Microeconomie Managerială

Curs 10
Analiza pieţelor cu concurenţă imperfectă prin prisma
conceptului de market power:
piaţa de monopol

1. Caracteristici
Pe analiza pietei de monopol, pornim de la caracterizarea generale ale pietei cu
concureta perfceta
a) Atomicitatea cererii – se păstrează(un numar mare de cumparatori, putere mica pe
piata)
Atomicitatea ofertei – se pierde(un singur producator care detine toata puterea pe
piata, stabileste pretul
b) Omogenitatea produselor – dispare, producatorul stabilind nivelul de calitate al
produselor/serviciilor oferite
c) Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie – se pierde deoarece producatorul
stabileste singur ce factor de productie poate folosi, in ce cantitate si cat de eficient
d) Barierele de intrare – foarte mari, pe piaţă nu se poate intra, există condiţii ce nu
permit intrarea pe o piaţă de monopol
• Legislaţia, reglementările, drepturile de copyright,
• Locaţia, informaţia
Observatie: Pretul se stabileste de producator, iar consumatorii sunt obligati sa-l
accepte. Prin urmare, pe piata de monopol avem: un producator(PRICE TAKER/PRICE
MAKER) sim ai multi cumparatori care accepta acest pret
e) Transparenţa pieţei – se pierde in totalitate, producatorul detinand toate informatiile
Firma este cea care stabileşte preţul prin ajustarea outputului oferit => price-setter, price
maker

2. Tipuri de monopol
a) Monopolul natural - factori naturali: locaţie, zonă geografică, reputaţie pe o piaţă)
Observatie: acest tip de monopol apare atunci când tehnologia firmei prezintă
economii la scală suficient de mari pentru a aproviziona toată piaţa la un CTM mai
mic decât ar fi posibil dacă pe acea piaţă ar exista mai mult de o firmă.
 b) Monopolul legal – susţinut de guvern datorită drepturilor de autor sau brevetelor,
firme care fac exploatari, contruiesc auutostrazi, etc.
c) Monopolul tehnologic – datorat deţinerii anumitor cunoştinţe tehnologice pe care
alţii nu le au sau a unor resurse mai bune faţă de eventualii competitori direcţi
Exp: Microsoft, Tesla
d) Monopolul pur (absolut) – produsul oferit de către monopolist nu are înlocuitori,
acesta nu poate fi reprodus; monopolistul este cel care controlează total oferta.
Exp: tablouri, portelanuri

3. Determinarea condiţiei de echilibru şi calculul puterii pe piaţă

Scopul monopolistului este de a-si maximiza profitul, oferind pe piata un
bun(serviciu in cantitatea y>0, pe care il vinde la un pret p>0)
Ipoteza 1: Functia inversa a cererii -> continua, monoton descrescatoare in y,
inversabila, difera variabila in R+
Ipoteza 2: Functia de cost total: continua, monoton crescatoare in y, de clasa C2;
CT(y), c2- diferentiabila de cel putin ordinal 2
=>Problema de optim: maximizarea ..
 Interpretare: Monopolistul care urmareste sa-si maximizeze profitul trebuie ca la
punctul de optim sav anda un nivel de output pentru care cererea este elastica
Definitie: Masurarea puterii pe piata a unui agent economic(conceptul de market
power) se determina pentru toate tipurile de piata, pornind de la elasticitatea cereii in
raport cu pretul prin calculul indicelui LERNER

Legatura dintre indicele LERNER si conditia de echilibru pe piata de monopol, ne

permite sa obtinem urmatoarea relatie

Din aceasta relatie, din valorile pe care le poate lua raport , determinam daca
indicele LERNER ia valori positive/negative in functie de cat de eficienta este activitatea
firmei

Alocarea ineficienta a resurselor pe piata de monopol

Pentru a determina pierderea de resurse pe piata de monopol, pornim de la o
comparative a acestuia cu piata cu concurenta perfecta.
 Stim ca pe PCP cond de echilibru este ..
Pe piata de monopol stim ca conditiile de echilibru se obtin cand

Atunci, comparand cele 2 puncte de echilibru, observam ca monopolistul va vinde

la echilibru mai putin decat cantitatea optima de pe PCP, la un pret optim mai mare

Pentru determinarea pierderii de eficienta, vom porni de la reprezentarea grafica a

celor 2 puncte de echilibru, stiind ca: surplusul consumatorul pe piata de monopol scade
in timp ce surplusul producatorului creste avand loc un schimb/transfer de venituri de la
consummator la producator, in timp ce la nivelul intregii piete se inregistreaza o pierdere
de eficienta alocarii resurselor numita ineficienta alocativa.

Ineficienta alocativa masoare valoarea outputului care nu mai este produs de

monopolist prin estimarea fiecarei unitati de output care ar fi putut fi produsa la un pret
pe care consumatorul ar fi fost dispus sa-l plateasca.

-> Surplusul consumatorului -> diferenta dintre pretul pe care consumatorul ar fi

dispus sa-l plateasca pentru o unitate de output si pretul la echilibru pe acea piata
-> Surplusul producatorului -> diferenta dintre pretul optim pe o piata si pretul la
care producatorul ar fi dispus sa vanda o unitate de output
 Atunci, prin urmare, ineficienta alocativa apare ca fiind o pierdere de eficienta
alocarii resurselor ca urmare a faptului ca piata unui bun nu mai ajunge sa fi un optim
PARETO.
Ineficienta alocativa se poate calcula astfel:

Observatie: Monopolistul va actiona mereu in zona de cerere in care aceasta este

intotdeauna elastica.