Cantitatea de bunuri şi servicii ce se poate procura cu o unitate monetară
reprezintă puterea de cumpărare a monedei (valoarea banilor). Puterea de cumpărare a monedei depinde de numeroşi factori economici şi extraeconomici , dintre aceştia dovedindu-se deosebit de important nivelul de dezvoltare economică . De asemenea, puterea de cumpărare a banilor îşi are premisa într-un act politic , dublat de încrederea colectivă a populaţiei şi a agenţilor economici în capacitatea celor care reglează nivelul masei monetare. Cererea de monedă provine de la agenţii economici care, prin natura activităţii lor, se află în situaţia de a cheltui mai mult decât resursele proprii, astfel încât, pentru a-şi realiza interesele, trebuie să recurgă la împrumuturi. În situaţia de ofertanţi se găsesc agenţii economici ale căror resurse monetare rămân în diferite proporții disponibile. Cererea de monedă - provine de la întreprinderi – pentru finanţarea activităţii economice, de la trezorerie sau tezaur – pentru finanţarea deficitului bugetar, de la băncişi alte instituţiifinanciare – cele ce au nevoie de credite şi de la populație. Oferta de monedă - provine de la bănci, case de economii şi de pensii, societăţi de asigurare şi alte instituţii financiare, populaţie, trezorerie (atunci când există excedente) şi de la Banca Centrală pentru refinanţarea băncilor ce au nevoie de creditşi pentru acoperirea deficitului bugetului de stat. Piaţa monetară are astfel rolul de a compensa deficitele cu excedentele de monedă existente la diferiţi agenţi economici şi de a regla cantitatea de monedă din economie. Piaţa monetară acţionează astfel în sensul reglării cantităţii de monedă prin: Creșterea cantității de monedă: – cauzele creşterii de monedă: creşterea volumului de bunuri şi servicii supuse vânzării, acoperirea deficitului bugetului de stat,scăderea vitezei de circulaţie a banilor, convertibilitatea monedelor străine în monedă naţională, reţinerea de către unii agenţi economici a unor sume de monedă efectivă în afara circuitului economic etc. – modalități de creştere a masei monetare: acordarea de credite, emisiunea monetară, diminuarea rezervei obligatorii impuse de Banca Centrală băncilor comerciale, schimbul valutar al monedelor străine pe monedă naţională etc. Reducerea cantității de monedă: – cauzele restrângerii masei monetare: diminuarea volumului valoric al bunurilor şi serviciilor produse şi supuse vânzării, excedentul bugetului de stat, convertibilitatea monedei naţionale în alte monede, creşterea vitezei de circulaţie a monedei etc. – modalități de restrângere a masei monetare: limitarea sau plafonarea creditului, creşterea rezervei obligatorii impuse de Banca Centrală, schimbul valutar al monedei naţionale pe alte monede convertibile, etc. Prin cele precizate referitor la reglarea cantităţii de monedă aflată în circulaţie într-o economie, creditul se dovedeşte a fi una dintre cele mai importante pîrghii economico-financiare, el reprezentînd situația cînd un agent economic numit creditor pune la dispoziţia unui alt agent economic la un anumit preţ, o anumită sumă de bani, acesta din urmă având calitatea de debitor. Prețul este constituit din rata dobânzii, respectiv prețul plătit pentru utilizarea timp de un an a 100 de unități monetare (se exprimă procentual şi la nivelul unui an de zile). Conspectăm tema în caiet