Depistarea cancerului si tratamente.

Simptome: Simptomele specifice ale cancerului depind de locul in

care este localizat acesta. In unele cazuri, o tumoare poate sta ascunsa
ani de zile, deoarece nu afecteaza tesutul in asa fel incit sa apara
simptome vizibile. De exemplu, cancerul de colon poate sa nu fie
detectat pina cind nu "sapa" intr-un vas de singe din colon, moment in
care singele se va varsa in scaun. Un chist al sinului trebuie sa creasca
pina la marimea unui buric de deget pentru a putea fi simtit, la
palpare. De multe ori simptomele cancerului sint vagi sau pot fi luate
drept simptomele altor boli. Simptomele nespecifice ale cancerului pot
include oboseala, crescaturi sau chisturi neobisnuite, pierdere in
greutate, tuse persistenta, scaune anormale. Toate aceste simptome ar
trebui sa constituie un semnal pentru persoana in cauza si sa o
determine sa se adreseze medicului.
Diagnostic: Daca o persoana este suspecta de cancer, acest lucru
trebuie confirmat prin examinarea tesuturilor anormale intr-un
laborator patologic. Acest lucru poate sa insemne inlaturarea unei parti
de tesut prin biopsie. Uneori, intreaga tumora este indepartata,
procedeu numit rezectie. Radiografia cu raze X si testele singelui pot
masura raspindirea bolii, adica stadiul bolii.
Tratament: Tratamentul cancerului poate fi foarte complex.
Chirurgia este primul tratament pentru multe tipuri de cancer. Astfel,
tumora poate fi eliminata prin interventie chirurgicala. Daca tumora
este de mici dimensiuni, cancerul poate fi tratat prin operatie. In
situatia in care cancerul s-a raspindit deja in alte parti ale corupului,
chirurgia nu este eficienta. Leucemia si cancerul limfatic, care implica
sistemul circulator, nu pot fi tratate prin interventie chirurgicala,
deoarece acest tip de cancer nu au o localizare exacta. Chimioterapia
este un tip de tratament care implica folosirea medicamentelor.
Medicamentele sint introduse in organism si transportate, prin singe, in
tot corp. Acesta este considerat un tratament sistemic, general,
deoarece medicamentatia poate afecta intregul corp. Aceasta metoda
este folosita pentru a vindeca sau controla anumite tipuri de cancer
care nu sint localizate. Nu toate tipurile de cancer raspund
chimioterapiei, asa cum nu toate tipurile de infectii reactioneaza la
antibiotice. Un tratament local care implica folosirea unor radiatii de
energie indreptate asupra tumorilor este radierea. Aceste radiatii pot
distruge sau incetini raspindirea multor tipuri de cancer. In unele
cazuri, pot fi tratate anumite tipuri de cancer care sint localizate si
raspund radiatiilor. Tipuri de cancere care au fost vindecate prin
radiatii: boala Hodgkin, cancerul corzilor vocale sau al laringelui.

Imunoterapia - folosirea imunitatii corpului pentru a distruge si controla

cancerul. Eficacitatea acestui procedeu este limitata. Este folosit in
anumite tipuri de cancer. Multe tipuri de cancer sint intr-un stadiu prea
avansat la diagnosticare, pentru ca acest procedeu sa dea rezultate. In
multe cazuri, o combinatie a tratamentelor s-a dovedit a fi foarte
eficienta.
Preventie: Cancerul descoperit la timp este mult mai usor de tratat
si cu mult mai multe sanse. Reguli care trebuie respectate pentru
prevenirea cancerului: - evitarea tuturor produselor din tutun (ajuta la
prevenirea cauzelor majore ale cancerului de plamin, sau ale oricarui
tip de cancer); - limitarea expunerii la soare, in special in cazul copiilor
(previne melanomul malign); - reducerea consumului de alimente
bogate in fibre (ajuta la reducerea aparitiei cancerului de colon); evitarea consumului de alcool; - controale medicale regulate examinarea proprie a testiculelor de catre barbati; - examinarea
proprie a sinilor de catre femei (palpare). Deoarece unele tipuri de
cancer nu pot fi prevenite, detectarea si diagnosticarea timpurie
constituie principala sansa de supravietuire a celor bolnavi de cancer.

Cauze ale cancerului la copii:

Dei expunerea la anumite substane tutun, toxine prin diferite
stiluri de via a fost identificat ca factor de risc n dezvoltarea
cancerului la aduli, nc nu tim cum am putea preveni apariia
cancerului la copii. Doar civa factori de risc sunt cunoscui, dar copiii
diagnosticai cu cancer pot s nu prezinte aceti factori, sau copii care
i prezint, nu dezvolt, n mod obligatoriu, cancer.
Aceti factori de risc sunt:
Ereditatea
Probleme de sntate n frageda
copilrie
Expunere la infecii i radiaii
Tratament cu citostatice
Cmpuri electromagnetice

Tratamente:

Tratamentul cancerului la copii include:

chimioterapia (medicamente pentru
distrugerea celulelor bolnave),
radioterapia (utilizarea radiaiilor) i/sau
chirurgia (pentru nlturarea tumorilor sau
ndeprtarea celulelor canceroase).
Tratamentul folosit depinde att de tipul i gravitatea bolii, ct i de
vrsta pacientului

Simptome ale cancerului osos si tratamente

Cancer de os sau cancerul osos este un termen general folosit atunci

cnd celulele canceroase sunt gsite n os. Cancerul care ncepe n os
este numit cancer osos primar. Este gsit cele mai multe ori, n oasele
braelor sau ale picioarelor, dar acesta poate aprea n orice os din
corp. Copiii i tinerii au un risc mai mare s aib cancer la oase dect
adulii.
Cele mai frecvente simptome ale bolii este durerea. Cu toate acestea,
simptomele pot varia n funcie de locaie i mrime a cancerului.
Uneori,deformari de pe os poate fi resimite prin piele. Uneori este
interfereaz cu micri normale i pot de asemenea provoca slbirea
sau ruperea oaselor. Tumori care apar n articulaii sau n apropiere
poate cauza inflamaii i sensibilitate n zona afectat. Alte simptome
pot include oboseal, febr, pierdere n greutate, i anemie. Este
important s discutai cu un medic, atunci cnd v confruntai cu
aceste simptome, dar aceste simptome pot fi de asemenea cauzate de
alte condiii mai puin grave.
Tratamentul pentru unele tumori osoase pot implica o intervenie
chirurgical, cum ar fi amputarea unui membru. Chimioterapia i
radioterapia sunt eficiente n unele tumori (cum ar fi sarcomul Ewing),
dar mai puin n altele (cum ar fi chondrosarcoma). Dup ce a fost
fcut tratamentul pentru cancerul de oase, este foarte important ca
verificrile i evaluarile periodice la medic s fie efectuate, pentru a fi
sigur ca afeciunea nu a venit napoi i pentru a acorda tratamentul
corespunztor n cazul n care o face. Verificrile pot fi examenul fizic,
raze X, scanri, analize de snge i alte teste de laborator.
Oamenii care au fost diagnosticai de aceast boal au mai multe
griji de natur, fizic, emoional, practic. Ei pot s ii facei griji c
amutarea unui membru sau o operaie nu va afecta doar infiarea
lor, ci i modul n care oamenii l vor privi ulterior. Pacienii pot fi ajutai
pentru a trece peste toate acestea prin intermediul sprijinului de
speciale pentru grupurile de tineri cu cancer si familiilor lor. Exist
organizaii non-profit care are o serie de servicii pentru pacieni i
familiile lor.

Ce trebuie sa faceti pentru a depista timpuriu

cancerul de san?
Cancerul de san este de departe cel mai frecvent dintre cancerele
femeii. Desi nu este cunoscuta cauza sa exacta, factorii de risc sunt din
ce in ce mai bine identificati.

Depistarea cancerului de san se efectueaza prin autopalpare (femeia

isi examineaza sanii in fiecare luna), examen medical anual (de catre
ginecolog sau medic de familie), dar mai ales prin mamografie. In
marea majoritate a cazurilor (peste 95%), cancerele de san survin
sporadic, adica intamplator. In unele familii insa, incidenta acestui
cancer este deosebit de ridicata si nu se poate explica numai prin
intamplare. Sunt mai multe particularitati care ne indreptatesc sa
presupunem ca o persoana afectata de cancer de san are si o
predispozitie genetica: aparitia la o varsta mai scazuta (inainte de 40
de ani), afectarea ambilor sani, prezenta unor cancere asociate (de
exemplu, sani si ovare). Se stie in prezent ca aceste forme familiale
sunt legate de genele predispozante, transmise de la o generatie la
alta. O femeie purtatoare a acestor gene (BRCA1 si BRCA2) are un risc
crescut de aparitie a cancerului de san (80-90%, fata de 8-10% cat
este in mod normal). Cancerul nu este ereditar, numai genele
predispozante sunt cele care se transmit. Cautarea acestor gene de
predispozitie ereditara fata de cancerul de san trebuie efectuata in
cadrul consultatiei medicale de specialitate (genetica oncologica).
Descoperirea lor la o pacienta justifica elaborarea unei strategii
adaptate de depistare.
. Alegerea metodei de tratament (protocol terapeutic) tine cont de
factori multipli, cum sunt varsta pacientei si stadiul de evolutie a
tumorii. Pot fi efectuate patru tratamente, asociate sau izolate:
interventia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia .