Open navigation menu

Search
Search
Download now

SaveSave microeconomie examen For Later

Microeconomie Examen
Uploaded byTrofim Tabirta Date uploadedon Jan 27, 2011
93%
(15)
93% found this document useful (15 votes)
21K views
40 pages

Document Information
click to expand document information
Date uploaded
Jan 27, 2011
Original Title
microeconomie examen
Copyright
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Available Formats
DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
Share this document
Share or Embed Document
Sharing Options
Share on Facebook, opens a new window
Facebook
Share on Twitter, opens a new window
Twitter
Share on LinkedIn, opens a new window
LinkedIn
Share with Email, opens mail client
Email
Copy Text
Copy Link
Did you find this document useful?
93%93% found this document useful, Mark this document as useful
7%7% found this document not useful, Mark this document as not useful
Is this content inappropriate?Report this Document
Download now

SaveSave microeconomie examen For Later

 
Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
1.
Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre
necesităţi şi mijloacele limitatecare pot avea utilizare diferită-
 
microeconomia
2.
Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză,
se consideră invariabili-
 
presupunerea „in aceleasi conditii”
3.
Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-
deficit
4.
Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se
caracterizează printr-o stabilitate relativă-
 
echilibru partial
5.
Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-
curba cererii
6.
Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea
cererii din celălalt
-substituibile
7.
Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii
bunului pe care vânzătorii dorescşi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-
 
modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca ofertacreste o
deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei
spre stinga
8.
Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii
bunului pe care cumpărătoriidoresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – 
 
modificarea cantitativa a cererii
9.
Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi
volumul ofertei (în aceleaşicondiţii)-
legea ofertei
10.
Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun
la un anumit preţ alacestuia-
 
oferta sub aspect calitativ
11.
Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl procure laun anumit preţ într-o perioadă dată-
cererea sub aspect cantitativ
12.
Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă – 
curba cererii
13.
Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă
costurile suportate de către producătorii bunului respectiv-
 
surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru
14.
Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o
perioadă dată-
oferta globala
15.
Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii
bunului solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd
16.
Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de
modificarea preţului bunului cuun procent-
Elasticitatea cererii dupa pret
17.
Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-
cerere perfect inelastica
18.
Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori
mai mici ca 0;-
complimentare
19.
Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-
relativ inelastica 0<€s<1
20.
Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai
mari ca 1;-
bunuri de lux
21.
Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate
a bunului cu o unitate-
utilitatea marginala MU
22.
Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund
diferitor niveluri alevenitului;-
CURBA VENIT-CONSUM
23.
Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de
indiferenta
24.
Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă
la curba de indiferenţă;-
 
varianta optima
25.
Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-
rata marginala de substitutie
26.
Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în
cazul când renunţă la procurarea altor bunuri-
inclinatia marginala spre consum
27.
Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele
rectangulare, în vârfulunghiului format de aceasta cu linia bugetară-
echilibru unghiular
28.
Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte.
– 
bunuricomplimentare
29.
Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în
alte bunuri (produse)-
proces de productie
30.
Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi
volumul maximal posibil al producţiei-
 
functia de productie
31.
Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea
aceluiaşi volum al producţiei-
izocuanta

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or
interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

 
32.
Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil-
produsul marginal
33.
Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi
suplimentare a factorului de producţie variabi -
 
 produsului marginal; pe tl
34.
Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit
printr-o unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei -
 
rata marginala de substituire tehnologica a factorilorde productie
35.
Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale
tuturor factorilor de producţie – 
perioada lunga
 
36.
Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării
cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie-
 
utilizarea eficienta a factorilor de productie
37.
Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea
firmei-
costuri implicite
38.
Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-
costuri marginale
39.
Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-
costuri fixe
40.
Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-
costuri totale
41.
Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le
corespunde acelaşi cost total-
izocost
42.
Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-
costuri variabile unitare
43.
Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil – 
profit contabil
44.
Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului
vânzărilor cu o unitate-
venitul marginal
45.
Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal-
profit marginal
46.
Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a
pieţei;
MR=MC---venitul
 
marginal= costul marginal
47.
Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici
pierderi. – 
prag derentabilitate
 
48.
Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-
concurenta perfecta
49.
Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii-
firma dominata
50.
Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea
volumului vânzărilor cuo unitate-
venitul marginal
51.
Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe
piaţa cu concurenţă perfectă;
P=MC
52.
Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai
sus de punctul în carecostul mediu variabil are valoare minimă-
profit mediu
53.
Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul
minim al costului mediuvariabil – 
 
Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt
este egala cu zero
54.
Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente
diferit de al celorlalte, pecare îl oferă unui număr infinit de cumpărători-
 
monopol
55.
Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs
nesubstituibil de la unnumăr infinit de vânzători-
monopson
56.
Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
57.
Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0,
iar elasticitatea cereriidupă preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
58.
Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs
pentru diferiţicumpărători-
discriminarea prin pret
59.
Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său
la preţul cererii;-
cerere
 
relativ elastica
60.
Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la
acelaşi preţ; -
cerere
 
relativ inelastica
61.
Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită
faptului că cantitatea de produseoferite de firma-monopolist este sub nivelul
eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă
 
).-costul socialal monopolizarii
62.
Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care
activează pe piaţa oligopolistă;
63.
Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în
scopul exercităriicontrolului asupra preţurilor-
cartelul
64.
Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria
jocului

 
65.
Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile
concurenţilor;-strategia optima
66.
Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar
acceptă acest preţ;-
firma lider
67.
Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra
preţului, concurează pe piaţa-duopol-oligopol
68.
Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari-
oligopol
69.
Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene-
duopol
70.
Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că
concurenţii vor accepta deciziaacesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta
decizia privind majorarea preţului-
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:
1.
bun economic-
orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite
necesitati aleconsumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile
respective,in functie de genul deactivitate in care sunt utilizate bunurile
economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum-factori de productie
2.
analiză marginală
- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului
deoptimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de
a maximiza sau aminimiza valoarea altei variabile.
3.
piaţă
-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in
scopuldeterminarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are
loc schimbul.
 
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se
confruntacererea si oferta si se manifesta preturile.
4.
model economic-
 
sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari
asupraefectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale.
 
Modelele economice sunt o reprezentarefoarte simplificata a realitatii in care nu
sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.
5.
cost de oportunitate
-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind
seface o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre
variantele sacrificate,considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.-
reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata.
preţ relativ;
6.
raţionalism economic-
este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rationalal
subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea
utilitatii, in cazulfirmelor-maximizarea profitului.
7.
analiză funcţională-
este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza
siierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de
concepere a produsului identificaobiectiv functiile acestuia prin metode specifice
de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si saidentifice nivelul de
flexibilitate pe piata.
 
8.
variante alternative ale acţiunii-
variante care se exclud reciproc.
9.
firmă-
unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
-
ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa
produca?
10.
adoptarea deciziilor economice-
 presupune alegerea uneia din variantele alternative ale
actiunilor economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.
11.
variabile exogene
-
acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12.
cost de producţie
- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13.
atomism economic -
este o metoda de cercetare
.
Microeconomia se concentreaza asupra celor maisimple unitati economice care adopta
si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel deunitati nu pot
fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de
subiectieconomici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice
distincte.
14.
cererea-
cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un
pret anummit.
Aspect calitativ-
dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia
Aspect cantitativ-
determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si
au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
15.
volumul ofertei-
determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret
si laun anumit moment de timp
16.
echilibrul pieţei
-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta

 
17.
echilibru static-
18.
“plafonul” preţului -
 Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in
limitelecaruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul
preturilor minime stabilite de guvern.
19.
legea cererii -
ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si
pret
.
20.
curba ofertei-
legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si
cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul
ofertei , fiind vorba despre odeplasare pe aceeasi curba a ofertei.
21.
funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativS= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun
aspect calitativ
22.
cererea globală(agregata)-
ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile
siserviciile
23.
bunuri tip Giffen.-
 bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24.
modificare relativă a preţului.-Delta P-
25.
elasticitate-
masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea
pretuluiaceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
26.
cerere relativ elastică 1<
 €<∞
27.
elasticitate încrucişată a cererii-
raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun caurmare a
modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind
neschimbate
28.
ofertă perfect inelastică
 €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29.
bunuri de primă necesitate--
 bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai micaca 1
30.
utilitate-
 
Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o
trebuinţăumană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea,
utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe
care i-o creează acestuia folosirea unui bun.
 
Masoaragradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau
pachet de bunuri.- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
31.
curbă de indiferenţă -
Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i
aducconsumatorului aceeasi utilitate.-ea determina combinatia de bunuri ale caror
utilitati totale sunt egale
32.
linie bugetară-
totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita
bugetuluidisponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul
disponibil si la preturileexistente)
33.
echilibrul consumatorului-
echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in punctul
in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
34.
rata marginală de substituire a bunurilor-
reprezinta cantitatea de bunuri
y
la care consumatorul poaterenunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare
din bunul
x,
astefel incit utilitatea resimtita desubiectul economic sa ramina neschimbata.
35.
curba “preţ-consum”-
uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund
diferitor  preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si
bunul y se modifica in functiede pretul bunului x.
36.
utilitate ordinală-
admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care
consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri
37.
spaţiul bunurilor
38.
echilibru intern al consumatorului-
situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am bele bunuri .
39.
harta izocuantelor-
o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei
40.
factori de producţie complementari-
adica acei care se completeaza reciprocacei care –pentru a obtine produsul dorit –
trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea
41.
perioadă scurtă a producţiei-
 perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori
de productie nu se modifica
42.
extindere la scară a producţiei
43.
efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-
odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din
ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade
44.
costuri contabile-
cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul
de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si
amortizarea care face parte duncosturile implicite
 
45.
costuri variabile-
costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC
46.
costuri economice-
cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar
carenu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care
se cuvin pt folosireacapitalului poropriu
47.
economii interne la scară-
reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urmacresterii
dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
48.
venit total=Q*P
49.
venit mediu=Venit total/Q
50.
profit economic-
Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de
timp,incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile
ordinare. Spre deosebire deacesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli
contabile şi scopul este acela de a măsuraschimbările reale în valoare.
51.
profit normal-
 
reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l
 
obtina
52.
profit mediu. =Profit total/cantitateDeterminaţi afirmaţiile corecte şi incorecte
(argumentaţi fiecare răspuns):
1.
Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;
F-
orice obiect material si nematerial care satisfacenecesitatile
2.
Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea
problemelor ce ţin deamplasarea resurselor-
 
F
3.
Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
4.
Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui
subiect economic esteraţional-A
5.
Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai
mari-
A
dependenta direct proportionala
6.
Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va
modifica consumatorii îlvor procura în cantităţi mai mari-
A
dependenta invers proportionala
7.
Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul
cererii va fi egal cuvolumul ofertei-
“plafonul” preţului -F
 Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime
stabilitede guvern.
8.
Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate
bunurile-
F
se majoreazaconsumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele
inferioare scade
9.
Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-
A
10.
Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a
cererii, iar creştereaveniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-
F
in cazul modificarii preferintelor curba cereriise va deplasa si in cazul cresterii
veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca evorba de
bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
11.
Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile
pentru acest bun;-
FPu↓↔Du↑↔Dm↓
12.
Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului
respectiv-
A
13.
Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi
şi au posibilitatea să îlachite pentru o anumită cantitate a bunului-
F
stabileste pretu maxim
14.
Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-
F
este o dreapta verticala
15.
Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă
elasticitatea după preţ acererii din el-
A
16.
Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se
reduc, cererea din acest bun este relativ elastică;F
17.
Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a
preţului bunului datoritămodificării cantităţii solicitate-
F
exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate
18.
Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită,
dacă este cunoscutăelasticitatea încrucişată a cererii-
A

 
19.
Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a
cererii după preţ;-F
20.
Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia
— 
F
consumatoriidevin mai sensibili la modificarea acestuia
21.
Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1,
majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;
F
-
este un profit maxim cind elasticitatea= -1
22.
Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din
bunul respectiv este perfect elastică după preţ;-F
23.
Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-
A
curbele deindiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
24.
Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-
F
25.
Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea
cantităţii consumate a unui bunnormal -
F
26.
În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor
sunt egale-
F
in stareade echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din
combinatia de bunuri care ii aducconsumatorului o utilitate maximala
27.
Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate
-A
28.
Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului decoordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe
mai apropiate-
A
deoarece acestea ii aduc outilitate mai mare consumatorului
29.
În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor
este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-
F
este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor 
30.
Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu
axa cantitatii;
-F
o linieverticala
31.
Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-
A-
comportamentulconsumatorului corespunde legii cererii
32.
Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al
producţiei se va reduce-
AMP<0 ↔Q↓
33.
Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei
de asemenea se reduce;AP↓↔MP<AP
34.
Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă
funcţie de producţie;-
F
35.
Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când
cantităţile utilizateale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi
mărime
. -A
 
36.
Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-
A
37.
Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-
A
38.
Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-
F
conduce la majorarea costurilor variabile
39.
Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă
înregistrează valoriminime;-
A MC=ATC minim↔ATCmin
40.
Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea
costurilor medii pe termenlung-
A
41.
Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-
F
costul marginal esteinfluentata doar de costul variabil
42.
Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din
curba costului variabil-
A
43.
În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul
mediu al factorului-muncăexistă o dependenţă direct proporţională-
A
44.
Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-
A
45.
Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.
-F
 
46.
Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-
F
este perfect elastica
47.
Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor-
A
maximizarea profituluiMR=MC
48.
Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe
termen lung
-F
doar peTS
49.
Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele
vor majora cantitateaoferită pe piaţă;

 
50.
Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă
depăşeşte preţul;
-FMR=P
51.
Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul
producţiei la care costulmediu total are valoare minimă;-
A TP=P-ATCmin
52.
Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-
F
firma pierde mai mult cindisi va intrerupe activitatea
53.
Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54.
Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri
pentru diferite pieţe-
A
55.
Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică
;-F relativ elastica
56.
Orice discriminare prin preţ este ilegală
-F
57.
Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în
consideraţie reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-
F
58.
Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei
depăşeşte preţul produselor;
59.
Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice
situaţie-
A
60.
Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare
perfectă prin preţ. -
F
61.
Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor
consecinţele seresimt în profitul concurenţilor-
A
in profitul tuturoro firmelor 
62.
„Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze
profiturile-
F
este descurta durata si obtin profituri doar firmele lider 
63.
Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme
în dependenţă de preţurile stabilite de alte firme;
64.
Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei
firme-monopolist – 
F
ecooperare
65.
Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare
al firmelor pe piaţă;--
F
66.
„Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului
oferit de firmeleoligopoliste;-A
67.
Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68.
Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale
diferitor firme poate fisubiectivă sau obiectivă-
A
poate fi reala sau aparenta
69.
Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu
concurenţămonopolistică-
A
70.
Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr
relativ mare de firme-
A
71.
Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent
perfect al produselor altor firme-
F
72.
Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu
concurentă monopolistică iau înconsideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-
F
73.
Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal
este mai mic ca preţul-
A
74.
În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu
concurenţă monopolistică obţinun profit mai mare decît cel normal-
A
75.
Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea
echilibrului pe termenlung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-
F
Întrebări alegere multiplă
1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a)utilizarea eficientă a resurselor; b)resursele de producţie
nelimitate;c)satisfacerea la maximum a necesităţilor;d)necesităţile materiale şi
spirituale;
 
e)raritatea bunurilor.

 
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?a)
 producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b)
nivelul şomajului în economia naţională;
c)
nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)
 producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
d)
nici un răspuns precedent nu este corect.
3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?
a)concurenţa; b)planificarea centralizată;c)proprietatea privată;
d)
libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;e)nici un răspuns precedent
nu este corect.
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va
fi optimă pentru eldoar dacă în urma realizării ei:
a)avantajele totale depăşesc costurile totale;
 b)
costurile marginale depăşesc avantajele marginale;c)avantajele marginale depăşesc
costurile marginale;d)avantajele marginale sunt egale cu costurile
marginale;e)avantajele totale sunt egale cu costurile totale.f)toate răspunsurile
precedente sunt corecte.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită
soluţionarea lor:
a)doar în economiile de piaţă; b)doar în economiile în care predomină planificarea
centralizată;c)doar în economiile mixte;d)doar în economiile în tranziţie;e)
 
în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a
societăţii.
6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:
 
a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi
cinematograful;
 b)
costurile aferente remunerării personalului angajat;c)impozitele care vor fi
achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;d)costurile aferente
amenajării teritoriului adiacent;e)toate răspunsurile precedente sunt corecte.
7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a)
cererea este egală cu oferta; b)organele de resort stabilesc nivelul minim al
preţului;c)volumul cererii este egal cu volumul ofertei;d)nivelul tehnologiei de
fabricare a bunului nu se modifică.
8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:
a)
 preţul de echilibru va creşte; b)
 
va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;c)preţul de echilibru nu se va
modifica;d)
 
 preţul de echilibru se va reduce;e)se va reduce cantitatea bunului comercializată
pe piaţă.
9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de
muzică simfonică s-adeplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată
de:
a)reducerea preţurilor la bilete; b)reducerea tarifelor la serviciile
hoteliere;c)modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d)
criza economică care a redus veniturile melomanilor;

 
e)nici un răspuns precedent nu este corect.
10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?
a)preţurile factorilor de producţie; b)nivelul tehnologiei de fabricare;c)numărul
vânzătorilor pe piaţă;d)nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către
vânzători. 
11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi
oferta pe:
a)
 
 piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
 b)
 pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;c)pieţele bunurilor pentru
producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;d)pieţele pe care modificarea
preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei.
12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la D
o
la D
1
:
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:a)reducerea preţurilor la
bunurile substituibile pentru bunul dat;
 b)
 
reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;c)reducerea
preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;d)reducerea
veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;e)reducerea
taxei pe valoarea adăugată .
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă
invers proporţională,bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a)bun normal; b)bun obişnuit;c)bun tip Giffen;d)bun neutru;e)bun de lux.
14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2,
semnifică următoarele:
a)dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%; b)dacă
preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;c)
 
dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;d)dacă
preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;e)dacă preţul
bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.
15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin
funcţia Q
d
= 3 x I. Careeste coeficientul elasticităţii cererii după venit în această
situaţie?
a)-3; b)3;c)1;
d)
nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

 
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers
proporţională de:
a)preţul bunului;
 b)
 
utilitatea bunului pentru consumatori;c)nivelul costurilor de producţie;
d)
durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;e)numărul
substituenţilor existenţi pentru bunul dat.
17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:
a)cererii din bunurile complementare pentru bunul dat; b)venitului vânzătorilor,
dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c)
volumului cererii din bunul dat;d)cererii din bunurile substituibile pentru bunul
dat.
18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?
a)2 100; b)1 050;c)525;d)262,5.
19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare
veniturile lor s-auredus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a)oferta perfect elastică a produselor agricole; b)cererea relativ inelastică din
produsele agricole;c)precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele
producătorilor;d)cererea relativ elastică din produsele agricole.
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt
relativ elastice. Care dinurmătoarele modele grafice reflectă această situaţie?21.
Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre
coeficientul elasticităţiicererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de
prune? 
 
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai
mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a
lui Qx si respectiv ocrestere a lui Qy
 
22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:
a)are gusturi şi preferinţe
 b)
dispune de venituri limitate;c)are ca scop maximizarea utilităţii de care
beneficiază consumând anumite bunuri;d)
 
toate răspunsurile precedente sunt corecte.
22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:
a)numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora
consumul altui buncu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă; b)numărul
de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte
bunuri;
c)
 preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or
interruptions!
Start Free Trial
Cancel Anytime.

 
d)combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să
maximizeze utilitatea decare beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi
da?
a)
să consume cantităţi egale de mere şi pere;
 b)
să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;c)să aleagă combinaţia de
mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;d)sunt
corecte răspunsurile b) şi c);
e)
nici un răspuns precedent nu este corect.
24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta.
În acest caz se poateafirma că:
a)ambele bunuri sunt normale; b)ambele bunuri sunt inferioare;c)bunul de pe axa
verticală este inferior;
d)
 bunul de pe axa orizontală este inferior e)nici un răspuns precedent nu este
corect.
25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La
magazin el află că preţulpachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul
consumatorului în acest caz?
a)15; b)10;c)12,5;d)5;e)25.
26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de
cantităţile consumate aleacestora. În acest caz se poate afirma că:
a)bunurile sunt strict complementare; b)bunurile sunt perfect substituibile;c)curba
de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;d)curba de
indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.
27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii
marginale descrescînde:
a)100, 200, 300, 400, 500;
 b)
100, 200, 350, 550, 800;c)100, 200, 280, 340, 380;d)100, 200, 250, 400, 600.
28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr
consumatorul obţine outilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o
prăsadă. Cum va procedaconsumatorul pentru a maximiza utilitatea de care
beneficiază?
a)va majora consumul ambelor bunuri; b)va reduce consumul ambelor bunuri;c)va
consuma mai multe mere;d)va consuma mai multe prăsade;e)nici un răspuns precedent
nu este corect.
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în
acest caz cantitateabunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa
la o unitate a bunului X?
a)50; b)25;
 
c)2;d)0,5.
30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia
din ele va creşteconsiderabil consumatorul:
a)va majora consumul acestuia;

 
 b)
va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy
crestec)nu va modifica consumul acestuia;d)va renunţa, în genere, la acest bun.
31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)
a)
 
combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază
consumatorul; b)cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c)
combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;d)utilitatea
totală şi utilitatea marginală.
32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare
şi 4 reviste. Care este înacest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin
reviste?
a)
2; b)1,5;c)1;d)0,5.
33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea
consumată a acestuia şi,concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În
acest caz se poate afirma că:
a)bunul X este un bun normal;
 b)
 bunul Y este un bun normal;c)bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;d)bunul X
este un bun de tip Giffen.
34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest
caz se poate afirma că:
a)bunurile consumate sunt superioare;
 b)
 bunurile consumate sunt strict complementare;c)bunurile consumate sunt perfect
substituibile;d)bunurile consumate sunt inferioare;
e)
nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au
inclinatie negativa(pantadescrescatoare)
35. Să presupunem că MRSxy <
PyPx
pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunuluiX va procura
consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/PyConsumatorul nu va renunta la bunul
y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea maremodificarea
preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru
intern
36. Orice izocuantă ilustrează:
a)variaţia volumului total al producţiei; b)funcţia ce descrie procesul de
producţie respectiv;c)
 
volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale
factorilor de producţie;d)dinamica produsului mediu al factorului de producţie
variabil,e)dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.
37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul
producţiei obţinute seexprimă prin:
a)curba produsului total al factorului de producţie variabil; b)
 
funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c)curba ofertei globale pe piaţa
respectivă;d)curba costului total suportat de firmă.
38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi
marginal (MP) alfactorului de producţie este incorectă?
a)AP creşte atât timp cât MP creşte;
 b)
AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax

 
c)Q are valoare maximă atunci când MP = 0;d)MP = AP atunci când AP are valoare
maximă;e)Q descreşte dacă MP < 0.
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K 
2/3
x L
1/2
. Ce efect al extinderii la scară a producţieidetermină funcţia dată?
a)
 
crescător; 2/3+1/2=1,16>1 b)constant;c)descrescător;d)tipul efectului nu poate fi
determinat.
40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale
descrescânde?
a)alţi factori de producţie rămân neschimbaţi; b)
 
nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;c)unităţile factorului de producţie
variabil sunt omogene;d)toate răspunsurile precedente sunt corecte.
41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică
a factorilor deproducţie?
a)
 produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al
factorului substituit; b)numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la
o unitate a factorului care substituie;
c)
 
creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor
de producţie;d)produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul
marginal al factorului care substituie. 
42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor
de producţie?
a)numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs; b)
 
creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a
factorului cu o unitate (înaceleaşi condiţii);c)producţia maximă care se obţine
prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;d)producţia care
revine la o unitate utilizată a factorului variabil.
43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect
descrescător al extinderiila scară a producţiei?
a)
Q = (K 
2
+ L
2
)
0,5
; b)Q = 6K + 3L;
c)
Q = (K x L)
0,5
;
d)
Q = 3K 
0,4
x L
0,5
. 0.4+0.5=0.9<1
44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (
√
K + 3
√
L)
2
, iar coeficientul înzestrării munciicu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în
această situaţie rata marginală de substituţie tehnologicăa factorului-capital prin
factorul-muncă?
a)4; b)1/4;c)3;d)6;
e)
1/6.MRST
KL
= -(delta L/ delta K)
45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului
marginal al producţiei?
a)ΔVC : Q;
 b)
ΔVC : ΔQ;MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c)
FC : Q;d)Δ (P x Q) : ΔQ;e)ΔFC : ΔQ.

 
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are
următoarea interpretaregrafică:
 
Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:
a)
 
costul mediu total şi costul marginal nu se modifică; b)costul mediu total şi
costul marginal înregistrează o creştere;c)costul mediu total şi costul marginal
înregistrează o reducere;d)modelul grafic reflectă dinamica costului total pe
termen scurt;e)nici un răspuns precedent nu este corect.
47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:
a)să procure factorii de producţie la acelaşi preţ; b)să asigure egalitatea dintre
costurile fixe şi cele variabile;c)să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de
producţie;d)să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale
acestora să fie egale;e)
 
nici un răspuns precedent nu este corect. 
48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi
argumentarea grafică):
a)MC de asemenea creşte;
 b)
FC de asemenea creşte;-F
c)
MC va fi mai mic ca AVC;
d)
ATC va fi mai mic ca AVC;-F
49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului
marginal al firmei?
a)ΔVC : ΔQ; b)ΔTC : ΔQ;c)Δ (P x Q) : ΔQ;d)ΔFC : ΔQ;e)Δ(FC + VC) : ΔQ.

 
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:a)venitul total al firmei este
constant; b)preţul aplicat de firmă este constant;c)
 
venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Qd)venitul marginal al firmei este
constant;e)sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:
O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul
că:a)firma nu modifică preţul; b)pentru firmă costul mediu total şi costul marginal
sunt constate;c)pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;d)firma nu
are drept scop maximizarea profitului;e)nici un răspuns precedent nu este corect.
52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a)venitul total depăşeşte costul total; b)costul total depăşeşte venitul total;c)MR
depăşeşte MC;d)MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUIe)MR este mai mic ca MC.
53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe
activitatea dacă:
a)P< ATCmin; b)AFC > P;c)P< AVCmin.;d)P< MC;e)TR < TC.
54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:
a)curba MC; b)curba cererii;
 
c)porţiunea ascendentă a curbei MC;
d)
 porţiunea ascendentă a curbei ATC;e)nici un răspuns precedent nu este corect.
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu
contribuie la:
a)lărgirea producţiei în firmele existente; b)apariţia pe piaţă a unor firme noi;c)
 
majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;d)majorarea preţurilor factorilor
de producţie utilizaţi;

 
e)nici un răspuns precedent nu este corect.
56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu
acoperă ATC, firmatrebuie:
a)
să-şi întrerupă activitatea; b)să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P
> AVC;c)să aleagă o nouă tehnologie;d)să reducă cheltuielile;e)să-şi continue
activitatea atât timp cât P > AFC.
57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora
oferta proprie:
a)
 
oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat b)preţul de
echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c)
preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d)
oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va
reduce;e)nici un răspuns precedent nu este corect.
58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează
curba LRAC înpunctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare
sunt comercializate pe piaţă lapreţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această
situaţie?
a)îşi va întrerupe activitatea; b)va majora volumul producţiei;c)nu va modifica
volumul producţiei;d)va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.Pretul produsului
trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adicaP=LRAC=100 LEI
59. Apariţia monopolurilor se poate datora:
a)posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare; b)concurenţei dintre
producători (vânzători);c)protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d)
fuzionării unor întreprinderi;e)toate răspunsurile precedente sunt corecte.
60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din
următoareleafirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a)venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;
 b)
venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-c)venitul mediu este egal cu venitul
marginal;d)venitul marginal depăşeşte venitul mediu.MR>PMR=MC
61. Discriminarea prin preţ presupune:
a)
 
aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi
cumpărători; b)majorarea preţului la produsele de o calitate mai
înaltă;c)diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;d)nici un răspuns precedent nu
este corect.

 
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei
perfecte şise aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un
cartel şi, ca urmare,au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul
2001. Profitul cartelului în anul2002 a constituit:
a)0; b)mai puţin de 5 mil. u.m.;c)5 mil. u.m.;d)mai mult de 5 mil. u.m.;e)nu poate
fi determinat în baza datelor propuse.
63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:
a)firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor; b)
 
fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;c)fiecare firmă are o
strategie dominantă;d)toate răspunsurile precedente sunt corecte.
64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este
descrisă prin funcţiaQd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme
producătoare este constant şi egal cu 20 u.m.În situaţia de echilibru:
a)fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi; b)
 
volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;c)
 
ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;d)toate răspunsurile precedente
sunt corecte;e)nici un răspuns precedent nu este corect.
65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor
noi firmele oligopoliste vorreieşi din:
a)necesitatea maximizării profitul propriu;
 b)
valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;c)egalitatea MR = LRMC;
d)
toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime
posibile ale potentialilor producatori noie)nici un răspuns precedent nu este
corect.
66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după
modelul Cournot. Înstare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate
de produse. Care din modelele graficeprezentate mai jos reflectă corect curbele de
reacţie ale firmelor?67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă
monopolistică presupune că: costu mediu=costumarginal
a)preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung; b)preţul este
egal cu costul marginal;c)
 
firmele nu obţin profit economic pozitiv;d)capacităţile de producţie sunt utilizate
integral.
68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea
trăsătură comună:
a)pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
 b)
 
 pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;

 
c)cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;d)pe ambele firmele
oferă produse omogene;e)comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat
de comportamentul concurenţilor.
 
Probleme
1.
Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este
prezentată în tabel:
30 40 50 60 70Frigidere, unităţi2802502101601000Congelatoare, unităţi
050100150200250Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100,
120, 140?
2.
Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul
producţiei fabricate se prezintă astfel:MR=modificarea TR/modificarea QVolumul
producţiei, unităţi01020304050Venitul total, mii u.m.0100190270340400Costul total,
mii u.m.50110185260350450MR 10 9 8 7 6MC 6 7,5 7,5 9 10Aplicând analiza marginală
determinaţi:a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a
volumului producţiei; b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului
economic.
 
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu
aproximatiela volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3.
Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile
Q = 200 + 2P şiQ = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care
oferta pe piaţa respectivă?Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers
proportionala cu pretuQ = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
4.
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQs = 200 + 4P.a)Ce cantitate din
acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
 
Qd=300 b)La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a.Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
 
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;Q=300-1,5*18,18=272,73
b.Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit
gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c.La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
 
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5.
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

 
 a)Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de
fotbal; b)Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui
60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel
:
1.Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele lameciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50Qd=5000-b*100 <=>Qd=5000-50P
2.Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului vaconstitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000
6.
Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50
unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să
majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
a)Determinaţi funcţia ofertei.Qs=a+bP50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150300=a+b*90
300=50-40b+90b 250=50b b=5Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300 b)Ce
cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7.
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.
8.
Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este
descrisă prin funcţiaQ
s
= 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei
globale pe piaţarespectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
1.
Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului
 X 
. Qs=2500+15P
2.
Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa
bunului
 X 
.Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or
interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

 
9.
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQ
S
= 300 + 4P.a)Prezentaţi modelul grafic al problemei;B) Determinaţi preţul şi
cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. 
 
Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500C)Calculaţi parametrii
cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va
fistabilit la nivelul de 10 u.m.Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
10.
Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea
cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe
piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelulgrafic respectiv.Oferta perfect
elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va
modifica, el varamine constant se poate modifica doar volumul.
11.
Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie
600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru
acesta – 500 u.m.a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa
respectivă? Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q
acceptata si de consumator si de producator.a)Prezentaţi grafic cererea şi oferta
pentru situaţia descrisă.
 b)
Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa
bunului?

 
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor
de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de
echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului =>competitivitate =>la acceptarea
cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q deechilibru.
12.
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQ
S
= 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime
de 200 u.m. plătit decătre vânzători pentru fiecare unitate vândută.a)Determinaţi
preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. 
 
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920. b)Cum se va schimba
preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecareunitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600
 
; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.c)Ce cantitate din bunul X va fi vândută
pe piaţă la noul preţ?Q=3000-1,5*860=1710.d)Care va fi mărimea încasărilor la
buget?1710*200=342000 leie)Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi
vânzător?
Povara fiscala=
 
la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator 
f)Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
13.
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q
d
= 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţiaQs = 3P – 300. Vânzătorii bunului
beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitatevândută.
1.
Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea
subvenţiei.
 
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;Qd=450-
2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2.
Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea
subvenţiei.Qd=450-2P;
 
Qs=3(P+100)-300
 
; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;Qd=450-2*90=270;
Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3.
Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4.
Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
 50 100 150 200 250 300 350

 
14.
Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Q
d
= 400 – 0,5P şiQs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a
stabilit cota de import la nivelul 150unităţi.a)Prezentaţi modelul grafic al
problemei; b)Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa
respectivă până la stabilirea cotei deimport;Qd=Qs400-0,5P=P-200P=400Qs=200c)Ce
influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
 
Qs=150 unitatiP=350d)Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma
stabilirii cotei nominalizate?Vor scadeae)Cum se vor modifica preţul de echilibrul
şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota deimport va fi înlocuită
printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15.
Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3.
Cum se va modifica volumulcererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
=|∆Q%| / |∆P%|
 
; -3=
 
|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16.
În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele
alimentare, vin şi bere:
Bunurile
Elasticitatea cererii în raport cu: preţul bunului
preţul altor bunuri
 produse alimentarevinuluiberiiProduse alimentare-0,15X0,160,10Vin-2,0-
0,25X0,35Bere-0,750,180,50X
a)Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi
care – relativ inelastică?Cum apreciaţi o astfel de situaţie? b)Ce influenţă va
avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?
Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?
c)Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor
la produsele alimentare şi bere?
17.
Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:
 
Care din cele două curbe ale cererii (D
0
sau D
1
) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă maiscurtă de timp?

 
18.
Să presupunem că curbele cererii (D
0
şi D
1
) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectăcererea din bunurile
A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?
19.
Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la
majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări
cererea devine mai puţin elastică după preţ. 
 
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte
consumatorii devin mai sensibili lamodificarea pretuluica factor al elasticitatii
este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De
reguladependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20.
Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum
se vor modifica veniturilevânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta PMaximizarea profitului va majora Q
21.
Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La
preţul 200 u.m. pe parcursulunei luni au fost vîndute 400 unităţi ale
bunului.a)Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui
bun; b)Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul
bunului cu un procent?Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.
22.
Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Q
d
= 5 000 – 25P.a)Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile,
dacă nu există careva limităricantitative în ceia ce priveşte numărul
spectatorilor?TP=maxMR=MC MP=0 b)Să presupunem că numărul locurilor este limitat
(2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ vamaximiza veniturile
organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?2000c)Cum vor proceda
organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500:
vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu? NU
23.
Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă
elasticitatea cererii dupăpreţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel
de situaţie pentru a-şi maximizaveniturile?
Relativ inelasticaDelta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑
24.
Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu
prin funcţii liniare, preţul deechilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor –
20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ acererii – 0,5, coeficientul
elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească
„plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.Determinaţi parametrii cantitativi ai
situaţiei care se va crea pe piaţă.
 
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibruPlus la aceasta
avem si cerere si oferta reltin inelastica
25.
Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind
cheltuielile unei familii în douăsemestre ale anului sînt prezentate în următorul
tabel:
BunurileCheltuielile familiei, u.m.semestrul Isemestrul IIA400500

 
B300600C300250D200300Total 12001 650
1)0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate2)0.67- bunuri prioritare , de prima
necesitate3)-0.11-bunuri inferioare4)0.22- bunuri prioritare , de prima
necesitateCalculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea
familiei faţă de fiecare din bunurilenominalizate.
26.
În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:
Preţul, u.m.20406080100120140160Volumul ofertei,
unităţi0200400600800100012001400Elasticitatea ofertei după preţ-10101010101010
a)Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în
tabel; b)Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată
cu creşterea preţului bunului.
27.
În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:
Preţul,u.m.Volumul cererii,unităţiElasticitatea cereriidupă
preţVeniturilevânzătorilor, u.m.0100000209000,052=0.111
inelastica18000408000,176=0.25 inelastica32000607000,333=0.428
inelastica42000806000,538 =0.666 inelastica480001005000,818 =1.0
inel/unitar500001204001,222 =1.5 elastica480001403001,857 =2.333
elastica420001602003,0 =4.0 elastica320001801005,666 =9 elastica18000200019.0=0
elastica/perf inel0
1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele
obţinute în tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
.2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu
elasticitate unitară. in tabel3.Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le
în tabel. in tabel4.Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ.
Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de
 
100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile
incep sa scada
28.
Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia
utilităţii are forma U =Qx * 6Qy.a)Determinaţi utilitatea totală de care
beneficiază consumatorul;
U=Qx*6QyUt=20*6*15=1800
 b)Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
 
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
29.
Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură
bunul X. Construiţi curbalui Engel pentru un astfel de bun.

 
30.
Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal
40 u.m.a)Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este
4 u.m., iar a unui bilet la film 10u.m.Punctele dfe intersecţie vor fi:
X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4 b)Care, în situaţia iniţială, este efectul
majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţigrafic.
 
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va
deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteiaY*1=V/Py1=20/20=1c)Să presupunem
că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima
îngheţatăeste procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m.
Construiţi linia bugetară astudentului în această situaţie.
31
Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală
ponderata pe preţ calculatăla o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5,
iar pentru pantofi – cu 10.a)Prezentaţi modelul grafic al problemei; b)Se află oare
consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura
consumului?MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/PpMUp/Pp=10
32.
Să presupunem că MRSxy <
PyPx
MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului Xva procura
consumatorul în starea de echilibru?Se stabileste echilibru unghiular si
consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului xModificarea pretului celor
2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu
bunuluix e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru
cantitatea lui Qx=0
33.
Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de
indiferenţă ale acestuia auaceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există
oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează
utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model
grafic.MRSxy=constant

 
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi
proportie indiferentde nivelulconsumului
34.
În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea
marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul
bunului X este egal cu 15 u.m.Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40Muy=20Px=15 Mux/Px=Muy/Py2,67=20/PyPy=7,49
35.
Funcţia utilităţii are forma U = 4
∗
Qx
∗
Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurareacelor două bunuri
constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale
bunului Xşi 30 unităţi ale bunului Y.a)Determinaţi preţurile bunurilor X şi
Y; b)Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400Mux=4Qx=4*20=80Muy=Qy=30*1=3080/Px=30/Py=24080/Px=240; Px=330/Py=240;
Py=8
 
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67
36.
Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru
procurarea bunurilor X şi Y.Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m.
pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiazălunar de un venit suplimentar în
mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului
X.Construiţi linia bugetară a consumatorului.Px=20Py=30I=1500
37.
Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru
procurarea bunurilor X şi Y.Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m.
pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe careconsumatorul o poate procura lunar
este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.Construiţi linia bugetară a
consumatorului.I=20Q+30P
38.
Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul
nu renunţă la bunul Xîn favoarea bunului Y.Reprezentaţi grafic echilibrul
consumatorului.
39.
Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia
bugetară este descrisă prinecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.Determinaţi combinaţia de
bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.U = 2Qx x 3Qy15Qx + 30Qy = 1
200.Px*Qx+Py*Qy=IQx max=1200/15=80 unitatiQy=40Conditia de maximizare a utilitatii:
Mux/Px=Muy/Py2Mux=Muy
40.
Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata
( 50,0). Care este în acestcaz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

 
Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care
consumatorul o poate procura,renuntind la celalat bun
41.
Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale
ale acestora sînt prezentateîn tabel:
Cantitatea bunului,unităţiUtilitatea marginală a bunului XUtilitatea marginală
a bunului Y116027021202103100180480150560120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia
constituie 180 u.m., iar  preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30
u.m.Mux/Px=Muy/Py2Qx+3Qy=183Mux=2MuyMux/Muy=2/3=0.67Combinatia optima este Qx=3
Mux=100 Mux/My=2/3Qy=4 Muy=150
42.
Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie
5 unităţi, iar alfactorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de
substituţie tehnologică:a)a factorului-capital prin factorul-muncă; b)a factorului-
muncă prin factorul-capital.MRST
LK=
MP
L
/MP
K 
=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapitalMRST
KL=
MP
k 
/MP
L
=10/5=2
43.
În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei
care poate fi obţinut prinutilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de
producţie:Cantitatea utilizată afactorului-muncă, oreCantitatea utilizată a
factorului-capital, oreK 
1
= 10K 
2
=20K 
3
=30K 
4
=4010400600700760206001700300042003011003000420054003512003500470059004013003800500
06300501440420054006400
Cantitatea de muncă 
(oameni-ore)
Cantitatea de capital 
(maşini-ore)K 
1
= 10K 
2
= 20 APL MP
L
 K 
3
= 30K 
4
= 4010400600 60 6 70076020600170085 1.5 300042003011003000 100 1.5
420054003512003500 1000 47005900401300380095 -1 500063005014404200 84-1.1 54006400
a)Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

 
 b)Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în
diferite situaţii. Careeste caracterul modificării acesteia?c)Determinaţi produsul
total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată
afactorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu
şi marginal alfactorului-muncă;
APL=600/10=60; MP
L
=15/10=1.5
d)Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii
utilizate a factorului-capital?
e)Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de
4200 unităţi.
44.
Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q =
30 x K 
1/3
x L
1/2
.a)Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în
care cantitatea utilizatăzilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a
factorului-muncă – 25 ore.
 
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450Produsul mediu al muncii=450/25=18
a)
Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a
factorului-muncă sereduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al
producţiei? Care este efectulextinderii la scară a producţiei în acest caz?
 
27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.Q=30**=30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
45.
Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150
unităţi, iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul
producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderiila scară a producţiei în
situaţia dată?
 
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul
productiei doar cu 10%Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem
un efect negativ(descrescator) al extinderii lascara a productiei
46.
Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora
numărul personaluluiangajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari
pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămânneschimbaţi. La moment produsul
marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite.Cum se va
modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului
angajat?
MPl=delta Q/delta LDaca MP<AP rezulta ca AP va scadea47.
Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului
producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:
 Numărul muncitorilor0123456Volumul producţiei, unităţi04009001260150016501740
a)Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ? produsul marginal =
1740-1650=90 b)La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să
descrească?La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)c)Cîţi
muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze
valoare maximă?
 
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2
muncitori

 
48.
Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):a)Să
presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă.
Este oare înacest caz şi produsul mediu negativ? b)Cîţi muncitori vor fi angajaţi
în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsulmarginal?c)Conform
diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10
muncitori.Este oare în acest caz şi produsul total maxim?d)Produsul marginal al
muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atuncicând
vor fi angajaţi 11 muncitori?e)Care este produsul total în cazul în care produsul
mediu al muncii constituie 25 unităţi?
49.
Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând
următoarele cheltuieli:
-
materii prime – 50 000 lei,-materiale auxiliare – 11 000 lei,-amortizare capital
fix – 5 000 lei,-salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului
administrativ,-alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.Firma
triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct
proporţional cuvolumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în
anul 2?
50.
În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei
constituie 1 000 unităţi.Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte
să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Careeste productivitatea medie a
muncii în acest caz?
 
Ap=22,2251.
Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a
factorului-capital de la 200 la 300unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu
30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?
 
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
 
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%Productia creste cu 30%, randamente de scara
constante
52.
Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât
produsul marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-
capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie suntrespectiv 3 şi 4 lei
pentru o unitate.Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei?
(prezentaţi modelul grafic)a)va majora consumul factorului-muncă şi va reduce
consumul factorului-capital; b)va majora consumul factorului-capital şi va reduce
consumul factorului-muncă;c)nu va modifica consumul factorilor de producţie;d)va
majora salariile personalului angajat.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or
interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

 
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului
in care dreapta izocostuluie tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se
respecta urmatoarea egalitateMRTS
LK=
w/r-inclinatia
MP
L
/
W
=MP
K 
/
R 
MP
L
/P
L=
20MP
K 
/P
K=
30P
L
=3P
K 
=4MP
L
=60MP
K 
=120r =2w
53.
Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)
3
. Costul fix al producţiei constituie 500u.m. Determinaţi costul total, variabil,
mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul cândvolumul
producţiei constituie 50 unităţi.FC=500Q=50TC=1157625VC=TC-FC=1157625-
500=1157125ATC=AFC+AVCAFC=FC/Q=10AVC=VC/Q=23142,5ATC=TC/Q=23152,5MC=delta TC/delta
Q=delta VC/delta Q=23142,5
54.
În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul
mediu al utilajului constituie20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30
unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie600 u.m.1)
 
Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia
dată;2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va
creşte?AVC=VC/Q=600/20=30MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=302)VA SCADEA
55.
În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora
constituie 25 unităţi. Dacăîntreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu
al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costulfix al producţiei este 600 u.m.,
iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.Determinaţi costul total, mediu
fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.
Costtotal, CTProdustotalCost fixmediu, CMFCost mediu variabil,
CMV=(CT-CF)/QCMTCMgProdusul mediu(3)=25600+60*3=78025*3=75600:75=8(780-
600):75=2,4780:75=10,40Produsul mediu(4)=30600+60*4=84030*4=120600:120=5(840-
600):120=2840:120=7(840-780) :(120-75) =1,33
 
CF=600Salariu/zi/1m=60
56.
Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât
produsul marginal alfactorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-
capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţienominalizaţi sunt respectiv 3
şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de
situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?
 
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege
combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi
produs marginal calculat la o unitate a pretuluiMP
K 
=MP
L

 
57.
Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se
exprimă prin funcţiaMC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care
volumul producţiei fabricate va constitui30 de unităţi?
 
VC=TC-FCMC=deltaVC/deltaQQ=30MC=61VC=61*30=1830
58.
Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de
producţie, completaţirubricile libere din tabelul de mai jos cu datele
corespunzătoare.
Volumul producţiei,unităţiCosturi fixe, u.m.Costuri variabile,u.m.Costuri totale,
u.m.Costuri medii,u.m.Costul marginal, u.m.50100 000200 000 300 000 6 000 -100100
0002,1 ori* 520 0005200 4400150100 0003,2 ori* 740 000 4933,33 4400200100 0004,3
ori* 960 000 4800 4400250100 0005,4 ori* 1180 0004720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.
59.
Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei
fabricate este prezentată înurmătorul tabel:
Volumul producţiei
(unitati.)1
Costurile totale
(u.m.)2
Costurile medii
(u.m.)3=2/1
Costurile marginale
(u.m.)4=∆2/∆100001032032322048024163082027,3334401400355850228045,688603520
58,67124
1.
Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.
2.
Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii
bunului.
3.
Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la
Q=20Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare

 
60.
Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei
fabricate este prezentată înurmătorul tabel:
Volumul producţiei, unităţi01020304050Venitul total, u.m.0100160200220210Costul
total, u.m.4080100140200280
MR - 10 6 4 2 1MC - 4 2 4 6 8Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi
maximiza profitul?Mr=MCRespectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind
volumul productiei este 30 unitatiAtunci firma va obtine profit maxim
61.
Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de
100 u.m. Costurile fixeconstituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea
de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:a)a obţine
un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TCTR=Q*PTC=FC+VCTP=80 000TR=100QTC=(20*Q)+FCTC=20Q+60 000TP=100Q-
(20Q+60000)80 000=80Q-60000140 000=80QQ=1750 b)aşi recupera costurile suportate?
TP=OTR=TCQ*P= FC+VC100Q=20Q+60 00080Q=60 000Q=750
62.
Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele
dependenţa costului marginal devolumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi567Costul marginal, u.m.203050
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000Cost marginal = Pret = Incasarea marginalaCare va fi
oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?Incasarile 150
180 210Vmg 30 30Cmg = Vmg = 30Oferta totala = 1000*6 = 6000unitCare va fi volumul
ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?a)nu mai mare
de 5 000; b)5000;c)6000;d)7000;e)nu mai puţin de 7000;f)mai mare de 7000.

 
63.
Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se
exprimă prin funcţiaTC= 40Q + Q
2
. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al
producţiei vamaximiza profitul firmei?TC=40Q+Q2Punit=280unit pe termen
lungPunit=Costul total mediu=Cost marginal280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
64.
Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate
se prezintă astfel:Volumul producţiei,unităţi0102030405060Costul total,
u.m.40080010001400200028003800AC - 80 50 46.67 50 56 63,33AVC - 40 30 33,33 40 48
56.67Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi
întrerupă activitatea:a)pe termen scurt;Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC
miniP<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai
mari ca costurille fixe,atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitateaAVC
min=30Cind P=30Sau P<30 b)pe termen lung.Daca P=AcminP<AcminACmin=46,67Cind
P=46,67Sau P<46,67
65.
Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin
funcţia Q
s
= 0,5P. Firmareuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi.
Care este costul marginal al producţieiîn această situaţie?
Qs=MC daca P>AVCMC=30Q=30P=6066.
Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor
marginale de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q.
Costurile fixe constituie 100 u.m.

 
a)Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi
egal cu 60 u.m.?P=60FC=100Qs=MC daca P>AVCDaca P=MC PROFIT =0MC=60Q=4Daca P>ATC
firma va obtine profit economic pozitivDaca TC=FC firma isi intrerupe
activitea b)Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în
această situaţie;
 
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci
ATC=25 respectivP>ATC si de aici rezulta ca TP>0c)Se află oare piaţa respectivă în
stare de echilibru pe termen lung?
67.
Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen
lung în punctul minim esteegal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele
similare la preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul
grafic)a)va lărgi producţia; b)nu va modifica volumul producţiei;c)îşi va întrerupe
activitatea;
d)
va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.
68.
Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model
grafic:a)Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei;
dacă ea nu aplicădiscriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
 
Se va maximiza profitul cind MR=MCMR=MC cind Q=150 si P=30Profitul firmei in cazul
lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la
30 si pinala q=150Q=150P=60TR=9000
b)
Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total
şi profitul total alfirmei;Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la
curba cerrerii reprezinta profitu totaltriunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60
si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea perfecta
prin pretsi deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la
curba cererii

 
c)
Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă;
surplusulconsumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30
d)
Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare
perfectă (gradul I) prin preţ? 
69.
Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:
Preţul, u.m.cantitatea ofertită, unităţiCostul mediufix, u.m.AFCCostul mediu
variabil,u.m.AVC5001030025042020150200360301001503104075100270506010024060501502107
04320018080382501509022300ATCATCDelta TCTC555505500550017,5350
250070008,3325050075004,38175-
50070003,2160100080003,332004000120003,472433010170103,62886040230403,5832259402898
0TRDelta TRMRMC5 0005508400340034025010800240024050124001600160-
501350011001101001440090090400147003003030114400-300-3060413500-900-90594
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-
monopolist.TRmax daca MR=MCMR=delta TR/delta QMC=delta TC/delta QATC=AFC+AVCTR=P*Q
70.
În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei
poate fi descrisă prinfuncţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin
funcţia TC = 80 + 20Q.Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma
pentru aşi maximiza profitul? Care este venitulmarginal al firmei în cazul când
profitul total este maximal?
MR=LRMCProfit maxim
71.
Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă
elasticitatea cererii după preţeste egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în
această situaţie?cerere relativ inelasticarespectiv modificarea cererii este mai
mare ca modificarea pretului

 
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al
preţului, el pierde controlul
 
cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai
dispune de controlul preţului.
 
Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa
preţul, iar cumpărătoriiau posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de
monopol
72.
Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P,
iar variaţia costului total- prin funcţia TC = 80Q + Q
2
.Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului
în această situaţie?
 MR=LRMC
TR=P*Q
73.
Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 –
2P, iar porţiuneaascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q –
100.a)Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
MR=LRMCProfit maximMR=2Q – 100Qd = 1000 – 2P
Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de
vedere al societăţii variantaeste dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi
de producţie şi o redistribuire a venitului în favoareamonopolului şi în
detrimentul consumatorului. b)Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul,
dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu300 unităţi?c)Care este costul
social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?d)Care vor fi
consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?
74.
În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei
firme:
QVCTCATCMCPTRMR 0-150--2000-1110160160101751751752170320160160
1503001253216366122461354051054250400100341204807552954458945105
52545636051085659054015
a)Completaţi tabelul cu datele care lipsesc; b)Firma dată activează în condiţiile
concurenţei perfecte sau nu?P=MC maximizarea profitului NUMR=MC la pretu 105c)Care
este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?FC=150d)La ce valori ale preţului
şi cantităţii firma se află în echilibru?P=105Q=5e)Care este rezultatul activităţii
firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?ProfitTR-TC=30
f)
Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în
diapazonul indicat al preţului?-
 
elastica
75.
Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q
2
, MC = 100 + 10Q.Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili
(accepta) dacă:a)ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?

 
P=MC maximizarea profituluiTR=Q*PP=TR/Q=1000-10Q1000-10Q=100+10Q1000-
100=10Q+10Q900=20QQ=45MC=550P=550 b)ea este monopolist în domeniul său de
activitate?MR=MC=QmTP=Q(P-ATC)
76.
Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la
preţul 10 u.m. sau douăcutii – la preţul 8 u.m. fiecare.a)Care este venitul
marginal din vânzarea cutiei a II-a?Scăzând preţul, monopolul obţine un venit
suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scadede la p1 la p2,
pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul
reprezentat decreşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este
exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşimodifică mărimea pe măsură ce firma
scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare,venitul total, de
regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.Vezi imaginea- TP/delta
Q=6/1=6TR=P*QTR1=10TR2=16
 b)
Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei
de la producători.Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să
vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o
cutie?MR=LRMCTR maxim1)TC=5LRMC=deltaTC/delta QLRMC=5/1=5TR3=28MR=10MR=LRMC2)
TC=6LRMC=deltaTC/delta QLRMC=6/1=6TR3=MR=5MR=LRMC=5
77.
Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă
prin funcţiaQd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal -
prin funcţia MC=100+Q.Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MCMR=MC=QmTP=Q(P-ATC)---PROFITUATC=TC/QMC=delta TC/delta QPretu de echilibru.
optim MR=MC
 
TR=P*Q
78.
Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au
aceeaşi pondere în volumultotal al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ.
Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă
sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul, u.m.Volumul cererii, unităţiVolumul producţiei,unităţiCostul total,
u.m.10050504 5009060604 7008070705 0007080805 5006090906 500ATCMC35090 9078,33
2071,43 30695072100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia
în care fiecare firmă va ficonvinsă că dacă ea reduce preţul:
a)concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale
tuturor membrilor aderenţi laînţelegere. Există şi înţelegeri între firme
oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fieîn mod
convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea
cazuri, profitul este înfuncţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor
unitare. În general costurile medii şi cele marginale alefirmelor componente sunt
diferite.Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor
derivate de la firmele membre. Aşacum veţi deduce din graficul de mai jos, curba
costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei lanivelul
organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba
costurilor marginalela nivelul cartelului este dată de formula Σ
cmg = cmg 
1
+ cmg 
2
+cmg 
3
iar producţia vândută de cartel este osumă a producţiilor efectuate de firmele
membre: Q=q
1
+q
2
+q
3.
Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piataTC=ATC*QTP=P*Q-ATC*QQd=350Echlibru tip
bertrandTpa=TPb=0 daca P=ATCP=70b)concurenţii nu vor reacţiona.
79.
Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia
ei estedescrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul
producţiei–prin funcţiaTC = 6Q + 100.Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma
pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafical problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor
firmelor=0MR=MCP=LRAC TP=0LRAC=TC/QLRAC=(6Q+100)/QP=LRAC=200-Q200-Q=(6Q+100)/Q200Q-
Q
²
=6Q+100

 
Q
²
-194Q+100
80.
Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului
marginal al acesteia devolumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q,
iar porţiunea ascendentă a curbei costuluimarginal pe termen lung – prin funcţia
LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lungeste egală cu 6
u.m.Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6LRMC=2Q-2MR=10-2QAsa cumparatorii procura produsele la pretul minimal
posibilDeci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste
reducerea minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al
productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piatacu
concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si
volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul
capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul caacelas volum al
ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de
firme1)MC=MCP=LRAC2Q-2=10-2QQ=3—CONCURENTA MONOPOLISTA2)P=LRMC=LRAC=62Q-
2=6Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA

Share this document

Share or Embed Document
Sharing Options
Share on Facebook, opens a new windowShare on Twitter, opens a new windowShare on
LinkedIn, opens a new windowShare with Email, opens mail clientCopy Text
You might also like

Matematici Aplicate in Economie 1

utus2k

MICROECONOMIE
arion_alexandra

Microeconomie+Macroeconomie
api-19459503
Magazines
Podcasts
Sheet Music

Matematici Aplicate in Economie

puiudinamo

Macroeconomie Caiet de Seminar

Georgi Neacşa

Test de Autoevaluare La Macroeconomie

WildRose90

Teste Grila +Raspunsuri Microeconomie Final-ok 09

EllenaValentina

EXEMPLU GRILE MICROECONOMIE

EllenaValentina

Aplicatii Rezolvate Bazele Contabilitatii

rlk7

Dreptul afacerilor- grila (1)

Oprea Mihai

Examen La Macroeconomie2
Emilia Sirbu

Subiecte Rezolvate Microeconomie Anul1 CIG

MaRia IuliAna
Show more
Footer menu
Back to top
About
About Scribd
Press
Our blog
Join our team!
Contact us
Invite friends
Gifts
Scribd for enterprise
Legal
Terms
Privacy
Copyright

Cookie Preferences
Support
Help / FAQ
Accessibility
Purchase help
AdChoices
Publishers
Social
Instagram
Instagram
Twitter
Twitter
Facebook
Facebook
Pinterest
Pinterest
Get our free apps

Books
Audiobooks
Magazines
Podcasts
Sheet Music
Documents
Snapshots
Language:
English
Copyright © 2022 Scribd Inc.
What is Scribd?Expand section What is Scribd?
Millions of titles at your fingertips
Only $9.99/month. Cancel anytime.
Read free for 30 days
Learn more
Quick navigation
Home
Books
Audiobooks
Documents
, active