Sunteți pe pagina 1din 2

Miron Alexandru-Ștefăniță

Teste 11A
A) In acest videoclip putem distinge doua ecosisteme principale: unul natural, terestru, de tip
forestier, in interiorul caruia sa afla un microecosistem antropizat, modificat de om. In
prima parte, putem vorbi despre mediul padurii tropicale, in care sunt prezente doua
sezoane, unul bogat in precipitatii, si altul mai secetos. Acest lucru ar putea fi dedus din
vegetatia deasa, cu arbori inalti si un substrat format din arbusti desi, dar totusi este
prezent un sol destul de lipsit de apa la suprafata. Temperaturile sunt ridicate in aceasta
zona, lucru de care ne putem da seama dupa imbracamintea baiatului, dar si dupa
culoarea pielii acestuia, putand sa localizam cadrul in Asia de Sud sau Sud-Est. De
asemenea, se mai poate observa faptul ca solul pare sa fie sarac in materie
organica(probabil sol lateritic, dar combinat cu unul argilos, deorece se modela bine),
specific acestui mediu si de asemenea elemente de vegetatie specifice acestui mediu, cum
ar fi bambusul. Referitor la partea antropizata, baiatul a modelat anumite elemente
naturale si a schimbat aspectul unei parti din mediul forestier, facand o constructie si
anumite elemente anexe.

B)

Defrișarea-O principală problemă a lumii contemporane


Pădurile reprezintă cea mai veche resursă utilizată sistematic de oameni. Defrișarea
suprafețelor forestiere a fost un proces continuu, dar el a fost echilibrat pe cea mai
îndelungată parte a istoriei de regenerarea naturală a pădurilor. Lemnul, utilizat inițial
pentru foc, diferite construcții, ambarcațiuni, este în prezent supus unei valorificări
industriale complexe (hârtie, celuloză, mobilă). În ultimele două secole, despăduririle au
depășit sensibil puterea de regenerare a pădurilor. În Europa, America de Nord și centrul
Africii au făcut loc terenurilor arabile. Suprafața totală inițială a pădurilor (62 mil. km 2) s-a
diminuat în ultimele secole cu 1/3.
Datorită funcțiilor complexe ale pădurii, defrișarea suprafețelor forestiere duce la nu -
meroase fenomene negative: diminuarea biomasei, distrugerea unui mediu foarte complex,
reducerea cantității de O2 cedat atmosferei, reducerea diversității lumii vii, accelerarea
eroziunii pe terenurile defrișate, diminuarea ponderii evapotranspirației forestiere în
circuitul apei în natură și altele. Au fost mult diminuate întinderile forestiere naturale cu
arbori prețioși: teck, palisandru, acaju, mahon, santal; chiar suprafețele ocupate de arbori
giganți (sequoia, eucalipt, gingo biloba) s-au redus sensibil. Principala funcție a pădurii, cea
de atenuare a caracteristicilor extreme ale mediului înconjurător și de omogenizare a
repartiției lor în spațiu și timp, se diminuează sensibil. În același timp, industria de
prelucrare a lemnului, datorită cererii de masă lemnoasă în creștere, realizează o presiune
puternică asupra arealelor forestiere. În prezent, dintre suprafețele forestiere, cele mai mari
întinderi sunt ocupate de taiga (12 mil. Km2, cea mai întinsă și cea mai puțin transformată
pădure a globului), urmată de pădurile ecuatoriale (8 mil. km2) și pădurile de foioase din
zona temperată (6 mil. km2).
Amenajarea pădurilor presupune creșterea funcțiilor de protecție pe care acestea le
exercită asupra mediului și asigurarea unei cantități de masă lemnoasă în raport cu
posibilitățile de regenerare a suprafețelor forestiere.

C) RESURSELE NATURALE ȘI AGRICOLE


I. 1.bdg
2.dfbdd
3.ngfn
II. Fh
III. Dfh
IV. Dh
V. Fgn
VI. Fghf

D) GESTIONAREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ


I. 1.bdg
2.dfbdd
3.ngfn
4.fbdbd
II. 1.bdg
2.dfbdd
3.ngfn
4.fbdbdf
III. Dfh
IV. Dh
V. Fgn
VI. Fghf

S-ar putea să vă placă și