1default2.
%le&eti din meniul Fie optiunea Print... (Figura 2).
'e ecran $a aparea o fereastra de dialo& in care puteti sc!imba optiunile procesului de
imprimare (Figura 3). %ceste optiuni includ(
o 0mprimanta la care $a fi trimis documentul 1numai daca a$eti instalate mai
multe imprimante puteti ale&e alta optiune decat cea implicita2
o 5umarul de exemplare in care doriti sa imprimati.
o Daca doriti ca exemplarele sa fie sortate 1C'ate2 sau nu. Daca renuntati la
aceasta optiune 1prin debifarea c!ec/box,ului respecti$2 $or fi imprimate toate
copiile primei pa&ini 1in cate exemplare ati ales2 apoi toate copiile pa&inii 2
etc.
o Dona de imprimat. Daca ale&eti A $or fi imprimate toate celulele care nu
sunt &oale. Daca ale&eti Pa#es $a trebi sa precizati pa&inile care doriti sa fie
imprimate. Daca ale&eti See&ti'n $a trebui sa specificati un domeniu de
celule care $a fi imprimat.
40
%pasati combinatia de taste CTRLCP. 'e ecran $a aparea fereastra de dialo& din
(Figura 3).
".* SAL(AREA REGISTRELOR
Dupa ce ati lucrat un timp la un re&istru de calcul sunteti multumit de munca pe care
ati facut,o sau dimpotri$a $reti s,o mai imbunatatiti ulterior trebuie sa pastrati unde$a
acest re&istru de lucru. Exista cate$a alternati$e pentru sal$area re&istrelor de lucru(
Folositi butonul standard din bara de instrumente (Figura 1).
4+
)e $a desc!ide o fereastra de dialo& care $a permite sa na$i&ati pana la directorul in care
doriti sa sal$ati re&istrul de calcul (Figura 2).
%le&eti un nume cat mai su&esti$ si faceti clic/ pe Sa1e.
Derulati meniul Fie si ale&eti optiunea Sa1e (Figura 3).
42
)e $a desc!ide fereastra de dialo& prezentata anterior.
%pasati combinatia de taste CTRLCS.
O#"rvati"(Daca documentul a fost de*a sal$at cu numele dorit atunci cand efectuati oricare
din pasii mentionati nu se $a mai desc!ide fereastra de dialo& care sa $a intrebe unde doriti
sa sal$ati. 5u $a speriati? Este normal. %cum E;CEL stie cum doriti sa se numeasca
re&istrul de calcul si stie si unde doriti sa fie sal$at asa ca adau&a datele introduse de la
ultima sal$are la acel re&istru.
'entru a da un alt nume noii $ersiuni a re&istrului de calcul ale&eti din meniul Fie
optiunea Sa1e As. %ceasta $a declansa aparitia ferestrei de dialo& de*a cunoscute
(Figura 2). " alta posibilitate este sa apasati tasta F12.
O#"rvati"( %stfel $eti pastra si documentul initial 1inainte de prelucrare2 cu numele pe
care il stiati si $eti a$ea un nou re&istru care contine $arianta prelucrata care $a purta
numele pe care il specificati acum.
Exista posibilitatea sa a$eti ne$oie sa definiti un sablon pentru re&istre de calcul. De
exemplu daca $eti alcatui bu&etul pe fiecare luna $eti $rea sa creati intai modelul "&ol"
si sa,l definiti ca sablon apoi in fiecare luna sa "umpleti" modelul cu datele respecti$e.
'entru acest scenariu exista optiunea de sal$are ca sa4'n Fte0<ateG. 0n fereastra de
dialo& Sa1e as in campul Sa1e as t5<e ale&eti Te0<ate FH.!tG (Figura 4)
.
".) INC2IDEREA REGISTRELOR
Daca doriti sa inc!ideti re&istrul de calcul acti$ puteti ale&e una din optiunile(
%le&eti din meniul Fie optiunea C'se (Figura 1).
44
%pasati combinatia de taste CTRLC7.
Faceti clic/ pe butonul de inc!idere al documentului (Figura 2).
O#"rvati"(Daca ati mai efectuat modificari de la ultima sal$are $eti fi intrebat daca doriti
sa sal$ati aceste modificari (Figura 3).
".: IDEI PRINCIPALE
Daca ati desc!is mai multe re&istre de calcul puteti trece dintr,unul in altul prin
intermediul meniului 7in%'?. De asemenea Excel desc!ide re&istrele in ferestre
diferite astfel ca puteti baleia intre re&istrele desc!ise si cu a*utorul mouse,ului
selectand fereastra de pe #%)EB%9 care contine re&istrul pe care il doriti. Daca doriti sa
44
$izualizati simultan mai multe re&istre o puteti face folosind optiunea Arran#e din
meniul 7in%'?.
Daca nu puteti desc!ide un re&istru de calcul pentru ca nu mai stiti unde l,ati sal$at
incercati sa il localizati cu a*utorul functiei Fin% a sistemului de operare.
%tunci cand doriti sa sal$ati un re&istru desc!is anterior cu un alt nume sau intr,o alta
locatie folositi optiunea Sa1e as din meniul Fie.
0nainte de a imprima un re&istru de calcul asi&urati,$a cum $a arata pe !artie cu
a*utorul functiei Print Pre1ie?. Daca nu sunteti multumit cu aran*area in pa&ina puteti
modifica anumite optiuni prin fereastra Pa#e set$<. %ceste optiuni includ asezarea in
pa&ina stabilirea unui antet si subsol sau ordinea de imprimare.
'entru a imprima re&istrul de calcul ale&eti optiunea Print din meniul Fie. %ceasta $a
desc!ide o fereastra de dialo& in care puteti modifica optiunile procesului de imprimare.
V. F"9M%#%9E%
*.1 INTRODUCERE
Dimensiunea standard a celulelor din foile de calcul este =44 latime x +2<7 inaltime.
De cele mai multe ori $eti a$ea ne$oie sa modificati aceste dimensiuni 1si mai ales
latimea2. De asemenea pentru a aran*a frumos in pa&ina si a scoate in e$identa anumite
celule , care pot contine totaluri sau diferite alte informatii importante , $eti dori sa
aplicati diferite formatari celulelor 1text in&rosat caractere aldine culoare de fond care sa
atra&a atentia culoarea scrisului care sa atra&a atentia centrarea textului etc2.
47
" alta situatie des intalnita este ne$oia de a adau&a linii sau coloane ce apare pe
parcursul lucrului intr,o foaie de calcul. De exemplu intr,o lista alfabetica a ele$ilor
dintr,o clasa a$eti ne$oie sa introduceti o noua linie pentru un ele$ care a fost mutat
recent in clasa respecti$a.
De multe ori $a trebui sa ster&eti niste celule pentru a elibera spatiul sau pentru ca ati
decis sa sc!imbati aran*area in pa&ina. #oate aceste operatii fac parte din cate&oria
operatiilor de aran*are sau formatare.
*.2 DIMENSIUNEA RANDURILOR SI COLOANELOR
De cele mai multe ori latimea standard a celulei nu este suficienta pentru a afisa intre&
continutul pe care l,ati introdus. %tunci $a trebui sa mariti latimea coloanei. Exista si
posibilitatea sa fi sters un text mai lun& si sa doriti sa restran&eti latimea coloanei pentru
a nu irosi spatiul. %ceste modificari se realizeaza astfel(
'ozitionati mouse,ului intre etic!etele cu numele coloanelor in partea dreapta a
coloanei pe care doriti s,o lar&iti astfel incat cursorul sa ia forma de sa&eata dubla
(Figura 1).
Faceti dublu clic/. Excel $a a*usta automat latimea coloanei astfel incat sa fie posibila
afisarea celui mai lun& text din acea coloana (Figura 2).
48
),ar putea ca latimea astfel obtinuta sa fie prea mare sau insuficienta in comparatie
cu ce doreati si sa mai trebuie a*ustata. 'ozitionati mouse,ul ca la pasul anterior pana
ce cursorul ia forma de sa&eata dubla. Faceti clic/ stan&a si a*ustati latimea coloanei
prin tra&ere.
%$eti si posibilitatea de a stabili exact latimea coloanei. Faceti clic/ dreapta pe
etic!eta cu numele coloanei si ale&eti optiunea C'$0n 7i%t9 (Figura 3).
)e $a desc!ide o fereastra in care specificati latimea dorita (Figura 4) si apoi $alidati
facand clic/ pe butonul O6.
4<
'entru a modifica inaltimea randurilor a$eti exact aceleasi alternati$e cu mentiunea ca
mouse,ul trebuie pozitionat intre etic!etele cu numele randurilor in partea de *os a randului
a carui inaltime doriti s,o modificati.
*.+ INTRODUCERE DE CELULE/ RANDURI SAU COLOANE
'rocesul de introducere a celulelor randurilor sau coloanelor este foarte simplu(
selectati celula sau zona de celule lan&a care doriti sa introduceti randuri coloane sau alte
celule si faceti clic/ dreapta. %le&eti din meniul contextual optiunea Insert... (Figura 1)$
)e $a desc!ide o fereastra de dialo& care contine 4 optiuni (Figura 2). )a le tratam pe
rand(
S9i3t &es ri#9t $a introduce un domeniu de celule e&al cu cel selectat in partea
stan&a a acestuia pro$ocand o deplasare spre dreapta a randurilor selectate.
4=
S9i3t &es %'?n $a introduce un domeniu de celule e&al cu cel selectat in partea de
deasupra a acestuia pro$ocand o deplasare in *os a randurilor selectate.
Entire r'? $a introduce un numar de randuri e&al cu cel selectat deasupra primului
rand pro$ocand deplasarea in *os a intre&ilor randuri.
Entire &'$0n $a introduce un numar de coloane e&al cu cel selectat la stan&a
primului rand pro$ocand deplasarea spre dreapta a intre&ilor coloane.
O#"rvati"( 'entru a introduce cate o sin&ura coloana sau rand este suficient sa faceti clic/
intr,o celula de pe randul sau coloana inaintea careia doriti introducerea unui nou rand
respecti$ coloana. %poi derulati meniul Insert si ale&eti R'?s pentru randuri si C'$0ns
pentru coloane (Figura 3). 9andurile sunt introduse deasupra iar coloanele la stan&a celulei
selectate.
*." STERGEREA COLOANELOR SI RANDURILOR
"peratia de ster&ere a celulelor randurilor si coloanelor nu trebuie confundata cu
ster&erea continutului acestora. Cand selectati un domeniu de celule un rand sau o
coloana si apasati tasta Deete rezultatul este &olirea continutului. )ter&erea celulelor
randurilor sau coloanelor inseamna renuntarea cu totul la zona selectata. Diferenta se
poate constata usor( cand ster&eti continutul 1cu tasta Deete2 zona selectata $a ramane
pe ecran si nu $a a$ea nici un continut 1dar $a pastra formatarile ca de exemplu culoarea
de fond2A in sc!imb la ster&erea unui domeniu acesta $a disparea cu totul.
Modul de realizare este identic cu cel de introducere( selectati prin clic/ stan&a zona
de celule pe care doriti s,o ster&eti si faceti clic/ dreapta. %le&eti Deete... din meniul
contextual (Figura 1).
4>
Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& asemanatoare cu cea de Insert (Figura 2). 0ata
rezultatele ce pot fi obtinute(
S9i3t &es e3t $a ster&e domeniul de celule selectat prin deplasarea spre stan&a a
coloanelor.
S9i3t &es $< $a ster&e domeniul de celule selectat prin deplasarea in sus a
randurilor.
Entire r'? $a ster&e cu totul randurile ce contin celulele selectate.
Entire &'$0n $a ster&e cu totul coloanele care contin celulele selectate.
O#"rvati"( 'uteti ster&e randuri sau coloane si selectand etic!etele ce contin numele
acestora si ale&and Deete din meniul contextual 1obtinut prin clic/ dreapta2 asa cum este
aratat in Figura 3.
40
De asemenea dupa ce ati selectat zona de sters puteti obtine acelasi rezultat si ale&and
optiunea Deete din meniul E%it (Figura 4).
*.* FORMATAREA CELULELOR
"peratiile de formatare au ca scop o mai eficienta aran*are in pa&ina scoaterea in
e$identa a anumitor celule sau pur si simplu "infrumusetarea" documentului. #otalitatea
operatiilor de fromatare se re&asesc in meniul F'r0at. 0nainte de a trata formatarea
celulelor trebuie mentionata posibilitatea de a adau&a un bac/&round intre&ii foi de
calcul. %ceasta se realizeaza prin derularea submeniului S9eet din meniul F'r0at si
ale&erea optiunii ,a&8#r'$n% (Figura 1).
4+
)e $a desc!ide o fereastra de dialo& in care $a trebui sa specificati locatia unei poze pe
care sa o folositi ca fundal pentru foaia de calcul.
)ubmeniurile de formatare a randurilor si coloanelor aduc in plus fata de posibilitatea
de redimensionare si comenzile 2i%e si Un9i%e (Figura 2). %cestea au ca rezultat
ascunderea unui rand sau coloana respecti$ reafisarea lui.
'rintre operatiile de formatare a celulelor enumeram( aplicarea de c!enare de culori
de fond sc!imbarea culorii scrisului sc!imbarea alinierii etc. #oate optiunile se
re&asesc &rupate in fereastra de dialo& F'r0at Ces. 3nele dintre aceste optiuni fiind
foarte des folosite potfi accesate prin intermediul butoanelor din barele de instrumente.
0n continuarea $om analiza posibilitatile de formatare disponibile.
*.*.1 APLICAREA C2ENARELOR
)electati celulele carora doriti sa le aplicati c!enar si faceti clic/ dreapta in interiorul
zonei selectate. %le&eti F'r0at &es... din meniul contextual (Figura 1).
42
'e ecran apare o fereastra de dialo& cu 8 cate&orii 1N$04er/ Ai#n0ent/ F'nt/
,'r%er/ Patterns si Pr'te&ti'n2. Faceti clic/ pe etic!eta ,'r%er. Fereastra de dialo& $a
arata ca in Figura 2.
0n zona de Presets puteti ale&e intre trei $ariante &enerale( fara c!enar 1N'ne2 cu
c!enar pe exterior 1O$tine2 si numai cu liniile despartitoare 1Insi%e2. Daca doriti un
c!enar mai complex dispuneti de mai multe optiuni in sectiunea ,'r%er. Cele = butoane
au functii ce reies destul de e$ident din desen. Exersati cu aplicatia din Figura 2 apasand
pe butoanele din sectiunea ,'r%er pentru deprinde exact functiile lor.
De asemenea in aceasta fereastra puteti ale&e tipul de linie folosit la c!enar cat si
culoarea pe care sa o aiba acesta. 'entru a ale&e un alt tip de linie este suficient sa faceti
clic/ stan&a cu mouse,ul pe modelul dorit in caseta St5e (Figura 3) si apoi sa specificati
linia care sa poarte acest stil (Figura 4)$ 'entru a sc!imba culoarea unei linii urmati
aceiasi pasi ale&and intai culoarea din caseta C''r si apoi linia care sa se modifice.
'entru a aplica sc!imbarile faceti clic/ pe O6.
44
O#"rvati"%Cele mai des uzitate c!enare le puteti accesa cu a*utorul butonului din bara de
instrumente F'r0attin# (Figura 5)$
44
*.*.2. COLORAREA CELULELOR
%plicarea unei culori 1Fi &''r2 este o metoda usoara de a atra&e atentia asupra
continutului anumitor celule sau de a realiza o clasificare 1de exemplu intr,o lista cu
studentii unei facultati fiecare an de studii sa fie reprezentat printr,o alta culoare2.
Cea mai scurta si rapida metoda pentru aplicarea unei culori este cu a*utorul butonului
Fi &''r din bara de instrumente F'r0attin# (Figura 1)$
)electati celula6celulele pe care le doriti colorate apoi ale&eti cu mouse,ul culoarea
dorita din meniul Fi &''r si aplicati,o prin clic/ stan&a. Celulele selectate isi $or
sc!imba culoarea de fundal.
" alta metoda ce$a mai complexa dar care totodata $a ofera si mai multe optiuni este
urmatoarea(
selectati celulele pe care doriti sa le modificati.
faceti clic/ dreapta si ale&eti optiunea F'r0at &es... (Figura 2)$ 0n fereastra de
dialo& desc!isa faceti clic/ pe etic!eta cu numele Patterns (Figura 3)$
47
"bser$ati ca in plus fata de culorile standard a$eti si posibilitatea sa aplicati !asuri
1Pattern2. Derulati meniul de !asuri si ale&eti una dintre ele.
O#"rvati"( )e poate aplica atat o culoare cat si o !asura in acelasi timp (Figura 4). %le&eti
pe rand modelul de !asura si culoarea de fundal pentru celulele selectate si confirmati prin
clic/ pe O6. 'entru a anula aplicare unei culori selectati celulele respecti$e si ale&eti N'
3i din meniul Fi &''r (Figura 1)$
48
*.*.+. ALINIEREA
Cand spunem alinierea celulelor ne referim la continutul acestora. Dupa cum am aratat
la lucrul cu texte si numere intr,o celula textul este aliniat in partea stan&a iar numerele
sau datele in partea dreapta. Dar aceste alinieri pot fi modificate dupa cum doriti. Cel mai
rapid realizati alinierea la stan&a dreapta sau centrat cu a*utorul butoanelor din bara de
intrumente F'r0attin# (Figura 1)$
'entru mai multe posibilitati de aliniere urmati pasii(
selectati celulele pe care doriti sa le modificati faceti clic/ dreapta in interiorul
selectiei si ale&eti F'r0at Ces...(Figura 2)$
selectati cu mouse,ul etic!eta cu numele %li&nmentA fereastra de dialo& $a arata ca in
Figura 3.
4<
efectuati modificarile dorite si confirmati prin clic/ pe O6.
"bser$ati in partea dreapta sus posibilitatea de a sc!imba orientarea textului
1Orientati'n2 prin specificarea unei inclinatii in &rade fata de orizontala. 0n Figura 4
a$eti cate$a exemple de aliniere a celulelor pentru a exemplifica di$ersitatea
posibilitatilor.
4=
*.) FORMATAREA TEXTELOR
Formatarea textului $a este de*a cunoscuta de la modulul 7'r% optiunile de
formatare fiind mai restranse la Excel acest pro&ram a$and alta functionalitate. Cele mai
des folosite optiuni le &asiti pe bara de instrumente F'r0attin# (Figura 1).
'entru a a$ea la dispozitie toate optiunile urmati pasii(
selectati celulele pe care doriti sa le modificati faceti clic/ dreapta in interiorul
selectiei si ale&eti F'r0at &es...(Figura 2).
selectati cu mouse,ul etic!eta F'nt. Fereastra de dialo& $a arata ca in Figura 3.
4>
"bser$ati cele 8 optiuni care pot fi modificate( F'nt/F'nt st5e/ Si@e/ Un%erine/ C''r
si E33e&ts. De asemenea in partea dreapta *os a ferestrei exista o caseta intitulata
Pre1ie? in care puteti $izualiza efectele sc!imbarilor pe care le operati. 0ata in
continuare ce puteti modifica in fiecare din cele 8 cate&orii(
o F'nt , permite modificarea fontului pentru celulele selectateA
o F'nt st5e , pueti ale&e intre caractere normale in&rosate aldine sau in&rosat,
aldineA
o Si@e , permite modificarea dimensiunii textuluiA
o Un%erine , stabiliti un tip de subliniere. "ptiunile sunt( fara subliniere
simpla dubla si simpla sau dubla tip contabil. Diferenta este ca sublinierea tip
contabil aplica linii in interiorul celulei pe intrea&a latime iar sublinierea
simpla aplica linii imdeiat sub text numai pe lun&imea acestuiaA
o C''r , puteti stabili culoarea pe care s,o poarte textulA
o E33e&ts , permite scrierea tip "putere" 1S$<ers&ri<t2 sau tip "indici"
1S$4s&ri<t2 cat si taierea textului cu o linie 1Stri8etr'$#92.
%le&eti formatul dorit si $alidati prin clic/ pe O6.Exemple de formatare a textului pot
fi &asite in (Figura 4)$
70
O#"rvati"( 0ndiferent ce formaturi ati aplicat daca bifati c!ec/box,ul N'r0a 3'nt toate
modificarile $or fi anulate si se $or aplica cele implicitie 1De3a$t2.
*.: FORMATAREA NUMERELOR
Formatarea numerelor este la fel de importanta ca si formatarea textelor ba poate mai
importanta pentru ca Excel este pana la urma un pro&ram de calclu tabelar deci
lucreaza cu numerele. Exemple de formatare a numerelor includ afisarea datei intr,un
anumit format 1de exemplu Zi;L$na;An cel implicit fiind L$na;Zi;An2 afisarea de
simboluri pentru monede 1FGH etc2 alaturi de numere si totusi Excel sa le interpreteze
ca numere nu ca text sau afisarea semnului procent 1I2 alaturi de un numar fara a fi
interpretat ca text etc.
Desc!ideti fereastra de dialo& F'r0at &es... ale&and din meniul F'r0at optiunea
Ces... (Figura 1)$
)electati cu mouse,ul etic!eta N$04er. Fereastra de dialo& $a arata ca in (Figura 2)$
7+
0n partea stan&a exista o lista ce contine cate&orii de formaturi pentru numere. Cele
mai folosite sunt N$04er/ C$rren&5/ A&&'$ntin#/ Date/ Per&enta#e si C$st'0
aceasta din urma oferind posibilitatea de a crea dumnea$oastra propriul format 1in cazul
in care nu ati &asit ceea ce doreati2.
0n continuare $om prezenta optiunile disponibile in fiecare din cate&oriile enumerate.
*.:.1 N$04er/ C$rren&5 si A&&'$ntin#
)electati din lista de cate&orii N$04er prin clic/ stan&a cu mouse,ul. Fereastra de
dialo& $a lua forma din Figura 1$
72
0n aceasta fereastra de dialo& puteti modifica 4 optiuni(
De&i0a <a&es , stabileste numarul de zecimale dupa $ir&ula. Cu cat numarul de
zecimale este mai mare acuratetea creste.
Use 1000 se<arat'r , desparte numerele lun&i 1peste 4 cifre2 in &rupuri de cate trei
cifre prin semnul $ir&ula. %ceasta optiune a*uta cititorii 1inclusi$ pe dumnea$oastra2
sa interpreteze mai usor numerele lun&i. 1Este mai usor de citit 4274==< decat
4274==<2.
Ne#ati1e n$04ers , da posibilitatea de a ale&e un format pentru afisarea numerelor
ne&ati$e 1mai mici decat zero2.
)electati acum cate&oria C$rren&5. Ferestra de dialo& se modifica si $a arata ca in
Figura 2$
Fata de cate&oria N$04er exista in plus posibilitatea de a selecta un simbol $alutar
care sa fie afisat alaturi de numar. 1de exemplu I+/2*"/AA:2.
#recand cu a*utorul mouse,ului la cate&oria A&&'$ntin# 1Figura 3) obser$ati ca
fereastra de dialo& este identica cu cea precedenta mai putin posibilitatea de a stabili
formatul numerelor ne&ati$e.
74
O#"rvati"( Daca celula selectata continea un numar $eti $izualiza care $a fi rezultatul
modificarilor efectuate in c!enarul Sa0<e/ din partea de sus a ferestrei.5u uitati sa sal$ati
modificarile operate prin clic/ pe O6.
*.:.2 DATE SI TIME
)electati cu a*utorul mouse,ului cate&oria Date. Fereastra de dialo& arata ca in Figura
1.
%le&eti unul din formatele disponible in lista. Daca celula selectata continea un numar
in c!enarul Sa0<e $eti $izualiza rezultatul modificarilor operate.
'entru a formata modul in care este afisat timpul selectati cate&oria Ti0e din lista si
aplicati formatul dorit prin clic/ cu mouse,ul 1Figura 2).
74
O#"rvati"( De cele mai multe ori $eti fi nemultumiti de rezultatul aplicarii unui format tip
Ti0e pentru ca rezultatul nu $a fi cel asteptat. " utilizare comuna este introducerea unui
ceas int,o pa&ina de calcul( introduceti intr,o celula expresia Jn'?FG. %ceasta formula
returneaza momentul curent 1Figura 3)..
%poi aplicati o formatare tip Ti0e pentru a ale&e modul de afisa* 1Figura 4).
77
*.:.+ Per&enta#e/ Fra&ti'n si S&ienti3i&
'entru a accesa optiunile formatului tip procenta* ale&eti cate&oria Per&enta#e. 0n
aceasta fereastra de dialo& 1Figura 1) puteti stabili numarul de zecimale 1precizia
exprimarii2.
Daca ale&eti cate&oria Fra&ti'n $eti putea ale&e un tip de format de fractie din lista
disponibila 1Figura 2). Lucrul cu fractii nu este uzual deoarece pierde oarecum din
78
exactitatea calculelor. 'uteti intorduce numerele sub forma de fractii dar Excel $a efectua
automat calculul.
Formatul stiintific este destinat numerelor foarte mari si in &eneral acelora dintre
utilizatori care au de intocmit lucrari stiintifice. 'entru a aplica acest format ale&eti
cate&oria S&ienti3i& din lista de optiuni. 0n aceasta fereastra de dialo& 1Figura 3) puteti
stabili numarul de zecimale 1acuratetea exprimarii2.
7<
O#"rvati"( 'entru cei care nu sunt familiarizati cu formatul stiintific de exprimare a
numerelor acesta a*uta la exprimarea numerelor lun&i intr,o forma restransa. De exemplu
numarul 47<==4+24448=<400 $a fi exprimat 4.7=EJ+8. %dica 4.7= inmultit cu +0 la puterea
a +8a.
*.:." TEXT/ SPECIAL SI CUSTOM
Formatarea tip Te!t are ca rezultat tratarea ca text a continutului celulei respecti$e
c!iar daca aceasta contine un numar. Formatarea S<e&ia cuprinde cate$a optiuni
specifice utilizatorilor din )3% 1)ocial securitK number etc2.
Daca nu sunteti multumit de formaturile puse la dispozitie de Excel a$eti posibilitatea
de a crea propriul format pentru celule(ale&eti cate&oria C$st'0 1Figura 1).
0n lista exista un numar de formaturi pentru a exemplifica modul de construire.
%ceasta cate&orie este importanta pentru ca ofera posibilitatea de a folosi unitati de
masura definite de uitilizator. De exemplu daca introduceti ca format K.KK B60B
1Figura 2) rezultatul $a fi afisarea textului "Em" impreuna cu numerele pe care le
introduceti 1Figura 3). %stfel ca $eti putea efectua calcule iar rezultatele $or fi exprimate
in aceeasi unitate de masura.
7=
O#"rvati"( Mai multe informatii despre formaturile personalizate 1Custom2 puteti obtine
apeland functia 2e< 1tasta F12 si tastati in campul Ans?er ?i@ar% "Create custom number
format" fara &!ilimele. 1Figura 4)
7>
*.A IDEI PRINCIPALE
Latimea coloanelor si inaltimea randurilor poate fi modificata cel mai usor prin
"tra&ere" cu mouse,ul. "%pucati" mar&inea dreapta a coloanelor sau mar&inea inferioara
a randurilor. 0ntroducerea de randuri si coloane se face cu a*utorul optiunii Insert din
meniul contextual iar ster&erea acestora cu a*utorul optiunii Deete.
Cele mai importante optiuni de formatare a celulelor sunt aplicarea de c!enare
stabilirea unei culori de fundal si alinierea continutului celulelor. Cele mai des folosite
operatii pot fi realizate si cu a*utorul butoanelor din bara de instrumente F'r0attin#.
"ptiunile de formatare a textului sunt &rupate in cate&oria F'nt a ferestrei de dialo&
F'r0at &es... 'entru a formata doar o parte din continutul unei celule selectati,o si
apasati tasta F2 pentru a putea selecta acea parte a continutului pe care doriti s,o
modificati. 0n rest operatiile se desfasoara la fel.
Cele mai folosite tipuri de formatari pentru numere sunt N$04er/ C$rren&5/ Date si
C$st'0. Cate&oria C$st'0 $a ofera posibilitatea de a stabili formate personalizate
pentru afisarea numerelor.
CAPITOLUL (IL LUCRUL CU DATE
).1 COPIEREA SI MUTAREA
)e intampla adesea sa a$eti ne$oie sa introduceti acelasi text de mai multe ori sau sa
obser$ati ca ati introdus un text in alta celula si sa doriti sa,l mutati. E$ident ca puteti sa
introduceti textul de zece ori sau sa,l ster&eti de unde l,ati introdus &resit dar aceste
80
operatii ar consuma prea mult timp. 'entru a eficientiza lucrul a$eti la dispozitie copierea
si mutarea celulelor.
Copierea unei celule 1domeniu de celule2 presupune repetarea continutului intr,o alta
parteA in sc!imb mutarea presupune repetarea continutului intr,o alta parte insotita si de
ster&erea din pozitia initiala. %tat copierea cat si mutarea se compun din doua parti(
ale&erea continutului ce $a fi copiat 1mutat2 si stabilirea destinatiei la care acesta sa fie
copiat 1mutat2.
).1.1 COPIEREA
%$eti mai multe posibilitati insa pentru toate primul pas este acelasi( selectati celula
1domeniul de celule2 pe care doriti s,o copiati. %poi aplicati una dintre urmatoarele
metode pentru a efectua copierea(
Folositi butonul C'<5 din bara de instrumente 1Figura 1).
%le&eti optiunea C'<5 din meniul E%it 1Figura 2).
Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti C'<5 din meniul contextual
1Figura 3).
%pasati combinatia de taste Ctr;C
O#"rvati"( Veti obser$a ca sin&urul efect $izibil la acest moment este aparitia unui c!enar
animat in *urul zonei copiate. %sta pentru ca pana acum ati indeplinit doar prima parte a
operatiei si anume aceea de a introduce in Ci<4'ar% 1o memorie temporara2 continutul de
copiat. 0n continuare trebuie sa inserati in document continutul Ci<4'ar%;ului.
).1.2 INSERAREA
3rmatorul pas este sa "alipiti" 1Paste2 continutul acestei memorii temporare in locul
unde doriti sa faceti copierea. 'entru aceasta selectati mai intai celula 1domeniul de
celule2 destinatie. La copierea unei zone de celule este suficient sa specificati celula de
inceput 1coltul stan&a,sus2. %cum a$eti la dispozitie urmatoarele alternati$e(
Folositi butonul Paste din bara de instrumente 1Figura 1)$
%le&eti optiunea Paste din meniul E%it 1Figura 2)$
Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti Paste din meniul contextual
1Figura 3)$
%pasati simultan tastele Ctr;(.
O#"rvati"( %bia acum operatia de copiere este completa. %tentie( daca celula 1domeniul de
celule2 destinatie nu era &oala continutul ei $a fi suprascris. 'entru anulare folositi butonul
Un%' 1$ezi capitolul M'%i3i&ari si &'re&t$ri in &e$e2.
).1.+ MUTAREA
8+
"peratia de mutare incepe la fel ca si copierea prin selectarea celulei 1domeniului de
celule2 de mutat. 0n continuare a$eti la dispozitie urmatoarele optiuni(
Folositi butonul C$t din bara de instrumente.
%le&eti optiunea C$t din meniul E%it.
Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti C$t din meniul contextual.
%pasati simultan tastele Ctr;X.
O#"rvati"( Ca si la copiere efectul este aparitia unui c!enar animat in *urul zonei selectate.
3rmatorul pas este inserarea 1$ezi capitolul anterior2.
).1." DRAG AND DROP
Microsoft a inclus te!nica Dra# an% Dr'< si in Excel astfel ca puteti realiza
operatiile de copiere si mutare si prin "tra&ere". )electati celula 1domeniul de celule2 pe
care doriti s,o copiati sau mutati si apoi pozitionati mouse,ul cu $arful pe c!enarul
selectiei ca in Figura 1. %poi(
pentru copiere( tineti apasata tasta Ctr faceti clic/ pe c!enar si prin tra&ere selectati
destinatia 1unde se $a copia celula2. Excel $a spune intr,un mic patrat &alben adresa
destinatiei (Figura 2). "bser$ati aparitia unui mic semn plus 1J2 alaturi de cursorul
mouse,ului.
pentru mutare executati aceeasi operatie fara a tine apasata tasta Ctr.
O#"rvati"(9ezultatul operatiei de copiere este afisat in Figura 3 iar cel al operatiei de
mutare in Figura 4.
).1.* INSERAREA SPECIALA
%ti obser$at probabil ca intotdeauna alaturi de optiunea Paste exista si optiunea Paste
s<e&ia (Figura 1).
82
Dupa ce ati introdus ce$a in Ci<4'ar% faceti clic/ drepta in celula de destinatie si in
loc sa ale&eti Paste ale&eti Paste s<e&ia. Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& ca in
Figura 2.
0ata care sunt optiunile(
A , rezultatul este similar cu cel operatiei de Paste.
F'r0$as , insereaza doar formula copiata.
(a$es , insereaza doar $alorile din celula 1domeniul de celule2 copiata. Este o
optiune folositoare cand doriti sa preluati doar rezultatele unor calcule nu si
formulele care le,au &enerat.
84
F'r0ats , aplica formatarea din celula 1domeniul de celule2 copiata in celula
destinatie.
C'00ents , daca celula copiata a$ea atasat un comentariu atunci acesta $a fi
inserat in celula destinatie.
(ai%ati'n , aplica aceleasi conditii de $alidare in celula destinatie ca cele din celula
sursa
A e!&e<t 4'r%ers , cum arata si numele celula desintatie $a a$ea acelasi continut
si formatare ca si celula sursa mai putin mar&inile 1c!enarul2.
C'$0n ?i%t9s , aplica celulei destinatie aceeasi latime de coloana ca si cea sursa
0n sectiunea a doua exista posibilitatea de a efectua cate$a operatii matematice
simple( adunare scadere inmultire si impartire intre continutul celulei destinatie si
continutul celulei sursa 1continutul ce a fost inserat in Ci<4'ar%2. E$ident ca ambele
celule trebuie sa contina numere.
S8i< 4an8s , insereaza domeniul de celule copiat in domeniul destinatie dar omite
celule care erau &oale 14an82.
Trans<'se , transforma domeniul de celule copiat din coloana in linie si din linie in
coloana.
).2 COMPLETAREA AUTOMATA
Completarea automata este o optiune foarte "puternica" a pro&ramului Excel. Excel
poate completa continutul anumitor celule in mod predicti$ realizand un anumit sir.
%cesta este un mod foarte usor si rapid de a "umple" celulele cu continuturi care respecta
un anumit al&oritm. De exemplu daca a$eti un tabel cu multe inre&istrari si care are ca
prima coloana "numarul curent". Cu Excel nu mai trebuie sa introduceti de fiecare data
acest numar. 0ata cum puteti beneficia de aceasta trasatura(
introduceti in trei celule consecuti$e numerele +2 si 4 1care respecta al&oritmul ca
fiecare este mai mare cu + decat anteriorul2 (Figura 1).
)electati cele trei celule si pozitionati mouse,ul in partea dreapta,*os pana cand
cursorul ia forma unei cruci ne&re (Figura 2)$
Faceti clic/ stan&a si prin tra&ere selectati celulele pe care doriti sa le "umpleti".
"bser$ati ca in patratul &alben Excel $a transmite care $a fi continutul ultimei celule
selectate (Figura 3).
Eliberati butonul stan&a al mouse,ului. Continutul celulelor pe care le,ati selectat $a
fi completat automat cu numere ce respecta acelasi al&oritm (Figura 3).
O#"rvati"( Exista posibilitatea ca Excel sa nu deduca corect al&oritmul pe care il respecta
numerele. De exemplu daca introduceti numerele +4> 1care sunt primele numere din sirul
84
patratelor perfecte2 si incercati sa efectuati operatia de completarea automata nu $eti a$ea
succes.
).2.1 PERSONALIZAREA
%ti $azut de*a cum functioneaza completarea automata si care sunt limitarile ei.
5ereusita de la sfarsitul lectiei anterioare se datoreaza faptului ca Excel nu cunostea lista
al&oritmul pe care il respectau numerele. )a analizam putin cum functioneaza
completarea automata( pro&ramul Excel cunoaste niste al&oritmi de completare si in afara
de acestia memoreaza anumite liste de $alori.
%ceste liste de $alori pot fi adau&ate si de catre utilizator acesta creind deci niste liste
personalizate. De exemplu daca a$eti Excel in limba en&leza dar ati $rea sa completeze
sin&ur lunile anului sau zilele saptamanii in limba romana atunci este timpul sa creati o
lista proprie de $alori. 0ata pasii(
Derulati meniul T''s si ale&eti optiunea O<ti'ns... (Figura 1).
%le&eti etic!eta C$st'0 ists. Fereastra de dialo& capata forma din Figura 2.
87
Faceti clic/ in campul List entries si adau&ati $alorile pe care doriti sa le contina
lista dumnea$oastra. De exemplu Ian$arie/ Fe4r$arie etc. Validati fiecare $aloare
prin apasarea tasteti Enter. (Figura 3).
)al$ati lista prin clic/ pe O6.
88
O#"rvati"( %$eti si posibilitatea de a "importa" o lista pe care ati introdus,o de*a in foaia de
calcul. 0n acest caz insa $alorile listei trebuie sa fie toate tip text.
).+ REGASIREA DATELOR
%ti lucrat intens ati realizat un re&istru de calcul foarte cuprinzator si $a aduceti
aminte ca pe un rand mai trebuie sa completati informatia. 0n plus mai tineti minte si una
din celule de pe randul respecti$ de exemplu numarul curent sau orice alta informatie.
Excel $a pune la dispozitie posibilitatea de a cauta aceasta informatie in toate celulele din
foaia de calcul. 0ata cum(
%pasati combinatia de taste Ctr;F sau ale&eti optiunea Fin% din meniul E%it
(Figura 1).
0n fereastra de dialo& aparuta introduceti ceea ce doriti sa cautati in campul Fin%
?9at (Figura 2).
Definiti optiunile cautarii( daca Excel sa caute rand cu rand 145 R'?s2 sau coloana
cu coloana 145 C'$0ns2 daca sa se caute in formule 1L''8 in F'r0$as2 sau
numai in $alorile celulelor 1L''8 in (a$es2 sau daca sa se citeasca doar
comentariile 1L''8 in C'00ents2. De asemenea puteti impune sa se caute numai
expresii identice cu cea introdusa de dumnea$oasta sau celule care contin acel cu$ant
1numar2 , Fin% entire &es 'n5. 3ltima optiune este posibilitatea de a specifica o
cautare Case sensiti1e , care sa tina cont de literele mari si mici 1prin acti$area
optiunii Mat&9 &ase2.
%pasati pe butonul Fin% ne!t. Daca ceea ce ati cautat se &aseste in foaia de calcul
atunci Excel $a acti$a celula in care a identificat ceea ce cautati 1Figura 3). Daca
ceea ce ati cautat nu se &aseste in foaia de calcul $eti primi un mesa* de eroare ca in
1Figura 4).
8<
)." INLOCUIREA DATELOR
#ocmai ati in$atat cum sa re&asiti datele introduse in foile de calcul. Dar daca doriti sa
sc!imbati ceea ce ati introdus cu altce$aL De exemplu daca ati intocmit o lista cu
cumparaturile efectuate si ati scris incorect numele unuia dintre furnizori. %$eti
posibilitatea de a inlocui toate inre&istrarile &resite cu continutul corect. 0ata cum(
%pasati combinatia de taste Ctr;2 sau ale&eti optiunea Re<a&e din meniul E%it
(Figura 1).
Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& asemanatoare cu cea de Fin% care mai contine
campul Re<a&e ?it9 si doua butoane( Re<a&e si Re<a&e A (Figura 2) .
0ntroduceti in campul Fin% ?9at ceea ce doriti sa inlocuiti iar in campul Re<a&e
?it9 noua $aloare. 'uteti cauta fiecare element 1Fin% ne!t2 si sa decideti daca doriti
sa,l inlocuiti 1Re<a&e2 sau sa ale&eti inlocuirea automata a tuturor celulelor care $or
fi &asite cu noua $aloare 1Re<a&e a2.
Cand ati terminat inc!ideti fereastra facand clic/ pe butonul C'se.
O#"rvati"( 'uteti obtine fereastra de dialo& Re<a&e si din cea de Fin% apasand butonul
Re<a&e (Figura 3)$
).* SORTAREA DATELOR
)ortarea datelor este un instrument foarte folositor atunci cand lucrati cu tabele lun&i
si care trebuie ordonate in diferite feluri. 'rimul pas este selectarea tabelului cu sau fara
capul de tabel. 0n Figura 1 acesta este selectat cu tot cu capetele de tabel. %poi(
8=
Derulati meniul Data si ale&eti optiunea S'rt (Figura 2)$
0n fereastra de dialo& desc!isa puteti ale&e maxim trei coloane dupa care sa se
realizeze ordonarea 1sortarea2. Daca domeniul de celule pe care l,ati selectat contine
si capetele de tabel atunci lasati bifata optiunea 2ea%er r'?. Daca primul rand din
selectie nu contine capetele de tabel atunci ale&eti N' 9ea%er r'?. 0n acest caz in
loc sa ale&eti ca sortarea sa se faca dupa N$0e/ Pren$0e sau N'ta $a trebui sa
specificati numele coloanei 1C'$0n A C'$0n , etc2.
)pecificati la fiecare coloana pe care faceti ordonarea daca aceasta sa se realizeze
crescator 1in ordine alfabetica2 , As&en%in# sau descrescator 1ordine in$ers
alfabetica2 , Des&en%in#.
Faceti clic/ pe O6.
O#"rvati"( 0n Figura 3 a$eti rezultatul ordonarii descrescatoare dupa nota iar in Figura 4
rezultatul ordonarii crescatorare dupa nume.
).*.1 OPTIUNI DE SORTARE
8>
%m $azut cum se realizeaza sortarea unui tabel care este or&anizat pe coloane. Dar
daca tabelul dumnea$oastra are captele de tabel pe linii si nu pe coloaneL 3n exemplu
este dat in Figura 1.
0n acest caz incepeti tot prin a selecta intre&ul tabel si a desc!ide fereastra de dialo&
S'rt (Figura 2).
Faceti clic/ pe butonul O<ti'ns... Veti a$ea in fata o noua fereastra de dialo& (Figura
3).
<0
0ata care sunt optiunile disponibile(
First 8e5 s'rt 'r%er , este folositoare daca ati definit o lista de $alori personalizata
si doriti ca sortarea sa se faca dupa acea lista. De exemplu daca doriti sa ordonati
dupa luna astfel 0anuarie Februarie etc nu $eti putea in mod obisnuit pentru ca
rezultatul $a fi aran*area in ordina alfabetica sau in$ers alfabetica a lunilor.
Case sensiti1e ; tine cont de tipul literelor 1ma*uscule sau minuscule2 cu$intele
scrise cu minuscule a$and inatietate in fata celor scrise cu ma*uscule.
Orientati'n , aici puteti specifica orientarea tabelului. Daca a$eti un tabel or&anizat
precum cel din Figura 1 ale&eti optiunea S'rt e3t t' ri#9t. De asemenea in acest
caz nu includeti in selectie si capetele de tabel.
Cand ati stabilit toate optiunile asa cum doriti confirmati sc!imbarile prin clic/ pe
O6.
O#"rvati"( Daca a$eti de sortat o sin&ura coloana selectati,o si apoi sortati,o alfabetic sau
in$ers alfabetic cu a*utorul butoanelor de sortare din bara de instrumente (Figura 4).
(II CALCULE
:.1 INTRODUCERE
%m a*uns in sfarsit la acea caracteristica a pro&ramului Excel care il defineste drept
"pro&ram de calcul tabelar". )i anume posibilitatea de a efectua calcule. Calculele
desc!id noi perspecti$e in utilizarea pro&ramului Excel prin ocazia de a prelucra datele
introduse si a intocmi rapoarte sau situatii de a extra&e anumite informatii din datele
introduse.
<+
Excel ofera posibilitatea de a efectua calcule precum un calculator de buzunar foarte
performant adica puteti introduce intr,o celula expresia( J"*/2+C11H) iar Excel $a
efectua operatiile matematice in ordinea corecta 1intai inmultirea si impartirea si apoi
adunarea si scaderea2 si in celula respecti$a $a afisa numarul ):.-*)*2 care este
rezultatul calculelor. 0nsa acest tip de folosire ar insemna sa nu $alorificati corect
capacitatile pro&ramului.
0ata in continuare cum se fac calcule cu a*utorul pro&ramului Excel.
:.2 INTRODUCEREA FORMULELOR
'entru a introduce o formula primul pas este sa selectati celula in care doriti sa
introduceti formula. %poi este suficient sa introduceti formula dorita precedata de
semnul "e&al" 1J2. 'rin inceperea formulei cu semnul "e&al" transmiteti pro&ramului ca
doriti sa introduceti o formula nu un text sau un numar.
'osibilitatea cea mai importanta in lucrul cu formule este aceea de a prelua intr,o
formula un numar dintr,o alta celula. %cest numar poate fi e$ident rezultatul unor alte
calcule. Este suficient sa mentionati adresa celulei care contine numarul in loc sa
introduceti numarul. %cest mod de lucru prezinta a$anta*ul ma*or ca tine sin&ur cont de
sc!imbarile aparute in foaia de calcul. 0ata de exemplu cum realizati media aritmetica a 4
numere(
introduceti cele trei numere in celulele ,)/,: si ,A (Figura 1).
<2
intr,o alta celula introduceti expresia JF,)C,:C,AG/+ si $alidati prin apasarea tastei
Enter. Excel $a calcula automat suma numerelor care se afla in celulele ,)/,: si ,A
si o $a imparti la 4 (Figura 2)$
0n continuare $om detalia acest proces
:.+ EDITAREA FORMULELOR
Dupa ce introduceti formule in foaia de calcul se poate intampla sa !otarati ca formula
mai trebuie a*ustata pentru ca nu este corecta in totalitate. 0n acest caz este mai rapid sa
modificati formula &ata introdusa 1cu atat mai mult daca este una complicata2 decat sa o
scrieti din nou. Formulele se modifica la fel cum se modifica continutul oricarei celule
1capitolul 4.42.
Cand este $orba despre celule ce contin formule Excel ofera o trasatura in plus care
nu este disponibila la modificarea tuturor celulelor( atunci cand desc!ideti celula in
mosul editare 1prin apasarea tastei F2 sau prin dublu clic/ in acea celula2 adresele de
celula din formula introdusa $or fi colorate cu diferite culori. De asemenea celulele ale
caror adrese apar in aceasta formula $or purta c!enare de aceeasi culoare cu adresele lor
(Figura 1).
<4
%ceasta trasatura este foarte utila atunci cand doriti sa $erificati corectitudinea unei
formule celulele "implicate" de$enind e$idente in foaia de calcul.
O#"rvati"( 'uteti edita formula si prin tra&erea c!enarelor colorate in alte pozitii cu
a*utorul mouse,ului.
:." ELEMENTELE UNEI FORMULE
" formula este compusa din 4 elemente( numerele sau adresele de celula cu care
opereaza operatorii si e$entual functiile prin care se prelucreaza numerele.
Din perspecti$a posibilitatilor de modificare 1deci a flexibilitatii re&istrului de calcul2
este de preferat sa lucrati cu adrese de celule in formule si nu cu numere. 'uteti ale&e
intre a introduce dumnea$oastra adresa celulelor 1A"/C122 etc2 sau de a le selecta cu
mouse,ul sau sa&etile in timp ce introduceti formula.
introduceti 4 numere in celulele ,)/,: si ,A (Figura 1).
intr,o alta celula introduceti tot expresia JF,)C,:C,AG/+ dar de data aceasta in loc
sa scrieti ,)/,: si ,A faceti clic/ cu mouse,ul pe celulele respecti$e.
$alidati prin apasarea butonului de confirmare din bara de instrumente (Figura 2).
<4
"peratorii sunt caractere sau semne ce transmit pro&ramului sa execute anumite operatii. 0n
Figura 3 a$eti o lista cu operatorii pe care ii puteti folosi in formule. Despre functii $om
$orbi mai tarziu in acest capitol.
:.* COPIEREA FORMULELOR
Copierea formulelor este folositoare atunci cand a$eti de realizat acelasi calcul de mai
multe ori cu date diferite. De exemplu daca a$eti un tabel cu notele tuturor studentilor si
<7
$reti sa calculati media fiecaruia. #rebuie adunate notele si apoi impartita suma la
numarul de atatea ori cati ele$i sunt in lista. Excel ofera posibilitatea de a introduce
formula o sin&ura data si apoi s,o copiati aceasta modificandu,se automat dupa anumite
re&uli.
introduceti pe doua coloane cate trei numere (Figura 1).
introduceti apoi intr,o celula sub una din coloane formula pentru calcularea sumei
celor 4 numere (Figura 2).
copiati aceasta celula si inserati,o in celula alaturata , sub cealalta coloana. Excel
calculeaza acum suma numerelor de deasupra celulei in care ati inserat formula
(Figura 3). De altfel puteti $edea usor sc!imbarea in campul E%it F'r0$a. Folositi
aplicatia din Figura 3 pentru a baleia continutul celor doua celule , sursa si destinatie
1,* si C*2.
<8
O#"rvati"( Daca ati fi inserat in alta celula formula respecti$a rezulatul ar fi fost @er'
102.Explicatia este simpla( cand ati inserat formula in celula destinatie Excel a tinut minte
de fapt ce operatii trebuie sa efectueze 1sa adune
:.*.1 ADRESE RELATI(E SI A,SOLUTE
%ti $azut de*a ca atunci cand inserati o formula copiata Excel nu copiaza exact
formula ci o "adapteaza" la celula in care o inserati. Dar daca doriti sa copiati formula in
alta parte si totusi sa returneze acelasi rezultatL
%ti obser$at ca "adaptarea" formulei consta in modificarea adreselor de celula
continute in formula. Ele se modifica deoarece sunt adrese relati$e. %dica daca
introduceti o formula in celula C) si in aceasta formula apare adresa E+ Excel
interpreteaza de fapt "2 coloane la stan&a si 4 randuri mai sus" astfel ca la copierea in
celula D* a formulei adresa E+ de$ine F2.
%dresele de celula absolute sunt adrese care nu se modifica la copierea formulei in alta
celula. %cestea sunt de tipul IEI+ semnul %'ar 1I2 fiind folosit pentru a "fixa" coloana
sau randul. De asemenea exista si adrese "semi,absolute" de tipul IE+ sau EI+ in care
la copiere se modifica doar numarul randului respecti$ al coloanei. 0n Figura 1 este
ilustrat comportamentul diferit al adreselor absolute si relati$e la copierea formulelor.
<<
O#"rvati"% 3n mod rapid de a introduce o adresa absoluta este ca in timp ce introduceti
formula imediat dupa ce ati introdus o adresa relati$a 1de ex GA2 sa apasati tasta F". Excel
$a transforma adresa pe care o &aseste la stan&a cursorului din relati$a in absoluta 1IGIA2.
:.*.2 NUME DE CELULA
%ti $azut cum se lucreaza cu adresele absolute in formule. " alta metoda este folosirea
de nume pentru anumite celule. Daca de exemplu a$eti un tabel cu preturile unor
produse exprimate in 3)D si trebuie sa calculati in fiecare zi pretul in lei in functie de
cursul dolarului o solutie rapida este sa alcatuiti tabelul precum in Figura 1 si apoi sa
introduceti in coloana "Pret in ei" formule care sa realizeze inmultirea intre pretul in
3)D si celula care contine cursul.
Metoda de lucru cu nume presupune denumirea celulei care contine cursul intr,un
mod su&esti$ 1de exemplu C$rs2 si folosirea in formula a acestui nume in loc de adresa
celulei. %$anta*ul este ca in acest fel nu trebuie sa lucrati cu adrese absolute iar formula
pastreaza numele nesc!imbat la copiere. 0ata pasii(
selectati celula care contine cursul 1,+ in exemplu2 si derulati meniul Insert apoi
submeniul Na0e si ale&eti optiunea De3ine... (Figura 2).
<=
in fereastra de dialo& aparuta introduceti numele pe care doriti sa,l dati celulei in
campul Na0es in ?'r84''8. "bser$ati in campul Re3ers t' adresa absoluta a
celulei selectate. Validati prin clic/ pe O6 (Figura 3).
introduceti in prima celula din coloana Pret in ei o formula care sa efectueze
inmultirea intre pretul in 3)D si numele pe care l,ati dat celulei care contine cursul
1J,)H&$rs2.
copiati formula si inserati,o si in celelalte celule din coloana Pret in ei. Excel $a
modifica doar adresa celulei care contine pretul in lei si $a pastra numele atribuit
celulei care contine cursul (Figura 4).
<>
O#"rvati"( %plicarea unui nume unei celule se poate realiza foarte rapid selectand celula si
introducand numele dorit in campul de adresa (Figura 5). Daca doriti sa renuntati la un
nume de celula in fereastra de dialo& De3ine na0e selectati numele dorit si faceti clic/ pe
Deete.
:.*.+ COPIEREA CU MOUSE;UL
Copierea formulelor cu mouse,ul functioneaza la fel cu copierea celulelor cu a*utorul
mouse,ului(
introduceti o formula intr,o celula si apoi selectati celula (Figura 1).
=0
pozitionati mouse,ul in coltul din dreapta *os al celulei pana cand cursorul ia forma
unei cruci ne&re (Figura 2).
faceti clic/ stan&a si selectati prin tra&ere domeniul de celule unde doriti inserata
formula din celula sursa.
eliberati butonul stan&a al mouse,ului. Excel a copiat formula si a "adaptat" adresele
de celula pe care aceasta le contine (Figura 3).
=+
:.) MUTAREA FORMULELOR
Mutarea celulelor ce contin formule se realizeaza identic cu mutarea celulelor care nu
contin formule 1capitolul 8.+.+ , 8.+.42. Diferenta fata de copiere este ca atunci cand
mutati o celula care contine o formula formula $a ramane nemodificata. Cu alte cu$inte
Excel nu mai "adapteaza" formula la noua adresa.
De asemenea atunci cand mutati celule care fac parte dintr,o formula Excel $a
modifica automat formula pentru a returna acelasi rezultat. %ceste trasaturi functioneaza
identic si atunci cand celulele sunt mutate ca rezultat al introducerii de noi randuri sau
coloane.
Figura 1 si Figura 2 ilustreaza faptul ca Excel adapteaza formulele astfel incat
mutarea celulelor sa nu influenteze rezultatul.
:.: ERORI IN FORMULE
Este posibil ca dupa ce ati introdus o formula si o $alidati in loc sa obtineti rezultatul
asteptat sa primiti un mesa* de eroare. 0n Figura 1 este prezentata lista cu mesa*ele de
eroare si cu cauzele care le pro$oaca.
=2
:.A FUNCTII
Functiile sunt formule predefinite folosite pentru a usura munca utilizatorilor. 0n
anumite situatii al&oritmii de calcul sunt destul de complicati si este &reoi ca utilizatorul
sa,i construiasca sin&ur. Din aceste moti$e Excel dispune de o lista de functii
predefinite.
0ma&inati,$a ca numai pentru a calcula media aritmetica a unui sir lun& de $alori
trebuie intai realizata adunarea tuturor acestora apoi realizata o numaratoare a lor si de
abia in final se efectueaza impartirea sumei la numarul de $alori pentru a obtine media
aritmetica. Excel cunoaste acest al&oritm si realizeaza automat cei trei pasi atunci cand
intalneste functia "medie aritmetica" 1a1era#e2.
Excel contine o lista foarte cuprinzatoare de functii impartite pe domenii de acti$itate(
functii contabile financiare statistice matematice etc. 0n continuare $om explicita lucrul
cu functii.
:.A.1 ELEMENTELE FUNCTIILOR
Functiile sunt compuse din doua elemente( numele functiei 1care transmite
pro&ramului Excel al&oritmul de calcul , deci ce operatii trebuie intreprinse si care este
ordinea lor2 si ar&umentele. %r&umentele functiilor sunt datele pe care Excel le foloseste
atunci in aplicarea al&oritmilor.
Fiecare functie are definite un numar de ar&umente si tipul lor. Ceea ce insemna ca la
o functie care lucreaza cu date ar&umentele $or fi date calendaristice iar la o functie care
lucreaza cu numere ar&umentele $or fi numere dupa cum la functiile care lucreaza cu
=4
texte ar&umentele $or fi siruri de caractere. #ipul ar&umentelor si sintaxa formulei
trebuie respectate intocmai pentru a obtine rezultate corecte.
De exemplu functia de transformare &'n1ert are urmatoarea sintaxa(
CON(ERT1n$04er3r'0M$nitt'M$nit2. %ceasta inseamna ca daca doriti sa
transformati 47 /m in mile marine $eti introduce expresia J&'n1ertF+.*/B80B/BN0iBG.
Dupa cum obser$ati ar&umentele functiilor se precizeaza intre paranteze (Figura 1).
O#"rvati"( Daca introduceti aceasta formula si E;CEL returneaza eroare $a trebui sa
instalati un %dd,in pentru anliza ( Ana5sis T''<a&8.
:.A.2 ASISTENTUL PENTRU FUNCTII
Dupa cum am mentionat Excel cuprinde o lista impresionanta de functii predefinite
ceea ce face imposibil ca un utilizator sa le cunoasca pe toate si mai mult sa tina minte si
sintaxa corecta a fiecareia. 'entru aceasta exista un asistent pentru functii care ofera
posibilitatea de ale&ere a functiilor dintr,o lista prezentand totodata si sintaxa acestora
1numarul de ar&umente si tipul lor2. 'entru a utiliza asistentul(
derulati meniul Insert si ale&eti optiunea F$n&ti'n (Figura 1).
pe ecran $a aparea fereastra de dialo& Paste 3$n&ti'n (Figura 2). 0n parte din stan&a
exista o lista cu cate&orii iar in fereastra din dreapta sunt enumerate functiile ce fac
=4
parte din acea cate&orie. De asmenea in partea de *os a ferestrei de dialo& este
prezentata sintaxa functiei si ceea ce returneaza 1rezultatele posibile2.
ale&eti functia dorita 1de exemplu functia SNRT , radical2 si faceti clic/ pe O6.
pe ecran apare o fereastra de dialo& specifica functei aleasa care $a cere sa
specificati ar&umentele fie prin introducerea lor fie prin specificarea unei adrese de
celula 1de preferat2$
introduceti adresa 1adresele2 celulei 1celulelor2 care contine 1contin2 ar&umentul
1ar&umentele2 cerute de functia pe care ati ales,o. 'e masura ce specificati adresele
de celula Excel preia si $a arata $alorile din acele celule cat si rezultatul aplicarii
formulei (Figura 3)$
cand ati introdus toate ar&umentele cerute de functie confirmati prin clic/ pe O6.
Excel $a afisa in celula respecti$a rezultatul calculului (Figura 4).
=7
O#"rvati"( 3tilizatorii a$ansati cunosc in &eneral sintaxa functiilor cu care lucreaza in mod
curent si de aceea introduc formulele direct in celula fara a folosi asistentul. De asemenea
exista posibilitatea de a folosi ca ar&ument al unei functii o alta functie 1de exemplu
expresia J%a5Fn'?FGG $a returna sub forma de numar ziua curenta2.

:.- IDEI PRINCIPALE
'entru a introduce o formula intr,o celula incepeti cu semnul "e&al" 1J2.
Formulele pot opera direct cu numere sau cu adrese de celula. %dresele de celula pot fi
absolute sau relati$e. %dresele relati$e se modifica odata cu copierea formulelor iar cele
absolute raman nesc!imbate.
Functiile sunt un set de operatii predefinite pe care Excel le executa automat. Fiecare
functie are o anumita sintaxa si opereaza cu anumite ar&umente. %r&umentele sunt
precizate intre paranteze dupa numele functiei.
" functie poate contine ca ar&umente alte functii. 5u trebuie sa memorati toate
functiile si sintaxa lor. Excel $a pune la dispozitie un asistent pentru lucrul cu functii.
Mai multe informatii despre o anumita functie 1sintaxa ar&umente si mod de folosire2
puteti obtine din 2ELP 1acti$at prin tasta F12.

(III GRAFICE
A.1 INTRODUCERE
Modalitatea cea mai expresi$a de a sintetiza informatiile sunt &raficele. Excel pune la
dispozitie mai multe tipuri de &rafice potri$ite pentru diferite situatii. De exemplu
pentru a ilustra tendinta unei $ariabile cel mai indicat este un &rafic cu puncteA in sc!imb
pentru a ilustra cel mai bine impartirea pe procente este indicat un &rafic tip "placinta"
1Pie2.
=8
'entru a realiza un &rafic trebuie intai sa selectati zona din foaia de calcul care
contine datele pe baza carora doriti sa alcatuiti &raficul (Figura 1) si apoi sa ale&eti una
din optiunile(
derulati meniul Insert si ale&eti optiunea C9art (Figura 2).
faceti clic/ pe butonul special din bara de intrumente (Figura 3).
%ceste operatii au ca rezultat desc!iderea unei noi ferestre de dialo& ( C9art ?i@ar% ,
asistentul pentru &rafice (Figura 4).
=<
Vom urmari in continuare pasii pe care trebuie sa,i parcur&eti pana la finalizarea
&raficului.
A.2 TIPUL GRAFICULUI
'rimul pas pe care trebuie sa,l parcur&eti este ale&erea unui tip de &rafic. 5a$i&ati
printre cate&oriile din partea stan&a 1C9art t5<e2 si ale&eti tipul de &rafic din lista din
partea dreapta 1C9art s$4;t5<e2 (Figura 1).
==
'entru a $a face o prima idee despre cum $a arata &raficul faceti clic/ si tineti apasat
butonul Press an% 2'% t' (ie? Sa0<e.
Dupa cum am mentionat anterior diferitele tipuri de &rafice sunt puse la dispozitie
pentru diferite situatii. Daca faceti clic/ pe etic!eta cu numele C$st'0 t5<es Excel $a
pune la dispozitie inca o lista cu tipuri de &rafice personalizate 1C$st'02. %cestea sunt
tipuri de &rafice care se bazeaza pe cele standard si caror le,a fost aplicata de*a o anumita
formatare (Figura 2).
Cand $,ati decis asupra tipului de &rafic pe care il $eti folosi treceti mai departe prin
clic/ pe Ne!t
A.+ SURSA GRAFICULUI
3rmatorul pas este $erificarea si e$entual corectarea sursei &raficului adica a zonei de
celule din care se extra&e informatia pentru construirea acestuia. Excel $a ofera
posibilitatea de a preciza daca seriile de $alori sunt ordonate pe randuri 1R'?s2 sau
coloane 1C'$0ns2. %tunci cand sc!imbati orientarea seriilor de $alori Excel $a prezinta
nou forma a &raficului. (Figuri!" 1 #i 2).
=>
Daca din diferite moti$e Excel nu a interpretat corect informatiile din zona de celule
selectata sau daca doriti sa mai operati anumite modificari asupra seriilor de $alori 1sa
excludeti sau adau&ati serii de $alori sau sa aplicati alte etic!ete pentru seriile
respecti$e2 faceti cli/ pe etic!eta Series. Fereastra de dialo& se $a transforma
corespunzator in functie de orientarea pe randuri sau coloane a seriilor de date (Figuri!"
3 #i 4).
>0
Cand ati efectuat toate modificarile dorite continuati spre pasul urmator prin clic/ pe
Ne!t.
A." OPTIUNILE GRAFICULUI
'asul al treilea este stabilirea optiunilor &raficului. %$eti la dispozitie 8 cate&orii(
>+
Tites , stabiliti titlul &raficului si cum se $or numi cele doua axe (Figura 1).
A!es , stabiliti daca sunt afisate si $alorile pe cele doua axe (Figura 2).
Gri%ines , stabiliti cat de fina este impartirea in patrate a &raficului 1&rid C &rila2.
Ma*or &ridlines realizeaza o sectionare in patrate mai mari iar Minor &ridlines in
patrate mai mici 1si deci mai multe2 (Figura 3)$
>2
Le#en% , stabiliti daca sa fie afisata le&enda pentru &raficul respecti$ (Figura 4)$
Data a4es , afiseaza pe &rafic $alorile care au condus la alcatuirea lui (Figura 5)$
>4
Data ta4e , afiseaza alaturi de &rafic tabelul de $alori (Figura &)$
Cand ati parcurs toate optiunile treceti la ultimul pas prin clic/ pe Ne!t.
A.* INSERAREA GRAFICULUI
3ltimul pas este ale&earea uneia din optiunile de pozitionare a &raficului( intr,una din
foile de calcul existente sau introducerea unei noi foi de calcul cu un nume definit de
utilizator. Dupa ce ati ati ales faceti clic/ pe Finis9 si Excel $a introduce &raficul in
pozitia indicata (Figura 2).
>4
0n continuare $eti in$ata sa modificati dimnensiunea &raficului optiunile acestuia si
c!iar si pozitia lui in foaia de calcul.
A.) MODIFICAREA GRAFICELOR
Dupa ce ati introdus un &rafic in foaia de lucru $eti dori sa,i sc!imbati pozitia sau sa,i
a*ustati dimensiunea. 'entru aceste operatii este suficient sa faceti clic/ stan&a o sin&ura
data pe &rafic si acesta se $a selecta. %cum putei prin tra&ere sa,l redimensionati (Figura
1) sau repozitionati (Figura 2).
Daca faceti clic/ dreapta in diferite zone din &rafic $eti putea modifica diferite
proprietati ale acestuia in principal culorile. 'entru a obtine din nou una din cele 4
>7
ferestre de dialo& ale %sistentului pentru &rafice faceti clic/ dreapta catre mar&inea
&raficului si ale&eti una din optiunile C9art t5<e/ S'$r&e %ata/ C9art '<ti'ns si
L'&ati'n (Figura 3).
'entru copierea sau mutarea &raficelor pasii sunt cei cunoscuti de*a( intai selectati
&raficul apoi acti$ati comanda C'<5 1prin Ctr;C sau cu a*utorul mouse,ului2 sau M'1e
1prin Ctr;X sau cu a*utorul mouse,ului2 si apoi inserati,l prin acti$area comenzii Paste
1prin Ctr;( sau cu a*utorul mouse,ului2.
Daca doriti sa ster&eti un &rafic selectati,l mai intai printr,un clic/ stan&a si apoi apasati
tasta Deete.
A.: IDEI PRINCIPALE
Folositi &raficele pentru a sintetiza cel mai bine informatia din tabele.
La realizarea &raficelor $eti fi a*utati de asistentul pentru &rafice 1C9art ?i@ar%2.
'arcur&eti cei 4 pasi si inserati &raficul?
Dupa ce ati introdus un &rafic in foaia de lucru puteti sa,l modificati 1sc!imbati
formatarea redimensionati repozitionati modificati optiunile etc2. Meniul contextual
este foarte $ariat in functie de unde ati executat clic/ dreapta in &rafic.
IX O,IECTE IN FOILE DE CALCUL
-.1INSERAREA O,IECTELOR
"biectele sunt fisiere create cu alte pro&rame fisiere care pot fi introduse in Excel.
"biectele pot fi de foarte multe tipuri dar cele mai des intalnite sunt ima&inile 1pozele2 si
textele cu format artisitic( 7'r%art. De asemenea or&ani&ramele 1Or#ani@ati'n &9art2
sunt niste obiecte des intalnite in foile de calcul.
>8
0ntroducerea obiectelor se realizeaza prin derularea meniului Insert si ale&erea
optiunii O4Oe&t... (Figura 1)$ %ceasta are ca rezultat desc!iderea unei ferestre de dialo&
care $a lasa sa ale&eti tipul de fisier (Figura 2).
Dupa ce ati ales obiectul dorit confirmati prin clic/ pe O6. 0n foaia de lucru $a fi
introdus acest obiect si se $a desc!ide pro&ramul cu care sunt create acel tip de fisiere.
Editati obiectul respecti$ iar cand ati terminat inc!ideti fereastra si $eti fi intrebat daca
doriti sa sal$ati sc!imbarile si sa "updatati" obiectul din foaia de calcul (Figura 3).
><
Confirmati prin clic/ pe O6.
-.2 O,IECTE DE TIP IMAGINE
Derulati meniul Insert submeniul Pi&t$re (Figura 1). %cesta prezinta urmatoarele
optiuni(
Ci< Art , acestea sunt ima&ini specifice pac!etului Mi&r's'3t O33i&e. Ele sunt
impartite pe cate&orii 1%nimals Bussiness Entertainment etc2.
Fr'0 3ie , puteti ale&e orice ima&ine dintre cele care le a$eti sal$ate pe !arddis/.
)e $a desc!ide o fereastra in care specificati ima&inea.
A$t's9a<es , sunt forme predefinite dintre care puteti ale&e 1linii sa&eti etc2. )e $a
acti$a bara de intrumente A$t's9a<es. %cestea pot fi &asite si in partea de *os a
ferestrei Excel (Figura 2)
Or#ani@ati'n C9art , puteti crea or&ani&rame. Daca ale&eti aceasta optiune se $a
desc!ide o fereastra speciala care $a pune la dispozitie instrumente specifice crearii
unei or&ani&rame.
>=
7'r%art , texte cu formatari artistice. %le&eti una din formele predefinite si apoi
specificati textul care sa fie afisat.
Fr'0 s&anner 'r Ca0era , daca a$eti instalata aceasta optiune puteti introduce
direct in Excel ima&ini scanate sau poze de la un aparat di&ital
-.+ MODIFICAREA O,IECTELOR
Modificarea obiectelor se realizeaza la fel cu modificarea &raficelor(
faceti un sin&ur clic/ stan&a pe obiectul respecti$ pentru a,l selecta. "data selectat
obiectul acesta poate fi(
o repozitionat 1prin tra&ere cu mouse,ul2
o redimensionat 1prin tra&erea de patratelele de redimensionare2
o sters 1cu tasta Deete2
o copiat sau mutat 1Ctr;C sau Ctr;X si apoi Ctr;(2.
faceti clic/ dreapta pe obiect pentru a obtine meniul contextual aferent obiectului
respecti$.
faceti dublu,clic/ pe obiect pentru a,l edita cu pro&ramul special asociat cu acel tip
de fisiere.
faceti clic/ in afara obiectului pentru a inc!ide fereastra de editare a acestuia si a
sal$a sc!imbarile.
-." IDEI PRINCIPALE
0n Excel se pot introduce diferite obiecte. "biectele sunt fisiere create cu alte
pro&rame.
"biectele cel mai frec$ent inserate sunt fisierele tip Ci< Art/ fisierele tip ima&ine
1Pi&t$re2 si or&ani&ramele 1Or#ani@ati'n &9art2.
"biectele inserate pot fi repozitionate redimensionate sterse si editate. Editarea
obiectelor inserate se face cu pro&ramele specifice care le,au creat. Dupa ce ati editat un
obiect inc!ideti fereastra de editare si sal$ati sc!imbarile. 'entru anumite tipuri de
obiecte este suficient sa faceti clic/ in afara acestuia.
>>