1. Dacă PGB este 6.

000 şi este de 1,2 mai mare decât PIB, iar consumul de capital fix este egal
cu valoarea investiţiilor nete, să se determine consumul intermediar. 
2.  Dezvoltarea economică durabilă reprezintă:
a) acea formă de dezvoltare economică în cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerin-ţelor
de consum actuale să nu le compromită pe cele ale generaţiilor viitoare;
b) existenţa unor condiţii economice, sociale, culturale şi de mediu favorabile, componenta
economică fiind factorul esenţial al dezvoltării;
c) procesul de sporire a rezultatelor economice, determinate de combinarea şi folosirea
fac-torilor de producţie;
d) procesul de lărgire a posibilităţilor prin care generaţiile actuale şi viitoare îşi pot manifesta pe
deplin opţiunile în orice domeniu economico-social. 
3.  Care din următoarele însuşiri caracterizează tipul intensiv de creştere economică:
a) laturile cantitative sunt preponderente, însă influenţa lor este limitată;
b) cea mai mare parte a sporului rezultatelor macroeconomice se datorează laturilor cali-tative
ale factorilor de creştere;
c) latura cantitativă şi calitativă contribuie în mod similar la obţinerea rezultatelor macro-eco-nomice;
d) reflectă situaţia în care rezultatele macroeconomice sunt obţinute prin compromisuri
acceptabile pe planul eficienţei economice şi nivelului de trai.   
4.  Echilibrul economic general reprezintă pe termen lung:
a) o tendinţă spre egalizarea ofertei şi cererii pe toate pieţele;
b) o condiţie pentru o economie eficientă;
c) un raport între consum şi investiţii;
d) o egalitate între cererea şi oferta bunurilor economice;
e) o constantă a economiilor moderne.
                       A (a, d, e); B (c, d, e); C (a, b). 
Răspunsuri: 
1.  PGB = 6.000 = 1,2*PIB
     CCF = investiţiile nete
            CI =? - consumul intermediar
     PGB = PIB + CI
    1,2*PIB = 6.000, PIB = 5.000
    CI = PGB - PIB = 6.000 - 5.000 = 1.000 
2.a;
3.b;
4.c.

1. Criza alimentară, la nivel mondial, este definită ca:

a) lipsă acută de alimente pentru o mare parte a populaţiei globului;
b) randamente agricole scăzute;
c) lipsă totală de irigaţii în ţările subdezvoltate;
d) lipsa investiţiilor agricole în ţările în curs de dezvoltare.
 
2.  Trăsăturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt legate de:
a) nivelul scăzut al veniturilor, decalajele economice şi repartizarea inegală a capacităţii
ştiinţifice şi tehnologice a lumii;
b) deformarea lor structurală şi coexistenţa mai multor tipuri de economie;
formarea resurselor umane;
c) existenţa unor sisteme economice eterogene aflate într-un proces permanent de ajustare,
consolidare şi întrepătrundere.
 
3.  Distincţia dintre economiile dezvoltate şi cele subdezvoltate se axează pe:
a) mărimea resurselor de care dispun;
b) volumul total de bunuri economice realizate;
c) gradul de intervenţie a statului în economie;
d) gradul de satisfacere a nevoilor.
 
4.  Sunt considerate economii dezvoltate cele care:
a) produc cele mai multe bunuri;
b) eliberează locuitorii de grija zilei de mâine;
c) asigură cel mai înalt grad de satisfacere a nevoilor;
d) oferă maximizarea profitului agenţilor economici. 
 
Răspunsuri: 
1.b,d; 2.a; 3.d; 4.c. 

1. Relaţia dintre venit şi economii poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul funcţiei :                 
    E = 0,1V + 50. Se cere:
a) funcţia consumului corespunzătoare acestei interdependenţe;
b) înclinaţia marginală spre consum;
c) multiplicatorul investiţiilor.
 
2. Investiţiile realizate din fondul de amortizare se numesc:
a) investiţii brute;
b) investiţii nete;
c) investiţii de înlocuire;
d) investiţii de portofoliu.
 
 3. Între multiplicatorul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre consum este o relaţie:
a) direct proporţională;
b) invers proporţională;
c) de egalitate;
d) nu există nici o relaţie.
 
4.  Înclinaţia marginală spre economii este:
a) un număr supraunitar;
b) un număr subunitar;
c) un număr pozitiv;
d) un număr negativ.
 
Răspunsuri: 
1. C +E = V ⇒  C = V - (0,1V + 50) = 0,9V - 50; ∆C = C1 - C0 = (0,9V1 - 50) - (0,9V0 - 50) = 0,9
(V1 - V0) ⇒ c' = ∆C\∆V = 0,9;  K= 1\(1 - e') =10. 
2. c;
3. a;
4. b,c.

1. În domeniul monetar J. M. Keynes recomandă pentru faza de recesiune:

a)  reducerea ratei dobânzii;
b)  scumpirea  creditului;
c)  creşterea masei monetare;
d)  reducerea deficitului bugetar.
 
2. Depăşirea fazei de recesiune necesită:
a)  ieftinirea creditului;
b)  micşorarea impozitelor;
c)  creşterea investiţiilor;
d)  reducerea cheltuielilor publice.
 
3. Punctul de contracţie este punctul în care:
a) scad variabilele economice care cuantifică procesul economic;
b) factorii ce concură la frânarea variabilelor economice preiau dominaţia asupra
    factorilor ce încurajează creşterea economică;
c) factorii ce concură la încurajarea creşterii economice preiau dominaţia asupra
    factorilor ce frânează creşterea economică;
d) se intensifică factorii perturbatori ai ciclicităţii economice.
 
4. Însuşirea principală a fazei de expansiune este dată de faptul că:
a)  îşi alimentează principiile de menţinere din însăşi conţinutul ei;
b)  conţine şi principiile de autonegare;
c)  are un caracter cibernetic;
d)  predomină elementele perturbatorii ai ciclicităţii. 
 
Răspunsuri: 
1.a,c;
2.a,b,c;
3.b;
4.a,b,c

1. Progresul tehnic generează:

a)  şomaj ciclic;
b)  şomaj tehnic;
c)  şomaj voluntar;
d)  şomaj conjunctural.
 
 2. Evoluţia ciclului economic poate genera:
a)  şomaj sezonier;
b)  şomaj conjunctural;
c)  şomaj voluntar;
d)  şomaj ciclic.
 
 3. În ce fază a ciclului economic şomajul atinge cote ridicate?
a)  expansiune;
b)  punctul de relansare;
c)  criză;
d)  boom.
 
4. Diminuarea şomajului este consecinţa:
a)  calificării, recalificării forţei de muncă;
b)  creşterii investiţiilor la nivel de economie naţională;
c)  sporirii numărului de falimente;
d)  creşterii numărului celor ce emigrează în scopul de a găsi un loc de muncă. 
 
Răspunsuri: 
1.b; 2.d; 3.c; 4.a,b,d. 

1. În perioada T0 – T1, nivelul general al preţurilor bunurilor de consum a crescut cu 12%.

Determinaţi modificarea procentuală a puterii de cumpărare a banilor ca efect a creşterii
preţurilor, în condiţii caeteris paribus. 
2. În cazul creditelor contractate anterior, inflaţia avantajează:
a) pe creditori;
b) pe debitori;
c) nu sunt avantajaţi nici creditorii, nici debitorii.
 
  3. Inflaţia poate avea consecinţe negative asupra comerţului exterior deoarece:
a) frânează exportul;
b) frânează importul;
c) nu are consecinţe negative asupra comerţului exterior.
 
4. Inflaţia are ca efect:
a) stimularea înclinaţiei spre consum;
b) mularea înclinaţiei spre economisire pe termen scurt;
c) mularea înclinaţiei spre economisire pe termen lung. 
 
Răspunsuri: 
1. Ipcu = 100 / 112 * 100 = 89, 28%, deci puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu
100%  -    89,28% = 10,72% 
2.b;
3.b;
4.a.

1. Statul efectuează cheltuieli publice, sub formă de investiţii, în valoare de 25 miliarde unităţi
monetare. Să se calculeze sporul de venituri ce se va obţine, ştiind că multiplicatorul
cheltuielilor bugetare este 4. 
2. Intervenţia statului în economie trebuie să urmărească:
a) creşterea salariilor;
b) planificarea imperativă;
c) funcţionarea eficientă a ansamblului economic;
d) asigurarea unor venituri cât mai mari la bugetul de stat.
 
3. În totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a) cotizaţiile pentru asigurări sociale;
b) vărsămintele din beneficiul întreprinderilor de stat;
c) încasările din impozite şi taxe;
d) împrumuturile de la organismele financiare internaţionale.
 
4. Împrumuturile făcute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezintă:
a) datoria internă;
b) datoria publică;
c) serviciul datoriei externe;
d) emisiune de obligaţiuni de stat.
 
Răspunsuri: 
1. ∆V = k  ∆I = 4  25 = 100 mld.; 
2.c;
3.c;
4.b.

1. Dacă salariul nominal al unei persoane creşte într-un an cu 50%, ajungând la 3000 u.m., iar
indicele preţurilor de consum în aceeaşi perioadă este 1,2, să se calculeze modificarea
procentuală a coeficientului puterii de cumpărare a persoanei respective. Nivelul de trai al
persoanei respective a crescut sau a scăzut? 
2. Sunt cauze obiective ale inegalităţii veniturilor:
a) talentul;
b) norocul;
c) gradul de instruire;
d) experienţa profesională;
e) vârsta;
f) averea moştenită.
 
3. Protecţia socială:
a) se asigură numai de către stat;
b) este specifică numai perioadei de tranziţie;
c) se adresează întregii populaţii;
d) este asigurată atât de către stat cât şi de către agenţi economici privaţi.
 
4. Stabilirea unui nivel minim pe economie al salariului:
a) este un amestec inadmisibil în mersul economiei de piaţă liberă;
b) limitează intrarea sub pragul de sărăcie a unei părţi a populaţiei;
c) creşte nivelului şomajului;
d) descurajează munca. 
 
Răspunsuri: 
1. Ipc = Ivn\Ip = 1,5/ 1,2 = 1,25  ⇒ Coeficientul puterii de cumpărare a persoanei respective va
creşte cu 25%. 
2.a,b,c,d,f;
3.d;
4.b,c,d.

1. La sfârşitul anului 1989, economia României putea fi caracterizată drept:

a) o economie naturală;
b) o economie de schimb;
c) o economie de comandă, centralizată;
d) o economie de piaţă, liberă.
 
2. În economia României de  la sfârşitul lui 1989 cea mai mare dezvoltare o cunoştea:
a) industria;
b) agricultura;
c) turismul;
d) sectorul terţiar.
 
3. Costurile sociale ale tranziţiei la economia de piaţă:
a) sunt suportate doar de către şomeri;
b) sunt inevitabile;
c) apar doar ca urmare a greşelilor de politică economică;
d) au şi o determinare obiectivă.
 
4. Constituie măsuri ale programului de reformă:
a) construirea unui cadru legislativ stabil capabil să asigure o funcţionare eficientă a pieţelor;
b) asigurarea unui loc de muncă pentru toţi cei dornici să lucreze;
c) desfiinţarea controlului autorităţilor asupra producţiei şi a preţurilor;
d) privatizarea unei mari părţi a întreprinderilor de stat. 
  
Răspunsuri: 
1. b,c;
2. a;
3. b,d;
4. a,c,d;

1. PIB-ul / loc. mediu al ţărilor dezvoltate în perioada de bază se cifra la 25000 $ şi cel din
perioada curentă 25500 $. PIB-ul / loc. mediu al ţărilor în curs de dezvoltare în perioada de
bază 2500 $ şi cel din perioada curentă 2600 $. Să se calculeze dinamica decalajelor în
perioada curentă faţă de perioada de bază. 
2. Investiţiile de capital -de portofoliu-, reprezintă:
a)  plasamente de capital pentru obţinerea pachetului de acţiuni de control;
b)  plasamente de capital pe termen lung;
c) capitaluri speculative (-fierbinţi-) aflate în căutare de plasamente avantajoase
pe perioade scurte de timp.
 
3. Specializarea intraramură prelucrătoare semnifică:
a) axarea dezvoltării unei economii naţionale pe ramurile de bază ale industriei prelucrătoare;
b) paralelismul structurilor de ramură al economiilor naţionale, complementaritatea reali-zându-
se la nivelul subramurilor, al tipurilor de produse şi servicii;
c) concentrarea resurselor pe producţia şi exportul de subansamble, organe de maşini,
detalii care se încorporează într-un produs finit de mare complexitate.
 
4. Piaţa valutară reprezintă:
a) expresia în bani a raporturilor dintre agenţii economici din diferite ţări;
b) mişcarea internaţională a capitalurilor, a bunurilor şi serviciilor exprimată în valută;
c) mişcarea internaţională a metalelor preţioase.
 
Răspunsuri: 
1. În perioada de bază:
Da = PIB ţd/loc. - PIB ţsd/loc. = 25.000 - 2.500 = 22.500
PIB/loc. 2.500
Dr ţsd × 100
× 100 = 10 %
= PIB/loc. ţd = 25.00
0
În perioada curentă:
Da = 25.500 - 2.600 = 22.900
Dinamica decalajelor:
Da1- Da0 ⇒ 22.900 - 22.500 = + 400, adică DA s-a agravat cu 400$
Dr1 - Dr0 ⇒10,2% - 10% = 0,2%, exprimă creşterea PIB ţsd în PIB al ţd, adică o reducere   
2. c;
3. b;
4. b.

1. Uniunea economică şi monetară a fost statuată prin: 

a) tratatul de la Roma adoptat în 1957;
b) Actul Unic European adoptat în 1985;
c) tratatul de la Maastricht adoptat în 1992.
 
2. Dezvoltarea durabilă a economiei mondiale semnifică:
a) realizarea unor ritmuri rapide de creştere a PIB-ului mondial;
b) îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor lumii;
c) realizarea unei creşteri economice susţinute, îmbunătăţirea condiţiilor vieţii oamenilor şi
protejarea mediului înconjurător.
 
3. Globalizarea "cu faţă umană" a economiei mondiale semnifică:
a) un proces obiectiv de creare a sistemului economic mondial unic, omogen
dominat de reguli şi proceduri stabile;
b) un sistem armonizat al întreprinderilor, cu reguli şi proceduri stabile, care să depăşească
graniţele naţionale;
c) compatibilizarea eficientizării activităţilor economice realizate prin cooperare internaţio-nală
cu justiţia socială, cu împărţirea echitabilă a rezultatelor cooperării.
 
4. În perioada 1980-2000 ritmurile cele mai rapide de creştere economică pe plan mondial le
înregistrează:
a) industria;
b) agricultura;
c) sectorul serviciilor. 
 
Răspunsuri:
1.c; 2.c; 3.c; 4.c.

1. Să se calculeze cursul de revenire al unui import de mărfuri în valoare de 852 euro vândută
pe piaţa internă cu 30 de milioane lei. Taxa vamală   achitată la import a fost în sumă de
1.000.000 lei. 
a) dezvoltată;
b) în curs de dezvoltare;
c) slab dezvoltată.
2. În prezent, din punct de vedere al nivelului de dezvoltare, România este o ţară:
a) dezvoltată;
b) în curs de dezvoltare;
c) slab dezvoltată.
 
3. Sub aspectul participării la circuitul economic mondial, România este o ţară:
a) cu participare intensă;
b) cu participare scăzută;
c) cu participare medie.
 
4. Nivelul îndatorării externe a României este în prezent:
a) îngrijorător;
b) sustenabil;
c) scăzut.
 
Răspunsuri:
1.

                        , unde:  

Cr/i = curs de revenire la import;
tv = taxa vamală;
Pe(v) = preţ extern în valută.

  
2.b; 3.c; 4.b.