A 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa. ___A_ 2.

Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale. __F__ 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari. _f__F_ 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta. __A__ 5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe caracteristici. __F__ 6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor. ___A_ 7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi: - necesitate si intimplare; - legea statistica si legea dinamica; - model statistic si model determinist. _a_A__ 8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare. ___A_ 9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. __A__ 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. __F__ 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. __F__ 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. ___A_ 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata. __A__ 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica. _a__A_ 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor. __A__ 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. ___F_ 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. __A__ 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. ___F_ 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. ___A_ 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene. __F__ 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate. _f__F_ 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in

considerare strict- numai a valorilor individuale. __A__ 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica. __F__ 24. f reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati. a__A__ 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie. _A___ 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. __F__ 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei. __A__ 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. __F__ 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. __A__ 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport? ___F_ 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? __A__ 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj ___A_ 33. Intr-o serie de distributie unidimensionala folosim histograma pentru a analiza forma distributiei statistice. __A__ 34. Frecventele relative sunt marimi relative de structura ca si greutatea specifica. __A__ 35. Intr-o distributie de repartitie unidimensionala cu intervale egale si variatie continua, centrul de interval este o medie aritmetica simpla ntre limitele intervalului. __A__ 36. Intr-o distributie cu intervale egale si variatie continua, marimea intervalului de grupare este diferenta dintre limitele aceluiasi interval de grupare. __A__ 37. Frecventele cumulate se formeaza din frecventele absolute ale distributiei studiate. _A___ 38. Intr-o colectivitate statistica cu structura neomogena si o amplitudine mare se prefera o grupare pe intervale neegale. __A__ 39. Pentru a analiza forma de variatie a doua caracteristici statice si legaturile dintre ele folosim un tabel combinat. _F___ 40. Folosim un tabel cu dubla intrare pentru o distributie statistica multidimensionala. __A__ 41. Distributia statistica bidimensionala se reprezinta grafic cu ,,diagrama norului de puncte". ___A_ 42. Atunci cnd raportam un indicator primar la o baza de raportare nsemna ca avem un indicator relativ. _A___ 43. Compararea datelor statistice prin diferenta o numim marime absoluta. __F__ 44. Raportarea partilor fata de ntreg constituie o marime relativa de intensitate. __F__ 45. Raportul dintre doi indicatori observati de natura diferita, ntre care exista o relatie de interdependenta formeaza o marime relativa de coordonare. ___F_ 46. Raportul dintre o marime planificata si marimea indicatorului n baza de comparatie este o marime relativa de structura. __A__ 47. Raportul dintre o marime realizata si cea existenta n baza de comparatie reprezinta o marime relativa a dinamicii. ___A_ 48. Atunci cand raportam suma realizarilor la suma planificarilor pentru perioada

curenta, obtinem un coeficient mediu al ndeplinirii planului. __A__ 49. Daca analiza manifestarii unui fenomen de masa poate fi sintetizata ntr-un singur nivel reprezentativ ca tendinta centrala atunci vorbim de marimi medii. __F_f_ 50. Daca tendinta centrala a unei serii se exprima ca o valoare inversa a mediei aritmetice a termenilor inversati pentru aceeasi serie atunci avem o medie patratica. __F_f_ 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile sezoniere, accidentale, ciclice. __F__ 52. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, n termene largi n jurul trendului. __F__ 53. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an n jurul componentei trend. __F__ 54. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului. __F__ 55. In cadrul unei SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt. __F__ 56. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere in orizontul SCR. ___F_ 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ? ___A_ 58. Rezultatele obtinute n sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generala. __A__ 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra ntregii colectivitati au caracter probabilistic. __A__ 60. Reprezentativitatea esantionului este o conditie esentiala in sondajul statistic. __F__ 61. Marimea erorii de reprezentativitate se poate mãsura numai relativ. __F__ 62. Daca unitatile extrase nu sunt restituite colectivitatii generale, sondajul este repetat. _F___ 63. Atunci cand unitatea prelevata este restituita colectivitatii studiate, are sanse de a reintra n esantion, iar sondajul este nerepetat. __F__ 64. Varianta elementarã de sondaj este sondajul tipic. _A___ 65. Sondajul aleator simplu este o varianta elementara de sondaj. _A___ 66. Sondajul stratificat este o solutie particulara a sondajului aleator simplu. _F___ 67. Sondajul aleator simplu urmareste varianta mai multor caracteristici de grupare. _A_a__ 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai doua valori reprezinta o caracteristica alternativa. __A__ 69. Ponderea unitatilor ce poseda caracteristica n volumul esantio-nului reprezinta frecventa relativa sau media caracteristicii alternative. __A__ 70. Daca vrem sa obtinem o selectie tipica proportionala a esantioanelor vom tine seama de ponderea unitatilor pe grupe n colectivitatea totala. __F__ 71. Daca la formarea subesantioanelor se are in vedere gradul de omogenitate al grupelor masurat din abaterea standard, atunci obtinem o selectie tipica optima. __A__ 72. Prin repartizarea in mod egal a esantionului pe subesantioane obtinem o selectie tipica simpla. __A_a_ 73. Daca esantionul s-a format dintr-o colectivitate formata din unitati complexe, avem un sondaj de serii. __A_a_ 74. Ipoteza nula este acea ipoteza pe care cercetatorul doreste sa o discrediteze. __A__ 75. Criteriul de semnificatie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice. ___A_ 76. Eroarea de tip I se produce atunci cnd respingem ipoteza nula, desi ea este

adevarata. __F__ 77. Eroarea de tip II se produce daca acceptam o ipoteza nula adevarata. a__A__ 78. Riscul vanzatorului este atunci cand comitem o eroare de tip I. __A__ 79. Adoptam o decizie dupa ce comparam un test calculat cu o valoare tabelara. __A__ 80. Un test in care cunoastem legea de distributie este un test parametric. __A__ 81. Daca nu cunosc formele de distributie a populatiei utilizez un test neparametric. __F__ 82. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile sezoniere, accidentale, ciclice. __F__ 83. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, n termene largi n jurul trendului. __F__ 84. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an n jurul componentei trend. ___A_ 85. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului. __F__ 86. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere n orizontul SCR. __A__ 87. Intr-o ancheta statistica se foloseste o scala de la 1 la 10 pentru a masura acordul/dezacordul subiectilor fata de un produs, atunci am folosit o scala de atitudine. __F__ 88. Cheltuielile cu reclama de sarbatori facute de cteva firme bucurestene le vom analiza ca variabile calitative. __F__ 89. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica. __A__ 90. Ne referim la conceptul de data statistica, atunci cnd avem o marime numerica concreta a unitatii unei colectivitati statistice. __F_a_ 91. Forma concreta de manifestare a unitatii statistice la nivelul unei colectivitati este o variabila aleatoare. ___F_ 92. Recensamantul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice. __A__ 93. Recensamantul este o metoda de observare periodica a colectivitatii statistice. _f_F__ 94. Ancheta este o observare partiala numai daca se respecta conditia de reprezentativitate. __F__ 95. Pentru o colectivitate cu un numar mare de valori individuale distincte si o amplitudine mica se recomanda o grupare pe intervale. ___A_ 96. Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurges pentru a afla marimea intervalului de grupare. Multiple Choice __C__ 97. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi: a. unidimensionala (pentru o variabila); b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile); c. toate variantele de mai sus. __D__ 98. Analiza statistica urmareste: a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice; b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu; c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ;

d. toate variantele de mai sus. __C__ 99. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care: a. au o serie de trasaturi esentiale comune; b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. __C__ 100. Colectivitatile statistice pot fi: a. statice; b. dinamice; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. __B__ 101. Unitatile statistice nu pot fi: b. mixte; __A__ 102. Caracteristicile statistice se pot clasifica: a. dupa continut; __D__ 103. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de: a. modul de manifestare; b. gradul de esentialitate; c. natura variatiei caracteristicilor numerice; d. a- b- c ___B_ 104. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc: b. date statistice; __D__ 105. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite: d. scala de raport; _a__A_ 106. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice? a. scala de raport; ___E_ 107. Prelucrarea statistica a datelor presupune: a. sistematizarea lor prin gruparea statistica; b. calculul indicatorilor; c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice; e. a- b- c. __A__ 108. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi: a. unice; __D__ 109. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi: a. observare curenta; b. observare unica; c. observare periodica; d. a- b- c; ___E_ 110. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi: a. stabilirea numarului de grupe; b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare; c. alegerea intervalului de grupare;

e. a- b- c. __D__ 111. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe: a. simple; b. combinate; d. a- b; __C__ 112. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r : c. numarul de grupe; d__D__ 113. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h : d. marimea intervalului de grupare; ___A_ 114. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A: a. amplitudinea de variatie; __A__ 115. Formula lui Sturges este: a. c. __C__ 116. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula: a. c. __D__ 117. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei: d. A = Xmax - Xmin ___D_ 118. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. poligonul frecventelor; c. curba frecventelor; d. toate variantele de mjai sus; __E__ 119. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. diagrame de structura; c. poligonul frecventelor; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ___A_ 120. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este: a. diagrama norului de puncte(corelograma); ___B_ 121. Cu ajutorul formulei , calculam: b. ponderea sau greutatea specifica; c. media aritmetica ponderata; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ___A_ 122. Cu ajutorul formulei , calculam: a. frecventele relative; b. media aritmetica ponderata; c. ponderea sau greutatea specifica; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. e__C__ 123. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului;

c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ___A_ 124. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului; c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. __B__ 125. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului; c. gradul de utilizare a productiei; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. _A__ 126. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui; b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. _D__c_ 127. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene; b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate; c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite; d. toate variantele de mai sus; e. a- c. _c__A_ 128. Cu ajutorul formulei , calculam: a. media aritmetica simpla; b. media armonica; c. media aritmetica ponderata; d. media geometrica; e. nici una din variantele de mai sus. __A__ 129. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile: a. ; b. ; c. ; d. toate variantele de mai sus; e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii. __C__ 130. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:

c. grupare dupa o caracteristica numerica __C__ 131. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este: c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie ___B_ 132. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin: b. sondaje statistice ___C_ 133. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru: a. delimitarea obiectului de observare b. definirea unitatilor de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii. __D__ 134. Recensamantul ca metoda de observare statistica: a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b. are exclusiv un caracter demografic c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent d. se organizeaza cu o anumita periodicitate ___D_ 135. Statistica se ocupa de acele fenomene: a. care se produc la o anumita unitate de observare b. care se produc in mod identic c. exclusiv tehnice d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa e. care au la origine un singur factor de influenta. ___B_ 136. Scala de interval: a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta ___B_ 137. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent: a. anchetele in gospodarii b. rapoartele statistice c. statisticile fiscale d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc. e. recensamintele statistice ____E 138. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: a. serii statistice numerice formate pe variante b. serii statistice formate dupa o variabila alternativa c. serii statistice formate pe intervale egale de variatie d. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie e. orice tip de serie __B__ 139. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:

a. s-au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale b. sirul de valori individuale este omogen c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1] d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale e. s-a utilizat media aritmetica __C__ 140. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu: a. numarul de unitati din colectivitate b. numarul de unitati din ultima grupa c. 100% d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe __C__ 141. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda: a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului ___C_ 142. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala: a. nominala d. de interval b. proportionala e. cardinala c. ordinala __D__ 143. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala: a. ordinala c. de interval b. nominala d. de raport _c__C_ 144. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda: a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative _b_B__ 145. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda: a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie ___C_ 146. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem: a. gruparea pe variante c. gruparea combinata b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative __C_c_ 147. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente: a. histograma c. corelograma b. cronograma d. diagrame de suprafata ___B_ 148. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este: a. corelograma c. cronograma b. histograma d. diagrama de structura __C__ 149. Histograma este: a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice

c. reflecta forma distributiei ___C_ 150. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de: a. mediana d. coeficientul de variatie b. mediala e. modul c. valoarea medie a__A__ 151. Dispersia este invers proportionala cu: a. volumul esantionului c. coeficientul de variatie b. abaterea standard d. coeficientul de asimetrie __A__ 152. Coeficientul de variatie arata: a. de cate ori este mai mare _ fata de c. de cate ori se cuprinde _ in b. cu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa d. cu cat este mai mare _ decat ___B_ 153. Cuartila intai este: a. media aritmetica intre cuartila a doua si a treia c. egala cu valoarea minima a caracteristicii b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia __A__ 154. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia: a. d. b. e. c. __B__ 155. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci a. d. b. e. c. ___D_ 156. Daca notam cu: - media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica relatia de ordine dintre medii este urmatoarea: a. d. b. e. c. __D__ 157. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci: a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal c. seria este de tip platicentica __C__ 158. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este: a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale b. [-1, 0] e. [-3, 3] c. [0, 1] ___D_ 159. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Intensitatea legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie; b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley. c. coeficientul lui Kendall; __C__ 160. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand: a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa; b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica. c. legatura dintre variabile este liniara; ___B_ 161. Determinati ecuatia dreptei de regresie avnd coeficientul unghiurilor (-9) si ordonata la origine 16: a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x c. y = -18 + 16x __B__ 162. Legatura dintre productivitatea muncii si vechimea salariatilor dintr-o firma poate fi redata prin ecuatia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi: a. 22; d. 52,4; b. 3,2; e. nu se poate calcula. c. 32,2; ___A_ 163. Nu este posibila nsumarea termenilor SCR: a. de momente; c. de fluxuri; b. de intervale; d. exprimate n unitati fizice. __B__ 164. Trendul unei SCR se determina prin MSM atunci cnd: a. indicii cu baza n lant sunt apropiati; c. graficul are un punct de minim; b. modificarile absolute cu baza n lant sunt aproximativ egale; d. graficul are un punct de maxim. ___C_ 165. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaza cnd a. fenomenul prezinta o evolutie aproximativ exponentiala; c. variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice; b. indicii de dinamica cu baza mobila reprezint valori apropiate ntre ei; d. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare. reprezinta valori apropiate ntre ei; ajustare. __D__ 166. Recesiunea economica este o fluctuatie: a. sezoniera; c. intamplatoare; b. pe termen lung; d. ciclica. _b_B__ 167. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii: a. factorilor sezonieri; d. tendintele; b. factorilor ce determina fazele de contractie si relaxare a fenomenelor; e. nu exista aceasta componenta. c. factorilor aleatori; _A__a_ 168. Componenta sezoniera a unei serii de timp apare ca rezultat al actiunii: a. fluctuatiilor legate de anotimp, sau similar, n cursul unei zile, saptamni, luni, trimestru;

d. tendintei; b. fluctuatiilor ciclice; e. componenta sezoniera nu exista. c. factorilor aleatori; ___D_ 169. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi fata de cele nregistrate: a. <; d. <, =, >; b. >; e. nu se pot compara. c. =; __E__ 170. Daca intr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor nregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasa, nu este potrivita; d. metoda de ajustare aleasa este optima; b. metoda de ajustare aleasa, este unica; e. metoda de ajustare aleasa este corecta. c. metoda de ajustare aleasa este exacta; _b_B__ 171. Operatiunea de corectare a valorilor Inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste: a. eliminarea valorilor aberante; c. esantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. __A__ 172. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de: a. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizata conform unei legi de tendinta; c. determinarea unui interval de ncredere; b. interpolare; d. determinarea tendintei de evolutie a unui fenomen. _b_B__ 173. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante. a. 6 c. 123 b. 8 d. 4 _b_B__ 174. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este: NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30 Valoarea mediana (Me) va fi de: a. 5 c. 8 b. 7 d. 10 a__A__ 175. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor 5-10 5 10-15 7 15-20 15 20-25 10 25-30 8 Total 45 Valoarea mediana (Me) calculata va fi: a. 18,66 c. 12,6 b. 21,5 d. 16,7 ___C_ 176. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:

Studentul A B C D E F G H I K Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5 Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6 Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de: a. 0,9 c. 0,855 b. 0,75 d. 0,655 ___A_ 177. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel: Candidatul A B C D E F G H Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7 Timp dactilo/min 13 11 12 15 14 9 8 10 Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de: a. -0,71 c. -0,65 b. +0,72 d. +0,82 __B__ 178. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel: Culoarea ochilor Total deschisa inchisa culoarea deschis 17 6 23 parului inchis 9 19 28 Total 26 25 51 Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea: a. 0,722 c. 0,813 b. 0,713 d. 0,912 __C__ 179. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) mil. lei Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa n interval. Determinati: Limita inferioara a clasei a 3-a; Centrul de interval a clasei a 5-a; Marimea intervalului clasei a 4-a

Alegeti varianta: a. 85/110/10 c. 80/130/20 b. 60/90/15 d. 70/120/25 ___B_ 180. Calculati abaterea standard pentru lichiditatea generala a urmatoarelor firme: Firma 1 2 3 4 5 Lichiditatea generala 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45 Alegati varianta corecta: a. 0,1 c. 0,2 b. 0,16 d. 0,21 __A__ 181. Determinati valoarea medie a vnzarilor la export (X) pe baza valorilor obtinute de 6 firme la export: Firma 1 2 3 4 5 6 Valoarea vnzarilor la export (mil. lei) 260 800 450 320 970 825 Alegeti varianta corecta: a. 600 c. 660 b. 450 d. 780 ___C_ 182. Din studiul facut asupra a 20 firme privind numarul clientilor incerti n totalul clientilor unei banci avem urmatoarea distributie: Grupe de firme dupa nr. clientilor incerti Nr. firme 0-10 3 10-20 5 30-30 7 30-40 3 40-50 2 Total 20 Determinati valoarea medie a clientilor incerti : a. 18,2 c. 21,5 b. 20,5 d. 22,8 __B__ 183. Din studiul facut asupra a 20 firme privind numarul clientilor incerti n totalul clientilor unei banci avem urmatoarea distributie: Grupe de firme dupa nr. clientilor incerti Nr. firme 0-10 3 10-20 5 30-30 7 30-40 3 40-50 2 Total 20 Determinati valoarea medie a clientilor incerti :

a. 20 c. 18 b. 22 d. 23 __B__ 184. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date: Compararea salariatilor dupa vechime Nr. salariati 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (Me si Mo): a. 11/9 c. 12/8 b. 10/10 d. 7/14 __C__ 185. Pentru urmatoarea distributie statistica verificati reprezentativitatea vechimii medii a salariatilor unei firme: Grupe de salariati dupa vechime Nr. salariati 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Alegeti varianta corecta: a. 31,25 c. 36,84 b. 35,81 d. 38,81 __B__ 186. Daca cunoastem urmatoarele date: Grupe de salariati dupa vechime Nr. salariati Timpul mediu nelucrat (min) Dispersiile timpului nelucrat I 20 30 81 II 90 45 256 III 40 55 121 Determinati coeficientul de nederminatie (K2) pentru acesti salariati din urmatoarele variante: a. 57 c. 121

b. 77 d. 43 __B_b_ 187. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa n interval. Determinati: Amplitudinea variatiei nr. de firme; Marimea intervalului de grupare (h); Marimea constantei (a) valoarea variabilei cu frecventa maxima. Alegeti varianta corecta: a. 12/11/90 c. 10/15/80 b. 12/20/90 d. 12/20/70 __B__ 188. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste: 1) cartograma 3) cartodiagrama 2) corelograma 4) cronograma Alegeti una din combinatiile: a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4 b. 1, 3 _b__B_ 189. Elementele unui grafic sunt: 1) titlul 4) scara de reprezentare 2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis 3) reteaua Alegeti una din variantele: a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5) b. (1, 2, 3, 4, 5); ____A 190. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: 1. serii statistice numerice formate pe variante 2. serii statistice formate dupa o regula alternativa 3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie 4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie 5. orice tip de serie Alegeti una din combinatiile: a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5) b. (1, 2, 4); __A__ 191. Evolutia n timp a unei SCR nu este explicata de o serie: a. de timp; __C__ 192. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca: c. sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen; _B___ 193. In perioada de vara creste nivelul de ocupare al lucrurilor n hoteluri, aceasta reprezinta o evolutie: b. sezoniera;

__C__ 194. Recesiunea economica este o fluctuatie: c. ciclica; ___B_ 195. Indicii sunt inclusi n categoria: b. marimilor relative; _C__c_ 196. Nu reprezinta o conditie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de: c. complexitate al factorilor; __D__ 197. Indicele nu se obtine cand raportam: d. o parte a colectivitatii la total. ____ 198. In colectivitati eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. nsumarea directa sub forma de agregat; c. separarea colectivitatii n grupe mai omogene; b. comasurator sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. _C___ 199. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cnd: c. variabilele folosite sunt cantitative; __A__ 200. Calculul indicilor sintetici, cnd avem indicii individuali si valorile n perioada de baza, se face sub forma de: a. medie aritmetica; __A_A_ 201. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. suma a indicilor individuali; __A__ 202. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ: a. productia marfa; _b__B_ 203. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii: b. productia de bunuri materiale; __A__ 204. Daca avem indicii individuali si valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a doua medii; c. media aritmetica ponderata a indicilor individuali; b. medie armonica ponderata a indicilor individuali; d. medie geometrica. ___B_ 205. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de baza, sunt indici: a. Fischer; d. Paasche; b. Laspeyres; e. toti. c. Edgeworth; ___C_ 206. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici: a. Fischer; d. Dobrisch; b. Laspeyres; e. nici unul. c. Paasche; ___D_ 207. Daca intr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor nregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasa, este unica; d. metoda de ajustare aleasa este corecta; b. metoda de ajustare aleasa, nu este potrivit ; e. metoda de ajustare aleasa este optima. potrivita;

c. metoda de ajustare aleasa este exacta; __D__ 208. Operatiunea de corectare a valorilor nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste: a. eliminarea valorilor aberante; c. esantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. __C__ 209. In analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii n lant: a. exagereaza influenta factorului calitativ; c. este mai corecta, pentru ca izoleaza numai factorul calitativ la nivelul perioadei de baza; b. este mai corecta, permitnd explicarea mai veridica a cauzelor ce conditioneaza variatia variatiei complexe; d. exagereaza influenta factorului cantitativ. ___D_ 210. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt: a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi medii; b) extrapolarea; c) analiza sezonalitatii; d) determinarea trendului; e) indicii cu baza n lant. Alegeti combinatia corecta: a. (a, b, c, d); c. (a,e); b. (b, d, e); d. (a, b, d, e). __B__ 211. Valorile individuale ale SCR depind de: a) factori esentiali cu actiune sistematica; b) factori aleatori; c) factori demografici; d) variatii sezoniere; e) politica economico-sociala; f) oscilatii ciclice. Alegeti combinatia corecta: a. (a, b, d, f); c. (c, d, e); b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f). __C__ 212. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urm_toarele metode mecanice: 1. metoda grafica; 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alegeti varianta corecta a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6);

_b__B_ 213. Intr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente: 1. variatii sezoniere; 2. variatii periodice; 3. oscilatii economice; 4. oscilatii periodice ciclice; 5. variatii accidentale; 6. variatii financiare. Alegeti varianta corecta: a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6) b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6) __A__ 214. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumeram: 1. indicatorul de nivel; 2. modificarea absoluta; 3. indicatorii de structura; 4. ritmul sporului; 5. indicatorl de volum. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5); b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4). ___B_ 215. Indicatorii relativi ai SCR sunt: 1. indicatorii de pozitie; 2. indicele de dinamica; 3. ritmul mediu de dinamica; 4. modificarea medie absoluta; 5. ritmul de modificare relativa absoluta a 1% din ritmul de crestere. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4); b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6) __B_b_ 216. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologica simpla; 3. modificarea absoluta medie; 4. ritmul mediu de dinamica; 5. indicele mediu de dinamica; 6. indicatorul mediu de volum. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). __C__ 217. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaza cnd: a. fenomenul prezinta o evolutie aproximativ exponentiala; d. indici de dinamica cu baza mobila prezinta valori apropiate ntre ele; b. fenomenul evolueaza sub forma unei progresii aritmetice;

e. nu se pot aplica metode analitice de ajustare. c. variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice; _d__D_ 218. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii: a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determina fazele de contractie si relaxare a fenomenelor; b. factorilor aleatori; e. nu exista aceasta componenta. c. tendintelor economice; __A_a_ 219. Componenta sezoniera a unui SCR apare ca rezultat al actiunii: a. fluctuatiile legate de anotimp, sau de trimestru, luna, saptamana; c. variatiilor repetate sistematic; b. fluctuatiile ciclice; d. compomenta sezoniera nu exista. __C__ 220. Trendul unui SCR se determina prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cnd: 1. modificarile absoluta cu baza n lant sunt aproximativ egale; 2.modificarile indicilor de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezinta un punct de maxim; 4.sirul termenilor SCR prezinta n evolutie o progresie geometrica. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); C__C__ 221. Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca: a. medie geometrica, indiferent de indicii de dinamica cu baza mobila; d. medie armonica a indicilor de dinamica cu baza mobila; b. medie geometrica, numai daca indicii de dinamica cu baza fixa au valori apropiate; e. medie aritmetica a indicilor de dinamica cu baza mobila; c. medie geometrica, numai daca indicii de dinamica cu baza mobila au valori apropiate; ___D_ 222. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de: 1.interpolare a termenilor unei SCR; 2. determinare a tendintei de evolutie a seriei SCR; 3. stabilirea unor termeni viitori situati n afara orizontului de analiza; 4. determinarea unui interval de ncredere pe baza unui model de analiza; 5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiza pe baza unui model de analiza si introducerea variabilei timp. Alegeti varianta corecta: a. (1, 5); d. (3, 5);

b. (2, 3); e. (1, 2). c. (3, 4); __C__ 223. Metoda restului nedescompus pentru a masura influentele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua n considerare: a. ponderile perioadei curente ale factorului calitativ; d. ponderile perioadei de baza ale factorului calitativ; b. ponderile perioadei de baza ale factorului cantitativ; e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ; c. ponderile perioadei de baza indiferent de natura calitativa sau cantitativa a factorului izolat; ___D_ 224. Evolutia n timp a unei SCR nu este explicata de o serie: a. de timp; c. de distributie de frecventa; b. cronologica; d. dinamica. _C___ 225. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca: a. unitatea de masura a valorilor SCR este aceeasi; c. sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen; b. datele provin din aceeasi sursa; d. se obtin prin aceleasi metodologii de calcul. __B_b_ 226. Indicii sunt inclusi n categoria: a. indicatorilor variatiei; d. indicatorilor asimetriei; b. marimilor relative; e. indicatorilor tendintei centrale. c. marimilor medii; __A__ 227. In colectivitati eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. Insumarea directa sub forma de agregat; c. separarea colectivitatii n grupe mai omogene; b. comasurator sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. __A__ 228. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cnd: a. valorile individuale nu sunt nsumabile direct; c. variabilele folosite sunt cantitative; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. __A__ 229. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se face sub forma de: a. medie aritmetica; c. medie geometrica; b. medie armonica; d. raport a doua medii. __A__ 230. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. suma a indicilor individuali; c. raport a doua medii;

b. medie a indicilor individuali; d. media armonica a indicilor individuali. __C__ 231. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ: a. productia marfa; c. preturile produselor fabricate b. numarul mijloacelor fixe; d. numarul muncitorilor. __B__ 232. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. productia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. _B___ 233. Daca avem indicii individuali si valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a doua medii; c. media aritmetica ponderata a indicilor individuali; b. medie armonica ponderata a indicilor individuali; d. medie geometrica. ___ B_ 234. Operatiunea de corectare a valorilor nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste: a. eliminarea valorilor aberante; c. esantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. Completion Complete each sentence or statement. 235. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori diferite de la o unitate la alta se numeste.....CARACTERISTICA..............statistica. 236. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste ......OBSERVARE............... statistica. 237. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la ......DREAPTA............ . 238. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie .SIMETRICA............ . 239. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste .FRECVENTA......... . 240. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul ...CRONOGRAMEI.............................. . 241. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de ..STRUCTURA..................... . 242. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a ...........DISPERSIEI......... . 243. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea ..MAXIMA...........si valoarea ..MINIMA.......din seria studiata. 244. Regresia ne arata cum o variabila este .DEPENTENTA......................de alta variabila. 245. Corelatia arata gradul in care o variabila este DEPENDENTA............... de alta

variabila. 246. Daca r 1 xy _ &plusmn; , atunci legatura dintre cele doua variabile este ...DE REGRESIE.... PUTERNICA....... . 247. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul .INTREGII....COLECTIVITATII.... ......... . Matching a. b. c. __B__ 248. Care este formula mediei armonice? __C__ 249. Care este formula mediei geometrice? __A__ 250. Care este formula mediei patratice?

Statistica 2 Numeric Response 1. Se cunosc urmatoarele date: (148/100) Valoarea productiei mil. lei Procentul modificarii preturilor (%) Produse V0 V1 A 120 189 +20 B 88 164 +10 Calculati dinamica modificarii relative pe seama modificarii volumului fizic al productiei ( in %) si modificarea absoluta corespunzatoare ( in mil. lei). Pentru raspuns tastati o valoare numerica intreaga (fara zecimale - rotunjita obisnuit). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca: Gruparea salariatilor dupa vechimea in munca (30-35/17,5) Numarul salariatilor 0-5 3 5-10 5 10-15 9

15-20 15 20-25 9 25-30 5 peste 30 3 TOTAL Calculati: - limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniuta ""); - media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimala separata prin virgula de partea intreaga). 3. O banca studiaza clientii incerti din firme cu care lucreaza, studiu din care s-a realizat urmatoarea distributie statistica: Grupe de firme dupa (35) nr. clientilor incerti Nr. firme 0-10 2 10-20 5 20-30 7 30-40 11 40-50 15 Total 40 Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzatoare. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 4. in urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 50 de firme s-au obtinut urmatoarele date: Grupe de firme dupa productivitatea muncii (14) Nr. firme 0-4 20 4-8 13 8-12 10 12-16 5 16-20 2 Total 50 Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvata. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER.

5. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date: Gruparea salariatilor (10/8/10/12) dupa vechime Nr. salariati 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (cuantilele pentru care K = 2 si K = 4). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati tinut cont de aceste indrumari dati ENTER. 6. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date: Compararea salariatilor (10/10) dupa vechime Nr. salariati 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie Me si D5. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 7. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 (80/130/20/80-100) 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati: -Limita inferioara a clasei a 3-a; -Centrul de interval a clasei a 5-a; -Marimea intervalului clasei a 4-a; -Clasa cu frecventa absoluta cea mai mare. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Limitele intervalului separate prin liniuta "". 8. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 (90/13/60/95) 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: -Centrul intervalului pentru clasa a 3-a; -Frecventa relativa (%) a primei clase; -Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei; -Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 9. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 (40/35/24/10/2/110/28/5) 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: -Frecventele absolute cumulate descrescator; -Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ; -Frecventele relative procentuale (%) a claselor a II-a si a V-a. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte

semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 10. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 (5 /16/30/38/40/90/13/20) 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: -Frecventele absolute cumulate crescator; -Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ; -Frecventele relative procentuale (%) a claselor a I-a si a IV-a. 11. Pentru seria statistica simpla data: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati: -valoarea mediei aritmetice (X ); (19/17) -valoarea medianei (Me); Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 12. Calculati pentru o serie statistica simpla: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetica (X ) si mediana (Me). (33/20) Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 13. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 (5,72/5,82/5,88) 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calculati: -valoarea mediei aritmetice (X ); -valoarea medianei (Me); -valoarea modala (Mo). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati

ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de intreg prin virgula si rotunjite la a doua zecimala). 14. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme (4,75/5,82/6,73/5,88) 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calculati: - cuartilele (Q1, Q2, Q3); - valoarea modala (Mo). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de intreg prin virgula si rotunjite la a doua zecimala). 15. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 (5,88/3,22/5,82,8,56) 9-11 3 Total 50 Determinati: - valoarea modala (Mo); - decilele (D1, D5, D9) Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de intreg prin virgula si rotunjite la a doua zecimala). 16. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariati 5-10 5 10-15 7 15-20 15 (18,5/18,7/18,1)

20-25 10 25-30 8 Total 45 Determinati: - valoarea vechimii medii (X ); - valoarea mediana a vechimii (Me); - valoarea modala a vechimii (Mo). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu o zecimala (separate de intreg prin virgula si rotunjite normal la prima zecimala) ce se vor separa cu semnul liniuta "". 17. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariati 5-10 5 10-15 7 15-20 15 (19/6/3) 20-25 10 25-30 8 Total 45 Determinati: -valoarea vechimii medii (X ); -valoarea abaterii standard (); -coeficientul de variatie (v). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 18. Pentru un sondaj de 10% aleator si nerepetat asupra capacitatii de cazare dintr-o zona montana, care se prezinta astfel: Gruparea unitatilor turistice dupa capacitatea de cazare Nr. unitati turistice 20-30 5 30-40 14 (55/28) 40-50 18 50-60 30 60-70 15 70-80 12

80-90 6 Total 100 Determinati: -capacitatea medie de cazare (X ); -verificati omogenitatea seriei; Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 19. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada 2000-2004: Anii 2000 2001 2002 2003 2004 (2229/49/1,02/2) Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246 Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza aceasta SCR ( y,, I,R ), a caror valori au fost : Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. Obs. Pentru I se va trece valoarea numerica cu doua zecimale separate de intreg prin virgula si rotunjite normal la a doua zecimala. 20. Se cunosc urmatoarele date privind emisiile radio (mii ore program): Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numar emisii radio 50 60 63 72 79 (10/13/22/29/120/105/114/110) Calculati : - modificarea absoluta cu baza fixa (t/1) a acestei SCR ; - indicele de dinamica cu baza mobila (It/t-1) a acestei SCR. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati ordinea cerintelor. Daca ati cont de aceste indrumari dati ENTER. 21. O firma a inregistrat in semestrul I al anului 2004, urmatoarele stocuri de marfuri: DATA 05.01.04 31.01.04 28.02.04 10.04.04 30.05.04 01.07.04 STOC (150) (kg) 120 210 185 110 160 80 Sa de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a carui valoare a fost de; cr y =? Tastati raspunsul o valoare intreaga (se aproximeaza dupa regula generala). 22. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) intr-o localitate, a cunoscut

urmatoarea evolutie: Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Consumul 205 219 230 240 246 (228/10/105/5) Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza seria SCR data: . Tastati raspunsul ca valoare numerica intreaga separate prin semnul / (se aproximeaza dupa regula generala).