Sunteți pe pagina 1din 45

econometrie management

MULTIPLE CHOICE 1. Rolul moderatorului in cazul metodei Brainstorming nu consta in : a. b. c. d. e.

stimularea creativitatii membrilor grupului crearea unei atmosfere deschise lipsite de inhibitii stoparea peroratilor inutile colectarea ideilor ce pot oferi solutii la problema discutata utilizarea listelor verificatoare

ANS: E 2.

etoda Brainstorming este o metoda :


a. ce are la baza ideea de sistem b. de gandire colectiva pentru a gasi solutii de perspectiva la problemele ce apar in

activitatea curenta
c. ce presupune deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate d. ce utilizeaza arbori de pertinenta e. ce utilizeaza liste verificatoare ANS: B !. Activitatea de previziune incepe prin : a. b. c. d. e.

invitarea de e"perti in domeniu stabilirea intervalului intercuartila realizarea de cercetari# documentare si culegere de date realizarea de anchete iterative organizarea de deplasari la firme din domeniu

ANS: $ %. &n cadrul metodei 'elphi se reunesc : a. b. c. d. e.

mai multe metode cantitative de previziune valorile organizatiei analizele diagnostic intervalele cuartile e"perti # specialisti cu multa e"perienta# cercetatori

ANS: E (. Etapa sintezei din cadrul metodei analizei si sintezei consta in:

a. descompunerea fenomenelor si proceselor economice in parti componente

b. generalizarea aspectelor particulare # analitice# simple in aspecte agregate #

comple"e
c. documentare si culegere a datelor d. evaluarea fiecarui factor care influenteaza partile componente ale fenomenelor sau

ale proceselor
e. analiza mediului e"tern si intern ANS: B ). $are din urmatoarele nu este o metoda de analiza a mediului e"tern si intern care poate fi

utilizata in cadrul metodei analizei si sintezei


a. b. c. d. e.

analiza diagnostic analiza S*+, analiza S,Emetoda de previziune 'E.-/& modelul celor cinci forte al lui ichael -+R,ER

ANS: ' 0. a. b. c. d. e.

etoda interpretarii sistemice are la baza : ideea de sistem conceptele de analiza si sinteza documentarea si culegerea datelor navigarea pe internet modelul celor cinci forte al lui ichael -+R,ER

ANS: A 1. 2n sistem este compus din: a. b. c. d. e.

intervale intercuartila un grup de e"perti subsisteme intre care e"ista relatii de interconditonare metoda 'E.-/& metoda 3 mainilor mature4

ANS: $ 5. ,endinta integratoare a analizei sistemelor comple"e este specifica metodei de previziune: a. b. c. d. e.

'E.-/& interpretarii sistemice marilor tururi mainilor mature listelor verificatoare

ANS: B 16. -racticarea cu suplete a analizei sistemelor comple"e se refera la :

a. b. c. d. e.

neutilizarea de practici rigide si de proceduri stricte orientarea spre problemele cheie ale organizatiei organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate utilizarea analizei S*+, utilizarea analizei diagnostic

ANS: A 11. Adoptarea unei organizari deschise # participative este specifica metodei : a. b. c. d. e.

Electre regresiei interpretarii sistemice trendului grafice

ANS: $ 12. a. b. c. d. e.

etoda marilor tururi : are la baza ideea de sistem presupune organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate presupune parcurgerea etapelor de analiza si sinteza se bazeaza pe o serie de date ordonate crescator consta in reunirea unui grup de e"perti in domeniul studiat

ANS: B 1!. a. b. c. d. e.

etoda 3mainilor mature4 consta in : analiza sistemelor comple"e organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate parcurgerea etapelor de analiza si sinteza anchete iterative culegerea informatiilor de la firme de specialitate si de la consultanti

ANS: E 1%. a. b. c. d. e.

etoda de previziune a listelor verificatoare : este o varianta a metodei 3 mainilor mature4 presupune parcurgerea etapelor analizei si sintezei are la baza analiza sistemelor comple"e implica intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate consta in organizarea de dezbateri a unor echipe de lucru pentru a se gasi solutii de perspectiva

ANS: ' 1(. &n cadrul metodei listelor verificatoare are loc identificarea factorilor care se opun rezolvarii

problemei.Acesti factori nu pot fi:

a. b. c. d. e.

bariere politice bariere economice bariere legislative bariere ale furnizorilor bariere ale metodei S*+,

ANS: E 1).

etoda analogiilor se bazeaza pe:


a. studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr7o

perioada anterioara#intr7o amploare diferita#intr7o societate diferita#in conditiile unei tehnologii diferite#dar care au trasaturi comune esentiale cu procesul sau fenomenul economic de previzionat
b. intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate care sunt

cercetate comparativ
c. reunirea unui grup de e"perti in vederea rezolvarii unor probleme d. tendinta integratoare a sistemelor comple"e e. organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate ANS: A 10.

etoda scenariilor consta in:


a. studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr7o

perioada anterioara
b. observarea prezentului si stabilirea mai multor alternative in care procesele sau

fenomenele economice pot evoluain viitor#denumite scenarii


c. reunirea unui grup de e"perti in vederea rezolvarii unor probleme d. intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate e. analiza mediului intern si e"tern ANS: B 11. a. b. c. d. e.

edoda scenariilor implica: munca individuala apelare la consultanti e"terni munca in echipa utilizarea metodei mediei mobile utilizarea functiei e"ponentiale

ANS: $ 15. Scenariile trebuie sa : a. b. c. d.

fie pur optimiste fie pur pesimiste considere numai aspectele favorabile considere numai aspectele nefavorabile

e. fie elastice si plauzibile ANS: E 26. +biectivul metodei 8ocurilor este: a. de a identifica deciziile optime in conditii de incertitudine si interdependenta b. de a intocmi scenarii privind evolutia proceselor si feneomenelor economice c. de a identifica fenomene economice similare care au avut loc intr7o perioada

anterioara d. de a intocmi liste cu zonele geografice in care se va studia fenomenul e. de a identifica factorii care se opun rezolvarii problemei
ANS: A 21. $are din urmatoarele metode de previziune se bazeaza pe logica si matematici aplicate in

economie
a. b. c. d. e.

metoda Brainstorming metoda 8ocurilor metoda analogiilor metoda listelor verificatoare analiza S*+,

ANS: B 22. 'ilema prizonierilor este modelul renumit al metodei: a. b. c. d. e.

'elphi analogiilor listelor verificatoare Brainstorming 8ocurilor

ANS: E 2!. 'ecizia optima a fiecarui 8ucator#in cadrul metodei 8ocurilor depinde de: a. b. c. d. e.

solutia propusa de consultanti e"terni reactia celorlalti 8ucatori devalorizarea monedei nationale intocmirea de liste privind diferite aspecte ale problemei analizate organizarea mai multor deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate

ANS: B 2%. Evaluarea si determinarea variantei optime de previziune#in cazul metodei arborilor de

pertinenta se realizeaza prin:


a. tehnica mediei mobile b. e"trapolare c. tehnica coeficientilor de importanta

d. analiza sezonalitatii e. utilizarea functiei e"ponentiale ANS: $ 2(. a. b. c. d. e.

etoda scorurilor este utilizata in cadrul metodei de previziune: 'elphi listelor verificatoare marilor tururi arborilor de pertinenta analogiilor

ANS: ' 2). $are din urmatoarele nu este o metoda calitativa de previziune: a. b. c. d. e.

metoda listelor verificatoare metoda 'elphi metoda scenariilor metoda 8ocurilor metoda mediei mobile

ANS: E 20. $are din urmatoarele este o metoda cantitativa de previziune: a. b. c. d. e.

'elphi analogiilor trendului listelor verificatoare 8ocurilor

ANS: $ 21. $u care din urmatoarele relatii se poate determina eroarea medie:

unde:

Yt datele observate Ft valorile previzionate n numarul de perioade de previziune

a. b. c. d. e.

Etm = Yt Ft Etm = Yt + Ft Etm = :Yt Ft 9 n

Etm = :Yt Ft 9
Etm =

:Y

Ft 9

ANS: E 25. $u care din urmatoarele relatii se poate determina eroarea medie absoluta:

unde:

Yt datele observate Ft valorile previzionate n numarul de perioade de previziune

a. b. c. d. e.

Etm =
Etm

n = Yt + Ft

Ft

Etm = :Yt Ft 9 n

Etm = :Yt Ft 9
Etm =

:Y

Ft 9

ANS: A !6. $are din urmatoarele relatii reprezinta eroarea medie patrata:

unde:

Yt datele observate Ft valorile previzionate n numarul de perioade de previziune


t

a. b. c. d. e.

(Y MSE =

Ft )

n Y Ft MSE = t n MSE = Yt + Ft
MSE = Yt + F t
MSE = n

( Yt + Ft ) 2

ANS: A !1. $u cat orizontul de prognoza este mai mare cu atat prognoza este mai: a. b. c. d.

precisa e"acta incerta detaliata

e. conforma cu realitatea ANS: $ !2. Aria de cuprindere a prognozelor nu poate fi: a. b. c. d. e.

la nivelul economiei nationale la nivelul ramurilor economice la nivel mondial la nivelul agentului economic la nivel 'elphi

ANS: E !!. $are din urmatoarele nu se numara printre obiectivele prognozelor: a. b. c. d. e.

sa ilustreze tenditele evolutiei fenomenelor si proceselor sa aprecieze probabilitatea de realizare a evenimentelor in functie de conditii sa identifice alternativele de dezvoltare si sa evidentieze varianta optima sa prevada cu certitudine viitorul sa ofere optiuni de corectie a erorilor

ANS: ' !%. +rizontul de timp al planurilor este de regula: a. b. c. d. e.

cuprins intre o luna si cinci ani de zece ani de cincisprezece ani de o zi de o saptamana

ANS: A !(. $are din urmatoarele nu este principiu de rationalitate si coerenta al activitatilor previzionale: a. limitarea incertitudinii si a riscului la ma"imum posibil b. stabilirea unui orizont de timp rezonabil c. evaluarea costului dezvoltarii prin cuantificarea permanenta a raportului

cost;eficenta
d. aplicarea metodei anchetei iterative e. fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei ANS: ' !). -rogramul este un instrument previzional: a. b. c. d. e.

cu un orizont de timp de 1671( ani utilizat in cadrul metodei 'elphi foarte detaliat utilizat cand nu e"ista date disponibile din trecut utilizat cand e"ista date disponibile din trecut

ANS: $ !0.

etodele si tehnicile cantitative de previziune sunt preferate cand:


a. nu e"ista date din trecut b. e"ista date cu privire la trecut si relatia dintre variabile se asteapta sa ramana

neschimbata in viitor
c. nu sunt disponibile date din trecut si relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se

modifice in viitor
d. relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se modifice in viitor e. e"ista date din trecut dar se asteapta ca relatiile dintre variabile sa se modifice in

viitor
ANS: B !1.

etodele si tehnicile calitative de previziune sunt preferate cand:


a. nu e"ista date din trecut b. e"ista date cu privire la trecut si relatia dintre variabile se asteapta sa ramana

neschimbata in viitor
c. nu sunt disponibile date din trecut si relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se

modifice in viitor
d. relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se modifice in viitor e. e"ista date din trecut dar se asteapta ca relatiile dintre variabile sa se modifice in

viitor
ANS: $ !5.

etodele calitative de previziune se bazeaza pe:


a. b. c. d. e.

metode si tehnici logice si e"acte bugetele anuale mediana valorilor seriei de timp intuitia#e"perienta si flerul specialistului programarea lineara

ANS: ' %6. a. b. c. d. e.

etodele cantitative de previziune se bazeaza pe: metode si tehnici logice si e"acte bugetele anuale mediana valorilor seriei de timp intuitia#e"perienta si flerul specialistului programarea lineara

ANS: A %1.

+portunitatea:

a. este etapa in procesul managementului strategic b. este o sansa de a realiza ceva la momentul potrivit adecvat situatiei si reprezinta un

cadru favorabil actiunilor


c. este sinonima cu hazardul sau intamplarea d. este data de produsul intre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a

acestuia
e. este data de costurile esecurilor ANS: B %2. Amplitudinea riscului se estimeaza prin referire la: a. b. c. d. e.

oportunitati previziunea oportunitatilor costuri metoda de previziune 'elphi utilizarea resurselor e"istente

ANS: $ %!. &n previziunea oportunitatilor este necesara organizarea ideilor in tabele care trebuie sa

cuprinda:
a. b. c. d. e.

beneficiul care poate fi obtinut costurile probabilitatea de aparitie a oportunitatilor orizontul de timp toate cele de mai sus

ANS: E %%. +portunitatea este inversul: a. b. c. d. e.

toate cele de mai sus costului deciziilor strategice beneficiului riscului

ANS: E %(. $are din urmatoarele este un pas de lucru in previziunea oportunitatilor: a. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor b. c. d. e.

e"istente elaborarea scenariilor formularea strategiei metoda 'elphi pregatirea scenariilor

ANS: A

%). Riscurile se prolifereaza: a. b. c. d. e.

din 2 in 2 ani mai usor decat oportunitatile invers proportional cu orizontul de timp fara costuri cu o probabilitate egala cu 1

ANS: B %0. 'ecizia manageriala pe baza arborilor de pertinenta: a. b. c. d. e.

trebuie insotita de o analiza a costurilor de oportunitate trebuie insotita de metoda scenariilor se bazeaza pe studiul seriilor de timp este o metoda cantitativa de prognoza indica probabilitatea de aparitie a riscului

ANS: A %1. -e nivelul <64 al unui arbore de pertinenta vertical cu % nivele# de regula se afla: a. b. c. d. e.

probabilitatea riscului coeficientii de importanta atasati resurselor obiectivul principal amplitudinea riscului orizontul de timp

ANS: $ %5. Arborele de pertinenta vertical cel mai des utilizat contine: a. b. c. d. e.

cinci scenarii patru nivele un tabel cu patru coloane diverse valori ale amplitudinii riscului coeficientii de importanta calculati prin produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a acestuia

ANS: B (6. -rincipalele componente ale unui arbore de pertinenta vertical nu sunt reprezentate de: a. b. c. d. e.

obiectivul principal amplitudinea riscului obiectivele secundare mi8loacele de realizare resursele

ANS: B (1. $are din urmatoarele nu poate fi componenta a seriilor de timp:

a. b. c. d. e.

trendul componenta ciclica componenta sezoniera toate cele de mai sus coeficientul de importanta

ANS: E (2. Agregarea componentelor unei serii de timp conform relatiei

,=$=S=E>? se face: Semnificatia simbolurilor este urmatoarea: , @ trendul $ @ factorul ciclic S @ factorul sezonier E @eroarea ? @ valoarea previzionata
a. b. c. d. e.

prin multiplicare prin aditie prin metoda scorurilor cu a8utorul coeficientilor de importanta cu functii de regresie

ANS: B (!. Agregarea componentelor unei serii de timp conform relatiei

,"$"S"E>? se face: Semnificatia simbolurilor este urmatoarea: , @ trendul $ @ factorul ciclic S @ factorul sezonier E @eroarea ? @ valoarea previzionata
a. b. c. d. e.

prin multiplicare prin aditie prin aditie cu a8utorul coeficientilor de importanta cu functii de regresie

ANS: A (%.

etoda e"trapolarii se utilizeaza in:


a. cadrul metodei <marilor tururi4 b. cadrul metodei interpretarii sistemice c. previzionarea fenomenelor care isi mentin ritmul si directia de dezvoltare pe o

perioada mai lunga de timp

d. aprecierea tehnicilor utilizate de 8ucatori in metoda 8ocurilor e. calculul coeficientilor de importanta in metoda arborilor de pertinenta ANS: $ ((. $ea mai renumita functie de productie este functia: a. b. c. d. e.

Aompertz logistica e"ponentiala 'elphi $obb7'ouglas

ANS: E (). &n formula functiei de productie $obb7'ouglas rezultatul activitatii de productie depinde de

urmatorii factori:
a. b. c. d. e.

capitalul si managementul capitalul si forta de munca pamantul si forta de munca managementul si forta de munca pamantul si fondurile fi"e productive

ANS: B (0. ?unctia de productie $obb7'ouglas este data de relatia:

unde: B @ rezultatul productiei A @ factor de proportionalitate . @ numarul personalului $ @ mi8loace fi"e in functiune C# D @ e"ponenti ce indica elasticitatea lui B in raport cu . si $
a. b. c. d. e.

B > A E.EC B > AE$EC B > AE.ED B > .E$ Q = A L C

ANS: E (1. ?unctia $obb7'ouglas care considera influenta progresului tehnic este data de relatia:

unde: B @ rezultatul productiei A @ factor de proportionalitate . @ numarul personalului $ @ mi8loace fi"e in functiune C# D @ e"ponenti ce indica elasticitatea lui B in raport cu . si $

t @ ritmul mediu anual de crestere al lui B sub influenta progresului tehnnic.


a. b. c. d. e.

Q = Ae t Q = A L Q = C Q = A L C e t Q = e t

ANS: ' (5. $are dintre functiile managementului definite de /enri ?aFol :151)9 nu se refera la actiuni de prefigurare a viitorului : a. b. c. d. e. prevedere :planificare9 organizare coordonare comanda :antrenare9 control

ANS: ' )6. $are este rolul previziunii in managementul organizatieiG a. b. c. d. e. sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor sa specializeze personalul sa e"tinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor

ANS: A )1. $are sunt instrumentele de previziune in activitatea managerialaG a. b. c. d. e. prognoza programarea# planificarea si bugetarea prognoza# programarea# planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: $ )2. $are dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este e"primat eronat G a. b. c. d. e. stabilirea unui orizont de timp rezonabil limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost;eficienta fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu7cadru general

ANS: B )!. $are dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica managerialaG

a. rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunile b. previziunile trebuie sa apro"imeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc c. nu intotdeauna previziunile conduc la actiune#dar au un rol important in decizii d. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc e. se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica ANS: E )%. Stiinta viitorului sau futurologia nu are in aria de activitate : a. b. c. d. e. cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamantului studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio7culturale previziunea dezvoltarii economice pe termen mediu previziunea dezvoltarii economice pe termen scurt estimarea variabilelor organizatiilor in perioadele viitoare

ANS: E )(. Elementele componente ale previziunilor sunt : a. b. c. d. e. activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea

orizontul previziunii natura informatiilor gradul de incredere toate cele de mai sus nici unul dintre cele de mai sus

ANS: ' )). $are din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea oportunitatilor G a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor e"istente sau prin modificarea acestora intr7o maniera rezonabila c. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare d. organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare e. e"cluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile ANS: E )0. Riscul in previziune reprezinta : a. b. c. d. e. calculul probabilitatii de aparitie a riscului calculul amplitudinii riscului eroarea de a nu include un element de risc calculul riscului de neincasare a banilor produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului

ANS: E )1. .a baza deciziilor strategice se afla : a. controlul mediului intern

b. c. d. e.

controlul mediului e"tern apropiat controlul mediului e"tern indepartat previziunea# care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice controlul presiunilor salariatilor

ANS: ' )5. $are din urmatoarele surse de date nu pot fi utilizate in previziune G a. b. c. d. e. publicatii oficiale guvernamentale anuarul statistic al Romaniei reviste de specialitate informatii obtinute din conversatii internet

ANS: ' 06. &nformatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa: a. b. c. d. e. reviste de specialitate carti din biblioteca istoricul organizatiei site7uri de specialitate din surse 3on7line4 publicatii oficiale

ANS: ' 01. etoda analizei si sintezei nu cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care e"ista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate# comple"e ANS: $ 02. $are dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemiceG a. b. c. d. e. orientarea catre problemele cheie# strategice ale organizatiei adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor comple"e tendinta integratoare a analizei fenomenelor comple"e utilizarea unor proceduri rigide# urmate cu strictete viziunea sistemica

ANS: ' 0!. -rincipalul dezavanta8 al metodei H marilor tururi I este: a. b. c. d. subiectivismul schimbul de e"perienta deplasarea la diferite surse de informatii observarea diferentelor intre organizatii

e. colectarea informatiilor ANS: A 0%. -rincipalul dezavanta8 al metodei 3mainilor mature4 este: a. b. c. d. e. costul ridicat pentru plata consultantilor alegerea consultantilor selectarea sfaturilor primate de la consultanti comunicarea problematicii organizatiei consultantilor stabilirea e"perientei consultantilor

ANS: A 0(. $are este principalul avanta8 specific metodei 'elphi G a. b. c. d. e. utilizeaza e"perti cu calitati profesionale diferite consta in reunirea unui grup de e"perti avand cunostinte vaste in domeniul studiat consta in sesiuni de discutii conduse de organizator consta in discutii pana la atingerea consensului utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator

ANS: ' 0). &n scopul atingerii consensului in aplicarea metodei 'elphi se utilizeaza: a. b. c. d. e. media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata media artimetica si mediana mediana si cuartilele siruri de numere intervale de incredere

ANS: $ 00. etoda 3Brainstorming4 nu se caracterizeaza prin : a. este o metoda de gandire colectiva b. este o metoda a dezbaterilor euristice c. este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat d. este o metoda care stimuleaza e"punerea de idei intr7un climat de colegialitate si de apreciere reciproca e. presupune iteratii si timp de refle"ie necesar e"pertilor ANS: E 01. etoda listelor verificatoare nu cuprinde : a. intocmirea listei cu zonele geografice in car b. analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema in studiu c. analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista d. naliza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu e. identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat ANS: $ 05. etoda analogiilor consta in:

a. culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu b. identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema in studiu c. previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similare d. corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate e. toti pasii de lucru mentionati mai sus ANS: E 16. $are dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor G a. b. c. d. e. numarul scenariilor nu este limitat sa fie elastice si plauzibile sa fie pur optimiste sau pur pesimiste sa fie stimulative si provocatoare sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

ANS: $ 11. Scenariile au# de regula# forma : a. b. c. d. e. tabelara grafica de chestionar descriptiva# ca un te"t scris standard

ANS: ' 12. $are din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor G a. b. c. d. e. analiza mediului pregatirea scenariului formularea strategiei toate cele de mai sus nici una din cele de mai sus

ANS: ' 1!. $are dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor G a. b. c. d. e. selectarea vectorilor schimbarii si proiectarea conte"tului scenariilor identificarea scenariilor elaborarea scenariilor identificarea elementelor cheie# de schimbare a cursului evenimentelor formularea strategiei

ANS: E 1%. etoda 8ocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr7un mediu competitiv in situatii de interdependenta cu factori e"terni. $are din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei 8ocurilor G

a. 8ucatorii aleg strategiile prin e"aminarea rationala a informatiilor disponibile# prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti 8ucatori b. 8ocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor c. 8ocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui 8ucator intre posibilele rezultate ale unui 8oc d. 8ocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie e. 8ocurile constau intr7un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti 8ucatori ANS: B 1(. etoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. $are din urmatorii pasi nu este specific metodei G a. b. c. d. e. stabilirea necesitatilor viitoare determinarea obiectivelor viitoare elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare previzionarea modificarilor structurale orizontale evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime

ANS: ' 1). $are dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziuneG a. b. c. d. e. sa fie realizate pe o scala# astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului respectiv sa aiba un titlu clar# care sa reflecte esenta fenomenului cercetat sa fie evidentiate aspectele principale# <cheie4 sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu scala sa fie clara si realizata corect

ANS: ' 10. $ererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de S$ $AR,&ER SR. in ultimele saptamani se prezinta in tabelul de mai 8os: Saptamana $ererea :R+N9 1 !66 2 !66 ! 266 % !66 ( %66 ) )66 0 !66 1 (66

$are este cererea de produse previzionata pentru perioada urmatoare# respectiv# saptamana 5# cand n > ) perioade# utilizand mediile mobile G a. b. c. d. e. !)2 R+N !(6 R+N !1! R+N %)) R+N !66 R+N

ANS: $ 11. $antitatea de cartofi consumata la restaurantul AS$EN'EN, in ultimele zile este de: Jiua $onsum :Kg9 1 ( 2 1 ! ) % % ( 0 ) ) 0 5

$are este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 1# cand n>! perioade# utilizand mediile mobile G a. b. c. d. e. )#%2 Kg )#!! Kg )#66 Kg )#66 Kg 0#!! Kg

ANS: E 15. $onsumul de vopsea lavabila la firma de constructii ,2RN2. a avut in ultimul an un trend constant de !6 tone vopsea# factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier %. 2tilizand agregarea aditiva# care este consumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul in cursG a. b. c. d. e. !6 tone !2 tone !) tone )6 tone nu se poate determina

ANS: $ 56. Lanzarile de cisme de cauciuc ale firmei -R+,E$, au avut un trend constant in ultimul trimestru al anului de 1666 perechi# factorul ciclic fiind de 1#( si factorul sezonier de 1#2(. 2tilizand agregarea prin multiplicare# care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmatorG a. b. c. d. e. 1666 perechi 110( perechi 1(66 perechi 12(6 perechi nu se poate determina

ANS: B 51. &n previziuni eroarea inseamna: a. b. c. d. e. o greseala de calcul o greseala de interpretare diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista diferenta dintre datele observate si datele previzionate nici una de mai sus

ANS: ' 52. E"trapolarea euristica este: a. o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut b. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare c. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare d. o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile e. o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile in viitor

ANS: E 5!. &n urma cu ! ani societatea comerciala 3 -R+ARES2.4 a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor# reducerea costurilor si cresterea productivitatii# ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 M. &n anul investitiei# productia realizata a fost de )666 bucati. 2tilizand metoda de previziune prin e"trapolare mecanica# care va fi productia anului curent G a. b. c. d. e. )666 bucati )026 bucati 0(2) bucati 0666 bucati Nu se poate determin

ANS: $ 5%. &n urma cu 2 ani societatea comerciala 3 -R+ARES2.4 a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii# ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 M. &n urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient K>1#16. &n anul investitiei productia realizata a fost de (666 tone. 2tilizand metoda de previziune prin e"trapolare euristica# care va fi productia anului viitorG a. b. c. d. e. (666 tone ()66 tone )202 tone )155 tone Nu se poate determina

ANS: ' 5(. ?irma BRAL+S cu activitate in constructii de drumuri investeste intr7un utila8 performant. -entru a recupera investitia in % ani# si7a propus ca 3tinta4 atingerea unui profit net de 1266 mii Euro# stiind ca in anul de baza :de punere in functiune a investitiei9# profitul acumulat este de %66 mii Euro. 2tilizand metoda de previziune a interpolarii# care va fi profitul anual G a. b. c. d. e. 266 mii Euro %66 mii Euro !66 mii Euro 166 mii Euro Nu se poate determina

ANS: A 5). $are dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresieiG a. b. c. d. e. cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul N > a =b" cand relatia dintre " si N este directa cand relatia dintre " si N este inversa cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate

ANS: E

50. $and se stabileste o relatie cauzala intre variabile si datele observate urmeaza o functie liniara# in previziune se utilizeaza: a. b. c. d. e. functia de regresie functia e"ponentiala functia hiperbolica functia logaritmica functia semilogaritmica

ANS: A 51. $are dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniaraG a. b. c. d. e. problema poate fi e"pusa in termeni numerici problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor se identifica restrictii asupra factorilor implicati problema trebuie sa permita e"primarea intr7o forma standardizata factorii implicati nu sunt intr7o relatie liniara

ANS: E 55. $arei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: <solutia optima se afla la restrictia care delimiteaza zona fezabila4G a. b. c. d. e. metoda e"trapolarii metoda interpolarii metoda regresiei metoda programarii liniare grafice nici unei metode de mai sus

ANS: ' 166. etoda S& -.EO este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica: a. b. c. d. e. metodei e"trapolarii metodei programarii liniare metodei interpolarii metodei regresiei nici unei metode de mai sus

ANS: B 161. &n rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi indicatori: de concordanta si de discordanta. $are este aceasta metodaG a. b. c. d. e. metoda regresiei metoda S& -.EO metoda E.E$,RE metoda trendului nici una din cele de mai sus

ANS: $ 162. $are din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normariiG

a. pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect b. se aplica atunci cand intre costuri# activitati sau produsele rezultate nu e"ista o relatie directa c. ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor d. reprezinta limite ma"ime admisibile privind utilizarea resurselor e. reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine ANS: B 16!. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin: a. micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul reducerii consumurilor materiale b. micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioara c. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului P&, d. cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie e. cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei ANS: ' 16%. $are dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelorG a. b. c. d. e. numarul de variabile omogenitatea datelor certitudinea elasticitatea cererii competitia

ANS: $ 16(. $are dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediuG a. b. c. d. e. optimismul inconsistenta actualitatea utilizarea bugetarii anuale ancorarea

ANS: ' 16). -entru ca o previziune sa fie <buna4 nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv: a. b. c. d. e. numarul de parametrii sa fie mare erorile pentru validarea previziunii sa fie mici reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare modelul ales sa fie usor de aplicat si de e"plicat media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mica

ANS: A 160. $are dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageriG a. o activitate care apatine contabililor

b. c. d. e.

stabileste clar obiectivele care trebuie realizate defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

ANS: A 161. $are dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor fle"ibile: a. b. c. d. e. modificari ale cererii si ofertei restrictii privind mediul incon8urator utilizarea a noi resurse materiale sau energetice mentinerea structurii actuale a organizatiei introducerea de noi tehnologii

ANS: ' 165. Analiza critica a raportului de previziune urmareste a. b. c. d. e. gradul de optimism al previziunilor prezentarea# continutul tehnic si calitatea generala a raportului daca contine tabele si diagrame numarul de modele matematice aplicate numarul de restrictii utilizatenumarul de restrictii utilizate

ANS: B 116. -rocesul de aprobare a alocarilor de resurse financiare strict necesare reprezinta: a. b. c. d. e. prognoza programarea# planificarea si bugetarea prognoza# programarea# planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: ' 111. &nstrumentul de previziune care studiaza sistematic viitorul considerat camp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor# pornind de la realizarile perioadei precedente# de la tendintele conturate si considerand# cu un anumit prag de incertitudine# modificarile previzibil a avea loc este: a. b. c. d. e. prognoza programarea# planificarea si bugetarea prognoza# programarea# planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: A 112. &nstrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in timp si spatiu# avand durata si resursele posibile in scopul realizarii unui obiectiv este: a. prognoza b. programarea# planificarea si bugetarea

c. prognoza# programarea# planificarea si bugetarea d. bugetarea e. programarea ANS: E 11!. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung# reprezinta: a. b. c. d. e. un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune o tehnica de previziune o anumita abordare in previziune o metoda generala in previziune o instructiune obligatorie in previziune

ANS: A 11%. 2na din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta: a. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa apro"imeze evenimentele in limite rezonabile b. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc c. previziunile nu trebuie sa apro"imeze evenimentele in limite rezonabile d. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa apro"imeze evenimentele in limite rezonabile e. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa apro"imeze evenimentele in limite rezonabile ANS: A 11(. Amplitudinea si probabilitatea de aparitie sunt elemente ale: a. b. c. d. e. certitudinii incertitudinii riscului strategiei viitorului

ANS: $ 11). 2nul dintre urmatoarele e"emple demonstraza tendinta de a se supraestima importanta riscurilor 3rare4# dar neplacute# avand consecinte defavorabile: a. b. c. d. e. rasturnarea mi8locului de transport a marfii cantitatea de produse incarcate in container calitatea conforma cu specificatiile tehnice dimensiuni conform negocierilor termene de livrare conform contractului

ANS: A 110. 2nul dintre urmatoarele e"emple demonstraza tendinta de a se subestima sau chiar sa se ignore riscurile comune# cunoscute# chiar daca riscul indus are consecinte grave:

a. b. c. d. e.

inundatii neverificarea instrumentului de plata a marfii incendii seisme bloca8e politice

ANS: B 111. Amplitudinea riscului se masoara prin: a. b. c. d. e. timp ecuatii matematice cost volum numar

ANS: $ 115. ,ehnica de previziune care presupune indeosebi sfaturi este: a. b. c. d. e. tehnica marilor tururi tehnica mainilor mature tehnica 'elphi tehnica brainstorming abordarea sistemica

ANS: B 126. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! !! 1 %( 0 )6 2 )1 ) )0 % 11 ( 5%

$at este medianaG a. b. c. d. e. )% )2#)) )!#( )1 )%#2

ANS: ' 121. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! !! 1 %( 0 )6 2 )1 ) )0 % 11 ( 5%

$at este Quartila 1: a. b. c. d. )% )1 !! !1

e. %( ANS: E 122. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! !! 1 %( 0 )6 2 )1 ) )0 % 11 ( 5%

$at este Quartila 2: a. b. c. d. e. !! %( )6 )1 )0

ANS: ' 12!. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! !! 1 %( 0 )6 2 )1 ) )0 % 11 ( 5%

$at este Quartila !: a. b. c. d. e. 11 %( )6 )1 5%

ANS: A 12%. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! 15 16 2! 0 2% 2 %6 ) %1 % %1 ( )0 5 )5 1 1( 11 1) 1 56

$e reprezinta puncta8ul %1 G a. b. c. d. e. media mediana Quartila 1 Quartila ! mediana si Quartila 2

ANS: E 12(. &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! 15 16 2! 0 2% 2 %6 ) %1 % %1 ( )0 5 )5 1 1( 11 1) 1 56

$e reprezinta puncta8ul 2% G a. b. c. d. e. media mediana Quartila 1 Quartila ! Quartila 2

ANS: $ 12). &n urma aplicarii primei runde in cadrul metodei 'ephi s7au obtinut urmatoarele rezultate: E"pert -uncta8 ! 15 16 2! 0 2% 2 %6 ) %1 % %1 ( )0 5 )5 1 1( 11 1) 1 56

$e reprezinta puncta8ul 1( G a. b. c. d. e. media mediana Quartila 1 Quartila ! Quartila 2

ANS: ' 120. 2rmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de ! stele cu 22 camere: Jiua 1 2 ! % ( ) 0 &ncasari Euro 20( !0( %(6 %0( %0( (2( %66 2tilizand media in previziunea vanzarilor# care este eroarea medie absolutaG a. b. c. d. e. )1 )!#( )%#! )( ))#2

ANS: $ 121. 2rmatoarele date reprezinta incasarile zilnice dintr7o saptamana ale unui magazin de vanzare patiserie: Jiua 1 2 ! % ( ) 0 Lanzari R+N !)6 !56 !%6 !66 !(6 !16 2)6 2tilizand media in previziunea vanzarilor# care este eroarea medieG a. b. c. d. e. 6 !6 !%#25 !( !!

ANS: A

125. 2rmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele ) luni ale firmei producatoare de vopsele: .una 1 Lolumul aprovizionarii in mii R+N 5 $e reprezinta 1% mii R+NG a. b. c. d. e. media mediana eroarea medie absoluta Quartila intai Quartila a doua 2 16 ! 12 % 11 ( 11 ) 2%

ANS: A 1!6. 2rmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele ) luni ale firmei producatoare de vopsele: .una 1 Lolumul aprovizionarii in mii R+N 5 $e reprezinta 11#( mii R+NG a. b. c. d. e. media mediana eroarea medie absoluta Quartila intai Quartila a doua 2 16 ! 12 % 11 ( 11 ) 2%

ANS: B 1!1. ?t=1> Nt = :1 7 9 ?t este forma functiei utilizate in previziuni: a. b. c. d. e. functia e"ponentiala uniforma simpla functia e"ponentiala uniforma simpla prin metoda BroRn cu un parametru functia e"ponentiala uniforma simpla prin metoda /olt cu doi parametrii functia de regresie functia putere

ANS: A 1!2. 2tilizarea functiei de regresie in previziuni consta in stabilirea unei relatii cauzale intre variabile# datele observate urmand o functie liniara de tip F>a=b" in care variabila dependenta este: a. b. c. d. e. F " a b z

ANS: A

1!!. + firma produce incaltaminte de protectie :ghete de piele si cizme de cauciuc9. 'atele principale referitoare la productie sunt: -rodus consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele % % 1 cizme cauciuc 2 ) 1 ,otal pe saptamana 166 116 %6 -entru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara# se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la ma"imum 26 perechi pe saptamana# iar cizmele la minimum 16 perechi pe saptamana. 'in calcule financiare rezulta un profit de 6#!6 R+. pe pereche pentru ghete si 6#%6 R+. pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronataG a. %"1 = 2"2 166 b. %"1 =)"2 116 c. "1 = "2 %6 d. "1 26 e. "2 16 ANS: B 1!%. + firma produce incaltaminte de protectie :ghete de piele si cizme de cauciuc9. 'atele principale referitoare la productie sunt: -rodus consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele % % 1 cizme cauciuc 2 ) 1 ,otal pe saptamana 166 116 %6 -entru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara# se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la ma"imum 26 perechi pe saptamana# iar cizmele la minimum 16 perechi pe saptamana. 'in calcule financiare rezulta un profit de 6#!6 R+. pe pereche pentru ghete si 6#%6 R+. pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronataG a. b. c. d. e. %"1 = 2"2 166 %"1 =)"2 116 "1 = "2 %6 "1 26 "2 16

ANS: E 1!(. + firma produce incaltaminte de protectie :ghete de piele si cizme de cauciuc9. 'atele principale referitoare la productie sunt:

-rodus

consum pe pereche material masini ore e ore manopera mp ghete piele % % 1 cizme cauciuc 2 ) 1 ,otal pe saptamana 166 116 %6 -entru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara# se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la ma"imum 26 perechi pe saptamana# iar cizmele la minimum 16 perechi pe saptamana. 'in calcule financiare rezulta un profit de 6#!6 R+. pe pereche pentru ghete si 6#%6 R+. pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronataG a. b. c. d. e. %"1 = 2"2 166 %"1 =)"2 116 "1 = "2 %6 "1 26 "2 16

ANS: $ 1!). + firma produce incaltaminte de protectie :ghete de piele si cizme de cauciuc9. 'atele principale referitoare la productie sunt: -rodus consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele % % 1 cizme cauciuc 2 ) 1 ,otal pe saptamana 166 116 %6 -entru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara# se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la ma"imum 26 perechi pe saptamana# iar cizmele la minimum 16 perechi pe saptamana. 'in calcule financiare rezulta un profit de 6#!6 R+. pe pereche pentru ghete si 6#%6 R+. pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele functii obiectiv este corectaG a. b. c. d. e. ma" :6#! "1 = 6#% "29 min :6#! "1 = 6#% "29 min :% "1 = 2 "29 ma" :% "1 = ) "29 ma" : "1 = "29

ANS: A 1!0. 2nul din urmatoarele instrumente utilizate in activitatea manageriala nu este instrument de previziune: a. -rognoza# b. -rogramarea#

c. $ontrolul# d. -lanificarea# e. Bugetarea# ANS: $ 1!1.

Activitatile previzionale se bazeaza pe principii de rationalitate si coerenta# dintre care unul se regaseste in afimatiile de mai 8os:
a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii

b. c. d. e.

alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung# asigurarea unui cadru organizational adecvat pentru desfSsurarea activitStilor# specializarea si pregStirea continua a personalului anga8at# e"tinderea utilizSrii metodelor si tehnicilor stiintifice in management# implicarea intensS a specialistilor in fundamentarea# atat a strategiei si politicii de ansamblu a intreprinderii# cat si a planurilor si a programelor#

ANS: A 1!5. <+ modalitate# un procedeu sau un ansamblu de procedee# cu a8utorul caruia se

realizeaza cercetarea# analiza# cunoasterea si descrierea realitatii obiective in scopul anticiparii# initierii si organizarii unei actiuni viitoare4 este o definitie generala a:
a. b. c. d. e.

activitatii de previziune# metodei de previziune# prognozei# planificarii# tratarii viitorului#

ANS: B 1%6.

2na din urmatoarele afirmatii nu se refera la <oportunitate4. &ndicati eroareaT


a. b. c. d. e.

este o sansa de a se realiza ceva la momentul potrivit# adecvat situatiei# reprezinta un cadru favorabil actiunilor# este inversul riscului# este asociat cu hazardul sau cu intamplarea# se prolifereaza mai greu decat riscul#

ANS: ' 1%1. <Asociat cu hazardul sau cu intamplarea# tehnic definit ca un produs intre amplitudinea

hazardului si probabilitatea de aparitie4 este:


a. b. c. d. e.

&ncertitudinea# Riscul# $ertitudinea# +portunitatea# -robabilitatea#

ANS: B

1%2. $ulegerea datelor in previziune nu se refera la: a. b. c. d. e.

conturarea clara a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionat# acumularea de informatii# cifre# previziuni similare# recerea datelor pe fise sau procesarea electronica si stocarea lor in fisiere# indicarea sursei# perioadei la care se refera datele si a observatiilor cercetatorului# acumularea de cunostinte si informatii generale#

ANS: E 1%!. Etapa analizei din cadrul metodei 3analiza si sinteza4 nu cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. determinarea sistemului de legaturi cauzale care e"ista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate# comple"e ANS: E 1%%. Etapa sintezei din cadrul metodei 3analiza si sinteza4 cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care e"ista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate# comple"e ANS: E 1%(.

etoda de previziune care presupune o evolutie in viitor constanta si se asteapta ca eroarea sa fie mica este:
a. b. c. d. e.

metoda reprezentarii grafice# metoda analizei si sintezei# metoda mediilor simple# metoda scenariilor# metoda arborilor de pertinenta#

ANS: $ 1%).

Seriile de timp sunt compuse din urmatoarele elemente# din care unul este eronat. &ndicati eroarea T
a. interpolarea# b. variatii ciclice# c. componenta sezoniera#

d. reziduu, e. media mobila# ANS: E 1%0.

etoda de previziune in care intervine un coeficient U# rezultat al estimarilor specialistilor cu privire modificarile tendintei fenomenului analizat# este:
a. b. c. d. e.

e"trapolarea mecanica# e"trapolarea euristica# metoda mediilor simple# metoda mediilor mobile# interpolarea#

ANS: B 1%1. Alegerea constantei si alegerea previziunii initiale# naVve ?:1#69 sunt specifice metodei: a. b. c. d. e. functia e"ponentiala uniforma simpla# functia putere# functia e"ponentiala cu doi parametri# functia e"ponentiala pentru bW 1# functia e"ponentiala pentru 6XbX1#

ANS: A 1%5.

Laloarea data constantei este importanta in analiza sensitivitatii previziunilor# C fiind elementul de balance intre datele previzionate si ultimele observatii. Afirmatia este valabila pentru:
a. b. c. d. e.

functia e"ponentiala uniforma simpla# functia putere# functia e"ponentiala cu doi parametrii# functia e"ponentiala pentru bW 1# functia e"ponentiala pentru 6XbX1#

ANS: A 1(6. 3'reapta de regresie minimizeaza suma patratelor diferentelor verticale# sau a erorilor pentru

datele observate Fi4. Afirmatia este specifica:


a. b. c. d. e.

metodei celor mai mici patrate# metodei /olt cu doi parametri metodei BroRn cu un parametru functiei e"ponentiala uniforma simpla functiei putere

ANS: A 1(1.

?unctia N > a = bO1 = cO2 = dO! = Y unde# a# b# c# d coeficientii functiei liniare este specifica:

a. b. c. d. e.

functiei de regresie simpla functiei e"ponentiale functiei de regresie multipla functiei logaritmice functiei semilogaritmice#

ANS: $ 1(2.

Normele de munca# de consum ale mi8loacelor fi"e si obiectelor muncii nu cuprind:


a. b. c. d. e.

consum de materii prime consum de utilitati consum de manopera directa costuri pentru mentenanta consum de echipamente

ANS: ' 1(!. + balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 102 mii R+N# din care:

materiale pentru productie %6 mii R+N# materiale pentru investitii 22 mii R+N# materiale pentru e"port () mii R+N si materiale pentru fondul pietei interne !% mii R+N. -entru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada:
a. b. c. d. e.

stocuri la sfarsitul perioadei stocuri la inceputul perioadei resurse din import resurse din produse refolosibile resurse din rezerve

ANS: A 1(%. -entru echilbrarea balantei de 102 mii R+N la capitolul resurse nu se cuprinde: a. b. c. d. e.

stocuri la inceputul perioadei: 26 mii R+N resurse din import: %1 mii R+N resurse din produse refolosibile: 12 mii R+N resurse din rezerve: 52 mii R+N stocuri la sfarsitul perioadei: 26 mii R+N

ANS: E 1((.

&n practica previziunilor se intalnesc urmatoarele situatii# dintre care una este eronata. &ndicati eroareaT
a. b. c. d. e.

evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu un grad ridicat de acuratete# evenimente sau fenomene care pot fi greu previzionate# evenimente sau fenomene care nu pot fi previzionate# evenimente sau fenomene care un grad scazut de acuratete# evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu certitudine#

ANS: E 1().

$urba clopot a lui Aauss :distributia normala9 poate fi un instrument util in:
a. b. c. d. e.

observarea distributiei erorilor sau a reziduurilor# aprecierea gradului de predictibilitate a fenomenelor# aprecierea numarului de elemente :variabile9# aprecierea omogenitatii datelor# observarea elasticitatii cererii#

ANS: A 1(0. 'intre urmatoarele afirmatii privind sistemul economic de tip firma una este eronata.

&dentificati eroareaT
a. b. c. d. e.

o multime de elemente de natura patrimoniala# o multime de cone"iuni# relatii# o multime de capabilitati strategice# nu are proprietatea de autoreglare# are un caracter probabilistic#

ANS: ' 1(1. $are dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru

manageriG
a. b. c. d. e.

o activitate care apatine contabililor stabileste clar obiectivele care trebuie realizate defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

ANS: A 1(5.

-reviziunea care estimeaza cererea viitoare a pietei prin anticiparea reactiilor cumparatorilor este:
a. b. c. d. e.

previziunea in marKeting# previziunea personalului# previziunea productiei# previziunea aprovizionarii# previziunea financiara#

ANS: A 1)6.

'in etapa de monitorizare# evaluare si control al previziunilor nu face parte activitatea:


a. previziunile se analizeaza si se evidentiaza diferentele constatate# b. se procedeaza la urmarirea sistematica a desfasurarii activitatii economice

anticipate printr7un sistem de control si analiza# c. observare nemi8locita a fenomenelor si proceselor economice# d. realizarea unei previziuni e"acte# e. realizarea unei previziuni e"acte#
ANS: ' 1)1.

Rezultatele previziunii se prezinta in:


a. b. c. d. e.

raportul de previziune# tabele# grafice# scenarii# oportunitati#

ANS: A 1)2.

Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai 8os# dintre careunul este eronat. &ndicati eroareaT
a. b. c. d. e.

modele aplicate si previziunile obtinute# metoda brainstorming# concluzii si evaluare# referinte si ane"e# componenta echipei de previziune :daca previziunile se realizeaza de un colectiv9

ANS: B 1)!. Senzitivitatea in cadrul metodei de previziune a mediei mobile poate fi a8ustata prin: a. b. c. d. e. utilizarea erorii medii patratice modificarea valorii lui n7numarul de perioade aferente datelor istorice metoda interpolarii determinarea parametrilor a si b determinarea unei relatii cauzale intre variabile

ANS: B 1)%. ,rendul unei serii de timp reprezinta: a. b. c. d. e. evolutia pe termen lung a variabilei studiate influenta anotimpurilor asupra consumului de energie termica volumul cererii de imbracaminte in functie de moda eroarea care influenteaza variabila datele observate ale unei serii de timp

ANS: A 1)(. $are din urmatoarele nu este componenta a seriilor de timp: a. b. c. d. trendul componenta ciclica componenta sezoniera dreapta de regresie

e. eroarea ANS: ' 1)). a. b. c. d. e. etoda celor mai mici patrate se utilizeaza pentru: calculul erorii determinarea erorii medii patrate determinarea componentei sezoniere agregarea componentelor seriei de timp estimarea parametrilor curbei de regresie

ANS: E 1)0. etoda celor mai mici patrate consta in: a. e"trapolarea variabilei b. minimizarea sumei patratelor diferentelor dintre seria de date statistice si seria de date a8ustate c. interpolarea datelor d. calculul erorii medii absolute e. calculul erorii medii patrate ANS: B 1)1. E"trapolarea mecanica reprezinta: a. b. c. d. e. e"trapolarea bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut e"trapolarea in care fata de tendintele perioadei precedente se introduc elemente corective e"trapolarea cu a8utorul sporului mediu anual e"trapolare cu a8utorul ritmului mediu anual e"trapolarea cu factori euristic

ANS: A 1)5. etoda de estimare a trendului se bazeaza pe unele din activitatile de mai 8osY 1.alegerea tipului de functie 2.estimarea parametrilor curbei !.interpolarea %.e"trapolare (.calculul elementelor cheie $are din combinatiile de mai 8os reprezinta activitati in cadrul metodelor de estimare a trendului a. b. c. d. e. 1#2#! 2#!#% 1#2#% !#%#( 1#2#(

ANS: $ 106. $oeficientul U utilizat in cadrul metodei e"trapolarii euristice este un rezultat al: a. unei previziuni pesimiste b. unei previziuni optimiste

c. aplicarii metodei celor mai mici patrate d. estimarilor parametrilor dreptei de regresie e. estimarilor specialistilor cu privire la modificarile tendintei fenomenului ANS: E 101. Linzarile de apartamente ale unei agentii imobiliare s7au ridicat in anul curent la 2(6.666 2S'.'in analiza vinzarilor din ultimii ( ani rezulta un spor mediu anual de 2(.666 2S'.Avand in vedere ca puterea de cumparare in anul viitor scade cu un coeficient U > 6#12 cat sunt vinzarile previzionate pentru anul viitor tinand cont de factorul euristicG a. b. c. d. e. 2(6.6662S' 206.(66 2S' 266.666 2S' 216.666 2S' !66.666 2S'

ANS: B 102. Analiza de sensibilitate permite: a. compararea datelor previzionate cu cele actuale#reale b. e"trapolarea vanzarilor si cheltuielilor variabile c. evidentierea iesirilor:variabilelor previzionate9 in functie de fle"ibilizarea variabilelor de intrare d. utilizarea metodei celor mai mici patrate e. previziunea in marKeting ANS: $ 10!. Jona fezabila delimitata in cadrul metodei grafice de rezolvare a unei probleme de programare lineara reprezinta: a. b. c. d. e. media ponderata a valorilor previzionate combinarea datelor previzionate prin diferite metode analiza erorilor sistematice aria de pe grafic care nu contravine nici unei restrictii alegerea unei variante dintr7o multitudine de variante posibile

ANS: ' 10%. a. b. c. d. e. etoda simple" de rezolvare a problemelor de programare lineara se utilizeaza cand functia obiectiv: are 2 variabile este de tip AR& A este $obb7'ouglas este calitativa are ! sau mai multe variabile

ANS: E 10(. -rogramare lineara poate fi utilizata atunci cand toti factorii implicati sunt intr7o relatie : a. e"ponentiala b. lineara

c. de uniformizare d. de masurare a acuratetei previziunii e. de actualizare a previziunilor ANS: B 10). &n metoda grafica de rezolvare a unei probleme de programare lineara#pe cele doua a"e ale graficului se reprezinta: a. b. c. d. e. factorul euristic punctul de ma"im cele doua variabile punctul de minim eroarea medie

ANS: $ 100. &n termen matematici# problema de programare lineara implica:Z a. b. c. d. e. e"trapolarea mecanica calculul erorii medii absolute calculul abaterii medii patrate stabilirea obiectivului care poate fi ma"imizat sau minimizat e"trapolarea euristica

ANS: ' 101. a. b. c. d. e. etoda normarii este utilizata pentru: stabilirea tehnologiei de obntinere a produselor previzionarea profitului rezolvarea grafica a problemelor de programare lineara construirea modelelor seriilor de timp masurarea eforturilor umane#materiale si financiare efectuate pentru obtinerea unor efecte determinate

ANS: E 105. $orelarea dinamica a resurselor cu necesitatile se realizeaza cu a8utorul: a. b. c. d. e. balantelor functiei $obb 7 'ouglas programarii lineare e"trapolarii interpolarii

ANS: A 116. $are din urmatoarele sunt componente ale balantelor: a. b. c. d. e. parametrii de regresie restrictiile resursele si necesitatile mediile mobile scenariile

ANS: $ 111. Echilibrarea balantelor inseamna a: a. b. c. d. e. minimiza functia obiectiv gasi solutii pentru ca necesitatile sa fie acoperite de resurse ma"imiza functia obiectiv calcula parametrii de regresie elimina restrictiile

ANS: B 112. $are din urmatoarele componente nu pot face parte din Balanta de plati e"terne: a. b. c. d. e. e"portul de marfuri importul de marfuri omisiuni si erori cont de capital e"trapolarea cu a8utorul sporului mediu anual

ANS: E 11!. -reviziunea in marKeting estimeaza: a. b. c. d. e. cererea viitoare a pietii prin anticiparea reactiilor cumparatorilor functiile de productie eroarea medie patrata eroarea medie eroarea medie absoluta

ANS: A 11%. $are din cele ( functii de mai 8os nu este functie a managementului dupa ?aFolG a. b. c. d. e.

de previziune de organizare de coordonare de personal de antrenare :comanda9

ANS: ' 11(. $are din cele cinci functii de mai 8os nu este functie a intreprinderiiG a. b. c. d. e.

de cercetare7dezvoltare# de coordonare# comercialS# de productie# de personal.

ANS: B 11). Amplitudinea riscului in previziune inseamna:

a. b. c. d. e.

costuri# strategie# probabilitate# eroare# aprecieri#

ANS: A 110. 3+bservarea datelor din ultima perioada sau ultimele perioade de timp din trecut si ignorarea

datelor istoriceY daca o noua observatie apare# cea mai veche este ignorata4. Afirmatia se refera la metoda de previziune:
a. b. c. d. e.

metoda reprezentarii grafice# metoda analizei si sintezei# metoda mediilor simple# metoda mediilor mobile# metoda arborilor de pertinenta#

ANS: ' 111. -entru a creste productia destinata e"portului firma de confectii L&+.E,A a achizitionat un utila8 performant cu un credit bancar care trebuie restituit dupa ! ani# desi firma avea un profit acumulat de 166 mii Euro. -lanul de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului ( de 166 mii Euro. 2tilizand metoda de previziune a interpolarii# care va fi profitul acumulat la finele anului ! G a. b. c. d. e. 166 mii Euro (66 mii Euro (26 mii Euro 1%6 mii Euro nu se poate determina

ANS: $ 115. $are din urmatoarele functii este functia putere G a. b. c. d.

Y = ae bt # pentru 6XbX1 Y = abt # pentru 6XbX1 Y = at b

e. nici una din cele de mai sus ANS: $ 156. $and se stabileste o relatie cauzala intre variabile# datele observate urmeaza o functie liniara#

Y = a + bx

de tipul: F> a = b" Y unde : F> variabila dependenta Y "> variabila independenta Y a# b> coeficientii sau parametrii functiei. $oeficientul b se numeste:
a. parametrul de uniformizare# b. coeficientul de panta#

c. constanta regresiei# d. seria de timp# e. factorul sezonier# ANS: B 151. ?unctiile de productie $obb7'ouglas se utilizeaza pentru calculul unor indicatori de

mare utilitate in economie# dintre care unul este eronat. &ndicati eroareaT
a. b. c. d. e.

productivitatea medie# productivitatea marginala# -&B pe locuitor# elasticitatea productiei in functie de capital# elasticitatea productiei in raport cu munca#

ANS: $ 152. $are dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelorG a. b. c. d. e. numarul de variabile omogenitatea datelor certitudinea elasticitatea cererii competitia

ANS: $ 15!. Elementele care influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor si proceselor

din mediul afacerilor sunt cele enumerate mai 8os# din care unul este eronat. &ndicati eroareaT
a. b. c. d. e.

numarul de elemente :variabile9# omogenitatea datelor# disponibilitatea# elasticitatea cererii# competitia#

ANS: $ 15%. -lanificarea strategica se realizeaza pe orizontul de timp: a. b. c. d. e.

de peste ( ani#
de o luna de o saptamana

pe orizontul de timp foarte scurt#


de o zi

ANS: A 15(. Analiza de sensibilitate nu permite: a. evidentierea iesirilor :variabilelor previzionate9 in functie de fle"ibilizarea

variabilelor de intrare# b. reevaluarea si rectificarea datelor#

c. luarea in considerare a noi variabile in functie de variatia mediului# d. actualizare rapida a previziunilor adaptate la modificarile induse de strategia

firmei#
e. realizarea unei previziuni e"acte# ANS: E 15). $are din urmatorii factori care influenteaza realitatile din economie# nu conduce la necesitatea previziunilor fle"ibile: a. b. c. d. e. introducerea de noi tehnologii modificari ale cererii si ofertei pe piata dinamica cursului de schimb valutar parametrii de regresie dinamica ratei dobanzii bancare

ANS: ' 150. $are din urmatoarele nu sunt cuprinse in raportul de previziuneG a. b. c. d. e. metodele de culegere a datelor de previziune utilizate modelele aplicate si previziunile obtinute rezumatul sursele de date cheltuielile cu amortizarea utila8elor si cladirilor

ANS: E 151. Evaluarea previziunilor consta in: a. b. c. d. e. e"trapolarea mecanica masurarea si compararea datelor previzionate cu cele actuale# reale estimarea trendului previzionarea cu functia e"ponentiala e"trapolarea euristica

ANS: B 155. $are din urmatorii este un indicator microeconomicG a. b. c. d. e. -rodusul national brut -rodusul intern brut -rodusul national net $ifra de afaceri Lenitul national creat

ANS: ' 266. $are din urmatorii este un indicator macroeconomicG a. b. c. d. e. cifra de afaceri valoarea adaugata produsul intern brut venitul global profitul

ANS: $